SERIA n.—ANUL IY, No. 726. NUMĂRUL 10 BANÎ • (BOVUikvti/j: încep la 1 15 ale fle-cârel luni şi se pl&* ţese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate Ie‘ Şase luni ... 15 > > » Trei luni . . . 8 » » > L , * Un număr Ia streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ IlEIttCŢtA No. 8. — STRADA CLEMENŢEI — N». 3 Ediţia a treia MERCURI, 1 APRILIE 1898. NUMĂRUL 10 BANÎ AWUlVCWUMtWIjlS * In Bucureşti şi judeţe *e primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi k toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV . . , 0-30 b. Ubje > > > III , " 2.— lei » > » » n........3.— » ► Inserţiile şi reclamele 8 lei rindul UN NUMĂR VECHIO 30 BANÎ AnjniXISTHAŢlA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. & DECLARAŢIILE Dl" AURELI AN COMPILATIAJj-LUI HARET Curios partid mal este şi partidul colectivist. Reclama ridiculă, manifestarea gălăgioasă pină la copilărie, sunt semnele caracteristice ale vieţel lor de clownl. Un colectivist nu tuşeşte fără să nu facă mare caz de tuse, el nu strănută tără să nu strige publicului «vedeţi că am strănutat ?» Tot ce face colectivistul ia, In capul lui sec, proporţii mari. Lucrurilor obicinuite, le dă caracterul de fapte mari, de acte istorice. — După fie care act, se pun cu toţii şi incep a bate toba cea mare, a sărbători faptul ca o victorie, a înălţa meritele partidului, a proclama ca istorice toate nimicurile, doar-doar vor reuşi să atragă opinia publică şi să înşele pe cîţl-va naivi. Să luăm ca exemplu votarea legel în-vâţămîntulnl secundar şi superior. Mal intiiii o parenteză. Partidul conservator a votat o mulţime de legi principale cit a stat la guvern, printre cari legea asupra învă-ţămîntulul primar. Şi dacă este ca să ne servim de cu-vintul organic, apoi de sigur că el se potriveşte mal bine lege! d-lul Take Io-nescu, de cît aceleia a d-lul Haret. Pentru ce ? Pentru cuvintul că pe cînd în-văţămintul secundar şi superior era or-ginizat şi putea să funcţioneze după legea de la 1864, cel primar putem zice că nu exista, că nu avea aproape nici o consistenţă. Vădit că votarea legel lnvăţămlntulul primar era un mare act, de vreme ce organiza ramura cea mal vastă şi mal necompletă a instrucţiei publice. Acest lucru 11 recunoaşte însuşi d. Dimitrescu-laşl în raportul’ asupra legel propusă de d. Haret. Ef bine ! legea invăţămîntulul primar s’a votat după di'cuţil mult mal vil şi mult mal interesante. Cu toate acestea partidul conserva’or nu a luat trlmbi-ţele nici toba cea mare pentru a proclama lucrul Nus’aădat banchete parlamentare, nu s’a deşteptat strada prin reclame ridicule. Conservatorii au considerat legea ca o bună faptă şi atita tot. închidem parenteza Nu tot ast-fel procedează colectiviştii. In adevăr, după reforma Invăţămintu-lul primar, şi după încă două alte reforme privitoare la organizaţia interioară şi exterioară a ministerului de instrucţie, reforma invăţămîntulul secundar şi superior se impunea de la sine. Vechea bază a Invăţămîntulul secundar şi superior era deja minată, era mlncati de reformele d-lul Take Io nescu, ea nu mal putea să se susţină. Prin urmare, orl-ce partid, orl-ce ministru trebuia să abordeze această reformă; meritul devenea cu totul relativ; reforma nu se putea evita. Chiar d. Mirzescu, cel declarat de necompetent de d Sturdza, încă trebuia, dacă mal râmlnea la ministerul instrucţie. să facă această reformă, independent da orl-ce consideraţii politice. D. Haret a făcut o. Foarte bine. De aici, însă, începe a se vedea năravul şi deprinderile rele colectiviste. Nu sesfir-şise încă votarea legel In Cameră şi deja era vorba de un banchet monstru spre a celebra această victorie liberală. Presa a avut nedibăcia să observe că un banchet, Înainte ca Senatul să voteze şi el proiectul de lege, ar fi o necuviinţă pentru maturul corp. Numai aşa s’a putut stâplm impacienţa colectiviştilor re-damagH cari cereao cu ţipete ca să sărbătorească succesul. r *n SfiirŞ^rJ?Q CU, va!’ colectiviştii aă avut răbdarea ca să aştepte votarea legel şi la Senat. Şi atunci perspectiva unei serii de banchete s’a deschis. Banchet h Capsa dat de d. Haret raportorul; banchet la Continental dat —vorbă să fie—de funcţionarii ministerului d Iul Haret; banchet monstru dat de Sturdza senatorilor şi deputaţilor Ja Hugo. : Cu aceste banchete, colectiviştii ’şi-aQ pe. lut si puţina minte ce au avut vre o dafâ. Discursurile cele mal ridicule atl fost debitate cu o convingere de ocazie nec-plus ullra. Fie-care par’că a voit să fie mal absurd şi mal idiot. Şi cu cît isbu-tea mal mult, cu atit succesul ii era mal mare. Dar, să fim drepţi ; cu toate silinţele sincere ale multora, nimeni nu a reuşit să întreacă pe Sturdza. Tot el, sireacul, a căpătat premiul întil al prostiei şi al ridicululul. Şi, era natural, de vreme ce el este şeful !_____'_______________ AVOCAT GRATIS Afacerea Zappa este iarăşi una din chestiunile asupra cărora liberalii aii acuzat cu înverşunare guvernul conservator şi asupra căreia aii trebuit să capituleze. In ultima şedinţă a Camerei, d. Take lonescu a citit, în aplausele Adunărei, notele Iul Al. Lahovari adresate guvernului grecesc în această afacere şi a dat pe faţă politica umilită a d-lui Sturdza. In această privinţă iată ce scrie organul liberal Dreptatea : «O «punem noi cari suntem liberali, înaltul patriotism al regretatului Al. Iiahovari a primit ieri cea mai strălucită apoteosă postnmă— şt ni se strînge Inima gtndindn-ne că meschinăriile piticului care se găseşte azi Ia externe, trec ca fiind săvirşite în nnmele partidului liberal». Dar nu era destul ca şi acest cap de acuzaţie al afacerei Zappa să se prefacă în triumf pentru noi şi să fi devenit o nouă ocazie de umilinţe pentru d. Sturdza, ci trebuia ca—după tipic—să se amestece şi o afacere murdară. S’a dovedit că celebrul Nacu, omul d-lui Hallier, avocatul care ia bani în procese fără să pledeze, vlnzlndu-şi numai influenţa, a fost alipit pe lingă avocaţii eminenţi ai Stalului grecesc şi de sigur nu pentru cunoştinţele sale juridice—şi tocmai la ultima înfăţişare şi tocmai cînd guvernul romîn a dat autorizaţia guvernului elen de a moşteni. Ne aşteptam, negreşit, ca d. Nacu să desminţă afirmaţia că a primit pentru aceasta 100.000 lei. Dar desminţirea lui a fost aşa de slln-gace tn cit s’a întors în contra lui însuşi. D. Nacu a declarat că n’a primit nimic de la Stalul grecesc. Adică d. Nacu a pledat gratis. D. A acu nu era avocat in această pricină ; el era fUelen. N.greşit, dacă ar fi aşa, ar trebui să aducem alt-fel de învinovăţiri d-lui Nacu. Dar am fi nedrepţi dacă l’am acuza de lipsă de patriotism, căci nimeni nu va crede că d-sa a pledat gratis. Purtătorii liberalismului Aţi observat gustul ce-1 aă liberalii pentru atitudinile tetrale şi frazele sforăitbre? Cînd un liberal face oposiţie, el se înfăşură în steagul liberalismului şi in haina moralităţel. V’aduceţI aminte ce gălăgie făcea, pină acum un an, un domn Rallea, fost prefect la FâlciO. Cu cîtă indignare denunţa acest adevărat liberal sugrumarea libertăţilor de către colectivişti in judtţul Fălciu. D. Cantacuzino, pe care acest domn îl avea Ia mînă, in scrisori injurioase pentru Rege, numeşte pe denunţătorul săă într’un post financiar. Care este azi instrumentul cel mal lipsit de scrupul al colectiviştilor, pentru punerea la cale a manoperilor frauduloase de la Huşi pe cari le veştejeşte Drapelul şi Dreptatea .