SERIA n.—AMIL IV, No. 722. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia NUMĂRUL 10 BANI a un v.i nă:\Ti:i. k încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plâ-tese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţar a 30 lei; In streinatate 60 lei Şase luni ... 15 > » » 25 * Trei luni . . . 8 » » » 18 • Un număr In streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA *•. S. - STRADA CLEMENŢE! - No. 8 TELEFON A ilTJVCI M* WEE In Bucureşti şi judeţe «e primesc numai ta Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV . . , 0.30 b. lmk- » » » III , ' 8.— lei » » » » ÎI . . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECHlfi 30 BANl A UMUVISTKAŢIA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. S DEŞERTAREA DLUI AURELI AN DREPTATEA LIBERALILOR Proclamarea Republicel la Ploeştl; revoluţia şi abdicarea Regelui în 1871; propagarea asasinatului Şefului Statului de d. D. Sturdza, la Iaşf, în 187G ; candidatura Dabija; manifestaţii sediţioase în faţa Palatului ; pronimciamentul militâresc din 1894 ! Acesta este bilanţul, nu al unul partid revoluţionar, condamnat la o veşnica oposiţiune, ci al unul partid de guvernăinînt, care a exercitat puterea în Roinînia timp de 17 ani, din 32 al Domniei Regelui Carol. Judece ţara ce învâţămint răsare din apropierea între faptele criminale ale partidului liberal şi timpul ctt a deţinut guvernul. Sâ trecem la partidul conservator. lata un partid fidel Tronului şi principiilor de ordine, căruia nu i se poate imputa nimic, afară de cîte-va licenţe de limbagiQ într’o epoca de exasperare în contra regimului bratienist. Acest partid (care, fie zis în treacat, a scapat o data Dinastia), a justificat în tot-d’a-una prezenţa sa la cîrma, prin munca încordata a celor două mal capabile guverne ce le-a avut ţara. Care-1 e răsplata? De doua ori, în 32 de ani, vine la putere, pe care o exercita, cu totul, 12 ani. Şi, în ce împrejurări vine la guvern ? In 1871 se încredinţează d-lul Lascar Catargiu puterea, cînd Domnitorul are a alege între abdicare şi partidul conservator. In 1888, el vine purtat de un irezistibil curent popular. Daca intrăm în amănunte, mal observam ca în 1876, se dă guvernul coaliţiei de la Mazar Paşa. In 1888 se refuza puterea coaliţiei, cunoscuta sub numele de o-poziţie-unită. Mal mult. Nu se da guvernul macar unul guvern de transiţie, ci se vîră diviziunea în partidul conservator. In 1895 se curmă existenţa guvernului conservator, pentru a se inaugura, tot în paguba conservatorilor, o nouă teorie constituţionala de alternare a partidelor. De la 1895 pînă 1898 vine, de doua ori, fără voinţa ţării, deşi răsturnat odată de ţară, guvernul Sturdza, guvernul care comite trei crime: una în contra naţionalităţi, o alta în contra Bise-ricel, şi o a treia în contra armatei. Sa ne întrebam acum ce morala răsare din aceste pilde. Daca partidele politice ar fi nişte cenacole de filosofi, răul n’ar fi atît de mare. Morala cear culege aceştia, ar fi, de sigur, foarte descurajatoare. Dar urmările n’ar fi tocmai primejdioase. Nişte oameni cari n’ad în vedere de cit binele în sine şi cari se menţin în lumea specu-laţiunilor înalte, ar constata râul şi n’ar fi ispitiţi a făptui potrivit îndemnurilor rele ce li se da. Dar aceste pilde se adresează unor partide politice, cari sunt frâ-mlntate de pasiuni, a căror menire este nu speculaţiunea înaltă, ci acţiunea, cari nu ţin seamă numai de idei, ci şi de oameni pe cari trebue să-i cîrmuiaseă. El bine, un partid politic, care e adînc convins ca e menit sa faca bine ţarii, care trebue să dorească sa capete puterea şi sa o ţie cît mal mult, un asemenea partid, zicem, cu cît va fi mal sincer convins, cu atît va fi mal puternic îndemnat a alege acele mijloace cari asigura mal bine isbînda ideilor sale. De aceea suntem datori să recunoaştem că, într’o privinţă, liberalii sunt scuzabili. Succesele lor, timp de 32 ani, desvinovăţesc, întru cît-va, apucăturile lor pe cari morala le ostndeşte. Negreşit, e cu atît mal mare meritul unul partid, ca partidul conservator, de a rămîne leal şi corect, cînd trebue atît de crud sâ-şl ispăşească lealitatea. Nu mal puţin adevărat că e, moralmente, foarte regretabilă această contradicţie între datoria şi interesul unul partid. Moştenirea d-lul Sturdza In mod imprudent, ziarul Drapelul a dat pe faţă o divergenţă fundamentală dintre fruntaşii liberali. D. Stătescu susţine, de mal bine de un an, că conservatorii trebue să vie la putere. D. Sturdza, care are puterea, se deosebeşte într’o privinţă de d. Stătescu, zieînd: *După mine In buc să vie conservatorii.» D. Aurelian, care n’are puterea, dar voeşte să o aibă, cere, după d. Sturdza, o o patra formaţiune liberală şi o a doua formaţiune aurelianistă. Faţă de aceste opinii contradictorii nu ştii ce să admiri mal mult, armonia dintre fruntaşii liberali ori desinteresarea soluţiu-nilor preconizate de fie-care dintr’înşil. In acostă critică situaţie, d. Aurelian, In loc de a se explica cu cel-l-alţl fruntaşi liberali, se adresează nouă şi se miră că nu împingem modestia plnă a refuza puterea ce dd. Stătescu şi Sturdza pretind că ne revine în mod legitim. Insă d-sa nu ascultă de aceleaşi statuii de modestie şi se miră că dd. Stătescu şi Sturdza precum şi toţi conservatorii nu se înţeleg, pentru a pregăti o nouă experienţă aurelianistă. Cînd unanimitatea grupărilor noastre politice, minus aceea a d lui Aurelian, exprimă asemenea sentimente, suntem scutiţi, credem, a discuta mal departe teoriile d-iul Aurelian. Totuşi vom înfăţişa ctte-va întîmpinărl la pretenţiile d-lul Aurelian. Pretenţiile sale sunt nejustificate mal In-tliti pentru că guvernul Aurelian a fost deja experimentat o dată şi nu credem ca ţara simte dorinţa de a reîncepe acea experienţă. Al douilea, e neadmisibilă teoria că trebue ca fie-care partid să treacă prin ani de zile de frămîntărl, de diviziuni şi de guverne rele. Dacă In urma Imprejurăiilor excepţionale ale celor 12 ani de ctrmuire liberală, conservatorii, cari erafl In opoziţia-unită, afl avut nevoe de clţl-va ani casă lichideze alianţele lor, aceasta nu lnseamă că în tot-d’a-una, chiar In împrejurări normale, acest regim de excepţiune să devie o regulă. De altminteri, liberalii atl avut deja trei formaţiuni. Ş’apol sunt două deosebiri intre liberali şi noi. Uua este aceasta: conservatorii ati pornit de la dezunire pentru a ajunge la unire. Liberalii tfi pornit de la unire pentru a ajunge la dezunire. Cea-l’allă este că, chiar clnd erafl conservatorii dezuniţi, Încă afl dat guverne capabile şi fecunde şi n’afl dat spectacolul sflşierilor desonorante şi al recriminărilor defăimătoare pe terenul necinstei şi a trădării intereselor ţării. Iu fine, Drapelul mal ridică unele preten-ţiunl In numele unei eventuale Împăcări a liberalilor. Dar am mal avut un guvern li-beraj unit şi ţara l’a cintărit. Nu credem dar că Drapelul va putea împărtăşi ţărel credinţa că un guvern liberal Impetecit, după defăimările dintre fracţiunile liberale, ar fi mal bun de cit guvernul liberal din 1895, Incbiegat prin şeapte ani de muncă frăţească in opoziţie. latre guvernul actual şi un guvern de concentrare liberală ar fi două deosebiri: In loc ca diviziunile să fie In afară de guvern, ele ar fi In sinul guvernului. Cea-Faltă deosebire ar fi ca In Ioc de un guvern odios ca cel de az», am avea un guvern imoral. Noi ştim că In numele patriotismului d. Aurelian cere să i se facă un loc printre trădătorii cesliuuil naţionale, In numele liberalismului cere unirea liberalilor cu sugrumătorii regimului parlamentar, In numele moralei publice lucrează la înfrăţirea lui Wachtel cu Zappa, In numele moralei private voeşte conlucrarea d-lul Fleva cu d. Ionel Brătianu. Dacă nu ne am glndi de ctt la interesele noastre de partid o aşa imorală împerechere sub firma liberală, nu ne-ar displace. Deşertarea d-luî P. 8. Aurelian SvonnrI de reuinnlare.