SERIA IL—ANUL IY, No. 724. NUMĂRUL 10 BANI l^dltia a treia fS DUMINECĂ, 29 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI iBOlUlUlIITMC Încep Ia. 1 15 ale fie-eirel luni |i se pli- tesc tot-d'a-una Înainte In Bucureşti U Casa Administraţiei In judele şi streinătate prin mandate poştale Un an in tari 30 lei; In strein&tate 60 lei Şase luni ... 16 » » > S6 * * Trei luni . . . 8 » » » 18 • Un număr In streinătaU St kanl MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ reOacjma Ne. 8. - STRADA CLEMRNŢrf - Ne. t TELEFON AvixcMinrw.*: In Bucureşti şi judeţe n primase numai la Administraţie In străinătate, direct la administrai te şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV . 7 , 0.30 b. linir » » » III , 2.— lei » * » » II..........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rîndul UN NUMĂR VECHltf S0 BANî AnjtMASSTItA ŢWA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 8 SUPARAREA D-LUI AURELIAN Drapelul s’a supărat pe noi, D. Aure-lian este chiar indignat, iar gruparea s’a oprit pe loc din mersul el combativ faţă cu guvernul d-lul Sturdza. De ce ? Se pare că declaraţia d-lul L. Catargiu i’a deşteptat din inşălăciu-nea în care se aflat! cu toţii şi care !I conducea la abiz. Faptul că şeful partidului conservator a declarat că opinia publică din ţară ne împinge spre putere, a fost lovitura de soare care a deschis ochii drapeliş-tilor, întocmai cuin acest lucru s’a In-timplat sfintulul Pavel mergind pe drumul spre Damasc. Ah!... a strigat d. Aurelian, conservatorii ridica capul, conservatorii voesc a lua puterea; săriţi, săriţi toţi liberalii ca să-l împiedicăm! Sus inimele şi hal să ne împăcăm dară este aşa. Este liber ca d. Aurelian să facă ce va pofti, este liber să sărute picioarele d-lul Sturdza şi să ceară ertare In interesul superior al cauzei sfinte a liberalismului. Nu noi vom avea ceva de zis, nu nouă ne va părea răii. De cit un lucru. D. Aurelian ar trebui, In actele pregătitoare ale unei pupături liberal-naţionale, să caute a evita ridicul, pe cit se poate. Or, de la început d-nia-sa a intrat cu amîndouă picioarele în ridicul, clnd a taxat drept îndrăzneală, declaraţia d-lul L. Catargiu cum că ţara împinge pe conservatori în spre guvern. In adevăr, nu e ridicul oare ca d. Aurelian să dea ţipătul de alarmă la declaraţia d-lul Calargiu? D’apol,d-le Aurelian,d-ta uiţi că vorbeşti de un partid In adevăr istoric, care a ocupat guvernul de atîtea ori In această ţară cu glorie şi demnitate şi care este menit să joace şi de acum înainte acelaşi rol Însemnat In ţară ! Ce găseşti de extraordinar, d-le Au-relian.în faptul că noi credem momentul sosit de a lua puterea, graţie inca-pacitâţel partidului liberal ? Şi rum iţi permiţi d-ta, simplul rol serund în partidul liberal, să vorbeşti In termeni neconvenabill de apropiata venire a noastră la guvern ? Cum că gruparea drapelistă a găsit de cuviinţă să dezarmeze faţă cu d. Sturdza, din cauza ridicăret capului nostru, aceasta o priveşte. Nu noi v’am împins, d-lor drapeliştl, la a vă răscula contra d-lul Sturdza, nu noi vă vom sfătui a nu vă Împăca. Faceţi ce poftiţi. A' ţiunea noastră nu poate depinde de atitudinea d-voastre şi e regretabil ca acţiunea d-voastre, să atirne de un cuvînt pronunţat al şefului nostru. Noi vom veni la putere cu sad fără voia şi plăcerea d-voastre, vom veni independent de frâmlntările dintre d-voastre, fiind-că suntem un partid mare, care ocupă un loc imens In ţară şi prin urmare el este un factor indispensabil des-vol'ârei şi progresului acestei ţări. Aţi pulea zice, d-le Aurelian, acelaşi Im ru de gruparea al cărui şef sunteţi ? Aţi putea zice acelaşi lucru de gruparea d-lul Sturdza? Prin turnare, credem că ne-am lămurit. O dată lămuriţi, putem atinge şi chestii cari vă privesc mal de aproape. Nu voiţi, ziceţi, să faceţi jocul conservatorilor. — Minunat; de cit, atunci de ce nu v’aţl ginditde la Început la aceasta ? Sunteţi, d-!or de la Drapelul, oameni serioşi, in această calitate, trebuia să ştiţi că intrînd In campanie şi In o campanie violentă contra guvernului d-lul Sturdza, veţi fi fatalmente alăturea cu noi şi prin urmare acţiunea d-voastre ne va folosi noua fatalmente, după cum acţiunea noastră vă foloseşte d-voastrr, înainte de a începe campania, ne-aţl întrebat pe noi dacă renunţăm in favoarea d-voastre la drepturile şi aspiraţiile noastre ca partid de guvernâmlnt ? Nu. Alunei pentru ce ne faceţi un reproş din ceea-ce constitue strict dreptul nostru la viaţă şi la putere ? Dacă iubirea cauzei liberalizmulul vă este aşa de sflntă, dacă aveţi aşa mare groază de venirea noastră la putere, nu trebuia, d-lor drapeliştl, să vă răsculaţi In contra Iul Sturdza, şă vă divizaţi, să vă Înjuraţi şi să vă organizaţi in disidenţa liberala. Trebuia să suferiţi fără a murmura capriciile şi prostiile şefului d-v., şi a facţiune! de care este înconjurat şi să fiţi soldaţi fideli al drapelului care este In mina guvernului. N’aţi făcut-o. Ba, din contră, aţi combătut guvernul d-lul Sturdza cu Înverşunare ’ El ? Cum v’aţl Închipuit că pentru plăcerea opoziţiei ce faceţi, noi vom sta liniştiţi, nu vom pronunţa nici o vorbă, nu vom face nici un act de partid? A fost o naivitate. Voiţi acum ca să nu ne mal faceţi jocul ? Perfect. Impăcaţi-vă, sărutaţi-vâ, ştergeţi cu pupături injuriile, deveniţi partidul unitar de la 1895. Ne este absolut indiferent. DREPTUailEJOASTRE După precedentele create de gnvernnl liberal, noi conservatorii, clnd vom fi la pntere, vom ti autorizaţi de a nza de următoarele drepturi : A face alegerile după listele veclil ori noul, după cum ue va veni la socoteală. A suspenda — etnd vom crede de cuviinţă—alegerile. A hotărî, la Tameră, şedinţe de dimineaţă ori de noapte cu simplă majoritate. A desfiinţa dreptul de interpelare* Negreşit, nn vom nza pe viitor, cum nici n’am uzat In trecut de asemenea drepturi, dar ţinem să stabilim că, faţă de liberali cel puţin, am fi autorizaţi a proceda ast-fel* Şi etnd vom lăsa slobod drep-tnl de Interpelare, etnd nn vom suspenda alegerile, clnd vom respecta listele electorale, să ştie bine liberalii că le acordăm nişte favoruri de cari va trebui să se ţie seamă. FUGA DE RĂSPUNDERE Guvernul liberal o să rămiie de pomină prin tertipurile la cari recurge ca să scape de răspundere. Pe la începutul şi mijlocul sesiunilor, miniştri nu se duc cu săptămtnile pe la unul «au ccl-ialt din Corpurile Legiuitoare in care sunt interpelaţi. Aproape de sfirşitul sesiunei, amină in bloc interpelările. In ajunul închiderei, cer cele trei zile, reglementare aşa că termenul interpelării să cadă in vacanţă. Un caz recent. D. Carp intreabă ieri pe d. ministru de interne dacă e gată să răspundă asupra scandalului electoral de la Huşi. Cum acest scandal nu s'a petrecut pentru intiia oară la 25 Martie, ci a fost numai repetiţia scandalului de la 1 Martie, guvernul cunoştea natural fondul afacerii şi putea foarte bine să răspundă. Totuşi ministrul a cerut cele 3 zile reglementare, aşa că interpelarea nu se va mai putea desvolta căci astăzi se închide Senatul. Fireşte, e foarte ruşinos ce face guvernul ; fireşte, cu asemenea procedări, guvernul se face de rts. Dar scapă de răspundere şi asta e tot ce vrea. Vorba ceea: fuga e ruşinoasă, dar sănătoasă DEMNITATE COLECTIVIŞTI Majoritatea colectivistă a călcat de două ori regulamentul Camerei, supri-mînd garanţia de două-treiml şi nimicind dreptul de interpelare. Aceeaşi majoritate s’a dedat Ia fel de fel de violenţe faţă cu minoritatea liberală, însultînd-o, terorizlnd-o, împin-glnd barbaria pînă la o flamlnzi. Mulţumită acestor mijloace liberale, budgetele s’aO votat în clte-va zile. Şi ce budgete... Nu se putea ca guvernul, sub a căruia direcţiune s’ati făcut toate aceste, să nu mulţămeascâ majorităţii. Şi i-a mulţumit în şedinţa de ieri. D. Dimitrie Sturdza a lăudat majoritatea pentru atitudinea ei demnă. Atitudine demnă ! A suprima orl-ce discuţie serioasă, a călca regulamentul, a comite mojicii şi barbarii, Ia colectivişti vra să zică a fi demn. Ce vra să zică, atunci, a fi nedemn ? Ori oamenii aceştia afl noţiuni contrare de acele ale lumii Întregi, ori sunt nişte neruşinaţi fără pereche. Ce zice ţara Ia toate ţările cu regim parlamentar, alegerile parţiale sunt cel mal sigur mijloc spre a constata schimbările de opinie ce se produc In masele cetăţeneşti. La noi, din acest punct de vedere, alegerile parţiale afl o şi mal mare însemnătate, dat fiind că guvernul are multă putere asupra unul mare număr de alegători, pe cari SI poate sili să voteze alt-fel de cum le dictează conştiinţa. De oare-ce, In cursul anului 1897 şi In anul curent s’afl făcut 18 alegeri parţiale (10 de Senat şi 8 de Cameră), e interesant să vedem, după rezultatele lor, ce schimbări s’afl produs In masele electorate faţă de partidele noastre de guvernâmtnt. Comparlud rezultatele acestor 18 alegeri, cu rezultatele de la 1895, se poate vedea că s’a săvlrşit o foarte mare deplasare de voturi In favoarea partidului conservator: atlt de mare, Incit se poate zice cu temei că regimul liberal nu se mal bucură de încrederea ţării. Iată cifrele : SENAT Col. I Iaşi 1895 Noembrie 1897 şi 1898 (L.) Gen. Racoviţă...l87 (C). L. Catargiu. .170 (C.) D. Rosetti . . . 107 Ciştigul conservatorilor...63 voturi 1) Col. I Botoşani (L) I. V. Arapu 102 (L.) Ifie Ciolacu 86 (C.) Calargiu • • 46 (C.) G. Panu • • 67 Pierderea liberalilor 16 voturi; Cişfigul conservatorilor 21 ; Diferenţa intre conservatori şi liberali Ia 1895, 56 ; Diferenţa In 1897, 19. Col. I Putna (L.) N. Siveanu ..144 (L.) I. F. Robescu..lll (C.) N. Voinov. . . 