SERIA H—ANUL IV, No. 721.
NUMĂRUL 10 BANÎ
a boxa mjextbib
tnoftp la 1 ţi 15 ale fle-o&rel luni ţi se plutesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti Iu Casa Administraţiei In judeţ* şi streinătat* prin mandate poştale Un aa In ţari 30 lei; In streinatate 50 lei
fase luni ... 15 >	>	»	36	*
rel luni . . . 8 »	»	»	13	»
Un număr la atreinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HBUAVŢIA
Ne. 8. — STRADA CLEMENŢEI — Ne. 1
Ediţia a treia
JOTJI, 26 MARTIE 1898, NUMĂRUL 10 BânF
A XUAC'M LMIMIj B
In Bucureşti şi judeţe te primesc numai H Administraţie
In atreinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV ,	. , 0.30 b. lin»
»	» » III , '	2.— lei »
»	» * n . . . î . 8.— » *
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECIilU S0 BANÎ A BMAXISTBAŢIa
TFIEFOJV No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 8
DESFIINŢAREA DRFPTULUl DE INTERPELAR
GUVERN INTOLERABIL
Guvernul colectivist a intrat In ultima fază, aceea a desnodămlntulul fatal, pe care cu o nepricepere colosală şi’l prepară singur de mal bine de doul ani.
Astăzi, nimeni nu mal crede că guvernul liberal mal poate dura. Doar Sturdza orbitul, doar Mărgăritescu im-prostitul, doar Delimarcu interesatul, doarGogu Cantacuzino veninosul, mal pot să’şi lnchipuiască o comedie ca aceasta.
Din punct de vedere al partidului, guvernul Sturdza este imposibil să se mal menţină. El nu mal reprezintă un partid, ci o fracţiune infimă şi discon-siderată.
Toţi funntaşil liberali nu numai că l’att părăsit, dar 11 combat cu înverşunare.
Clnd d. Delavrancea a ajuns să vorbească Ia Dacia, cum a vorbit Duminică, aceasta dovedeşte că Sturdza este condamnat cu desăvlrşire, după cum deja d. Costinescu o dovedise cu două săptămtnl la Cameră, făclnd cunoscutele destăinuiri in chestia demisii ofiţerilor de cavalerie.
Moderaţii nu mal aă nici o trecere, nici să încearcă ca să se opună curentului. D. Aurelian este nevoit să stea bolnavîn casă pentru ca să nu’şl unească glasul sâă cu acela al d-lor Eleva, Costinescu, Delavrancea. Dar dară stă în casă, prin aeeasta nu dezaprobă pe amicii săi politici, dovadă că Drapelul ţine acelaşi limbagift violent ca şi o-ratoril.
Un alt moderat, «fala şi speranţa partidului», d. Stătescu, a plecat repede In străinătate fără să se îngrijească de starea mizerabilă In care lasă pe Sturdza. «Aprfcs moi, le deîuge» a fost şi este maxima aceluia în care colectiviştii îşi pun extrema nădejde.
Va să zică, din partea'liberalilor situaţia lui Sturdza este pierdută.
Din partea noastră, a conservatorilor, starea guvernului este şi mal gravă.
Noi nu mal putem tolera un guvern care şi-a virît mlinile In comploturi de acelea cari In timp de resboiO să pedepsesc cu moartea.
Pentru noi, nu există un guvern constituţional In momentul de faţă, ci o fracţiune care se menţine la putere prin nelegiuiri zilnice, şi al cărui trecut inspiră oroare.
Dacă astăzi ni s’ar cere ca să contribuim, ca oposiţie, la un act comun In înţelegere cu guvernul—pentru o chestie însemnată—noi am refuza.
Pentru ce? Pentru că credem, că intin-zlnd mina lui Sturdza, aşa cum evenimentele l’aft pus In lumină, ne mlnjim mina.
Nici o putere, nici o influenţă, fie ea ori cit de mare, nu ne mal poate, nici nu va putea să ne schimbe atitudinea.
Faţă de ţară, Sturdza şi guvernul săă este absolut discreditat. Nimeni nu mal crede In vitalitatea lui.
Dovezile curg. — Alegerea de la Galaţi, şi mal cu seamă împrejurările In cari ea s’a făcut, este elocueutâ In această privinţă*
La Galaţi, după cum se ştie, guvernul a ameninţat cu destituirea pe unii funcţionari cari vor veni la vot. Această ameninţare nu i’a Impedecat de a veni cu toate acestea. Funcţionarii aă neao-cotit ameninţările guvernului. Lucrul acesta, nu se intîmplâ declt numai, clnd guvernul care ameninţă nu mal are nici o autoritate morală.
Ar râmtnea să zicem o vorbă de situaţia guvernului faţă cu Însemnatul şi decisivul factor, cu Coroana.
Evident că nu ne putem permite a afirma ce glndeşte M. S. Regele de Sturdza şi de guvernul săă.
De cit, no!|credem cA M. Sa'nu poate glndi alt-ceva de cit glndesc liberalii, |
de cit glndim noi, de cit glndeşte ţara.
Astă-zl toate privirile sunt îndreptate spre Coroană. Toată lumea se Întreabă : ce va face Coroana ? Clnd va lua ho-tărlrea ca să alunge pe nemernicii de la guvern?
M. S. Regele este dator să ţină seamă de această stare a spiritelor şi să dea o deslegare justă şi satisfăcătoare, aşa cum suntem deprinşi a vedea de clte-orl M. S. avizează.
Şi trebue să avizeze, căci situaţia nu comportă nici o Intlrziere.
Er) la Cameră, d. Take Ionescu a silit pe guvern, Ia discuţia budgetului războiului, să vorbească din nou asupra puştel Manniicher, calomniată chiar în Parlament de ministrul de războiă al primului cabinet Sturdza.
Ministrul de războiă al cabinetului Sturdza No. 2 a recunoscut din nou bunătatea arme}, spunind că se vor face comandele necesare.
Din dezbateri a reeşit că liberalii recunosc ca au dus o campanie criminală in opoziţie ; Şi, ce e mai trist, că regi-mnl liberal a întîrzîat foarte mult să facă comaudeie necesare apărării naţionale.
PROVOCAUUNE LA OBSTRUCTIONISM
Organele guvernului tot vorbesc de ob-strucţionism.
De ce lusă nu cutează ele să vorbească de cauza obstrucţionismulul ?
De ce nu Îndrăznesc să pomenească de data tîrzie clnd se prezintă budgetele?
Asupra acestei cestiunl noi le somăm să se rostească: este legal, este regulat, este cuviincios, este potrivit cu respectul datorit Parlamentului de a depune budgetele la lu* ceputul lui Martie şi de a Începe discuţiu-nea lor la 18 Martie ?
Desiidem chiar pe organul lui Mărgăritescu şi al Iul Gogu Cautacuziuo de a răspunde In mod afirmativ.
Aşa fiind, deschiderea discuţiunil budgetelor la 18 Martie e o ofensă adusă Parlamentului şi o provocaţiuue la obstruiţionism.
Pe de altă parte, se poate oare susţine că ne.votarea budgetelor ia timp e o dovadă de obstrucţionista ?
Priu obslrucţiouism se înţelege o discu-ţiune de o lungime exagerată.
Discuţiunea budgetelor s’a început la 18 Martie şi trebue să se sflrşească la 28 Martie. Ia aceste 10 zile aă fost 2 zile de sărbătoare. Râmtu dar 8 zile pentru discu-ţiuuea budgetelor.
Asupra acestei chestiuni propunem o con-sultaţiune. Să se consulte toţi preşedinţii de Camere din toate ţările parlamentare, întrebarea să fie a easta :«Este exagerată o discuţiune de 8 zile pentru budgete ?»
întrebarea s’ar putea iace telegiatic. Dacă unul singur din preşedinţii acestor Camere, unde discuţiunea budgetelor ţine luni şi luni de zile, va răspunde lu mod favorabil pentru guvern, oposiţiunea să ia angajamentul de a vota budgetele tu bloc.
Ploă atunci pretindem că chiar nevota-rea budgetelor la timp nu e obslrucţiouism, iar începerea discuţiunil la 18 Martie e o provocaţiuue la obstrucţionista.
DESFIINŢAREA DREPTULUI
_____DE INTERPELARE
Pofta vine mînctitd. Camera poreclită liberală a comis erl Încă nn act ruşinos.
S’a suprimat dreptul de Interpelare amtnindn-se, contra textului precis al regulamentului, desvoltarca tuturor interpelărilor ptnă după votarea budgetelor.
Nici un guvern nu ’şi a permis pfnă azi să calce acest drept.
A. trebuit să ajungă presldeut al Camerei un escroc ordinar ca Taclie Olani, a trebuit să avem o majoritate compusă din tot ce are ţara mai decăzut, din tot ce drojdia societăţei romineşti are mai setrbos şl a trebuit să avem un guvern de criminali şi de a-saslni, pentru ca să se smulgă o-pozlţlel parlamentare piuă şl dreptul de Interpelare.
Nn mal avem nici parlament, nici guvern, cl o bandă de canalii.
Trebue să-i tratăm in consecinţă.
$1 i vom trata.
CAMPANIA DE RĂSTURNARE
Speranţă pierdută. — Obn truc ţin nea zădărnicită.—Apel la popor!
Speranţă pierdută.
Ori-ce speranţă a unei părţi a aurelia-niştilor de a constrînge pe guvern, prin o energică opoziţie de moment, să realizeze concentrarea partidului liberal, s’a pierdut. Aceşti putini, acum dezgustaţi de politică, observă o nepăsare tmracteristică fată de toate infamiile guvernului, precum şi faţă de protestările energice ale opoziţiei liberale.
D-nii C. Leca, Poenaru Bordea. State Angheleseu, Al. Băicoianu, Q. Mirzescu, general Angheleseu, Or. Ştefănescu, Vizanti şi Ştefănescu- Gogu, urmează pe d. P. S. Aurelian şt se abţin de la ori ce luptă, multumindu-se cu infierarea platonică a guvernului.
Obstrncţinnea zădărnicită
Numai grafie acestei abstinente izbuteşte guvernul să stoarcă de la mamelucii săi budgetele, prin călcarea regulamentului şi suprimarea dreptului de interpelare.
Ca sd zădărnicească lupta opoziţiei liberale, guvernul a recurs la al treilea mijloc, care echivalează cu suprimarea libertăţii cuvintului.
Aproape la fie-care capitol budgetar, guvernul a înscris mai din vreme, cu complicitatea culpabilă a biuroului, pe cite un mameluc ca să ceară o explicaţie foarte scurtă guvernului. Şi d. Gogu Cantacuzino se grăbeşte a da in două trei cuvinte lămuririle cerute, iar majoritatea cere apoi închiderea discuţiei fără a lăsa pe ceil’alţi oratori înscrişi să mai vorbească.
Ca să salveze insă aparenţele, guvernul a organizat lucrurile ast fel ca din cind în cind, la zece mameluci, un opozant să poată vorbi.
Şi dacă guvernul nu va izbuti să aibă nici cu aceste odioase mijloace budgetele, atunci va cere in şedinţa de Vineri votarea in bloc a restului de budgete.
Apel Ia popor!
In Cameră, opoziţia este cu desăvîrşire desarmată faţă de tirania majorităţilor, fată de lungul şir de nelegiuiri pe cari le săvtrşesc bandele de mameluci.
De aceea d. N. Fleva a declarat că va face apel la popor.
