'i-' . 4i. SERIA II.—ANUL IV, No. 723. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI A BONAMMSNTMSJLtS încep la 1 şi 15 ale fle-cirel luni şi se pli-tese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţ» şi străinătate prin mandate poştale Un an in ţari 30 lei; In streinatate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » > » 18 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ . HEDACŢWA Ne. 3. - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8 ajvujvcm wînrijK In Bucureşti şi judeţe te primesc numai la Administraţie In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile «ie publicitate AnunciurI la pag. IV . . , 0.30 b. link » » » III . 2.— lei » > » » n ...... . 8.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIO 30 B AN I a nnnvisTUA ti a No. 3 — STRADA CLEMENŢE! — No. & SCANDALUL de la ACADEMIE Scandalul de la Huşi Este grefl, clnd vorbeşti de actele colectiviştilor, să nu întrebuinţezi cuvinte şi epitete violente. Violenţa provocată de adversari, nu mal este violenţă, ci o calificare dreaptă a faptelor acelora. Acestea le zicem apropos de alegerea colegiului I de Senat de la Huşi, alegere care are să rămltiă legendar de scandaloasă în analele electorale. lată un colegiu în care conservatorii afl majoritatea, în care candidatul opoziţiei poate fi aclamat chiar de două treimi din alegători, fără să se mal pro-ceadă la vot, de vreme ce voturile se pot socoti pe faţă. Pentru ca să evite un eşec sigur, guvernul a dat mizerabilelor sale instrumente, pretectul Munteanu şi primarul Triandafil, ordin ca să zădărnicească a-ceaslă a’eg-'re, refuzlnd preşedintelul-magistrat însărcinat cu conducerea a-cestel alegeri, listele legale, şi impunin-du I, aproape cu forţa, nişte liste cari nu aCk încă nici o existenţă legală. Da ; sub colectivişti s’a văzut acest fapt unic In viaţa noastră, ca un stupid ca Munteanu şi un păcătos ca Triandafil să voească a tranşa o chestie de drept şi de interpretare a lege!, şi să voească a impune părerea lor tuturor membrilor Curţel de apel din Iaşi, adică atît d-lul Matei Cantacuzino, cit şi d-lul DonicI, cit şi întregel Curţi. Jurisconsultul Munteanu cu învăţatul Triandafil voesc să facă jurisprudenţă în contra Curţii de apel din Iaşi. Ba, ceva mal mult: Ridicînd, el—simple in'trumente administrative—pretenţia de a da direcţie operaţiilor electorale, el aQ avut curagiul de a rezista preşedintelui, care cere listele legale, refuzindu-i-le şi impunlndu-l ca să procedeze la alegeri, după listele pe cari el le cred legale. Dacă indrăsneala acestor indivizi ar porni de la o intrigă locală, de mult scandalul ar fi încetat. Ministrul de interne, şeful prefectului şi acela al primarului, In tot ce priveşte atribuţiile administrative, ar fi pus la rezon pe ambii cu’pabill, şi alegerea ar fi fost efectuată acum trei sâptâmlnl. Dar, ceea ce este scandalos şi infam, este că ministrul de interne este marele culpabil. D. Ferichide a înscenat toată această infamie; cel doul păcătoşi cari ţin administraţia judeţului şi a oraşului nu fac de cit să execute ordinele nelegale ale ministrului. Prin urmare nu avem a face, nici nu trebuie să ne ocupăm, de fantoşele huşane, ci trebuie să tragem la răspundere pe negrul şi mohorîtul ministru de interne. Şi 11 vom trage la răspundere atît In Senat, cit şi in Cameră. \ a să zică colectivitatea a ajuns şi la întrebuinţarea expedientului de a a-mlna şi zădărnici nişte alegeri în care este sigură mal de înainte că va fi bătută ! De la ingerinţe şi de la presiuni a făcut un pas Înainte, ultimul pas, la suprimarea alegerilor cari nu-I convin 1 Fină acum, ingerinţele, corupţia, ameninţarea, etc. traQ mijloacele prin care colectivitatea izbutea în alegeri. Astă zi, guvernul este aşa de discreditat şi de răsuflat, în cît nimeni nu se teme de ameninţările Iul, nimeni nu pretează urechea la fâgâduelile lui, nimeni nu se supune presiunilor lui. Istovirea morală e complectă. In această situaţie disperată îl rămt-nea, cum am zis, un lucru; să suprime abgerile cu listele legale, cu speranţă că cu alte liste, lucrate de instrumentele lui servile, poate să aibă oare-care şansă de reuşilă. A făcut guvernul şi aceasta provo- cînd la Fălcifi scandalul de care ne ocupăm. A isbutit ca In două rîndurl să zădărnicească alegerea căpăllnd timp In c t listele noul să devină definitive, ca la fixarea termenului al treilea pentru efectuarea alegere!, să nu mal existe nici o controversă, pe baza căror liste să se procedeze. El bine ! noi făgăduim păcătoşilor de colectivişti, şi, in special d-lul Ferechide, o înfrîngere de clasa I chiar cu listele noul pe cari ilegal s’aQ silit pînă acum să le impună alegătorilor de la FâlciQ, înainte de termen. Pină atunci, însă, nu putem lăsa să treacă sub tăcere necalificabila purtare a d-lul Ferechide, pe car# îl tragem direct la răspundere pentru toate infamiile cari s’aQ petrecut la Huşi. ---------- --------------------- SINGURA OPOZIŢI ONE Avem nn guvern antinaţional, antiliberal, antiparlamentar, an-ticinstit, anti-etc. Aceasta nn o ipnnem numai noi. Aceasta aii spus’o o suma de fruntaşi liberali. E lesne de priceput cit de mare trebue să tie, faţă de nn aţa guvern, nemulţumirea ţărei ţi cît de mare trebue să fie popularitatea celor ce combat un asemenea regim. Eî bine, afară de grnparea d-Iuî Fieva ţi de ciţi-va tineri sinceri în indignarea lor ţaţă de nelegiuirile guvernului, noi slngnri representăm oposiţiunea, noi singuri întrupăm revolta sentimentului de onoare, de patriotism ţi de cinste îu contra regimului actual, D. Aure Han a dovedit că este tot atit de antinaţional, antiliberal, ca d. Sturdza. Ba chiar, Intre aceştia, cste o deosebire care vine în favoarea d-lui Sturdze. Acesta nu crede ţi nu mărturiseşte a fi (de şl este) antinaţional, antiliberal etc. D. Anrellau, care acnză pe d. Sturdza, nn rîvueşte de cît a fi antinaţional, anticinstit alături de d. Slut'dxa. Aceasta să fie ştiut de ţara. CONHICTUL INTRE SENAT SI MINISTRUL DE RESBOIU Sub regimul liberal se petrec lucruri cari te fac să le cruceşti. Se discuta itrl la Senat proiectul de lege al ministrului de războiu, privitor la organizarea marinei. Comitetul delegaţilor modificase cri. 9 în o şa thip în cit prin el se ajunge la ceva eu totul deosebit de ceea ce propusese guwrnul. S.natul nu stă mult la gînduri şi votează articolul aşa cum tl modificase comitetul delegaţilor, fără să se consulte ministrul de răsbol dacă primeşte sau nu modificarea. La observa ţiunea făcută de d. Carp în această privinţă, d. ministru de războiţi declară că e cu totul contra articolului comitetului delegaţilor şi că nu-l poate primi. Iată dar un conflict în’re Senat şi ministrul de războiu, care nu pr meşte ceea ce a primit Senatul. Şi atît de zăpăciţi sunt colectiviştii, atît de puţin îşi daii seamă de ceea ce fac, în cU s’a găsit un senator care să propue ca la un articol următor să se introducă un aliniat în sensul vederilor ministrului. Qu alte cuvinte să se facă o lege ale cărei articole să se bată oap în cap. Asta nu mai e Parlament, e curat balamuc. A trebuit să intervie iarăşi un membru al opoziţiei conservatoare, d. O. Pariu, ca să arate Senatului colectivist că din conflictul creat nu se poate ieşi dedt după votarea proiectului, cînd. ministrul va avea să declare dacă retrage legea sau se retrage d sa. Senatul a fost silii să adopte această procedură. După votarea articolelor, biuroul in-tnbînd cari sunt vederile guvernului, d. ministru de războia a răspuns : — Lasă să meargă şi aşa. Şi merge,,. Scandalul de la Academie Alegerea din secţlanea istorică In secţiunea istorică a Academiei Domine a devenii vacant un loc în urma încetării din viaţă a lui Al. Odohescu. Alegerea urma să se facă în sesiunea aceasta, dar ea a fost zădărnicită în urma unui enorm scandal, ne mai pomenit în analele Academiei Domine, provocat