66 (C) N. Voinov • • 79 Pierderea liberalilor 33 voturi; Ciştigul conservatorilor 13 ; Diferenţa În 1895, 78; Diferenţa in 1897, 32. Col. I Vasluiit (L.) Neron Lupaşcu • 46 (C.) Carp • • • • 39 (C.) P. Carp • • • • 29 (L.) G. Zadic • • 24 Pierderea liberalilor 22 voturi ; Ciştigul conservatorilor 10 ; Diferenţa în favoarea liberalilor 17 ; Diferenţa in 1897, în favoarea conservatorilor 15. Acelaş colegiu (Alegerea din Maifl 97 pentru al 2-lea Ioc) (L.) P. Stoicescu • • 35 (C.) Donicl • • • 40 (C.) P. Carp .... 29 (L.) Bastaki • • • 88 Ciştigul liberalilor 3 voturi ; Ciştigul conservatorilor 11; Diferenţa In 1895, in favoarea liberalilor 6; Diferenţa in 1897, in favoarea conservatorilor 2. Col. II Brăila (L) V. P. Sussu . . 220 (L.) G. Eremia . . 145 (C.) Cost. Fotin . . . 44 (C.) C. Disescu. . 131 Pierderea liberalilor 75 voturi, cşligut conservatorilor 87, diferenţă în 1895 176, diferenţă in 1897 14. Col. II Vlaşca (L.) Mănescu . . 134 (L.) Ş'efănescu .... 96 (C.) Ulubeanu . . 26 (C.) Lahovari...... 73 Pierderea liberalilor 38 voturi, ciştigul conservatorilor 47, diferenţă în 1895 108, diferenţă in 1897 23. Col. I Ilfov (L.) Dira. Ghica . . . 1081 (L.) Băicoianu 650 (C.) G. Gr.Cantacu7ino 186 (C.) Mauu . . . 601 Pierderea liberalilor 431 voturi, ciştigul conservatorilor 405, diferenţă în 1895 895, dife* renţă in 1897 49. Col. I Putna (L.) G. Orleanu . . 134 fL.) Meitani ... 139 (C.) Voinov.... 66 (C.) Voinov , . . 106 Ciştigul liberalilor, 5 voturi; ciştigul conservatorilor, 40; diferinţa In 1S95, 68; diferinţa in 1898, 33. Col. I Covurlui Primul scrutin (L) M. Bonachi . . 152 (C.) G. Panu. . . 117 (C.) L. Catargiu . . 87 (L.) P. Maeri . . 103 Pierderea liberalilor, 49 voturi; ciştigul conservatorilor, 30; diferinţa în 1895 in favoarea liberalilor, 65 ; diferinţa în 1898, in favoarea conservatorilor, 14. Al douilea scrutin (L.) M. Bonachi 152 (C.) G. Panu..............156 (C.) L. Catargiu 87 (L ) P. Macri .... 113 Pierderea liberalilor, 39 voturi; ciştigul conservatorilor, 69; iliferioţa iu 1895 in favoarea liberalilor, 65; diferinţa in 1898 in favoarea conservatorilor, 43. CAMERA Colegiul I Botoşani 1895 Noembrie. 1897 Ianuarie. (L.) G. Urzică • - 167 (L.) T. Buzdugan • • 137 (C.( Carp .... 56 (C.) Carp...............82 Pierderea liberalilor 30 voturi. C'ştigul conservatorilor 26. Difarenţa In 1895, 111. Diferenţa In 1897, 55. Colegiul 1 Putna (L.) Gr. Bă’ănescu • 303 (L.) V. Missir • - 210 (C.) Dr. I. Macridescu 87 (C.) Dr. I. Maerid. 131 Pierderea liberalilor 93 voturi. Ciştigul conservatorilor 44. Difereoţain 1895, 216. Diferenţa in 1897, 791). ') La Iaşi candidatul liberal s’a retras, înainte de alegere, de aceea nu avem mijlocul să ştim cit afl pierdut. Dacă ar fi rămas candidatul, rezultatul ar fi fost dezastruos pentru li-beralf. *) In realitate, pierderea liberalilor a fost aci mult mal mare. In adevăr, pe lingă d. Micri-descu, a mal candidat şi d. G. Constautinescu, conservator, care a obţiDut 50 voturi. In total partidul conservator a Întrunit tn această alegere 181 voturi, faţă cu cele 211) obţinuVe de partidul libera). Diferenţa ar fi deci numai de 29 voturi, faţă cu 216 In 1895, Colegiul I Romanaţi (L.) T. Bincu • -210 (C ) T»k« Ionescu * 162 (C.) D. Ceziann • 130 (L.) N. R.Lăcusteanu 139 Pierderea liberalilor, 81 votur.Ciştigul conservatorilor 32 Diferenţa In 1895 in favoarea liberalilor 117. Diferenţa In 1897 in favoarea conservatorilor 23. Colegiul II Covurlui Primul scrutin. (L.) Daniil Zorilă • • 669 (C.) N. Filip-jseu 409 (C.) D. C. Butculescu 172 (L ) Sacbiari • • 291 Pierderea liberalilor 378 voturi. Ciştigul conservatorilor 237. Dif-renţa in 1895, In favoarea liberalilor, 497. Diferenţa In 1897, In favoarea conservatorilor, 118. — Al douilea scrutin — (L.) Daniil ZarUi • • 669 (L) Sechiari • • 537 (C.j D. C. Butculescu 172 (C.) N. Filipecu • 452 Pierderea liberalilor 132 voturi. Ciştigul conservatorilor 280 Diferenţa tn 1895, 497. Diferenţa In 1897, 85. Col. I Prahova Primul scrutin (L.) G. Ionescu . . 273 (C) N. Filipescu : . 190 (C.) D. Ionescu . . 152 (L) Cireşanu .... 187 Pierderea liberalilor, 86 voturi; ciştigul conservatorilor, 38; diferinţa în 1895 În favoarea liberalilor, 121 ; diferinţa in 1897, în favoarea conservatorilor, 3, AI douilea scrutin (L.) G. Ionescu . . . 273 (L.) Cireşanu . . . 287 (C.l D. Ionescu ... 152 (C.) N. Filipescu . 215 Ciştigul liberalilor, 14 ; ciştigul conservatorilor 63. Acelaşi colegiu (Alegerea din Ian. 98) (L.) N. Stanian . . 305 (L.) Theodorini . . 237 (C.l T. Ionescu . , 152 (C.) I. L.hovari . . 158 Pierderea liberalilor, 68 ; diferenţa In 1895, 153 voturi; tn 1898, 79. Col. I Teleorman (L.) Gr. G. Păucescu. . 246 (L.) Culoglu. . 206 (C.) I. Cbristndorescu . . 39 (C.) G. Mânu . 178 P e'derea liberalilor, 40 voturi; ciştigul conservatorilor, 139; d.fereaţa în 1895, 207 voturi; in 1898. 28. Col. II Gorj (L.) A. Moscuna, 186. (C.) Cămârăşescu 105. (L) Dobroneanu 97. Pierderea liberalilor, 89,, voturi. In total, pentru 10 mandate senatoriale, partidul liberal a obţinut tn 1895 un număr de 2235 voturi, iar In 1897 şi 1898 n’a obţinut de cit 1402, ceea ce face o pierdere pentru acest partid de 833 de voturi. Din potrivă, partidul conservator, care in 1895 nu obţinuse de cit 686 voturi, In 1897 şi 98 a îutrunit 1462, ceea-ee face pentru partidul conservator un cîştig de 776 voturi. Peutru 8 maudate de Cameră, partidul liberal doblndise In 1895 un număr de 2369 de voturi, iar in 1897 98 n’a doblndit de cit 1850, adică o pierdut 519 voturi. Pentru aceleaşi mandate, partidul conservator, care In 1895 nu obţinuse de cit 788 voturi, în 1897 98 a obţinut 1483, ceea-ce face pentru partidul conservator un cîştig de 695 de voturi. Şi nu trebue să se uite că guvernul a făcut mari presiuul in toate alegerile parţiale ; fără această presiune, statistica elec (orală ’l ar fi şi mal defavorabilă. DIN STREINÂTATE BBaeagwi3gaiiwiiwnTOiWM',iii i iminn» Chestiunea dualismului austro-ungar Chestiunea relnoirel dualismului austro-ungar, care astă toamnă şi astă iarnă a agitat atlt de mult nu numai popoarele diu imperiul vecin, ci şi opinia publică europeană, este din nofl pusă la ordinea zilei. In adevăr, astă iarnă, după multe greutăţi, s’a ajuns la o soluţiune momentană, adică prelua-girea provisorie a dualismului pe un nofl termen de un an, adică pină Ia 31 Decembrie 1898. Această soluţiune a fost primită de Corpurile Legiuitoare ungureşti cu condiţia, că dacă pină la 1 Muifl stil nofl nu se va putea stabili in principia o Înţelegere între guvernele din V ena şi Budapesta, atunci guvernul unguresc să depună un proiect de lege privitor la autonomia vamală a Ungariei. (’heRliiinea rnoteT-parte Dificultatea cea real mare in tratările dintre cele două guverne este stabilirea cuotel părţi a ambelor State peutru suportarea eheltuielor comune (armata, diplomaţia, Bosnia-Herzegovina). Pină azi Ungaria suportă 31 la sulă din cheltuielile comune (150 milioane), iar Austria 69 la sulă. Acum insă nici Austria nu vrea să plătească atit, nici Ungaria să dea mal mult. Oficiosul Peichsivehr, in numărul săfl de Miercuri, a declarat in mod categoric, că maximul concesiunel guvernului au-triac este stabilirea cuotel parte la 36 la sută pentru Ungaria şi 64 la sulă pentru Austria, adăogind că dacă guvernul unguresc va primi aeeas'a, atunci guvernul austriac ii va da compensaţiuul la im-positul asupra consumaţiunel. Antoiiomiit vamalii Reichsivehr mal declară, că nu se va găsi in Austria uicl un guvern, cure să lase mal pre jos de 36 la sulă şi nu se şlie dacă contele Tfaun va putea trece esne prin Reichsratb şi 36 la sută. căci partidele cari compun actual-meute majoritatea guvernului austriac cer 39 şi 41 la sută, iar partidele din opoziţie 41—50 la sută. Guveruul unguresc ne vroind să primească nici 36 la sulă, ministrul unguresc do comerţ a elaborat deja proiectul privitor la autonomia vamală a Ungariei, pe care ’l va supune zilele aceste consiliului de miniştri. Acest proiect nu este alt-ceva decit prevestitorul ruperel dualismului şi a Inlocuirel lui prin uniunea personală. Forulgn TRIBUNA LITERARA Dare de seamă anuală a d-lul secretar general George I. Lahovari, către adunarea generală a S. G. R. In şedinţa de la 7/19 Martie 1898. (Urmare) In cumpănă cu acest puternic Imperiă, n’ar putea sta de cit doar China cu populaţia de 350 milioane de suflate pe o întindere de 11 milioane de kilometri pătraţi, saă Rusia cu 130 de milioane de locuitori, cu un teritoriu de 23 milioane kilometri pătraţi. Dacă voim a merge mal departe cu compararea importanţei relative a marelor puteri din lume, găsim: Franţa cu coloniile sale are 90 de milioane de locuitori pe o Întindere teritorială de 12 milioane kilometri pătraţi. Statele-Uuite ale Am-riceî de Nord afl 70 de milioaue locuitori pe o întindere de 9.300 000 kilometri pătraţi. Germania (singură) are 53 milioane de locuitori cu un terilorifl de 540.000 kil. pătraţi. Austro-Ungaria. 