-—D. Rallea. ‘ Cine representa, pînă acum cîte-vs» luni, într’o mal înaltă situaţie parlamentară, adevăratul liberalism în contra pornirilor reacţionare ale guvernului ? — D. Take Giani. Cine biciuia In modul cel mal sarcastic, prin presă, tagma călugărească, care a usurpat titlul de liberal ? — D. Coco Dimitrescu. Cari au fost acum instrumentele cu ajutorul cărora a nimicit guvernul reglementul Camerei ? Preşedintele Camerei, d. Take Giani, adeptul nemuritorului C. A. Rosetli şi d. Coco Dimitrescu, liberalul înaintat. Guvernul şi a răzbunat chiar, foarte crud, de opoziţia ce-1 făcuse aceşti domni. Cînd le-a dat preţul ce-1 cereati, guvernul nu s’a mulţumit să le ceară numai sprijinul ; el a dat în lături pe d. Nacu de Ia vice-presidenţie, a cocoţat acolo pe d. Coco Dimitrescu şi a iDsăr-cinat pe acesta şi pe d. Giani să calce regulamentul Camerei, alături cu ma-melucil majorităţel. Pînă acum cite-va săptăminl, d. Mîr-zescu fulgera în contra d-lul Sturdza, a-eum benchetueste alături de şeful partidului liberal. Este bine înţeles că d. Mîrzescu combatea guvernul Jn numele moralităţel şi acum 11 susţine în numele liberalismului. Declaraţiile d-Iuî Aurelian Drapeliştii 1» «1- AnreUan.— Reluarea campaniei extra-par-lamentare.—Alianţa cn d. Fleva retnt&rltă. Drapeliştii la d. Anrelian Duminecă după amiazi mai mulţi drapelişti, printre cari d-nii Poenaru-Bordea, Sefendache, Delavrancea, etc., aii visitat pe d. P. S. Aurelian, cu care s’au întreţinut mai bine de o oră asupra situaţiei. In cursul schimburilor de vederi, d. P. S. Aurelian a făcut următoarele declaraţii, după cît ni se afirmă din isvor aure-lianiet : — Cum credeţi că eă aş putea să mă Împac cu guvernul şi mal ales cu d. Dim. Sturdza fără să am autorizaţia prealabilă a d-voastre ? Fiţi siguri, că atunci cînd guvernul va veni la sentimente mal bune şi va căuta să se apropie de mine, lntliii şi Intiiii mă voiţi consulta cu d-voastre. Nu mal puţin adevărat e însă că n’aş fi vrut ca lucrurile să ajungă mal departe. Eă am admis numai următorul principiu : Si vis pacem para bellum (dacă vre! pacea pregăteşte-te de răspoiii). Dar mulţi n’aă înţeles bine acest dicton şi lu loc să se pregătească la răsboitl, aă deschis un răsboiil crîncen. înţelegeţi deci, că aici a fost o greşală de tactică; dar greşala s’a făcut şi trebuie să suportăm consecinţele el: Să mergem înainte pe calea pe care am apucat’o! Reluarea campaniei extraparlamentare Declaraţiile categorice ale d lui Aurelian aii produs o excelentă impresie asupra drapeliştilor, cu atît mai vîrtos, că dat fiind temperamentul d sale, nimeni nu se aştepta la o atitudine attt de energică. In altă ordine de idei, d. P. S. Aurelian a mai spus • — E cu neputinţă ca guvernul să poată merge înainte în contra fruntaşilor partidului, de oare-ce unii din miniştri sunt prea obosiţi şi nu vor putea rezista la luptele parlamentare din această sesiune; el vor preferi să se retragă de cît să se compromită. Şi cu cine 11 va Înlocui d. Sturdza ? căci Intre guvernamentalii de azi nu există de cit doul ministeriabili, amlndoul foşti miniştri, cari nu rîvuesc de loc la portofolii. E cu neputinţă ca guvernul să se prezinte aşa cum e la alegerile comunale, căci e absolut sigur că dintre cele 30 reşedinţe de judeţe, lu cel puţin 12 guvernul va fi lufrlnt. Drept consecinţă a declaraţiilor d-lui P. S. Aurelian, drapeliştii uniţi vor relua campania extra parlamentară în contra guvernului imediat după Paşti, şi o vor continua pină la vară cu o mare energie. Alianţa cn d. Fleva relntărită Alianţa dintre drapelişti şi flevişti. zdruncinată un moment, a fost relntărită. Aceia dintre drapelişti, cari au propă-văduit pacea, acum văzînd că n’au putut să împiedice războiul, încep să se resemneze şi să se învoiască cu continuarea luptei, pe care o va organiza d. N. Fleva. INUNDAŢIILE DE LA GALAŢI Pe temeiul faptelor cunoscute de toţi, am acuzat guvernul şi administraţiunea locală de nenorocirea ce a lovit Galaţul anul trecut ; am susţinut că nenorocirea se putea Înlătura, dacă guvernul şi administraţiunea şi-ar fi făcut datoria şi ar fi avut priceperea necesară. Astâ-zl, după aproape un an, se recunoaşte dreptatea acuzaţiuuilor noastre. Iată, în adevăr, ce găsim asupra acestei chestiuni In discursul rostit zilele trecute la Cameră de d. G. Aslan, deputat liberal de Covurlul, cu prilejul iaterpelâril ce a făcut ministrului de iuterne asupra administraţiunel comunale a Galaţilor : «Dar, d-lor, să nu uităm in această enumerare chestiunea inundaţiunilor de la Galaţi, pentru că este partea cea mai dureroasă a suferinţelor oraşului, şi cea mai odioasă a administraţiunel d-voastre acolo. Căci ştiind animosităţile ce există între prefect şi primar, şi hrănindu-le in loc să le potoliţi, aţi abandonat soarta noastră în miinile acestor doui mari funcţionari, cari lupttndu-se între dinşii în politică, puteau să împingă rivalitatea lor şi mai departe, in marea pagubă a oraşului. Şi este cunoscut că primarul se pltnge la toată lumea că prefectul îl pune beţe în roate la toate măsurile ce le lua să apere oraşul. Iar d-voastre susţineaţi pe prefect. D. ministru de lucrări pubiice nu a venit precum era dator, să ia din vreme, măsuri de apărare a oraşului în contra iunndaţie!; şi pe cînd uzina de gaz prin inginerii săi particulari, a reuşit, să se apere perfect, şi pe cînd linia de drum de fier Birlad-Galaţi a reuşit sub îngrijirea unui inginer harnic, să fie apărată de inundaţiuni pe o distanţă colosală, Galaţii, cu o întindere relativ mult mai mică nu a putut fi apărat, cad nu s’a luat din vreme măsurile necesare de către aceia ce erau datori să îngrijească de oraş şi cari nu ’şl-aă făcut datoria (aplause). *Şi’cu toate acestea ne a fost dat să vedem pe d. prim-ministru şi pe d. ministru de lucrări publice, cari nu veniseră în timpul cînd pericolul ne ameninţa, să ne apere şi să ne ajute, venind aci mult timp după ce nenorocirea se consumase, să ben-chetuiască pe ruinele oraşului la inaugurarea digului. (Aplause). <Şi in mijlocul paharelor de şampanie, cari spumau ca în timpuri de fericire, au adus, In scandalul ţi revolta întregului oraş, laude şi mulţumiri administraţiunel locale, că şi a făcut datoria, cînd ştiut era că tocmai din cauza inepţiei şi neprevederel lor, nu s’a putut împiedica grozava catastrofă şi oraşul zăcea acum sub apă. (Aplause prelungite».) Cînd spuneam noi aceste adevăruri, eram taxaţi de calomniatori. Acum le spune uu deputat liberal. Adăogăm şi acest act la dosarul inunda-ţiunil Galaţilor, dosar pe care Îl vom deschide la vreme. TACTICA D-LUI AURELIAN Politica lipsită de sinceritate a d-lul Aurelian începe a’şl da roadele. După ce a anunţat prin Drapelul că a-micil săî nu vor participa la banchetul d-lui Sturdza, d. Aurelian a avut durerea să vază prenumerindu-se printre conmesenil primului ministru pe dd. Mîrzescu, gen. Anghe-lescu, Valerian Ursianu etc. La Crăciun, cu prilegiul primelor negocieri, d. Aurelian a fost părăsit de dd. Take Giani şi Coco Dimitrescu, cari, din liberali puritani—negreşit ca d. Aurelian—s’afi prefăcut în mameluci neruşinaţi, stigmatisaţi chiar de Drapelul. Acum cu prilejul noului armistiţiu consimţit de d. Aurelian, drapeliştii au mai perdut un număr de partisani. Din nego:iere în negociere, d. Aurelian prin tactica sa va isbuti a face unirea partidului în jurul d-lui Sturdza prin înmulţirea transfugilor, mulţumită nu creditului d-lui Sturdza ci discreditului d-lui Aurelian. Acesta rcmînînd singur, nu va avea nici meritul statorniciei. Dreptatea va fi de partea transfugilor. Cu drept cuvînt aceştia refuză de a face opoziţie, cînd sunt necontenit expuşi la o capitulare şi, într’o privinţă, nimeni nu-I poate învinovăţi dacă nu se arată entusiaşti pentru o politică a cărei lozincă pare a fi aceasta: «(Mizerabililor, să ne unim!». DIN STREINĂTATE Războiu sau Pace ? Ieri. Luni, Mar-Kinley trebuia să trimeată Senatului Mesagiul săă atit de mult aşteptat, căci el va aduce pacea saO războia. Din depeşile ce ne-afi sosit ieri nu ae poate încă nimic