m
Ediţia a treia
JOUI, 2 APRILIE 1898
NUMĂRUL 10 BANI -
* i no ViiJi iTf,/, k încep la 1 şl 15 ale fle-eârei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ» şi streinătate	prin mandate	poştale
Un an în ţară 30	lei;	în	streinătate	50	lei
Sase luni ... 15	>	»	»	25	*
trei luni . . . 8	»	»	»	13	*
Un număr In streinătate 30 baril
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
UEOACŢIA
¥•. 8. — STRADA CLEMENŢEI — Ne. 3
TEJLEFQiV
NUMĂRUL 10 BANI
liVUilC/OI/tE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai îa Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Aaunciurl la pag. IV .	■ , 0.30 b. linsr
»	» » III	.	’	2.— lei *
»	» » II..........3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul
UN NUMĂR VECHltF 30 BANÎ
ADJHAESTEIA ŢI A No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. &
Atitudine scandaloasă
Organul guvernului atacă violent pe cel doui magistraţi al Curţi! de apel din Iaşi cari, ia 1 şi la 25 Martie, au fost însărcinaţi să prezideze alegerea de la Huşi.
Se cunoaşte pricina pentru care atît d. Cantacuzino la l Martie, cit şi d. DonicI la 25 Martie, s’aQ găsit în imposibilitate de a-şl îndeplini însărcinarea.
Primarul de Huşi, care aranjase listele electorale pe 1898 aşa cum ÎI vine la socoteala administraţiunil colectiviste, ştergînd din alegătorii vechi şi înscriind alţii nouţ, pretindea că alegerea să se facă după listele noul.
Cum aceste liste nu erau definitive, de oare-ce nu expiraseră încă termenele de apel la tribunal şi la Curtea de casaţie, cel doul magistraţi n’aQ putut primi să facă alegerea cu ele.
La 1 Martie, cînd colegiul a fost convocat pentru întîia oară, nu expirase încă nici termenul de apel la tribunal.
La 25 Martie, a doua convocare, nu expi ’ase încă termenul de apel la Casaţie.
I s’a şi prezintat d-lul DonicI un certificat al grefei Curţel de casaţie, (No. 3872 din 21 Martie)cons-tatînd că se făcuse apel la această
instanţă.
»
Pentru ori ce om cu mintea sănătoasă, pentru orf-ce partizau al regimului parlamentar, cel doul magistraţi au salvat, prin atitudinea lor, libertatea electorală.
In adevăr, dacă s’ar admite pretenţia administraţiunil, ca alegerile să se poată face pe baza listelor noul înainte de expirarea termenelor legale, atunci, — timp de trei luni pe an —şi tocmai vremea cînd de obicei se fac alegerile parţiale — guvernul ar face alegeri după plac, cu liste falşificate.
Regimul parlamentar, în asemeni condiţiunl, ar fi cu adevărat o ficţiune.
Că aceasta i-ar plăcea guvernului liberal, o ştim. Partidul liberal e cel mal mare duşman al regimului parlamentar, cînd se găseşte la putere.
Că prin urmare guvernului nu-1 place atitudinea demnă şi corectă a celor doul magistraţi de la Curtea de apel, o înţelegem. Guvernul ar fi vrut ca magistraţii să calce legea şi dreptatea.
Dar nu putem înţelege limbagiul organului guvernamental faţă de aceşti magistraţi.
E un scandal, ceea ce face Voinţa Naţională.
In numărul săQ de Marţi, acest ziar îşi permite, după multe alte aprecieri injurioase sa spue—cităm textual—că < ambii înalţi magistraţi au procedat cu precugetare, aQ ascultat de aceeaşi lozinca, au lucrat mat mult ca partizani politici de cit ca magistraţi drepţi §i nepărtinitori >.
Una din două :
Ori magistraţii şi-aG făcut datoria, şi atunci e absolut de neînţeles cum permite guvernul organului sau să vorbească ast-fel.
Ori magistraţii şi-aQ călcat datoria, şi atunci e de neînţeles cum de nu-1 tjage guvernul la răspundere.
E absolut scandalos ca pe de o parte guvernul să nu se mişte, iar
pe de altă parte organul său oficios să înjosească magistratura prin articole injurioase.
SUCCESELE D-LUI STURDZA
Austria şi Rusia au trimis acum în urmă guvernului bulgar o notă în privinţa agitaţiei macedonene, punînd serios în vo-derea cabinetului din Sofia că nu vor permite turburarea păcii,
0 asemenea notă s’a trimis guvernului bulgar şi anul trecut; după cum se ştie, nota ni s’a trimis şi nouă şi d. Sturdza a răspuns în chipul cel mal umilit. _ w Anul acesta, nota nu ni s’a trimis şi noua. Se impune întrebarea :
De ce ni s’a trimis anul trecut ! taci ni îl un motiv plausibil nu exista atunci, cum nu (xistă ni>-î acum; şi cum nu s’a crezut de cuviinţă să ni se trimiţa annl acesta, tot aşa nu trebuia nici anul trecut.
Discutînd atunci chestiunea, nm spus cn umilinţa aceasta o datorim numai prezenţei Ia guvern apartidu'uî liberal şi a d-Iuî Sturdza. Rusia găsise o ocaziune să înjosească pe şeful partidului care şi a făcut o specialitate din insultarea marilor Puteri vecine.
Faptul că anul acesta n’am mai fost puşi pe o linie cu Bulg ria, confirmă această explicare.
D. Sturdza şi partidul liberal au fost umiliţi ; nu mal era dar nici o nevoe_ să ni se trimeată o nouă notă austro-rusă.
Frumos de tot. Dar cum rămîne cu dem-tatea ţârei, care nu e de loe vinovată de păcatele d-lul Sturdza şi ale partidului colectivist ?
PRIMEJDUIREA PSSLAMEKTAHISMU UI
Liberalii ne-ou făcut veşnic proces de tendinţe.
lntr’o vreme cînd vorbeau foarte mult dar făptuis răîncă puţin la putere, liberalii, pe atunci încă prea puţin cunoscuţi, izbutiseră prin declaraţiile lor, a arunca asupra noastră ponosul că am hrăni sentimente duşmănoase faţă de libertăţile noastre constituţionale.
Nimic mai ridicol de cit acea legendă.
Conservatorii nu puteau conspira în contra Constituţiei, pe care ei înşişi, în majoritate fiind in Constituantă, au rotat-o la 1866.
Apoi chiar dacă ar fi voit să res-trîngă libertăţile publice, ei nu ar fi isbulii. Dragostea pentru nouile insti-tuţiunt era pe atunci prea adine înrădăcinată în ininvle tuturor pentru ca un partid să se fi putut atinge de eh fără a ră scula, în potriva lui, ţara întreagă.
Recunoaştem că azi tmpr jurările s’au schimbat. Astă zi, o tendinţă criminală în contra Constituţiunii ar fi mat puţin anevoioasă şi faptul de a acuza un partid că conspiră în contra libertăţilor publice nu este—prin el însuşi—o absurditate.
Lupta dusă pe faţă de unele organe oficioase în contra Constituţiunel, parodia desgustătoare a parlamentarismului ce o înfăţişează Camera unanimi-tăţilor, desi'usiunile repetate pricinuite ţării de liberalismul partidului liberal atît înainte de 1888 cît şi după 1895, toate acestea n’au contribuit, de sigur, a întări nici institvţiunile parlamentare, nici energia ţării, pentru a le apăra.
In starea actuală de marasm şi de lîncezca-ă, cît de mult aii netezit calea pentru pornirile reacţionare, unele precedente create de guvernul liberali
lntr’o săptămînă s’aii di-trus garanţiile judecătoreşti pentru confecţionarea listelor ele torale, s’a desfiinţat dreptul de interpelare, s’a călcat în pi ioare regulamentul Camere*,
Nici nu e nevoe de alte măsuri restrictive. Acestea singure generalisindu-se, desvoVindu-se pînă la ultimele lor consecinţe, sunt îndestulătoare spre a mina întreg sistemul nostru parlamentar.
Şi să nu se piardă din vedere că a-tîtea atentate au fost consumate de un guvern ridicol ca acela al d-lul Sturdza, în cît te întrebi ce nu s’ar tolera unui guvern cm prestigiu şi cu autoritate.
Un tiran e adese-ori un criminal, dar mai nici o dată un imbecil. El ’şl să-vîrşeşte mai in tot-d'a-una opera în numele unor interese superioare, a unui ideal măreţ, a unor aspiraţiunl de mărire naţională.
Dacă un dobitoc ca Dumitru Sturdza, care întrupează ruşinea naţiona’ă, ’şl a putut permite, nepedepsit, atîtea, ce nu s’ar putea permite unui om de altătalie ?
Aji stă pericolul.
AiJÎ ne credem datori a-l denunţa şi a lua categoric poziţie in contra i.
Curtea din Iaşi şi insultele colectivităţii
Consfiitnlrea membrilor C'urţiî. Insultele «Voinţei Naţionale». Cererea «le satisfacţie.
Consfătuirea membrilor Curţii
In urma discuţi anilor mai mult sau mai puţin furtundse ce s’au deslănţuit a-tîtîn Corpurile legiuitoare şi prin presă, cît şi în to -.tă ţara asupra celor două scandaluri recente de la Huşi, membrii Curţii de Apel din Iaşi, puşi direct în joc prin atitudinea demnă a doul din-tr’înşii, a d-'or Matei Cantacuzino şi Eugen DonicI, aii decis să-şl lămurească conduita pe care aii urmat’o în Gestiunea celor două alţgerl.
In acest scop toţi membrii Culţii de Apel s’au întrunit Duminică seara la o consfătuire în casele d-lul consilier N. Voie ti.
Curtea de Apel din laşi se compune din următoarele persoane :
D-nil I. Th. Burada prim-preşedinte, Ion I. Vrămeanu preşedinte de secţie, G. Roiu, M. Şuţu, Matei Cantacuzino, Al. G. Hina, Eug. DonicI, N. Volenti, M. Gr ir or iu, D. Porfir iu, D. Sofian şi T. Crivăţ, membri.
Insultele «Voinţei Naţionale»
Consfătuirea aceasta a fost impusă mai ales în urma insultelor cu cari a gratificat organul oficios al guvernului pe cel doui distinşi magistraţi, d-nii M. Cantacuzino şi Eugen DonicI, cari au fost traşi la sorţi să presid ze alegerea din Huşi.
Membrii Curţii aii fost unanimi a recunoaşte că procedarea celor doui colegi ai lor a fost perfect legală şi conform instrucţiunilor primite de la secţiunile unite ale Curţii.
In consecinţă, toţi s’nu declarat solidari nu numai cu actele legale ale d-lor Cantacuzino şi DonicI, dar şi cu consecinţele ps cari le-ar avea ele.
Cererea de satisfacţie
De asemenea membrii Curţii, în unanimitate, au luat asupra lor insultele Voinţei Naţionale adresate d-lor Cantacuzino şi Donici şi ou decis în principiu să ceară satisfacţie.
Asupra felului de satisfa ţie s’a urmat o vie discuţie, după care s’a hotă-rît în unanimitate următoarele :
Cnrtea «le Apel din Iaşi deleagă pe primnl el pre.şe«linte, d. I. Vii. Burada, să se presinte Ia ministrul justiţiei şi să ceară o satisfacţie iu contra insultelor organului oficios al gnvcrnulni.