45 milioane locuitori cu o întindere de 675 000 kil. pătraţi. Japonia, 45 milioane locuitori cu o Întindere de 420 000 de kil. pătraţi. Imperiul Turcesc are 33 milioane locuitori. cu o Întindere de 4 milioane de kil. pătraţi, şi Italia cu 32 milioane de locuitor! şi cu 287.000 kil. pătraţi. Tot In rîndul evenimentelor rpolitico-geo-grafice trebuie să amintim faptul unirel a cinci mici republici din America Centrală Intr’o singură Republică Mare. La 15 Iunie 1897, plenipotenţiarii Republicilor nonduras, Nicaragua, San-Salva-dor. Guatemala şi Costa-Rica, afl semnat la Guatemala, un tractat In virtutea căruia, cele cinci State de mal sus se unesc for-mtud pentru viitor o singură republică, sub denumirea de «Republica Mayor de Cen-tro American». Acest tr ctat se află reprodus In Revue Diplomatique dia Paris. Să dea Dumnezefl, ca Unirea, care face fdţă, să dureze de aici luainte pentru vecie Intre aceste cinci frumoase republici. O altă schimbare ce urmează a se aduce In manualele noastre geografice, este aceea privitoare la Insulele Hawai. Se ştie că acest interesant Regat fu transformat acum vr’o doul ani, lu Republică, prin una din acele revoluţiunl, aşa de frecuenteîn aceste legiuni, revoluţiune a cărei victimă a fost sărmana regină Silino-Kalani, care fu detronată. După doul ani de republi -ă independentă, insulele Hatvai »fl fost fără multe forme, anexate de Si aţele-Uni te ale Ameri-cel de Nord. Sic trnnsit gloria mumii! Nu voifl aminti nimic despre mişcarea insurecţională din Cuba, care durează deja de mal muiţl ani şi care are drept ţintă deslipirea Mărgăritarului Antilelor de pa-tria-mumă. Cu toate sforţările Spaniei, totuşi credem că mal curtnd safi mal tlrzifl o nouă stea va străluci pe stindardul Statelor Unite, Ocolul pămintului este In -ă «the great attraetion» pentru călătorii avuţi şi blazat’, pentru o călătorie la piramidele Eg p-tulul safl In fiorii Norvegiei a ajuns un lucru prea banal! Dar, şi ce departe suntem de acele vremuri, clnd vasul Iul M igelan făcu cel d’tn-tîl călătoria lu jurul pămintului in 1124 de zile, ceva mal mult de 3 ani. Invenţia vaporului, perfecţionarea maşiiielor de vapoare şi a drumurilor de fier, cit şi deschiderea canalului de Suez, afl scurtat In mod simţitor depărtările. Vă aduceţi aminte că acum vr’o 30 de ani, un scriitor ingenios, autorul a'ltor călătorii extra-ordinare, a descris o călătorie în jurul pămintului in 80 de zile. Ficţiunea era interesantă şi a făcut fericirea mal multor generaţii de copil, fiind adoptată pentru teatru. El bine, astă-zl ficţiunea lui Jules Verne este Întrecută, de oare-ce această călătorie se poate face In vr’o 60 de zile numai. Dar progresul uu se va opri aci; peste clţl-va ani, clud se va termina linia trans asiatică, se va putea merge de la Londra safl Paris, prin Moscofl, lacul Baical la Vladivostoc Iu 12 zile; de aici cu vapoarele Iu Japonia, insulele Hawaj www.dacoromanica.ro la SanFranciseo la New York. cu Pacific-Railw^y In 4 zile şi dm Niw York lu Europa cu vapoarele transatlantice In 6 zile, In total 34 de zile. (Va urma) IIFMMlfO fwrea de antorlnare pentru urmărirea d-lul aenator dr. Biic-ţăiM-sru vinovat pentru dellet de duel, n’a Ieşit lucă din «ecţllie Senatului» Şi cn toate astea e aproape o iuuă de etnd N’a făcut această cerere Neu»tulul. Aşa-1 că sub liberali toţi cetăţenii sunt egali Înaintea legilor ? D. general Berendeiti, a depus in şedinţa de- ieri a Camerei un proiect de lege privitor la contractarea unui împrumut de două-zeci milioane de lei pentru complectarea armamentului armatei. Un exemplu de solicitudinea guvernului pentru oborenl: In şedinţa de ieri a Senatului urma să vie la ordinea zilei proiectul privitor la construirea unei gări la Obor. Mal mulţi guvernamentali aG cerut a-mtnarea a- estel legi, la care s’a învoit şi d. Ferechide. Cetăţenii din Obor pot să aştepte Încă mult şi bine pînă se vor realisa făgăduelite melisienilor. Judecătorul de instrucţie din Huşi a început Joui să ancheteze incidentele ce s'au produs la primăria locală cu ocazia suspendării alegerei. Această anchetă se face în urma unei adrese oficiate a preşedintelui biuroului electoral, d. Eugen Daniei. Pe de altă parte oftăm că un mare număr de cetăţeni aii dat din noii în judecată pe primarul Triandafil pentru refus de serviciu legalmente cerut. D. Vintilă I. Brălianu, director general al R. M. S., d’lmpreunâcu d. C. Chiru, di' rector general al tefcgrafelor şi poştelor, aâ decis instalarea linul fir teletonie d’alungul Dunărei pe o distanţă de 850 km., de la Vlrciorova la Galaţi, pentru lulesnirea navi-galiunri. Cheltnelile acestei iusta’ărl vor fi suportate de toate judeţele limitrofe, adică Mehedinţi, Dolj, R >manaţl, Teleorman, Vlaşca, Ilfov, Ialomiţa, Biăila şi Covurlul şi va contribui şi R^gia. Direcţiunea telegrafelor şi poştelor a şi executat planul şi devizul acestei instalări. Se afirmă că d. Take Giani, o dată cu închiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare, va cere din nou reintrarea sa in rindu-rile drapeliste. I. P. S. Sa Mitropolitul Primat a veştejit erl la Senat în termenii cel mal energici purtarea d-lul Dim. Sturdza, care, — om evlavios cum se pretinde, — a benchetuit erl, în zi de post. Guvprnul oferind d lui A. D. Xenopol, e-mineutul profesor universitar, candidatura la colegiul II de Senat din Iaşi In locul rămas vacant In urma încetăm din viaţă a Iul M. Tzoni, d-sa a refuzat categoric adre-slnd Drapelului o scrisoare din care extragem uimâtoarele .«Cu părere de rău mă văd silit a nu primi această candidatură in momentele de faţă. Voiu aştepta timpuri mai fericite care vor vedea reîntregirea partidului şi atunci mă voiii înfăţişa cu plăcere şi ho-tărlre înaintea alegătorilor, lucru ce nu pot face acuma, cînd. răzbunarea sfişie pe fraţi*. D. A. D. Xenopol a adresat o identică scrisoare şi Voinţei Naţionale. Mamelucul Mărgăritescu cerea Vineri de la Curtea de Casaţie ştergerea din listele electorale a d-lul Gliindaru de la Focşani. Bietul mameluc — fost preşedinte de tribunal—nu ştia nici dacă ceea ce susţinea el era apel safi recurs şi cerea, cu gesturi desordonate ca la Cameră, cînd admiterea apelului, clnd casarea sentinţei. Publicul tăcea haz nesflrşit pe socoteala deputatului colectivist. înalta Curte a trimis pe mameluc la plimbare. Consiliul comunal al Capitalei a votat o sumă de 70 000 lei, pentru înălţarea unul monument al Independenţei. Orgia de la Hugo Stabilimentul Hngn a Înconjurat de la orele 7 seara de vr’o 16 sergenţi de stradă, sub comanda unul ofiţer, şi de vr’o 12 a-genţl secreţi sub comanda comisarului Brâi-loiu. Consemnul era dat: — Nici uii snfl-t anticolectivist să nu pătrundă prin culoarele stabilimentului ! Şi consemnul a fost executat Întocmai. Toate intrările stabilimentului erau deschise, In cit s’a putut vedea o droaie de chelneri În sala. Fie care taclm avea clte un bilet purtind numele maniriuculul pentru care e reservat. Ast-fel, lingă un (av-lm apărea In mod provocator un bilet cu inscripţia : — Politimosl Locul a rămas Insă văduv. * * # La orele 8 fără un sfert a început să apară tiptil şi timid cile un mameluc. In timpul acesta d Em. Costinescu tocmai ieşia de la Banca generala trecînd prin strada Carogheorghevici însoţit de autorul acestor rinduri. La colţul stradei apare figura eombră a senatorului dr a-pelist Andrei Vizanti inaintind pe jos, grav şi privind jur împrejur ca să nul zărească nimeni. D-sa observă din depărtare pe d. Costinescu şi de ruşine se în- făşură pînă în gtt într’un mac-ferlan ca să nu-ise vadă cravata albă. Trece foarte jenat pe lingă d. Costinescu, mormăind: — Bună seara I — Bună seara, răspunde cu o voce plină de milă d. Costinescu. — De mult îl bănuiam pe ăsta, — îmi observă d. Costinescu. * * * . ' Rlnd pe rlnd vin apoi Ddimareu, căpilan Văleanu, Procopie Dimitrescu, fraţii Mi-cescu, Mărgăritescu, călare pe o bivoliţă albă. Savenil, Murgulescu, fost inspector poliţienesc, Nacu, Mişu Schina, miniştrii, etc. In trăsuri cu coşuri ridicate au sosit următorii drapelişti: Artstid Pascal, Ghi-ţă Mirzescu, general Anghetescu, colonel Obedeanu, Constantin Lecca. Valerian Ur-seanu şi Gr. Ştefănescu. Toţi şedeau în fundul trăsurei ghemuiţi; le era par’că ruşine de lume, mai ales generalului An-ghelescu, care Joui seara, la clubul dra-pelisl, a făcut cea mai energică propagandă în contra participării drapeliştilor la banchet. * * * sena- Erafl presenţl vr’o 150 deputaţi şi torl. Intre cel absenţi cităm pa următorii, ca să se vază deosebirea între aceştia şi Intre buchetul Delimarcilor, Filipoilor şi Mârgă-riteştilor: Aurelian, Fleva, Lascar, Costinescu, Take Giani, Al. Djuvara, Thoma Stelian, Şendrea, Delavrancea, Poenaru-Bordea, Baicoianu, Xenopol, Ureehia, Perieţeanu-Buzăă, Cişman, Leonida Aslan, C. T. Gregorescu ele. Uuil din invitaţi eraft Îmbrăcaţi In frac, cravată albă, etc., alţii frac, cravată neagră, etc. alţii redingotă, alţii saco, pantaloni cadrilaţi, etc. Orgia s’a Început la orele 8 şi jumătate. Piuă la orele 10 nici un incident. Atunci a Început să vorbească d. Sturdza Inceplnd de la 1821 şi sfirşind cu legea iuslrucţiel; atacînd pe aurelianiştl, pe fleviştl, pe toată lumea absentă. După acest discurs s’a luceput beţia, o orgie In toată puterea cuvlntulul. Uuil s’afi ridicat pe scaune, alţii pe mese, ţiplnd şi aplaudtnd. Plnă la orele 11 din noapte, cînd punem ziarul sul) presă, orgia nu se sflrşise. * * * La orele 11 şl jumătate vine ştirea «le Ia llugo, că «1. €. Diml-trescu-Iaşl a dat cetire uuei scrisori a «l-lul deputat I. Poenaru-Bordea, care spune, că, deşi invitat, nu poate participa la acest bauchet, pe care-’l socoteşte drept o apologie, o serbătorlre barbară a sffşierli partidului liberal. Medicul primar al Capitalei, d. dr. Geor-gescu, a ordonat suspendarea cursurilor plnă după Paşti şi evacuarea institutului de fete «Bolintineanu» de la causa că tn interval de o lună năvit de pojar mal multe fete. Institutul va ti desinfeetat In cursul săp-tămîuel viitoare. şosea, din s’a îi tmbol- ŞTim MÂRUME Printre candidaţii cari aii trecut alaltă erl examenul pentru obţinerea diplomei de licenţă tn drept d. Al. Danielescu din Cra-iova a reuşit cu dislincţiune. Ministerul de interne a aprobat bugetnl comunei urbane Piatra-N. pe exerciţiul vii tor. Veniturile şi chdfuelile acestui buget se urcă la suma de 439.699 lei. De asemenea s’a aprobat bugetul comu nel Focşani, cu 910.000 lei la venituri şi cheltuelî. * Consiliul comunei rurale Blscov, din ju deţul Argeş, a cerut autorizarea ministeru lui de interne pentru a contracta de la casa şcoalelor un Împrumut de 20.392 lei, pentru construirea şcoalel din acea comună. Buletinul Economic 27 Martie. Bursa din Bucureşti.