prevede; alarmantă numai s’ar părea plecarea din Havana a consulului Lee, plecare care lasă era anunţată cu o săptămlnă iuain'e. Ia aşteptarea Mesajului preşedintelui State-lor-Unite, al cărui cuprins ne va fi probabil transmis astăzi, credem interesant a da următoarele două documente, relative la intervenţia puterilor europene : Nota Pnterilor «RepreseataţiT subsemnaţi att fost pe dep'in autorisaţf să adreseze, la numele guvernelor lor respective, un grăbit apel la sentimentele de umanitate şi de moderaţiune ale preşedintelui şi ale poporului american In actualul lor diferend cu Spauia. «El speră cu tărie că noul negocieri vor conduce la un acord care, tot asigurlnd menţinerea păcii, va da toate garanţiile necesare pentru restabilirea ordinel in Cuba. «Puterile nu se îndoiesc un moment că caracterul absolut desinteresat şi cu totul umanitar al representărilor lor va fi pe din întregul recunoscut şi apreciat de naţiunea americană.» Răspunsul d-lnl Mac-Kluley La această Dotă Mac-Kinley a răspuns: «Guvernul Statelor-Uaite recunoaşte sentimentele de bună-voinţă cari aQ inspirat comunicarea amicală a celor şease puteri şi cari sunt traduse In nota ce presintă Excelenţele Voastre. «El Împărtăşeşte speranţa ce se exprimă In această notă ca soluţinnea situaţiei actuale din Cuba aă fie menţinerea păcel Intre Statele-Unite şi Spania, obţiou'ă cu ajutorul garanţiilor necesare pentru restabilirea ordinel la Cuba şi suprimarea stării croniee de turburărl in această ţară, care pricinueşte atita răd intereselor americane şi ameninţă liniştea naţiunii americane prin natura şi urmările unei lupte întreţinute la porţile norstre şi care revoltă In afară de asta sentimentele de umanitate ale n&ţiunel noastre. «Guvernul Statelor Unite apreciază caracterul umanitar şi desinteresat al comunicării ce se face astăzi în numele puterilor semnatare şi din partea sa, e convins eă aceste puteri vor aprecia de asemenea sforţările desintere-sate şi sincere ale Statelor-Uoit9 pentru a in-deplini o datorie de umanitate, puntnd capat unei situaţii a_ căreia prelungire indefinita a ajuns intolerabilă», Forelgu. TRIBUNA LITERARA Dare de seamă anuală a d-lul secretar general George I. Lahovari, către adunarea generală a S. G. R. in şedinţa de la 7/19 Martie 1898. (Urmare şi fine) Ci să ne facem o mică idee de această întreprindere colosală, este destul a compara acest caual de 1600 kil. lungime cu canalul de la Baltica la Marea de Nord, deschis acum vr’o trei ani, care n’are de cît 98,6 kil., cu canalul de Suez care are 160 kil. şi cu proiectatul canal de la Panama, care urma să aibă 73 kilometri. Sire ! Onorată adunare! Aş avea încă multe subiecte geografice de tractat înaintea d-v, dar minutele’ml sunt numărate, şi mă văz silit, cu părere de răă, a trece sub tăcere multe evenimente geografice de cea mal mare însemnătate. Aş fi dorit, mal ales să vă întreţin uu moment despre noul Eldorado din Alaska pe rîul Klondyke, unde actualmente vr’o 6000 de mineri, de toate naţionalităţile, sunt blocaţi de gheţuri, izolaţi de restul lumii şi unde riscă a muri de toarne cu toate milioanele ce sunt la picioarele lor. La Klondyke, viaţa e mizerabilă şi de o scumpete de necrezut, aşa de exemplu uu ofi se plăteşte cu 3 — 4 Iei, un butoiaş de wisky, ca de 5 litri, se plăteşte 7-800 lei, un sac de făină, 3 — 400 lei şi aşa mal în colo. Salariile sunt asemenea foarte scumpe. Chinezii, care lucrează aproape pe nimic, sunt plătiţi cu 50 lei pe zi, iar cel-l’alţl lucrători S8 plătesc cu ceasul, 10 lei pe cei's; o bucătăreasă — rara avis — se plăteşte cu 4-500 dolari pe lună (2000—2500 de le!). Dar eăte drept a adăoga că, ca compensaţie, şi aurul se găseşte pe drumuri, cum s’ar zice, şi sunt exemple de stări colosale făcute în foarte scurt timp ca acel 6 pionieri, care într’o vară ar fi găsit aur peutru 30 de milioane ; safl un alt fericit, care spăltnd aluviunile aurifere, ar fi cîştigat 5000 de dolari (25.000 lei) pe zi. Setea de aur -Auri sacra fames — cum zice Virgil, a împins mulţi aventurieri, mulţi ambiţioşi pe valea Klondytulul; dar pentru unul care reuşeşte, sunt sute cari pier, se prăpădesc fără să fi ajuns să’şl realizeze visul lor de awr/Uu jurnal american «Franco-Californianul», descrie in puţine cuvinte astfel situaţia : «A l’alasca, si£ge de l’or et du «travail, des cadavres et des squelettes ; â «san Francisco, siege de la sp6;ulation, des «hommes d6sesp£iĂs, des femme3 en gue-«nilles et des enfants mourant de faim !» Perspectiva, cum vedeţi, nu este Încurajatoare. Sire, Doamnelor şi domnilor, Ln semn că şi noi Romînil ain început a ne interesa de marile probleme geografice, este faptul călătoriilor depărtate întreprinse în anii din urmă de compatrioţii noştri, în scopuri ştiinţifi e ; ast-ftlvă aduceţi aminte de îndrăzneaţă călătorie de exploatare in Ţara de Foc, întreprinsă de regretatul inginer lulius Poper, un fia al Bucureştilor. D-niî Ghica-Comăneşti, tatăl şi fiul, afl devenit celebri în lumea geografi ă prin descoperirile lor in ţara Somaţilor; D-nii fraţi Strat aă făcut de curlnd une tournds In Dahomey, ţara ferocelui Beuliazim şi a curagioaselor Amazone. D, Albert Ghica a vizitat acum în urmă Marocul, asupra căruia, d sa ne-a făgăduit o conferinţă la Societatea noastră; şi chiar actualmente, avem pe d. Bacovifă pe drum spre Polul Sud, cu expediţiunea Belgiană, iar colegul nostru, d. Asan, care acum uu au ne întreţinea în această sală, despre escursiunea sa la Spitzberg, este pe drum spre China şi Japonia. Este incontestabil că aceste călătorii depărtate, fie în scopuri ştiinţifice, ca aceea a d-lor Ghica, Racoviţă, fie ln scopuri comerciale ca aceea a d-lor Asan şi Poper şi chiar escursiunile de plăcere lu Maroc, în Dahomey, etc. este incontestabil, zic, că ele sunt folositoare ţărel şi societăţei noastre, căci ele ne fac mal bine cunoscuţi www.dacoromanica.ro EPOCA în ţări streine depărtate, iar nouă ne deschide orizonturi noul. Este Îmbucurător a vedea această Renaştere a Romtuiel, care în toate direcţiile, în arte ca şi în ştiinţă, pe tarimul ecooomie, ca şi pe cel intelectual, se sileşte, şi nu fără succes, a ’şl cîştiga un modest loc în marea operă de civilizaţie Întreprinsă de omenirea întreagă, adeverind ast fel profeţia Poetului : «Menirea el, tot înainte «Măreaţă Îndreaptă paşii săi!» Secretar generat George I. Laliovari, Bucureşti, 17 (19) Martie 1898. Litero -Ârto-Ştiinţe CONFERINŢA D-RULUI URECHIĂ Duminică seara, a fost la Atenett uoa dintre cele mal frumoase şediuţe literare, din iarna aceasta. . . , Prea cunoscutul dr. Urechiă şi a dezvoltat conferinţa sa neîntrecută « a humo , despre «Dicţionarul Limbei Romîne» a d-lul L. Şeineanu. E de prisos să m*I spunem că lumea se înghesuia atentivâ în feerica sală şi, vreme de o oră şi mal bine, eminentul doctor a ştiut să tie mulţimea aceasta veşnic atentă şi veşnie cu surîsai pe buze. , Am vorbit şi noi odată în coloanele «Tribunei Literare» putem să zicem chiar că am pus pe tapet ee-diunea ovreismelor în literatură,—şi credem că în curînd o vom readuce pe tapet cu prilejul unei noul traduceri apărute de eurîrid. Acolo vom avea piiiejul să discutăm şi cîte-va argumente aduse de adversari. Pentru noi—o parte din mulţimea auditorului de Duminică — a fost una din cele mal denline satisfai ţiunl, «înd am văzut pe d. dr. U eche că ia la răf.iit una din cele mei îndrăsneţe publicaţii: Un dicţionar al limbei romîne ! , Nul cari am citit dicţionarul acela, n am văzut enormităţile pe care d. Lnzăr Sei-neanu şi a permis să le arunce în spatele bietei limbi romîueştl. E un mosaie de o-vreisme dicţionarul acela, şi nu ştifl care dintre auditorii romtnî n’a încercat aceeaşi satisfacţie cînd a vă^.ut de spiritualul doctor luînd la