DEZiBMAT
D. Dimitrie Sturdza are două argumente mari şi late.
Unul, pe care-1 Întrebuinţează şi Ia guvern şi în opoziţie, şi care se poate rezuma ast-fel : «TudorVIadimirescu, 1S48, Divanu-rile ad-hoc, 1866. 1877». (De aci înainte va adăoga şi pe 1898, legea tnvăţămîntulul secundar).
Altul, pe care-1 întrebuinţează numai In opoziţie: «Toate legile făcute de conservatori sunt neconstituţionale». Aşa a fost legea Invăţămlntulnl primar, a clerului, a gen-darmeriel, a minelor, a căilor ferate parti-cu’are, etc.
Cît l’ol lmpiedi-a să se servească de aceste argumnnte, s’a isprăvit, nu mal ştie ce să spuie!
Lucrai s’a experimentat nu de mult. Fiind că d. Delavrancea, interpelînd pe d. Sturdza In chestia naţională, i a spus : «Dar să nu-mi răspunzi cu Tudor Vladimireseu, cu 1857, 1866, etc.», primul-ministru n’a mal fost In stare să spue alt-ceva de cit:
— Al votat contra legel instrucţiei, deci, nu ţi răspund.
Par’că de asta era vorba 1
El bine, acum d. Sturdza Însuşi şl-a tăiat putinţa să mal Întrebuinţeze pe cel d’al douilea argument.
Se ştie că primul-ministru a dat la banchetul de la Hugo mal multe definiţiunl.
Intre altele a spus şi ce înţelege priu constituţionalitatea unei legi.
«O lege—a spus d-sa—e constituţională cînd o alcătuese miniştrii, o votează Parlamentul şi o sancţionează Regele».
După această definiţiune, d. Sturdza nu
va mal putea să declare de neconstituţională nici o lege prezintată de guvern, votată de Parlament şi sancţionată de şeful Statului.
Şi iată cum d. Sturdza s’a dezarmat singur.
\n JURUL UNUI BLAM
D. Dimitrie Sturdza, fost secretar necredincios al lui Cuza Vodă—se ştie că Stui-dza a spart biurol lui Cuza-Vodă din care a furat mal multe scrisori—d. Din itrie Sturdza care, la 1894, p biica o prefaţă la o broşură a d-lui Vasile Kogălniceanu asupra Iul 2 Mal, In care făcea apologia regimului cuzist, a găsit de cuviinţă acum ca Ia volumul ce apare sub auspiciile Academiei, Trei-zed de ani de domnie a regelui Carol I, să serie o prefaţă Iu care insultă pe primul domnitor al R mîniel.
Pentru ac st act al săti nechibzuit şi ne-patfiotic d. Sturdza a fost blamat de membrii Academiei, cari eO declarat că Academia nu poate să ia răspunderea celor ce se spun în acea prcf sţă, şi rămln deci pure vederi personale ale d-lul Sturdza.
Mii multe ziare cil dat seamă de acest blam suferit de d. Sturdza la Academie. L’Inddpendance roumnine Insă, redactată de străini şi al cărei zel pentru d. Sturdza creşte în raport cu vizitele ce l face d Caton Lecca, prefectul poliţiei, găseşte că I regret bil ca să se dea pubîieitaţel convor biri private Intre AeademicianI.
Care va să zică Cnza-V odă poate fi tratat de trădător, istoria ţărel poate fi denaturată într’o carte ce apare sub auspiciile Academiei, membîil Academiei pot protesta, dar toate astea sunt lucruri private fiind că d. Sturdza este la mijloc şi deci nu trebue date pe faţă.
Zi I gazetă poliţienească şi dăl pace.
ffostim banchet
La banchetul din sala Hugo pentru ser-bătorirea mare! victorii (?) liberale, parlamentare, constituţionale, naţionale, etc., etc. —s’au petrecut multe lucruri nostime.
Aşa, principele Gr. M. Sturdza, care a onorat banchetul cu prezenţa sa, a felicitat partidul liberal (cunoscutul adversar furios al Rusiei) pentru viitoarea vizită la Pe-tersburg. Or fi înghiţit în sec liberalii ban-chetiştl, dar au trebuit să aplaude...
Lot principele Sturdza a rostit următoarele cuvinte : «D lor, puteţi să luaţi măsura sincerităţii partidului liberal din următorul fapt» şi a amintit proiectul depus zilele din urmă pentru modificarea legii minelor, modificare fără absolut nid o însemnătate şi prezintată abia acum, după trei sesiuni. «Nu ştiam că vor fi sinceri pînă la aşa grad,» a adaos principele.
Mesenii n’au putut înţelege acest compliment decît ca o zeflemea, de aceea nid nu vedem în Voinţa notate aplause.
Tot la acest banchet, faimosul general Budişteanu a închinat un pahar pentru armată, despre care ca ministru de războiu a spus că e dezarmată.
Liberalii au aplaudat cu toc.
DIN STREINĂTATE
Mesagiu! Iul Mac-Kinley
Se cunnaş'e astă zi în toată lumea mult aş teptatul Mesagiu al preşedintelui Statelor-Unite eâtre Congres.
Ceea ce se aştepta s’a îndeplinit.
Se prevedea că. cu toată iaterveuţiunea Puteri or europene, Slatele-Unite vor pune condiţii ce nu se pot realiza şi că ast fel se va ajunge la un războiţi.
Aşa şi face guvernul din Washington. D. Mac Kinby cere să înceteze ostilităţile tn Cuba şi să se iustaleze acolo un guvern ca) abil a menţine ordinea. Ceea ce înseamnă, tn starea 'ucrurilor din insulă, că nu recunoaşte autonomia acordată de Spania Cubei şi că pretinde independenţa acesteia.
Pentru atingerea obiectivului ce şi-a propus, d. Mac Kinley cere de la Congres autorizarea ca la nevoie să declare răsboiQ Spaniei.
Hotărîrea e acum In mina Congresului, căruia preşedintele ii lasă toată răspunderea.
Judecind după modul cum Congresul a primit Mesagiul. el va aproba vederile preşedinte ut şi I va da autorizaţiunea cerută.
Din partea aceasta situaţiunea e deci limpezită.
Din partea eea-l’allă, trebue să se constate că Spania a făcut încercări serioase spre a evita răsboiul. Comandantul trupelor spaniole din Cuba a oferit insurgenţilor un armistiţiu şi ast-fel guvernul spaniol a făcut primul pas spre îndeplinirea certrilor guvernului american.
Insurgenţii insă aQ refuzat armistiţiul şi astfel lucrurile sunt Împinse la un răsbo.Q.
Rămîne acum să se vadă ce vor face marile Puteri, cari prin intervenţiunea lor s’afi angajjt în această chestiune.
Foreign.
TRIBUNA LITERARA
MICROBI H IGIENICI
de Th. D. Speranlla
Flanele bigieiiiee, săpunuri higle iiee, am-bre'e h'gienice; de ce n’or fi şi microbi higienicl ?
Microbi, cred că ştiţi că se ştie ce sunt.
Dacă nu ştiţi ce sunt microbii, atunci luaţi de euiîad apăruta higiei ă a d Iul dr. A. şi citiţi în ea.
Mal îuainte, însă, îmi iati libertatea să vă mărturise c ă eQ n’am cetit’o. Şi n’am citit’o din mal multe motive:
1)	Fiind că nu prea ţin să Învăţ multe meşteşuguri şi mal ales nu ţn de loc ră mă amestec prin meşteşugul doetoriceăc: lasă doc’oril cu doctoria, popii cu popia şi noi cînd avem nevoe cumpărăm frumuşel cu francul.
Nu ştiiî dacă aţi cunoscut pe boer Man-da hi. Era un om înalt, zdravăn, ras la faţă şi pensionar. Cît era dimineaţa răcoare îl găseai In CismiglQ — citea gazete ; după prlnz, cînd se Încălzea afară — mergea de fuma la Fialcrws’hi.
lntr’o bună zi, Insă, boer Mandaehi nici In Cismigiii nici la Fialcowsehi Şi Cismigi-ulul îl şedea răâ fără boier Mandaclii, dar Iul Fialcc wsjhi II şedea răQ cum nu se mal poate.
• Uude să fie, unde să fie?
Bolnav în pat.
—	Dar ce al, boernle ?
—	Răii 1
—	Zâfi?
—	Zăfi, răii.
—	Dar ce a??
—	Ce am. Poftim citeşte.
Bon- Mandache ia de lingă dînsul o carte deschisă şi ml-o dă.
Citesc, citesc dar nu înţeleg Mă uit Ia titlul cărţe!:
TRATAT PRACTIC
DE
MEDICINĂ POPULARĂ
VETERINARA
de
Dr. Clandins Popp
Specialist în boale interne, hirurgieale şi în medicină veterinară.
EDIŢIA I
Clusiu 188...
—	EI, al citit ?
—	Citit, cucoane Mandache.
—	E! ?
—	N’am ÎDţeles nimica.
—	Apoi ceea ce al citit d ta e boala de care sufer eiî.
Ce era ? Ce să fie ? Ceea ce’mî arăta boer Mandachi era o boală de cal, şi anume o boală pe care o sft numai caii.
Citise bietul om carte de medicină, se bolnăvise pe rtnd de toate boalele şi acum ajunsese de căpătase o boală de cal.
2)	N’am citit cartea d-lul dr. A.. pentru că nici n’am văzut’o.
Dacă, însă, ş'iţl ce sunt microbii, atunci nu ştiţi ce vrea să zică microbi higieniel. In acest cas trebue să mă acultaţi pa mine.
Iată cum stă lucrul :
înainte de a se isca ştiinţa modernă nu; mită bacteriologia, cetăţenii, adică contribuabilii de-arîndul, mîncafl şi beafi tot felu de microbi fără nume, adi.-ă ne botezaţi.
Da, mtncal şi d-ta şi d-lul, şi nu vă era nimica. Ba, poate chiar vă era bine, fiind-că mîncaţl. Negreşit, diutre atîtea feluri de nr'crobl vor fi fost el şi unii cari să vă priească, să vă facă bine. Trebue să fi fost unii cari să vă facă bine la plămtnl, alţii la stoma-h, alţii la coardele vocale.
Acuma însă, de cînd cu pretextul bacteriologici, unii doctori s’eti apucat să distrugă toţi microbii.
Toţi 1 Toţi I
Aceasta însă e prea mult, e prea mare îndrăzneală. In calitate de consumatori, noi protestăm din toate puterile.
Protestăm pentru că dedesubtul acestui pretext, de interes umanitar, noi Întrevedem cele mal perfide uneltiri. Noi prevedem că aceşti bacteriolngt s’oQ apucat Înadins să distrugă toate felurile de microbi şi neapărat să distrugă şi pe aceia cari ne sunt folositori, adică să distrugă şi pe acel eu cari atl trăit şi s’att îngrăşat moşii şi strămoşii noştri. Si-I distrugă, da ; şi apoi cînd vor vedea că avem noi nevoe, să ne fabrice
www.dacoromanica.ro
EPOCA
d-tor şi să ne vîndă cu preţuri ne-mal auzit de scumpe. Noi prevedem un fel de monopol al microbilor, safi mal exact un fel de monopol al microbilor higienici. Da. Şi precum astă-zl sluga se duce cu coşul de tlrgneşte zarzavaturi, aşa va merge atunci şi va tîrgui microbi higienici.
Aceştia vor fi microbii higienici.