D. Fleva vroia să facă chiar azi apelul la popor; vroia să convoace o întrunire publică urmată de o mare manifestaţie de stradă. Dar fiind prea slab asistat din partea colegilor săi, acest apel a fost o-minat pe Duminica viitoare.
FANARIOŢI
In energica-I cuvtntare de la clubul conservator, inspirată de cel mal cald sentiment naţional, d. Al. Catargiu a dat o strălucită dovadă că liberalii uoştri sunt continuatorii autentici al fanarioţilor.
Fostul ministru al ţării la Petersburg a amintit unul din cele mal urlcioase episoade ale Domniei Iul Ion Caragea-Vodâ, clnd cu demisiunea silită a Mitropolitului Filaret; şi făclnd apropiere între acel fapt şi detronarea fostului Mitropolit Ghenadie, d. Al. Catargiu a pus lu evidenţă asemănarea absolută Intre nelegiuirea guvernului liberal şi nelegiuirea fanariotului Caragea.
Spre a sili pe Filaret să demisioneze, Caragea puse pe aga din vremi să urzească un complot infam. O fată pierdută de ia hanul lui Şerban fu ademenită să Iu-vinuiască pe Mitropolit că a nenorocit-o. Sclrbit de aceste uneltiri, Filaret demisionă, şi se retrase la Câldăruşanl.
Spre a detrona pe Mitropolitul Ghenadie, guvernul liberal s’a servit de uu ocnaş, cu ajutorul căruia a plăzmuit acte falşe.
Asemănarea e izbitoare şi coueluzinnea nu poate fi alta de cit că partidul liberal e continuatorul politicei fanariote, In tot ce această politică a avut mal infam şi mal monstruos.
Şi clnd ne glndim că zeci de ani liberalii aă ameţit lumea acnzlndu-ne pe noi de fanariotism !
Acuzai! zgomotos pe alţii, ca să nu se vadă că tocmai ei sunt vinovaţi de acest păcat.
Campaniile noastre
In ciuda faptelor cunoscute de toată lumea, presa liberală susţinea morţiş că im-fame sunt campaniile noastre şi bazate numai pe minciuni şi calomnii.
Pentru acea presă, ruinarea Ligel culturale, dezbinarea Romlnilor de peste munţi, părăsirea Romtnilor macedoneni, paralizarea lntregel mişcări naţionale erai! minciuni şi calomnii.
Campania dusă de noi, cu ajutorul ţării Întregi, spre a Împiedeca nelegiuirea făcută cu detrouarea Mitropolitului Ghenadie—campanie Încoronată de izblndâ, de vreme ce Înşişi liberalii nă fost siliţi să ceară aju-
torul nostru ca să desfacă ce făcuseră— a fost o campanie infamă.
Infamă, campania dusă coutra fostului ministru de război care calomnia armamentul oştirii; infamă, afitudinea noastră lu chestiunea decorării lui Ieszenszky, In chestiunea convenţiunel consulare cu Grecia, In farsa cu Mitropolitul Antim, In toate.
In zadar faptele dedeaă cea mal deplină confirmare tuturor campaniilor noastre; ele rămloeaă tot infame, chiar şi atunci clnd, ne mal avînd Încotro, Însuşi guvernul liberal făcea cum ziceam noi.
Ori-ce discuţie cu liberalii, In această privinţă, era imposibilă; lucru de care nu ne prea sinchiseam, fiind-că In tot d’a-una am avut Încredere In bunul simţ şi In sentimentul de dreptate al naţiunii.
Ne-a fost Insă dat să avem satisfacţia de a vedea chiar liberali, numeroşi şi fruntaşi, dlud deplină dreptate campaniilor noastre.
De aproape o lună de zile, In Parlament, In Întruniri publice şi lntr’o bună parte din presa liberală, se mărturiseşte că dreaptă şi patriotică a fost lupta—ce am dus.
Numai Voinţa Naţională, organul care a fost In stare să publice plastografiile ocnaşului Mărgăritescu, mat stăruieşte a calomnia campaniile noastre.
Attta pagubă să fie In ţară!
INTENDENTUL PRINCIPESEI SORCIACOF
Imaculatul şef al partidului liberal este şi antreprenor de traverse la direcţia căilor ferate.
Iată cum a povestit faptele d. Fleva ieri, la Cameră:
Intendentul principesei Gorciacoff a contractat cu direcţia C. F. R. furnizarea a unui număr oare-oare de traverse şi şi-a ales domiciliul tn Bucureşti, strada Miercur No. 13, adică la locuinţa d-lui Dimitrie Sturdza, primul ministru al ţărei.
Ce e mal nostim e că intendentul nu s’a ţinui de contract, a furnizat traverse proaste şi în cele din urmă ne-putînd efectua furnitura, a cerut resi-liarea contractului.
Şi cu toate acestea d. Sturdza continuă să se laude cu cinstea d-sale, d. Sturdza, care la această auzare ce i s’a făcut în plin Parlament, nu a găsit nici un cuvtnt de scuză măcar.
Şi d. Sturdza este şeful unui partid, ba este şi primul ministru al ţărei.
Să ne trăiască !
‘SUCCES MORAL>
«Amtndouă voturile de Sîmbătă sunt, pentru partidul liberal, un mare succes moral, pe care cu bucurie Ii semnalăm şi-l înregistrăm», Aşa zice Voinţa Naţională vorbind de luarea in considerare a budgetului şi de votarea legel In-văţămintulul secundar.
Nici cel mal hotârlt adversar al regimului n’ar fi putut arăta mal bine in aşa de puţine cuvinte situaţiunea desperată a guvernului, de cit cum o arată propriul săi! organ.
Luarea in considerare a budgetului, un mare succes moral! Dar asta tnsea nuă a mărturisi că luarea in considerare a budgetului era un lucru îndoielnic pentru guvern; şi a mărturisi aceasta, va să zică a recunoaşte că situaţiunea guvernului e desperată.
Şi să se noteze că de Ia luarea In consideraţie şi plnă la votare mal e un hop de trecut; şi dacă nu se poate ca ţara să rămîe fără budgete, se prea poate ca guvernul să nu le aibă.
Dar, dacă ne vom mal gindi la ce mijloace extreme a trebuit să recurgă guvernul ca să poată ajunge Ja luarea in considerare a budge^ cuiul, atunci «marele succes moral», care pentru ori-ce guvern in situaţiune bună e un lutru obicinuit, iar nu un succes, devine in chip şi mal evident semnul situaţiunil desperate a guvernului liberal.
Alte guverne obţin budgetele fără călcări de regulament, fără constriDgerea minorităţii prin foame, fără Înjosirea minorităţii la toiul unei turme urlătoare.
Şi ce să zicem de votarea legel instrucţiei. Legea aceasta însemnează şi o bună parte din munca noastră. Deşi unele dispoziţiuul ale el nu ni se par nimerite, totuşi reprezintanţil noştri In Parlament nu i-att fâcut opoz-ţiune. A-tunel, unde e «marele succes moral» al guvernului ?»
Reforma, avtud un caracter special şi fiind rezultanta sforţărilor in timp de trei zeci de ani ale tuturor partidelor, ar fi fost votată oricine ar fi prezintat-o.
In atarl condiţiunl, trebue să fie la aman guvernul ca să exalteze Însemnătatea acestor voturi plnă la uu «mare succes moral».
TRIBUNA LITERARA
Dare de seamă anuală a d-lul secretar general George I. La ho vâri, către adunarea generală a S. G. R. In şedinţa de la (7/19) Martie 1898.
Sire,
Iacă-ne din noă strînşl tn această incintă a sfatului batrîailor ţării, unde de două-zecl şi mal bine de at>I, ne ara obicinuit a ne aduna sub Augusta şi, fie ml permis a adăoga, părinteasca Voastră preşidenţie.
Regretăm cu toţii a nu vedea şi la astă seară, alături ou voi, Sire, pe A ela, pe care II găsim In tot-d’a-una lingă Mojesta-tea Voastră, de clte-orl este vorba de o mişcare care interesează ţara ; dar ne consolăm de această absenţă, ştiindu 1 pe deplin însănătoşit şi petreclnd iarna :
*8ub cer senin, tn aer cald :»
Societatea Geografică, pentru care Alteţa Sa Regală, s’a interesat tot-d’a-una, trimite din această sală, urările sale de bună şi curindă Întoarcere In ţară, Augustului convalescent !
Stimaţi colegi,
Aici In liniştea nopţel şi cu reculegerea ce se cuvine studiilor noastre ştiinţifice, am auzit atltea interesante conferinţe făcute de bărbaţi maturi, din cari mulţi aă dispărut din mijlocul nostru, cit şi de tineri, al căror viitor se deschide plin de ademenitoare perspective.
Din această Îngustă st-lă, am călătorit adesea cu toţii tn cete mal depărtate părţi ale Globului; de la regiunile îngheţate ale Polulul-Nord plnă In misterioasa şi tropicala Africă; de la graţioasa Veneţie plnă tn cele mal sălbatice regiuni din Somali, safi diu Iera del Fuego. De aici, ne-am Înălţat cu balonul In văzduhuri şi ne am coborlt piuă în centrul pămlntulul, unde zac Încă nedescoperite atltea şi atltea comori !
Aici, aţi aclamat şi aţi Încurajat Încercările laborioase ale atltor modeşti autori, cari ne-aă dat dicionarele, am putea zice monografiile judeţelor noastre, din care se al-cătueşte acum, lucrarea cea mal complectă, ce s’a scris piuă astăzi asupra Romtuiel.
Ca şi la anii precedeuţl, voia Împărţi raportul meă In două, expunlndu-vă mal lntliă activitatea societăţei noastre In cursul anului expirat, iar tn partea a doua, voiă arăta lu trăsuri generale şi cit se poate de repede, bilanţul geografic general al anului 1897.
Să Începem dar cu finanţele societăţei.
încasările anului trecut s’afi urcat la cifra de peste 17.000 lei, şi la finele anului am constatat cu cea mal mare satisfacţie, In ciuda iubitului nostru casier, d. Basset, că exerciţiul anului 1897, lasă un excedent de 8 lei 79 bani!
Mă veţi lua poate drept uu risipitor; dar ştiţi că pentru ca o locomotivă să meargă înainte, trebue să consume cărbuni şi cărbunii noştri sunt generoasele d-voastre co-tizaţiuul. Intr’adevăr, In anul trecut, am publicat buletinele noastre obicinuite In două volume semestriale, am tras o a două ediţie a conferinţă d-lul Ghica-ComăueştI, căci prima se epuizase, am tipărit toate dicţionarele, ta număr de şapte, ce rămăsese a se tipări şi am Început lucrarea marelui dicţionar. Cum vedeţi, In anul trecut, locomotiva noastră a iners Înainte şi de aceia am văzut cu satisfacţie că excedentul nostru s’a redus la cea mal simplă expresie, la 3 lei 79 bani.
Pentru anul viitor, comitetul d-v. vă propune un budget de 33.500 lei şi am buna speranţă că se va cheltui integral!
Chestia financiară elucidată, şi ea se va trata pe larg In viitoarea noastră şedinţă intimă, voiă treee acum la activitatea so-cietâţel noastre şi la mişcarea geografică a ţărei.
In luna Noembrie trecut, d. Victor Levy, un publicist francez aşezat la Vieua, ca corespondent al mal multor jurnale din Paris, ne-a cerut permisiune de a ţine o conferinţă sub auspiciile societăţei noastre, şi In seara de 4/16 Noembrie, a şi ţinut chiar In această incintă o interesantă conferinţă asupra Marocului, iilustrată cu numeroase proiecţiunl.
www.dacoromanica.ro
D. Victor Levy este un conferenţiar cunoscut şi a ţinut deja mal multe confe» rinţe atlt In Franţa cit şi In Viena, Budapesta etc.