— Adevărnl a- enipra situaţiei.Grupul intransigenţilor. Svouurî de remanlare Drept consecinţă a pupăturel naţional-liberale de la Academie, dintre dd. Aurelian şi Sturdza, o mulţime de svonuri, cari de cari mai ciudate, circulă despre împăcarea dintre drapelişlî şi sturdsiştî. Aşa, se spune că împăcarea în tabăra liberală de toate nuanţele este generală; alţii spun că deja s’a fixat o deplină înţelegere în ce priveşte condiţiunile de pace şi, conform acestei înţelegeri, se va face zilele acestea o remaniare ministerială, dindu se trei sau patru locuri drapeliştilor. Şi aşa mai departe. Din toate aceste svonuri reiese un singur lucru: Tratativele de împăcare urmează cu multă activitate. Adevărul asupra sltnaţlel De vr’o cîte-va zile s’a remarcat foarte mult atitudinea in doui peri a Drapelului, dirigiat direct de d. P. S. Aurelian prin d. Perieţeanu-Buzău. Nimeni nu bănuia, nici chiar drapeliştii, ce rost are această reservă şi nimeni nu bănuia pe d. P. S. Aurelian, care se prefăcea bolnav. Abia acum se ştie că d. P. S. Aurelian, din momentul cînd s’a început campania extra-parlamentară,8’a retras la Academie, unde aproape zilnic avea lungi întrevederi cu d. Dim. Sturdza. In urma acestor întrevederi acţiunea obstrucţionistă a fie-vişlilor n’a fost de loc secundată de dra-pelişti, in urma ameninţării d-lui Aurelian, că se va retrage în viaţa privată. In adevăr, d Aurelian a declarat d-lui Şen-drea, a doua zi după începerea discuţiu-nei budgetelor, următoarele: — Eu nu vreau ca prin obstrucţionism să compromit ideia unei eventuale concentrări, şi dacă d voastră ţineţi a continua campania, eu mă voiu retrage din viaţa politică. In urma acestei ameninţări, d. Fleva a fost părăsit de drapelişti. Atunci cînd s’a remarcat de toată lumea isolarea d-lui Fleva, nimeni nu credea încă că d. Aurelian va fi capabil să trădeze pe aliatul său. Mai mult chiar : Sîmbătă seara d. Fleva a avut o lungă explicaţie cu d. P. S. Aurelian, care i-a declarat : — Obstrucţiunea n’are nici un rost, de vreme ce guvernul dispune de două treimi. Cu toate acestea Luni sau cel mult Marţi mă voiu duce la Cameră să taii parte la desbateri. D. Aurelian nu numai că nu s’a ţinut de cuvînt, dar Luni seara la orele 10, s’a pupat la Academie cu d. Sturdza în asistenţa d-lor Kalinderu, V. A. Urechiă, Gr. Ştefănescu şi I. Bianu. Acum urmează tratările pentru generalizarea împăcării şi in vederea unei remanieri ministeriale. Aici staă deocamdată lucrurile. Grupul intransigenţilor Ce impresie a produs în gruparea fie-vistă această împăcare, e lesne de înţeles : toţi sunt revoltaţi de scandaloasa trădare a d-lui Aurelian. In grupul drapelist sentimentele sunt foarte împărţite : Cei mai mulţi observă încă o atitudine intransigentă, abia cîţi va aprobă pe d. Aurelian şi-’l urmează fără nici o condiţie. Dar dintre cei intransigenţi mulţi vor sfîrşi prin a ceda ademenirilor puterei, aşa că foarte puţini vor rămîne cu d. Fleva. Se bănuieşte chiar, că d. Aurelian e dispus a jertfi pe altarul împăcărei pe d-nii V. Lascar, Costinescu, Delavrancea şi Xenopol. Deocamdată dăm aici numele acelor deputaţi şi senatori, cari sunt în contra împăcării. D-nii Costinescu, Lascar, Delavrancea, Coslescu Comăneanu, Xenopol, Sefendache, Ghica-Anastasescu, fraţii Buzdugan, Ena-covid şi Leonida Aslan. DOMNU HTACU Tocmai clnd era pusă la ordinea zilei interpelarea d-lul N. Fleva In afacerea Zappa, Camera liberală a amlnat desvoltarea tuturor interpelărilor după votarea budgetelor. Şi fiind că discuţia budgetelor va dura plnă la Închiderea Corpurilor legiuitoare, nici una din interpelările anunţate nu va mal fi des-voltată. D. N. Fleva a luat cuvtnlul şi a observat că interpelarea sa vizează direct pe unul din vice-preşedinţil Adunării, pe d. C. Nacu şi a cerut ca să i se permită a o desvolta. Camera liberală, Insă, nu a ţinut seamă de observarea d-lul Fleva. D. Nacu Însuşi a tăcut. Să ne permită d-sa a-I observa că tăcerea aceasta o fi prudentă, dar nu-I mal puţin adevărat că lasă mult de bănuit asupra cinstei sale personale. D. Nacu a fost foarte des atacat pe tema glieşeffarismulut. De sigur că d. Nacu pretinde eă I calomniat. Dacă ar fi aşa, cum permite d-sa ca a-luncl clnd In mijlocul Parlamentului este atacat de necinste, cum permite d-sa, zicem, să nu se fa<-ă discuţie, şi nu protestează contra atacurilor ce i se fac ? D. Na- u poate să aibă numai o singură scuză : nici odată un colectivist nu a ţinut la cinstea sa, pentru simplul motiv că nu o a e. TREI DATE MARI In zina de 13 Martie 189$ s’a nimicit sistemul nostru electoral, desliinţtndn-se printr’un vot formal, garanţiile judecătoreşti date de Constituţie pentru alcătuirea listelor electorale. In zina de 13 Hârtie 1898, Camera liberală, printr’nn vot formal, a distrus reglementul Adn-nărei Deputaţilor. In ziua de 121 Martie 1898, Camera liberală a desfiinţat dreptul de interpelare, snprimtnd ast-fel controlul asupra actelor gnvernnlui. Iată trei date mari ce nu tre-buesc uitate. SCANDAL ELECTORAL Pentru a doua oară nu s’a putui face alegerea de senator la Huşi. Pentru a doua oară s’a zădărnicit executarea unui decret regal. Iată pînă la ce scandal împinge lucrurile guvernul liberal. Ca şi la prima convocare, primarul de Huşi a refuzat să predea mogistra-tului-prezident al alegerii, listele vechi, singurele pe baza cărora se poate face alegerea. Primarul a pretins şi de data asta ca alegerea si se facă pe baza listelor nouţ, în cari administraţia a înscris oameni fără drept. Stăruinţa aceasta îndrăzneaţă dove-vedeşle că primarul de Huşi nu lucrează de capul său, ci după ordinele guvernului. In urma deciziunil Curţii de Apel din Iaşi, în urma validării de către Senat a alegerii d-lui Panu făcută cu listele vechi, nu s’ar mal fi repetat scandalul la Huşi, dacă guvernul n’ar fi dat ordine în acest sens. Facem dar răspunzător pe guvern pentru ne mai pomenitul abuz electoral de la Huşi. Dacă semnătura regală pusă în josul decretului de convocare a fost de două ori desconsiderată; dacă alegătorii au fost de două ori împiedecaţi de a-şl exercita dreptul; dacă s’a călcat legea electorală ţinindu-se vacant peste termenile legii un colegiu senatorial— pentru, toate aceste e răspunzător guvernul. SUPRIMAREA CONTROLULUI PARLAMEN rAR La 1895, vlrstnic de abia cîte-va zile, regimul libera! a suprimat controlul firesc al partidului conservator, adueîndu-se unanimităţi liberale în ambele Camere. S’a format însă, chiar din sinul acestor unanimităţ', o opoziţiune. Guvernul începuse ast fel să fie controlat şi, numai în cite-va săptămînl, s’a văzut cîte nelegiuiri şi mişeii! afl oşit la iveală. EI biae, guvernul s’a grăbit să suprime şi acest control, dind cunoscuta lovitură dreptului de interpelare. Adevărat este că nu guvernul singura dat această lovitură, ci în complicitate cu opoziţiunea liberală, afară de cîte-va onorabile excepţiunl; aşa că nu numai fracţiunea sturdzistă, ci partidul liberal a suprimat controlul parlamentar. Ce neruşinaţi şi ce mizerabili sunt colectiviştii ! In opoziţie, pretindeau nu numai ca deputaţii lor să interpeleze orl-cînd, dar, cereaft acest drept şi pentru haimanalele pe cari le adunafi şi le duceau în dealul Mitropo iei, în curtea Camerei. Şi acum suprimă dreptul do interpelare al mandatarilor ţării. Netrebnici cum sunt, colectiviştii se vor folosi de precedentul creat ca să puie căluşul în gura adevăraţilor opozanţi, ori de cîte orî aceştia vor voi să dea pe faţă nelegiuirile şi hoţiile regimului. Căci acesta a fost scopul lovilurel parlamentare de Marţi. Nu grija budgetelor, ci teama că intr’un viitor apropiat se va smulge muşamaua de pe noroiul colectivist, a Împins pe guvernanţi să suprime dreptul de interpelare. Să nu-şl inchipuiască insă mizerabilii colectivişti că nu-şl vor lua răsplata. TRIBUNA LITERARA Dare de seamă anuală a d-luî secretar general George I. Lahovari, către adunarea generala a S G. R. în