refec, pas cu pas «crimele» d Iul Şeineanu. . S’att găsit acolo interpretări de cuvinte greşite, expresii şi zicâtorl, tllcuile lntr un stil caracteristic fiilor lui Israel ; toate pre-zintate de distinsul conferenţiar îu acea poleială atrăgătoare a humorului săfl, care la fie-care clipă stîrnea rîsul cel mal omeric, In sală Conferinţa d-lul dr. Ureche a fost deci unul din cele mal frumoase rechizitorii care s’att făcut în ultima vreme acestui dialect internaţional care se numeşte ovreism. Felicitările noastre. * ic * Sîmbătă seara, d. profesor dr. Marinescu a ţinut la institutul Babeş, In faţa unul numeros şi strălucit public conferinţa asupra ipnotismulul, ce trebuise să se amine săp-tamtna trecută, din cauză de boală. Eminentul nsotru nevrolog a arătat cu proec-ţiunl luminoase şi cu pacienţi, starea actuală a cunoştinţelor noastre în întunecata cestiune a ipnotismulul şi mal ales a influenţei ce att stările ipnotice asupra funcţionarei voinţei. Se ştie că compatriotul nostru a fost discipolul predilect al marelui Cbarcot, împreună cu profesorul Raymond care continuă acum la Paris tradiţiumle şcoalel de la Salpetritise. * * * Aii apărut: Anecdote Militare culese de Vladimir. D-nil Hepites şi Vlădescu pentru sufletul societâţeî d-1 dr. Istrate. D. dr. Istrate în sănătatea tuturor. D. di. Obreja pentru d. Preşedinte, dr. Istrate, Hepites, Vlădescu, David Emanuel. Un student pentru profesori. La orele 11 totul s’a terminat. O serbare La 24]5 Martie ora 4 p. m. s’a ţinut la Universitate şedinţa plenară a Socie'ăţeî de Ştiinţă din Romînia. D. secretar gmenl dr. C. Istrate a dat citire raportului g-neral anual, unde In puţine dar calde cuvinte a arătat marele progres ce aceasta societate naţională de cultură a făcut în cel opt ani de la crearea sa şi tot-d’odată a manitetat mulţumirea sufletească că de acum Înainte speranţa că această instituţiuue va înflori este o realitate. , . , Sirguitorul şi inteligentul maestru al ştiinţei noastre In cuvinte piea dulci poate a Înfierat apoi, pe acel cari nu pierduseră nici această ocaziune de a afirma existenţa uuor sentimente politice şi în această ins-titnţiune pur ştiinţifică, 'prin faptulca preşedintele el este d. general G. Mânu. D. doctor a arătat că acest bărbat care a repurtat şi eoDdus victorios trupele noastre la glorie numai puţin a stat aproape de toţi ncel ce în ţara noastră aii dus gloria pe terenul ştiinţific şi ast-tel la 1862 a înfiinţat această societate, care acum are onoarea de a-1 avea preşedinte. «Fostul ş-f de stat major al armate! este «astăzi şetul stat. lor majoare ale ştiiuţel» a zis d 1 se rrtar general. Apoi a urmat conferinţa d-lul dr. Istrate despre Camfor, In care pe lingă o descriere cu totul metodică acelor ce s’a tăcut piuă acum în această chestiune, a adăugat propriile sale descoperiri de o importanţă cc-losala faţă de mm ştinţele noastre actuale. S ara a avut loc la hotel Bristol banclie tul anual al societăţi. In jurul nnseî de vr’n 60 taclmurl am văzut pe d. geoeral G. Mânu, preşedintele socittaţ-1, înconjurat de tot ce ţara noastră are mal cult şi inteligent. D-nii dr. C. Istrate. St. H-pites, Sabgny, dr Obreja, profesorii David Euiannel, Co-cuie-cu, Negreanu, Pat grate, Petiicu, Vlă-deseu, Vomov, ioachimescu etc. ete. ţinut să onoreze cu prtsenţa lor această festival* Întrunire. La orele 9 şi jum. a început seria toasturilor : d. general Mânu a ridicat primul pahar In sănătatea M. Sile, protectorul şi conducătorul tuturor faptelor mari in ţara noastră si al Il-lea In sănătatea membrilor societâţeî. D. Dr. Istrate a Închinat pentru neobositul şi veneratul Preşedinte. îfTUfcl HABIJÎÎTE Duminecă s’a făcut, In comuna Greaca, (plasa Olteniţa, judeţul Ilfov), botezul în re-ligiunea ortodoxă a d lui Lazâr Haimson. Naş a fost d. Gheorghe PetrovicI, arendaşul moşiei Greaca. * Demisia d lui maior Vlădescu, comandantul gendarmilor rurali din Constanţa, a fost primită erl. * D. G. Morţun, prefectul judeţului Botoşani, a obţinut un coDcediu de 15 zile. _ * D-nil Achit Useiu şi Manea G. Stoian, aii fost aleşi membri In consiliul comunei Mangalia. * Ministerul de interne a aprobai regulamentul pentru prevenirea boalelor infecţi-oase ale oraşului Huşi. * Au fost numiţi: D. Barbu Uiescu ajutor al comandantului serg-nţilor de oraş dia Craiova. _ D. P. Urechianu, ofiţer de sergenţi, şi G. Mihâileseu, comisar la Birlad. ifOMiţn M. Sa Regele va face la Abazzia Principelui Ferdinand al Romîniet drept cadou de Paşti o uniformă de general de infanterie. In adevăr, pe ziua de 8 Aprilie Principele Ferdinand va fiI înaintat la gradul de fgeneral de brigadă, dîndu-i-se comanda brigadei 8-a de infanterie din Capitală. D. general Vasiliu Năsturel, actual comandant al brigadei 8-a, va fi transferat în aceeaşi calitate la Giurgiu. D Caton Lecca a avut erl o explicaţie cu ministrul de interne Iu privinţa gravelor destăinuiri făcute ziariştilor de către corni-sarul Brăiioiii despre misterele şi gheşeftu-rile de la prefectura poliţiei Capitalei. Se vorbeşte că d. Caton Lecca va destitui pe comisarul Brăiloitt. Am Înţelege această destituire, datr fiiud relaţiile ilicite pe cari le are comisarul Brăiloitt cu unele tripouri din Capitală, precum şi antecedentele lut ale căror urme se găsesc pe la parchetele din Brăila şi Galaţi. Dar pentru triumful adevărului, d. Lecca ar trebui să generalizeze asupra aproape Întregului persoual al poliţiei măsura pe care se zice că ar vrea s’o ia faţă de comisarul Brăiloitt. Tribunalele şi Curţile vor lua vacanţă cu începere de mîine pînă la 12 Aprilie. M. S. Regele a iscălit decretul prin care se aprobă budgetul Fondaţiunel Universitare Carol I pe anul 1898—99. Acest budget presir.tă la venituri şi la chdtuell suma de lei 57.650, adică cu un spor de lei 5.650 faţă cu budgetul trecut. Sub titlul «Un divorţ senzaţional,» Pester Lloyd, organul baronului Banffy, se ocupă de svonurile despre demisia tlnărului nostru ministru de lucrări publice şi spune, între altele, că «în realitate demisia aceasta e motivată de un mic roman de dragoste, care, sfirşin-du-se cu un scandal destul de mare, face imposibilă rămînerea în minister a d-lul Brătianu.» Credeam că acum,cîndbaronul Banffy se rosteşte aşa de categoric pentru depărtarea din minister a tinărului Ionel Brătianu, d. Dim. Sturdza nu va mai hezita. De părerile opiniuniî publice din ţară primul-ministru al Romîniei nu ţine seamă ; dar poruncile baronului Banffy sau ale lui Ieszensky le execută grabnic. raţii Wilhelm al Germaniei şi Frantz Iosef al Austriei. Un ordin circular al d lui ministru de războia face cunoscut comandanţilor corpurilor de armată că examenele pentru obţinerea gradului de major ce urrnatt, conform legel de Înaintare şi a dispoziţiilor ministeriale, să aibă loc în cursul Ionel Aprilie, sunt suprimate pentru anul 1898. - D. ministru de războia motivează această măsură pe faptul că un mare număr de căpitani se află deja pe tabloul de Înaintare din anul trecut, pentru avansarea cărora nu sunt destule locuri vacante. Suntem dispuşi să credem pe cuvînt pe d. ministru de războia; eu toate acestea legea e clară. Ea spune categoric că în fiecare an se va întocmi o comisiune care să examineze pe căpitanii cari aii vechimea şi îndeplinesc condiţiile cerute pentru a trece examenul de major, Vom reveni. Dispoziţiunea, luată de d. Gogu Cantacu-ziuo, de a nu se plăti, anticipat, ca In toţi anii, pensiunile pe Aprilie, pentru a subveni nevoilor provocate de sărbătorile de Paşti, a produs o adevărată indignare In cercurile pensionarilor. Măsuri în contra ciumei Ia urma ivirel ciumei în unele localităţi din Indii şi diu litoralul Măril-Roşil, guvernul bulgar a luat următoarele măsuri profilantiee : 1. —Toţi călătorii, cari sosasc cu vapoare safi corăbii din porturile Mârel Roşii, nu yor putea inlra In Principat de cit prin porturile Varna şi Burgas şi după o desinfectare riguroasă a tutulor efectelor. 