O altă conferinţă, care Insă s’a făcut la Soc. Geogr. Comercială din Paris, In Iunie trecut, a fost acea a Domnului Jules Brun, cunoscutul conferenţiar de la Atenei! şi autorul unei Epopee Rornlnă. Conferenţa d-3ale purta drept titlu *La Roumanie <actuelle, la montagne et la plaine, le *Danube el la nter» şi a fost viii aplaudată de auditorul parisian, iar preşedintele so-cietâţel a felicitat În numele Soc. Geogr. pe strălucitul conferenţiar. Intr’adevăr această confereuţă este şi bine simţită şi bine scrisă şi noi am reprodus’o În ultimul nostru buletin (anul al XVIII-a, Tri. III, 1897).
— Va urma —
SPKE ŞTIINŢA
Anunţăm odată pentru tot-d’a-una celor cari ne trimet manuscrise prin poştă, pentru Tribuna Literară, că re*punsul il pot avea în publicarea sau nepublicarea celor trimise. Bacă manuscrisele nu sunt publicate în decursul a două săptămîni de la trimetere, să fie ştiut că nu ne-au convenit, ceea ce nu împedică pe autorii lor să le trimeaţă aiurea şi fără nici o supărare din ambele părţi.
Să nu se mai aştepte deci un alt răspuns.
In şedinţa de erl a Camerei, drept răspuns la unele observări juste ale d-lui Take Ionescu, ministrul de războiu, d general Btrendeiă, a declarat că puşca ManrUUher,adoptată in armata noastră, «contează Intre cele mai bune arme din lume.
D-sa a mat adăogat că infanteria noastră este perfect armată, atit sub raportul calilăţei armei, cit şi sub raportul cantităţii muniţiunii, de oare-ce I in arsenalul din Capitală se pot fabrica 100.000 cartuşe pe zi.
D. Dim. Sturdza va da Vineri seara un banchet la Liedertafel In onoarea bandelor sale de mamelucl din Senat şi din Cameră. Banchetul canibalilor.
Zilele trecute au sosit în Capitală şase milioane de cartuşe.
Pină acum depositul cartuşelor a fost în Capitală, dar în urma unei nouţ disposiţii, 8’au înfiinţat patru deposile pe lingă cele patru corpuri de armată.
Cele şase milioane de cartuşe au fost distribuite în părţi egale celor patru corpuri de armată.
D-nu V. Lascar, care a fost bolnav de influenţă, se află acum cu desăvlrşire restabilit.
D. V. Lascar va lua azi parte la dezbaterile Camerei.
De asemenea se află pe deplin restabilit şi d. I. L. Caragiale.
In timpul concediului d-lui Spiru Ilaret, interimul ministerului instrucţiei îl va lua d. Dim. Sturdza.
Ministrul de fapt însă va fi d. C. Di-mitrescu-Iaşi, care va fi numit azi sait mîine preşedinte al comisiunei pentru alcătuirea regulamentului de aplicare a le-gei instrucţiei.
Instalarea Episcopului A'hanasiede Rtm nic se va face Siinbătă.
P. S. Sa Împreună cu toţi invitaţii vor pleca din Capitală Vineri seara la Rlmnicu Vilcea.
D. general Berendeiu a comunicat erl d lui deputat Ciocazan că, înainte de înrfiiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare, va cere votarea unui credit de zece m lioane de lei pentru marina de războiu.
Funcţionarii superiori al ministerului in-stnn ţiunel şi al cultelor vor da Joi seara la Bulevard un banchet In onoarea d-lor Dim. Sturdza, Spiru Haret, C. Dimitrescu-IaşI şi Meitani.
Funcţionarii ah fost impuşi să dea clte 40 Iei pe tacîm.
Miine seară, Joi, la orele 9, d. prof. C. Disescu va ţine in sala Ateneului o conferinţă despre originele dreptului romîn.
D. Titu Maiorescu, a plecat aseară In străinătate, de unde nu se va Întoarce pînă după sărbătorile sf. Paşti.
Kreuz Zeitung din Berlin anunţă că societatea de navigaţie rusă a încheiat o tran* sacţie cu o societate de navigaţie germană, pentru a stabili o cursă directă pe Dunăre intre Galaţi şi Passau.
Galaţii spune că ministrul de interne a primit demisiunile consilierilor comunei, C. Plesnilă, Emil Vulpe, Ştefan StoicovicI, H. Neniţeseu, N. FiKpida, Coltofeanu, Dall’Orso şi Guţu şi iuvitâ pe primar să convoace colegiul I şi al II-lea de comună, pentru a se alege 6 consilieri In colegiul I şi donl în al II-lea.
D-nil Andrei Rusu şi Avram Giurgiu, condamnaţi de către curtea cu juraţi din C uj la cile 1000 florini amendă şi clte zece zile Închisoare ppntru că att etntat Doina lui Lucai ifl, afl făcut recurs la Casaţie In contra acestei sentinţe.
Gronica Judiciară»
Cearta ţlgăneaacă.—IiOvlltnră pricinuitoare de moarto.
Vasile Ştefan zis şi Pantofaru, de profesie pantofar, ae ani 24, luase, din dragoste de nevasta, fără cununie, sunt acum trei ani, pe o ţigăncuţă din strada Pandurului, anume Anghe-lina Ilie, atunci In vlrstă de 10 ani, acum de 19, cu care a avut şi un copil. Dragostea aceasta se manifesta tn tot timpul căzniciel prin certuri, bătăi.
In seara de 15 Ianuarie trecut, Pantofarul, după ce lipsise vr’o 15 zile de a-casâ, se prezintă din doO la Angelina, care şedea eu mama sa, Dumitra Ilie. Nevasta şi soacra tl iad ta socoteală. Ţiganul răspunde cu pumnul. Un unehifl al Angelmel, Ion Gavrilă, care şedea in vecinătate, sare in ajutorul femeilor, câutlnd cu vorbe bune să potolească mlnia ţiganului. Ion Gavrilă, un om de vr’o 60-70 de ani, lovit la cap nu se ştie cu ce,—actul medical spune cu un corp contondent, corpul delictului _ nu s’a gă'dt lasă—moare după cinci zile la spital.
Pantofaru, dat judecăţii pentru lovituri, cari ati pricinuit moarte, compare Înaintea j -’raţi-lor, asistat de d. advocat Gogu Florian.
Se ascultă ca martori, nevasta şi soacra a-cuzatulul, o vecină Maria Kivu, care spune că adăpostea In casa el pe Anghelina spre a o scăpa de furia ţiganului. Reţinem clte va răspunsuri ate Anghelinel.
D preşedinte.— Cerchez, v’aţl luat din dragoste ?
R.—Trei s’a ţinut de capul med plnă m’a luai; mă bltta casă-1 iad.	_
D. preşedinte.—’ŢI făcea complimente (ri-sete). Şi după ce te-a luat, tot aşa aţi mers, cu ceartă, cu bătăi ?
R.—Tot aşa.
I.—De ce?
R.—Nu pot să ştid.
D. apărător Florian s’a Însărcinat să arate de ce traiul acesta era un infern pentru acuzatul. Ori de clte ori Pantofaru aducea gologani acasă, era bine primita ; de unde nu, foc şi pirjol, mal cu seamă din partea soacrei. Acuzatul n’a venii 15 zile pe acasă, de oare-ce nu putea lucra la pantofi, fiind Înţepat la un deget.
Ştia ce-1 aşteaptă acasă dacă nu aducea gologani.	^	_
D. apărător mal bagă şi o tntngă. ziclnd că martora Kivu adăpostea pe Augbelina, pentru scopuri necurate. In fine, cu actul medical In mină, d. Florian caută a stabili că Gavrilă era tu istovit fisiceşte şi că nu din lovitura, ce ar fi primit, a murit.
In urma verdictului afirmativ al juriului cu circumstanţe uşurâtoare, Curtea condamnă pe Pantofaru la trei ani de zile închisoare. Condamnatul mulţumeşte Curţii şi juraţilor pentru pedeapsa dată. Se vede că se aştepta Ia mul muţi.	____ _______
Buletinul Economic
Washington, 24 Martie.—Agenţia^ Reu-ter anunţă că membri Camerei aii fost avizaţi că corăbiile trimise la Havana pentru a lua pe bordul lor pe generalul Lee, consulul Statelor-Unite, şi pe ceilalţi amploiaţi americani, doresc să părăsească Cuba.	.	.
Roma, 24 Martie.— «Agenţia Ştefani» anunţă că intervenţia Papei n’a consistat plnă acum de cit lntr’o lucercare pentru a obţine un armistiţiii cu insurgenţii cubanl. Nu Spania, ci d. Mac Kinley este acela care a luat iniţiativa oficială pentru inter-venirea Papei.
Neiv York, 24 Martie. — Ziarele zic că mesagiul d-lui Mac Kinley ar implica o intervenţiune cu forţa, şi ar constitui o acuzaţie aşa de violentă în contra Spaniei, în cit pare cu neputinţă continuarea relaţiunilor diplomatice.
Probabil că rechemarea d-lui Woodford se va face odată cu transmiterea mesa-giului congresului.	w
Washington, 24 Martie.— D. Mac-Kinley şi membrii congresului, primesc depeşl de la bancheri şi asociaţiunl, ruglndu-1 să sus-ţie o politică de pace.	_
Mal multe ambasade şi legaţiunl afi cunoştinţă că mal multe puteri se silesc să stabilească baze comune În vederea unei acţiuni concentrate Intre toate puterile lu favoarea menţinerii păcii.	_ .
Roma, 24 Martie.— Agenţia Ştefani zice că s’a făcut un schimb de depeşl Intre d. Gullon şi Vatican, pentru a ajunge la o Înţelegere cu Papa, asupra foimulelde amu-stiţii! ce va redigia Papa.
Se speră că d. Mac Kinley va primi redacţia Papii şi va influenţa asupra insurgenţilor pentru a-I face să primească armistiţiul.
DIVERSE
DIN CAPITALA
că’şl simţi tot corpul strlns de foc.
Dlnsul fugi peste clmpil! Focul Insă 11 ardea din toate părţile, se lipise de pielea Iul, Îl consuma.	#
Şi nici o dată plnă atunci nu simţise torturi aşa de grozave.
In acea seară el se pllnse aceleia care nu’l iubea.
Rlzlnd, dlnsa ’l zise:
— Stiti eâ pentru ce al simţit acea tortură.
Intr’o zi, freetnd pe lingă acel rtuleţ, am aruncat o floare care Împodobea părul med !
Catuile Meudi-s
EOOttRl
24 Martie.
Bursa din Bucureşti. — Nu se observă azi de cit o scădere a cursurilor schimbului, Iu legătură cu cursurile scăzute din străinătate.
Titlurile cari se negociază la bursa noastră ati rămas staţionare.
Schimbul cotează : Cek Londra 25.283/«; cek Paris 99 85; cek Viena 2101/*; ctk Berlin 123 35.
Bursele străine. — Ştirea că Papa şi-a oferit mijlocirea sa pentru aplanarea conflictului americano-spaniol a produs o bună impresie asupra burselor străine. Azi iDsă ştirea s’a desminţit, dar a fost contrabalansată de o altă iuformaţiune: că Spania a cerut puterilor europene iotervenţia lor pentru a regula conflictul pe cale pacinică. Ştirea aceasta a menţinut În cercurile financiare bună impresie.