şedinţa de la (7/19) Martie 1898. (Urmare) Ca literatură geografică, avem pentru anul 1897, foarte puţine de menţionat, vr’o clte-va geografii parţiale pe judeţe, un curs de geografie al domnului Kalnm-ki, şi patru volume geografice pentru 4 clase din şcolile secundare de d-1 Buzoianu, profesor la Botoşani. Tot d. Buzoianu a editat la Viena o hartă murală a Europil In limba rornlnă, care a avut onoarea a fi adoptată oficial de Ministerul Instrucţiunel Publice din Viena, pentru usul şcoalelor romlaeştl din Austria. (Mit Erlass des hohen k. k. Ministerium fur Cultus tind Unterricht vom 31 Dszem-ber 1897, zahl 31744, Wandkarten des Herrn Professor’s Georg. Th Buzoianu fur Schulen mit rumănischen Unterrichts-sprache allgemein zulăssig erklărt.) Afl mal apărut şi ctte-va broşuri privitoare la schimbarea calendarului civil, de d nil profesori Coculescu, Hepites, Mirescu, dr. Istrati şi alţii. Ia privinţa schimbării calendarului, s’a Întreprins In timpul din urmă, o adevărată campanie. Afară de broşurile menţionate mal sus, chestia s’a discutat tn jurnale, s’afl ţinut conferinţe pentru a vulgariza i-deea adoptărel calendarului Gregorian şi lucrul se explică lesne, căci numai doul ani ne despart de veacul al XX lea, şi se ştie eă cu Începutul auulul 1901, vom fi îndărăt cu 13 zile în loc de 12, cum eram plaă a-crcm. Este deci timpul a ne glndi serios la modificarea calendarului nostru civil. Institutul nostru geografic, sub direcţia d-lul general C. Brătiaua, îşi urmează lucrarea sa migăloasă, fără întrerupere; corpul ofiţeresc, ataşat la acest institut, Iu-crează vara pe teren şi iarna Iu cabinet, pregătind ast-fel marea hartă a Statulul-Major, care va servi Iu urmă de bază la toate hărţile parţiale, la toate atlasele şcolare şi altele. D. general Brătianu a şi conceput ideia unul atlas geografic pe judeţe şi plăşl, după modul ce aveţi Înaintea dv. şi care ar deveni corolarul obligatoriii al Marelui Dicţionar Geografic. Această lucrare s’ar face de către Societatea Geografi ă In Înţelegere şi colabo-raţie cu Institutul geografic al armatei. Aceasta a fost şi ideea stimatului nostru vice-preşedinte, d. general Msnu, şi credem că este bine a se discuta mal de aproape aceaslă chestiune In şedinţa noastră intimă. In Decembrie anul trecut, s'a terminat tipărirea tutulor dicţionarelor pe judeţe, cari afl fost premiate de d-v. şi am avut o adevărată mulţumire sufl ete iscă, clnd îu ziua de anul nofl gregorian, domnul general Mânu şi efl, am avut onoarea a prezenta Majestăţel Voastre cele 32 volume, rodul unei munci colective şi stăruitoare de 12 ont ; şi am fi putut repeta şi noi cuvîntui bisericel noastre: «Ala tale, dintr’u ale tale l», căci numai Majestăţel Voastre se datoreşte acest rezultat tuibueu-rător; căci Majestatea Voastră aţi dat pilda cea bună şi ne aţi susţinut cu sfatul şi cu fapta şi aţi urmărit pururea cu un vifl interes, silinţele societăţel geografice. Cu această ocazie să-mi fie permis a menţiona în treacăt, cu oare care mîndrie naţională, că chiar în Franţa nu există încă Dicţionare Geografice pentru toate Departamentele. Intr’adevăr, în congresul naţional al societăţel franceze de geografie, care s’a ţinut în vara trecută la Saint Nazaire (1—8 August 1897), găsim între altele şi următoarele dorinţl (voeux) exprimate şi adoptate de congres: 1. «Que des dictionnaires topographiques «dflpartementaux soient ridig^s le plus tot «possible dans Ies departements qui nVn «sont pas encore pourvus». 2. «Que dans chaque departement une «commission d’hommes spAuaux et corn-«p6tents, soit instituie par Ies Pouvoirs «Publics, afin de fixer l'ortographe exactes «des appellations locales et de travailler k «la confection des dictionaires mentionnOs «ci-dessus». (Va urma) www.dacoromanica.ro cerut ieri dimineaţa pri-cele vechi; acesta însă a OFORMAŢH Mal mulţi drapelişti ţi llevfşti aâ viMitut a-Neară pe d. V. bancar proteatlnd în contra conduitei Inexplicabile a d-lul P. 9. Aurelian. D. V. I.ascar a răNpHnf» că n’are nici o cunoştinţă despre tratările de împăcare dintre d-nli Aurel lan ţ| Sturdza, dar chiar dacă ar fi tratări, ele n’ar putea avea nici nu rezultat cită vreme nu sunt urmate cu consiinţămîntul ambelor grupuri aliate. D. Lascar a mal adăogat că nu poate crede în putinţa unei concentrări liberale sub auspiciile d-lul Sturdza. Suspendarea alegere! din Huş! Alegerea de senator ce trebuia să se facă Ieri la Huşi a fost din nou suspendată. * * * • D. Donicl, conform instrucţiunilor primite de la colegii săi de la Curtea de Apel din laşi, a hotărît să procedeze întocmai ca d. Matei Cantacuzino, dispunînd ca alegerea să se facă cu listele cele vechi. Aceasta cu atît mai vlrtos, că alegerea din Calaţi s’a făcut tot cu listele cele vechi şi Senatul a fost nevoit să valideze pe d. 0. Panu. * * * D. Donici a mărului listele refuzat. Discuţiunea a urmat mai multe ore, aşa că în cele din urmă d. Donici a consimţit a admite la vot pe aceia din listele cele noul cari figuri ază în listele vechi dar cari nu sunt contestaţi. Primarul Triandafil, n’a consimţit nici la aceasta. Atunci un cetăţean a dat d-lul Donici un exemplar din listele cele vechi, dar primarul a avut obrazul să lo smulgă şi să le rupă. * * * Faţă cu aceste infamii administrative d. Donici a declarat că neavtnd listele după cari leoalmente ar trebui să facă alegerea, a încheiat un proces-ver-bal constatînd refuzul de servlcu legalmente cerut al primarului din Muşi şl a plecat la Iaşi. *** Asupra acestei infamii guvernul va fi interpelat azi atît la Senat, cU şi la Cameră. * * * Ni se telegraflază din Huşi că într’un moment dat scandalul la biuraul electoral luase aşa proporţii în cît d. Donici a fost nevuit să ceară ajutorul armatei. D. colonel Budişteanu a anunţat erî mai multor colegi al săi, că azi îşi va reînoi demisiunea de membru în consiliul de administraţie al Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Mal mulţi mamelucl se tem grozav că guvernul nu va preluDgi sesiunea Corpurilor Legiuitoare. Şi iată pe ce se întemeiază teama lor : D. Moroianu, chestorul plătitor al Camerei n’avea Luni In casă de cît 15,000 lei; In ziua aceea a mal cerut 20 000 M. Prin urmare tocmai atlt cit 11 trebue ca să plătească diurnele plnă la 28 Martie. Dacă In adevăr Corpurile Legiuitoare s’ar prelungi, diurnele pe va anţă, plnă la 18 Aprilie urmează să se plătească acum. Şi pentru efectuarea acestei plăţi d. Moroianu ar mal avea nevoe de cel puţin 50 000 lei. Plnă azi Insă d-sa n’a cerut această sumă. Atenefl d. dr. Urechiă: rttl d lul Şeineanu. Despre Dicţiona- D. Neniţescu, prefectul judeţului Tul-cea, a înaintat erî ministrului de interne decisiunea consiliului judeţean prin care propune să se construiască o linie ferată între Tulcea şi Murfatlar. D. V. G. Morţun a făgăduit, drept răspuns la intervenţia mal multor alegători din I'udeţul Roman, că imediat după votarea mdgetelor va adresa ministrului de interne, o interpelare In privinţa multiplelor afaceri necurate ale mameluculul Al. Delimarcu. Un senator cu sila E mal bine de o lună de ctnd d. senator doctor Butărescu, alesul colegiului 1 de Brăila, şi-a dat irevocabil di-misia din scaunul de senator şi în acest interval şi-a reînoit de trei ori di-misiunea, pe care Senatul o respinsese. Ceva mai mult, senatorul demisionat absentînd în tot acest timp a primit un avis din partea biurou'ul prin care i se atrage atenţia că a absentat mai mult de 15 şedinţe consecutiv şi nemotivat. La acest avis, d. doctor Butărescu a respuns categoric: — Aplicaţi regulameutul. Or, se ştie că regulamentul spune că Senatul declară vacant scaunul unul senator, care lipseşte mal mult timp fără a motiva absenţele. Biuroul însă nu s’a ţinut de regula meni şi nici pînă acum n’a declarat vacant scaunul colegiului I de Brăila. Şi şliţl pentru ce ? Pentru că guvernul se teme ca de foc de alegeri parţiale. El vede mai din-nainte o înfrîngere