de d. Dim. Sturdza, care confundînd această înaltă instituţie de cultură cu adunătura de Mărgăriteşll, Filipoi şi Delimarci din Dealul Mitropoliei, a răcnit, a bătut din pumni, a ameninţat cu degetul, etc. Intr’una din şedinţele săptămînel trecute, d nii A. D. Xenopol, V. A. TJrechia şi Gr. Tocile8cu au propus alegerea d-lui Sutzu, un numismat consumat, fost director general al poştelor şi telegrafelor şi cumnat al d lor P. P. Carp şi Dim. Sturdza. Cum a auzit de acest nume, d. Dim. Sturdza a început să se impacienteze. De ce P Fiind că d. Dim. Sturdza crede că singurul numismat din ţară este d sa şi fiind-că el e în ceartă, din cauza răutăţii care ’l caraderiză, cu toate rudele sa’.e. Ţipetele şi retragerea d-lul Sturdza Alegerea s’a amînat pe Miercuri seara. Toţi membrii secţiunei istorice. în număr de 9 s’au întrunit Miercuri seara, la orele 10, la Academie, spre a alege un membru în locul vacant. D. Dim Sturdza a propus la locul vacant alegerea d lui Onciul, profesor de istorie la universitatea din Capitală. In contra acestei propuneri s’a ridicat întîiu d. V. A. TJrechia, spunînd că nu contestă meritele d-lui Onciul, dar acesta e încă prea Hnăr şi n’a produs încă destul pe cită vreme d. Sufzu e recunoscut de toată lumea ştiinţifică de un numismat, care numai onăre pâte să facă Academiei. D. A. D. Xenopol vorbeşte în acelaşi sens, spunînd că d. Onciul are încă destulă vreme ca să se afirme pe tărîmul istoric. D. Gr. Tocileacu, in termeni energici, cere d-lui Sturdza să nu proceadă şi la Academie întocmai ca la Cameră saii la Credit. Atit a fost de ajuns ca d. Sturdza să sară în sus şi ameninţind cu degetul, să ţipe: — D-voastre nu vă pricepeţi în numis matică şi n’aveţi căderea să apreciaţi cunoştinţele d-lui Sufzu. Eu care mă ocup de numismatică de atîta vreme, ştiu mai bine cît plăteşte d. Sutzu. — D-le Sturdza! Să faci bine să nu introduci aici moravurile de club I strigă d. A. D. Xenopol. — D-ta, d-le Sturdza, te pretinzi în toate incomparabil — observă d. Tocile seu, —în istorie nimeni ca d ta, în politică nimeni ca d-ta, în diplomaţie, in finanţe, in numismatică, la Credite, la societăţi de asigurare, etc., pretutindeni numai d ta eşti atot ştiutor. D. Sturdza sare în sus şi ţipă: — Eu nu mai stoic aici... plec... demisionez din Academie! Toată viaţa mi-am închinat’o Academiei şi am dreptul să cer să faceţi cum vreai* eu. Nu mai stai* cu d-voastre... plec., da, plec de aici... da, da, demisionez! Adiol Şi d. Sturdza furios îşi ia pălăria şi servieta şi pleacă. Intervenţia d-lnf I. Kalindern Toţi aii rămas înmărmuriţi de violenţa şi de apostrofele desordonate şi fără şir ale d-lui Sturdza. Dar cel mai surprins a fost d. I. Kalinderu, care imediat a alergat după d. Sturdza şi după multe stăruinţe l’a readus. Dar d. Sturdza tot nu s’a calmat şi vă-zîndu-se iar între colegii săi a izbucnit . — Eu nu-l vreau pe Şutzu, cii sunt în contra rudelor, în contra nepotismului. Dacă l alegeţi pe el, eu demisionez din A-cădem :e... Şi aşa de tare s’a aprins, în cît a plecat din noi* din Bală. D-nii Kalinderu şi I. Bianu s’au dus după dîn3ul şi după ce aiî izbutit să l calmeze puţin, l’ai* readus. înainte de a se începe alegerea, d. To-cilescu a făcut apel la d. Sturdza să nu voteze, fiind in joc mm cumnat al d-sale, d. Şutzu. Rezultatul votării: d. Sutzu patru voturi, d. Onciul patru voturi. Fiind paritate de voturi, alegerea a fost aminată. Un strigăt de alarmă Nici nu mal Încape îndoială că trăim sub un regim, care nu poate fi numit de cit regimul neruşinării, al arbitrariulul şi al ne in stei. S’a vfizut şi aiurea cum s’a văzut şi la noi, ca uu partid politic să fie detestabil din orl-ce punct de vedere ar li privit. S’aQ «fizut partide politice cari bQ ridicat hoţia Ia treapta unul principiu de guver-ntuilnt; altele cari «Q falşificat voinţa ţârei menţiiilndu-se cu forţa la ctrma el, dună cum s’afi văzul partide In stare să înjosească un neam întreg, supuindu-I ba'jocuril vrăjmaşilor, ştiind că aceasta este preţul menţineril.lul !a putere. S’aQ văzut de ase- menea partide unde tonţii şi neghiobii er&fi sfetnicii Tronului şi ctrmacil ţărei iar pişicherii şi pot'ogaril conducînd instituţiunile tinanciare. nu spre ale înflori pe ele, dar spre a Inflo i buzunarele lor. S’aQ mal văzut partide cu etichete liberale şi democratice comiţlnd acte de un reacţionarism revoltător şi d< magogl cari o data ridicaţi sus prin ajutorul mufţimel aQ devenit In urmă împilatorii el. Şi pentru că am zis că s’nQ văzut partide de acestea şi la noi. e bine să amintesc că partidul liberal e unicul partid In lume, care a avut marele merit să Întrunească toate acestea la un loc, In tot timpul de clnd s’a născut: fie de la Tudor Vladimirescu, fie de la descălicătoare. Dar, şi aiurea şi la no*, acele partide a-veaQ o organizaţie .• un şef recunoscut saQ un comitet ne-ocult, un stat-major, un program, soldaţi disciplinaţi, etc. SpeculaQ, de pildă, In opoziţie, buna credit. ţă a naivilor, fie cu promisiuni de uşurare de dări, fie cu speranţe că o dată a-duşl la firmă, lapte şi miere va curge pentru toţi. Căta să deştepte, fiind tot departe de budget, trufia de neam, să facă pe toţi să viseze că ţara nu se poate mulţumi cu fruntariile ce are ; că e o crimă a lăsa pe fraţii tăi, pe cari soarta tn decursul unul trecut viforos i-a deslipit de la patria mamă şi i-a alipit la alte mame vitrige, să se adape Ia izvorul durcrel. IngrijeaQ In acelaşi timp să denunţe pe conducătorii partidului advers guvernelor străine că ajută pe sub mlaâ pe fraţii Împilaţi şi prin urmare r ă el sunt instigatorii ni'şcărilor generoase provocate, pentru ca astfel să Ji se erte tot vocabularul de nerozii spuse pe la Întruniri publice pe socoteala lor. Odată aduşi la putere, deşi înghiţeaQ tot ce aQ vorbit şi aQ scris Iu opoziţie, deşi provocaQ turburărl prin acrea că substi-fuiaă stomacul capului, de şi aruncaţi vălul uitârel peste toate speranţele unul viitor mal bun, Încolţite în inimile fraţilor subjugaţi ; deşi miş-aQ ordinea publică prin actele lor arbitrare In cit despera o ţară şi necinsteaQ un neam,—totuşi aveaQ cel puţin putinţa de a zice: acesta e modul nostru de a vedea şi de a fi şi piin urmare nu vouă partid advers avem să dăm socoteală, ci Ţârei saQ Coroanei, căci re-prezinlăm vederile unul întreg partid sub steagul căruia sunt adunaţi atiţia fii al a-cestel ţări. Odioşi, om fi, şarlatani, om fi, pungaşi, om fi, criminali, om fi, dar... ţara ne vrea, Coroana ne tolerează. Atunci te adresezi ţării, te adresezi Coroanei : spui şi unuia şi altuia că e o ruşine să fim conduşi de pcnglicarl şi deş.r-latai I; că e o crimă ca oamenii cari aQ as-vMit în armata, ce va fi chemată lntr’o zi să apere existenţa noastră ca neam. mărul discordiei, spiritul de revoltă care distruge sirgurul mijloc de a avea o armată glorioasă «disciplina», să stea pe băncile re-presentaţiunil naţionale şi pe treptele Tronului, irdidnd In acelaşi timp locul lor între ocnaşi. Dar cînd vezi iă aceia cari sunt toleraţi sus, sus de tot, unde n’ar trebui să se adu ă de cit fiii aleşi al naţiunel, nu sunt representenţil unul partid, că el sunt alungiţi şi repudiaţi de tot ce este o forţă In acel partid; că e o cinste pentru ori ce om ce simte şi gîndeşte ceva, de a rupe orl-ce legături cu aceia pe al căror suflet zace nu un mare păcat, după cum s’a z:s, ci un iad întreg, o, atunci nu ţi mal rămtne, ori ctt de mare resemnare creştine asoă al avea, de rit să daî strigătul de alarmă pentru ca toţi oamenii de bine să-şl dea mina pentru a alunga pe a eşti apostaţi, pe aceşti usnr-patorî, pe aceşti ordinari criminali strigîn-du-!e : hoţii Ia puşcărie. DIN STREINATATE Pace sau războiu? Nimic hntărlt nu se poate încă prevedea asupra rezultatului conflictului dintre Spania şi Sta'eb-Unite. Pregătiri militare se fac de ambel-i părţi; mal mult, tntreg