Veniturile porturilor noastre.—In eursul luuel Februarie venitul porturilor din taxa de jumătate la sută şi din aceea de clte-iagitt a fost cel următor:
Taxa jumătate la sută import lei 33.932.75 »	»	» export » 43.117,50
Taxa de cheiagifi • • • 6.04180 Diferenţe............. 593 30
Total • 83 685.35
Totalul aceloraşi venituri In
Februarie 1897 ............. 56.052.65
+ Lei 27.632.70
Creşterea apelor Dunării.—Dunărea continuă a creşte. Iată tabloul de cotele apelor Dunării d’asupra cheiagiulul, pe ultimele patru zile:
21 Mart. 22 Mart. 23 Mart. 24 Mari.
Doctor d© contrabandă. — Erl, pe la orele 4 după amiazl, d. doctor 'comunal Dimi-triade, fiind sezisat printr’un denunţ, a tăcut o perebeziţiune la femeia Ana Schelescber, domiciliată In strada Belvedere 14, caie profesa meseria de doctoriţă prin fraudă.
Doctorul comunal, a g'sit la domiciliul doctoriţei de contrabandă, doul saci plini de diferite soiuri de buruenl şi mal multe certificate de mulţumire, venite din parte» suferinzilor pe cari dofeoriţ» 11 tămăduise. Se crede Insă că aceste certificate eratt falşe şi fabricate de acea femee pentru a Înşela buna credinţă a acelora cari o consultat!.
Toate lucrurile găsite ati fost confiscate, iar femeia a fost dată pe mina poliţiei.
Accident nenorocit. — Leibu Solomon, ucenic la măcelăria lui Dav.d Solomon din calea Văcăreşti, voind erl după amiazl să toarne benzină intr’o lampă de noapte, o mare parte din lichidul explozibil s’a vărsat pe tiş-gheaua prăvăliei, apriozînd o ţigară, a asvlrlit chibritul pe teşghea şi instantaneii flăcări î-mense se ridicară ptnă tn tavan.
întreaga prăvălie era ameninţată să fie distrusă de flăcări. Graţie Insă ajutorului vocini-lor focul a fost stins.
Lucratorul Leibu, suferind arsuri grave la ambele mlinl, a fost transportat În căutarea spitalului Colţea.
Explozie.—Populaţiunea din strada Foişo-rulul, a fost ieri după amiazl Inspftimlntată de o explozie Îngrozitoare lntimplată la fabrica de uleia a d-nel Farjoa, situată In acea stradă lo No. 8.
Pe la orele 5 după amiazl, o detunătură puternică s’a auzit In Întreg cartierul. Un butoiO Încărcat cu peste 15 V6dre de păcură, care era aşezat in apropierea cuptoarelor, a făcut explozie şi lichidul inflamabil luînd foc, flăcările s’att Împrăştiat In fabrică.	_	,
Prinzlndu-se de veste la timp, cu ajutorul lucrătorilor din fabrică, focul a putut fi localizat în grabă.
Pagubele sunt neînsemnate.
DIN IARĂ
—	Publicul este foarte Încurcat ciad vrea să aleagă un tonic pentru slnge şi nervi, incitant vital, aşa de căutat tn epoca noastră de slâbiciuue nervoasă. Un bun sfat În această privinţă : nu consultaţi o publicitate adesea Înşelătoare: adresaţi-vă la oameni competenţi. In momentul de faţă corpul medical acordă favorurile sale, mult disputate vinului şi elixirului Bravais. singurele cari constitue reconstituante In adevăr complecte şi eficace.
—	Librăria Leon Alcdlay a publicat un
nctt catalog de mal toate cărţile juridice romlne şi cele mal Însemnate uvrage franceze.	_	.
In provincie trirnete catalogul gratis şi franco.	,
—	Biblioteca pentru toţi conţine In ultimul sătt număr o foarte interesantă şi folositoare scriere de ştiinţă vulgarizată.
Volumul intitulat : Cronicile Doctorului (fără portretul autorului) şi datorit d-lul dr. Ureche, este scris in asel stil uşor şi plin de humor, pe care publicul 11 cuuoaşte şi Îl iubeşte attt de mult.
ŞTIRI MĂRUNTE
E a doua oară cînd atragem atenţia d-lul ministru de finanţe, asupra perceptorului circumscripţiei Măcin, uu armean, anume Serope.
Numitul perceptor, pe motivul că nu are bani, nu achită mal nici odată mandatele funcţionarilor, aşa că sunt nevoiţi să le scompteze pe un preţ derisoriO.
Sunt funcţionari cari, cu mandatul In buzunar, ati umblat 2-3 sâptâminî pină să poată să-l achite.
E curat scandal!
Corpurile Legiuitoare
T.-Severin •	4.39	4.45	4.49	4.70
Giurgiu • •	3.09	8.20	3.31	3.45
Galaţi. • *	2 29	2.41	2 51	2.59
Tîrgul de cereale.—Nu se manifestă nici o urcare de preţuri Iu porturile noastre.
La Brăila s’ati făcut clte-va transacţiunl cu preturile următoare:
Porumb obicinuit •
Porumb roşu • • •
Orz de furagiti • •
Meitt.............
Fasole din Ialomiţa Fasole din-Moldova Ciuquantiua • • •
Lei	825.—	
»	900.—	
>	870	880
»	660	680
>	1200	
»	1300	
>	850/860	
Conflictul ispano-american
Madrid, 24 Martie. — D. Goullon, ministru al afacerilor străine, interviewat, a declarat că Spania a răspuns In mod afirmativ comunicării Papei. Se aşteaptă de la Vatican o notă indicind formula propusă pentru a pune capăt situaţiei.
Guvernul primeşte intervenţiunea Papei, numai să nu se atingă onoarea şi integritatea teritoriului Spauiel.
Dacă Papa va propune vr’un armistiţiii el va trebui să fie cerut de insurgenţi. In ori ce caz, formula de mijlocire va cuprinde sflrşitul războiului din Cuba.
D. Goullon conchide zicînd că conflictul continuă cu aceiaşi gravitate ca eri.
Londra, 24 Martie.— Camera Comunelor. D. Balfour a declarat că Englitera a ocupat Wel-lial wel lu aceleaşi condiţiunl cum a procedat Rusia la ocuparea sa. Situaţia la Wel hal-wel este asl-fel lu cit ocuparea englezească va face echilibrul aceleia de la Port Artur.
Prin ocuparea lui Wel-hal-wel, Englitera a impedicat golful Pecelli să nu cadă, sub raportul maritim, numai sub puterea unei singure puteri.
D. Balfour roagă Camera să adereze In deplină Încredere la politica guvernului. (Aplauze).
Uragan teribil.—Din Galaţi ni sa anunţă că un turibil uragan, venind din spre Nord, s’a deslănţuit Luni după amiazl asupra judeţului Covurlul.
Vlntul puternic care venea din spre Nord, aducea nori groşi, cari s’att spart asupra judeţului.
O ploaie deluviană însoţită de grindină deasă şi mare, a succedat uraginulul care a bîntuit timp de aproape o oră. Văile plflstl Şiretului eraO transformate tn adevărate torente puternice cari tlrafl după dinsele tot ce le eşia In cale.
In Galaţi, uraganul a dezvăluit mal multe case, a dărlmat uluci şi a răsturnat magazii şi şoproane mal şubrede,
Pe Dunăre valurile eraţi impetuoase pricinuind mal multe avari’, destul de grave, pe la caicile şi şlepurile încărcate cu producte şi ancorate peste Dunăre In faţa portu’u».
Marinarii de pe aceste bastimente, făceaţi semnale disperate ca să li se vie în ajutor, spre a-şl putea lega bastimentele mal aproape de mal, dar nu li s’a putut da nici un ajutor eficace, căci nici un barcagiii nu îndrăznea ră se aventureze pe talazurile furioase ale Dunărei.
Un caic, încărcat cu nisip şi care se afi» legat de pereul de la vadul Bacalbaşa, Împins de valuri şi acoperit de apa lor, nu a intirziat a se cutunda, cu toate sforţările echipagiulul de a-1 salva.	_ t
Ni se semnalează mal multe sinistre intim-plate pe tot parcursul fluviului.
Din cauza enormei cantităţi de apă ce a căzut erl, care a umflat cu desăvlrşire rîurile, silin-du-le a eşi din matca lor, e teamă de o creştere simţitoare a Dunărei care să degenereze din noQ In inundaţiune.
nuvela
APA CARE ARDE
Fiind cuprins de friguri, de frigurile iu birel, el se hotărî, sărmanul amorez, să se scalde lu rluleţul aşa de răcoros şi liniştit, care curge peste pietrele poleite.
I se spusese:
«Pentru că suferi fără lucetare, şi fără «speranţă, pentru că al lu suflet, pe frunte, «pe buze, căldura vecinieiel dorinţe Înşelate, «trebuie să iulri şi să rămll multă vreme «In această apă ; căci ea are,—de un iimp «străvechitt de tot — darul să stingă focul «patimelor sufleteşti.
«Şi mulţi, cari eraţi poate şi mal bolnavi «de ctt d ta, s’att'vindecat cu această apă!»
«Lucrul ăsta poate să ţi-1 spue toată lu-«mea din acest ţinut.»
Aşa dar, el se lăsă să alunece de pe mal tn apă.
Dar abia atinsese râcoreala undelor
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la 24 Martie (după amiazS)
Şedinţa de redeschide la orele 2 45.
Se procede la votarea lu total a budgetului veniturilor.
Votanţi	73
Pentru	71
Contra	2
Opoziţia s’a abţinut.
D. Dobrescu-Prahova zice că art. 76 din regulamentul Camerei a fost călcat. D-sa avea o interpelare de desvoltat asupra situaţiei consiliului comunal din Ploeşll Protestează În contra sistemului adoptat de majoritate şi constată că ministrul fug-* de di cuţie. Vom fi siliţi, zice d. Dobrescu-Prahova, ca la discuţia asupra budgetului să voibim şi de consiliul comunal din Ploeştl.
D. Dobrescu-Prahova protestează În contra câlcărel de regulament şi a ptocedărel autoritare a biurouluf.
D. I. Giani. D-le Dobrescu, voci mult mal autorizate s’att ocupat deja de chestia pe care o ridicaţi. De alt-fel Camera In suveranitatea el a adoptat propunerea de azi dimineaţă a d-lul Mitescu.
Voci. Nu există «voci mal autorizate». Suutem toţi egali, căci toţi reprezintăm ţara.
Se intră In ordinea zilei.
D. raportor Văsescu dă citire raportului sătt, asupra budgetului ministerului de rasboifl.
D. Ionel Grădişteanu arată că atlt expunerea de motive a d Iul ministru de războit! cit şi raportul sub-comisiunel bugetare nu conţin absolut nimic. Afară de cifre, nu există o singura indicaţiune de ceea-ce se face in armată, de ceea ce are nevoe ; nu se menţionează nici o reformă, nu se semnalează nici o Îmbunătăţire. Raportul n’are nici o însemnătate. El abia e redactat tn zece rlnduri şi du ne spune abso ut uimi I De alt fel nu trebue să ne mirăm dacă aşa este. S’a făcut o discuţie pro forma la buget, nu mă mir că avem şi un raport pro torma.
Intrînd apoi In discuţia bugetului, d. Ionel Grâdişteauu critică tendiuţa de a se introduce politica Iu armată, devizludu-se lu conservatoare şi liberală. Critică sistemul actual de Înaintare şi sistemul serviciului de voluntariat.