—Apropierea sărbă torilor Paştelul a produs o stagnaţiune în speculaţiunea noastră asupra efectelor ; afa cerile sunt foarte restrlnse. Se constată numai o scădere continuă cursului scrisurilor funciare rurale. In ul timele patru zile pierderea aceasta se ridică la aproape un leii. Scrisurile funciare ur bane din Bucureşti şi Iaşi Îşi menţin cursurile, cu variaţiunl neînsemnate. Iată o tabelă comparativă: 23 Martie : 27 Martie : Scrisuri funciare rurale. 98.25 97.40 Scris. fun. ur. Bucureşti. 96.25 96.15 Scris. fun. urbane Iaşi. 90.25 90.15 Schimbul e în urcare. Cotăm azi : deja lovite prin stagnaţiunea afacerilor In urma ultimei recolte defavorabile. Banca Naţională a Serbiei a convocat o adunare generala a acţionarilor spre a se jronunţa asupra împrumutului cerut de guvern. . v _ . „ Urcarea preţului la zahăr.—De trei zile cotele asupra zahărului arată o urcare subită a preţurilor, după ce atlta timp tendinţa fusese cit se poate de slabă. Cauza acestei urcări se explică prin faptul că A-meriea a Început să cumpere zahăr din Europa. Dacă această situaţiune va continua, sunt speranţe ca preţurile să se ridice şi şi mal sus. Cotele din urmă ne arată : Fraga-, zahăr brut 88 la sută, fi. 12 35. Rafinat fl. 36. Amsterdam: Brut 88 la sulă, fl. 10,3/u Rafinat fl. 14. Paris: Brut 88 la sută, fr. STo. 3 pr. Aprilie fr. plnă la 101.50. 1 75. 31 50. Rafinat fr. Alb 101 eek Bootr&i NUVELA Londra 25 30 ; ctk Paris 99.95; cek Viena 210 25 ; cek Berlin 123 40. Bursele străine.—Nesiguranţa rezultatului final al conflictului Americano-Spaniol continuă a menţine tendinţa nesigură la bursele din străinătate. Isbucuirea rezbelului e tot aşa de probabilă ca şi menţinerea păcii şi In aşa situaţie firesc că speculatorii, reduşi la ipoteze, înclină spre baisse, căci numai aşa se fereşte de pierderi eventuale. Renta romtuă e staţionară tn străinătate. Creşterea apelor Dunărei.—Iu ultimele două zile Dunărea a continuat a creşte. D’a-supra etiagiulul cotăm cifrele următoare : 25 Martie : 26 Martie : T.-Severin • • • -~^5.25 5.40 Giurgiii.............. 3 74 3.94 Galaţi................ 2.72 2 80 Situaţia financiară a Serbiei. — O tele- grama din Belgrad a anunţat zilele acestea că guvernul Slibesc a cerut Băncii Naţionale din Belgrad un Împrumut forţat de 10 milioane dinari, pentru care sumă Banca a fost autorizată să emită htrtie monedă. Serbia se găseşte acum In dificultăţi financiare din cauza Încasărilor reduse la toate veniturile şi nu poate plasa nici un împrumut; aceasta a silit guvernul să recurgă la un Împrumut forţat tn interior. Dar noua emisiuue de hlrtie a avut de efect imediat creşterea agiulul de la 11 şi la 15 la sută, ceea ce a pricinuit o mare nemulţumire Iu toate cercurile comerciale, — Astă-seară, la orele 9, un concert va avea loc In Palatul Ateneului, sub conducerea d-lul Kneisel. Mal mulţi artişti vor da bine-voitorul lor concurs artistului. Biletele mal toate sunt vlndute. — Duminică 29 Martie, orele 9 seara, d. dr. Urechiă va ţine, In sala Ateneului, conferinţa sa despre Dicţionarul d-lui Şei-neanu. Intrarea liberă. _ — Există un impunător număr de boli ce decurg din viaţa sedentară şi din supra abondenţa consumărel asupra cheltuelilor organice. Podagra, gravela, diabeta, obesi-tatea, albuminuria sunt din numărul acestora. Vinul Bravais, tmpiedictnd încetineala nutriţiunit, constituejdupă avizul ştiinţei cel mal bun remedia preventiv şi curativ de opus acestor boli ale bogăţiei. Cronica judiciară. Un cămătar Un d. G. PopovicI a fo9t angajat de administraţia domeniilor Stalului, in anul 1877, ca să constate toate embalicurile aflato in Bucureşti, cu condiţie ca să i să plătească o remisă de 10 la sută. D. PopovicI a lucrat 3 ani fără să i se dea nici un ban. La 1885 numitul PopovicI intentează proces Statului, şi după mal multe judecăţi urmate la trib. Ilfov şi Curţile de apel din Bucureşti şi Craiova precum şi la Curtea de casaţie, Va clştigat cauza cu suma de lei 25.000 "cu procente de la 1885, în total lei 38640. Tot la 1885, d. PopovicI ce donează d-lul C. Iont-s m Gulie lei 10,000 şi d-lul Ispas Geor-gescu, lei 15.000 cari cesionari fac intervenţie In proces. Curtea de Apel din Craiova condamnă pe Stat a plăti acestor cesionari lei 25 000. Ministerul a dat ordonanţa de plată pe suma de lei 38,940, pe care o irimite trib. Ilfov, pe numele cesiouarilor. Atunci un ovreiă anume Gabriel Hischia obişnuit cu cămătăria, intervine cu o petiţie-contestaţiejşi cere nici mal mult nici mal puţin de cit lei 200.000 dobîndă de un leu pe ei la fie-care napoleon de la 1874 pînă Ia prezent, bazindu-se pe o carte de judecată a Judecătoriei Ocol. I din Bucur-şti, hotărlre care este contestată la această judecătorie. Aşa dar dacă ar fi fost la mijloc uu capital de 200 mii lei, cămătarul ar avea dreptul să ceară aproape toată suma contestată. Procesul acesta se judecă azi la jud. ocolului I din Bucureşti. Conflictul ispano-american Washington, 27 Martie.—Conform ordinelor guvernului, generalul Lee, consulul Statelor-Unite, va părăsi Havana Sînibătă. Madrid, 27 Martie. — Regina regen'.ă se va înscri în capul subscripţiei pentru sporirea flotei. Ministrul de marină este bolnav. Consiliul de miniştri se va întruni rntine pentru a examina depeşile aşteptate din Washington. DIN CAPITALA Sinucidere In spital.—Economul spitalului Filantropia, a anunţat erl autoiittţile că o bolnavă din spital, numită Antonia Niculae, a fost găsită spînzuratâ cu un tulpan de fereastra latrinei spitalului. _ Nenorocita suferea de mal mult timp de o boală incurabila şi într un moment de deznâ dejde şi-a pus capăt zilelor. DJNJ^ARĂ Moarte oribilă.—O dramă oribilă s’a In tîmplat zilele trecute pe linia In construcţie Călimăneştl-Riul Vadului. Lucratorul italian Paulo Darforno, in serviciul construcţiunel acestei linii, care locuia in-tr’o peşteră din apropiere, a fost găsit alaltă-erl mort In peştera sa; iar cadavrul sfarlraat lu bucăţi. Din cercetările făcute rezultă că nenorocitul a murit In urma imprudenţei sale. Darforno, voind să facă să sară In aer o stincă din peştera sa, a luat o cantitate de dinamită şi puniud-o lntr’o oală a aşezat-o lingă sob * din peşteră. La un moment dat materia explo sibilă a luat foc pe cînd nenorocitul era încă Sn peşteră şi explozia produsă l’a sfârlmat in bucăţi. _______ Santinela Se luoptase de tot şi aerul era rece. Ana Maria, lnvălitâ cu un tartan, mergea repede spre oraş. Ea fusese să lucreze o roche la o rudă şi se ducea acum cu grabă acasă căci bărbatul trebuia să fi venit la masă şi nu’l p'ficea s’o aştepte. Un soldat cu care se Incrucişă In drum o privi lung şi cu tot interesul el o recunoscu : — Bună seara, Ana-Maria. — Buaă seara, Petre, răspunse ea. — AI Ingh-ţat de tot Ana-Maria; vil de la lucru se vede. — Da, şi mă tem că uu voia ajunge acasă la vreme.. — Să fii Înjurată, sărmană Ana ! — Oh! te lnş Îl Petre. — Nu mă Înşel Ana; ştia traiul pe care ’l duci, ştia că bărbatul d-tale drept mulţumire pentru Îngrijirea pe care o al pentru el se poartă raa, ştiu că pe clnd d-ta lucrezi pentru a aduce ceva acasă, el bea. Şlia In sllrşit că mizerabilul te bate. — Nu e adevărat Pentru D*zea, eşti crud Petre. El, da, sunt adevărate toate, dar frumos e pentru d-ta să insulţi pe bărbatu mea In faţa mea ? — Vezi că sufer pentru nenorocirea d-tale Ano. Mă doare sufletul că nu pot să te ajut şi eşti bună, eşti nobilă, eşti frumoasă ! — Petre taci! strigă ttnăra f»mee. Ştii bine că nu trebue să ascult asemenea vorbe. Taci! Zdrobită, ea se rezemă de uu arbore. Petre urmă : — Ştia că totul ne desparte şi că nu ar fi trebuit să ţi vorbesc de acest lucru, dar iubirea e mal puternică de cit mine. Am ascuns prea mult această iubire şi am suferit prea mult. Acum ’ţi-o repet: Da ! te iubesc. Dar ce al? Tremuri?... Pllngl Oh! Ana-Maria I Asta ar fi o fericire prea mare ! Ana-Maria abia putu să murmuie cuvintele : Petre, taci 1 — Ah! Acum văd că tu mă iubeşti, Ana, da, de ce te ascunzi? de ce taci ? Ana-Maria zise: Petre, mi faci să spui un cuvînt care ne va despărţi pentru tot-d’auua. Da ! Te iubesc! dar sunt femeia altuia şi de aceia nu trebuie să ne mal vedem nici odată. Ana-Maria se Întoarse speriată căci i se părea că auzise nişte paşi; Petre Insă o linişti spunlndu-I că e vlntul prin pădure care mişcă frunzele uscate. El se despărţiră. In noaptea următoare, Pelre Învăluit lu mantaua sa, acoperit cu totul de zăpadă, era de santiuelă la depozitul de pulbere al armatei, afară din oraş. Petre văzu că cine-va se apropiea şi strigă : — Ciue e ? — Ea sunt, Francise, bărb tul Anel-Maria, răsp inse o voce batjjcoritoare. — Stal ? or trap ! — Tu să mă lmpuştl ? El aşii Dacă mă omori nu po'I să ^al iei ţ’pe Ana-Maria... V’am văzut erl seară... erai drăgălaş de tot... Ce bine ar fi de a şl dispare.. — Pleacă, ori te împuşc ! — El aşi, dragul mea, iţi InchipueştI că dacă m’al ucide Ana-Maria o să trează că ţi-al făcut datoria? Nu! ar crede că al voit să te scapi de mine şi atunci nu te ar mal lua de bărbat. Vezi cu o singură mişcare poţi să mă nimiceşti şi n’o s’o faci. Am venit numai să-ţl spun : împuşcă mă şi pierzi pe Ana-Maria; nu mă Împuşca, şi îţi calci datoria de soldat, care ţi-e mal scumpă de cit viaţa. El, aşa e că e bine plănuită răs bunarea asta ? Dar sunt abia la luceput, am să-ţl mal fac şi alte surprinderi de astea ! Şi mizerabilul plecă fluerlud, lăslnd pe Petre nemis at. Beţivul se duse la circiumă, unde bâă plnă după miezul nopţel, clnd îl veni In glnd o idee diavolească. Se duse acasă, şi tnjurlnd şi ameniDţtnd pe sărmana Ana-Maria, o sculă diu pat şi o puse să se Îmbrace; ş’apol cu forţa o tîrl pe drum. — Unde mă duci, iDglnă sărmana femee tremurlnd. — Unde? O să ştii acum ; btlbli el. Te duc la amantul tâti Petre ! Şi pentru că femeia se opunea, el o tir! pe stradele deşarte. Ajunse ast-fel aproape de ierbărie. San tinela se vedea ca ceva negru pe albul zăpezel. — Cine e ? strigă soldatul. — El, linişteşfe-te! zise beţivul. Vezi cit ţin eii la tine ? Iţi aduc amanta. — SI al, or trag 1 — Nu, drăguţule, nu mă vel omori iu faţa amantei tale, tu... Se auzi o detunătură de armă şi beţivul căzu rostogolindu-se pe zăpadă. Ana-Maria leşinase. Garda alergase la sgomotul armei şi sen tinela esplicft sergentului, că tocmai atunci schimbase pe Petre, clnd un om Injurlnd veni spre el. Nevoind să stea, ll împus'-ase. «I. Afacerea Zola Paris, 27 Martie.