Cit dtspre tratatul de igienă al prietenului imfi, clnd îl voiţi vedea, vă voiţi spune. Pîuă atunci însă convingerea mea este că : Dacă vrei să fii bolnav, citeşte cărţi de medicină, şi... după logica... dacă vrei să fii sănătos citeşte cărll de higienă. Să vină deci tratatul de higienă.
Iiiter e - Arte-Ştiinţe
Al XV-lea oongres al corpnlul didactic diu Bouilnia
Iată instrucţiile privitoare la membrii cor* puiul didactic din ţară, cari vor voi să ia parte la congresul din acest an, In ceea ce priveşte sosirea şi primirea lor în Piatra.
Al XV lea congres, anul asesta, urmtnd a s** ţinea 1° oraşul Piatra-N., în zilele de 9, 10 şi 11 Aprilie; comitetul de recepţiune din localitate, aduce la cunoştinţă următoarele indicaţiunl.
1)	Numărul membrilor ce vor lua parte la congres trecînd negreşit peste^ 250, nu vor putea fi aşezaţi toţi a otelurile din oraş, aşa că comitetul de recepţiune a regulat gazde şi pe la cetăţeni.
2)	Pentru ca aşezarea membrilor congresului fie Ia oteluri ori în familii să se facă cu înlesnire şi să nu se producă dezagra meute, credem că este imperios necesar ca sosirea la coi greş în oraşul Piatra să se facă ziua iar nu noaptea şi anume :
o) Miercuri 8 Aprilie cu trenul ce soseşte în gara Piatra 8 ore dimineaţa şi care tren uneşte toate localităţile eu linia principală. Vîrciorova—Craiova—Slatina Piteşti Chitită — Ploeştl — Buzăfi—Rimate—Focşani— BacăU—Piatra.
b)	Cu trenul ce soseşte în gara Piatra la ora 3 p. m. tren care vine de la Iţcanl şi uneşte localităţile cu linia principală : Iţcanl
—	Doroboifi— Botoşani—Doihasca Paşcani
—	Roman—Bicâft—Piatra.
c)	Numai în caz extrem, unii pot sosi în gara Piatra şi cu trenul de Miercuri 8 A-pi ilie, care soseşte seara la 8 50, tren ce vine din spre Bucureşti. Membrii cari s ar întlmpla să sosească cu acest tren, vor descinde direct la loralul Primăriei şi de aci se vor regula la oteluri ori gasde; şi
d)	Se poate sosi şi cu trenul care vine,
în gara Piatra Joi 9 Aprilie ora 8.15 minute, dimineaţa, de şi sosirea la această oră presintă oare-care inconvenient, din causă că congr* sul se deschide In acea zi la ora 9 dimineaţă perzînd aceştia prima conferinţă intimă.	.
3) La sosirea fie-căruia din trenurile citate vor fi la gaiă membrii de al comitetului de recepţiune cari vor purta o cocardă.
Aceştia vor primi pe membrii ce vin la coDgres, le vor indica locuinţ-Ie fie la otel fie la particulari înmlnîndu-le fie-căruia programul congresului ^i lista restaurantelor.
ISlORMA'ţn
MM. LL. Regele §i Regina insolite de d-na Mavroyheni şi de d-nil colonel Priboianu şi maior Qraţo8< hi, vor pleca azi după amiază la orele 5.55 cu un tren special la Abbazia.
Suveranii se vor opri mîine după a-miazî vr’o două ore la gara centrală din Budapesta, unde vor fi înttmpinate de Împăratul Frardz los'f, care de două zile se oflă în Capitala ungurească.
De aici M. M. LL. vor urma călătoria via Agram, prin Croofia, Fiume şi Abbazia.
Suveranii vor sta la Agram în noaptea de Joui spre Vineri şi apoi Vineri după amiazl vor sosi la Abbazia.
Ministerul cultelor şi instrucţiunel cum-părînd cu suma de 400,000 lei fosta grădina Raşca, va construi acolo, în curind, două palate, unul pentru Museti şi altul pentru Biblioteca Centrală.
Pentru aceste mari lucrări există deja un credit de şeapte milioane lei.
D. Dim. Sturdza a suferit o nouă în-frtngere la Academie.
In şedinţa de Luni a propus din noti alpgerea d-lul profesor de istorie, d. ' Onciul, ca membru al Academiei în secţiunea istorică.
* Membrii Academiei ad respins propunerea d-lul Sturdza.
de lege:—asalt la voturile oborenilor; cînd nu-i vedea nimeni, sau credeau ^ că nu l vedea şi nui auzea.— îşi serveau interesele lor misterioase, îndemnînd pe senatori să voteze în contra legei.
Dar aşa se întîmplă că cete mai deseori faptele rele nu stau multă vreme ascunse. Guvernul voia să-şi facă, şi interesele lui şi în acelaşi timp să sape şi groapa altora. Voia să cadă proiectul de lege al gărel pentru a da răspunderea, de pildă, pe Drapelişti, iar pe de alta să se pue bine şi cu oborenii. v
Dar întîmplarea e mai ’nieşteră şi mai inteligentă de cît intriganţii de meserie : Şi gara s’a votat, şi fapta guvernului s a \ aflat.
Lumea să-l judece.
Camera de Comerţ din Iaşi, după o vie discuţie, a decis că bărbieriile pot să fie deschise Duminiea toată ziua.
Conform legei repaosulul duminical. Insă, această concesie nu priveşte de cit numai pe patroni; iar pe lucrători numai pînâ la orele 2 p. m.	.	,
Dacă Insă lucrătorii vor vroi, pot să lucreze şi el toată ziua.
Agenţia Romlnă neavind altă treabă s a pus să facă o reclamă insipidă prin ziarele străine d-lui Dim. Sturdza.
Neue Freie Presse de eri publică o lungă telegramă a Agenţiei Romîne despre orgia de Vineri de la Hugo linguşind teşeşte ridicolul taasl al d-lui Sturdza.	_
Telegrama încheie cu următoarea minciună :
«Printre comeseni s’aii remarcat mulţi membrii ai parlamentului cari se numără în gruparea disidenţilor şi printre par-tisanii d lui Aurelian*.
Adică d-nil Ghiţă Mîrzescu şi Andrei Vizanti pot fi atît de mult remarcaţi ?
Oara de la Obor
Asupra modulul cum s’a votat de Senat proiectul de lege pentru construirea gârel de la Obor, Drapelul scrie:
Oborenii sunt oameni norocoşi. Ei vor avea gară chiar in contra voinţei guvernului, căci cu toată propaganda straşnică făcută pe au6 mină în Senat de oamenii guvernului, proiectul de lege al gărei de la Obor a fost votat de Senat.
E drept că a fost votat cu un singur vot ile majoritate -32 contra, 33 pentru— dar in sfirşit s’a votat.	„
De se mai întimpla sa fie de faţă încă mm singur senator devotat orbeşte guvernului, rămtneau oborenii fără gară, căci grozav o mai combatea guvernul pe furiş, prefăcîndu-se că o susţine pe faţă.
Oamenii ăştia sunt incorigibili, absolut incorigibili. Nu se lasă de bisanlinistne odată cu capul.
Prinşi din două părţi, de interese pe care nu te cunoaştem şi care erau in contra In fiu, ţârei gărei de la Obor, şi de interesele electorale care te dictau să se pue bine cu oborenii. ti aii jucat cea mai urîtă comedie f» Obor.
iind luai* cuvintul, susţineau proiectul
La decanatul baroului Capitalei se lucrează acum la un regulament privitor Ia administraţia interioară a baroului, precum şi la condiţiunile de admisibilitate a secretarilor de advocaţi.
Intre alte condiţiunl cari se vor cere pe viitor secretarilor e şi aceea de a fi bacalaureaţi.
înaintările în corpul technic
M.	S. Regele a semnat decretele privitoare la următoarele înaintări în corI pul teclmic:
In cadrai ordinar
La gradul de inginer şef clasa I-a.
D-nil ioginerl-şefl cl. II-a N. I. Maxenţian, şeful circumscripţiunel IV-a de poduri şi şosele ; Gr. Casimir, şef de diviziune la serviciul dockurilor şi al podurilor ; N. Davi-desi-u, şeful circ. II-a de poduri şi şosele ;
I. Bacallu, şeful circ. IX a de poduri şi şo-eele ; Al. Mareş, sub şef de servicii) la căile ferate şi I. Apostoli®, şef de diviziune la serviciul de studii şi construcţiunl.
La gradul de inginer şef clasa II-a. — D-nil iugiuerl ordinari cl. I Dini. Stamato-polu, In serviciul ordinar de poduri şi şosele ; Dim. Poenaru, şef de secţiune la serviciul de studii şi construcţiunl; Just. D. Teişanu, inspector de mişcare la c. f.; S. Radulescu-Pravăt, în serviciul ordinar de poduri şi şosele ; Petre Pâşcanu-Popeseu, şef de secţiune la c. f.; I. Plslă, şef de secţiune ia serviciul doc. şi al pod.; I. Or-zârtscu, în serviciul ordinar de pod. şi şosele ; Petre Zahariade, inginer diriginte la construcţia portului Constanţa; G. Sion, şef de secţiune cl. I la c. f.; Yasile Ignat, şef de circ. la serviciul hydraulic; Alexandru Antoniu, şpf de secţiune la c. f., şi P.
D Antonescu-Vâlsan, inspector de mişcare la căile ferate.
La gradul de inginer ordinar clasa Ia.-D uii inginerî-ordinarl cl. II Chr. Pa-naitescu, ingiuer-şef al judeţului R.-Sărat ; I. Rossetos, şef de secţiune cl. I la c. f.; V. Christescu, şef de secţiune la serviciul dockurilor şi al podurilor, şi Nestor Ure-chiâ, în serviciul ordinar de poduri şi şo-
La gradul de inginer ordinar clasa II-a. _ D-nil inginerî-ordinarl cl. III N. Grama, Eduard Duperrex, Petre CiocîlteO, C. Mărăcine, C. C. Polyzu, Tancred Cons-tantinescu, G. Leordeanu, Vasile Carp. Siva C. Lintescu, C. I. Dimitrescu, N. I. Tună-sescu, N. Bruneanu, Simion Costea, Teodor C. Lecca, C. Sassu, N. Rădulescu, N. Ni-colescu, Dicron Capriel, C. A ăleanu, 1 h. Vernescu, Al. E. Cantemir, George Nicolau şi Dim. Cireşianu.
La gradul de inginer ordinar clasa D-nil iaginerl stagiari I. G. Tziulzu, G. Iâ-mâşescu, I. Davidescu, V. T. Stănescu, G. Dunca, M. P. Cernăzeanu, Al. Dimitrescu, C. la oii, Mihail Şiefănescu, C. I. Gabne-lescu, N. N. Furcă şi Al. E. Vataman.
La gradul de conductor clasa I-a. — D-nil conductori cl. II Dim. N. Dimitrescu, D P Brăteanu, Panait N. Iuga, Ioan Bora, Leon Sion, G. Stănescu, N. T. Sencovicî, Th. Stroescu, St. Niculescu şi N. Grobmc.