D. Grădişteanu discută pe larg situaţia armatei.
I). general Berendel răspunde criticelor făcute de d. Ionel Grădişteanu. CU priveşte acuzaţia ce s’a adus că face politică În armată, d. ministru de războia protestează In contra acestei învinuiri.
Se pune la vot luai ea In consideraţie a budgetului ministerului de rcsbel, şi se primeşte.
D. Ionel Grădişteanu declară că n’a vrut să atingă pe d. general Bereudel.
Se votează fără discuţie capitolele I plnă la IV. Un amendament propus de d. deputat Săveauu, prin care se sporeşte leafa avocatului de pe ltngă ministerul de răsboia, este retras lu urma protestărilor d-lul N. Fleva.
D. N. Fleva cere lămuriri precise gul vernulul asupra demisiuntl d-lul colonel Bu-dişteanu diu consiliul de administraţie a-Casel de depuneri şi consemnaţiunl, motivată că ar fi descoperit că cifrele de la casieria acestei instituţiuul nu corespund cu cifrele registrelor din contabilitate.
D. Fleva adaogă că această chestiune a preocupat azi Senatul care a discutat de-misiunea d-lul colonel Budişteanu şi cere ca să se dea explicaţiuul pentru liniştea Camerei şi a opiniunel publice.
D. preşedinte roagă pe d. Fleva să aştepte sosirea d-lul ministru de finance.
Se votează capitolul 5 după ce se respinge uu amendament propus de _d. Cio-cazan de a se adăoga In-ă doul căpitani de cavalerie :
Se votează capitolul 6 după clte-va observaţii ale d-lul Dobrescu-Argeş.
La capitolul 7 d. Take Ionescu are cu-vlntul. D sa zice că are să pue două chestiuni d-lul ministru ae războia : Avem 140 mii puşti pentru 121 000 oameni de infanterie de prima linie. După socotelile specialiştilor trebuesc două puşti pentru un soldat. Se ştie că nu toate luptele pot b fericite. Unii soldaţi revin la regimentele lor fără puşcă, alţii o strică lu timpul luptei, alţii o pierd şi aşa mal Încolo.
Deci numărul de 140,000 puşti esle toarte mic pentru infanteria Doastrâ căci ar trebui cel puţin uu număr îndoit. D. Take Ionescu cere miuistrulul să spue dacă va mal veni cu noul credite pentru comanda unul număr mal mare de puşti, ca nu cumva, tutr’o Împrejurare critică, să fim siliţi să luptăm cu vechile puş’I.
Apoi d. Take Ionescu aminteşte acuza-ţiunea făcută puştel Manllichtr de către partidul liberal şi arată crima ce s’a comis atunci În această cestie, calificîndu se arma cu care era să lupte fiii acestei ţări de tio-mag.A trebuit să se s liimbe guvernul care permisese faimoasa declaraţie a fostului ministru de războia, pentru ca tn locul sââ să vie actualul ministru de răsboiâ d. general Berendeitt care să afirme sus şi tare că puşca Manllicher nu e ciomag, ci o puşcă excelentă.
A doua Întrebare pe care o face d. Take Ionescu, este relativ la muniţiunile armatei. D-sa Întreabă dacă armata posedă numărul cartuşelor suficiente şi dacă s’tO luat toate măsurile preventive ca nu cum-va să răml-nem fără munitiuul abondente.
D. general Berendeiu declară că se va comp'ecta armamentul şi că va veni chiar In anul acesta cu creditele trebuincioase, a-tît In ce priveşte puştile cit şi stocul de cartuşe necesare spre a face faţă tuturor Împrejurărilor.
D. ministru de războia termină ziclnd că armata noastră este bine armată şi are putinţa de a’şt face datoria către patrie. (Aplauze prelungite pe toate băncile)
La capitolul 10, despre marină, d. Ionel Grădişteanu vorb şte, arâtînd că flancul drept al fortificaţiilor rămlne fără apărare din cauza lipsei unei flotile organizată În acest ssns. D. I. Grădişteanu citeşte o serie de propuneri din programul publicat In această direcţie de ziarul Marina.
Se votează capitolul 10 fără modificare. D. Take Ionescu vorbeşte la capitolul 11 despre micşorarea cu un milion de la echipament, despie care, d. ministru a spus că va veni cu o cerere de credit extraordinar, Cu acest sistem se ajunge la echilibrarea budgetului prin împrumuturi, căci a veni să suprimi o cifră de la un cspitol absolut necesar, şi a alerga apoi la credite extraordinare, este o adevărată chiţibuşerie budgetară.
Un asemenea sistem s’a mat întrebuinţat şi lutre anii 83 —88, clnd se lua aurul de Ia emisiunea de rentă pentru lucrări extraordinare şi se afecta la plata anuităţilor datoriei publice.
Capitolul 11 se votează nemodificat.
La capitolul 12 d. Take Ionescu face observaţia ,1 asupra creditului afectat concentrărilor anuale ale armatei. D. Ionescu zice că e prim-jdios că uu se fac manevre anuale şi se suprimă după voia guvernului.
D. general Berendei spune că va veni tn curind cu un credit extraordinar In vederea manevrelor de anul acesta D. Giani observă că sunt orele 6.
Mal mulţi deputaţi cer prelungirea şedinţei.
D. C. Nacu. Plnă Ia orele 7.
Se admite prelungii ea piuă la această oră. Se votează toate capitolele şi apoi se pune la vot bugetul în total al ministerului de războia.
Rezultatul votului:
Pentru 82.
Opoziţia s’a abţinut.
Se ia lu consideraţie fără discuţie budgetul dotaţiel oastel.
Se votează In total acest budget cu 93 de vot rl.
Se ia în discuţie budgetul lucrărilor publice.
Şedinţa se ridică la orele 6 si jum.
Şedinţa de la 25 Martie (de dimineaţă)
Şedinţa se deschide la orele 8.25 sub pre-şedeuţia d-lnl T. Giani.
Prezenţi 92 d-nl deputaţi.
Proectul de budget al chelluplilor ministerului de lucrări publice se ia In consi-di rare fără discuţie.
Budgetul In total se votează cu 94 voturi pentru şi nici unul contra.
Budgetul ministerului de exterue se ia In consideraţie fără discuţie.
La capitolul II se primeşte uu amendament al d-!ul N. Romanescu In urma căruia guvernul se obligă să publice rtgulat cotele de cereale ale ţăiilor străine.
Budgetul se votează In total cu 94 voturi. Nici unul contra.
D. Gr. Grădişteanu, raport >r, dă citire budgetului de culte şi instrucţie publică.
D. C. Popovid cere să se sporească cu 20 lei, leafa institutorilor rurali.
D. S. Haret: răspunde că sporul care rezultă din această cerere este de un milion. Apoi lefurile sunt fixate prin lege. D. ministru de culte relevează împrejurarea că aproape tuturor profesorilor ti s’att făcut reduceri la lefuri, numai leafa Învăţătorilor a fost urcată de la 60 la 80 lei.
Discuţia se închide.
Proiectul se ia in considerare.
D. C. Dobrescu-Argeş arată că şcoulele rurale n’att material didactic suficient.
D. Sp. Haret răspunde că la casa şcoa-lelor este prevăzut o jum. milion pentru
acest material.	,	..
D I. Malla susţine că subvenţia trupei lirice nu e suficientă. Cere să se sporească de la 20.000 lei la 35 000.
I). Sp Haret primeşte amendamentul.
Comisiunea budgetară şi Csuiera Incuviin-ţează.
D. T. Ionescu cere să se sporească fondul pentru pinacotecă.
www.dacoromanica.ro
SPOCli
D. Sp. Haret răspunde că fondul e suficient.
D. Ghica-Ana8ta8e8cu cere o subven'ie pentru monasticei din C.-Lung.
D. Sp. Ilaret arată că e imposibil să se facă ceva tară modificarea legel clerului.
D. Take Ionescu relevează o Împrejurare curioasă că acum clnd s’a vorbit de obstruc-ţionism, budgetul cultelor ca nici o dată a fost votat lntr’o oră şi jumătate, pe clnd după date statistice discuţia asupra acestui budget n’a durat vre o dală mal puţin de 2 zile	.
Se pune la vot In total budgetul instrucţiei publice şi al cultelor.
Rezultatul votului este următorul :
Pentru 89 Contra 00
D. JPoenaru-Bordea citeşte o propunere prin care copiii defunctului lzoni să poată cere regularea la pensie de la 1 Aprilie anul acesta, In loc de 1 Octombrie.
Camera adm te urgenţa.
Se votează cu aceeaşi iuţeală ca şi cele-l’alte budgetul ministerului dejustiţe cu 84 voturi.
Şediuţa se suspendă plnă la orele 2.
Şedinţa de după amiază
Şedinţa se deschide la orele 2.10. Sub preşedenţia d-lul Tache Giani.
I). Titu Frumuşeanu dă citire raportului budgetului ministerului de interne.
D. C. Dobrescu-Argeş tace clte-va observaţii privitoare la administraţia rurală.
D. Ferechide răspunde că idealul nu se poate atinge.
Se pune la vot luarea în consideraţie a proiectului de buget al ministerului de interne.
Rezultatul votului :
Pentru 92 Contra 00
SENATUL
Şedinţa de ia 2*% Hârtie
Şedinţa se des hide la orele 2 45 sub pn şedinţa d-lul N. Gane.
Presanţi 89 d. senatori.
Pe bain-a ministerială d. G. Cantacuzino.
D. G. Cantacuzino declară, în mod formal şi oficial, că cea mal mică neregulari-tate nu se află la Casa de Depuneri. D sa combate motivele pe baza cărora d. colonel Budişteanu ’şl-a dat demisia, ca nefundate.
Ministrul de finanţe arată că comisiuoea de verificare este compusă din 12 persoane, din cari 8 se aleg şi numai patru se numesc de guvern. Acest consilia este independent de guvern.
In ce priveşte că soldul şi cu scriptele nu se potrivesc, aceasta nu datează de azi, ci de la 1877 ; diferenţa provine numai în scripte din cauza insuficienţei funcţionarilor pe atunci, dar ri gistrul Casei este egal cu depositul.
Prin urmare este numai o eroare, cel mult, iar nu o neregularitate.
petrecut nişte scene duioase, cari confirmă pe deplin tratativele de împăcare dintre o parte a drapeligtilor şi dintre d. Dim. Sturdza:
D. Em. M. Porumbvru, sufletul campanie i în contra d-lul Ionel Brătianu, a renunţat de a vorbi la budgetul mi-nislerululflucrărilor publice, a renunţat să vorbească despre Rollerdam, despre cărbunii din Westfalia, despre *Meteor», etc. şi a votat pentru budget.
Drept recompensă d. Sturdza, l’a felicitat în plină Cameră şi l’a mîn-gîiat pe obraz, cum ai mîngîia o pi-sioă.
*%
Un al douilea fapt şi mal caracteristic :
Budgetul instrucţiei a trecut aproape fără discuţie; nu s’a vorbit nici despre consulatul din Bitolia, nici despre şcoalele macedonene, nici despre Antim, nici despre şcoalele romine din Transilvania, etc.
D. Take Ionescu a şi relevat aceasta, spunînd că nici odată budgetul instrucţiei n’a fost votat în clte-va minute, căci nici odată discuţia n’a durat mal puţin de două şedinţe.