—Consiliul de războiă care a achitat pe maiorul Esterhazy, ea întrunit pentru a examina următoarele două cestiuni: Trebue depusă o nouă plîngere în contra d-lui Zola P Trebue depusă tn mîinile marelui-Cancelar al ordinului Legiunei de onoare o plîngere tn contra d-lul Zola, demnitar ol Legiune! de onoare ? Consiliul a deliberat in secret. El a decis să ceară noul urmăriri in contra d-lui Zola şi să se constitue parte civilă. Consiliul o emis dorinţa ca ministrul de răsboiu să depue o plîngere pe Ungă marele Cancelar al Legiunel de onoare spre a obţine radierea d-lui Zola din cadrele 'Legiunel de onoare*, Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 97 Martie (Urmare) D. G. Scorţescu, In chestie personală eh d. Stoicescu, spune că onorabilul raportor general al budgetului, a interpretat răii cu viutele sale din discursul pe care l’a ţinut la discuţia generală asupra budgetului, şi a atribuit păreri pe cari nu le-a avut. Ar trebui, zice deputatul Iaşilor, să pre zideze mal multă lealitate ciad e vorba să se răspuuză la lucruri pozitive, căci d. C, Stoicescu ar ti putut mallnainte să consulte notele steuografice ale discursului meii, spre a constata cît de eronat era In aprecierile d sale. D. Scorţescu repetă că cele susţinute de d-sa, In discuţia generală asupra budgetului, eraii purul adevăr. D. G. Dobrescu-Prahova insistă ca să dezvolte interpelarea d-sale asupra consiliu lui comunal din Pioeşll şi asupra chestiei apel. Dupăiutervenţia preşedintelui, d. Dobrescu consimte să sştepte plnă la sosirea In Cameră a d-lul ministru de interne, absent In momentul acesta. D. C. Nacu cere ca interpelarea anunţată de către d. N. Fleva ministrului de externe să fie pusă la ordinea zilei de rntine. In cazul clnd d. Fleva nu şl va dezvolta interpelarea, d. Nacu comunică adunârtl că va vorbi In chestie personală. D. general Berendeiu da citire proiectului de lege cu privire la reorgauizarea marinei noastre militare. Tot o-data dă citire unul proect de credit de 20 milioane pentru armamentul armatei. D. Arghir dă citire unul proect de lege prin care se crează un fond de asigurare pentru serviciul maritim. D. N. T. Popp exprimă dorinţa ca acest fond să fie plasat lu scrisuri fondare rurale. D. Popp Întreabă de ce n’a fost asigurat Meteorul şi cine e vinovat de aceasia. D. G. Scorţescu cere ca măsura propusă de d. Ionel Brătianu să se generalizeze asupra tuturor clădirilor Statului. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor pnbli -e, răspunde că daca s’ar fi asigurat Meteorul, direcţia serviciului maritim ar ti plătit plnă acum 850.000 ca nrime. Prin urmare Statul n’a suferit nici o pagubă în perderea < Meteorului* (!!). Răspunzlnd d-lul Scor’eseu, d. Brătianu spune că proiectul de faţă nu e de cit tn Început, dar în curlnd se va generaliza ere-tndu-se ua fond general de asigurări pentru Stat. Proiectul se votează cu unanimitatea voturilor, cu o modificare de redacţiune propusă de d. Popp şi admisă de guvern. Se votează un credit de 1 500.000 pentru reparaţiunea stricăciunilor cauzate terasa-mei telăr drumurilor de ter de inundaţiile din anul trecut. Se votează proiectul de lege pentru înfiinţarea unei Lgaţinnl la Haga. D. G. Dobrescu Prahova desvoltă interpelarea sa iu chestiunea consiliului comunal din Pioeşll. Oratorul spune că va Începe cu cuvîntul de «afaceri* un cuvînt care capătă dreptul de cetăţenie, căci a fost pronunţat şi de opoziţie şi de ministrul de finanre. Afacerile se Împart In două categorii. Unele en gros şi altele en detail, adică avem gheşeftari angrosişti şi detailiştl. Voiţi povesti, zice d. Dobrescu, ctte-va diu cele d’Iutll c-lt şi cele din urmă petrecute la Pioeşll. Avem mal Iutii afacerea Dendrino. Acest domn a cerut şi a ohţ;nut de la consiliul comunal din Ploi ş'l concesiunea de' a face planul oraşului pe preţul de 150 000 lei. Acelaşi d. Dendrino ofense primăriei conservatoare, acelaş plan pentru 80 000 lei Această propunere a fost zădărnicită In urma protestărilor noastre (aplauze). Alta. Ajutorul de primar ’şl-a vludut c*il primăriei. S’a cumpărat fin stricat şi s’a traficat asupra acestei furnituri, In afară de acestea mal sunt şi alte multa gheşefiurl de aceeaşi natură. Este o clică care a onorat pe lingă defunctul primar al oraşului d. Stanian, care a crezut că a venit vrem* a să se chivernisească. S’a cerut dîsolvarea consiliului. Ni s’a răspuns să mal avem răbdare ca să nu facem rflâ sănătăţii lui Staniau, bolnav pe atunci, şi să i-o sdrun-cinâm printr’o măsură atlt de violenta. D. Dobrescu arată apoi situaţia actuală a consiliului comunal, unde o minoritate de şeapte membri conduce oraşul. Sunt incalculabile consecinţele pe care le va produce această stare de lucruri. Trebue pus uu capăt. Ştiţi ce a făcut d. ministru de interne ? In loc să disolve consiliul Întocmai cum cere legea comunală, a primit demisiile unor consilieri şi a ordonat să se facă alegeri suplimentare. D. Dobrescu protestează energic In contra acestui sistem care produce o perturbare ne mal pomenită In localitate. Interpelatorul continua zictnd că d. Fe-rechidi ia cerut ca condiţie de a acorda disolvarea să i se arate lista viitoare a consiliului comunal, fapt care nu e liberal şi care In tot cazul, dacă se poate face în alt oraş, In Ploeştl e cu neputinţa. Alegătorii aleg el pe consilierii lor iar nu pe acel pe cari primeşte ministrul de interne. Ne veţi sili, termină d. Dobrescu, dacă veţi continua cu tolerarea actualei stări de lucruri, dacă veţi acoperi gheşefturile comise, dacă veţi continua să lăsaţi un Întreg oraş fără primar 9 luni de zile, dacă veţi face alegeri suplimentare In loc să dizolvaţi un consilii! azi în minoritate, ne veţi sili, spune onorabilul iuterpelator, a ne uni cu ori şi cine pentru a curâţi grajdurile lui Augias ale comunei Ploeştl. D. Ferechide nu răspunde aproape Ia nici o chestie din acele ce s’aa ridicat de către d. Dobrescu. Laudă pe defunctuLStanian şi că totul merge admirabil de biue In comuna Ploeştilor. D. Feriebide contestă că ar fi cerut cui va vre-o listă de membri ce s’ar alege în consiliul comunal care s’ar dizolva cu condiţia aceasta. D. Grigorescu. Mi-aţi cerut mie această listă (aplauze sgomotoase). D. Ferechide spune că nu sunt 8 consilieri demisionaţi, ci numai şeapte. Unul din cel demisionaţi şi a retras demisia. D. Ferechide termină lăudlnd administa-ţia comunală diu Ploeştl. Se cere închiderea discuţiei. D. Fleva voibesce contra, arâtlnd reacţionarismul d-lul ministru de interne. D. Mitescu vorbeşte pentru Închiderea discuţiei. Discuţia se Închide. Şedinţa se ridică. Şedinţa de la 9H Marile Şedinţa se deschide la ora 1.50 sub pre-şedenţia d-lui Dim. Giani. Prezenţi 130 d-nl dcputall. . Pe banca ministerială numai d. Dimitrie Sturdza. . Se fac formalităţile obicinuite. D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, citeşte Mesagiul prin care sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare se prelungeşte plnă la 30 Aprilie inclusiv. , D. St.Filipotu cere intervenlirea ordinel de zi, pentru a se voia o cerere de împrumut a judeţului Vllcea. D. Dim. Sturdza, lu numele guvernului, nu consimte la intervertire. www.dacoromanica.ro ■ FOCA I D. Dobrescu-Argeş depune mal multe pe-titiunl prin cari locuitori cer dreptul de pft-şun»re pentru vitele lor In poenele pădurilor Statului. D. Nicu Conatantineacu cere a se pune la ordinea zilei proiectele de lmprun ut ale comunelor Focşani şi Buzâfl. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, se urcă la tribună şi citeşte un meseg'tt. . In timpul acesta Insă este allta gălăgie In Cimerft, In cit nu se poate distinge nimic din ce se vorbeşte S3fl se citeşte; majoritatea. veselă de prelungirea sesiunel şi Încă sub inflm-nţa orgiei de astă-noapte, face un sgomot infernal, rid, vorbesc şi se aud merett cuvintele de : banchet, vacanţe, diurne şi alt»le de acela? soiţi. La un moment dat d. Giani, care presi-dează, voind să facă puţină lini te, interpelează direct pe deputaţi; drept răspuns se aude un lung : huo l D C. Dobrescu Prahova videază o chestiune personală cu d. Ferechide, ministrul de interne. Discută modul de interpretare al d-lul ministru, relativ la aplicarea legel comunale. D. M. Ferechide, ministru de interne, gSs ş'e inutil a răspunde, de oare-ce nu s’a vorbit In chcstiure personală. D. N. Eleva tot sub formă de chestiune personală, disciiiă teoria d Iul Mitescu, care a susţinut - cu oeaziunea interpelării relativă ia administraţia oraşului Ploeştl- că mi o itat* a poate continua să gireje afacerile comunei, fără să fie nevoe a se di-solva întreg consiliul şi că aşa a făcut şi d. Fl-va, clnd era ministru, cu consiliul comunei Craiova. Oratorul, cu raportul ce a adresat M. S. Regelui prin care cerea disolvarea consiliului comunal de Craiova, dovedeşte tocmai contrariul. (Aptause). In (hestiune personală cu d. Stoicescu, raportorul general al budgetului, d. Fleva declară, şi pentru aceasta face apel chiar la preşedintele consiliului, că n’afl fost uicl odată trat tive de împăcare Intre guvern nici cu d s» personal, nici cu membrii gru-pftiil sale; tratative ah urmat cu gruparea de la Drapelul şi cu această ocasiune s’a pronunţat şi numele sâii, ca pentru o conlucrare In interesul partidului. KW MB 8EKATCL Şedinţa ele la 97 Martie (Urmare) Se ia In discuţie proie tul de lege prin care se acordă ministerului agriculturel, eom* r'->u ul şi industriei un credit de lei 1300 000. pentru ca Romînia să facă chel-tuehle nece.