SERIA n.—ANUL IV, No. 719. NUMĂRUL 10 BANI * A nOJVAMENTEEE încep la 1 şi 15 ale fle-eârel luni şi se plâ-tese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; In streinătate 60 lei Şase luni ... 15 » » » 26 » Trei luni . . . 8 » » » U » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ » DEDA OŢMA Fa. S. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Ediţia a treia MARŢI, 24 MARTIE 1898. TELEFON NUMÂRUL^IO BANI AJ\VJ%Cl VHMIjK * In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl Ia pag. IV . . , 0.30 b. linie > » » III . 2.— lei * » » » II..........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR VECHIU 30 BANl A DJMIAIS TU A TI A ' No. 3 — 8TRADA CLEMENŢEI — No. & Declaraţia d-lul L. CATAR GIU Domnitor, Convocîndu-vă azi ar trebui mal de grabă să mă desvinovăţesc de aparenta noatră inacţiune de cit să justific o chemare îndreptăţită acum de gravitatea împrejurărilor. Dar evenimentele vâ esplică singure pentru ce de un an aprope, am râspuns neîncetat cu sfaturi de răbdare la toate îndemnurile de a pripi deznodămîntul unei situaţiunl ce ştiam că cuprinde în sine sîmburele unei descompuneri fatale. Ast-fel, fără a întări o cârmuire ce o socotim păgubitore, ba chiar putând să ne mândrim că prin cumpătarea oposiţiuneî nbstre am dat o pildă ţârei şi o lecţie protivnicilor noştri, am aşteptat în linişte şi am avut mulţumirea să vedem chiar pe adversarii noştri cel de bună credinţă, recunoscând dreptatea actelor nostre de guvern. Liberi de orl-ce angajamente suntem împinşi la guvern prin puterea favoare! populare, neademenite de nici o făgăduială înşelătore. > Ast-fel, fără neastâmpăr—deşi cu o legitimă nemulţumire — am lăsat să se facă a doua experienţă a unul guvern nesocotit, deja o dată osândit şi isgonit de ţară. In aeestă a nbstră purtare, culegem autoritatea morală, pentru a înfiera cu cea din urmă asprime, faptele ce ne desconsideră în faţa Lumel, ale unul guvern care adaogă la lovitura nelegiuită adusă fifserlceî şi un atentat odios în contra Armatei* Multe s’aii iertat protivnicilor noştri. Istoria celor 32 de ani din urmă este plină de uneltirile lor rOsvrâtitore făcute numai în scopul îngust de a ajunge la putere cu o di mal curând, cum este plină şi de mâsurile lor violente pentru a se menţine la putere cu orl-ce preţ. Este însă un lucru care nu pote fi îngăduit. Este faptul comis în 1§94, destăinuit de adversari d’al noştri şi recunoscut în plin parlament de către însuşi unul dintre consilierii Tronului. Este amestecul guvernanţilor în PJlOHT’UAdAMElSTUJL de atunci, este crima de a fi uneltit desfiinţarea însăşi a armatei, temelia statului* Cu prilegiul crizei Bisericeşti, am socotit că era bine ca cele legate de mâini nelegiuite, de ele să fie deslegate, spre a nu râmâne urme de desbinare pe terenul religios. Cu aceiaşi tărie socotesc aţii că trebue alungat un guvern, care e tot atât de primejdios prin relele ce îngrămădeşte, cât prin pilda demoralisătore ce o dă stând în fruntea afacerilor. Destăinuirile despre care v’am vorbit, lipsa de patriotism de care guvernul actual a dat atâtea probe, în cât a stârnit chiar din partea liberalilor celor mal încercaţi învinuiri incompatibile cu deţinerea puterel nu îngâdue prelungirea situaţiunel actuale fără a sîngera demnitatea acestei ţâri. Acesta este situaţiunea. Avem un guvern vinovat de o crima de $tat* Datoria nbstră a tuturor este să punem capăt acestei situaţiunl. Ii. CATARGIU. Bucureşti, 22 Martie 1898. Întrunirea ţinută, ieri, la clubul conservator, a culminat în cuvîntarea d-lui Lascar Catargiu. Declaraţia şef ului nostru a fost un răspuns oportun la desveUrea