La gradul de conductor clasa II-a. — D nil conductori clasa III T. Ra. hieru, C. Turcan, Bogdan Popescu, Elie Ştefănescu, I Georgescu, Toma Simionescu, C. Iliescu, Andrei Enghel, St. Voinescu, Apostol Radu, G. Russu, Manole Mathe), Dim. 5asilescu, Ath. Rădulescu, Elie Nicoleseu, Al. lorgo-vicl-Rovina, Al. Chiritescu, Dim. Crâciu nes-u, N. Panaitescu, Petre Georgesiu, G
N.	Popescu, I. I. Antofiloifi, Tb. Iliescu Gr Popescu şi Vasile Nicolescu.
La gradul de inginer-ordinar clasa a III-a.—D, inginer-stagiar Mihail Anasta-sescu.
La gradul de conductor clasa I-a. -D. conductor clasa II a Al. B. Popescu.
La gradul de conductor clasa II-a. — D-nii conductori clasa III Gavril N. Stanciu şi Vasile Haraga.
Consiliul comunal al Capitalei In şedinţa sa de Luni seara a votat Iu principiu exproprierea proprietăţilor Lahovari şi Ioanidi din calea Victoriei, vis a-vis de palatul regal, pentru lărgirea stradel cu 18 m. şi formarea unei pieţe a Palatului.
D-nil medici veterinari, ale căror nume urmează, afi fost numiţi, după concurs: T. Petrescu, veterinar al oraşului Ţulcea ; I. Theodorescu, id. al oraşului Fălticeni; Ere-mia Iliescu, id. al judeţului R- Sărat; Ath. Corbeami, id. al oraşului Tîrgovişte, şi Gr. Constantineseu, veterinar ajutor al judeţului Ilfov.
La ministerul domeniilor s’ati făcut pe ziua de 1 Aprilie următoarele schimbări în personalul superior:
D. inspector clasa III N. Andronescu Iu-locueşte, ca şef de biroă clasa I, în divizia agriculturel, pe d. Druţu care trece ca inspector domenial, în locul d-lul Cartianu, demisionat.
D. Cartianu a fost numit inspector la Creditul Funciar rural.
Din Focşani primim următoarea ştire nostimă:
Iu ziua de Dumineca Floriilor, şl-a făcut intrarea triumfală în comuna Străoanele de sus, unde se află conacul săfi, deputatul nostru Mărgăritescu.
Mârgăritescu era mtndru călare pe o bivoliţă albă avîud în mînă, în loc de ramură de măslin, ciomagul gol al drapelului partidului liberal.
La capul satului Mărgăritescu a fost în-timpinat de o mulţime de bivoliţe albe şi negre.
Doctorul Anghelescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6—7 seara Str. Sălciilor, 4 bis.
Cronica Judiciară»
La ordinea zilei însă, este ura dintre liberalii tineri de sub conducerea d-lul Ulle, supranumiţi de curind şi cei patru muşchetari şi restul partizanilor colectivişti cari Înconjură pe Enacovid şi susţin pe
Arapu.	, .	.	,	.
De cînd nu mal e prefect şi sa retras în viaţa privată, acum i s a spus, Arapu îşi Îneacă activitatea politică la Iui, Berla-ghis şi Talpă. Aci el îutilneşte tot ce Bo-toşauif noştri are mal select şi... trage cit poate lui Ulle şi alor săi UlliştI.
Mal zilele trecute, Duminică de nu mă înşel, d. Arapu se găsea la talpă şi şl continua opera sa politică. Tocmai în toiul pe-roraţiunil, apare unul din cel patru muşchetari, doctorul Bucşănescu..	.
Impetuos cum e, Arapu începe prin a-1 apostrofa, cum se cade şi cum î se ca e. Bestie, canalie, vlndut, escroc... U/ivin e e astea alternafi cu uişte gesturi atît de expresive şi alit de convingătoare, îa cit nra-vul doctor n’a putut găsi alt răspuns de cit o retragere pe atît de tiptilă pe cit şi de demnă.	,
E adevărat că din cel patru muşchetari, acest onorabil senator a dat plnă acum mult de vorbă’.lumel.
De astă dată bravul doctor nu a mal găsit de cuviinţă să provoace pe Arapu.
Pe semne că ştia el ceva.
Şi de acestea, e prea posibil să se mal întîmple, ba, chiar nu prea văd cum s’ar mal putea evita, mal cu seamă că alegerile judeţene se apropie.
Corespondent.
Procesul cămătarilor. Predoariele.
Eri a& continuat şi s’ati terminat desbaterile în acest proces. Atl vorbit d-nil Stavri ţre-descu pentru inculpatul A. Mârculascu, b. Vlă-descu pentru Max Zentler, Cernescu şi Cernea pentru Jian Avramescu şi A. Proeopie Dumi-trescu pentru Rudolf Marcu.
Toţi apărătorii examinează elementele delictului prevăzut de art. 322 din condica penală pentru a stabilită in faptele imputate inculpaţilor lipsesc unele sail mal toate din aceste elemente.	,
D. Stavri Predescu zice că nu se vede că Mărculescu a întrebuinţat vr’o manoperă cînd a dat bani Iul Stetian Boliutineanu, care venia cu mama sa, sati lui Coladi pentru bacalaureat.
D, N, Vlădescu nu vede cu ce se stabileşte complicitatea lui Zentler cu Ciurcu. Faptul că Zentler, samsar de meserie, a adus pe Pave-lescu. ofiţer şi coşcogeamite om, cu 2 săptă-mînl înainte de majorat la Ciurcu, nu probează nici că ştia că clientul său e minor nici că ar fi avut vr’o conivenţă cu Ciurcu, pentru exploatarea minorului.
D. Cernescu zice că a greşit justiţia cu această afacere, căci adevăraţii cămătari nu sunt aci. CiţI sunt în ţara rominească cari s’aft îmbogăţit şi afl devenit milionari prin camătă şi stafl bine, aducindu-se aci nişte oameni, cari ca Zentler şi Avramescu trăesc de azi pină mîine.
D. Cernea, în chestia de drept, zice că din tot dosarul nu se vede că s’a articulat nici un fapt din care să se deducă manoperă frauduloasă, elementul indispeasab'l al delictului.
După ce mal vorbesc d. Em. Pantazi pentru Coldemberg şi d. A. Proeopie Dumitreseu pentru R. Marcu, Tribunalul intră la orele 5 fără un sfert în deliberare.
Sentinţa
Tribunalul pronunţă la orele şase următoarea sentinţă :
Condamnă pe Max Zentler şi Jean Avra-meseit, de profesie mişiţt, la câte trei luni de eile închisoare ; pe Victor Rădulescu, iar mu fel de misit. în lipsă, la doui ani. Achită pe d-nii N. Ciurcu, A. Mărculescu, Nathan Men-del, Rudolf Marcu jt Goldemberg.
e o o im 1	*
Cadrai detaşat
La gradul de inginer ordinar dasa I-a. —D nil ingineril-ordinarl cl. II Ioan Gheor-ghiu, şeful serviciului techoic al comunei PioeştI; Radu Paseu, In serviciul minelor din miuisterul domeniilor, şi George Hazu, inspector al şcoalelor de arte şi de meserii.
La gradul de inginer-ordinar dasa II-a. D-nil inginerî-ordinarl cl. III Aebil Tbeohari, In serviciul R. M. S.; I. C. Petrescu, subdirector al şcoalel de arte şi meserii din Bucureşti,- Petre Lncacin, In serviciul R. M. S.; Attilio Galucci, In serviciul technic al primăriei Bucureşti; I. Cb. Anastasescu, idem; Gr. Balotta. In servi.iul minelor din ministerul domeniilor, şi Victor Guţu, In misiune în streiDătate.
—	A lupta contra pierderel forţelor şi a moleşireî funcţiunilor, iată munca
nuită a artei medicale, mal cu seamă în cursul anotimpului rece şi umed. Lumea savantă are astă-zl în mare favoare întrebuinţarea vinului Bravais, pentru că acest viD nu e un stimulent banal cu o^ acţiune repede şi trecătoare, ci un tonic «cu o lungă durată», a cărui putere de întărire se exercită de odată asupra slogelul, nutri-ţiuueî, muşchilor şi nervilor.
—	D. Leon Ieronim, viee consul cancelar,
aflat îa posiţie de disponibilitate, este rechemat pe ziua de 1 Aprilie lu activitate şi numit şef de biuroîi la ministerul de interne, In postul vacant prin demisia ddul Algiu, care a cerut regu’area drepturilor la pensie.	.
—	D. Radu R. Rosetti a fost numit aju-
tor arhivar, post creat din noii la serviciul arhivelor ministerului de externe.____
EPOCA liTpROVIHCIE
BOTOŞAXM
Un scandal în stradă.
Nu s’a semnalat încă prin ziarele noastre, fie pentru că acestea apar din Joi în Paşti, fie că la multe din ele nu le prea vine la socoteală.	.
Zic «la multe» şi subliniez cuvintul, pentru că trebuie să ştiţi că Botoşanii noştri! (sunt şi Botoşanii domnului Ulle) au nu mal puţin de cit cinci ziare... toate săptă-mînale.
Şi să nu credeţi că n’ail ce scrie.
Afl şi prea atl, pentru că nu cunosc şi nu cred să exLte un alt oraş In ţările locuite de Rominl, In care sentimentele moderne (?) să fie mal amestecate.
zmxtcEi
Locuitorii com. Zimnicea aii trimes preşedintelui Camerei o petiţie prin care cer să se îmbunătăţească starea oraşului lor, luîndu se următoarele măsuri:
«Executarea cît mal curînd posibil a cheiului proiectat la marginea Dunărei, precum şi şoseaua ce trebue să’l l?ge cu oraşul.
«Executarea şi punerea în circulaţie cit mal urgent a liniei ferate dintre Alexandria şi Zimnicea, de oare-ce fără această linie, portul Z'mnicea altă dată atlt de Înflorit, a ajuns In desăvlrşită decadenţă.
«Să se interzică imediat comunei rurale Petroşani, din judeţul Viaşca, de a nu mal avea obor zilnic de vlnzarea cerealelor, precum nici port de încărcare sati descărcare, de oare-ce ue fiind comună urbană nu i se recunoaşte acest drept prin nici o lege safi regulament special, şi afară de_ aceasta fi; ind la o depărtare numai de 15 kilometri de oraşul Zimnicea, îl aduce cele m&î mari daune, căci locuitorii din toate comunele rurale vecine zisului oraş, astă zi preferă a.şl vinde cerealele lor la oborul din comuna Petroşani, de oare-ce sunt scutiţi de diferite taxe, ce oraş sie sunt nevoite a le percepe pentru a putea face faţă chellue-hlor necesare diferitelor autorităţi, precum şi pentru înfrumuseţarea lor.
Mal adăoglnd Iacă, că in acea comună nu residă nici una diu autorităţile poliţieneşti care att dreptul să supravegheze operaţiuni de această natură.
«Să se ia măsuri ca toate căile de co-munieaţiune ce leagă portul şi oraşul nostru cu cele-l’alte localităţi să fie aduse în stare perfectă de circulaţiune, căci modul cum ele se găsesc astă-zl _ afi devenit nu numai improprii dar chiar imposibile de a mal întreţine comunicaţiunl între o locali-ŞI elitei»
«Să se detaşeze din Reg. Teleorman No.
20 un batalion avîndu şt reşedinţa în Z'mnicea, dindu-se cu modul acesta o mal mare garanţie păzii şi menţineiil la gradul de oraş de port.
Terminînd, credem, d-le preşedinte, că nu exagerăm afirmîud că nu există, în îutreaga ţară, oraş safi comună rurală care să se găsească în o stare mal deplorabilă şi să fie lăsate uitării cum e oraşul Zimnicea.