-a e, pentru a lua parte la expoziţia generala din Paris la 1900. D. Vulerian Ursianu constata tnflrzierea venirel acestui proi-ct înaintea Parlamentul I. Din terenul destinat pentru expoziţia ţârei noastre s’a mal luat o bucată bună şi oratorul se Întreabă dacă locul rămas poate servi cu folos. Aci nu este vorba de răspunderea guvernului, dar întreaga ţară este Iu joc. Oratorul cere ca ministrul domeniilor să dea exp’icaţil. D. An. Stolojan, ministrul ’ domeniilor, spune că Rumtnia are la expoziţia din Paris nn teren de 350 m p. dar, afirmă ministrul, că a intervenit şi că are promisiunea de a i se mări terenul (?). Ministrul de domenii atribue neglijentei predeceso rului său, d. Aurelian, faptul că guvernul francez ne a dat teren atit de mic. DiscLţia se Închide şi proiectul de lege se votează. La orele 4 jumătate Senatul trece In secţii Şedinţa de la 98 Marile Şedinţa se des hida la orele 2 20 sub preşedinta d-lul C. Nicolaidi. Presenţl 101 dd. senatori. Pe bam-a ministeriala d-nil Palade, Haiet, Cantaeuzino. Se fac formalităţile obişnuite. D. Or. Cantaeuzino depune pe biuroul Senatului mal multe proiecte de lege, printre cari acel al chemârel sub drapel al contingentului 99 şi acel al modificărel organi-zârel miuisterulul de externe. Pentru aceste două din urmă proiecte, ministrul cere urgenţa şi roagă Senatul să treacă In secţie pentru a le studia. Cererea se admite. înainte de a trece In secţii Senatul votează proiectul de lege pentru a se acorda minorilor defunctului senator Toni, pensiunea cu începere de la 1 Aprilie. D. Ionel Brătianu depune un proiect de lege pentru asigurarea vapoarelor din serviciul maritim romtu. Urgenta se admite. La orele 3 fără un sfert Senatul intră in secţie pentru o jumătate oră. Depeşile de azi (Serviciul tAgenţiei Rjmîne*) Belgrad, 27 Martie.—Partidul liberal, sub preşedinţia d-lul RisticI, a decis să participe, ca pa> tid independeut, la alegerile pen tru Skupştină Londra. 27 Martie,^— Se anunţă din Cair Agenţiei Reuter că Kitsehener-paşa a bătut pe derviş'. Malimud este prizonier. Pierderile dervişilor sunt mari. Constantinopol, 27 Martie.— Poarta a adresat ambasadorilor e notă-circulară zi-cină că după o notă a lui Edhem-paşa lucrările de delimitare a granifei vor putea începe de la 12 Aprilie şi rugîndu I să tri-meată alaşafi militari la faţa locului. Constantinopol, 27 Martie. — Circulara PortU, adresată ambasadorilor săi şi de care a fost vorba in urmă, s’a expediat la 25 Martie. Ea cere aplicarea, in cel mai scurt timp, a autonomiei Cretei, respectind dr suturile suverane ale Turciei. Mal m. Iţi albanezi aii călcat graniţa turco-slrbească. De aci a urmat o luptă stnge-roasă. In urma căreia aii fost omorlţl doul geandarml. Madrid, 27 Martie.—Sentimentele patriotice ale naţluneliinut foarte excitate, dar, in urma amlnăril pre-atntării tnesogiuiul d-lul Mac Kin'ey nu 8’a produs nici o manifestaţie. D. Woodford şi-a retras nota sa con- fidenţială şi personală. Pînă acum el n’a cerut paşapoartele sale, dar se orede că va părăsi Madridul in curind. 15 corăbii de rezbel spaniole au păr&slt Cadix, merglnd tn Inanlele Capului Verde. Mal mnlte batalioane aâ plecat pentrn a tut&rl garnizoanele Insulelor Baleare. Miliţiile provinciale din insulele Canare i’aîi pas pe picior de rezbel, Prtersburg, 27 Martie. — Vorbind de su-praescitaţia spiritelor ce domneşte Iu Bulgaria şi Serbia, In privinţa cestiunel macedonene, Novosli zice că diplomaţia europeană şi rusească trebue să pue un friu zelului şovinist al Bulgarilor şi Sârbilor şi să ia în miinile sale cestiunea Macedoniei. Este vorba de a obţine de la Poartă executarea reformelor In Macedonia promise Încă la congresul din Berlin şi a ajunge ca influenţa Statelor Balcanilor In Macedonia să fie naturală. Pe de altă parte Insă trebue să se lm-pedice o agitaţie factice şi intempestivă a acestor State cari comptează pe Macedonia pentru a lucra lu interesele lor particulare. Dacă această agitaţie n’ar scădea, ar trebui atunci ca puterile mari să facă obser-vaţiunl la Sofia şi Belgrad spre a face să se respeeteze pacea in Balcani. Londra, 27 Martie. — Bursa Englite-rel a ridicat scomptul său la 4 la sută. MEliFORMATlIJi D. Dim. Sturdza a citit azi, la Cameră, Mesagiul regal prin care sesiunea Corpurilor Legiuitoare se prelungeşte pînă la 30 Aprilie inclusiv. Ecouri de ia orgia de ieri-seară D. general Angelescu, drapelist pînă aseară la orele 6, amefit de champagne Château Lafilte, a ridicat un toast pentru d. Dim. Sturdza. Senatorul drapebst a ţinut următoarea cuvlntare: — Să-mî daţi voe sâ ridic acest pahar în sănătatea şefului incontestabil şi necontestat al Întregului partid liberal, care a ştiut, cu meşteşug, să dejoace toate planurile oposiţiel disidente liberale. Sfir-şesc prin a face o urare în fuvoarea unire! tutulor liberalilor! Toastul d lui general Anghelescu a avut darul să supere pe d. Sturdza care, luind cuvtntul imediat, a răspuns textual următoarele : — Mulţumesc d-lul general Anghelescu pentru toastul pe care l’a ridicat, însă nu primesc calificativul de «meşteşug» pentru a dejuca planurile opoziţiei disidente. N’am întrebuinţat nici un meşteşug, ci mi-ain făcut datoria de dragoste şi devotament către ţară. Cuvintele d lui g-neral Anghelescu aii produs o impresiune cu atit mai penibilă că d-sa o fost cu cite-va ore înainte la d. P. S. Aurelian intrebindu-l dacă trebue sail nu să meargă la banchet ? Şi d. Aurelian i a răspuns categoric : - Nu! *** D. I. Poenaru Bordea a rugat eri după amiazi, tn prezenta mal multor deputaţi, pe d. C. Dimitrescu-Iaşi, să-i citească la banchet o scrisoare prin care declină o-koarea de a participa la chef în momentul cînd drapelul partidului liberal este sfişiat. D. C. Dimitrescu-Iaşi s’a angajat că va da cetire acelei scrisori, pe care a şi pus-o în buzunar, dar nu s’a ţinut de cu vînt. * * * O mulţime de comisari şi bătăuşi, prost îmbrăcaţi, aii fost lăsaţi să intre în sală şi să ia loc prin loji. Rolul lor a fost să aplaude mereu pe toastantl şi la nevoe să scoată afară pe aceia cari aii căzut victime Iul Baccus. Din greşală am spus azi dimineaţă, că la orgie a participat şi d. senator Vale rian Ursianu. Rectificăm ştirea, căci dintre drapeliştl n’au asistat de cit d-nii G. Mîrzescu, Aris tid Pascal, general Anghelescu, colonel Obedeanu, Andrei Vizanti şi Constantin Lecca. *** Orgia s’a sfirşit la orele 12 din noapte cu un toast răcnit de d. Titu Frumu şeanu, cu o beţie din cele mai straşnice şi cu transportarea pe braţele sergenţilor a d-lor Mărgăritescu, Delimarcu, Filipoiu, Iliescu, etc. Romtnul d-lul Vinlilă Rosetti, deputat guvernamental, vorbind În numărul de azi despre suspendarea alegerel din Huşi, conclude In următorii termeni : Sperăm că ministrul de interne va lua măsuri spre a pedepsi pe acel primar şi a face ca asemenea fapte sâ nu se mal repete, mal cu seamă după ce votul Senatului, care a validat alegerea d-lui Panu, este o recunoaştere că alegerile trebuesc făcute cu vechile liste. M. S. Regele a primit din partea M. S. Regslul Belgilor o scrisoare, drept răspuns la aceea care pune capăt mi-siunel ce d. Bengescu Îndeplinea ca trimis extra-ordinar şi ministru plenipo tenţiar al Romlniella Bruxelles. Exc. Sa d. comite Lalaing, trimis extra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al Belgiei, a avut onoare a remite M S. Regelui această scrisoare. Eil după amiazi, la orele 1 şi jumătate, M. Sa Regele, Însoţit de adjutantul de ser-vicifl, a mers la Academia Romlnă, unde s’a ţinut şedinţă sub înalta Sa preşedinţie. La sosire, Majestatea Sa a fost lntlmpi nată de: d. D. Sturdza, d. N. Kretzulescu, preşedintele Academiei; d-nil P. S. Aure-ian şi I. Kalinderu, vice-preşedinţl, şi d. general Vlădescu, şeful Casei militare regale. M. Sa Regele, intrlnd In sală şi ocu-plnd fotoliul preşedinţial, declară şedinţa deschisă. D. D. Sturdza dete citire procesulul-ver-bal al şediuţel precedente; apoi d. A. D. Xenopol, Îşi desvollă conferinţa asupra Constituţiei lui Iouiţâ Sturdza din 1822. Origina partidelor conservator şi liberal In Moldova. După terminarea conferinţei, Majestatea Sa exprimă d-lul Xenopol interesul cu care a ascultat-o şi'l felicită pentru această importantă lucrare; apoi, după ce se Întreţinu cu parte din membri Academiei, S’a lutors la Palat. Destăinuirile comisarului Brăiloifl Simpaticul comisar Brăiloifl, rinduit aseară la paza orgiei dela Hugo, a făcut unul mare număr de ziarişti cite va destăinuiri de o extremă gravitate asupra misterelor de la poliţia Capitalei. Pe la orele 11 din noapte, d. Brăiloifl, ieşind din sala Hugo ca sâ se răcorească puţin, fiind