2. —Călătorii ce vin din porturile Mărel-RoşiI şi intră în Principat pe altă cale vor fi supuşi la o inspecţie medicală la Hebiletchen, iar bagajele şi hainele lor vor fi supuse Ja o desia-fectare riguroasă. Cele-l’alte puncte de graniţă pentru intrarea in Principat vor fi înch se pentru asemenea călători. 3. —Tot litoralul Mărel-RoşiI, afară de Suez, este considerat ca contaminat. In ce priveşte Romtnia sunt numai 4 sati 6 bastimente cari sosesc odată pe an de la Rangoon, Indii, unde nu există ciuma, încărcate cu orez, singurul transport comercial ce se face între Indii şi Romînia. Pentru orl-ce caz însă s’att luat măsuri. S’att comunicat instrucţiunile necesare autorităţilor competente din porturile Constanţa şi Salina, măsuri ce trebuesc luate pe dată la sosirea vre-unor vase din regiunile contaminate. ieU-i- Se spune că guvernul vrea să susţină candidatura d-lul Eugen Carada la colegiul 1 de Senat din Brăila, devenit vacant în urma demisionării d-lui dr. Butărescu. D. şi d-na Take Ionescu se stabilesc, cu începere de azi, în cursul sărbătorilor Sf. Paşti, la Sinaia. Mutările în armată M. S. Regele a iscălit decretul pentru numirea ca comandanţi de brigadă a colonelilor: Colonel Petre Oteteleşanu, comandantul reg. Gorj No. 18, la brigada I-a T.-Severin. Colonel C. Gheorghiu, comanda. tul reg. Dolj No. 1, la brigada a 2-a Craiova. Colonel C Iarca, comandantul reg.Vlaşca No. 5, la brigada a 3 a Craiova. Colonel Al. Leon, comandantul reg No. 3, la brigada 4 Statina. Colonel Se. Geanolu, comandantul Muscel No. 30, la brigada 5-a Piteşti. Colonel G. Candiano, comandantul Prahova No. 7, la brigada 9 a Ploeştl. Colonel Moise Groza, comandantul reg. Putna No. 10, la brigada 11-a Focşani. Colonel C. Georgescu-Bereşteanu, comandantul reg. Şiret No. 11, la brigada 12 a Galaţi. Coloael Al. Pavlo, comandantul reg. Mir-cea No 32. la brigada 14-a Roman. Colonel G. Botez, comaudantul reg. Ştefan cel-Mare No. 14, la brigada 15-aBacăfl. Colonel P. Gussi, comandantul reg. Radu-Negru No. 28, la brigada 16 a Fălticeni. Colonel Gr. Veropol, comandantul reg. Constanţa No. 34. la brigada 17-a Constanţa. — Colo iel C. Cică comandantul şcoalel fiilor de militari din Iaşi, este mutat In aceeaşi calitate, la şcoala de ofiţeri Bucureşti. Olt reg. reg. din * * * D. An. Stolojan, ministru de domenii, a numit, pe ziua de 1 Aprilie, pe d. Patru-lius, agricultor, inspector diriginte al serviciului silvic de la acel minister, post creat anume pentru d. Patrulius. Primăria Capitalei va împărţi săracilor, de sfintele Paşti, suma de ...400 (patru sute) lei. . Nici un ban mai mult, nici un ban mai puţin. Academia Romlnă publicase priutre premiile Adamache şi unul cu subiectul «Basarabia». Un singur manuscript foarte voluminos se depusese. Dat In studiul unei comisiunl, al cărei raportor era d. Gr. Tocilescu, acesta a venit cu o dare seamă foarte elogioasă la Academie despre scrierea prezentată. Se vede că din toate punctele de vedere opera aceasta este excelentăcomisiuuea o declară chiar cea mal bună din toate manuscriptele ce s’att lufâţişat clnd-va pentru subiecte fixate de Academie. _ In urma raportului citit, premiul de 5000 lei Adamache s’a acordat acestei scrieri cu aproape unanimitatea voturilor. _ Des' hjzlndu-se spol plicul ce conţinea numele autorului, s’a văzut că concurentul era d. Zamfir Arbore. . împreună cu Academia prezentăm şi noi talentatului autor felicitările noastre. Scrierea se va tipuri cu cheltuiala Academiei. Se afirmă că AA. LL. RR. Principie şi Principesa Romîniei, cari vor sosi la finele acestei săptămîni la Abazzia ca să întimpine pe MM. LL. Regele şi Regina, vor pleca la 12 Aprilie la Dresda, ca să represinte pe Suverani la serbările ce se tor da cu ocasia aniversării a 70 a naş-terei Regelui Albert al Saxoniei. La aceste serbări vor asista şi Impă- Un gheşeft al d-luT Carada Acum 2 săptămîni, Camera a admis proiectul de lege votat deja de Senat prin care comuna Darabani este autorizată să răscum-de la proprietari, pentru suma de 380 000 lei, tîrgul Darabani. Tirgul se află pe moşia Darabani proprietatea d-lul V. Lascar şi a d-nel Eeaterina Golescu. Multă lume s’a minunat de actul de mărinimie, al Camerei colectiviste care a votat o răscumpărare, în care era interesat d. V. Lascar, cel ce tocmai in acele zile se manifestase prin discursurile sale, ca duşman hotărit a d-lul Sturdza. Iată misterul. Nu de hatârul d-lul Lascar, ci de hatârul d-lul Eugeuiu Carada, creditorele ipotecar care urma să Încaseze o bună parte din preţul răscumpărărel, s’a făcut aceasta. Şi ca să nu se bănuiască, zice Opinia, că am calomnia pe bătrînul ocultist, transcriem aci actul însuşi de ipotecă: act de ipotecă Sub-semnata Ecalerina A. Golescu, proprietară domiciliată In Bucureşti, strada Sf. Spiri-don No. 31 bis, declar prin acest act că m’am împrumutat de la d. Eugenio Carada, proprietar domiciliat tot in Bucureşti strada Dionisîe No. 34, cu suma de lei 115.000, adică una sută cimT-spre-zece mii, pe care mă oblig a ’I răspunde In termeni de doul ani, fără îndeplinirea verl-unel formalităţi. Doblnda este de 7 la sută, adică şapte ia sută pe fie-care an şi o voifi plăti la fie-care şase luni prin anticipaţie şi anume la 15 Iulie şi 15 Ianuarie ale fie-cărul an. _ Dobinda pe primele şase luni am plătit-o acum Înainte la facerea acestui act. Spre asigurarea sumei menţionată mal sus, de lei 115 000, cum şi a dobinzel stipulate, ipo-tecez d-lul Eugenia Carada moşia mea Darabani, cu două treimi din tirgul Darabani, cu toate trupurile şi numirile el, împreună cu clădirile, sădirile şi loate Îmbunătăţirile aflate pe dinss, fără a-ml mal rezerva ceva pe seama mea. Moşia ce ipoteeez este situată in judeţul Do-hoiă, plasa Prutu, comuna Darabani şi se învecinează la răsărit cu Teioasa, Păltinişul şi Bivolul; la meazăzi cu Darabanii d-lul V. Lascar, la meazănoapte cu pămlntul destinat foştilor clăcaşl şi la apus cu Conţeştl şi Ghitcăuţl. De nu voift răspunde la termenele arătate in acest act, dobinda saO capetele d-lul Eug. Carada, are dreptul a cere şi obţine învestirea lui cu formula eseeutorie, a pune imobilul ipotecat in vinzare fără judecată şi a îl vinde la trib. Iifov, spre despăgubirea d-sale de capete, dobînzl şi cheltuell, ce s’ar constata că’I aşi datora. . Nu mă voiţi putea opune la urmărirea moşiei, pe motiv că tirgul Darabani îl stăpîuesc în indivisiune cu d-1 V. Lascar şi prin urmare ar trebui mal Intil să’l lmpârţim şi renunţ la ori ce drepturi şi orl-ce mijme de procedură, re-sultind din faptul indiviziunel. Fac alegere de domiciliu, in ce priveşte executarea acestui act în Bucureşti, strada Sf. Spi-ridon No' 31 bis. Sub-semnatul Eugenitt Carada, declar că am Împrumutat pe d-na Ecaterina A. Golescu, cu suma de lei 115,000 In condiţiunile prevăzute io acest act (ss) Caterina A. Golescu, proprietară str. 3f. Spiridon 31 bis. , (ss) Eug. Carada, propietar, domicihat oîstr. Dionisie. _ „ T1, Urmează autentificarea Trib. Ilfov secţiunea de Notariat sub No. 6161 din Li Iulie 1853. . . Urmează Ordonanţa de in«pecţiune in registru de ioscriptiunl a trib. DoroholQ No. 99 din 24 Iulie 1893/ Iar pe marginea registrului se găseşte următoarea menţiune: «Conform jurnalului No. 16S0 din 94, să no-«tează că suma de 4000 lei, ce era obligat d. «V. Lascar prin actul de vindere, transcris No. «403 din 93 s a achitat d-lul Eug. Carada, care «sumă se scade din această ipotecă, râmlnind «partea d6 moşie Coasta-Milenceî, cumpărată ;de d. V. Lascar, degajitâ de sarcină». Supleant (ss) Mauolin. p. Grefier (ss) Dron. Următoarele mutări de ofiţeri superiori s’att făcut, îu arma infanteriei, pe ziua de 1 Aprilie: Dnp& cerere Colonel I. PetrovicI, comandantul reg. Suceava No. 16, ca comandant al reg. Răs-boenl No. 15; locot.