Aflăm că guvernul bulgar refuză să dea d-lul loeotenentCapeleanu, comandantul jandarmeriei din Buzău, premiul de 10,100 lei ce l’a făgăduit aceluia care va prinde pe a-sasiuul lui Stambuloff.
Guvernul bulgar pretinde că individul Halifl, pe care l’a prins d. loc. Capeleanu, nu e adevăratul asasin al Iul Stambuloff.
D. deputat Bildirescu, membru In gruparea drapelistâ, a refuzat să pri-mescă postul de prefect al judeţului Teleorman.
Depeşile de azi
(Serviciul <Agenţiei Rjmine»)
Paris, 24 Martie.—Francia a obţinut toate satisfacţiunile ce a reclamat Chinei.
Atena, 24 M «rtie.—Ministrul marinei şi’a dat demisia. Ministrul de interne este însărcinat cu interiraul acestui departament.
Paris, 24 Martie. — In timpul serii a circulat svonul că Dreyfus ar fi murit in insula Dracului.
D-nu Lebon, ministrul coloniilor, a declarat că n’a primit nici o ştire în această privinţă.
Londra, 24 Martie.—Se anunţă din Pe-king ziarului Times că Francia va stabili o staţie de cărbuni la îmbucătura Iul Ming lingă Fiu-Ciu.
Constcintinopol. 24 Martie.—Se dezminte ştirea ce a circulat că d. Sinnwiem ar fi obţinut o audienţă pentru a discuta plata soldului indemnilăţel de rezboiu şi afacerile cretane, precum şi ştirea asupra unei noul depeşi circulare ce contele Muravierv ar fi trimis Porţii.
Ambasadorii au făcut cunoscut Porţii că ar fi de dorit ca ratificarea graniţelor să se termine îndată ce o va permite timpul frumos — Rectificarea va fi precedată de paza evacuărei Tesaliel de către ataşaţii militari.
Sultanul a telegrafiat d-lul Stoilow bucuria ce a simţit aflînd însănătoşirea sa şi încrederea în silinţele ce şi va da pentru a menţine bunele relaţiunl între Poarta şi Bulgaria.
Paris, 24 Martie. — După o depeşă a lui New-York Herald, un personagiu oficial ar fi declarat după consiliulde cabinet de erl, că Statele- Unite nu vor primi nici o mijlocire care n’ar isbuli la independenţa Cubit.
ULTIME INFORMATIUNI
împăcarea dintre d-nil Sturdza şi Aurelian
Aseară tîrziu se vorbea cu insistenţă că d-nil Dim. Sturdza şi P. S. Aurelian s’ai1 împăcat Luni seara, la orele 10, la Academie, schimbînd şi tradiţionala pupătură naţiona'.-liberulâ.
Această ştire a produs o adlncă impresie în gruparea drapelisto-flevistă.
Se dă ca sigură ştirea că zilele acestea împăcarea va fi aproape generală.
D. P. S. Aurelian va fi urmat de d-nil Şendrea, Mîrzescu, Porumbaru, Poenaru-
Bordea, Băicoianu, etc.
#
ft *
D. N. Eleva, revoltat de această trădare, precum şi de faptul că aproape toţi drapeliştii l’au părăsit în mijlocul luptei, a plecat azi dimineaţă la moşia «a din li.-Sdrat.
*
# #
In şedinţa de azi a Camerei s au
Hoţii în administraţia judeţului Dolj
Organul conservator din Craiova, Voinţa Poporului, face următoarele grave destâr nuirl tn privinţa hoţiilor săvlrşite de d. Zamfirescu, inginerul şef al judeţului Dolj şi Drotejatul prefectului Vrăbiescu:
H iţiile se ţiu lanţ sub regimul liberal. Victor Zamfirescu, inginerul şef al judeţului, a fost descoperit ca autor al mal multor abuzuri, delapidări şi escrocherii.
Abia numit In această funcţiune de clte-va luni de zile, acest îndrăzneţ pungaş a deturnat din fondurile ce i s’au pus la dispoziţie pentru diferite lucrări ale judeţului, din lefurile personalului tecnic şi din împrumuturi forţate pe care le-a făcut la diferiţi antrepreporl şi oameni de afaceri, cari aveai* legături cu oficiul său,—peste 30 000 lei.
Şi cu toate că faptele acestea s’afl descoperit de mal multe săptămlal; cu toate că bieţii picheri şi cantonieri, cărora Zam firescu le-a mlncat lefurile, pllng de foame şi miserie pe stradele oraşului; cu toa*e că antreprenorii spun In gura mare cum afl fost jrfuiţl de către acest îudrâzneţ pungaş —nici administraţia judeţului, nici parchetul, nici o autoritate nu se mişcă, nu se sesisează;—ba din potrivă, dacă trebue să credem şoaptelor surde cari es din ziduiile palatuh I administrativ, prefectul Vrăbiescu ar dori să Înăbuşe scandalul, să cocoloşească lucrurile.
Cu privire la pungăşiile inginerului Zam-firescu, iată ce mal află Voinţa Poporului: In budgetul judeţului sunt prevăzute două clase de picheri: pedestri şi călăreţi. — A ceştia din urmă sunt lu număr de zece şi aă o retribuţiune lunară cu 30 lei mal mare de cit a celor pedestril.
In fie care lună ştatele se făceaţi conform budgetului, inginerul ridica banii împreună cu acel spor de 30 lei, dar cum nici un pi-thar n’avea cal, el primeaţi toţi lefurile ca pedestril.
Va să zică Zamflrescu fura regulat, în fit-care lună, din casa judeţului, cile 300 lei, cari tmulţiţl cu 10 luni cit a stat acest escroc în capul oflctulul tecnic, repre-sintă cifra de 3.000 lei.
***
Luni aii sosit trei inginerl-inspectorl, delegaţi de minister, ca să ancheteze faptele inginerului Zamflrescu.
Această anchetă, avind un caracter pur administrativ, ea nu va putea să liniştească opinia publică.
Faptele lui Zamflrescu nu mal sunt sim ple abateri, ca să atragă după ele o pedeapsă disciplinară.
Zamflrescu s’a făcut vinovat de abus de încredere, de escrocherie şi falş în acte publice, — fapte prevăzute şi pedepsite de codul penal—şi i.umal o anchetă judiciară poate să satisfacă legea şi opinia publică revoltată.
La tlpografle
Compilata aceasta opera, menita, se vede, a ne presenla iaraşt ca revoluţionari şi irreden-tiştl, şi a zadarnici ori discredita Înainte s#r-barea obicinuita a măreţei zile de 3 (lfi) MaiO. argatul Milian e’a presentat la tipograful evreii din D.-S.-Martin, şi a dat-o sa ’i-o tipărească In 100 de exemplare.
Evreul şl flşpauul
Evreul, după cum sunt informat, primind manuscriptul numai, de cit a alergat cil el la d. fişpan al comitatului, şi ’l J’a presentat. Acesta, la rîndul sâtl a concheraat imediat comitetul permaneut de urgenţa, şi le-a spus cum tara e în primejdie. Ce să fac a ? Proclamaţia Iul Milan era io că numai manuicript şi aşa nu constituia obiect de agitaţie. AQ hotarit deci să dispună tipărirea el, şi aU Întocmit lucrările ast-fel, cit pretorul să prindă proclamaţia tu momentul clnd se va tipări.
Couliscarea proclamaţiei
Lucrurile aU mers neted, ca pe struni. Evreul a cules prodatnaţiunea, la anumit ceas a pus-e In maşină şi de abia aU eşit clte-va exemplare, vine d. solgâbirăO şi confiscă primejdiosul product de presâ, Iacă Înainte de a apărea la lumina zilei.
U doua zi pretorul a făcut şi o percheziţie domiciliara la Milian. Dar neaflind nimic suspect la el, s’a îndestulii să ia un proces-verbal. Spionul Milian
Luindu-i-se, interogatorul, Milian a recunoscut că proclamaţia a compilat-o din «Tribuna» şi «Foaia Poporului», dar aceasta—zice el—a fă-vut-o ca bun patriot in interesul Statului, căci el e doar «cum bine ştiu domnii», aste pionul lor şi este în serviciul lor.
Ei a mărturisit, că dacă s'ar fi tipărit cele 100 exemplare de proclamaţiunl, el le-ar fi trimes la diverse adrese pe la prelaţii romînl, iar pe altă parte ar fi denunţat pe numiţii autorităţilor ungureşti.
Ieri s’a Înfăţişat înaintea Curţii cu juraţi din Huşi, procesul intentat primarului Triandafil de către alegătorii colegiului intiifl de Senat din FăU-ift, Curtea era presidată ded. Hinna, consilier la Curtea de Apel din Iaşi.
După îndeplinirea formalităţilor obişnuite, s’a ridicat incidentul că avocaţii n’aQ nici un rol în procese de asemenea natură.
Curtea a respins incidentul.
Apărarea a cerut amînarea procesului, Intemeindu-şl cererea pe lipsa dosarului, motiv pe* baza căruia s’a amlnat şi procesul intentat d-lul Matei Cantacuzino.
Curtea a amînat procesul pentru sesiunea viitoare.
Comitetul clubului conservator din Botoşani a trimis d Iul Lascar Catargiu următoarea telegramă:
> Comitetul clubului conservator în numele partidului conservator local vă exprimă regretele sale că din împrejurări independente de voinţa sa n’a putut lua parte la întrunirea convocată de d voastră. Cu gîndul şi cu inima suntem alături de d-voastră. Nu ne putem închipui că după ultimele evenimente petrecute, justiţie să nu se facă. Cea ce se petrece astă-zl a întrecut limitile răbdărel noastre. Soldaţi devotaţi al d-voastre suntem gata a vă urma unde veţi voi a ne duce. Vă rugăm să ne comunicaţi hotărîrea luată.
Membrii clubului conservator din Craiova sunt convocaţi în adunare generală pe ziua de 30 Maitie, orele 4 p. m.
ULTIMA (IBA
COFETĂRIA fialcowski
S-sorI G. Andronescu & C-nia
Fi n.XISOHII CERŢII REGALE
Piaţa Teatrului,—Bucureşti,—Piaţa Teatrului
Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolată, fruits glares, Cozonaci şi diferite băuturi tine ca Champagne Pomery, Uquerurl şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi în special onor. noastre clientele că, cu oca-siunea sărbătorilor de Pasel ne-afi sosit un bogat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de os, de metal bronzat, de z ihăr şi de chocolată. Bom-bonerie şi alte articole de lux. Ne serveşte zllnţc îngheţată Napolitană.
Cotttamlelt- se efectuează in Provincie franco de Ambaiagiu.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlnne
D-nul Mihel Griloberg comerciant din Piatra-Neamţu a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Grfloberg» în cel de «Dimbea-nu» spre a se numi «Mihel Dlmbeauu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile lu termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
0 nouă înscenare revoluţionară
O proclamaţie revolnţionară.—La tl-pografle.—Evrenl şl UşpHnul.— Confiscarea proclamaţiei.— Spionul Milian.
O proclamaţie revoluţionară
Tribuna din SibiO publică următoarea cores-respoiidenţă din Dicio-Sin Martin, care ne reaminteşte tnsceDările mizerabile din Braşov In contra unor romli.l:
In Subpădure trâeşte tn adevăr un individ Basil Milian, om decăzut, care Înainte cu îţi va ani a stat In puşcărie pentru defraudările, ce a comis ca colector comuual.
De mult deja acest Milian a fost un om suspect pentru toţi al noştri, şi tractat în consecinţă, ca un năimit.