personalul legaţiunel americane din Madrid a plecat la Paris. Acestea ar fi semne de razboifi. Pe de altă part6 Insă, reprfziutanţil Angliei, Franţei, Germaniei şi Auslro-Ungariei, pe lingă cele două puteri Sn conflict, «fi oferit bumde lor oficii pentru a evita rAzboiul. însuşi Papa a făcut acelaşi pas. Acestea ar fi semne de pace. Vom vedea dacă intervenirea celor patru pu-Uri europene şi a Papei va putea împiedica is-bucnirea războiului, atit dedoritde parlamentul State'or-Unite, fUtatcIr-Fnite Iu adevăr, pe clnd Mac Kinb-y face totul pentru a ajunge In o soluţitine paşnică, parlamentul american face totul pentru a provoca râs-boiul. Pericolul este aci, şi dacă America va da lume! surprinderea şi scandalul unul războiţi provocat de o democraţie liberă şi stâpinft pe ea însăşi, parlamentul va fi acela caro va fi silit miri a puterii i xeculive, mut scrupuloasă şi mal puţin accesibi'ă, la influenţe mul mult safi mal puţin avuabile. Un parlament democratic liber ales, făuritor de militarism şi de războia—iată In adevăr cum totul se s. himbă In lumea asta. Nonă lecţie pentru doritorii de teorii, pentru metufisicienil constituţionali, Ferelgu TRIBUNA LITERARA Dare de seamă anuală a d-lul secretar general George I. Lahovari, către adunarea generală a S G. R. in şedinţa de la 7/19 Martie 1898. (Urmare) Sire! Permiteţi-ne a Vă prezenta In astă seară primul fascicul al Mirelui Dicţionar Geografic al Romîniei şi cu recunoscuta Voastră indulgenţa bine voiţi a primi şi dedicaţia JuY. Societatea Geografică Romtnâ nu putea, credem, să Vă exprime mal bine nemărginita el recunoştinţă, de cit puind prima el lucrare importantă sub Augustul Vostru patronaj. Cele-i’alte fascicole vor urma regulat, ast-fel că pînă Ia primăvara anului 1900 cele cine! volume, cari vor forma Întregul dicţionar, să fie tipărite. Rămîne acum ca publicul, ca autorităţile, ca societăţi'e culturale şi financiare, să se aboneze şi să cumpere Dicţionarul enciclo-pedic-geografic, ce societatea noastră, cu multe sacrificii băneşti şi sacrificii de timp, cu grea şi stăruitoare muncă, a parvenit să dea la lnmină. Dar de sprijinul ce vom Intlmoina, nu ne-am îndoit nici odată, căci altfel nici nu am fi început această publicare colosală, care este lu disproporţie cu modestele resurse, de cari dispune Societatea Geografică Romlnă. Sire! Onorată Adunare ! După pilda anilor trecuţi şi cu bine-voitoarea d-v învoire, Îmi voiă permite a trece In revistă, foarte repede, bine Înţeles, faptele geografice cele mal Însemnate ce s’aQ desfăşurat In cursul anului trecut, tn lumea întreagă. Inceptnd cu faptele politico-geografice, avem de înregistrat In Europa, mal lutliQ războiul greco turc, care va schimba diu noQ hărţile noastre geografice, astă dată In favoarea semi-lunet. Nenorocitele fase ale acestui războiQ disproporţionat sunt Încă prea recente, In cît să Se nevoe a le mul aminti aici—luptele de la Lirisîa, Tricala, Doraocos şi fu fine de la Farsal, aQ silit pe Greci să ceară pacea şi cunoaşteţi lu ce condiţiunl ea a fost Încheiată. Situaţia In Creta, pricina primordială a războiului, a rămas aceeaşi şi ne este teamă că chestia Cretei a fost numai a minată. Un alt eveuiment politic, a cărui însemnătate u’a scăpat de sigur nimănui, a fost vizita preşediufelul Republice! Franceze, la Curtea Ţarilor. Se ştie că cu această ocazie, s’a pronunţat pentru prima oară cuvin-tul de alianţă, atit de mult aşteptat de întregul popor francez; le grand mot, cum zi-ceaQ gazetele din Paris. Iată textual răspunsul Ţarului la toastul d-lul Felix Faure : *Je suis heureux de voit *gue votre s6jour parmi noua crde un nou-*veau lieu entre nos deux nations ainies «et alliees, igalement resotues ă contribuer “par tonte leur puissance au maintien de *la paix du monde, d’apris Ies rbjles de *la justice». Dea Domnul ca cuvintele atit de înţelepte ale puternicului Monarch, să fie de bun augur pentru o pace îndelungată. Tot In rindul evenimentelor memorabile trebue să punem jubileul de 60 de ani de domnie al venerabilei regine Victoria, celebrat cu atit entuziasm şi attta fast, In vara trecută Ia Londra şi Iu toa<ă Anglia, şi care a dat ocazie credincioşilor supuşi al Majestăţel Sale să constate cu o legitimă uitndrie, imensele progrese şi nemărginita întindere ce a luat Imporiul Britanic lu această lungă şi bine făcătoare domnie ps care ci o numesc deja *Era Victoriană*. Astă zi E"glitera împreună cu poseeiu-nile Indiilor, saQ mal scurt zis, Imperiul Britanic lu întregul lui, ocupă uu IeritoriQ de 29 de milioane de k lom-tri pătraţi, adică de trei ori Întinderea Enropel, safi un sfert din suprafaţa uscatului globului; iar ca populaţie, 385 de milioane de oameni sunt astă zi supuşi sceptrulul venerabilei Regine, atit adică cîţt locuitori numără Întreaga Europă, (Va urma) www.dacoromanica.ro K P O C A nOPORMJLţXE Scandalul de la Huşi; Asupra ne mai pomenitului scandal din Huşi primim următoarele amănunte de o extremă importanţă : D. Eugen Donicl, membru al Curţii de Apel din Iaşi, Înainte de a pleca la Huşi să presideze alegerfa de senator, s’a întrunit cn toii membrii Curţii şi aii discutat modul de procedare la alegere. Curtea în unanimitate a decis că nu se poate proceda la alegere decit numai cu listele cele vechi, deoarece listele cele noul nu sunt definitive, unele contestaţii fiind pendinte încă la Casaţie. Miercuri dimineaţă la orele 9. d. Donicl se presintă la primăria din Huşi ca să procedeze la alegere. Imediat mal mulţi slujbaşi puşi de primar şi de prefect afl cerut ca alegerea să se facă cu listele cele noul. Un mare număr de cetăţeni Insă afl protestat. Preşedintele a decis ca alegerea să se facă cu listele cele vechi şi, In consecinţă, a cerut primarului Triandafil să-I înainteze o listă oficială. Primarul, cu o obrăznicie revoltătoare, a refusat certnd preşedintelui să i facă o cerere oficială. Preşedintele cedează şi face cererea, la care primarul răspunde, tot în scris, că nu poate să dea listele cele vechi. * * * Se produce un moment un tumult de protestări. Cetăţenii afl protestat energic în contra primarului, iar candidatul guvernamental, mamelucul Nicoreseu, şi-a permis impertinenţa de-a apostrofa pe preşedinte. După cîte-va minute d. Teleman, candidatul opoziţiei, prezintă preşedintelui un exemplar din listele cele vechi semnat de primarul Triandafil şi de secretarul primăriei, purttnd in acelaş timp şi sigiliul. 0 data In posesiunea I stel oficiale, pre-şediiitele a chemat pe primar şi l’a întrebat: — Recunoşti semnătura d-tale P — Nu, nu pot afirma că e semnătura mea t — Dar sigiliul îl recunoşti? — Nu ştiu. Poate să fie şi un sigiliu falşificat l Faţă cu acest cinism revoltător, d. Donicl a chemat pe secretarul primăriei, care însă fiind dresat, a făcut o declaraţie identică cu a primarului. . •% D. Donicl face atunci o nouă adresă primarului cerlnd dosarul listelor vechi ca să confrunteze cu listele presintate de d. Teleman. Dar primarul, batîndu-şl joc de preşedinte, a răspuns că archivarul primăriei se plimbă prin oraş şi nu poate să-i pună la disposiţie dosarul. In treacăt notăm, că d. Teleman înmt-nînd d Iul Donicl li-tele cele vechi, a dat în acelaşi timp o declaraţie semnată de 15 alegători fruntaşi prin care cer să fie daţi în judecată pentru falş în acte publice, dacă se va putea dovedi că listele presintate de d. Teleman nu sunt exacte. D. Donicl aşteaptă pînă la orele 3 p. m. în localul primăriei ca archivarul să se întoarcă de la plimbare. Dar in zadar. Deci, face o nouă,— a treia, — adresă primarului ca să cheme pe archivar să i dea dosarul listelor celor vechi. Culmea obrăzniciei: primarul răspunde că archivarul sfirşindu-şi plimbarea a plecat la ţară! * * * Atunci d. Eugen Donici roagă printr’o adresă pe d. procuror să vie şi să constate cele întîmplate. Procurorul, la ordinele prefectului şi ale