-colonel I. Budişteanu de la reg. Calafat No. 31, la reg. Argeş No. 4 ; C. Spiroiă, de la reg. Argeş No. 4, la reg. Radu Negru No. 28; Andronie Geor-gescu de la regimentul Rimnicu Sărat No. 9, la regimentul Prahova No. 7 ;_C. Papa-soglu, şeful statului major al diviziei 4 a infanterie, la reg. Mircea No 32 ; C. Sorescu de la reg. 7 Racova No. 25. Ia reg. Şiret No. 11 ; maiorii Papiriu Pipireseu, de la reg. Cautemir No. 12, la reg. Mircea No. 32 ; Al. Măncescu. de la reg. Mircea No. 32, la reg. Buzătt No. 8 ; Radu Dumitrescu de la reg. 7 Racova, No. 25, la reg. Şte fan-cel-mare No. 13 ; G. Popoviel, de ja reg. Calafat No. 31, la reg. 7 Racova No. 25 ; Elef. Dimitrescu, de la reg. Suceava No. 16, îa reg. Argeş No. 4 ; Panait Gâi seanu, de la reg. Coustauţa No. 34, la reg. Tulcea No. 33. In interesul serviciului Colonel St. Maglieru-Anastasescu, comaudantul reg. Vil cea No. 2, ca comandant al reg. 7 Racova No. 25 : locot-coloneli D. Dan-covicl, de la reg. Radu-Negru No. 28, la reg, Gorjiă No. 18 ; D. Viişoreann de la reg. Rovine No. 26, la reg. Dolj No. 1; V. Urban, de la reg. 1 Mehedinţi No. 17, la reg. Calafat No. 31 ; D. Cocea, de la reg. 4 Ilfov No. 21, la reg Buzăfl No. 8; D. Teodorii, de la reg. Buzăa No. 8, la reg. Răsboienî No. 15 ; maiori N. Cernătescu, de la reg. Rovine No. 26, la reg. Calafat No. 31, St. Baltăcescu, de la reg. Doljia No. 1, la reg Rovine No. 26, Aureliu Dimitrescu, de la r»g Tulcea No. 33 la reg. Calafat No. 31; Traian Calotescu, diu reg. Tulcea No. 33, la reg. Constanţa No. 35 ; acest din urmă mutat după cerere. ____________________ Cronica judiciară. Procesul c&mîttarilor.—Rechizitoriu. Pledouricle. Ieri afi continuat inaiutea secţiei a 3-a a tribunalului Ilfov, dezbaterile în acest proces. D. prim-procurorCaracaş.incepîndu-şI rechizitoriul, zice că răă s’a calificat acest proces de proces al cămătarilor, de oare-ce aci nu e vorba de acel cari aii luat dobînzl mal mult saă mal puţin mari, ci de acel oameni, cari abuzind de slăbiciunea şi inexperienţa minorilor, aă căutat să le s'oarcă averea lor şi să-' reducă la mizerie. Mulţi sunt de acest soia de bancheri, dar puţin aO fost trimişi înaintea tribuna'ulul din cauză că greă se pot stabili elementele delictului prevăzut de art. 322 din condica penală. Chiar conr cu foptanu. Consultări prin corespon leaţe sitt cu deplasări. Tarlfu se trimite după cerere. Planuri destine, cocine de por ■$, staule, graj duri şi pivniţe Administrare de proprietăţi. Dr. MSNDELS0HM de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei şi de Copii Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) fntrere ei prin «'»<♦.,» Vti-lnrlei 46. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pabllcaţinne Domnul Manolache Ioan, fochist din gara Birlad, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăogirea la numele săâ patr nimic de «Ioan» a celui de «Constantin Codrsa-nu» spre a se numi «Manolache Ioau Constantin Codreanu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisuluî articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţinne D-nul Zacharia Mustâţeanu, funcţionar vamal din Bucureşti, strada Sal-Imilor 10, a făeut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săâ patronimic de «Mustă-ţeanu» în cel de «Buicliu», spre a se numi «Zacharia Buicliu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari arţ voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI JPithUceefiune D nul Gheorghe Ionescu, mecanic în sert viciul C. F. R. din oraşul Buzaâ, a făcu-cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâb patrenimic de «lones u» In cel de «I. Vasilescu» spre a se numi «Gheorghe I. Vasilescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. De închiriat In Srrada Pafraşcu-Vodă No. 19 două sab patru Camera bine mobilate ori toată cas i nemobilată : 8 camere, bucătărie, odae de ssrvitorl, trei intrări, eurte şi grădină, casa unde locueşte proprietarul şi O casă Strada Herfiscu-Năsturel No. 9, compusă din 9 camere, cămară, 2 curţi şi grădină. Ambele case în stil nott avind gaz, apă, canal, sonerie, etc. Cofetăria RIEGLER MARE ASORTIMENT IYOUTAŢI I n OTJE DE de ta 1—200 franci Salonul de Consumaţie va fi complectamente arangiat şi deschis ziua de 6 Âpriiie corent. onor. publio in GASA CAPSA BUCUREŞTI MARE EXPOZIŢIE DE OUE DE PASCE şi tle Coşule(e împodobite cu Elovl şi Răsări Ouă de chocolatd pline de mrprise cu totul noui de la 1 Fr. 25 Cassa avînd un serviciu special de expediţie pentru provincie şi străinătate, se însărcinează de a trimite prin poştă în. toată ţara franco de port şi de embalagiu or ce comanda,. îndată după primirea ordinului. COFETĂRIA FIALCOWSKY S-sorI G. Andronescu & C-nia Ftnyrsomi curţii regale Piaţa Teatrului,—Bucureşti»—Eiaţa Teatrului Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolată, fruits gla~es, Cozonaci şi diferite băuturi tine ca Champagne Pomery, L’guarurl şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi in special onor. noastre clientele că, cu oca-siunea sărbătorilor de Pasc! ne aă sosit un bigat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de os, de mUal bronzat, de zahăr şi de rhooosdi. Bom-bonerie şi alte articole de lux. S© serveşte zilnic îngheţată Napolitană. Comandele se efectuează in M*rocineie franeo de Ambalagiu. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Vindecare de meditat _ La 19 Februarie 7897, un farmacist din Paris a prin-it de la un bolnav scrisoarea următoare : «Sunt clţl-va ani am căpătat o răceală, în urma căreia mi-a venit un guturaifi, ce am neglijat şi care a degenerat într'un catar răii. Azi sunt atins de o bronşită grozavă. Respir anevoie, căci sunt foarte opresat.—Mi-e sto-macu plin de mucoase, pieptul greii.—Tuşesc şi scuip in Se-care dimineaţă două ore fără ca sa pot detaşa mucoasele şi sufer mal cu deo- sebire In timpul iernii. îmi vine să vărs şi cu toate astea nu vărs. Am încercat multe leacuri, tisane, siropuri, nimic nu mi-a făcut bine. Doctorii mi a spus că devia asmaţio. N’am nici poftă de mîncare, nici gust la nimic. «Am citit In ziarul med vindecările obţinute cu gudronul D-voastră în caşuri ca al med. Vă rog să ’ml trimeteţl un flacon din veritabilul Gudron Guyot. Vroi să sper că ’ml va face bine. «Semnat : Francisco Martinez, plasa Mayor, Azangaro (Peru)». După ce a încercat adevăratul Gudron Guyot, domnul Martinez a scris din nod : «Azangaro, 15 Maid 1897. Scumpe Domnule Guyot, am întrebuinţat flaconul ce mi-aţl trimes, luînd la fie-care masă, după cum se prescrie cîte o linguriţă de gudron în fie-care pahar ce beam. Deja după acest prim flacon, am simţit o îmbunătăţire remarcabilă în starea mea. Scuipam mal uşor mucoasele ce-mi obstruiad stomacu. Pofta de mîncare îmi vine şi po dormi cîte-va ore fără să tiu jenat în respiraţie. Ana continuat întrebuinţarea gudronului GujTot şi după trei flacoane, accesele de tuse care raă epui-sad ad dispărut.