pronunciamentiduî, în care s’a compromis partidul de la guvern, o afirmaţie necesară a principiilor de guvernămînt nesocotite de puterile publice, o salutară deşteptare e sentimentelor de onoare şi de fidelitate ce trebue să însufleţească armata şi, în fine, un avertisment de care va fi înţelept a se ţine seamă. Ar fi fost odezerţiune din partea unei opoziţiunl — care a ajuns singurul depozitar al ideilor de guvernămînt — de a lăsa să treacă un fapt atît de grav prin consecinţele sale, fără a fi îndată rdevat. Rdmîne ca din situaţia ce naşte din fapta criminală a d-lui Sturdza să se tragă consecinţele ei logice. De va fi încă nevoe—vom şti să ne îndeplinim această datorie. Precum am, dovedit că ştim să ne împlinim rolul de partid de guvernămînt—deşi 'ne aflăm în opoziţie—aşa vom proba că suntem vrednici de a ne face datoria de opoziţie. Toate actele noastre, de cînd am coborît treptele puterii, au dovedit— şi a dovedit'o încă o dată declaraţia de ieri a d-lul Catargiu—că suntem capabili deopotrivă şi de energie şi de răbdare. Am ştiut în tăcere să ne recu- legem cu spor şi să ducem campanii încununate de succes. Ţara şi partizanii vor avea dar deplină încredere că vom şti să ne alegem momentul pentru a pedepsi actele criminale şi nepatriotice ale stdpînirel actuale. „'NEMERNICIE1* Pe când era In opoziţiune, d. Sturdza nu s’a sfiit să aducă chestiunea naţio-oală la Senat şi să ceară guvernului conservator lucruri imposibile. Guvernul conservator i-a rCspuns aşa cum trebuia : cuminte şi patriotic. D. Sturdza nu s’a mulţumit însă şi nu s’a sfiit să arunce miniştrilor conservatori vorba de «nemernici». Asupra acestei insulte grosolane s’a făcut de mult justiţie deplină. De mult, nu numai romlnil din România, ci toată romînimea, ş ie că guvernul conservator a dat pilda celui mal curat patriotism. A venit insă rlndul d-lul Sturdza să asculte de pe banca ministerială, discursuri In chestiunea naţională ; şi nu discursuri deşuchiate ca acele pe cari d-sa le ros-tia In 181)3 şi 1894. A venit vremea să i se ceară d sale, nu lucruri imposibile, ci o vorbă de mângâiere. La această cerere atât de modestă, d. Sturdza nu s’a sfiit să spuie că ar fi o «nemernieie» să răspundă. D. Dimitrie A. Sturdza nu mal scapă de nemernicie. La guvern ca şi in opoziţie, se ţine nemernicia de el. LIPITOARE In frumosul discurs ce a pronunţat la întrunirea de erl a liberalilor, ţinută la Dacia, d. B. Delavrancea a avut o expresie din cele mal fericite; d sa a spus de Dumitru Sturdza că este mal răă ca o «lipitoare» ce-ţi suge slngele. Da, Dnmifru Sturdza este mal răft de cit o lipitoare, căci dacă acest animal ’ţl suge elte-va picături de sînge, celalt, Dumitru Sturdza, necinsteşte de trei ani aproape ţara, pentru ca el şi şleahta din jurul săli să poată suge din budget. Adevărată lipitoare. Nemernicia d-luî Sturdza O zt «le ■npliclu. — Destăinuirile «1-Inî Delavrancea. — lin răspuns nemernic O zl de supliciu Simbătă timp. de patru ore, neruşinaţii Dim. Sturdza şi Gogu Cantacusino, împreună cu salahorii lor au stat pe ghimpi, ţinuţi in fotoliile lor de la Cameră. Strălucitul rechisitoriu al d lui Delavrancea a fost lovitura de graţie ce s’a dat rnisera-bililor cari in mod criminal au agitat ani întregi, cestiunea naţională ca pe urmă s’o trădeze în modul cel mai vulgar lui Ietzenszky. D. Sturdza s’a piticit, palid ca cel din urmă păcătos pe fotoliul lui; iar Canta-cvzino umbla pe ici pe colo văztnd şi cău-tind a încuraja pe Sturdza. Dar inlr’un moment dat, cînd elocvenţa dlui Delavrancea a răscolit toate fibrele inimei, Gogu Cantacuzino, şi-a pus capul pe pupitru şi a suspinat