Pî ,ă acum ciţt-va ani erafi mal bine de zece case mari comerciale ce lucrafi pe piaţa acestui oraş, iar actualmente din cauza lipsuri'or ce am avut onoarea a le enumăra mal sus, afi rămas numai doua case comerciale şi care pe lingă că sunt de a doua mină, există numai cu nume e căci îu realitate ’şl fac afacerile comerciale pe piaţa oraşelor Alexandria, T.-Mâgurele, Roşiori de Vede şi comuna Petroşani unde s’afi aşezat şi cele	__________
Buletinul Economic
Bursa din Bucureşti. — Iu tîrgui rentei romîne nu se observă de cit o vanaţiune neînsemnată în cursuri. Cotăm azi: Renta perpetuă: 99 75; renta 5 la sută din 1881: 98.75; renta 5 la sută din 1892—93: 101 şi jum.; renta 5 la sută diu 1894: 98.25 (tn scădere); renta 4 la sută, prima emisiune din 1889 : 91.25; renta 4 la sulă de toate cele-l’alte emisiunî: 93.50; convertitele rurale 6 la sută: 102.50 (îa urcare.)
Scrisurile funciare de Iaşi manifestă din noii tendinţe spre urcare; azi sunt cotate cu 90 50.
Băncile Naţionale sunt de asemeni în urcare : 2172 comptant, 2185 pe termen.
S himbul s’a urcat de asemeni, sub im presia cursurilor din streinătate. Safi negociat azi: cek Londra 25 31 j,,m ’ ce. Paris 99.95; cek Viena 2 10; cek Berlin
Yinzarea esenţelor şi cu orilor. , Ji nisterul de iuterne, de acord cu avizul se viciului sauilar, a decis cade acum esenţele şi culorile care se întrebuinţează în industria alimentară pentru fabricarea de băuturi, să nu se mal vînză de cit de dro-
guiştiî de clasa I.	„	„ ,
Măsura aceasta s’a luat diu cauză că In ţară există multe case comerciale şi mal ales mulţi comisionari ambulanţi cari vlnd în secret asemenea esenţe, cari se întrebuinţează la fabricarea băuturilor şi la imitarea băuturilor naturale şi că unele din aceste esenţe sunt otrăvitoare în starea lor naturală.	.. r. t- r,
Vagoane noul.—Direcţia L. I. n. a pus In circulaţie mal multe vagoane acoperite, lungi de 9 38 metri, late de 2./0 metri, Înalte de 2.14 metri şi cu un tonagifi de 15.00} kg.	.
Taxele pentru mărfurile încărcate In astfel de vagoane se vor socoti pentru 15.000 kilograme. In cazurile în cari tariful preş-crie taxe fixe de vagon, ele se vor spori
cu 50 la sută, ast-fel de exemplu Pent™ transportul unul vagon seria G v io, * cărcat cu cereale de la Bucureşti, ga™ ue Nord, la Filaret, se percepe pentru linia ae joncţiune 5 lei, plus lei 2, bani 50, egal 1 lei. 50 bani.
Dacă aceste vagoane vor fi cerute pentru transportul cu mică iuţeală al cailor, mînzilor safi al catirilor taxele se calculează pe baza greutăţilor normale indicate ln partea I a tarifului local, fără însă ca taxa ast-fel calculată să fie mal mare de cit aceea pentru 12 capete, socotite pe baza clase? II şi a greutăţel normate de
700 kgr. de cap.	.
Taxele accesorii cari sunt stablllt® Pe vagon se sporesc de asemenea sută. şi anume: taxele de locaţiune, taxa de desinfectare (excl. spesele de transport ale veterinarului), taxa pentru mutarea vagoanelor tn staţiunile Cernavoda şi Constanţa, taxele lioiilor de garagitt particulare.
Dacă în caşuri de lipsă de vagoane de un tonagifi de 10.000 kgr. se pun ia dispo-siţinnea predătorilor de vagoane seria G v. 15, taxa se percepe conform normelor tarifare în vigoare, fără de a se ţine seamă că vagoanele întrebuinţate afi un tonagifi mal mare. ,	.	,
Creşterea Dunării.—Iată ultimele cote ale
Djnâriî d’asupra etiagiuiuî:
29 Martie 30 Martie T.-Severin • • • 5 58	5.60
Giurgiu • • • • 4 22	4.31
Galaţi..........3.12	3 16
' Dunărea continuă dar a creşte.
Tîrgui de cereale.—Animaţia care a durat 2-3 zile a făcut iarăşi loc unei apatii generale, din cauză că la bursele streine nu s’a menţinut tendinţa spre urcare.
La Galaţi s’afi Încheiat afaceri puţine cu preţurile următoare :
Porumb de 75.6 kgr. pe hect. • lei 6 3o şlep Orz	»	53.5	»	»	»	•	»	520 »
»	»	51.6	»	»	»	•	»	4.90 mag.
,	»	50 4	»	»	»	*	»	4.85 şlep
Secară » 64 5»	»	»	•* 7.48 »
»	»	€3 9	»	»	»	•	»	7.40 »
Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Hotel Bristol.
Chestiunea Cretană
Constantinopol, 31 Martie.— Cite va puteri aii răspuns la recenta circulară a Porţii în privinţa cestiunei cretane.
Austro Ungaria zice că ea este gata să adereze la soluţiunea recunoscută ca acceptabilă de cele-l’alte puteri.	_
Italia doreşte de asemenea o soluţiune repede, în înţelegere cu cele-l’alte cabinete ale puterilor.
Englitera relevează faptul că este cu neputinţă de a impune un supus otoman ca guvernator al insulei Creta.
Răspunsul celor-l’alte trei puteri nu se cunoaşte încă.
Canea, 31 Martie.—Cu ocazia plecărel trupelor Austro Ungare care şl afi luat rămas bun ln mod cordial de la autorităţi şi de la populaţie s’a făcut o revistă iuternaţiouală a trupelor puterilor mari lu faţa amiralului Hinke.
Trupele Austro-Ungare pleacă după a-miazî pe bordul vaporului L'oyJuluI Aurora escortat de două corăbii de război.
ŞTOUL MAKUMTE
*	Afi fost numiţi:
D. Sterea Z lharia, eomisir tn Galaţi ; Th. Paliadi, al Gărei Bărboşi; D. C. Mornzi, comisar cl. I pe lingă prefectura po iţiel Capitalei şi Tb. Dabiji, comisar al garel din Huşi.
*	D. Iordache Isăcescu a fost numit subprefect al plâşel Piatra-Muntele, diu judeţul Neamţ.
*	D. C. Mătăsaru a fost numit sub prefect al plaşel Bistriţa, Neamţ; iar d. A'. Blanc-fort director al prefecturel din Piatra-Neamţ.
*	Plata pensiunilor civile pe luna Aprilie se va face cu Începere de la 10 ale lu-nel curente.
*	Primăria oraşului Giurgifl a Încheiat cu casa romlnă Damian V C-ie, contractul pentru iluminarea oraşului cu electricitate.
nuvela
Domnul care n’a găsit nimic şi femeiuşcă sa care a cîştigat 6 franc! i
Era o dată uu sărman po?taş, care mtn-ca din ochi pe fenniuşca s i, şi o femeiuşcă, care mima din ochi pe poetul safi, lucru care nu hrănea Insă nici pe unul nici pe altul.
Poetaşut se numea Jules, aşa prosteş'e, iar femeiuşcă Iul care nu era îogtinfată de loc, era poreclită Pisicuţa, pentru că poetaşut adora pe poetul Beaudelaire şi Beaudelaire adora pisicile.
II
Jales şi Pisicuţa erafi cu totul fericiţi: el împărţeafi fără grije calicia lor şi ln o-caziele fericite clte un patefl pe care Jules se ducea să i cumpere de foarte departe, căci prin apropiere era peste tot dator. Dar lu cea mal mire parte diu vreme, el nu Împărţeafi nimic.
Ia zilele ln cari nu aveafi să Imparţâ nimic, el Îşi Împărţeafi patul şi se îmbătaţi de iubire; asta era tot ce beafl Şi beafl mult. Din cauza această el erafi foar e slabi, asa de slabi că Jules c-ezu cJ a venit momentul să Înduioşeze pe editori.
Iudeia asta care nu putea b nesocotită de ctt de creerul unul poet, era cu totul absurdă pentru eă editorii sunt tot-d’auna falşi şi oamenii graşi uu se gtQdesc de loc la cel slabi.	.
După multe osteneli, Jules reuşi să vînză un sonet unul jurnal de reproduceţi: cel 70
www.dacoromanica.ro
da bani cîşt'g-itl, fură tocat! chiar în acea seară.
Risipa asta le deşteptă pofta de mtn-care ; dar viitorul sonet nu putea să ap iră de cît după o luuă sail două, şi Jules şi Pisicuţa se gîndiră să se sinucidă.
Ef se preparai! să aleagă asfixierea, clnd Pisicuţa se înecă în lacrâml; sinul el tremură aşa de frumos că Jules nu voi să mal moară.	.
Clnd cineva nu vrea să moară, trebuie să trăiască.
Jules, care de şi era poet, avea un con-deiQ frumos, flgădui Pisicutel să caute de lucru.	_
El căută cinci spre zece zile, dar cum nimeni nu avea loc pentru un fost poet, Ju-les se apucă iar să facă versuri. Jules citea versurile lui cu Pisicuţa şi Pisicuţa îl asculta cu mîinile împreunate.
IV
Era odată un sărman poetaş care mlnca cu ochii pe femeiuşcă sa, şi o femeiuşcă, care mlnca cu o hil pe poetul săii, dar mîu-carea asta nu sătura nici pe unul nici pe altul.	#	. .
Aşa, lotr’o zi după prlnz, Jules şi Pisicuţa scultudu-se, îşi aduseră aminte că nu att mîucat din ajun şi că el se hrăneaţi numai cu speranţe. Pisicuţa era foarte ostenită; Jules fu cuprins de frică şi cu toate că-I venea grefl să mărturisească calicia sa, se hotărî să facă o încercare pe lîngă niş’e prieteni. Se îmbrăcă, sărută pe Pisicuţă şi plecă.
V
Prietenii lui Jules erafl mthuiţl.
—	N’am nici un gologan ! Nici unul! — Croitorul a venit ieri l—z'se altul.—Am pierdut la curse, răspunse al treilea ! — N’am nici tutun, se plinse altul. — Bietul Jules, zise unul; ce băiat cu talent!
VI
—	Toc! Toc!
—	Cine e ?
—	Efl, Jules.
Pisicuţa deschise. Jules intră plictisit.
—	Vino iute, zise Pisicuţa, am cîştigat şease franci!
Jules sări în sus de bucurie.
Pisicuţa începu să rîză cu hohot.
—	Am lucrat zdravăn, uite!
Şi ea arătă iubitului sâfi o pălărie.
—	Uite! Tu nici n’o recunoşll. E pălăria mea a veche pe care am reparat-o. E ca nouă. V>zl? Forma trei franci! nu e aşa? şi trei fran I de fason, total: şease franci! «Am cîşugat şease franci!»
VII
Jules şi Pisicuţa lui eraţi foarte fericiţi!
A'bert Delvalll.
Conflictul ispano-american
Hambnrg, 31 Martie. — Hamburg America Linie a vindut două vapoare Norma-nia şi Columbia, unei case englezeşti din Londra, care la rlndulfel le-a vîndut îndată companiei transatlantice din Barcelona.