sigură, prin urmare o nouă dovadă de putreziciunea lui. oferit d-lul colonel prefect al judeţului D. Ferechide a Macca postul de Teleorman. Aresta însă a declinat sarcina de împăca pe liberalii din acel judeţ. Duminica viitoare, In locul d-lul Arion, are şl a amlnat conferinţa, va vorbi /a Comitetul exposiţiunel internaţionale de comestibile şi producte de industrie din Praga, ne trimite In romlneşte următorul avis : Exposiţiunea aceasta care stă sub pio-tectoratul Principelui Frederic de Schwar-zenberg, membru al Camerei deputaţilor şi al dietei bolteme, se va deschide definitiv In 3 (15) Mal şi se va Închide In 10 (20) Mal. Interesaţii romtnl, cari atl de glnd a expune mostre de productele lor, trebue să dea de ştire înainte de 13 (25) Aprilie la directorul exposiţiunel d. Artur Gobiet, Praga Karlin care la dorinţă trimite Îndată formulare de Înştiinţare. Comitetul se aşteaptă din partea romînilor la o mulţime de exposanţl mal cu seamă In despărţămln-tul pentru comestibile şi delicateţe, care va fi de mare interes. Pentru Romtuia comitetul a numit ca membru de onoare pe d. Constantin fh. Bartolomel, dentist la Bucureşti, la care ori şi cine se poate adresa pentru a căpăta programa exposiţiunil. Amănunte asupra situaţie! Se vorbeşte că imediat \dupii întoarcerea de la Abazzia a M. Sale Regelui se va face o remaniare ministerială, drept urmare a împăcării dintre d-nii Dim. Sturdza şi P. S. Aurelian. ^ Pină acum nu se ştie cine vor’eşi şt cine vor intra în minister. * «Ir * Fleviştii sunt hotărtţl a continua campania extra-parlamentară în contra guvernului. A treia zi de Paşti vor convoca o întrunire publică la Iaşi. Duminica Tomei se va convoca o întrunire la Ploeştl. * * * Un drapelist fruntaş întrebat cu ce obraz se vor prezintă înaintea opiniei publice, cînd au atacat în termenii cei mat aspri pe d-nii Sturdza şi Oogu Cantacuzino, a răspuns: — Pe noi nu ne preocuoă atît modul cum ne va primi opinia publică la putere, cît mai ales modul cum ne vom prezintă în ziua retragerei de la putere. Sau, mai bine zis, ne împăcăm acum ca nu cum-va cearta dintre noi să ne găsească în opoziţie. * * * Despre subita schimbare la faţă a d-lul Em. M. Porumbaru, Dreptatea de ieri scrie următoarele: In şedinţa de ieri dimineaţă, fiind la ordinea zilei budgetul ministerului de lucrări publice, opoziţia era reprezintată prin d. Em. Porumbaru, care se înscrisese să ia cuvîntul. Cînd să vorbească, d. Porumbaru a de-c’arat că renunţă; iar la vot, a votat pentru. D. Sturdza s’a grăbit să bată pe umăr cu satisfacţie pe fruntaşul opoziţiei, iar tinărul Ionel Brătianu (cel cu cărbunii de Westfaliaşi cu linia Rotterdain combătută de d. Porumbaru) i-a strîns mina cu căldură. întrebat de un deputat conservator, cum se explică faptul acesta, d. Porumbaru a răspuns : — Ce vroiai să fac î Dac’au căzut toţi guvernamenta ii pe capul meii şi m’art rugat! %** Adevărul de aseară scrie următoarele despre împăcare : Guvernamentalii fac acum pe indignaţii : ei ţin teribile discursuri prin cari veştejesc purtarea drapeliştilor. — Oameni de afaceri, dle, umblă numai după portofoliuri, se gudură pe lingă guvern. Iam spus lui Fleva că nu sunt oameni de luptă. Şi pe tonul acesta vorbesc toţi, iar vre-o cîfl-va drapelişti mai de treabă suferă aceste umilinţe fără să poată spune un cuvint. D. N. Fleva a simţit de două zile că o parte din drapelişti umblă cu şoalda. Aseară le-a făcut o nouă somaţie ca să intre în luptă şi a avut şi o convorbire cu d. P. S. Aurelian. Din această convorbire, d l Fleva s’a convins că majoritatea drapeliştilor face avansuri pentru tratative. Deci nu e posibil să mai conteze pe ei şi d. Fleva a plecat la moşie, unde va sta plnă după votarea budgetelor. Şi opoziţia liberală ca şi guvernamentalii liberali. Vorba proverbului : Tot ca una fata mea. Doctorul Anglielescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiunî de la 6 — 7 seara Str. Sălciilor, 44 bis. Cronica judiciară» Lovituri pricinuitoare de moarte. — Ştiri jndiciare. Ion PaiSQ, «le ani 41, originar din Transilvania, logofătul pSdurel Sinteşll, pe clnd se găsea la postul săli, vedo lu ziua de 24 Decembrie trecut doul băeţandrl în vîrstft de 16—17 aul şi un om mal tu vîrstft, eşind din surla (coliba) pădurel şi-I întreabă că ce caută pe acolo. Dăeţiî răspund : «iacă aşa, văzurăm foc şi am vrutărâ să aprindem o ţigară.» «AI la primărie» le zice logofătul, şi cum băeţ*I seopuneall, acesta caută să le ia cile un zălog. Unuia din bfteţt II ia puşca, celul-l-alt, a-nu ine Ştefan Ni-co'ne, caută să-I i-a nişte căpcslre ale unul cal, dat la iarbă. Ştefan Nicolae rezistă. Logofălul (inimi un ciomag de mijloc, In poziţiunoa verticală, Împinge cu pumnul in spate, pe adversarul sfttl. Vinul ciomagului se ciocneşte cu capul lut Ştefan Nicolae. Aceeta cade mori pe loc. La vestea acestei crime, tot satul era la faţa locului. Logofătul, după ce s’a vâitat şi a pllns amar în jurul cadavrului, s’a ascuns tn pădure de furia norodului. In urmă s’a constituit prizonier şi a fost trimis înaintea juraţilor din Ilfov. In urma apărare! susţinută de d. avocat Petre Şttfânescu, juriul aduce un verdict negativ. Preşedintele pronunţă achitarea. *** înaintea secţiei a 2-a a tribunalului Ilfov s'ati Înfăţişat mal multe procese intentate de A ca-cademie unor tipografi şi editori, cari nu ’t-att trimis cele trei exemplare reglementare din imprimatele lor. De şi cel chemaţi In judecată s’ati grăbit, înainte chiar de înfăţişare, a trimite exemplarele la destinaţie, şi Academia se desistase, ne mal avind interes, totuşi tribunalul ’l-a condamnat la cite S0 de lei amendă. De la Teatrul Naţional Primim următoarea scrisoare din partea d-lul V. Leonescu cu privire la scandalul de Ia Teatrul Naţional, despre care am vorbit. Felicitam pe distinsul artist pentru caracterul sftQ hotărît şi credem a şti că toţi artiştii tineri şi dejvaloare! al Teatrului Naţional sunt gata sft susţie pe colegul lor, cînd momentul va cero. Iată acea scrisoare : Domnule Redactor, In urma demisiuuel ntele diu teatrul Naţional, dată In ziua de 21 Marlie 1898, despre care aţi vorbit la timp In preţiosul dv. ziar, Direcţiunea n’a găsit alt ceva mal bun de făcut, de cit să mă anunţe publicului In piesa RuyBlas, ce urmează a se da Joi, 26 Martie* invitîndu-mă In acelaşi timp la repetiţii. . . Mulţumindu-vă de atenţia, bună-votnţa şi încurajarea ce mi-aţl dat In momentele de grea cumpănă prin care trec, vă rog să bine-voiţl a publica şi alăturatul meii răspuns la această invitare a Direcţiuuel. Primiţ1, vă rog, domnule redactor, asigurarea distinsei mele consideraţiunl. Vasile Leonescu Domnule Director general, Domnul Director de scenă al Teatrului Naţional m’a invitat prin anunţătorul Teatrului ca să vin astăzi 25 Martie la ora 12 p. m., să repet In piesa Ruy-Blas. Mi se pare ciudată această invitare, cînd eă v’am Înaintat în ziua de 21 Martie demisiunea mea. Mi se pare chiar neconvenabil ca tnainte de a mi se comunica tn mod oficial ce decişi-une s’a luat In privinţa el. să dispuneţi de mine, anunţindu-mă publicului, ca şi cum demisiunea nici n’ar exista. Ea există, şi din nott o Întăresc, spunîndu-vă că reaua stare morală şi materială tn care aţi adus Teatrul Naţional prin felul Domniei-voastre de a administra, mă face sl'l părăsesc cu mfthnire, după 14 ani de muncă. Primiţi, vă rog, salutările mele. Vasile Leonescu EOOUftî Moftul No. 6, care a apărut azi, e neîntrecut ca spirit şi humor. Gravura reprezintă : Lupul la budget, iar disidenţii dind năvală asupra lupului. Netăgăduit, Moftul e astă zi cel mal u-inoristic ziar de la noi, şi merită să fie citit. Ca ilustraţii, e neîntrecut In felul sătt. Buletinul Economic 25 Marlie. Bursa din Bucureşti.—Din cauza sărbă-toarel de azi, de şi neprevăzută In legea repausului de Duminică, dar ţinută de justiţie nu s’a făcut mal nici o operaţiune de efecte. Ctte-va transaeţiunl neînsemnate In cecuri n’afl alterat cursurile de erî. Creşterea Dunării.