inspectorului administrativ Calligari, vărul lui Gogu Can-tacuzino, răspunde că va însărcina pe judecătorul de instrucţie să cerceteze, caşul neflind de competinţa d sale. D. Donicl aşteaptă pe judecătorul de instrui ţie, dar acesta tot nu vine. In timpul aeesta se produce un scandal enorm : Candidatul colectivist Nicoreseu, cu o lipsă de ruşine fără seamăn, Începe să insulte în gura mare pe preşedinte. D. Donici a rămas încremenit pe loc şi a avut enorma răbdare să stea liniştit şi să asculte insultele unui mizerabil. Dar lumea din sală era atît de revoltată, înctt era cit pe aci să sfîşie pe canalia colectivistă. D. Teleman indignat de purtatea mişelului, «’a repezit asupra lui, dar graţie intervenţiei d-lul Donici s’a evitat a se da o corerţiune meritată insultătorului. Cetăţenii s’au mulţumit atunci să ia de guler pe Nicoreseu şi să’l dea afară ca pe ori-ce tîrăe-briu. D. Donicl a stat pînă la orele 5 p. m. nemîncat la primărie, clnd, conform legel, a dresat cuvenitul proces verbal constatind că din cauza primarului n’a putut proceda la alegere. * ' * « Iată acum textul interpelărilor anunţate ieri Ia Senat şi la Cameră asupra acestui cas grav : D. P. P. Carp a anunţat următoarea interpelare : Am onoare a interpela pe d. ministru de interne asupra atitudinei primarului Triandafil care în două rindurî. refuztnd serviciul datorit, a zădărnicit alegerea de la Huşi, şi îl rog să ne spue ce măsuri are de gind să ia în contra reinoirei unor asemenea uneltiri arbitrare. La această interpelare s’a asociat şi d, G. Panu. ; D. Al. Djuvara a anunţat următoarea interpelare : ?ŞCe măsură crede d. preşedinte al consiliului că trebue luată pentru a pune capăt conflictului care s’a ivit între guvern şi primarul de Huşi de oparte şi magistraţii Cnrţti de Apel din Iaşi de altă parte, cu privire la alegerea colegiului I de Senat de Fălciu, conflict care a adus după sine aminarea de două oria unei alegeri fixată prin două decrete regale, fapt fără precedent in istoria regimului nostru reprezentativ. D. Vasi e I.ascar a anunţat biuroul Camerei că se ase ciază şi d-sa la această interpelare. Aflăm că mai mulţi senatori si deputaţi guvernamentali au scris pe plicurile în cari li s’au trimis invitările de participare la banchetul pe care-l dă diseară d. Dim. Sturdza, că nu pot primi invitarea. Maître d’Hâtel al banchetului e mame-lucul Delimarcu, cu care mulţi guvernamentali refuză să stea la masă. Aseară s’a dat la Continental banchetul oferit de silă de funcţionarii ministerului instrucţiei d-lor Dim. Sturdza, Spiru Haret, C. Dimitrescu-IaşI şi G. Meitani. Banchetul a fost de 60 tactmurl. Afl participat toţi funcţionarii superiori al ministerului, tnceplnd de la şefii de biurourl în sus. Afl toastat d-nil Sturdza, Haret, C. Dimii trescu-laşl, G. Meitani, St. Sihleanu, St. Ioan, etc. Drapeliştil aii decis să suspende orice fel de acţiune antiguvernamentală, plnă după întoarcerea M. Sale Regelui din străinătate. In ce priveşte svonurile de împăcare Drapelul le dă aseară o categorică (r desminţire ; de alt-fel noi am prevăzut această desminţire, căci guvernul după ce a luat budgetele face acum pe dificilul. D. N. *Fleva, nemulţumit de lipsa de energie legendară a d-lul Aurelian, e hotărît a întreprinde pe propria sa respundere viitoarea campanie extraparlamentară. Divizia IV de infanterie de sub comanda d-lul general Năsturel, s’a reîntors aseară, la orele 6, din marşul pe care l’a făcut In comuna Otopenl. Trupele aveafl o ţinută excelentă. D. deputat V. G. Morţun ne roagă să anunţăm că n’a primit nici o Însărcinare de la alegătorii diu Roman ca să interpeleze pe ministrul de interue asupra multelor a-facerl ale mameluculul [Delimarcu, pe care d. Morţun 11 socoteşte «om cinstit». Pe cit ştim d. V. G. Morţun dacă u’a primit, de sigur va primi zilele acestea o asemenea Însărcinare. Consiliul şcolar al Bucovinei a încuviinţat cererea direcţiuuel liceulul[din Cernăuţi ca să ţină In fie care an serbarea bardului naţional Vasile Alexandri. Peutra banchetul de diseară al mamelneilor aii primit invitări individuale ţi deputaţii ţi senatorii drapelfştl, afară de d-nii Costinescu, V. Laacarf Delavran-cea ţi Xenopol. llrapellţtii s’aă întrunit aseară ţi s’a decis ca nici unul din ei să nu ia parte la banchet. Această hotărfre a drapelfţtilor a fost o snrprlndere pentru guvernamentali asupra cărora a produs nn etect desastros. D. C. G. RommenhOller, consul general al Romtniel Ia Rotterdam, a publicat de curîr.d o carte intitulată: *Rumenie>, scrisă In limba olandeză şi tot-d’odată o traducere a acelei cărţi tn limba franceză. Această scriere, formează un frumos volum In 8° de 256 pagine, cu mal multe tabele statistice. Autorul se ocupă lntr’lnsa de toate manifestările vieţel noastre economice : finance, producţiune agricolă şi comercială, comercifl şi căi de comunicaţie. Cronica Judiciară. Infanticid.—Ştiri judiciare Tudora. soţia legitimă a lui Vasile Nicolae, de ani 32, văduvă de acesta £de vre-o 4 ani, cu patru copil, a respectat cit a putut nu numai anul de doliti ci de trei ori pe atlt ; la urma urmelor iusă s’a Încurcat şi ea cu un biet consătean, anume Ion Dumitru, din cătunul Mogoşoaia, comuna Bucuvenl. dlnd naştere unul al 6-lea copil, acesta ilegitim, care n’a trăit multă vreme, de oare-ce s’a găsit, chiar In ziua naşterel, Îngropat tn curtea locuinţei celei care i-a dat naştere. De ce n’a trăit copilul ? Gura satului spunea că mama e de vină. Din ceea ce spunea Tu-dura nu prea se înţelegea mal nimic. Aci zicea că copilul a născut mort, aci că a născut viii, dar că n’a trăit de cit o clipă, aci că ibovnicul părăsind-o, n’a mal voit să aibă o a cincea gură de hrănit, başca ruşinea satului. Vine şi omul artei, medicul Însărcinat cu faoerea autopsiei, să’şt spue şi el cuvlntul. «Suni de părere, zice acesta, că copilul a murit din asfixie, provenită probabil din astuparea gurel şi a nasului cu o cirpă». La înfăţişare, acuzata tăgădueşte crima. Se introduce martorul, părintele Theodorescu, preotul satului. D. preşedinte Cerchez.—D-tale ţt-a făcut vr’o mărturisire ? (£R.—Cînd veniseră autorităţile la faţa locului m’am dus să văd şi efl pe Tudora, care era în pat şi la toate Îndemnurile mele să spue adevărul, n’a vrut să-nil spue nimic. D. procuror Catargi.—N’a pus mlinilela pept ca şi clnd ar avea de spus ceva ? R.—Le-a pus dar n’am Înţeles nimic. Un lucru ştifl că de clnd mama e Închisă, copiii rătăcesc gol pe drumuri (sensaţiune). D. avocat Dau a complectat apărarea Începută de preot: îndoielile rezultind din actul medical, lipsa mobilului invocat de fetele mari, cari afl de ascuns vr’o ruşine, etc., etc. Juraţii, afl trimis acasă nu pe Tudora, ci pe mama copiilor, spre a-I Îngriji de Paşti, de ouă roşii. (Aplause furtunoase). • * * D. consilier Fleişlen va îndeplini, la Curtea de Apel din Bucureşti, funcţia de judecător de va-canţie In timpul vacanţiel Paştilor, iar d. su-ileant P. M. Petrescu e Însărcinat cu aceeaşi uncţie la tribunalul Ilfov. Buletinul Economic 26 Martie. Conversiunea.