Roma, 31 Martie.— Osservatore Romano publică documeutele r«T»tive la demersurile Papei, în scop de a obţine de la guvernul spaniol suspendarea ostilităţilor diu Cuba.
Hivana, 31 Martie— Gazeta a publicat o proclamaţie zicînd că in urma demersurilor Pagei şi ale Puterilor mari, guvernul spaniol a ordonat să se suspende ostilităţile.
Londra, 31 Martie.—Se anunţă din Va-şington Agenţiei Reuter că comisiunea afacerilor streine a Senatului va face un raport îu favoarea r.soluţiunilor cart zio că poporul din Cuba trebue să fie l ber şi independent, că guvernul Statelor-Unite trebue să o-ară Spanie să retragă îndată din Cuba forţele sale de uscat şi de mare şt că preşedintele trebue să fie autorizat să întrebuinţeze toate forţele Statelor-Unite pentru a face să se execute aceste rezoluţiunl.
Generalul Lae, consulul Statelor-Unite la Havana, a sosit.
BITKRSK
DUV CAPITALA
Sinucis. — In calea Moşilor, la locuinţa sa cu No. 37, 9’a sinucis, azi dimineaţă, la orele 7. comisionarul Mircus Vecsler, în virală da 39 ani.
Cadavrul comisionarului purta sub ţiţa stingă, trei răni, produse de gloanţele unu! revolver de calibru mare.
Mizeria, se crede, a decis pe nenorocit să-şi pue capăt zilelor.
O spargere tudrâsneaţă. — Aseară, pe la orele 9 şi juin., o spargere Îndrăzneaţă s’a făptuit la cantonul C. F. R., nul jos de fabrica de gaz.
lătraţi tn casă prin spargerea uşel, hoţii au început a scotoci prin toate cutiile dulapurilor, spre a găsi ceva bani.
Din intimpliira, aflindn-se acolo un d. VoPu-lesi-u şi auzind sgomot, imediat a strigat: hoţii 1
Curagioşil răl-fâcătorl nu se descurajează şi rămin pe loc, opei ind la furtişag cu aceeaşi îndrăzneală.
Luludu-şl revolverul, d. Voiculevsu se repede asupra pungaşilor şi trage asupra lor trtl focuri.
îngroziţi da focurile armei, hoţii au dispărut
imediat.	.
Se fac cercetări pentru prinderea acestor hotT,
gUV JARĂ
Călcat de cărnţă. — Din R.-Sarat ni"^e scri6 că po clnd evreul Altăr Caufman trecea cu o căruţă cu trei cal, un copil anume Gheor-ghe, fiul iul Panait Păun, voind să treacă spre magazinul d-lul Găgiulescu, a fo3t călcat şi 0. morit pe loc.
Israelitul care cendueea căruţa a fost arestat imediat, iar cadavrul copilului, lidicat spre a fi inmorraintat.
Ouiortt de nn ras.—Ni se comunică din Călăraşi, că antreprenorul podului de peste Ialo-In dreptul comunei Slobozia, voind să a-run e pe apă nişte vase noul, unul din vase a ^ăz“t p. ste locuitorul Dumitru Moraru, strivim fiu-1 cu desâvirşire.
Nenorocitul a rămas mort pe Ioc.
Nlniioider<>.— Suferind de o boală incura-
S, f-raeia Ilinea Mihana, din comuna Gbin-
e&I. Do j. s’a aruncat intr’un eleştefi, de unde Du & putut fi s-oasâ de cit moartă.
, •Parchetul, avizat, a autorizat îngroparea ca-
irului.	r
Depeşile de erî
■gMilJ—JIIKBMHMHaa——
(Serviciul (Agenţiei Rjmîne>)
Djeddah, 31 Martie. — Ieri au fost două cazuri de ciumă şi două decese. Piuă azi aii sosit la Djeddah 26.000 de pelerini.
Londra, 31 Martie—Se anunţă din Peking ziarului Times că împărăteasa văduvă ar avea de gîud să primească pe prinţul Hen-ric al Prusiei.
In cercurile ruseşti se declară că ultimele evenimente din Kiu-Ciu ar necesita de a-semeoea ocuparea băii Kiu-Ciu.
Cettinge, 31 Martie. — Torul a dat prinţului Nicolae 30 000 de puşti cu repetiţie şi 3 000 000 cartuşe.
Waslrngton, 30 Martie. — Mesagiul d-lul Mac Kiuiey zică în partea sa diu urmă :
Cer congresului să autorize pe preşedinte să ia toate măsurile necesare pentru a obţine terminarea desăvirşilă a ostilităţi'.or dintre guvernul Spaniol şi poporul din Cuba, precum şi stabilirea imediată a unul guvern stabil, capabil de a menţine ordinea, de a păzi obligaţiunile sale internaţionale şi de a garanta pacea şi siguranţa cetăţenilor săi precum şi aceea a concetăţenilor noştri.
Preşedintele cere ast-fel să fie autorizat să întrebuinţeze forţele de uscat şi mare ale Statelor- Unite pentru a atinge acest scop şi aceasta în interesul umanităţii.
Preşedintele zice terminînd:
Soluţmnea chestiunel este acum în mîinele congresului, a cărui răspundere solemnă oare el. Mi-am dat toate silinţele pentru a pune capăt situaţiei intolerabilă ce se înalţă în faţa t oastră. Aştept acum decisiunile d-voastre.
ULTS1E IfORiATSUlI
Aflăm că d. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, a demisionat.
Steagul din Botoşani înregistrează svo-uul că d. Gh. Morţun, prefectul judeţului, plecînd In concedia nelimitat, ’şl-ar fi dat deja demisiunea.
Ca succesor al săQ e desemnat d. deputat Enăşescu, sati d. senator Ilia Ciolae.
Principele de Galles, moştenitorul tronului Engliterel, o dat un mare prînz la Cannes în onoarea Regelui Belgiei.
La acest prînz au luat parte Principele şi Principesa Romîniel. Marele Duce Bo-ris. Marele Duce Mihail cm Marea Ducesă, contesa de Torby, d-na Greceanu, d-şoara Casimir şi d. general Robescu.
A doua zi contele şi contesa Maszarino aii dat un prînz in onoarea Principelui şi Principesei Romîniel pe bordul Yach-tulul La Louise.
Printre invitaţi aii fost Marele duce Bo-ris. Ducele Leuchtenberg, Ducele şi Ducesa Rivoli, Ducele Sasso, general R bescu, etc.
Comuna Galaţi este autorizată de a ceda ministerului de lucrări publice locul, proprietatea comunei, Iu suprafaţă de peste 24 mii metri pătraţi, situat între uzina de gaz şi arsenalul flotilei, spre a servi la construirea docului plutitor din localitate.
Colegiul I de Senat din Brăila, devenit vacant în urma demisiunel d-lul Dr. Butărescu, este convocat pe ziua de 3 Maiu.
Se ştie că guvernul are de gînd să pună candidatura marelui preot Eugen Carada la acest colegiu.
In lista pensionarilor Statului cu începere de la 1 Aprilie a. c., remarcăm următoarele persoane :
N. I. Micescu, senator, fost profesor 576 lei lunar, G. S. BeloUnu, fost deputat, inginer cl. I 750 lei, Gh. I. Gbeorghiâ, fost preşedinte de tribunal 468 lei, Dim. Algifi, fost şef de biurofl la ministerul de externe 376 lei, Marin Petrescu, deputat şi fost inspector domînial 374 lei, dr. Al, Catulescu, fost medic de oraş 500 lei.
Dispariţia inginerului Zamfirescu
Inginerul şef al judeţului Dolj, d. Zamfirescu, în sircina căruia s’aă descoperit o sumă do hoţii, a dispărut de cîte va zile din Craiova, fără a-i-se poate da de urmă pînă acum.
Se bănueşte că ar fi trecut frontiera. Io Craiova se vorbeşte că lusuşi prefectul judeţului i ar fi Înlesnit fuga dîndu-I un paşaport.
* *
Ancheta administrativă coutiuuă a cerceta gestiunea Iul Zamfirescu.
Piuă acum s’a constatat că necredinciosul inginer a sustras din lefurile fun ţicnarilor şi din sumele ce ’i s’ah pus la disposiţie pentru diferite lucrări, 20,370 lei.
La această sumă se mal adaogă 12,000 lei pe cari i-a luat de la antreprenori şi vr’o 8000 luate de la alte persoane.
In total vr’o 40,000 lei.
*
* *
O altă versiune spune că inginerul Zamfirescu se află bolnav lu Capitală.
A. S. Principele Fr. de Hohenzollern a sosit la Nizza ca să vază pe Augustul sâQ fio Principele Ferdinand al Ro-mluiel.
Pelre Poni a început sl-şl manifeste nemulţumjriie In contra guvernului :
„ 7,'s?. a făcut aspre observaţii d lui G. D. ralladi, care a transferat pe d. Eoi. Cernă-teseu, preşedinte de tribunal, la Iaşi.
1J. I om a cerut ca ginerele săfl, d. Cer-
năteseu, Îndeplinind toate condiţiuuile le-gel, să fie Înaintat la Curtea de apel, dar
ministrul a preferit înaintarea d-lul Crivăţ.
De aici reproşuri şi nemulţumiri.
Doeurile plutitoare comandate încă sub guvernul conservator de către fostul ministru C. Oiăuescu, vor fi lansate în Dunăre la sf. Gheorghe.
Cu această ocasiune se va tace o inaugurare solemnă la care vor asista d-nil Sturdza, Ionel Brătianu, etc.
Primul vapor care va intra cu doeurile plutitoare pentru reparaţie va fi Principesa Marin.
Mişcarea în magistratură
Pe ziua de 1 Aprilie s’afi făcut următoarele permutări şi înaintări In magistratură .D. Lupaşcu, supleant la tribunalul de Ilfov, a fost numit procuror la acelaşi tribunal, In locul d-lul Barbu Catargi, rămas în disponibilitate;
D. Clmpineanu, supleant la tribunalul Co-vurlul, trece Iu aceeaşi calitate la tribunalul Lfov, îu locul d lui Lupaşcu;
D. Ştefânescu Goangă, judecător de şedinţă la tribunalul Tulcea, a fost numit judecător de pace lutr’o comună rurală.
Actualul procuror de Dîmboviţa a fost numit judecător de şedinţă la tribunalul diu Tulcea.
Substitutul tribunalului Putna a fost avansat procuror la trib. Dîmboviţa.
Citim îu Opinia:
D. deputat Gr. Macri, sosit erî în Iaşi, a adus veşti cari afl mal înviat puţin pe ciu-tacil colectivişti. Comunicările sale, d. Macri le-a făcut d-lul Pogonat şi apoi tuturor liberalilor cari doreai! să-l asculte.
Spunea d. Micri, că situaţia partidului s’a limpezit. In urma intervenţiei M. Sale, s’a hotărtt să se formeze un minister de concentrare, Insă... după ce se va reîntoarce Suveranul de la Petersburg. Atunci se va acorda şi decretul de disolvare şi liberalii vor mal rămtuea la putere pe un notl termen de patru ani... Şi d. Pogonat nu mal putea de bucurie.
Caton Eecea şi Atheneul
Seandilul provocat cu attta uşurinţă de prefectul poliţiei, care în supărarea lui a dresat, nu mal puţin de 40 de procese de contravenţiune, Atheneulul Romi», l’a pus într’o încurcătură, din care, cereînd să iasă, a comis o nouă serie da acte nechibzuite In colaboraţie cu Kefereul de la primărie.