bine dispus, a început să fără spirit cu ziariştii, cari se aflaQ afară şi aşteptafl resultatul banchetului, pe socoteala toastului ridicat de d. Dim Sturdza. *% Simpaticul comisar, cuprins apoi de sentimentalism, a început să se plîngă ziariştilor de mizeriile de la poliţie şi a făcut următoarele destăinuiri: — Nici odată poliţia Capitalei n’a fost mal ticăloasă ca acum, şi cauza ticăloşiei este însuşi prefectul poliţiei, d. Caton Lecca. Ministerul de interne dă anual peste 80.000 lei poliţiei din fondurile secrete. El bine, ce credeţi, cit se rheltmşte din această sumă enormă pentru siguranţa publică ?NicI un ban! — Cum aşa ? — Întreabă mal mulţi ziarişti. — Pe Dumnezeul mefl, vă spun, nici un ban ! D. Caton L°cca papă toate fondurile pînă la ultimul ban şi-şi plăteşte datoriile. No! nu căpătăm nici un ban, deşi ni se dafl misiuni foarte delicate şi costisitoare. Ef, ce credeţi, ce putem să facem In asemeni condiţiunî ? De unde să trăim noi ? Suntem nevoiţi cu toţii, de la inspectori pînă la cel din urmă comisari, să ne asociem cu toate tripou-rile, cu toate casele de prostituţie autorizate safl clandestine, să tolerăm operaţiunile unor bande de pungaşi, etc. Aşa, de pildă la Hotel de France e un tripofl scandalos unde d. Scupiewski pierde toate subvenţiile pe cari le primeşte de la Stat pentru Agenţia romlnă şi unde o bandă de cămătari despoaie pe fie-care noapte cu cărţi măsluite pe o mulţime de tineri de familie. Credeţi că pot să tac ceva antreprenorului cafenelei de la Hotel de France ? — Nu, căci iţi dă pe fie-care lună 300 lei ca să închizi ochii, să ascunzi scandalurile ce se produc foarte des — observă un ziarist. — Alaltă-erl noaptea a fost un scandal enorm acolo Intre comisarul Caton Theodorian şi un pungaş de meserie, un cartofor. Nu puteam să fac nimic. — Căci alt-fel al fi pierdut subvenţia de 300 lei lunar. — Dacă însă d. Caton Lecca ar face parte şi nouă din cele 80.000 lei, aţi vedea "atunci cite scandaluri enorme s’ar putea descoperi. ' * • * Spaţiul ne opreşte ca să continuăm cu gravele destăinuiri ale comisarului Brăiloifl. Facem însă apel la d. Fere chide, ministru de interne, să ordone de urgenţă o severă anchetă administrativă ; facem apel parchetului general să facă cercetări şi să dea In judecată pe cel culpabili! Siguranţa publică a Capitalei reclamă de urgenţă cele mal severe măsuri! D. senator Tache Anastasii!, trimis de gu verii să Împace pe liberalii din Galaţi, a isbutit să stabilească o înţelegere Intre d. deputat Malaxa şi îutre guvernamentali. Conform Inţelegerel, d. Malaxa ;va fi pns tn capul listei guvernamentale pentru ale gerile suplimentare pentru comună, alături de d-nil Nicorescu. Ghiţă Berbecu, Costin Vlrlan, dr. Galin, Vasilachi P. Vasilifl, etc. După alegere d. Malaxa va fi ales primar. La concursul hypic ce s’a ţinut alallăerl la Paris, afl fost admiraţi, primiţi cu cel mal mare succes şi medaliaţi, caii şi epele expuşi de Principele Gr. M. Sturdza, care are cea mal mare herghelie din ţară, la CristeştI, judeţul Suceava. înregistrăm cu plăcere această ştire şi ne bucurăm ca de orl-ce succes ce se res-filnge şi asupra ţârei noastre. ULTImX ORA Madrid, 28 Martie. — Consiliul de miniştri s’a ocupat erl de telegrama cardinalului Rampolla, relativă la intervenţia Sfintulul Părinte. Seara, Nunţiul apostolic a făcut o vi zită d Iul Sagnsta care i a remis răspunsul consiliului de miniştrii la telegrama Papii. Nonciatura publică o notă exprimind speranfu sa in succesul interven(iunel pa• pale şi desmintind “zvonul după care d. Mac Kinley ar fi respins această inter-venfiune. Atena, 28 Martie. — Vorbind in fata mal multor deputa{iunl la Aegium (Vos-titza), Regele a declarat cd va cere con cursul poporului pentru a fi liber de a debarasa naţiunea de tirania parti delor, A G E J¥ Ţ I cari voesc aă se ocupe cu vlnzarea In rate lunare, permisă prin lege, -de lozuri de stat aus-triace şi ungare, precum şi alte lozuri, cari reprezint un capital sigur, Îşi pot asigura un venit frumos. Ofertele, cu arătarea adresei precise, sunt a se Irimite la eisa de bancă Armin SchOtt jun. Rudapest Elisnbetring Nn. 48._ DE VINZARiE Moşia PAŞCANI- VLAOEŞTI, departe 12 kilra. de gara Fotteştl, 4 ore de Galaţi, pă-mint, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna Vlădeştl, plasa Prut-Horinco, jud CovurluT, avlnd peste 800 fălci teren, din care loc arabil, pădure fineţe, imaş, carieră de prundiş bălţi de peşte, stufârie, ecarete, vil, ete. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Creditul rural cu 100.000 lei. Se fac avantaje de plată preţului. A se adresa d-lul A. Nauti, casierul Primai Societăţi de Economie Iaşi, Strada Palatului No. 1. V 1 :—TŢTS 9 * ,31 ii 1! £ tM&sSi IWt' ©e închiriat Un apartament în Bulevardul Maria No. 34, compus diu 7 odăi de stăplo, un vestibul, 3 odăi de servitor, bu'ătărie, avînd par hote, tapete, sobe de porţelan, gaz şi apă. Preţul 3100 Lei. A se adresa la proprietara, D-na ARION, Bulevardul Maria No. 3L Compagnie du Gaz de Bucarest Drept ori ce răspuns la calomnioasele r-go-moto râspîndite cu intenţinnl răii voitoare cou-tra Companiei de Gaz, avem onoarea a rea' minţi abonaţilor noştril că ne ţinem flra-tnlt, la disposiţiunea D-lor pentru a supune verificărel, în presenţa D-lor şi a Domnilor ingineri al Primăriei Capitalei, or’-re comptor a cărui exactă înregistrare ar fi suspectată. IMrecţinnea. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţinne D-nul Avram Hahamii, comerciant, din Târgul-Burdujent. judeţul Botoşani, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Hahamu» In acela de «Braunstein» spre a se numi «Avram Braunstein». Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţinne Preotul S. Mihăescu din Ttrgovişte, a făcut cei ere la acest minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Mihăescu» a celui de «Ciiilom» spre a se numi «S. M. Chilom». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi sâ facă opoz ţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. VINICULTURA” Vinuri si Industria Distilerie w BUCIJitEŞl'ă Z'undcîtstrci tHetculait, I%o. fi H Vinuri albe si negre « p]$ MASA -•» ■cam ^ Vinuri Superioare pentru* Desert î Serviciu Prompt ’ PRODUSUL VIILOR LEHRER ®e închiriat Un apartameut jiu Bulevardul Maria No. 34, compus diu 5 camere de st&pm, un vestibul, douft odăi de servitor, bucătărie, avîud parchete tapete, sobe de porţelan, gaz şi apă. Preţul 2800 iei. A se adresa la proprietar D au ARION, Bulevardul Maria No. 34. Scarlat O. Arion AIf TOCAT S’a mutat Bulevardul Maria, 84 M O B B L, -»B — MAG ASIN DE MOBILE Şl ATELIER DE TAPIŢĂRIE — UEBERAl. sTEB.\BEBG «.V C-ie.~Calea Ylctoriei No. 30 Intrare prin P&ssaginl Villacros Recomandă magazinul lor pentru aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe, etc. Preturi eftine şi qualitatea mărfurilor fine. Vliizarc pro complant şi iu rate lunare Cu ocasiunea Sf. Gheorghe primim orl-ce mutări aviud oameni speciali şi * CAMIOANE J?E ARCURI Cofetăria RIEGLER MARE ASORTIMENT D E HOUTAŢI OTJE DE PASOE de la 1—200 franci Salonul de Consumaţie va fi complectamente arangiat şi deschis onor. public in ziua de 6 Aprilie corent. GAS A CAPSA ! nUCUREŞTI MARE EXPOZIŢIE DE OUE DE PAS€£ si de Coşuleţe împodobite cu El o vi şi Pasări Ouă de chocolatâ pline de surprise cu totul noul de la 1 Fr. 25 Cassa avînd un serviciu special de expediţie pentru provincie si străinătate, se însărcinează de a trimite prin poştă în toata ţara franco de port şi de embalagiu or ce comandă, îndată după primirea ordinnluî. COFETARII FIALCOWSKY S-sorI G. Andronescu & C-nia rrit.MsoHu cvnrn regale Piaţa Tealrutuh—Bucureşti»—Piaţa Teatrului Pe lingă Bomboane, Patiserii, ChocolaJtă, frutts gla cs, Cozonaci şi diferite băuturi fine ca Champagne Pomery, Liquerurt şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi în special onor. noastre clientele că, cu o -a-siunea sărbătorilor de Pascl ne afl sosit un bogat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de os, ds metal bronzat, de z ih lr şi de rhooo’nti. Bom-bonerie şi alte articole de lux. Ne serveşte zilnic îngheţat» Nnpolilituâ. Cont an tifle ne efretuează in t’i-orincie franco tiv .Siubahif/iit. www.dacoromanica.ro QriNIIJIIf LiRiRRIQVE America 1898. (Seria Mare) DE CITIT De aceia ce suferă DE FRIGURI Una din boalele cele mal teribile, mal cu deosebire ta ţările calde şi mareragioase. una din acelea ce causează In fie-care zi cel mal mare număr de decese, una din cele mal dis-peratnare şi din cele mal lungi, sunt frigurile Omul se simte de odată ca apucat de o stare rea, de oboseală, de căscaturi şi mal cu deosebire de un sentiment de friguri care tn cu-rtnd >junge pînă la spasmuri, tremurâturl şî clănţănitul dinţilor. Bolnavul se pune în pat tremnrfnd şi ne parvenind a se ineălzi. Această stare se prelungeşte cîte-va ori, timp de mal multe ore. La sfirşit se produce o srhraibare curioasă : frigul Încetează şi este înlocuit cu o căldură, uscata arză'oare, tot aşa de penibilă ca şi fri gul care Pa precedat. Turmentat de o sete arzătoare, bolnavul nu parvine a ’şl linişti setea. In sfirşit după un oare care timp mal mult sad mal puţin lung, vine o năduşeală abon-dentă care aduce o îmbunătăţire mult dorită. Acest ansamblu de trei perioade, frig, căldură şi sudoare oonstitue un acces de fiigurl intermitente, a doua zi sad a treia zi la aceiaşi oră se produce un acces asemenea şi se repetă mered cit ţine boala, In intervalul acceselor, bolnavul slăbeşte. Cite odată accesele sunt aşa de violente în cît pot aduce moartea în două sad trei zile şi chiar în cîte-va ore; atunci se cliiamâ friguri