o oră. Maioritatea ? Ea a fost pironită de farmecul cuvtntării calde a d-lui Delavrancea; a fost zguduită de accentele dureroase ale oratorului şi n’a îndrăznit să întrerupă nici odată. Toţii deputaţii era ii în sala de şedinţă, tribunele toate pline şi timp de patru ore numai vocea puternică, cînd duioasă, cînd ameninţătoare a d lui Delavrancea, vibra aerul. Deslănulrile «I-lul Delavrancea In desbaterile Camerei, cititorii noştri, vor putea urmări ordinea de idei a re-chisitorului. Aici relevăm numai două grave destăinuiri ale d lui Delavrancea. De la începutul cestiunei naţionale, d. Dim. Sturdza urmărea o singură idee anume să devie ceea ce a fost Parnell pentru Irlanda, adică Regele neîncoronat al Transilvaniei, etăpînul absolut, al tu-tulor romînilor, ca apoi să se impună la putere. In acest scop a recurs la toate mijloacele permise şi nepermise, la insti-gaţiuni, la intrigi, la denunţări infame ele. Cînd comitetul naţional din Sibiu a fost condamnetla 2—5 ani închisoare,d. Sturdza a stăruit ca toţi cei 15 oondamnaţi in trunte cu d. dr. Ioan Raţiu să se refugieze în Bucureşti, ca apoi aici pWw-tr'înşii să continue a exploata cestiunea naţională pentru ambiţiunile sale de pti tere. Intîmpinat cînd însă prea multe greutăţi, el a trimis la Sibiu pe «ww omuleţ*—Gogu Cantacuzino,—cu misiunea ca sd-f determine să se refugieze în Romi-nia, angajtndu-vă, întocmai ca faţă cu ofiţerii demisionaţi, să le dea aici situaţii bune. In pădurea de lîngă Sibiu s’au plimbat ceasuri întregi *omuleţul» lui Sturdza şi d. dr. Ioan Raţiu. Acesta era bolnav. După ceasuri întregi de stăruinţe, d. dr. Ioan Raţiu, deşi bolnav, a răspuns : — Nu fug I Ar fl ruşine pentru mine om bătrîn să mă împuşte jandarmii pe Ia spate, ca pe un laş. Merg la puşcărie aşa bolnav cum sunt, şi n’am altă dorinţă decit să mor acolo, căci ştiu că din ţă-rîna mea va răsări libertatea a trei milioane de romînl I N’a izbutit d. Sturdza decît cu două instrumente ale sale, cu d-nii Brote şi Albini, cari au şi fugit. Cei-l’alţi s’au dus ca nişte adevăraţi martiri la puşcărie. Şi văzîndu-şi planurile compromise, mizerabilul Sturdza, în întrunirea de la Or-feti, a mers cu infamia pînă a declara ca d. Raţiu şi cei-l’alţi membri ai comitetului, cari se oflaii deja in puşcărie, sunt nişte trădători, iar Brote şi Albini adevăraţi martiri ! D. Delavrancea a dovedit apoi, cum d. Dim. Sturdza ajuns la putere, a distrus ori-ce mişcare naţională in Transilvania. Un răspuns nemernic Aducînd omagii călduroase memoriei ilustrului Al. Lahovari şi d-lui I-jke Io-nescu, pentru modul demn şi patriotic cum au lucrat in cestiunea naţională, cînd aii fost la putere, d. Delavrancea a terminat printr’un apel zguduitor la sentimentele de romîn,de patriot ale d-lui Dim. Sturdza: — Spuneţi o vorbă, spuneţi un cuvtnt de încurajare pentru generaţiunea cea ti-nără, care se află încă pe băncile şcoalei; spuneţi : Răbdare şi Speranţă! Spuneţi ceva măcar pentru Romtnia de mîine, căci alt fel desiluziile de azi, vor produce un dezastru colosal pentru Romtnia de mîine I A fost splendid d. Delavrancea în apelul său. Toţi aşteptau cu nerăbdare acel cuvtnt mingăttor de la d. Sturdza. Şi acesta a răspuns : — D. Delavrancea a votat în contra le-gei instrucţiei, în contra celei mari reforme ce s’a făcut de la proclamarea Regatului şi pînă azi. Şi {Und-că a votat negru, ar fi nu o naivitate,ci o adevărată nemernicie din partea mea, ca să-i răspund în chestiuni atît de subţiri cum e chestiunea naţională ! Atît, şi nimic mai mult. Şi majoritatea imbecilă a aplaudat. Ah ! ce nemernic e acest Sturdza ! ZIUA GHEŞEFTURILOR Care va să zică