—Acum am mare poftă de mîncare. Nu mal scuip mucoase şi mi s’ad întors forţele. «Vă mulţumesc foarte mult că aţi inventat Gudronul Guyot şi nu pot de cit să recomand remediul d-voastrâ tuturor persoanelor, care suferă de bronşite şi catare, cum am suferit ed —Semnat : Francisco Martinez». Intr’adevăr întrebuinţarea Gudronului Guyot la fie-care masă în dosă indicată în scrisoarea de mal sus, este de ajuns pentru a vindeca în scurt timp guturaiul cel mal încăpăţînat, şi bronşita cea mal inveteralâ. Cite odală se ajunge a se vindeca ftisia bine declarată, căci gudronul opreşte descompunerea tuberculelor plăminulul, omorînd microbii răi, cause ale a-cestel descompuneri. Este simplu şi adevărat. Cel mal mic guturaid dacă se neglijează poate degenera în bronşită. De aceea n’am putea recomanda în de ajuns bolnavilor de a combate răul încă de la Început prin între-buiaţarea Gudronului Guyot, care se găseşte în toate farmaciile. PROSPECT BEJVTA REGATUL ROMÂNIEI 4°l9 AJIOBTIBIEĂ bibi f«9S în valoare nominală de * Lei 180.000.000 — uiărci 145,800.000. — franci 180.000.000 In virtutea legilor din 3/15 Iunie 1893, 22 Martie/3 Aprilie 1894, 11/23 Apnlie 1894. a două legî din 18/30 Martie 1896, a legilor din 25 Aprilie/7 Maid 1896, 27 Aprilie/9 Maid 1896, 3/15 Maid 1896, a trei legi din 4/16 Mal 1896, a legilor din 6/18 Mal 1896, 8/20 Mal, la cinci legi din 10/22 Mal 1S96, a doud legi din 14/26 Mal 1896 şi a legel din 24 Februarie / 8 Martie 1898. Guvernul Român emite un Împrumut în valoare nominală de Lei 180.000.000— mărci 145.800 000— franci 180.000.000 In titluri de Rentă amortibilă 4 o/« din 1898, capital şi dobânzi plătibile tn aur. Din produsul acestui Împrumut o sumă de 25‘/> milioane lei va fi întrebuinţată în construcţiunl de căi fernte şi poduri, o sumă de 6 milioane lei pentru ch-ltuell ale Ministerului Agriculturel, pentru clădiri eclesiastice şi de instrucţiune, spitalurl şi închisori, apoi o sumă de 24 */* milioane lei pentru terminarea p irtulul de la Constanţa, pentru întocmirea serviciului naval maritim şi al navigaţiunel pe Dunăre şi In fine o sumă de 12 milioane lei pentru lucrări militare. Afară de aceasta o sumă de 105 milioane lei valoare nominală din noul împrumut mal este destinată pentru convertirea şi rambursarea obligaţiunilor 6o/0 rurale, ce vor mal rămâne In circulaţiune, după tragerea de la 19 Martie/1 Aprilie 1898, tn valoare nominală de lei 26.793 300, a obligaţiunilor de rentă 5°/o din 1875. în valoare nominală de 30.225.000 precum şi a unei sume nominale de 36.320 000 lei din titlurile de rentă amortibilă 5»/o din emisiunile de 1881/88. Obligaţiunile vor conţine In text următoarele stipulaţiunl in limbele română, franceză şi germană. Noul împrumut va fi emis tn obligaţiuni la purtător, de câte 500 lei — 405 mărci—500 franci şi anume in : 81.000 titluri de câte 1 obligaţiune 54.000 » » 2 » 21.600 » » 5 » 6.300 » » 10 » Obligaţiunile vor fi Însoţite de cupoane de dobânzi pentru două zeci ani, precum şi de un talon contra căruia se va libera la timp fără nici o plată o nouă foae de cupoane de către casele însărcinate cu serviciul acestui Împrumut cari vor fi scutite pentru tot d’auna de orl-ce taxă de timbru sad alt imposit român presinte sad viitor. Titlurile vor fi primite penţru valoarea lor nomina ă ca garanţie la toate casele publice. Cupoanele scăzute vor fi primite la aceleaşi case de drept numerar. Obligaţiunile acestui Împrumut vor purta dobânda de 4°/o pe an la capitalul uominal. Dobâ zile vor începe să curgă de la 19 aprilie — 1 Mal 1898 şi vor fi plătite din şease în şease luni adică la 20 Octombre— 1 Noembre şi 19 Aprilie—1 Mal ale fie-cărel an. Amortisarea acestui Împrumut se vor face pe valoarea nominală în curs de 60 ani cel mult, conform tabelei anexată la textul obligaţiunilor, *^rin trageri la sorţi semestriale, cari vor avea loc la 20 Ianuarie — 1 Fe-ruarie şi la 20 Iulie—1 August ale fie care an, cu Începere de la 20 Ianuarie-1 Februarie 1890. Guvernul român se obligă a nu mări tragerile şi a nu denunţa acest împrumut In timp de 10 ani socotiţi de la 20 Octombre—1 Noembre 1898. Obligaţiunile eşite la sorţi vor fi plătite trei luni după tragere în schimbul titlurilor împreună cu talonul lor precum şi toate cupoanele avănd scadenţa după termenul rambursărel. Valoarea cupoanelor ce vor lipsi se va deduce din capitalul de rambursat. ■ Numerile obligaţiunilor eşite la fie-care tragere vor fi publicate şi vor face obiectul unei liste speciale, la care se va anexa o specificare a numerilor din tragerile preced nte care nu s’ad prezintat la plată. Aceste publ caţiunl precum şi orl-ce alte publicaţiunl relative la circulaţiunea oblig ţiunil -r se vor face în Românii şi tn străinătate In şease până la opt ziare germane (Intre care două din Berlin, unul din Francfort şi altul din Hambnrg) franceze şi altele. Cupoanele şi obligaţiunile scăzute se vor putea încasa, după dorinţa detentorilor, la Berlin şi Francfort pe Main în mărci, la Paris în franci şi In Bucureşti la casele Statului în lel-aur cu parităţile de franci 500 mărci 405—lei 500 aur. Cupoanele nepresentate de plată se prescriă după 5 ani de la scadenţa lor, iar obligaţiunile eşite la sorţi după trecere de 30 ani de la data tragerel. In străinătate serviciul de plată al cupoanelor şi obligaţiunilor de fentă 4 °/o amortibilă din lh98 se va face la Berlin la Direcţiunea der Dis-conto Gesellechoft şi casa onform publicaţiunel sale din 11/23 Martie 1898. a chemat la E plată, pe ziua de Vis Iulie 1898. toate obligaţiunile rurale 6°/0, rămase în circnlaţiune după tragerea din 19 Martie—1 Aprilie 1898 în valoare de lei 26.793.300, toate titlurile de rentă 5°/<> din 1875 aflate jn circulaţiune In valoare nominală de lei 30.225.000. La subscrierea noului Împrumut în valoare de 180.000.000 lei, oferta de conversiune cuprinde, afară de obligaţiunile celor două împrumuturi mal sus zise, chemate la plată, şi obligaţiuni de rentă 5°/o amortibilă din emisiunile 1881—88 până la concurenţa sumei de 36.320.000 lei. Bucureşti, Martie 1898. Ministru de Finance G. Ci NT A C IIZ 130. Condiţiunt de subscriere In virtutea prospectului de mal sus, semnat de d. ministru de finance se emite prin subscriere publică un împrumut de 180,000.000 lei aur =145,800,000 mărci = 180.000 000 franci Subscrierea va avea loc în Germauia, Franţa şi România în coudi-ţiunile următoare : 1. Coudiţinnf de subscriere pentrn conversiune a) Pentru conversiunea titlurilor de Rentă 5»/„ din 1875 Şi pentru conversiunea unei sume de 36 320 000 lei Rentă 5»/o amortibilă din 1881/88 In Rentă amortibilă a 4°/o din 1898. subscrierea va fi deschisă : La Paris, la Cotnploir National tVEscotnple din Paris, « » Bangae de Paris et des Pags-Bas şi » » Soaiele Generate pour favoriser te deroloppe- tnenf tle Viddustrie el tiu conuneree, în condiţiunile fixate de acele Bănci. 1>) Pentru conversiunea unei plăţi din Renta amortibilă 5°/0 din 1881/88, până la concurenţa de 36,320,000 lei valoarea nominală, subscrierea va avea loc. La Berlin la Direcţiunea der Bisconlo Gesellsehaft, » » casa de Bancă Bleichroder, la Francfort pe Main la D-niî 31. A. tle Bolhschild el ţii, la Hamburg la Norddeutsche Bank, » » D-nil J6. Behrens et Sohne, » » » 31. 31. IVarbnrg el f'-itt, • la Brenlau » » JE. tleltnan, » » » G. v. Pachalg’s JEnkel, la Colonia » » Sal. Oppenheim Jr. et ('-ie, la Leipziy » Allgetneine Beulsche (.reflit Anulaţi. » » Eelpztger Bank, » » Becker et ('.-ie, în condiţiunile fixate de sus zisele case de Bancă. c) Pentru conversiunea obligaţiunilor 6°/o rurale, neeşile la sorţi până la 19 Martie — l Aprilie 1998 inclusiv, pentru conversiunea titlurilor de Rentă 5°/0 din 1875 şi pentru conversiunea unei sume de 36.320.000 lei Rentă 5°/„ amortibilă din 1881/88, în rentă amortibilă 4°/o din 1898, subscrierea va avea loc : la Bucureşti la Banca Naţionala a Botndniei. » > Banca Generală Botnănă, la Iaşi, Brăila, Galaţi, Craiova, Bacău, Bârlad, Botoşani, Buzău, Caracal Constanţa, Focşani, Ploeşti, Piteşti, Roman, T.-Măgurele şi T.