Cam Înainte cu 2 săptămtnt, acest Milian s’a apucat şi a compilat din Tribuna şi Foaia Po pondul clte-va frase şi a făcut o proclamaţiune adresata <poporului romîtu, scrisă ca-şi cum ea ar veni,din Jiominia şi subscrisă de ,Comitetul arajantor*. Nu ’ini-a succes a afla Însuşi textul acestei «proclamaţiunl» suspecte, dar aşa sunt informat, că prin ea sunt provocaţi Romlnil de dincoace, ca tn 3 (15j MaiQ să alerge cu mic cu mare la Blaj, ca să serbeze această zi, cerind cu tărie drepturile noastre răpite de guvernul maghiar. Se accentuează totodată, că Romlnil de dincolo tacă sunt gata a veni in ajutorul nostru, etc.

Carol 14	& * L
La 13 Aprilie 1898 se vor vinde prin licitaţie publică la Trib. Ilfov Secţia de Notariat Imobilele următoare:
Aparţinînd succesiune! V. G. Porumbaru
1)	Imobilul din Stratla Icoa-
nei No. 2», 41m.60 faţadă şi 58m. fundul, clădire cu un etaj, avind un apartament şi 6 prăvălit, licitaţia începe cu preţul de lei	55,422
2)	Imobilul tlin -Stratla Cătun No. -12, colţ cu str. Cătun N„u, iOm.fO faţadă, 40m. adin -ime, clădire cu un etaj, “şi sub s< 1 avind 14 camere, grajd, şopron, gaz. Licitaţia începe cu M 63.135
3)	Imobilul tlin Stratla I*t-vor No. 58, 17m.60 fafadă şi 26m. a-dîncime şi coadă tn fund, clădire cu un etaj ridicat, avind 7 camere, gr»jd, şopron. Licitaţia Începe cu preţul de lei 27.396
DE VINZA3.E
Moşia PAŞOAWl-VLAOEtŞTf, departe
12 kiltu. de gara Foiteştt, 4 ore de Galaţi, pă-mint, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna Vlâdeştl, plasa Pmt-H >rinco, jud. Covurlul, avind peste 800 fălci teren, din care loc arabil, pădure fineţe, imiş, carieră di prundiş bălţi de peşte, stufărie, ecarete, vil, etc. cu* locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Creditul rural cu lîO.OOO lei. Se fac avantaje de plată preţului.
A se adresa d-lut A. Nanii, casierul Primei Societăţi de Ecommie Iaşi, Strada Palatului No. 1.
Azi după amiazî s’a comunicat telegrafia ministrului de justiţie că pînă la orele 11 şi jumătate nu s’a început încă alegerea de senator în Huşi.
Preşedintele biurouluî electoral, d. Do-niol, membru la Curtea din Iaşi, s’a dus la orele 9 în cabinetul primarului Triandafil şi a discutat cu aaes'a Gestiunea liste or.
D. Donici a declarat că nu poate pro-03 Ia de cit conform hotăririi Curţii de Apel, adică să dispună votarea cu listele cele vechi.
Primarul s’a opus.
Atunti un cetăţean a dat d-lui Donici o listă veche.
Primarul a smuls lista.
*
* •
Din Huşi ni se telegrafiaza c& ptnă la orele 2, efectuarea alege-rel nu w’a începui»_____________
SPECTACOLE
Aslă-seară Miercuri, la orele 9 şi jumăta'e seara, o splendida serbare ventţiană va avea loc în saloanele şi pe b.sinul «Băilor Eforiei».
Această serbare e pusă sub patronagiut co initetolul Intim, care. de rîndul trecut n’a cru ţat Dimie ca serbarea să fie strălucită.
Petreceri, nici nu se poate mal fumoase şi mal variate. Ast fel, tn acea seară vor fi preumblări cu gondola, bătăi,de flori, proiecţiunl electrice, coruri italiene, pescuit cu undiţa etc.
De sigur, toţi cel din Bucureşti cari aO gust, îşi vor da intimi re la această petrecere de la Eforie, uude CarmeiKitta, artista in danţnein-treeutâ, Rogetta, etc., vor debuta pe scena teatrului.
Pe astă-seară dar !	____
BIBLIOGRAFIE
Dr. MENDELS0HN
de la Facultatea din Paris
Special pentru boale de Femei şi de Copii
Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m.
45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare sl prlH Cate» Victoriei 86.
CĂTRE APRECIăTORll BEREI
„LiTHER“
Cu apropierea Sărbătorilor de Pasce,
incepînd şi st sonul propriu zi« al Bere!, FABHICA de BERE «LIJrHER»
anunţă onor. salo clientele că v i puno în con* sumaţiune, tlin vastele sate iiivniţe,
în care se află parunnent un DEPOSI r de
PESTE UN MILION DE LITRI
din speciele do bsre Znf/er, I*ilrsner şi Itavareză ex'rase numai diu orz cu at şi din cel mal renumit hameiiî de Saaz (Bo-hemiaj şi fabricate îa timpul iernel cu deose-bi'ă Îngrijire şi înadins pentru acest seson, singurul cure pune în rn-inf caliiăţile unei BERE in realitate EXCELENTE.
Recomandăm deci cu toiul deosebit această BERE şi ne pU'-e a credo '-S a orori torit de
BEItE ,, #> WJTJBER66
ne vor exprima mulţumirile lor ca şi pînă acum, căci am căutat in tot parcursul de apr6-pe trei zeci de ani de eînd ex;sta această fabrică. să oferim o calitate do bere bttnuf gutHtoaHn h» hlgienieâ.
Toate coraeozile atit telegrafice cît şi prin corespondenţă se vor adresa direct.
F.4BKICEI «LCTUfiR» Comenzile din capitală or cit de mici ar fi ele, se efeetussză imediat trimiţindu-se B .rea fie în butoae fie în sticle chiir la casa clientului pria serviciul de distribuire, care se compune din mal multe căruţe ce sunt permanent în activitate Iar comenzue din districte se e-fecluează chiar în ziua sosirel lor, prin serviciul special do expsd ţie, namai ci trenuri de mare viteză şi ss trimit îu butoae de 50 şi î5 litri şi în lăzi do eîte 50 sticle.
* Fabrica eâutind a face orT-ce înlesnire clienţilor săi a mal instalat un aoarat telefonic In centrul capitalei la proprietatei sa B*rărl» Ceutrnlă din str. Biserica Eai, de uude se poate comunica ori clnd şi fără nici o plată, direct cu Fabrica care asemenea este în legătură cu toată reţeaua telefonică d!n ţară.
Preţurile curentaşi ori-ce des uşi rl se trimet imediat, gratis şi franco la cerere.
Cu deosebita stimă
Dlreoţlmi*»» F«*brl<*«»I de Bere E. LUTIIER
Cofetăria RIEGLER
MAItJE ASORTIMENT
AOIJTÂŢI
OTJI3 1>E PASOE
de la 1—200 franci
Salonul de Consumaţie va fi complectamente arangiat şi deschis onor. public în
ziua de 6 Aprilie corent.
de
A apărut: Anecdote Mi itare, culese Wladimir.
De vlnzare la toate librăriile. Preţul unul exemplar 1 leO.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publica{tune
Preotul C. Garcaleanu, din oraşul Caracal, judeţul Romanaţl, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Carcaleanu» In acela de «Liescu» spre a se numi «Preotul Constantin Iliescu».
Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune Iii termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
FABRICA de
BRAGADIRU
PElîniu 'vAJAA ‘
SĂRBĂTORILE PASCELOR
fabrica de bere 11 MlAGAMAitlli ea pane in consumaţie cea mat eareelentd bere ce ere-o dată &*a fabricai in Tara,
Aceestă bere se va servi în sala BRAGADIRU şi în localurile eî de consumaţie diu Capitală şi din întreaga ţară.
Intrarea în Sală şi Grădina Bragadiru
VA FI IN TOT TIMPUL LIBERĂ
jf 1CS1CA Mie ţţ im en Iul u l AII HA it-BIiA V CE va delecta publicai
www.dacoromanica.ro
EPOCA
In puţin timp guturaiul cel mal Încăpăţânat şi bronşita cea mal inveterată. Căte odată se ajunge a vindeca ftisia bine declarată, pentru că gudronul o-preşto decomposiţia tuberculelor plămânului, omorind microbii răi, căuşele acestei decompunerl, Este simplu dar adevărat.
In de ajuns bolnavilor de a combate boala de la începutul el.
Pentru aceasta, mijlocul cel mal simplu, cel mal sigur, cel mal economic, este de a bea apă de gudron.
Un farmacist din Paris, D-nu Guyot, a reuşit, sunt trel-zecl de ani, să Iacă gudronul solubil In apă, şi mulţumită acestei invenţiunî, azi se găseşte în toate farmaciile, sub numele de Gudron
nează cea mal mare mortalitate In lume este de sigur ftisia pulmonară. Cel mal mic gutural, dacă se neglijează, poate să degenereze In bronşită şi fie-care ştie cât este de grea de a se debarasa de o bronşită veche, de un catar rCd. Mulţi ofticaţi nici nu se îndoiesc de boala lor şi se cred numai atinşi de un gutural mal tare, atunci când ftisia este deja declarată. De acta nu am ştii recomanda
Artiiole pentru America.~ 1898
De citit de aceia ce suferă de Bronşite, Calare, GnturaiurI vechi neglijate.
Din toate bolile care aduc contingentul lor buletinelor deceselor, cel mal comun, cel mal disperant pentru familiile, acela care In fie care zi ocasio-
PODAGRA, PIATRA
REUMATISMELE
sunt rindooate prin
’ DACA PĂRUL D-VOASTRA'caDE!!
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătroaţă sad orl-care alta afecţiune a pielei capului introbuiuţaţl miraculosul
PETROL
!! BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
CAPSULE
ca capnirat de «ada-aalol şl «antal
Nici unul din antiblenoragicele existente pini acum nu împlineşte cale două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciuţiunea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal Încercat tn tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul noQ şi special după care suat preparata aceste capsule, fac ca vindecarea să fia repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest nofl medicament vindecă In scurt timp complect şi radical seursorl, (sculament) noi şi vechi atit la bărbaţi cit şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, btc. Preţul uuel cutii 4 Iei. Asociat cu aceste capsule sa recomanda cu succes Injecţia snntaltna. Preţul nuni flacon Iei 3.50.
Depositul general: Farmacia MIHAIL STOENESCU Strada Mihai Vodă, No. 65, Bticureş'i. De vinsare la principalei« farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu ee găsesc, se expediată imediat contra nuni mandat poştal.
de LITHINA
de C H. LE PERDRSEL
PENTRU PÂR
oare întruneşte pe lingă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăoută şi fără pericol.
PREPARAT DE HA HIV, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
BUCUREŞTI : Ilie Zamflresea, Str. Academiei 4; Bazar Universal, Calea Victoriei 31; Mihail Stoinesou, Str. Academiei 8 şi Droguem Tetzn Str. Lipscanii, GALAŢI: BereovicI, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perleţeann si Nicoleana.
IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogneria Andreescn.
• CALARAŞI: Farmecia Ticek.
Mal mult de l/t de secol sucees proclamă supeno iatea sa In tratamentul de gutural, lritaţlunel peptnluf, t fluenţa, dureri reumatismale, scrtntfturl, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Ţuică de Florica
Lacrima’de Prune
Prima Sămînţărie Pomină
Bucureşti, Strada Carol Xo. 29.