azi nu avem şedinţă la Cameră. Miniştrii şi guvernamentalii nu vor fi siliţi să audă—fără să poată protesta, fireşte—epitetele de neruşinat, nedemn, mişel, slugoi, trădător, escroc, iar regulamentul Camerei nu va fi în pericol de a suferi nici o operaţie more judaico din partea d-lul Coco Dumitrescu. Nici oratorii opoziţiei nu vor fi torturaţi; nimeni nu va fi silit să vorbească 9 ceasuri de a rîndul fără să fie lăsat să bea cel puţin un pahar cu apă; abuzuri de-astea nu se vor face. In shimb însă pe la toate ministerele nu se vor comite de cit abusurî. Va fi ziua gheşefturilor. Cel d’întîiu, Dobrescu-Chitanţă va primi resplata că ’şl-a aminat alaltăieri interpelarea, dacă cum-va n’a primit’o deja. După el vor sta pe la uşile ministerelor tot felul de alte chitanţe, ca Filipoiu, cel cu cel şease bol de la Slatina, şi Mărgâritescu, cel cu bivoliţa albă. Se vor îndopa azi guvernamentalii, şi se vor îndopa bine, pentru-că, mine, cu forţele reconstituite, să poată striga : — închiderea discuţiei, la vot. Dacă în ultimele zile am avut de compătimit pe reporterii parlamentari al ziarelor şi pe stenografii Camerei— siliţi să stea şi el cîte nouă ore neîntrerupt la postul lor azi deplîngem pe şefii de servicii de la ministere şi mîine vom medita iar unde a ajuns parlamentarizmul sub colectivişti. ÎNTRUNIRE^ LIBERALILOR Liberalii opozanţi aâ ţinut erl a doua lor întrunire publici, Iu Capitală. Succesul ce a avut această Întrunire era de prtvăzut. Cind toată lumea este indignată In contra bandiţilor—şi cum poate să nu fie cine va indignat lo coutra unor bandiţi — de la guvern, e firesc ca lume înaltă să alerge să acuză pe aceia cari luptă In contra guvernului. Iu mij'ocul unul entuziasm de nedescris, d-nil N. Xenopol, Delavrancea şi S orţescu afi Înfierat politica nefastă a Iul Dumitru Stuidza—cel dintăiă lu ce privişle angajamentele din opoziţie, cel de al doilea Iu chestia naţională, iar cel de al treilea provociud pe cetăţeni la o luptă erb eenă pentru a scuti mal depaite ţera de un regim păcătos. O resoluţiuue tu acest sens s’a şi votat de adunare. www.dacoromanica.ro mwmmwA'ŞTE Întrunirea membrilor clubului conservator Erl, la orele 4 d. a. s’a ţinut la clubul conservator o impunătoare Întrunire, la care au luat parte toţi fruntaşi! noştri şi un număr foarte mare de partizani marcanţi atît din Capitală cit şi din tară. Cu toate că invitaţiile erati individuale pentru membrii clubului din Capitală, totuşi a fost o aşa afluenţă, In cit abia putea cineva să se mişte In vastele saloane ale localului din str. Ctmpineanu. Ne-ar fi peste putinţă să cităm pe tot! cari ati asistat. Ne vom mulţumi a da numele a cltor va, pe cît ne ajută memoria. DiNcurmnl d-liiî G. Gr. Cautaciizlno Fostul preşedinte al Senatului arată starea actuală politică a ţârei, creată de partidul iib< ral, şi după ce pune în evidenţă greşelile şi incapacitatea guvernului d-lul Dimitrie Sturdza, termină cuvlntarea sa zi-cînd că ora nu e depărtată cînd aceşti oameni, cari n’ati făcut de cit lucruri rele şi n’ati săvîrşit de cît nelegiuiri, vor trebui să fie înlocuiţi spre a face loc partidului conservator, care vine la clrmă cu cugetul senin şi cu miinl curate. Aplauze frenetice acoper glasul oratorului. DisctirNiil <1-1 nî 91. Balş D. M. Balş zugrăveşte în termeni foarte reuşiţi starea de decadenţă a partidului liberal. Adversarii noştri ati îndrăznit tot. Ati mers pînă a comite şi o adevărată crimă de Stat, instigînd pe ofiţerii de cavalerie în contra şefilor lor, în contra disciplinei, în contra siguranţei chiar a Statului. Afl luat angajamente criminale, care dezvăluite azi de către un