— O telegramă ce primim azi diu Berlin priu Agenţia Romînă anunţă aconic că «conversiunea rentei romlne 5 la sută din anii 1881 şi 1888 s’a închis ieri Înainte de amiazt». Safl ştirea aceasta e incomplectă, sad nu s’a operat Încă Întreaga conversiune. Intr’adevăr, conversiunea actuală nu cuprinde numai renla 5 la sută din 1881—88, ci şi renta 5 la sută din 1875,—fără a mal vorbi de bonurile rurale 6 la sută, a căror conversiune se face numai In ţară. Dacă telegrama de mal sus cuprinde dar date exacte, atunci s’a făcut plnă acurr numai conversiunea rentei 5 la sută din 1881 — 88, In sumă loială de 36 320.000 lei nominal, rămtnlnd să se vază şi rezultatul conversiune! pentru renta 5 la sută din 1875 In sumă Litală de 30.225.000 lei. Cum numai piaţa Parisului deţine această din urmă rentă, trebue să aşteptăm ştirile de acolo. Bursele străine. — După depeşile de azi şansele pentru aplauarea conflictului Arue-ricano-Spaniol devin din ce In ce mal mici. D. Mac Kinby hezită ; nu vrea să ia asu-pră-şl răspunderea unul rezbel dezastros fără a Încerca toate mijloacele de a-1 Înlătura ; de aceea a amiuat din nod pînă Luni publicarea mesagiulul săti, care trebue să poarte indicaţia rezbelului safl a păcii. Aceasta nu lmpedică pe ministrul Statelor-Unite la Madrid, d. Woodford, să facă pregătiri de plecare : familia şl o expediază la Biaritz, iar personalul legaţiunel va pleca la Paris, spre a aştepta acolo deznodămlntul conflictului. D. Woodford rămloe singur la Madrid, gata să plece şi el clnd rezbelul va fi inevitabil. Intervenţia Papei şi cea a puterilor europene, nu afl dat plnă acum nici o normă spre a putea judeca tntru cit afl şanse de a reuşi. Nesiguranţa situaţiuuel a avut asupra burselor străine efectul el firesc: o nouă scădere a cursurilor, scădere de care a fost cuprinsă plnă şi bursa diu Viena, cea care a fost piuă acum cea mal impesibilă tn tot timpul conflictului. Renta romtnă se menţine la cursurile el vechi, fără mal nici o variaţiuue. Tirgul de cereale. — Bursele streina afl manifestat, afl tendinţă mal calmă, ceea-ce a proeus In porturile noastre o slăbire a transacţiuniior. Preţurile n’afl scăzut, dar a scăzut plăcerea de a cumpăra. Conflictul ispano-american Pregătirile Spaniei Madrid, 26 Martie.—Consiliul de miniştri a decis formarea unul comitet care se organizeze o subscripţie naţională pentru sporirea flotei. Ministrul de finanţe a fost Însărcinat să redigieze decretul relativ la această afacere. O notă oficioasă zice că consiliul de miniştri a examinat cestiunile politice actuule sub toate feţele şi cu informaţiunile date de miniştrii afacerilor străine, coloniilor, războiului şi marinei. Consiliul a decis să menţie toate deriziunile sale anterioare, fără nici o modificare. Hotărlrile in această privinţă s’afl luat lu unanimitatea membrilor consiliului. O scrisoare americană In momentul clnd Începea consiliul de miniştri, d. Gullon a primit de Iad.Woodford o scrisoare In care II exprimă speranţa că dei isiunea Spaniei o să poată Im-pedica tristele consecinţe ale stării actuale de lucruri, ce el regretă foarte mult, dar ce el socoteşte inevitabile dacă lucrurile ar continua să meargă cum s’a făcut ptnă acum. O nouă propunere a Spaniei New-York, 26 Martie. — Netv-York-He-rald anunţă că tn cercurile oficiale se crede că situaţia se poate schimba plnă Luni, e-vitind ast-fri răsboiul. O depeşă sosită acum de la d. Woodford conţine o nouă propunere a Spaniei, care se va discuta azi In consiliul de miniştri. Intervenirea Papei Madrid, 26 Martie. — D. Woodford a adresat d-lul Gullon, cu titlul personal, o scrisoare rugindu l să-l comunice ultima sa hotărîre înainte de miezul nopţii. In urma unei telegrame de la Papa între-bîud ce conesiunl ar face Spania în ces-tiunea spauo-amerieauă, consiliul de miniştri s’a întrunit pentru a doua oară scara. Guveruul a răspuns că ratifică numai de-cisiunile cunoscute deja de d. Mac Kinley. Cîte-va ziare anunţă plecarea d-lui Woodford pe mîine. Ministrul de războiu in-terviewat, declară că continuă să spere că se va menţine pacea. Nota marilor puteri Washington, 26 Martie. — Rcprezintanţil puterilor mari europene afl remis d Iul Mac Kinley o notă făcind apel la umanitatea şi moderaţiunea naţlunei americane, sporind mult că negocierile dintre Spania şi Statele-Unite vor isbuti la o înţelegere, care asigurînd menţinerea păcii, va da garanţiile necesare pentru restabilirea ordinei la Cuba. Nota afirmă caracterul dezinteresat şi u-mauitar al reprezintanţilor puterilor. Consul nl Lee ^ New-York, 26 Martie. — Se anunţă din Key-West Agenţiei Reuter că d. Lee, consulul Statelor-Unite la Havana, care era aşteptat în timpul nopţii, n’a sosit. Probabil că d. Lee a rămas la Havana plDă să fi plecat toţi cetăţenii americani. Răspunsul Statelor Culte Washington, 26 Martie. — In răspunsul săfl remis reprezentanţilor Engliterel, Frâu ciel, Germaniei, Austru Ungariei, Italiei şi Rusiei, d. Mac Kinley zice că Împărtăşeşte speranţa exprimată In nota lor care este menţinerea păcii dintre Statele-Unite şi Spania, pace obţinută cu ajutorul garanţilor necesare pentru restabilirea ordiuel la ]uba şi terminarea stărel cronice de tur-rurărl lu insulă, cari cauzează atlta răfl intereselor şi ameninţă liniştea naţiune! americane prin natura şi consecinţele luptei Întreţinută In porturi şi cari revoltă sentimentele de umanitate ale naţiunel. Afară de asta d. Mac Kinley declară că apreciază caracterul umanitar şi desintere-sat al demersului represeutanţilor puterilor. Statele-Unite îşi îndeplinesc o datorie de umanitate punlud capăt unei situaţiunl a cărei prelungire infinită a devenit netole-r abilă. In urma acestui răspuns, reprezeutauţil puterilor afl avut o conferinţă cu d. Sher-man, ministru al afacerilor străine şi cu d. Day, secretar asistent al ministerului. DIN CAPITALA Prins asupra faptului.— Sergentul de oraş postat In strada Academiei, a prins asta noapte pe un pungaş de meserie numit N. Ra-dulescu, in momentul clnd sărea pe fereastră dintr’o casă din acea stradă Încărcat cu mal multe obiecte furate. Pungaşul a fost condus la secţia respectivă. Copil lepădat. —ErI după atniazl, circiu-mărul Mauole Minculescu. domiciliat pesoseaua Ştefan cel Mare. a găsit pe o masă aşezată In faţa circiumei, o copilă de curînd născută, înfăşurată In clle-va clrpe murdare. Micul nenorocit a fost trimes In Îngrijirea spitalului Maternitatea, iar secţia respectivă cercetează pentru a descoperi pe denaturata mamă. ITn atentat ta contra Carolel I — O ■ceuă tragică s’a petrecut erl seară In circul Langer, unde de mal mult timp batalionul de dame ţinea afişul. Iu momentul elnd celebra Carola eşia tn a-renâ, călare In fruntea batalionului săfl, un tl-năr, prost îmbrăcat, se repede in spre un ofiţer din circ şi voeşte să’l ia sabia. In loc să poată pune mlua pe sabie, furiosul tinăr s’a ales cu un picior la posterior. Lovitura aceasta Insă nu l’a descurajat şi cu aceiaşi furie cu care pornise, el se repede la Carola şi voeşte să o răpue. Nebunul, căci nebun era, a fost pe dată ridicat din arenă de personalul circului şi condus la secţia de poliţie. Acolo nebunul a* declarat că se numeşte Carol, cS a tost odinioară In serviciul circului şi că avea intenţiunea să ucidă pe Carola. S’a constatat însă că sărmanul era atins de un acces de nebunie furioasă. In ce priveşte pe Carola, ca ori-ce comandant al unul batalion atlt de puternic şi curagios a rezista atacurilor, atentatul a lăsat-o foarte rece şi a continuat spectacolul cu cea mal mare linişte. DI^JARĂ Prinderea uuul vestit pungaş. — Un renumit pungaş de meserie, numitul A-bram Asendorf, care acum clţl-va ani a furat în tren 16000 lei, a fost prins zilele trecute şi închis în arestul subprefecturel din Gă-lăşeştl. Pungaşul, acum clte-va zile, mal furase pe linia Cîmpulung-Bucureştl, un portofolii! cu 2140 lei din buzunarul unul comerciant care călătorea în acelaşi compartiment cu dinsul. Asupra lui Asendorf s’a găsit o parte din banii furaţi. Crimă misterioasă.—In pădurea Stalului Cotmeana, din judeţul Argeş, s’a găsit ucis purtind mal multe răni la cap, gardianul acelei pâ lurl, numit Costescu. Parchetul avizat, a început cercetările. Fecunditate. —Femeii Ana P. Guţu din comuna Uoveţu, judeţul Mehed.nţr, a dat naştere alaităerl ia 3 copil, doul băeţl şi o Ltâ. AII! muma cit şi nouil născuţi sunt pe deplin sănătoşi. Crima din Ralael.—Din Turnu Măgurele ni se anunţă că o crimă îngrozitoare s’a comis acum două zile, In comuna BalacI, Teleorman, în împrejurările următoare: Femeia Gherghina Lupn, întreţinea relaţiunl de dragoste cu un sătean, nuume N. Stancu Popa, din aceea comună. De cît-va timp însă femeia începu să neglijeze pe amantu sătl care o iubea cu o dragoste nebuuă şi se lăsă chiar să fie ademenită de promisiunile altul ibonnic din sat. S.