—Apele Dunărei continua a creşte. Tabloul de cota apelor d’a-supra eliagiulul arată cifrele următoare : 23 Martie : 24 Martie T.-Severin............ 4.70 5.50 Giurgiu............... 3.45 3.60 Galaţi.............. • 2.59 2.76 Bursele din streinătate.—Ştirile contradictorii asupra corfhetulul ameVicano-spaniol continuă a menţine bursele interesate Intr’o agitaţiune febrili. La Paris, unde e plasată partea cea mal mare a datoriei publice spaniole, cursurile scad nu numai la efectele Spaniei, dar şi la valorile Irauceze. La Londra, unde se face un tîrg desvoltat asupra efectelor americane, cursurile ating In scăderea lor plnă şi consolidatele engleze, ci re notei ză 111.50 faţă cu 112 25 îi ainte de agravarea conflictului amerieano-spaniol. Berlinul, de şi nu speculează asupra efectelor diu America şi Spania, a fost influenţat de scăderile de la bursele din Paris şi Londra. Numai la bursa din Viena nimeni nu se emoţionează, căci Austria nu are re-laţiunl de afaceri cu Statele In conflict-Bursa din New-York continuă a fi calină, spre marea surprindere a financiarilor din Europa. Se crede la New York că chiar In cazul clnd războiul va isbucui, el nu va avea proporţiunî mari. Situaţia de acum a conflictului nu permite Insă nici o opiniunc sigură asupra viitorului. Intervenţia Papei poate eă producă o Împăcare sad cel puţin o amtnare a răsboiulul; dar zingoiştil americani sunt atît de nerăbdători că vor resbelul cu ori, ce preţ. Spania, de altă parte, de şi dis-pus-ă de a evita o ciocnire slngeroasă, nu poate permite ca insula Cub i să se declare independentă, şi aceasta e ţinta americanilor. Fireşte că In asemenea împrejurări, Papa nu va putea interveni cu destulă eficacitate. Societatea «Naţională». — Societatea de asigurare Naţionala va ţine adunarea sa generală anuală in ziua de 12 Aprilie (Dumineca Tonţii). T rgul de eereale. — Din străinătate aii sosit ştiri mal bune cu cursuri In urcare. Aceasta a produs o animaţie oare care la Brăila şi la Galaţi. La Galaţi s’aâ Încheiat transaeţiunl cu preţurile următoare : Porumb colorat • • • • lei 6 77 'h şlep » ordinar • • • • » 6 35 » Grlii de 56 libre • • • • » 13.90 Secară St.-Helcne • • • » 8.— La Brăila s’ad cotat preţurile următoare Orz de furagiil • • - lei 900-910 vagon Porumb ordinar - • • » 850 - 870 » roşu - - • • » 920 — 930 Cinquantină degenerată» 870—880 » fină • • • » 915—975 Conflictul ispano-american Roma, 25 Martie. — Agenţia Ştefani anunţă că Spania, aderlnd tn principie, la armistiţiul cu cubanil propus de Papa, se aşteaptă şi răspunsul d-lul Mac Kinley către Papa. Se crede că puterile vor exercita o acţiune comună pentru a evita o ruptură. Madrid, 25 Martie.—Se asigură In cercurile diplomatice că Mesagiul d-lulMac Kin-ley va zice că doreşte pace, numai ca ostilităţile să Înceteze In Cuba. S’att făcut clte va demersuri peutru a obţine de la insurgenţi să primească armistiţiul. New Yoik, 25 Martie. — Ncn- York-Tribune zice că mesagiul d-lul Mac Kinlley va discuta silinţele zadarnice ale Statelor-U-nite pentru Îmbunătăţirea situaţiei cubane şi pentru garantarea vieţii, avuturilor şi intereselor americanilor la Cuba. El va expune că cruzimele ce s’att comis de spaniolii diu Cuba şi nimic irea lut Mâine sunt dovada perderil desăvlrşită a autorităţii Spaniei. Mesagiul ar declara, afară de asta, că Spania, prin alitudinea sa, a dat dreptul Statelor-Unite de a interveni la trebuinţă prin forţa armată. Madrid. 25 Martie. — Reprezintanţil En-gliterei, Franţei, Germaniei, Austro- Un gariei şi Italiei, aii redigiat ■ieri o notă comună, oferind bunele lor oficii pentru a evita războiul. Nu se ştie dacă s’a şi prezinlat nota. Madrid, 25 Martie.—Familia d lul Wood-ford pleacă diseară la Biarritz D. Patenfttre, ambasadorul Franţei, a făcut o vizită d-lul Woodfnrd la legaţiunea americană. Tot personalul legaţiunel va pleca şi va sta la Paris, gata să se Întoarcă la prima chemare. Consiliul de miniştri s’a Întrunit. New York, 25 Martie.— Escadra volantă, sub comanda comodoruluî Schley, va pleca prohabil In 24 sad 48 de ore Iu insulele Canara. _ Washington, 25 Martie. — Ambasadorii s’att Întrunit erî pentru a hotărî o formulă de armistiţiti acceptabilă de Spania şi in’ surgenţl. Toate silinţele Papei şi ale diplomuţi'or sunt concentrate acum asupra cestiunel armistiţiului. Senatul s’a Întrunit azi In şedinţă secretă. D. Mac Kinley a chemat la 2 ore clte doul şefi al fie-cărul partid la Casa albă, spre a I pune In curent cu situaţia. Le-a anunţat Ia acelaş timp că s'a decis să uu transmită mesagiul sătt Înainte de Luni, fără a spune motivele acestei amlnărl. Plîng'eri Vre-o trel-zecl de locuitori din comuna Ogrizenf, pl. Sabar, jud. Ilfov, ni se pilng că ad făcut de nenumărate ori reclamaţiunl prefectului de Ilfov In contra notai ului coj munel lor, un anume G. Ionescu. Acesta, dat altădată afară din comună, se laudă acum că a cumpărat notariatul cu 2 000 lei, umblă toată ziua cu lăutarii după el şi face o mulţime de mizerii sătenilor. Atragem atenţia d-lul Giani, prefectul de Ilfov, asupra acestei pllngerl şi îl sfătuim să facă dreptate. D. Giani trebue să ş'ie că protejatul d-sa'e, acest notar G. Ionescu, a comis falsuri în acte publice. Aşteptăm. diverge: JAMAP1ŢALA Năravul «lin fire. — O dramă palpitan'ft s’a petrecut astă noapte tn circiuma lut Gheor-gbe Conslaniin din strada Butarl 26. Ocnaşul Dumitru Dorobanţu, fost condamnat Ia 15 ani muncă silnică, pentru omor, eliberat de curtnd din ocnă şi domiciliat pe aceeaşi stradă Ia No. 46, du--indu-se noaptea tiizd In circiuma lui Gbeorghe Conslaniin, a cerut să-I dea un pahar cu vin. După ce a băut vinul, ocnaşul veind să plătească, a dat băiatului din prăvălie o piesă de 5 lei falşă. Băiatul refuzind moneda, ocnaşul se ridică furios, scoase un revo’ver Încărcat cu şease focuri, şi ameninţă pe băiat cu raoaitea dacă nu-I primeşte moneda falşă. Intr’un moment, băiatul, ctrciumarul ţi alţit doul clienţi din prăvălie, aO rămas înmărmuriţi. Ctrciumarul Insă relulndu-şl slngele rece, a reuşit să dezarmeze pe ocnaş. Cu toţii apoi, cir-ciumar, băiat din prăvălie şi consumatori s’att repezit asupra banditulnl şi l’att bătut In aşa bal In cit a trebuit să-l transporte pe braţe ia •pitalul Colentina. Poliţia a fost avizată. DIN £ARĂ Slnnciderea nuel cAlugiiriţe, — Diu Buzătt ni se anunţă că alaltă-ert, călugăriţa Eli-sabeta Alexandrescu, din schitul Răteşti, acel judeţ, a lost găsită splnzurată cu un tulpan In chilia el. Nenorocita Încercase incă o dată, acum doul ani, ca să-şi pună capăt zilelor, fără ca să reuşească. l*ruucnel«lere. — O crimă oribila s’a f-tt-vlrşit zilele trecute tn comuna Comani, din judeţul Olt. Fata Lina Gbeorghe din acea comună, năs-cind un băiat, Ta sugrumat imediat după naştere, voind ast-fel să ascundă această naştere şi să scape de ruşinea la care era expusă lu sat. Criminala, fiind descoperită şi arestată, a mărturisit oribila-1 crimă. Parchetul instrueşte afacerea. NUVELA IUBIREA DE STUDIU Feriţi-vă de dragostea de studio : asta poale să vă ducă la crimă. Am cunoscut uu student, pe care pasiu nea asta la dus l’a eşafod I Era înscris student la drept, dar el studia medicina—diu drept nu ştia nici un articol—aşa se intim plă cam de obiceiO. Avea pasiunea studiului şi pace. Dinsul şedea tot d’a-una cu nasul tn cărţi, şi despre ale lumel era cu lotul neştiutor. Băiatul ăsta era lusă nulitate perfectă. Maî ales tu ce privea femei'e, era cu totul iguorant! Făcusem o prinsoare Intre noi, că el e cu totul neştiutor despre deşertăciunile a-inorulul, şi hotărlrăm să ne încredinţam. _ II invitarăm la un prlnz la care erafl şi maî multe fete, prietene de ale noastre. El primi invitaţia, cu condiţie să’l lăsăm pe diusul să tae la masă friptura. Studentul nostru de la drept,—care urma Insă la medicină — pretindea că exerciţiul acesta Îl va face tndemtnatec pentru autopsii- , Primirăm şi noi condiţia lui. înainte de masă II făcurăm să ia absint şi pe urmă rom, ca să Împingă absintul pe urmă mentă ca să parfumeze romul, pe urmă puncli ca să Înmoaie menta şi apoi iar absint ca să cureţe gustul ! II aşezarăm la masă lingă o fată frumoasă, cam prostuţă, dar foarte bine făcută. O cherestea superbă 1... El nu mal mlnca; nu făcea de cit să repete inereO admirlnd-o: - Oh 1 ce anatomie ! Ce bucată superbă de anatomie! Admiraţia asta supără la urma urmei pe biata fată care se numea Şarlota, şi care 11 zise : — Al să vorbeşti multă vreme tot de fostele femei ale d tale ? !... In sftrşit, după masă plecară amtndoul. A doua zi pe la zece ceasuri,—II lăsasem timp maî mult,—ne urcarăm In odaia lui. Ajunserăm încetişor la uşe. Cheia era pe afară... intrarămctntlnddeşteptarea... ca la regiment 1 Der spaima ne cuprinse şi ne dădurăm Îngroziţi Înapoi. Priveliştea care se înfăţişa ochilor noştri ne lnfioră. Ştiţi ce făcuse nenorocitul cu acea femee ? 