vechia liberal, constituesc unul din acele păcate şi nelegiuiri, pe care numai un partid fără simţ de patriotism şi de demnitate l’ar fi putut comite vre-o dată. După aceea d. Balş descrie situaţia partidului liberal, şi sfirşeşte îndemnînd la luptă în contra unul regim criminal şi intolerabil. Discursul d-Inî Al. C'atargla D. Al. Catargiu, chemat în aplauze la tribună, face un maestru tablou al întregel vieţi a d-lul Sturdza. Rar preşedintele consiliului de miniştri şi şeful partidului liberal a fost încondeiat sur le vif cu atîta artă; pictura era de o realitate izbitoare. D. Al. Catargiu, în aplausele entusiaste ale azistenţilor, a arătat că d. Sturdza a fost subt d. L. Catargiu, sub Mavrogheni, sub Risetti, sub Brătianu şi sub alţii şi pe toţi i-a trădat, după ce, la început, îl linguşise cu cea mal mare înjosire. Regretăm că nu putem să reproducem aci, în întregimea lui, discursul d-lul Al. Catargiu. Discursul d Iui I. I.ahovarl D. I. Lahovari face istoricul partidului liberal arălînd rolul nefast, pentru ţară, ce a avut acest partid. Partidul liberal, care azi se poate vedea în toată urîciunea lui, era o vreme cînd trata pe conservatori de trădători al ţărel şi de partid nefolositor şi neapt trebuinţelor statului Romln. N’a fost ocazie In care noi, cari am adus servicii reale Romîniel moderne, pe care noi am creat’o, şi Tronului, să nu fim calomniaţi cu cea din urmă violenţă şi nedreptate. După liberal, tot ce s’a făcut în ţara asta se datureşte partidului lor. Libertăţile publice constituţia actuală, dinastia străină, rezboiul, independ nţa, regalitatea, toate acestea, pretind aceşti oameni, că constituesc apanagiul partidului lor. D. Lahovari demonstrează netemeinicia tuturor acestor pretenţiunl ridicole, şi arată rolul covîrşitor pe care l-a avut partidnl conservator în toate aceste mari împrejurări. UBcmsnl d-lul Take Ionescu D. Take Ionescu citează o frasă dintr’un discurs rostit la Iaşi de către d, N. Fili-pescu. D. Filipescu spunea că pînă acum cît-va timp partidul lib-ral avusese pre-domnire în politica ţărel. De azi înainte şi pentru mult timp partidul predominant va fi partidul conservator, care, deşi în opoziţie întrupează azi toate gîndirile şi reprezintă toate aspiraţiunile ţărel. Aceasta este puterea morală de care se bucură partidul nostru, singurul partid cu adevărate principii şi cu idei sănătoase pentru buna conducere a trebilor Statului. D. Take Ionescu spune că partidul liberal a încetat de a fi liberal între 83—88, şi de la 95—98 a încetat de a ti şi naţional. Aţi auzit pe d. Delavrancea, una din speranţele partidului liberal in opoziţie, cum a tratat pe d. Sturdza în chestia naţională. Aţi auzit pe d. Costinescu, liberal de 30 ani, unul din cel mal însemnaţi membri al partidului liberal, cum a tratat pe d. Sturdza in chestia demisinnil ofiţerilor. Dar după mine, zice d. Take Ionescu, ceea ce e grav e discursul d-lul Cautacuziuo, mărturisirile ministrului de finanţe în chestia ofiţerilor. După ce descrie starea de faţă a partidului liberal şi ultimele sale păcătoşii, oratorul t rmină spunînd că ar trebui să se ştie o dată că nu e suficient un decret de numire şi un decret de disolvare pentru ca să poată couduce această ţară ; mal trebue şi alL-ceva : muncă, talent, pricepere. * * * D. Li Catargiu citeşte apoi declaraţia pe care o publicăm lu pagina înttia şi care a fost primită în aplauze frenetice. D. Catargiu îndruma pe toţi la luptă, căci numărul păcatelor săvlrşite de liberali a întrecut orl-ce măsură. i' Se crede că oposiţta liberală va convoca pe miercuri o uouă întrunire publică, care va li urmată de o impozantă