Iu urma reprim indelor severe pe cari le-a îndurat d. Caton Lecca şi în urma ordinelor severe de a face să Înceteze scaudalul ce a provocat, prefectul poliţia, voind să întindă muşamaua peste această afacere, care l’a făcut de rîs, a trimis o adresă primăriei Capitalei prin care spune că Atheneul s’a conformat In totul la toate abaterile pentru cari i se dresase procese de contravenţiunl şi că prin urmare, acele procese nu mal Irebuese judecate.
Gnguiu&nla primarului
Inteligentul primar al Capitalei, crezlnd că şi justiţia poate să lucreze otova cum lucrează d sa şi că un cuviut al unul Berechet saO Melissianu, ajunge pentru a închide o acţiune publică,—de unde ştie el ce-I aia acţiune publică,—îu înalta I judecată pune pe adresa prefectului următoarea rezoluţiuue : *Se va închide dosarul» şi împreună cu o copie a adresei d-lul Caton Lecca trimete o altă adresă judelui de ocol, unde sunt sorocite procesele Ateneului, învitîndu-l să se conformeze rezolu-ţiunel sale.
Nu ştim ce va -fi făcut judecătorul cu această adresă, dovadă patentă de neghiobia primarului. De sigur, ra fi rîs cu hohote, fiiud-că nu putea să facă alt-fel ; nu te poţi supăra de actele unul inconştient.
Partea nostimă însă este că acest noii demers al prefectului, În loc să aslîmpere scandalul, u’a făcut alt-ceva de cit să’l des-veleaseă incapacitatea sa şi a primarului.
Fiind cu neputinţă ca o acţiune publică să se Închidă fiind-că aşa vrea d. prefect, la 28 Apiilie, clnd este fixată ziua judecăţii, vom avea de ce rlde.___________
Scarlat €J. Arion
ADVOCAT
S’a mutat Bulevardul Maria, 84
LA C«C«Ş
Magazin de Coloniale şi Delicatese Fraţii VA&IFESCF
CENTRALA, colţ str. Şelari şi Smîrdan 53 SUCURSALA, colţ str. Smîrdan şi Sta-vropoleos 22.
Pentru Sfintele Serbătorî
Fiind bine asortat cu cele mal alese Mezeluri, Brlnzeturl etc., roagă pe numeroasa clientelă a-T onora cu comandele d-nealor.
Mare depou de vinuri, cogniar., etc.
DE VÎNZARE
1000 oi sunt de vinzare în comuna Buhalniţa, jud. Neamţu, pentru informaţinni a se adresa la d-nu Nicolae Soarec, Piatra-N.
EATĂ ACI
vis-â-vis de Ambasada Rusă Strada Doamnei, ilTo. 2
S’a mutat Iulian Oprescu & Comp. încă de la MaiU anul trecut cu tot bagajul lui. Adică cu ghivecia Iulian, cu fasole, cu mazîre, cu bune, eu dovlecl, cu ardei, anghenari a la gerc, de post.
Trufandale se primeso regulat Cozonaci Moldovoneştl se primesc comenzi
Hotel Victoria.
două prăvălii sunt de închiriat pe termen de 5 ani de la 26 Octombrie 1898. A se adresa la d-nu M. Economu A* C-ie Str. Şelari, 4.
CĂTRE A FRECI iTORIÎ BEREI
„LUTHER*4
Cu apropierea Sărbătorilor de Pasee, începind şi sesonul prouriu zis al Bere!,
FABBICA de BERE «L17TIIER» anunţă onor. sale clientele că va pune în eon-surauţiune, elin vanlele state pivniţe, în care se află permanent un DEPOSIT de
PESTE UN MILION DE LITRI
din speciele do bere jZiagev, PUstner şi
JBavaveied ex'rase numai dia orz cu-at şi din cel mal renumit hameiu de Saaz (Bo-hemiaj şi fabricate îa timpul iernel cu deose-biiă îngrijire şi înadins pentru acest seson, singurul care pune în relief calităţile unei BERE in realitate EXCELENTE.
Recomandăm deci cu totul deosebit această BERE şi ne place a crede că apreciatoril de
BEUF „EW TfiER“
ne vor exprima mulţumirile lor ca şi pînă acum, căci am căutat in tot parcursul de apro-pe trei zeci de aul de cîud există această fabrică. să oferim o calitate de bere buna, gusttoa&d şl Mf/ienied.
Toate comenzile atit telegrafice cît şi prin corespondenţă se vor adresa direct
FABRICEI «LCTHER.
Comenzile din capitală or cît de mici ar fi ele, se efectuaază imediat trimiţindu-se Btrea fia in butoae fie in sticle chiar la casa clientului prin serviciul de distribuire, care se compune din mal multe căruţe ce sunt permanent în activitate. Iar comenzile din districte se efectuează chiar în ziua sosirel lor, prin serviciul special de expediţie, namat cu trenuri de mare viteză şi se trimit îu butoae de 50 şi îo litri şi îu lăzi de cîte 50 sticle.
Fabrica eăutînd a fac8 orl-ce înlesnire clienţilor săi a mal instalat un aparat telefomc în centrul capitalei la proprietatea sa BerâriH Centrnlă diu str. Biserici Eai, de unde se poate comunica ori cînd şi fără nici o plită, direct cu Fabrica care asemenea este în legătură cu toată reţeaua telefonică din ţară.
Preţurile curente şi orl-ce desluşiri se trimet imediat, gratis şi franco la cerere.
Cu deosebită stimă
Direcţinnea Fabrice! de Bere JE. LUTHEK,
DE VÎNZARE
Moşia PAŞCANI-VEAOEŞTf, departe 12 kilin. de gara Foiteştl, 4 ore de Galaţi, pă-mînt, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna Vlâdeştl, plasa Prut-H >riaco, jud Covurlul, avind peste 800 fălci teren, diu care loc arabil, pădure fineţe, irniş, carieră da prundiş bălţi de peşte, stufărie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Creditul rural cu liO.OOO lei. Sa fac avantaje de plată preţului.
A se adresa d-lul A. Nana, casierul Primei Societăţi de Ecommie Iaşi, Strada Palatului No. 1. ’
l>e închiriat
Un apartament In Bulevardul Maria No. 34, compus din 5 camere de stăpîn, un ves'ibul, două odăi de servitor, bucăiărie, avîad parchete tapete, sobe de porţelan, gaz şi apă.
Preţul 2800 lei.	_
A se adresa la proprietar D-nu ARION, Bulevardul M iria No. 34.
I>e închiriat |
Un apartament In Bulevardul Maria No. 34, compus din 7 odăi de stâpin, un vestibul, 3 odăi de servitor, bucătărie, avind parchete, tapete, sobe de porţelan, gaz şi apă.
Preţul 3100 Le).
A se adresa la proprietara, D-na ARION Bulevardul Maria No. 34.
De Incliiriat
La SINAI4, două vile mobilate luxos, în strada Virful-cu-Oor Na. 4 şi 4 bis, foarte aproape de pa-c şi giră. Vila No. 4 se închiriază cu lei 2.200 pe seson; Vila Na. 4 bis cu 1200. Sa închiriază şi pe unul siă mal mulţi ani.
Aceste vile împreună cu un loc alături sunt si de VINZARE : locul pentru 1 I 8000 ; Vila No. 4 bis peutru lei 18.000 ; Vila No. 4 pentru lei 36.000. Vilele sunt hipotecate la Credit. Sa tac şi îulesnirl de plată.
A se adresa la proprietar în BucnreştI. str. Sălciilor No. 10 bis etagiul al 2-lea, iar în Sinaia la îngrijitorul vilelor.

Si
FABRICA «le BERE
BRAGADIRU
PENTRU
SĂRBĂTORILE pascelor
Fabrica de bere jaitAGADIMtU va pane în consu-ma\ie cea tnaî eoccelentă bere ce vre-o dată s’a fabricat in Tară.
Aceestă bere se va servi în sala BRAGADIRU şi în localurile ei de consumaţie dia Capitală şi din întreaga ţară.
Intrarea în Sală şi Grădina Bragadiru
VA FI IN TOT TIMPUL LIBERĂ
MVSICA Aleffimentutui MfiBAIF-ISH l VfJE va elelecta publicul
Cofetăria RiEGLER
MARE ASORTIMENT xoî;rĂTi
I n
OTJE DE P VSCi: de la 1—300 franci
Salonul de Consumaţie va fi complectamente arangiat şi deschis onor. public în
ziua de 6 Aprilie corent.
GASA CAPSA
BUCUREŞTI
MIE EXPOZIŢIE
DE
OVE DE PASCE
şi de Coşulefe împodobite cu Flori st Fasăi'i
Ouă de chocolată pline de surprise cu totul nouî de la 1 Fr. 2o
Cassa avînd un serviciu special de expediţie pentru provincie şi străinătate, se însărcinează de a trimite prin poştă în toată ţara franco de port şi de embalagiu or ce comandă, îndată după primirea ordinului.
COFETĂRIA FIAECOWSSCY
S-sorI G. Andronescu & C-nia
FCR.XISORII CCRŢII REGALE
Piaţa Teatrului.—Bucureşti,—Piaţa Teatrului
Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolată, fruits gla bs, Cozonaci şi diferite băuturi fine ca Champagne Povmnj, L'qu xrurl şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi in special onor. noastre clientele că, cu oca-siunea sărbătorilor de PascI ne aO sosit un bogat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de o», de metal bronzai, de zahăr şi de rhoco’ati. Bom-boxierie şi alte articole de lux. Se serveşte zilnic tuglieţ*»tâ NTapnlUanâ.
Contantlele ne efectuează in Provincie franco (te Ambatagiu.
www.dacoromanica.ro
şi de aur. Ce bucurie ar avea să bea şampanie fiindu-I prea cald şi prea mult sete după dans.	.
Reflecţia aceasta ’l-aduse aminte un incident din viaţa sa de şcoală : s apucase o dată cu o prietenă a el să facă şampanie amesteeînd odicolon cu apă de seltz. Amîndouă se bolnăviră după ce afi băut aceasta.
Făcu cîţl-va paşi in salon şi, din instinct îsî drese cutele rochii, pe cari şi le închipuia deranjate din timpul dansului.	„	. ,	.
— Ia să fiu mal cu judecată, acum !
zise ea atunci cu un glas pe jumătate.
Luă ceva de lucru şi se fcş* zâ într un fotoliu mare, aproape de lampă.
Dar n’avea gust de lucru.
Mîinele-I căzură din noQ pe genunchi şi, printr’o serie de mişcări scurte, ea se ghemui In fotoHă ; se ghemui, cu o mină sub bărbie şi cu fusta strînsâ împrejurul picioarelor.
(Va urma).
Dacă, cu toată întunecimea, el era In acel moment pe cel-l’alt mal al fjordu-dulul, gata să-şl pue patinele, într’o mi-nută va fi lingă dînsa. Ea îl văzu lămurit, însă gîfăind de goană, clipind din ochi în lumina odăii, cînd intră de la întunecimea nopţii. Aducea cueltrig, şi barba-I era semănată cu mici ţurţuri de ghiaţă strălucitoare. Şi el o să zică... ce va zice el ?
Surise, cu ochii plecaţi.