-Severin la Sucursalele şi Agenţiei Btineei Naţionale a Botnăniei. Subscrierea va fi deschisă de la flata acestei publicări pină la 3jlS Aprilie lS9s. Sus-zisele stabilimente pot acorda pentru depunerea titlurilor de convertit un termen de 21 zile de la data subscrierii, dacă subscriitorul va vărsa o cauţiune de 5<>/0 asupra sumelor sbscrise. Dacă subscriitorul n’a efectuat depunerea In terminul fixat, casele de Bancă se vor acoperi de pagubele şi chieltuelile eventuale printr’o reţinere echivalentă din cauţiune. Escedentul va fi restituit subscriitorulul. Minorii, femeile măritate şi toţi acel ce posed obligaţiuni supuse conversiunel, depuse la diferitele administraţiunl publice, pot subscrie fără a efectua îndată depunerea acestor titluri, făcend o simpla deelaraţiunea In scris, în care se va indica numărul recipisel administraţiunel unde titlurile sunt depuse. Depunerea titlurilor se va face în termen de 40 zile de la data subscrierii. Dacă depunerea n’a fost efetuată până la termenul indicat, decliraţiunea de conversiune devine nulă şi subscriitorul pierde drepturile acordate prin presenta publicaţiune şi prin Prospectul Ministerului de Finanţe, iar titlurile ’I vor ti rambursate al pari cu începere de la 1/13 Iulie 1898. Titlurile de rentă 4°/o se vor libera cu cuponul de 20 Octombre—1 No-embre 1898 şi următoarele. Obligaţiunile 6°/o eşite la sorţi nu vor fi primite la conversiune. Titlurile de Rentă 4°/° din 1898 se vor deconta la subscriere pe cursul de 92 Lei 50 bani pentru 100 lei noi nominal, plus dobânzilo de 4°/0 pe an de la 19 Aprile —1 Maiu până la 1—13 Iulie 1898. adică în total lei 92 30 pentru 100 lei nominal. Titlurile predate spre conversiune se vor primi pe cursul următor: Oaligaţiunile 6°/o cu 100.—pentru. 100 lei nominal, plus dobânzile . . . . 1—de la 1—13 Maiii până la 1—13 Iulie 1898. Lei 101-, plus Renta 5 > din 1875 cu 100, lei pentru 100 lei nominal plus dobânzile.............1.40 de la20—1 Aprilie până la 1-13 Iulie 1898 Lei . 10L40 . , . . Rentă amortisabilă din 1881—88 cu 100,—lei suta deleî capital nominal dobânzile de.....................1.25 de la ‘A» Aprilie pînâ la /« Lei 101.25 . 1898- La regularea comptuluî fie cărei subscrieri, soldurile inferioare va-lorel unei obligaţiuni se vor plăti în bani. II. Condiţlnni de subscriere tn numerar Subscrierile se vor primi: la Paris, la Cotnploir National tVEscotnple din Paris. » » Bantgae tle Paris et tles Pags-Bas. » » Sociele Generale pour faroriser le deeelappe- meni tle r industrie et tiu conttneree. la Berlin, » Direcţiunea tler Bisconlo-Gesellsckaft » » S. Bieichroder. la Frankfort pe Main, la d-nil 31. A. tle Bolsekiltl el fii, la Hamburg, la Nortltleufche Bank la Hamburg, la ă-nii E. Behrens el Siihne, » 33 31. 31. IVarburg et C-ie, la Breslau » > JB. Ileitnann, 3 » > G. r. JPackalg’s Bnkel, a Colonia » » Sal. Oppanheitn jr. et C-ie, la Leipzig » Allgetneine Beutseke Credit An salt, 3 3 Eeipzlger Bank, » » d-nil Becher et C-ie, la Bruxeles la Bang ne de Paris et des Pags-Bas, la Bruxeles la Bangue de Bruorelles, şi » » d-nil Balser et C-ie, la Anvers la Bangae Centrale Anversoise. la Amsterdam la Bangae de Paris el des Pags-Bas, 3 » d-nil Eipptnann Boscnfhal el C-ie, şi » » Amstertlam’sehe Bank, în condiţiunile fixate de fie care din aceste Bănci. la Bucureşti la Banca Naţională a Botnăniei şi la » » Banca Generală Botnănă, la Iaşi, Brăila, Galaţi, Craiova. Bacău Bârlad, Botoşani, Buzău, Caracal. Constanţa, Focşani, Ploeşti, Piteşti, Roman, T.-Măgurele şi T,-S‘verin, la Sucursalele şi Agenţiile Băneei Naţionale a Botniniel, In condiţiunile următoare : Preţul emisiunel este ficsat la 03 leî 50 bani pentru 100 lei capital nominal, plus dobânzile de 4 la s. de la 19 Aprilie —1 Maiii 1898 până la efectuarea fie cărui vărsământ. Subscr'erea va avea loc In ziua de 3,15 Aprilie 1898 Subscriitoril vor depune o cauţiune de 5 la sută asupra valorel nominale subscrise, In numerar safi în efecte publice ori serisurl funciare care se vor primi pe cursul zilei. Subscrierea tn Romtnia va putea fi închisă înainte de data fixată mal sus, printr’o decisiune afişată In localurile de subscriere. Repartiţiunea va fi făcută în termenul cel mal scurt. Dacă In urma repartiţiunel sumele subscrise ar fi reduse, acţiunea va fi şi ea redusă proporţional şi escedentul va fi imediat restituit subscriitorulul. Vărsămintele la sumele subscrise se vor efectua In modul următor : A cincea parte din capitalul subscris de la 21 pină la 25 Aprilie 1898. două cincimi cel mal tîrzifi pină la 27 Maid—8 Iunie 1898, două cincimi » » » » la 26 Iunie —8 Iulie 1898. Vărsămintele subscrierilor mal mici de 15,000 lei vor fi făcute într’o singură dată, cel mal ttrzifl pînă la 25 Aprilie 1898. Contra fie cărui vărsămlnt se va libera de către Banca Naţională, direct subscriitorilor sad prin Banca Generală, recepise provisoril la purtător, constatind valoarea nominală a obligaţiunilor integral plătite de subscrii-tor. Aceste recepise se vor schimba contra titluri provisoril ale statului, la epocele ce se vor anunţa prin publicări speciale. După efectuarea tutulor vărsămintelor, garanţia de 5»/o va fi restituită. In cazul cînd subscriitorul nu va face la timp vărsămintele sale, băncile respective vor avea dreptul de a vinde fără somaţiune sad punere In In-tîrziere şi fără nici o formalitate judiciară, cauţiunea sad titlurile atribuite subscriitorulul spre a se despăgubi de toate perderile provenite din nefa* cerea vărsămintelor la epocele fixate mal sus. Titlurile provisoril emise de Stat se vor preschimba contra titluri definitive. Datele preschimbării se vor anunţa la timp. Subscrierile vor fi făcute pe formulare puse la dispoziţiunea subscriitorilor de Banca Naţională a Romîniel şi de Banca Generală Romînă. Banca Naţională a Botniniel Banca Generală Boniină ----------------î&m&î----------------- âiWfifiâ I EFERVESCENTĂ! | E 3ES» 3 Iin potriva Durerilor. Migrenelor. Bbiei de Harlefl P 9 Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şi Greaţa produse prin Întrebuinţarea doctoriei, LE PERDRIEL & Ci#, Paris. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă ţi cu preţuri foarte moderate. — Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. OHAMPAONEI PIPER-HEIDSIECK Ancienne Maison HEIDSIîK fondâe en 1755 KUN'KELMANN & Co. Succeseurs KEIMS FRANCE AU PRIX FIXE 70, Str Lipscani, Maison Fraţii Hasan l 70, Str. Lipscani, MANUFACTUKE EN GROS şi EN DETĂnT — BUCAREST — Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim AfCUTAŢA in Mătăsuri şi Lânuri de rochi pentru sezonul de primăvară Mare asortiment In albltnrl precum : Olande Chifdne, Madepolone, etc. din fabricile cele maî renumite Specialitate in COTOABE de salon şi eu tnelru STOFE DE MOBILE, PERDELE, STOSPRI, L1N0LEDM, etc. PBETUM JlODEtlATE fi EIXE -ff P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme similare. HIPIILUNG .i FABRICI DE VAR ALB IN JUDEŢUL MUSCEL VAR ALB GRAS CALITATE VAR STINS VAR HTDBAI1LIC COIEAT şi IPSOS COMENZILE SE PRIMESC: In Bucureşti, la: Bluronl nostru, Calea Griviţcl, „ «-/ Bernard 4* Co., Gr/r/fef, G9, n „ Iosif BnneseUf „ şi la B-nul Iosif Ionescuf Baeăr. Mtepresentani general LHOFOLD H. MARCA» 70.-BUCUREŞTI, STRADA CAR0L.—70 * DACĂ pArijl B-VOASTRĂ CADE!! dMi este fără putere si fără lncir, dacă aveţi mătreaţă saă ori-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul PETROL. ’ PENTRU PÂR • eare întruneşte pe Jîttgă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pencol. PREPARAT DE HAHlg, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT! BOCOREŞTI : Ilie Zamflresca, Str. Academiei 4; Bazar Universal, Calea Victoriei 31; Mihail Stoineeon, Str. Academiei 8 ţi DrogueriaTetzn Str. Lipscanii. «ALAŢI: BereovicI, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu si Nicoleanu. IAŞI: Farmaciile Zbyszew3ky ţi Konya. BACAU: Drogneria Andreescu. * CALASAŞI : Farmacia Ticek. BncureştI.—Tipografiia EPOCA Strada CliuxuMiUi No. 3.—BuememU www.dacoromanica.ro