manifestaţie. Lrgea instrucţiei, votată In şedinţa de Sitnbălă a Senatului, va fi promulgată miine. Ieri la orele 12 s’a făcut la Ci&megiu, cu obicinuita solemnitate, schimbarea gardel. ha această solemnitate presidată de M. S. Regele, aii asistat d nit generali Barozzi, Arion, Berendeiu, Macarovici, Pastia, Ar-gintoianu etc. precum şi ataşaţii militari căpitan Pellarin al Franţei, căpitan Mo-eller al Germaniei, căpitan Chefket-bey al Turciei şi căpitan de Roztvadowsky al Austriei. Galaţii află că primarul din Galaţi, d. Ţine, va demisiona din cauza neputinţei de a administra. D. Caton Leca, prefectul poliţiei Capitalei, a fost dat in judecată de către direcţiunea Atheneului Romin, pentru abuz de putere şi distrugere de mobile. Procesul se va judeca înaintea Curţei de Apel din Bucureşti. (Jn semn al timpului. Voinţa Naţională publică in numărul el de Slmbălă seara un articol, cu caractere compacte, prin care face un apel desperat la cetăţenii Capitalei să nu vină la întrunirea publică convocată de fruntaşii liberalilor uniţi, căci venind la asemenea întruniri justifică venirea conservatorilor la guvern. Se vorbeşte că d. Haret, obosit şi plictisit de hărţuelile parlamentare, ar fi demisionat din minister. Guvernul, ca să mascheze această de-misiune, a decis să procedeze întocmai ca faţă cu d. Palladi, pe cînd era ministru în primul cabinet Sturdza, adică să-t dea un concediu de cinci săptămî-ni şi apoi să-l primească demisiunea. D. Haret a consimţit şi va pleca pe la finele săptăminei în străinătate. Distinsul scriitor d. 1. L. Caragiale se află bolnav de clte-va zile. Ziarul săsesc din Braşov, Kronstaedter Zeitung, o fost dat in judecată de către guvernul unguresc pentru pretinsă agitaţie In contra patriei ungureşti. După întrunirea de erl Mii de oameni aşteptai! pe trotuarele stra-del Carol şi Calei Victoriei sflrşitul impozantei întruniri de la Dacia a opoziţiei liberale. Ici colo se formaseră grupuri de cîte-va sute de oameni şi priveşti pe jandarmii şi sergenţii concentraţi în curtea poliţiei, lu curtea caselor Lahovari, în curtea biserieeî Creţulescu, la hală, etc. Iu dosul poliţiei erafl l oncentraţî toţi pompierii ; pompele toate erati puse la rînd, iar pompa cea mare era pusă sub presiune. La primul semnal pompierii erai! gata să iasă lu Calea Victoriei şi să stropească lumea cu apă. La Bărăţie, în dosul legaţiunel austro-ungare, iu strada Academiei şi în dosul hotelului de France se aflati numeroase detaşamente de infanterie. Jandarmii călări aii fost de asemeni consemnaţi. *** Pe strada Carol, în apropiere de Hotel Dacia, se ailaă bătăuşii guvernului şi poliţia comunală în cap cu Cantuniari, Ber-liscu, Melisianu, Zaharia şi Coengiopol. D. Caton Leca se afla cu mal mulţi poliţişti vis-â-vis de Capşa, lu gangul de lingă Gebauer. înaintea Palatului, inspectorul PopovicI, comisarii Milau şi Dlrzeanu, translatorul Capeleanu, etc. şi un mare număr de sergenţi. Trecătorii priveşti uimiţi şi se întrebaţi de ce această enormă desfăşurare de forţă publică ? , *** Sfîrşiudu-se întrunirea, o lume imensă se postase înaintea Daciei aclamîud pe d-niî N. Fleva şi Delavrancea. D. Fleva apare pe balconul hotelului şi mulţumind de entusiastele ovaţiunl ale mul-ţimel, o îndemnă să se retragă în ordiue şi linişte. Iucet şi fără nici o gălăgie lumea se dirijează prin diferite strade spre calea Victoriei ; nu ca să manifesteze, ci să se plimbe. Şi poliţia era desperată văzînd valuri de lume iuundînd Calea Victoriei, fără gîud de manifestaţie. Nu s’a manifestat erl pe strade şi totuşi a fost o manifestaţie imposantâ. Miile de oameni ce ocupati erl după amiazl piuă spre seară trotuarele Căel Victoriei aveaţi acelaşi gtnd : Jos bandiţii de la putere? Procesul Zola Paris 21 Martie.