-enele de geh zie erafl foarte dese între cel doul amanţi şi dia ce In ce mal violente. Alaltă-er), lntr’un moment de teribilă furie, amantul Înşelat, trage un foc de puşcă asupra amantei asie şi o ucide pe loc. Criminalul a dispăru! pe dată după comiterea crimei. Autorităţile afl luat măsurile de urmărire. NUVELA VIOLETA Dacă floricica asta n’ar avea miros, poate ar fi fost uitată de poeţii cari ’l-afl dedicat a*îtea versuri, poate ar fi fost uitată de amorezaţi şi de femei, cari afl făcut din ea poboaba amorurilor lor. La flori, parfumul, culoarea şi forma, fac totul lor cel frumos. Violeta, mieşuneaua ori tămSioasa, pentru că e tot una, are un parfum aşa de plăcut, aşa de gingaş, care pare că pătrude piuă In locurile cele ntal ascunse tn inimile noastre, unde se nasc şi cresc iubirile cari se sorb voluptos. Violeta mal are şi farmecul culorel sale, acea culoare care seamănă cu albastrul cerului, cu acel cer vecinie senin şi scăldat de soare. Floricelele astea mici şi pline de farmec, stafl aşa de aproape de pămlnt că pare a’l atinge, şi sunt aşa de ascunse în verdele plăcut al frunzelor sale, că pare a se piti de ochii curioşilor şi al admiratorilor. Aşa ascunsă, pare că ar voi să întrupeze emblema modestiei. Ea creşte ascunsă, pe marginea şanţurilor şi la adăpostul Împrejmuirilor, sub umbra pomilor. Şi nu pentru că nu-I place razele soarelui, ci pentru că’I plac Înmuiate, Îndulcite de resfrîugerea frunzelor verzi. Ea nu se arată, ci voeşte să fie căutată. Ea uu strigă albinelor, fluturilor şi amanţilor : ------7 - -- 1 iii Wt tişor sub adierea vtntulul pe care ll parf mează : Sunt şi efl p’aci! Ca formă, Violeta nu se aseamănă c nici o altă floare ; nu are numărul lor c fol, şi nici mărimea lor bătătoare la ocb Ea are forma sa proprie : ca geniele. E nu imitează pe nici uua diu surorile sa şi se ocupă numai să’şl a3cuudâ In cuibt fermecător al buzelor sale cereşti, mislert propriului săfl amor. Şt Întreaga floricică aceasta e uu mişte pintru ca’şl face scut din frunzele sale : peutra că numai lu fundul corolei sale uaşl altarul iubirilor el. Violeta este o picălură diu albastrul cei care se coboară pe pămlnt spre a se îr drăgosti cu el. După prima sărutare a loi ea dispare şi s’uscunde speriată par’câ d iubirile mal neliniştite şi mal arzătoare ca profanează globul nostru. Făptură delicată şi drăgălaşe, ea uu poat să vieţuiască de cit lu dulcea căldură a lunile Martie şi Aprilie. Ea ne vesteşte primă vara şi dispare Îndată ce aceasta a apărut ma-estoasă, urmată de cortejul el de lilieii trandafiri şi garoafe. ’ Ca toate geniele Înainte mergătoare şi creatoare, ea prepară triumful, dar nu ia parte la el, ci se mulţumeşte să moară pe sinul unei copile, modestă ca şi dlnsa, dar ca şi dtnsa parfumată de candoarea viigi-uală a timiditâţel şi a speranţei. Şi în adevăr, Violeta e atlt de imbibată de modestie, In cit şi parfumul el e dulce şi modest, căci rămlne aproape de ea. Clnd aerul e rece, mica floricică dispare, se Închide lu sine şi nu mal reapare de cit sub sărutarea caldă a soarelui. Copilelor cari vă deschideţi speranţele voastre In aurora Primă-vereî, faceţi ca violetele voastre să se păstreze cit se va putea mal mult, şi să nu grăbiţi cu o nerăbdare ne-folositoare înflorirea trandafirilor. Nu uitaţi că el afl spini mulţi. Violeta n’a avut nici o dată 1 Pnolo Mante gaza Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 26 Martie (după amiază) (Urmare) Se votează budgetul eforiei Bucureşti, după ce vorbesc d-uil Dobr. seu-Argeş care cere să se vlnză sătenilor două moşii ale Eforiei şi d. G. Dem. Theodorescu care critică micşorarea numărului internilor la spitale. Se ia in discuţie budgetul Eforiei Sf Spi-ridon. D. jV. T. Popp ţine un mare discurs financiar şi economic cu priviri retrospective asupra arendăreî moşiilor Statului la Ro-mini şi strei.ii. D. Gr. Macri răspunde că în Moldova nu sunt de cît mari capitalişti şi agricultura se la e de către aceştia. Dovada că chiar d. Vasile Morţun are ca arendaş pe un mare capitalist şi exploatator Molhi Fiscber. D. Macri cere ca guvernul să vie cu proiectul Casei Rurale ceea ce va scăpa Moldova de pericolul străin. Se votează In total budgetul epitropieî Sf. Spiridon—fără nici o modificare. D. Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri mulţumeşte majoritâţel pentru concursul ce a dat guvernului de a vota budgetele Statului. D. Sturdza aduce mal multe laude majo-rităţel pentru atitudinea demnă ce a avut tn tot timpul acestor diu urmă 20 de zile. Preşedintele consiliului care apoi Camerei să voteze proectele de pensiuni al familiei Ţoni şi al d-nel Elena Codtescu. I„r după asta să treacă in secţiuni spre a se ocupa cu rîte-va legi financiare ce sunt ne-resoUale, iar ia întoarcerea din secţiuni să se voteze cr Viişoreanu, în chestie de regulament, spune că de vreme ce discuţia este a se urma asupra proiectului de 1< ga a marinei mi itare, nu se poate Întrerupe această discuţie, pentru a da cuvlutul interpelato-rutul. D. P. Grădişteunu spune că de oare-ce ordinea de zi este fixată şi interpelările sunt puse la început, nu se poate lua cu-vtutui unul inlerpelator a cărui interpelare este pusă la ordinea zilei îuaintea proiectului de bge In discuţie. Se cere Includerea discuţiei şi se admite. Preşedintele declară că la ordinea zilei este continuarea discuţiei pe articole a proiectului de lege asupra marinei militare. D. Costescu Comuneanu protestează spu-nlnd că interpelarea d-sale este pusă la ordinea zilei Înaintea acestui proiect şi deci nu-I poate refuza cuvlutul, mal cu seamă că preşedintele a dat cuvlutul mal multor interpelatorl cari şi-ud amluat interpelările. Protestările d Iul Costescu-Comăueanu răniţii fără uicl un efect. Senatul Începe discuţia pe articole a proiectului de lege asupra marinei militare. Articolele 1 ptnă la8 se votează fără discuţie. D. General Berendeiu, ministrul de răs-boid, cere ca articolul 9 să fie votat aşa după cnm a fost formulat de guvern, iar nu după cum el a fost modificat de comitetul delegaţilor. Voci: Nu se mal poate. Articolul este acum votat şi nu putem reveni asupră 1. D. P. Carp spune că asupra unul articol votat nu se mal poate reveni. Urmează apoi o discuţiune între d. general Angheles' u, raportorul legel, şi d. ministru de râsboid, susţinlnd fie care re-dacţiunea articolului ; ministrul pe a guvernului şi raportorul pe a comitetului delegaţilor. D. Cuvalioti spune că după votarea le-gel se poate reveni asupra votărel articolului. D. G. Panu. Asupra acestui articol nu se mal poate reveni cu ni 1 un chip. El este votat şi d. ministru ori îetrage legea, dacă articolul nu-I convine, ori face amendă onorabilă comitetului delegaţilor. D. Panu se întreabă apoi, ce a votat Senatul prin acest articol. Raportorul proiectului susţine una şi d. ministru combate cele spuse de d. raportor. Ce a votat atunci SeJ natul ? Discuţia se închide şi articolul 9 rămlne votat, aşa cum a fost redactat de comite'ul delegaţilor I., contra dorinţei şi insistenţelor ministrului de războiti. Articolul 10 se votează nemcdificat. La art. 11 d. P. Carp găseşte neregulată scutirea de dări a părinţilor aKăror fii servesc Iii maiinâ. Datoria de a servi ţara este o datorie sflntă, care nu tiebueşte plătită ast-fe). D. Carp cere ştergerea acestui alineat. D. Exarcu-Bacău susţine această scutire, pe motiv că serviciul pe mare e cu mult mal grtd şi mai periculos de cit pe uscat. D. general Berendeiă spune că acest aliniat a fost trecut ast-fel din legea în vigoare a; tualmeiife. Discuţia se Închide şi articolul se votează nemodificat. Art. 12-15 se votează nemodificate şi fără discuţie. D. colonel Negel la art. 16 propune un amendament prin care