pernicioase. Cind nu sunt destul de bine vindecaţi, aoel ce ad avut accese de friguri, sunt expuşi să mal aibă şi alte ori. De aci rezulta o sărăcie de slnge, o stare generală rea care merge crescînd mered pînă ce o stare oare care gravă adu te moarte. De aceia n'am şti recomanda în de ajuns bolnavilor de a combate frigurile cit mal curînd. Pentru a tăia un acces violent trebue luat qui ninâ. Dar, ctnd este vorba de nişte friguri tenace, persistente şi vechi, vindecarea este mal sigură şi fără sdruncinare lulnd un vin de qui-nium Labarraque, cel mal activ din toate vinurile de quinquină. Intr’adevăr viuurile de quinquină ce se găsesc foarte adesea in comerţ, se prepară cu coajă de chinină, a căror bogăţie în principiurl active este extrem de variabilă ; apoi proce-d urile de tabricaţiune sunt aşa de defectuase in cit scoarţele care ati servit la prepararea vinului de chinchină sa pot întrebuinţa apoi la fabricarea sulfatului de chinină. Aceasta însemnează că nu s’a xtras din scoarţă prinei-piilj sale active. Ast-fel aceste vinuri sunt foarte puţin eScace. Din contră Qiuniumul Labarraque, preparat după procedeurl speciale, conţine toate prin-cipiurile folositoare din chinchină, ba chiar şi şinconia şi toate principiurile tonice şi aromatice. Este un extract complect al chinchinel, un medicament în tot-d’a-uua de aceeaşi compoziţie titrată şi în dosă exactă, pe care doctorii şi bolnavii se pot ba/.a în mod absolut. Quiniutnul Labbarraque se fabrică cu cele mal bune vinuri din Spania. întrebuinţarea Iul Quinium Labarraque In doză de uu păhărel saQ două de liquerur după fie-care masă este de ajuns pentru a vindeca in scurt timp, frigurile cele mal robele şi nul vechi. Vindecarea obţinută prin vinul Quinium Libarraque este ridicata şi mnl sigură de cit cu ajutorul chininei singure, din cauza celor-l’alte principiurl active ale chininei ce conţine Qniniumnl Laharraque şi care complectează acţiunea chininei. Acţiunea vinului de Quinium Labarraque este incomparabil superioară orl-căruî alt leac, mal cu deosebire in ţările undo domneşte boala frigurilor, cind bolnavul este silit să trăiască iu mijlocul miasmelor ce i-aO cauzat boala. Acest vin este nu numai regale febrifugilor, dar şi cel mal eficace şi cel mal energic din tonicele cunoscute. El ne restabileşte forţele şi dă repede vigoare şi energie. Ds aceea persoanele slabe, debilitate de boli, muncă sad exces ; adulţii obosiţi de o creştere prea re- pede ; fetele tinere cari ati casnă pentru a ne forma şl desvolta; da nele cari se scoală din lehuzie ; bătrinil slăbiţi de virată ; anemiei! şi convalescenţii vor vodei forţele lor deşteptin-du-se in mod sigur şi repsde luind acest raa-dicament eroic. Din cauza eficacilăţel sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs. A‘aIernii de Medicină din Paris a aprobat formula Quinium La-birraq ie, distincţiune foarte rară şi care recomandă aceat produs încrederii bolnavilor din din toate ţările. Acest produs se găseşte la toate drogboriile şi farmaciile. In vederea eficacităţet sale suverane şi a ca-pacităţel flacoanelor sale. vinul d' Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de cit cea mat mare parte a produselor similare, dia care trebue absorbit o foarte mare cautitase pentru a nu obţioe ne cît o mică Îmbunătăţire in loc de vindecare. mmm i FABRICI DE VAR ALB IN JUDEŢUL MUSCEL VAR ALB GRAS CALITATE VAR STIXS VAR HIDRAULIC CIMENT şi IPSOS COMENZILE SE PRIMESC: In Bucureşti, la: Biuroul nostru, Calea Gri viţel, „ n-l Bernard CoGriviţei, G2, „ „ tostf Buneseu, „ şi la B-nul Iosif Monescu, Bac tir. Cel mal bun VACS Parisian pentru încălţăminte «■ nc coiti otrosie încercaţi şi vă convingeţi Heeonutndatn atenţiunei o-ner. T. Public RESTAURANTUL DEPOSITUWe VINURI ŞTEFAN COLFESCU din Strada Cintgtlncanu,, / V (colţ cu Sf. Ionicii) unde pe lingă buo cătărie NAŢIONALĂ, GERMANA şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi eele mal bune Vinuri din ţară şi streinâtate, cu preţuri foarte redume Preţurile cele mai reduse i N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Decebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Elltale Calea Qrlviţel No. 84 ATEEMEB Strada Becebal Ao. 9 LA LAMPA ELEGANTA Cel mai mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlarii LĂMPI, TAC IMURI, ARGINTĂRII Mobile de Fier FILTRF BRONZĂRII Şi tot felul de articole pentru menii] Apele, MINERALE J>TOMAC,aleCÂILOR URINAR? „Anemie, Gastralgie,Diabetă! Dispepsie.Cho PENTRU CALITĂŢILE LlTINATE şi la PououesSILEGEA'^IJO^heumatisME SUNT RECOMANDATE de către somităţile Medicale în bolele de E forte yazo'sd şi plăcuţi la băut. a.nestecatd sau nu,cu orice băutură.'1 Singura apă purgativă Înlăturând sursele unguresci *||TEIRSCH &C- ‘" * BUCUMŞTl Vn. 9, Strai» Benei, B«. 9 — % TLC8BAF,' 6AZ, APA ___’TTtn, CENTRAI LUMINA ELECTRICA TELEFON'E l’AK iTOXEBE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR TUBURI «O BASALT, PLUMB, FONTĂ şl FIER CLOSETE de toate felurite (tout â legout) CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ W'C?ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.Cj UN PĂHĂREL FACE* ACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. Preţurile eele mal reduse Tot-d’a-una asortat ca cele mal Inimoase articole de lux Cele mal frumoase asortimente peutru : Restauranturî, Berării şi Cafenee SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ MARE IIF.PUUIT de lo*t« Articolele atingătOAre de acea-itA braiiţA BIURQD de CONSTRUCŢIE- EXPORT • DIPLOMA DE ONOARE • 1» EiponlţlA dl» Bucureşti In MM La Typografla EPOCA se află de vîn-sare hfrtie maculatură cu 50 bani kil VÂR HIDRAULIC Calitate Superioară JDIflr FABRICA Ernest Manoel & Obled Xel mai bun intre "VINURILE deQUINQUINV este APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS DIN COMARNIC Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toată ţara T. ZWEIFEL BUCUREŞTI IAŞI Calea Moşilor, 91» * Strada Mitropoliei, 9, GALAŢI, Strada UgaHt&ţ«X, 46. • In t6te farmaciile. Sticla. — 1/2 sticla. e/SNg/3'.g,-^ [MOR ALBERTENOELS ( I S l Of; IACII Mi O K tt K Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti bine asortat cu următoarele TT Este tot-d’a-una mărfuri recunoscute de bună calitate: avind rezervor pentru apă ! de băut, Forme pentru | Îngheţată, maşine pentru făcut îngheţată pentru făcut nat, forme pentru unt Recitore MAfjlffE DACA parul 1> VOASTRĂ CADE!! dacA este fără putere şi tără luciu, dacă aveţi mătreaţă sad orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul P E T B O I< PENTRU PÂR care întruneşte pe lîugă calităţi şi aoeia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HA HM, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT: BUCUREŞTI : Ilie Zamflreeo», Str. Academiei 4; Bazar Universal, Calea Vio-torid SI; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogneria Tetzn Str. Lipscanii. GALAŢI -. Bereoviol, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann si Nicoleann. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsk; şi Konya. BACAU : Drogneria Andreescn. . • CALARAŞI : Farmeoia Ticek. * GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime ® MOBILE de fler pentru grădină SFEŞJVICE pentru grădină Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi streine) SERVIUIURl de porţelan de Bohemia şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI de ZINC DIN TOATE SISTEMELE Şl IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru atlrnat pe masă, pe perete din toate sistemele — MjĂMPi şi EEIjIAABE pentru rapiţd — «LINOLEUM» (Muşama) FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali. rămasă ir» veritabilul aparat suedes PRIMUS** Pentru fiert cu petroliu 1 1111,1USJ fără fitil. jl* v* vi: BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc. MABE DEPOZIT de ŢEVE DE FIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de la Brăila, nevămuite Reprrsentsnţa General» a casei EBE UiABEAS TEMI¥ # Co. Rerlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE MAŞINE DE BUCATE din Renumita fabrică Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscu- te ca cele mal bune şi cele maî econo-me In combustibile. Băi lucrate din Zinc de ori-ce dimensiune cu sobd pentru încălzit apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PER3IANEMTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUŞ L1TTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 vls-ă-vis «le Episcopie Prima Nămînţărie li o infim Bucureşti, Strada Carol Ao. 23. Recomandă: Seminţele nou Tenite, aduse de la grinarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut in 29 de ani. p j, IAD ERMA, qualitate superioară, cu certificate, necomanu. OAaBOSr# caiitat».a cea mal grea de 28 libre, etc. — DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ — Catalogul se trimete giatis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca in anii trecuţi. Cu toată stima FRIDR1CH P1LDNER S52S. SOBE MEIDINGER, PAEIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano) PKWTKD ÎNCĂLZIRE CU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMNE Maşini de Bucate MOBILE DE FIER Instalaţiunî de încălziri Centrale Fabrica COMETUL Adolf Nai lom o ii DEPONIT: Strada Doamnei, 14. PREŢURILE CELE MAI EFTINE (orrvieiu eonijftUncloo) ATELIER MPECIAL „ pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETROLEU, Calitatea I-a, detaliind lei 3.50 bani. ULEIU de rapiţă dublu rafinai. DEPOHITE IM PROVINCIE : Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpu§neanu, 87. Craiova, la d. PetracLe Andreescn & Fii, str. Lipscmi. Bucureşti.—Tipograliia EPOCA Strada ClamanUi No. 3.—Bu«ura»ti www.dacoromanica.ro