—Curtea de Casaţie a casat sentinţa juraţilor fără ca să trimeată afacerea înaintea vr’unel alte curţi. Sentinţa e motivată prin faptul că consiliul de războiu a fost defăimat, şi deci nu ministrul este acela care trebuia să ridice plîngere in contra d-lul Zola. Citirea sentinţei n’a provocat nici un incident. Publicul era aproape cu desă-vlrşire compus din avocaţi şi ziarişti. Paris, 21 Martie.-Camera deputaţilor.— Răspuozlnd la o interpelare a d-lor Iiabert şi Cluche, radicali, asupra sentinţei Curţii de casaţie îu afacerea Zola, d. Meline justifică conduita guvernului, şi afirmă respectul săti pentru magistratură, precum şi pentru sentinţa Curţii de casaţie. El adaogă că încă n’a trecut prescripţia lu afacerea Zola, Generalul Billot va convoca consiliul de războiţi, care va decide dacă d. Zola trebue sati nu urmărit. Ordinea de zi pură şi simplă, primită de d. ijl^line, este adoptată cu 333 volurl contra' 174. Buletinul Economic 22 Martie. Bursa din Bucureşti.—Lipsa de orl-ce a-nitnaţiuue la bursa uoastră face ca mal toate cunurile să rănile staţionare. Se observă o mică urcare la acţiunile Băncii Naţionale şi ale societăţilor de asigurare. Acţiunile societăţii de tramwayurl ati pierdut 40 lei din cursul de 860, pierdere neînsemnată clud ţiuem seamă de faptul că valoarea nominală a acestor acţiuni e de 200 lei. Schimbul cotează azi: cek Londra 26.31 şi jum. cek Paris 99.90 ; cek Vieua 210 şi un sfert; cek Berlin 123 40. Bursele streine.— Oscilaţiunile sunt atlt de dese la bursele streine, acum cînd conflictul americano-spaniol pasionează ţoale spiritele şi aduce cînd ştiri asigurătoare de pace, cînd informaţiuul alarmante, în cit e greă să se reţie variaţiunea, din oră tu oră, a cursurilor. Evident că conflictul acesta a intrat ln-tr’o fază mal liniştită. Prezidentul Statelor-Uuile dă mereti dovezi că ţine să nu se producă răsboifl cu Spania, iar guvernul spaniol face tot ce l stă Io putinţă spre a Înlătura pericolul uuel lncâerărl slngeroase. Cu toate acestea situaţia continuă a fi nesigură, lu lipsa amănuntelor asupra pretenţiilor Statelor-Unite, care ar putea desluşi opinia publică, întru cît Spania e In măsură să le accepteze. Renta romlnă nu suferă nici o variaţiune la bursele streine. Noul împrumut romin şi conversiunea. —Noul împrumut, menit să opereze şi o parte din conversiunea anunţată de ministrul finanţelor, reprezintă suma totală de 180 milioane lei. împrumutul acesta are destiuaţiunea următoare : Construcţiunl de căi ferate şi poduri............................25.5 mii. Chieltueli ale ministerului de agricultură, clădiri, spitalurl, închisori etc..........................6.— » Terminarea podului Constanţa şi întocmirea serviciului maritim şi fluvial........................24.5 » Lucrări militare..............12.— » Total • • 68 mii. Restul împrumutului serveşte pentru convertirea obligaţiunilor rurale 6% In valoare nominală de 26.743.300 lei, a rentei 5°/o din 1875 în valoare nominală de 30 225.000 lei şi a unei sum? nominale de 36 320,000 lei din renta 5% emisă In anii 1881-88. Emisiunea de rentă nouă 4°/o destinată pentru conversiune se emite pe cursul de 92 50, plus doblnzile de 4% pe an, adică în total 93 30 pentru 100 nominal. Emisiunea rentei care constitue un împrumut noti se face pe cursul de 92,50. Subscrierea se va face în ziua de 3 (15) Aprilie. Tirgul do cereale.—La bursa din Brăila s’ati efectuat în ultimele trei zile operaţiuni restrînse, pe următoarele cursuri: Grltt de 68 kg. • • • Lei 10.