Luna tot nu se ivise.*
Se duse la fereastră şi stătu acolo privind în noapte pînă cînd scînteele albe şi rotunde nuanţate ca un curcubeil, începură să danţeze înaintea ochilor săi. Aceste culori şi aceste scînteerl erau prea nelămurite.
Ea ar fi vrut un foc de artificii, dungi de foc înăltîndu se ca nişte panglice lungi si terminîndu-se cu fire resfirate cari s’ar înfige în bolta cerului ca să dispară apoi cu sgomotul unei detunărl sau un mare balon care s’ar înnălţa în văzduh şi ar cădea apoi într’o pusderie împestriţată de stele, într’o molatecă ploae de*aur... adio, adio, cele din urmă au căzut...
Şi, Niels nu mal venea.
Nu voia să cînte la pian, dar, spu-nîndu-şl aceasta, tot de-odată se întoarse către instrument, atacă cu tărie o octavă şi continuă să apese pe clape pînă ce sunetul expiră; şi apoi începu de mal multe ori acest joc.
Un moment închise ochii şi ’şl închipui că aluneca pe parchetul unei imense săli scinteetoare de roşu, de alb
In sobă focul pîlfiia vesel.
Fennimore mergea de colo pînă colo prin salon, urmărind o dungă roşie pe tapet. Porta o roche de mătase neagră, puţin cam eşită din modă, a cărei fustă, grea de volane se tîra după dînsa ondulînd.
Cînta încet, ţinînd cu amîndouă mîi-nile marile pietre preţioase de la colanul săfi.
Cînd se abătea de la linia roşie a covorului ’şl întrerupea cîntecul, dar nu dădea drumul colierului. Poate trăgea vr’o prevestire din această plimbare, şi nădăjduia că dacă va isbuti să meargă un număr oare-care de ori pe dunga covorului, Niels avea să vie.
El venise dimineaţa, aproape numai de cît după plecarea lui Erik, şi stătuse pînă spre seară; făgăduise că se va întoarce de îndată ce va răsări luna şi va fi destul de senin pentru ca să se poată feri de crăpăturile gheţurilor de pe tjord.	.
Fennimore ’şl sfirşise prorocirea, se apropie de fereastră*.
Nu era nici părere de lună; cerul era foarte negru şi întunecimea era şi mal mare din partea fjordulul de cît pe usţat pe care zăpada era întinsă ; era mal bine să nu mal vie Niels.
Cu un oftat de uşurare resemnată se aşeză ea la pian, apoi se sculă ca să se uite la ceas. Veni apoi să se aşeze iar şi, cu o mişcare hotărîtă puse înaintea el un gros caet de muzică; dar nu cîntă, ci frunzări a lene caetul, ab-sorbindu-se în gîndurl.
be prin pădure, zilele posomorite în care plela se tngroşa printre trunchiurile umede.	.	„
Sărutările şi îmbrăţişările lor nu eraii văzute de nimeni, hohotele lor de rîs şi flecăreala lor nepăsătoare nu pultati să fie auzite.
Melancolia lucrurilor eterne, care răs-pindise cîtă-va vreme farmecul său asupra beţiei lor, dispăruse. Nu mal aveau de cit palavre; o ardoare înfrigurată ii tîra, îl făcea lacomi de a apuca în treacăt fie-care secundă de bucurie, ca şi cînd ar fi înţeles că trebuia să se grăbească de a se iubi, căci nu vor avea toată viaţa pentru aceasta.
In Februarie se putu socoti iarna ca sfirşitâ, dar Martie sosi cu mantaua sa cea albă ; în curînd tărîmul fu acoperit de o pătură groasă de zăpadă. Ceva mal tirziti căderea fulgilor încetă şi o ghiaţă groasă se întinse pe suprafaţa fjordulul, rămînînd pe dînsul multă vreme.
Pe la sfirşitul luneî, într’o seară, după ceaiO, Fennimore era singură în salon.
Aştepta.
O vie lumină domnea în odaie. La pianul deschis luminările eraţi aprinse, lampa n’avea abat-jour : aşa că baghetele de aur ale pârâţilor şi tablourilor se vedeafl foarte bine.
Zambilele nu mal eraţi la ferestre, ele îşi resfaţati pe o masă culorile cele delicate, umpleaO aerul cu parfumul lor suav şi cu răcoare plină de sănătate.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
Fericirea nu li se mal oferea atît de uşor, eraţi siliţi să culeagă cum puteaţi zîmbirile şi razele el.
Minciuna si artificiile încetară de a fi triste necesităţi şi le fură prilejuri de triumf; hipocrisia, care ajunse adevăratul lor element, ÎI făcu amarnic de mici.	.
Puseră tot deodată la loaltă taine pe cari le ţinuseră pînă atunci ascunse fie-care pentru sine.
Erik, care nu era reservat în manifestările iubirel sale, nu se stingherea să’şî aşeze nevasta pe genunchi şi să o sărute *în faţa Iul Niels; şi Fennimore nu mal îndrăsnea ca mal nainte să se sustragă desmerdârilor sale : conştiinţa greşelii sale o tăcea temătoare.
Ast-tel palatul trufaş al amorului lor, în care se crezuseră mari şi tari, se năruia; dar eraţi veseli printre ruinile sale.
®r. ROTH
Wo. 3 Calea Blahovel V«. 3,
lingă Biserica d-»a IS&Iaşa
orele de consultaţie 4-^ d. a.
Acum alegeaţi, pentru ca să se plim
EbIS&RB
I®rigsî» ^ămînţărie If ontîml
Bucureşti, Strada Carol A». 33.
Recomandă: Seminţele nou venite, aduse de la grînarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul" care l’am avut în 29 de ani. u	, LTCFRlIîi, qualitate superioară, cu certificate.
Recomand:	calitatea cea mal grea de 28 libre, etc.
— DIFERITE SCULE PENTRU GRADINĂ —
Catalogul se trimate giatis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi.
Cu toată stima
FRIDR1CH P1LDNER S;2£R.
gBgBSKBmSSBBUBBBBBUBUUUattaaKKKi Bl •
APA MINERALĂ DE BORSZEK (BOKVIZ)
Peaîru excelentele sale p-oprielăţl a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distimfiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale aO recuno eut eă această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diV >rs© cazuri. Prin gustul săli cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatorii generali: D-niî LA ZĂR & VERZAR în Braşov Dfpozitnl general pentru Capitala la d-nul
YASILE ORETOID
No. 17, Strada Covaci, No. 17
In provincie la diferiţi depositari principali.
Les veritabîes Eaux minera'es de
son.t Ies Sources
VICHY-ETAT
CELESTIUS
GRANDE-GftiLLE
HQPITAL
Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Flecomandă Marele lor Depo&it de
Exlger le nom sur la capsule et l’etiquetle.
Les seules vâritablos Pastilles de Vichy soni les
PASTILLE YICHY-ETÂT
fabriqudes avec les sels naturels extraits des Eaux de î ichy-Etat.
Comprierc^s de ¥îc5sf
anx sels naturels VlCHY-âTAT pour i>r6parer l’eau artlllclelle de VICHY GAZEUSE
Agent SCr.era! ,auria Roumaale, Bulgarie, Serbie: A. G OAEÎSSY & O-le, Bucarcat.
LOCOMOBILE cu sau fără aparat de ars pac
de la 2 şi Jumătate piuă la SO cal patere
BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile f BATOAZE de PORUMB No. 5, cn Elevator
de la 8 şi jumătate pînă la 12 cal putere	jf	pentru LOCOMOBILÂ şi eu Mâna
Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din gr&Q
MOMI DE M A C M JV A T
Instrumente trebuincioase Maşini ştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” eu saă fără aparat de legat snopi
Pluguri de Oţel făurit peste tot
cn nna plnă la 4 brazde
£&* COSITOARE	*
GRAJPE de FIER cu două şi trei ăripi, cn dinţii ARTICULAŢI ŢE Vti BE CAZAN pentru EOCOMOBIEB şl altele In AteUernl Mostra primim Repar&ţimai de LOCOMOBILE din orl-ee Fabrică •	VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNÎ AVANTAGIOASE
SOCIETATFA de Basalt Artificial şi de Ceramica
De Ia Celrocenl Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, cS cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Lun) 7 Aprilie 1897, cu clte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek Se C-ie, strads Lipscani No. 1.
Adevăratul
Stomac,AiECÂiLGhfiniNAS?
iMNEM!E,GA$TRALG!E,B!ABETÂ ^^JîispepsietGho
SI PENTRU CfllîTÂTILE
" lITINATE şi ia
MAŞINE DE BUCATE _
te ca cele mal bune
Uăl lucrate din Zinc de ort-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie
DUŞURI pentru CAMERE cn aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA dcLAMPI
PENTRU
PETROLEU ŞI GAZ AERIAN
MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNEK
Calea Victoriei No. 61
vis-ă-vis «le Episcopie
MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent- egjUtor
Apele
MINERALt
PsuswsSILEGER^
SUNT RECOMANDATE
de către somităţile Medicale în Solele de
de Cîmpulung
se găseşte în orî-ce cantităţi la depoul central :
E forte gazdsd şi plăcută la biutr$ a.ueihcnti sau nu,cu ori ce băutură
Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
33, Calea Griviţeî, 33
Unde se găseşte şi
Var Idraulic
din renumitele fabrici ale Dini E. COSTINESCU
Ipsos sf
Ciment de Portland
care arde cn sgomot (urlă)
OARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ gyASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.Uj
UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT CA C STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
gM care arde fără sgomot, fără fam fără miros şi fără fitil
SINGURUL DEPOU
A.RECHEMBERG
Bucnresci, Strada Doamnei IVo. 31
I SE GASESCE DE VANDARE LA T0TE I FARMACIILE Şl DROSUERiILE DIN TARA
fPOBAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoră de acea s artă. cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foartemoderate.
. N. Oimi triu & J. Steinhardt
BUCUREŞTI ~
Ftr. Dscebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Piliale Calea Grlvitei No. 84 4 TEL tEH Strada Decebal Ao, 9
încercaţi ţi vă
convingeţi
mai reduse
Calitate Superioara
DU FABRICA
FABEICELE UNITE R0MÎNE
Str. Fecidreî No, 9,11,13
Bucureşti,.
PRIMA INDUSTRIE DE
Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării
lămpi, tac Imuri, argintării
Mobile de Fier
FILTRE BRONZĂRII
Si tot felul de articole pentru menaj
Tot-d’a-una asortat rn cele mai frumoase	—
arlicole de lux	încercaţi
Cele mai frumoase asortimente pentru :	ţi vă
Restaurantul*!, Berării şi Cafenee convingeţi
Garantat pur şi fara miros Instalaţiunl Complecte de rabricl şl Băuturi ga
Cel mal mare depozit de toate articole servind la fabricaţinne de apă gazoasă i Sticlărie, Capete de Sifoane, Essenze, Colerl
armături de sifoane
Comenzile se vor adresa reprezen lanţului general pentru toată [ara
TURNATORIE DE
Depozit de Ma|ini
ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE
Prospecte gratis şi franco	| |
www.dacoromanica.roV
Tipografiia EPOCA Strada Cle»®**-* No. 3.—Rueairaati
OtTBESTl	IĂŞI
a Moşilor, 31. ' Strada Mitropoliei, 9.
OAI-ATIj str*da Egalităţel, 46.	*
Preţurile
cele
mei redute
BncureştI,
		
H§ig