0 disecase! Xanrof. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 25 Martie (după amiază) (Urmare) Bugetul ministerului de interne La capitolul 2 d. G. Dem. Teodorescu e de părere că ar trebui sporit lu fie-care an cifra pentru poştă. D. Teodorescu critică apoi împrejurarea că se admit femei în slujbele din poştă şi telegraf, căci ele ocupă locurile bărbaţilor cari aă făcut studii speciale. De asemenea e contra avansărel femeilor la gradul de oficiant, aşa cum e prevăzut în noul budget. D. Ferichidi e. de aceeaşi părere In privinţa urcărel cifrei pentru poştă, dar a-ceasti nu se poate face îndată, ci treptat. Cit priveşte serviciul femeilor la direcţiunea telegrafelor şi poştelor, d. ministru de interne spune că este iuexact că se acordă favoruri şi se exercită influenţe In favoarea funcţionarilor femei, de oare-ce ele posedă aceleaşi aptitudini şi aceeaşi cultură ca şi colegi) lor de sexul tare. A critica admiterea femeilor şi avansarea lor la gradul de oficiant ar fi să comitem o adevărată nedreptate. D. Ferichidi laudă apoi slrguinţa şi zelul ce depun telegrafi-tele şi cele-i’alte impiegate în Îndeplinirea s^iviciulul lor. Se votează capitolul II. D. N. Romanescu arată că populaţia noastră descreşte zilnic şi, In raport cu cele l’alte State, ne eflăm lntr’o] inferiorita'e primejdioasă. Pentru a remedia acest răii d. N. Roma-manescu propune Înfiinţarea unul spital central pentru sifiliticii din ţară. D. ministru de interne declară că primeşte In principia amendamentul d-lu! Romanescu şi promite că va veni în curlnd cu un credit extra-ordinar. Capitolul III se votează. Capitolele 5 şi 6 se votează fără moii-ficare. D. Take Ionescu vorbeşte la capitolul al 7-lea. D sa ar dori ca administraţia dobrogeană să uu fie prea şovinişta, căci e un interes superior să fim îngăduitori faţă cu elementele eterogene de ac do. Nu trebue să ne temem < ă 50,000 de eterogeni o să copleşească 250,000 de Romînî. D. Take Ionescu aminUşte că In timpul cînd a lost ministru, a vizitat Tulcea şi constatase oare care tendinţe din partea populaţi*-! Bulgare de a nesocoti legile ţărel. De pildă, constatase că elevii Bulgari Învăţ tă foarte rAri istoria şi geografia Romtneaseâ, că harta pe care o aveaft era necomplectă şi In fine că gimnaziul Bulgăresc a fost împodobit cu un drapel Bulgăresc. Bine lnţelge, continuă d. T. Ionescu, am pus capăt acestei stări anormale şi am dat sfaturi trebuincioase. Aşi fi putut lua măsuri severe, dar n’am vrut, căci o repet, e un interes prea mare ca să fim îngăduitori, bliuzl şi buni. O poveste populară spune că popoarele cele mal fericite sunt acelea cari n’e>ri nici o islorie. El bine, găsesc că de un clrd de vreme se face mullâ istorie pentru Do-brogea. D. Fererhide nu răspunde la chestia atlt delicată ridicată de d. T. Ionescu, mulţu-mindu se a aduce laude patriotismului d-lul Neniţescu, prefectul judeţului Tulcea. Şi ca să sflrşeascâ cu o tiradă deplasată, anunţă că In curlnd se ia inaugura la Tulcea, spre a fi văzut şi de cel de acolo şi de cel vecini, monumentul comemorativ al alipire! Dobrogel la Romînia. Discuţia se Închide. Se pune la vot tn total bugetul ministerului de iuterne. Se votează cu 90 pentru. D. C. I. Brătianu dă cetire raportului bugetului ministerului de finanţe. . Bugetul lu total se voteuzâ fără discuţie cu 77 voturi. . D. Politimo8 face o interpelare relalivă la călcarea legcl silvice. La bugetul datoriei publice d. E. I orum-baru în discuţia generală, critică pe larg sistemul alcăluirel acestui buget şi emisiunea nesocotită de bonuri de tesaur fără nici o raţiune şi fflră vre-o necesitate. D-sa termină sperlnd că sistemul acesta se va schimba pe viitor. D. Gogu Cantacuzino răspunde d-lul Porumbaru că criticile d-sale sunt neîntemeiate. Oratorul spune că un budget de chel- www.dacoromanica.ro tuell extraordinare separat n’ar fi mal lămurit de cit raportul general de la sflrşilul exerciţiului. Intru cit priveşte bonurile de tesaur, ele nu se emit de cit In virtutea unor legi speciale. Se pune la vot În total budgetul datoriei publice. Rezultatul este următorul : Pentru 90 Contra 00 Se ia In discuţie budgetul ministerului domeniilor. D. C. Popovici pllnge soarta ţăranilor. Se pronunţa pentru crearea de şcoli profesionale pentru fii de săteni. D. An. Stolojan răspunde că multe din desbaterile formulate de preopinent aă fost luate In seamă la alcătuirea budgetului. Se votează luarea la consideraţie a budgetului domeniilor. La discuţia pe ^capitole d. Dobrescu-Argeş propune mal multe modificări In favoarea sătenilor. Sunt orele 6 Şedinţa se prelungeşte. D. Romanescu cere înfiinţarea unul masei) comercial. D. Misir cere din noii ca şi In anul trecut înfiinţarea a două pepiniere de viţe americane. Toate amendamentele se resping. D. Romanescu e furios In coutra d-lul Stolojan. D. E. Costinescu, la capitolul al patrulea, constată că s’a prevăzut suma de 170.000 penlru primele ce s’ar acorda fabricanţilor de zahăr, pe cînd în realitate se vor plăti prime de un milion. De alt fel chiar d. ministru de finance a mărturisit că trebueşte o sumă de 800,000 pentru prime. De ce Scăderea aceasta manifestă asupra unei cifre care se va ■ heltui de sigur? Aceasta este un budget? Aceasta se chiamă a echilibra bugetul şi a administra finanţele ţărel ? D. Costinescu critică aspru politica aceasta financiară. D. A. Stolojan răspunde foarte contus şi fără şir. Opoziţia zeflemiseşte pe d. Stolojan care şi de data asta face promisiuni pe care ştie toarte bine că nu le va ţine. D. Skilem sprijină serviciul minelor. D. N. Romanescu trage o straşnică răfuială d-lul Stolojan pentru lipsa de con-dtscedenţă pe care o are faţă cu deputaţii cari propun chestiuni de un mare interes general. D. Romanescu califică pe d. Stolojan de Biftmark al Romîniei. D. Stolojan zice că ideile d-lul Romanescu sunt frumoase dar n’are parale. D. N Xenopol arată necesitatea înmul-ţirel şeoalelor profesionale, de manufactura şi de industrie. Budgetul se votează în total cu 79 de voturi. Şedinţa se ridică la orele 7 şi un sferl. Şedinţa de la 26 Martie (de dimineaţă) Şedinţa se deschide la orele 8 4.r> sub pre-şedenţia d-lul Giani. Presenţl 93 deputaţi. D. Kiriţopol cere să i să pue la disposi-ţie dosarul privitor la ancheta asupra abu-surilor constatate la unul din regimentele de călăraşi al corpului al douilea de armată, pentru a anunţa o interpelare. D. I. Poenaru Bordea roagă Camera să fixeze cit mal repede data cînd se va discuta propunerea ce a făcut în privinţa pensiei la care are dreptul familia defunctului Toni. * D. Cantacuzino, ministru de finance, consimte ca proectul acesta să se ia Iu discuţie imediat după budgete. Se dă citire rrportulul privitor la budgetul consiliului de miniştri. Budgetul se votează fără discuţie. Se votează In unauimitate legea budge-tară pentru exerciţiul anului 1898 — 99 Se ia Iu discuţie budgetul casei creditelor agricole. D