ofiţerii superiori pot fi Înaintaţi fără să aibă stagiul de Îmbarcare. A neudamentul se primeşle şi articolul se votează ast fel nemodificat. Art 17-32 şi ctl dn urmă se votează fără discuţie ş nemodificate. Pusă la vnt în total, cu bile, legea este primită cu 57 de voturi din 60 votanţi. * * * I. P. S. Mitropolitul Primat cere ca Senatul să ia in discuţie proiectai pentru autorizarea epitropiilor bisericilor Amza şi Sf. Ion Moldoveni, din Capitală, de a conţi a-ta de la creditul rural un împrumut de 100 000 lei pentru reparaţia şi reconstituirea bisericel Amza. Cererea se admite şi proiectai se votează fără nici o discuţiune. * # * D. Costescu Comăneanu, aminteşte biu-roulul că, iu conformitate cu regulamentul, i s’a promis cuvlutul pentru dezvoltarea in-terpelârel sale, după terminarea discnţiunel legei marinei militare şi roagă să i se acorde cu'lntnl. D. Ilariu Isooranu roagă pe d. Costescu să renunţe de a desvolta azi interpelarea, de oare-ce ministrul preşedinte lipseşte. Incidentul se lm liide. *** Senatul votează apoi făli discuţie proiectul de Irge pentru înfiinţarea a două şcoale comerciale de gradul al Il-lea la Galaţi şi la Craiova. Se votează apoi, iarăşi fără discuţie proiectul de lege prin care comuna Iaşi este autorizata a contracta un Împrumut de 7.085.364 lei 25 bani, plătibill în 30 de ani prin anuităţi cari se vor înscrie In chellue-lile obligatorii ale comun» I. Senatul mal votează In pripă proiectul de lege pentru Întrebuinţarea escedenlulul casei de depuneri, consemnaţiunl şi economie, resultat la închiderea exerciţiului 96-97. Proiectul da lege prin care consiliul general al j deţulni Dolj este autorizat a Împrumuta de la Casa de depuneri suma de 1.542 914. 25 bani; Pio’ec.tul de lege pentru autoiizarea comunei Craiova de a contracta pe seama budgetului casei T. I. Preda, un Împrumut de 50 000 lei de la Casa de depuneri; Proiectul de lege prin care comuna ur At"4’ e3te autorizată să acorde d lui Al. Siavridi, concesiunea iluininărel oraşu- u' - u electritate pe termen de 30 de ani; 1 roiectui de lege prin cere consiliul general al judeţului Dorohoid este autori bl ■ ^ coutrac^eze uu împrumut de 601.000 Legea prin care împrumuturile ce jude-ţu uzad are contractate de la Casa de depuuerl In sumă de 258.944 30 se unifică lutr’un singur împrumut ; Legea prin care se aprobă convenţia Încheiată de consiliul comunei Herţa cu proprietara ttrgulul cu acelaşi nume pentru rescumpărarea acestui tlig şi prin care comuna este autorizată a contracta un Împrumut de 322 500 lei pentru plata res-eurapărărel. Şedinţa se ridică la orele 6. Şedinţa de ia 97 JMartie Şedinţa se des liide la orele 2.15 sub preşedinţa d-lul C. Nicolaidi. Presenţl 92 d. senatori. Pe banca ministerială d-nil Haiet, Fere-obide şi An. Stolojan. Se fac formalităţile obişnuite. D. dr. Butâresru, trimiţtndu-şl din nod demisiunea din scaunul de senator al colegiului I de Brăila, ca insistenţa de a i se primi, biuroul pune la vot această demisie şi Senatul o primeşte. D. Preşedinte declară vacant colegiul I de Brăila. D. Spiru Haret, ministrul cultelor, depune pe biuroul Senatului proiectul de lege pentru acordarea pensiuuel minorilor defunctului Miltiade Toni, fost senator. Se cere urgenţa şi se admite. D. ministru al instrucţiei publice mal depune un proiect, cerlnd un credit de 11 milioane pentru clădirea mal multor localul I de şcoli, cerlnd şi urgenţa. D. P. P. Carp, profitînd de prezenţa ministrului de interne, Întreabă clnd acest d. ministru este dispus să-I răspundă la interpelarea ce i-a adiesat, erl, cu privire la suspendarea, pentru a doua oară, a alegerel din Huşi, din cauza primarului Triandafil. D. Ferechide, ministru de interne, spune că nu poate răspunde astăzi, de oare-ce •Tare iuiormaţiunl exacte In această privinţă. D sa cere să beneficieze de cele trei zile reglementare. D. P. Carp : Atunci rămlne pentru Luni şi.. mline Senatul ia vacanţă ! Voci: La anu, la anu. Se intră In ordinea zilei. Senatul votează un proiect de lege prin care comuna Panciu este autorizată să contracteze un împrumut de 600 000 lei. Depeşile de azî (Serviciul < Agenţiei Rjmîne») Paris, 20 Marii». —Consiliul de resbel va discuta mline demersurile de făcut în afacerea Zoi». Constautinopol, 26 Martie — Un consiliu extraordinar de miniştri a decis să tri-meaţă ambasadorilor turci o nouă depeşă circulară In privinţa afacerilor crctane, şi concepută In sensul cererilor anterioare. Paris, 26 M irtie. — Cele două camere aîi votat bugetul definitiv şi s’td amluat plaă la 1 Iunie st. n. ultimeInformaţiuie] Sesiunea Parlamentului se va prelungi încă pentru trei sile, a-dicâ pînăMarţea viitoare. In ziua aceea se va lua vacanţă pînă la 20 Aprilie. Apoi Ca mer ite vor fi prorogate pînă la 12 Mai. Colectiviştii o dac lutr'o beţie. Astă seară are loc la Hngo un nou banchet, de astă dată oferit de <1. Mur tiza mamelucilor săi. Lumea se întreabă, cu drept cnvtnt, cine plăteşte costul acestor banchete şi dacă fondurile secrete nu această destinaţie. ]Lnniea mai observă că este o curată hoţie să se cheltuiască banii contribuabililor pentru orgiile d-lor Mturdza şi Cantacu-ziuo. Opinia din Iaşi anunţă : Clubul conservator din Iaşi a aclamat, în şedinţa de Miercuri, candidatura d-lui general Mânu pentru colegiul al douilea la Senat, sub rezerva consimţimîntului d-luî general Mânu şi aprobărei comitetului central executiv. D. ministru de interne a primit demisiile consilierilor comunali din Ploeştl şi a convocat cobgiile comunale pentru Împlinirea vacanţelor. Se afirmă, din cercurile guvernamentale, că in curînd se vor retrage din minister d-nii Sp. Haret, An. Stolojan §i M. Feruhide. D. Constantin Papp, fost diriginte al oficiului telegrafic central din Galaţi, transferat pe timpul alegerel de la 8 Martie curent, a fost din noi) numit Iu Calaţi la postul ce l’a ocupat, zice Galaţii. Funcţionarii ofiiulul telegrafie, de la cel mal mic plnă la cel mal mare, afllnd de venirea d lui Papp, s’ad dus In corpore Ia gară de ad primit pe iubitul lor şef; uuil chiar, afl fost la Bărboşi Intru întlmpina-rea lui. Seara, funcţionarii telegrafului aii dat un banchet Iu onoarea d Iul C. Papp. Sesiunea generală a Academiei Romine se va închide mtine, seara. D. Zorilă, prefectul judeţului Covur-lul, a solicitat erl ministrului de interne să T transfere Ia Tulcea, căci i s’a făcut viaţa imposibilă la Galaţi. Despre scandalul de la Huşi mal primim următoarele amănunte : D-nil Teleman, Cişman şi alţii, revoltaţi de ilegalităţile primarului Triandafil, în-tr’un moment au admis ideia ca să se facă alegerea cu listele cele noul, atunci Triandafil, pus in încurcătură, a răspuns: Cu o condiţie, anume ca cel contestaţi din listele cele noul să nu aibă dreptul să voteze. Aceasta condiţie insă nu se putea admite pentru următoarele motive: Primarul, în vederea că poate să izbutească a se face alegerea cu listele cele noul, a contestat cu trei zile înaintea alegerel, direct la Casaţie, ocolind tribunalul, 11 alegători cari votează de ani de zile şi cari pe bună dreptate nici *nu pot fi contestaţi, fiind mal toţi, printre cari şi d. Al. Negruzzi, mari proprietari. De alt-fel chiar cu listele cele noul candidatul opos'int e tot attt de sigur de iz-blndă cnm e cn listele cele vechi. Deşi Drapelul de azi dimineaţă anunţă In litere grase eă nici un drapelist nu va participa la banchetul de diseară al mame-iucilor, totuşi suntem pozitiv informaţi că d. Gheorghe Mlrzeseu, fost ministru drapelist, cel cu chitanţele fondurilor secrete, a dat erl cuvlutul săd de onoare d-lul Stur-dza, că va participa la banchet. Este vorba să mal participe şi d nil A. Vizanti şi Coust. Lecca, cmbil drapelişll. Ni se comunică din T. Severin, că apele rialul Motru venind foarte mar], ad stricat In mal multe locuri şoseaua Bioştenl-Boca, distruglnd ramblnrile de la capetele