Recomandă: Seminţele nou venite, aduse de la grlnarl specialişti din Franţa, Germania şi Knglitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut In 29 de an!.
, JLU ERNA, qualitate superioară, cu certificate, uecomana.	calitat'-a cea mal grea de 28 libre, etc.
— DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ —
Catalogul se trimete giatis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca In anii trecuţi.
Cu tontă stima
FRIDR1CH P1LDNER SJ25.
litri"
'ransportdejn
biecteodreuhlţ
_J_ Ţuica d© Goleşti ____________[
(Marca de Conurciu este depusă la Tribunalul Argeş) 'ţuica este fabricată din prune; singură ne-Tăt&matăre s&n&tăţei; cel mal bun apetlssant.
^	DEPOU
Coclea Tlevnei 2Z6
Mare Depozit la*g>ara Goleşti
Cererile ştenlrt* rt% grom md me mdremeae la *
ION J». MllnuitBmcV, - Piteşti.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoră de aoea stă artă, cu cea mal mare acurateţa si cu uraturi foartemoderate.
NOUA- ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ* FRANCEZĂ DE VATA- DE TURBA
• A Doctorului E ASUREL	_
Miecunoscule de toate somitdlile medicale ca suverane contra răceleX şi durerilor reumatismal’e
Notiţe asupra Turbei
Deposftul General
Pentru BIJCTBEŞTI şi toată ŢARA
Da MAGASXNUX*
CE ESTE TURBAI Turba seconstituedino masă de plante transformate Intr’un corp nod ţintnd mijlocul între imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele îebre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juctnd rolul unul tub capilar.
Dejmult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută In şedinţa de la 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie In Paris, e-mineritul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâO absorbant e mult mril considerabil de cît acela a celor-l’alte plante tesftile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absmlbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura 4e aceste proprietăţi.
• Astă-xl graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată In toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Războit! ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii afl mers Înaintea chirurgilor în Întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul Intr’o bucată de Turbă s’a putut constata în mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale.
Ţesătura higienicăTranceză cu fibre de Turba care după multe Încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizăţiune, ast-fel că Îmbrăcat cu această tmbră-cămirtte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mdltilncâ virtutea cea mare antiseptică a Turbei ni* ariicăş'te fiorite polileraţiunile mîerobice formate din wauza FtranşpiraţiuiU.Ţ-esătura higienică franceză a •D-nilUl Răsurei poate fi considerat ca un progres amens şi loătă 'lumea pentru a evita răceli şi orl-ce ŢHl ar trebui să poarte această îmbrăcăminte ,
No. 92, Calea Victoriei, No. 92
VICTOR KRAUS
L'urniaorul Curţei Regale
UjrKlenleI
wniitucz ■ueiţi
cImajşA Hvsitsiti rzuml
laţi, Fraţii Pollinger Tecuci, Fraţii Ibraileanu . S. Kabane’s S-sor t. «everl», Ab. I Aladg™
Focşani, Iacob K. Hanagic BIr,ad» W- Sanfl La Luna
HvivaA Fratiî Stoicescu	Luca Lucatos Jfa-
Bnzau, r raţii stoicescu	gatnnul Vniverselle
Ploeţtl, Constantinescu & Conatauţa, L. & l Lasca-Bucărescu La Curcubeu	ridea
BotoţanI, Abr. Mohnblatt Tuloea, Gr finberg, La Luna
Nu sunt veritabile de cit acelea cumpărate din depositele sus numite şi vă rog a exigea iscălitura mea la toate articolele . Dr. BANUBEL •
Piuiluioul «ie liane
Ciorapi HTflcnlel
FC*Ti de DAMĂ MellloU » c
ONOR PUBLIC din provincie este rugat a cere la Depositele looale CATALOGUL ILU8TUAT Preotul Curent pentru a nu plttti mat scump. #
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
Societatea lui Niels nu-1 mtngăia de loc; ceea ce-I trebuia erad oameni cu temperament viguros, oamenii cari avead singe ’n vine şi cari nu eraţi pachete de nervi bolnavi. Niels şi Fennimore rămtnead deci adeseaorl între patru ochi, căci Niels venea In toate zilele la Marianelund.
Pactul de amiciţie pe care’l încheia-seră, cuvintele schimbate intre el, Intr’o Duminică oare care, le făcead legăturile mal libere. Cu un sentiment de perfectă siguranţă se apropiară unul de altul; prieteneasca lor Înţelegere le ocupă atit de bine spiritul, Incit, fiind alături sad departe unul de altul, îşi îndreptai! către dinsa toate gîndurile, ca păsările care, lucrînd la un acelaş cuib, examinează toate lucrurile şi’şl aleg materialul din ele, ne mal avînd de cît un singur scop, o singură dorinţă : să facă un cuib moale şi cald pentru amîndoul.
De clte-orl Niels găsea pe Fennimore singură, făcead împreună, pe ori şi ce fel de timp, preumblări lungi prin pădurea de lingă grădină. Se Îndrăgostiseră de pădurea aceasta, şi, pe măsură ce toamna îl rodea viaţa, el o iubiră mal mult.
Cite lucruri mal erad de văzut de-a-lungul potecilor! Mal Intlid frunzele care, de Ia galben treceai! la roşcat şi la arămid ; pe urmă, căderea lor’ Intr’o zi cuvlntmare, ele zburară tlrîte de un vîrtej. Dacă vremea era liniştită, cădead una cite una, cu un freamăt slab, dea-lungul ramurilor ţepene şi Bcirţlitoare.
Frunzişul care sbura desfăşura în cuiburi şi Împrejurul lor misterele ve-rel ; din toate părţile se zărea ghinde lucitoare, alune şi roadele stacojii ale măcieşulul...
Străbătură pădurea Su toate părţile, curioşi ca nişte copil de a-I cunoaşte toate minunile ascunse prin desişurile el; şi împărţiseră acest cîmp de explorare Întocmai cum fac copil. Partea din pădure care se întindea de o parte a drumului, bătut de care, era a Fenni-moore, cea-l’altă a lui Niels ; el comparai! bogăţiile moşiilor lor şi voia fiecare ca a sa să fie mal frumoasă.
Avead numiri pentru coaste, pentru văl, pentru poteci, pentru garduri, pentru şanţuri şi pentru lacuri. Dacă Sn-tllnead un arbore voinic, II dădeai! un alt nume. Aşa dar, luaseră în stăplnire toată pădurea; făcuseră din ea un univers cunoscut numai de el, şi îu care numai el ştiad să rătăcească in acest fel.
Şi cu toate acestea, n’avead Intre dînşil nici o faină care să nu poată fi cunoscută de toată lumea.
Nu aveai! încă, dar iubirea în acelaş timp era şi nu era in inima lor : lot ast-fel, Inlr’o soluţie săturată, cristalul şi este şi nu este, plnă clnd o părticică oare-care vine să precipite unele către altele pe cele-Palte molecule nemişcate In lichid; supunlndu-se unor legi misterioase, ele se Înglobează şi se cristalizează cit al clipi din ochi.
Puţin lucru trebuia spre a le da de Jtire că şp iubead. Atit de puţin, In cit
««	»■ ■ m,-	W Mi—«nn n mim a aA.
mată de spătarul scaunului:
—	Nu te întrista ast-fel, Fennimore, uită-te la mine şi să vorbim... vrei ? Să nu-ţl fie frică; să avem amindol curaj şi putere.
Ea ’şl ridică Încet capul, ca sâ-1 poată privi.
—	Oh! doamne! Ce o să ne facem noi!... Nu-I aşa că-I grozav, Niels ? Oh! pentru ce trebue să fid atit de nenorocită ?... Şi am fi putut să fiim atit de fericiţi !
—	Aş fi putut să tac, sărmana mea Fennimore ; ’ţl ar fi plăcut mal mult să nu-mi cunoşti faina ?
Din nod ea ’şl ridică fruntea apucln-du-I mina.
—	Aş vrea să-l cunosc şi să fid moartă; să-l cunosc si să stad întinsă In mor-mint... ar fi bine, ar fi delicios!
—	E trist Fennimore că dragostea nu ne dă întlia zi de cit spaimă şi lacrimi !
—	Nu fii aspru cu mine, Niels, dar nu mă pot opri să nu pling. Nu poţi să judeci lucrul ca mine; ed aş trebui să să fid tare, fiind-că ed nu sunt liber. Ab ! dacă aş putea să-ini Închid dragostea In adlncul sufletului med şi neas-cultfndu-I nici rugăciunile nici tlnguirile, să-ţi ordon să pleci, să te duci departe de tot... dar nu pot, am suferit atit că n’aş putea să mal Îndur şi aceasta...
Nu pot să trăesc fără tine; priveşte-mă. aş putea-o ?
Crezi că aş putea?
(Va'urma).
suta ae ori. Vorbirea lor nu era nici de cum mişcătoare. Şi ceea ce se petrecu, a fost tot aşa de obicinuit. Niels sta^în picioare, lingă fereastră.
Fennimore se apropie de dlnsul ca să privească pe fereastră cu el ; asta a fost tot, dar a fost destul. Intr’o clipă —trecutul, prezentul şi viitorul se transformară pentru Niels Lilme, fiind-că avu conştiinţă că iubeşte pe femeia care era lingă dlnsul, că o iubeşte nu ca pe o fiinţă de graţie, de lumină şi de farmec, care ar fi putut să-I dea suprema fericire, — nu, nu o iubea ast-fel: o iubea ca pe ceva tot atit de trebuincios traiului săd, ca şi aerul pe care ’l respira. I-apucă mina, ca unul care se îneacă, Încearcă să se agaţe de scindura mlntu-itoare, şi strînse mina aceea pe inimă, Ea înţelese, şi cu un ton care-I trăda spaima, îl aruncă acest răspuns care era o declaraţie:
- Oh ! Da, Niels!
Apoi, işl trase mina repede.
Un moment, rămase nemişcată, pa* lidă, gata de fugă ; apoi, îndoi un ge-nuncbid pe un scaun căptuşit, Îşi ascunse faţa in catifeaua ruginie şi începu să plingă cu sughiţuri.
Niels fu orbit vreme de cite-va secunde ; mîinile căutat! un reazim printre sticlele cari avead înlr’însele flori Dar aceasta ţinu o clipă uumai. Se apropie de F ennimore şi se aplecă spre ea lără ca s o atingă, cu r» mina PP*/«-
NIELS LTHNE
Nu, iubirea murise... Parfumul, strălucirea, armonia, totul dispăruse. Din obişnuinţă mal luad poze de dragoste, 11 strecură braţul în jurul taliei; ea ’şl lăsă capul pe umărul bărbatului săd şi rămînead ast fel lăslnd să cază asupra lor greoaia tăcere, în care vreme fiecare uita prezenţa celul-l’alt; ea se gin-dea la fiinţa superioară, visată de iliusa, fiinţa care el nu fusese. El, evoca un ideal superior el, departe, in ceruri... Aşa ’şl petreceai! viaţa. Zilele treceai! fără ca să aducă nici o schimbare şi fie-care credea că traiul le e un pustiu arid, sterp, în care nici o dată n’ad să crească flori şi nici verzi palmieri şi nici rlurl răcoritoare nu vor curge.
Spre toamnă, lipsurile lui Erick se tăcură mal dese. Zicea către Niels că i se pare de prisos să mal stea acasă şi să’şl aştepte ideile cari nu venead ; simţea, aşteptindu-le astfel zadarnic,
Bncureştl.—Tipoi
■*** No. 8.—RiuiurwU