N. Popp semnalează marile dificultăţi ce liittmpina ţărauil spre a obţine Împrumuturi la eredilul agri o'. D. N. Eleva aminteşte că, în opoziţie, liberalii afl prt nris desfiinţarea actualei legi asupra creditelor agricole spre a o modifica In sens desceritralisator. Constată că şi pro misiunea aceasta a fost Înşelată. D. O. Cantacuzino răspunde că această instituţiune a adus mari servicii populaţiei noastre rurale. La discuţia pe articole d. N. T. Popp propune un amendament prin care se scade dobtnda CredituM Agricol de la 10 la 6. D. Cantacuzino combate acest amendament. Se crre închiderea discuţiei. D. N. Eleva vorbeşte In con ra închiderii, sprijinind amendamentul d-lul Popp. Se cere Închiderea discuţiei. — Cu bile ! Amendamentul se respinge cu 75 voturi, fiind şi 25 pentru. Sc votează lu total budgetul Creditelor Agricole. D. Al. Djuvara adresează guvernului următoarea interpelare : I-mltrle Nturilza care, după ce a căpătat budgetele, a redevenit Iarăşi IntraiiNlngent. Ziarul Brapetut, faţă cu efectul dcMaMtroM pe care I’a produs atitudinea grupului lu Cameră, va deNmiuţl probabil azi sau mline zvonurile (?) de tratative răsptudite de ziare. Politica aceasta este veche de tot. Nu mal cade nimeni In cursă. Serviciul e închiriat La SINAIA., două vile mobilate luxos, In strada Virful-cu-Dor No. 4 şi 4 bis, foarte aproape de pan; şi gară. Vila No. 4 se închiriază cu lei 2.200 pe seson ; Vila No. 4 bis cu 1200. Se închiriază şi pe unul sifl mal mulţi ani. Aceste vile împreună cu un loc alături sunt şi de VINZARE: locul pentru LI 8000; Vila No. 4 bis pentru lei 18.000 ; Vila No. 4 pentru lei 36.000. Vilele sunt hipotecate la Credit. Se tac şi înlesniri de plată. A se adresa la proprietar In Bucnreştl, str. Sălciilor No. 10 bis etagiul al 2-lea, iar în Sinaia la îngrijitorul vilelor._ DIN CAUZA RETRAGERE! DIN COMERŢ h d-luî^H. Oehlberg «*« cumgtarttl Hi ete vinete CU 27”|„ SUB COST MOBILE din Strada Va voi No. G vis-â-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR Vinzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. Public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocaziune, de a cumpăra mai ef-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune tn diferite stiluri: Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantesie, Deposit mare de garnituri gata tapisate, SCAUNE de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc. PAflFUn .a. i.a Mor>is UTQILETT£tlsM0uCHQii1% S» trouvo eroluslwmant int hi Qrandt Magaslns m eon Bour .^îiayăas Conditiom spi iales pour le gros Mare Depou de Vinuri Indigene Vinuri albe şi negre DE MASA " Vinuri Superioare pentru Desert Serviciu Pnimpt ______PRODUSUL VIILOR LEHRER_____ Mobila Tapisată Garnitură Mobile lapUnte cu co- 2v»arc, puş de mătase compus de o canapea, 2 (oteluri, 4 scaune se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GLUKVaN Piaţa Amzel 5, colţ Calea Viotori°I DE VÎNZARE 1000 oi sunt de vînzare în comuna Buhalniţa, jud. Neamţu, pentru informaţiunî a se adresa la d-nu Nicolae Soarec, Piatra-N. REGELE TONICELOR, cel mal activ din vinurile de quinină, este^Quiniim Lnbar-raque. Formula a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris. Acest leac este cel mal indicat pentru a combate ansmia, boalele nervoase, starea fe-broasă şi a da puteri convalescenţilor. Un pahar de lichior )a fie-care masă._ De închiriat De la SF. GHEORGHE 2 prăvălii în casele din Calea Victoriei No. 126, unde este Jochey Clubul (vis-â-vis de Cismeaoa Roşie). A se adresa la d-nul Ioan Laho-vari în toate dimineţile afară de Duminica.________________________ Doctorul E MANOLESCU de la Facultatea de medicină din Paris Hoaţe interne, tte Femei şi Faceri (JIamoş) Tratează de asemenea boalele de copil şi Syphilitice Consultaţiuni de la 2—5 p. m. Pentru sărăci Luni şi Joui gratis 321 Calea Moşilor 321 Dr- BAUBERQER Ord. 2—4 p. m. HOTEL BRISTOL de la 23 Aprilie a. c. Calea Moşilor 53 Aiimiciu Doritorii cari pe timpul verel vor că petreacă la Braşov sunt înştiinţaţi să se îogrijească de vreme de lo uinţe, de oare ce mal Urziţi rămln numai cele rele. Penlru Înlesnirea publicului amator s’a înfiinţat la Braş >v o rgeuţie de închirieri care pentru o renuineraţi» potrivită se ob igă a satisface ori ce cerere ae asemenea natură. Se va adresa d-lul Constant iu Xlcolaft, BRAŞOV. CASA CAPSA IUflHVŞTI MARE EXPOZIŢIE OUE DE şt de Voşuleţe împodobite eu Flori şi Fa ştiri Ouă de chocolatd pline de surprise cu totul noul de la 1 Fr. 25 Cassa avînd un serviciu special de expediţie pentru provincie şi străinătate, se însărcinează de a trimite prin poştă în toata ţara franco de port şi de embalagiu or ce comandă, îndată după primirea ordinnlni. Cofetăria RIEGLER MARE ASORTIMENT noit.Ati I II OXJE DE PASCE de ta 1—200 franci Salonul de Consumaţie va fi complectamente arangiat ,şi deschis onor. public in ziua de 6 Aprilie corent. COFETĂRIA FIALCOWSKY S-sori G. Andronescu & C-nia H HM.HOIUI CVHŢII HEGALE Fiaţa Teatrului,—Bucureşti,—Fiaţa Teatrului Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolată, fruits glares, Cozonaci şi diferite băuturi line ca Champagne Pomery, L'qtitrurl şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi In spacial onor. noastre clientele că, cu oea-siunea sărbătorilor de Pusei ne aă sosit un bogat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de os, de metal bronzat, de z thîr şi de Ciocolată. Bom-bonerie şi alte articole de lux. Ne serveşte zilnic tnglieţ«tă Napolitană. Contantlelv ne vfvctneaM.fi in M*vovh»eiv fvanco tic Antbatagiu. ă^amsemBaaumaammmmmmmmmuuummmmmmaamwmmza^mKmmumummm www.dacoromanica.ro PROSPECT REGATUL ROMÂNIEI •/„ AMORŢIRII; A IfMN i«»s In valoare nomioiilâ de Lei 180.000.000 — mărci 145.800.000. — franci 180.000.000 RENTA In virtutea legilor din 3/15 Iunie 1893, 22 Martie/3 Aprilie 1894, 11/23 Aprilie 1894. a douâ legi din 18/30 Martie 1890, a legilor din 25 Aprilie/7 Maifl 1896, 27 Aprilie/9 Maifl 1896, 3/15 Maia 1896, a trei legi din 4/16 Mal 1896, a legilor din 6/18 Mal 1896. 8/20 Mal, la cinei legi din 10/22 Mal 1896, a douâ legi din 14/26 Mal 1896 şi a legel din 24 februarie / 8 Martie 1898. Guvernul Român emite un Împrumut în valoare nominală de Lei 180.000.000- mărci 145.800 000- franci 180.000.000 în titluri de Rentă amortibilă 4 <>/» din 1898, capital şi dobânzi plătibile în aur. Din produsul acestui împrumut o sumă de 25Va milioane lei va li întrebuinţată în construcţiunî de căi fer Bang tic tic Pari# et de# Pag#-Ba# şi » » Sadele Generale pour farori#er le derotoppe- tnent de Viddu#trle et tiu commeree, în condiţiunile fixate de acele Bănci. b) Pentru conversiunea unei plăţi din Renta amortibilă 5°/0 din 1881/88, până la concurenţa de 36.320,000 lei valoarea nominală, subscrierea va avea loc. La Berlin Ia Direcţiunea fler Binconto Gc#ell#chaft, » » casa de Bancă ,8. Bleichroder, la Francfort pe Main la D-nil 31. A. tle Botltschild et fii, la Hamburg la Norddeut#ehe Bănit, » » D-nil JCr. Behren# et Siihne, » » » W. tf. Warburg et ţ-ie, » » E. tteiman, » » G. v. Pachaiy'# Enhel, » » Sal. Oppenheim jr. et ('-ie, n Allgemeine Beutsche Cretlit An&falf, > Eeipxiger Bănit, » » Becher et ('.-ie, în condiţiunile fixate de sus zisele case de Bancă. c) Pentru conversiunea obligaţiunilor 6n/o rurale, neeşite la sorţi până la 19 Martie — 1 Aprilie 1998 inclusiv, pentru conversiunea titlurilor de Rentă 5din 1875 şi pentru conversiunea unei sume de 36.320.000 lei Rentă 5°/0 amortibilă din 1881/88, în rentă amortibilă 4*/o din 1898, subscrierea va avea loc : la Bucureşti la Banca Naţionala a Bont fi ni ei, » » Banca Generala Mtomănă, la Iaşi, Brăila, Galaţi, Craiova, Bacău, Bârlad, Botoşani, Buzău, Caracal Constanţa, Focşani, Ploeşti. Piteşti, Roman, T.-Măgurele şi T.