podurilor după rcea şosea. Convorbire între d-nii Fe-reeiiide şi Politimos Ieri după amiazi la Cameră, d. deputat Popescu- Ţuică s’a dus la d. Politimos şi i-a spus : — Domnule Politimos, te pofteşte d. ministru de interne in cabinetul consiliului de miniştri. D. Politimos, mirat de această invitare, pleacă. — Ce ai cu mine, d le Ferechide ? — a intrebat d. Politimos. — Vite, ne al face o mare plăcere dacă ol veni Vineri seara la banchetul nostru, — ii spune d. Ferechide mîngîindu-l pe umeri. — Dar cum să mă duc, cînd nici n’am fost invitat ? — Cum P N’al fost invitat ? Te rog să nu te superi; aranjez numai de cit ca să primeşti invitarea. Sper că o să vii; ne-ai face un mare tor dacă n’al veni! — Lasă, d-le Ferechide, nu te mal osteni de geaba, căci nu mă duc efi la asemeni marafeturi. Ţara geme de păcătoşii e d-voastre şi d voastre mai aveţi vreme de benchetuit ? ! Tablou ! Aflăm că d. deputat N. P. Romanescu din Craiova va demisiona azi sad mline din msndatul de deputat. D-sa îşi va motiva demisiunea cu proasta stare a administra iei comunale din Craiova. Azi soseşte In capitală d. F. Slrasmann, medicul şef legist al oraşului Berlin. D sa a exprimat prin scrisoare dorinţa de a vizita morga din Bucureşti. D. dr. Strasmann, care e o celebritate medicală, face o călătorie spre a vizita institutele medi-o-U gale din Austrii, Ungaria, Romluia şi Tur» ia. D. Iarca, directorul penitenciarului din T.-Ocna, va fi destituit pentru neglijenţă In servicid. Graţie neglijenţei d-lul Iarca, banda lui Mărunţelu era să evadeze din penitenciar şi numai unei Intlmplărl fericite se poate mulţumi că evadarea s’a zădărnicit. Şcoala militară din Capitală nu va lua vacanţe pentru sărbătorile Paştilor de elt In Vinerea mare şi numai pentru zilele de săibătoate. Această măsură a fost luată tn vedere că cursuiile şcoalel sunt Intlrziate din cauză că In timpul epidemiei de febră tifoidă, şcoalele ad stat timp de două luni închise. Aflăm că s’a primit de către comitetul Teatrului Naţional, demisia artistului Va-sile Leoneseu. Şi să mal miră lumea de ce Teatrul nostru Naţional merge aşa de prost. Consiliul comunal al Capitalei este cooj vocat pentru mline seară la orele 9. tJJLTIMA ORA D. senator dr. Butărescu din Brăila şi-a reînoit azi demisia. Senatul, fără discuţie, a admis’o. * * * D. Valerian-Urseunu a declarat că urmează exemplul d-lul Mlrzeseu şi va participa la banchetul colectivist de diseară. D. L. Asian, deputat, ne-a declarat azi că nu primeşle în nici un chip prefectura de Covurlul şi că numai aceia cari ti sunt inamici pot să răspîndea-soă o împăcare a d-sale cu guvernul. La banchetul ce se dă astă-seară la Hngo na vor lua parte drapelişti^ afară de d-nil Mîrzestn şi Valerian Ursianu. Putem spune chiar că nici d. Tache Giani, preşedintele Camerei, nn va lua parte la acest prasnic politic, căci va pleca—et pour cause—la Craiova azi la orele 5.50. De obiceiă d. Tache Giani ia cel dinţii tren ca să evite dezagremente pentru viitor. De asemenea nn vor lna parte alţi doul din intimi—singurii tn Cameră—al d-lnl T. Giani, d-nil V. Bosetti şi Ion St. Bră-tianu. Ch«» ruiuT Iu 1MHO 2 M-mI-IIi BON MINIER 1» nnî AUGUSTE CL0UAR0 fost Grădinar Şef al Capitalei, Entreprenor de Parcuri şi grădini Bucureşti, Ntruda Carol I, 58 MARE nFPnif 9‘ vîuzare !n Kros şi de- itmnt. ucruu ,Hil de semin^ de Tri. foiu, Lucernă, Iarbă de Cimp şi Gazon pentru Livezi si Păşuni, Fnragere, Graminee. Uleioase, Textile şi Economice ; rădăcini fur agere ; Sfecle, Morcovi, Naşti, Cicoare de cafea, ete. etc. Seruinţerie de flori de legume de tot felul. Peste 20i* de soiuil de Trandafiri,Răsaduri de flori şi arbori fructiferi. Instrumente pentru grădinari şi amatori POMPE şl TUL,VAI «E pentru stropit grădini si florării (Serre) Maşinele cele maî noul de Altoit Viţă Americană, după sistemul francez şi adoptat de Secţiunea Viticolă a Ministerului ’ de Domenii. Stabilimentul horticol şi Pepiniera se află pe Şoseaua Grozăveşti (Cotroceni) Ferma de încercare ln judeţul Argeş Catalogul de detail se trimite gratis şi franco la cerere. Oficiu agricol şi viticol GARA ULMEIÎI J. BRECHOiaE inginer agricol Cavaler al Meritului agricol, ofiţer ■ l Leului şi Soa-elul Persiei Director In formaţiuni technice relative la diferite culturi şi mal cu deoaevire în privinţa viţel. Analisa, determinaţiuuea şi tratamentul boale-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor americane după pănjînturf. Datdrrainarea boalelor viţe-şi tratamentul lor. Reconstituirea viilor cu toptanu. Consultări prin corespon leaţe sad cu deplasări. Tarifu se trimite dnpă. cerere. Planuri de stîne, cocine de porci, staule, graj duri şi pivniţe Administrare de proprietăţi. CĂTRE APRECIiTORIÎ BEREI „LUTHER“ Cu apropierea N&rbătorilor «Ie Paace, Inceptnd şi scsonul pronriu ».i« al Be'-nT, FABHICA de BERE «LUfTIKR» anunţă onor. sale clientele că va pun» In con-sumaţiune, din raialele mate pivniţe, ln care se afli permanent un DEPOSIf de PESTE UN MILION DE LITRI din speciele de bare Ijttger, f*ll*iner şi Bavarexă ex'rasa numai din orz cu-at şi din cel mal renumit hameiă de Saaz (Bi-heiniaj şi fabricate tn tiinou» iernel cu deosebită Îngrijire şi înadins pentru ace-it seson, singurul care pune în r» i-f caliiaţile unei BERE in realitate EXCELENTE. Recomandăm deci cu totul deosebit această BERE şi ne place a crede că aoreci «toril de liEHE „r.UTHER“ ne vor exprima mulţumirile lor ca şi ptnă acum. căci am căutat in tot paTiKsul de aprd-po trei zeci de ani de dud ex:stă aceasta fabrică, să oferim <> rabtate de bere bană, guettoas*ă tjl hlgienled. Toate comeuzile atît telegrafice ctt şi prin corespondenţă se vor adresa direct FABIIICEI Comenzile din capitală or cit de miel ar fi ele, se efectuează imediat triraiţindu-se B.roa fie în butoae fie tn sticle chiir la casa clientului prin serviciul de distribuire, care se compune din mal multe căruţe ce sunt permaneat In activitate. Iar comenzile din districte se e-feotuează chiar în ziua sosire! lor, prin serviciul special de expediţie, numai ci trenuri da mare viteză şi se trimit Iu butoae de 50 şi Î5 litri şi in lăzi de cite 50 sticle. S iFabrica căutind a faoe orl-ce înlesnire clienţilor săi a mal instalat un aoarat telefonic Ia centrul capitalei la proprietatea sa B«r&ria Centrală din str. Biserica Eoi, de unde se poate comunica ori cînd şi fără nici o plată, direct cu Fabrica care asemtnea este In legătură cu toată reţeaua telefonică din ţară. Preţurile curente şi orl-cd desluşiri se trimet imediat, gratis şi franco la cerere. Cu deosebită stimă Direcţiunea Fabrice! de Bere E. LUTHEît Cofetăria RIEGLER AHM: AS OR TtMtEXT XOITÂTI I n OTJE OE CE de la 1—200 franci Salonul de Consumaţie va fl compleetamente arangiat şi deschis onor. public ia zina de 6 Aprilie rorent. ...6ASA CAPSA BUCUREŞTI UIAKE EXPOZIŢIE ___ DE OIŢE Z3E FASCE $1 de CoHuleţe împodobite cu Flori şt Fasdri Ouă de chocolatd pline de surprise cu totul nouî de la 1 Fr. 25 f| Cassa avînd un serviciu special de expediţie pentru provin- fl cie şi străinătate, se însărcinează de a trimite prin poştă în ■ ~ toată ţara franco de port şi de embalagin or ce comandă, îndată dnpă primirea ordinului. COFETĂRIA FIALCOWSSO." S-sorI G. Andronescu & C-nia FVHNISORII CURŢII REGALE tMiaţa Teatrului,—Bucureşti,—Piaţa Teatrului Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolatd, fruits gla &s, Cozonaci şi diferite băuturi tine ca Champagne Pomery, L'qmrurl şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi în special onor. noastre clientele că, cu oea-siunea sărbătorilor de PascI ne afl sosit un bogat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de os, de metal bronzat, de ztlilr şi de rhoco’at l. Bom-bonerie şi alte articole de lux. Me serveşte zilnic fugheţatâ Napolitană. Coinantlete ise efectuează in Provincie franco tle AtnbalogSu. FABRICA