-Severin la Su şi Moţional# o Mlontoniolj Subscrierea va fi deschisă de la data aee#le1 publicare plnă la 311& Aprilie ISO#. Sus-zisele stabilimente pot acorda pentru depunerea titlurilor de convertit un termen de 21 zile de la data subscrierii, dacă subscriitorul va vărsa o cauţiune de 5°/0 asupra sumelor sbscrise. Dacă subscriitorul n’a efectuat depunerea în terminal fixat, casele de Bancă se vor acoperi de pagubele şi chieltuelile eventuale printr’o reţinere echivalentă din cauţiune. Escedentul va fi restituit subscriitorulul. Minorii, femeile măritate şi toţi acel ce posed obligaţiuni supuse conversiune!, depuse la diferitele administraţiunl publice, pot subscrie fără a efectua îndată depunerea acestor titluri, făcând o simplă declaraţiunea în scris, în care se va indica numărul recipisel administraţiunel unde titlurile sunt depuse. Depunerea titlurilor se va face în termen de 40 zile de la data subscrierii. 4 . . Dacă depunerea n’a fost efeluată până la termenul indicat, declaraţiunea de conversiune devine nulă şi subscriitorul pierde drepturile acordate prin presanta publicaţiune şi prin Prospectul Ministerului de Finanţe, iar titlurile ’I vor fi rambursate al pari cu începere de la 1/13 Iulie 1898. Titlurile de rentă 4"/o se vor libera cu cuponul de 20 Octombre —1 No-embre 1898 şi următoarele. Obligaţiunile 6°/o eşite la sorţi nu vor fi primite la conversiune. Titlurile de Rentă 47® din 1898 se vor deconta la subscriere pe cursul de 92 Lei 50 bani pentru 100 lei noi nominal, plus dobânzilo de 4°/o pe an de la 19 Apri’e —1 Maia până la 1—13 Iulie 1898. adică în total lei 92,30 pentru 100 lei nominal. . Titlurile predate spre conversiune se vor primi pe cursul următor: Oaligaţiunile 6°/« cu 100.—pentru. 100 lei nominal, plus dobânzile • . . ■ 1—de la 1—13 Maia până la 1—13 Iulie 1898. Lei 101-, Renta 5°/. din 1875 cu 100. lei pentru 100 lei nominal plus dobânzile............1 40 de la 20—1 Aprilie pftnă la 1-13 Iulie 1898 Lei . 101.40 Rentă amortisabilâ din 1881—88 cu 100,—lei suta delel capital nominal plus dobânzile de..................1-25 de la */«• Aprilie pînâ la '/>■ Lei 10125 (Iulie 1898. La regularea comptulul fie cărei subscrieri, soldurile inferioare va-lorel unei obligaţiuni se vor plăli In bani. II. Condiţinnl «le snbgcrlere la namerar Subscrierile se vor primi : la Paris, Ia Comptoir National d,E#eomple din Paris. » Bangue tle Pariu et den Pay#-Ba#. » Sociele Generale pour favori#er le developpe-meni tle Vintlu#trie el tiu eommeree. la Berlin, » Direcţiunea tler Bi#conlo-Ge#ell#chaft » 8. Biciehrader. la Frankfort pe Main, la d-nil 3t. A. tle Bof#child el fii, la Hamburg, la Nortltleulche Banii la Hamburg, la d-nii ti, Behren# et Siihne, > > > W. .W. ICarburg el C'-ie, la Breslau » » E. AMeimann, , » > G. v. Paehaly’# Enhet, a Colonia » » Sal. Oppanhetm jr. el C-te, la Leipzig » Allyemeinc Beut#ehe Credit An#all, , > Eeipziger Bank, > » d-nil Becher et C-ie, la Bruxeles la Bangue tle Par ist et de# Payn-Ba#, la Bruxeles la Bangue de Brujcette#, şi * > d-nil Bal ser et C-ie, la Anvers la Bangae Centrale Anrersoise, la Amsterdam la Bangae de M*ari# el de# Pay#-Ba#, » » d-nil Eippmann Bo#enthal et C-ie, şi » » Am#lerdam'#ehe Bank, In condiţiunile fixate de fie care din aceste Bănci. la Bucureşti Ia Banca Naţională a Bontă nici şi la » » Banca Generată Bontănă, la Iaşi, Brăila, Galaţi, Craiova. Bacău Bârlad, Botoşani, Buzău, Caracal, Constanţa, Focşani, Ploeşti, Piteşti, Roman, T.-Măgurele şi T.-Stverin, la Sucur#alete şi Agenţiile Băncel Naţionale a Bomtniei, In condiţiunile următoare : Preţul emisiunel este ficsat la 02 leî 30 bani entru 100 lei capital nominal, plus dobânzile de 4 la s. de la 19 Aprilie —1 aiiî 1898 până la efectuarea fie cărui vărsământ. Subscrierea va avea loc lu ziua de 3 15 Aprilie 180S Pe M Subscriiloril vor depune o cauţiune de 5 la sută asupra valorel nominale subscrise, In numerar sad In efecte publice ori scrisuri funciare care se vor primi pe cursul zilei. Subscrierea în Rominia va putea fi închisă înainte de data fixată mal sus, printr’o decisiune afişată în localurile de subscriere. Repartiţiunea va fi făcută In termenul cel mal scurt. Dacă In urma repartiţiunel sumele subscrise ar fi reduse, acţiunea va fi şi ea redusă proporţional şi escedentul va fi imediat restituit subscriitorulul. Vârsăminlele Ia sumele subscrise se vor efectua în modul următor : A cincea parte din capitalul subscris de la 21 plnă la 25 Aprilie 1898. două cincimi cel mal tîrzirt pînă la 27 Mani—8 Iunie 1898, două cincimi > » » » la 26 Iunie—8 Iulie 1898. Vărsămintele subscrierilor mal mici de 15,000 lei vor fi făcute lntr’o singură dată, cel mal tîrziil plnă Ia 25 Aprilie 1898. Contra fie cărui vărsămîut se va libera de către Banca Naţională, direct subseriitorilor sad prin Banca Generală, recepise provisoril la purtător, constattnd valoarea nominală a obligaţiunilor integral plătite de subscrii-tor. Aceste recepise se vor schimba contra titluri provisoril ale statului, la epocele ce se vor anunţa prin publicări speciale. După efectuarea tutulor vărsămintelor, garanţia de 5°/o va fi restituită. In cazul cind subscriitorul nu va face la timp vărsămintele sale, băncile respective vor avea dreptul de a vinde fără somaţiune sad punere în în-tlrziere şi fără nici o formalitate judiciară, cauţiunea sad titlurile atribuite subscriitorulul spre a se despăgubi de toate perderite provenite din nefa-cerea vărsămintelor la epocele fixate mal sus. Titlurile provisoril emise de Stat se vor preschimba contra titluri definitive. Datele preschimbării se vor anunţa Ia timp. Subscrierile vor fi făcute pe formulare puse la dispoziţiunea subscriilo-rilor de Banca Naţională a Romîniel şi de Banca Generală Romînă. Banca Naţională a Bontiniei Banca Generală Bomină •-------------------------------------------- Gea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU 12.50 PRIMUS 12.50 care arde cu sgomot (urlă) Leî 17 SIRIITS17 Lei care arde fără sgomot, fără fum fără miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU A. RECIMEIVnEIZV Bucuresci, Strada. Doamnei No. 21 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. IAŞI Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste !a toti vânzători de ape minerale din ţară. Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii K6nya Jasi. Les văritablss Eaux minerales de wienY sont ies Scurces vscsw-ETirr CELESTS^S mpi tal Exlger !• nom sur la capsule et l'etiquette. Les seules veritatlcs Pastilles de Vichy sont les PASTILLE YICHY-ETAT fabriquâcs avec les sels naturels extraits des Eaux de Yicliy-Elat. Comprisnes de ¥icfa^ tun scls nstureli VICHY-£TAT pour priparcr l'rau artiUrlelIr de VICHY 6AZEUSE * Agent Bir,ini pourla Bcumanl a. Bulgarie, Serbia: 1 A. O. OARi&SX & C-ie, Buesreil. SOBE MEIDINGER, PARIGINA, C0METUL, YULCAR (belgiano) PENTRU încălzire cu coks, cArbuh! de piatra si lemne Muşini «le Bucate Imobile de eier. InstalaţiunT de încălziri Centrale Fabrica COHETIIL Ariolf Na lom o bi DEPOSIT: Strada Doamnei, 14. DEPOHITE Iii PROVINCIE : Iaşi, la d-nul J&cquea Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. | Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni, Iteirich £c~ BUCUREŞTI | No. 9, Strada Benei, No. 9 TLf63flF,*6AZ, APA IÎÎCALSTTUI. CENTRAL LUMINA KLECTMCA TEI.EPON E Pi» LTONF.RE I FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR TUBURI 4e BAS ALT, PLUMB, FONTĂ fl FIER • CLOSET JE tic toate, felurtle (tout ti iegout) MARE HKPOSIT de toate articolele atiiilţătoare de nceaatâ branşă BIURQU de CONSTR UCţIE.- EXPORT O IHPLOMA DE ONOARE • «■ ExpoNlţln din Bncnreţti tu MM Guturaie, Tuso Bronşita Grippe, Influenţa Astmă LIQUEUR * CAPSULE A se cere adresa I'Rue jacqb, Bubftie Bole de Piele in tfite farmaciile Catare băşicai Mal mult de «*© «ecol suecea proclamă supeno tatea sa tn tratamentul de gnturaS, tritaţiunei peptnlnl, f fluenţa, dureri reumatismale, scrfntlturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Bucureşti.—Tipografiia EPOCA Strad» 3.—RummwUi www.dacoromanica.ro