—mag. » » 69.4 > • • • » 11.50 » > > 68.7 » • • • » 11.15 şlep. Orz > 55.1 » • • • » 8.- » » > 50.- - » • • • > 9—doc. > > 51.- - » • • • > 9.10 » Porumb. 76.2 1 • • • > 6 55 şlep. » » 76.5 > • • • > 6.35 » Fasole» 80.- - > • • • » 13.10 » Conflictul ispano-american Madrid, 21 Martie. — Agenţia Fabra dezminte intenţiunea atribuită guvernului de a acorda independenţa Cubei în schimbul unei indemnităţi plătită de Statele-Unite. Spania n’a făcut riicl odată vr’o propunere de acest gen. Madrid, 21 Martie.—Mica escadră de tor\ piloare spaniole a sosit în insulele Capul verde, iar nu la Porto Rico, cum se răspândise svonulde dimineaţă. Două cuira• sate ou plecat de la Havana spre intim-pinarea lor. Washington, 21 Martie. — Sub comitetul comisiunel afacerilor străine al Senatului a redigiat azi raportul său. El recomandă o resoluţiune recunoscînd autonomia Cubei şi invitind Statele-Unite să intervie. Madrid, 22 Martie.— In oraş domneşte o oare-care nelinişte; este temere de răs-boia. Cu toate astea oraşul este liniştit. Circulă ştirea că d. Woodford n'a primit încă nota guvernului ca răspuns la decla-raţiunea Spaniei. După spusa cltor va ziare, d. Woodford ar face preparative de plecare. Măsurile de precauţiune militară şi maritimă continuă. Guvernul doreşte pacea din suflet, dar cu toate astea el se prepară pentru orl-ce eventualitate. Nunţiul apostolic a invitat pe mal mulţi reprezintunţl al Statelor străine la o conferinţă ce se va ţine diseară. Manifestaţie Madrid, 22 Martie.— O manifestaţie, nu* mărind 4000 de persoane, s’a dus după a-miazl în faţa hotelului preşidanţiel consiliului. In lipsa d-lul Sagasta, răcit, ministrul de ioterue a primit o delegaţiune a aceste! manifesta ţiunl. Delegaţia i-a prezintat o petiţie cerfnd revizuirea procesului anarhiştilor din Mont-juich, serviciul militar obligatoria şi libera importaţie a grînelor. Ministrul a felicitat pe manifestanţi pentru liniştea lor şi le-u dat asigurarea că guvernul vrea să meargă cu opinia publică, adâogînd că cererile lor sunt prea serioase pentru ca să poată să râspuuză îndată. Manifestanţii s’uti Împrăştiat fără incident. Părerea derulai Madrid, 22 Martie. — Ziarele protestează cu iudignare în contra unei scrisori a episcopului din Barceloua propunînd părăsirea Cubei, numai să se garanteze interesele comerciale şi religioase ale interesaţilor. CeM’alţl episcopl dati dovadă de patriotism, tudemulnd guvernul Ia resistenţâ şi oferind ajutoare băneşti. Preparative războinice Madrid, 22 Martie. — Generalul Correo, ministrul de resboitt, a supus aprobării cabinetului un plan vast de organisaţie militară. Se va organisa o subscripţie naţională pentru a spori flota. Decretul în această privinţă se va publica înainte de declararea de resboiu. Consiliul de miniştri a primit comunicarea unei telegrame a d-lul Bernabe, carp zice că d. Mac Kinley va avea opinia sa silită de aceea a Camerilor. Corpul diplomatic şi lu special nunţiul apostolic, vor face demersuri active pentru a Împiedica un conflict. Madrid, 22 Martie.—Ministrul de interne, d. Capdebon, interviewat, a declarat că totul face să se creadă că războiul se apropie. Liniştea continuă să domnească la Madrid. Toate partidele oferă concursul lor guvernului în faţa împrejurărilor în cari se află ţara. Chiar şefii partidului earllst s au pus la dispoziţia guvernului pentru apa-rarea integrităţii. 0 mare mişcare patriotică se produce in provincie. Gazeta publică un decret creind delega-ţiunl noul ale tezaurului pentru o sumă de 225.000.000 de pesetas. D. Mac Kinley va adresa Marţi ullin atu-mul săti Spanie). . Washington, 22 Martie. — Se asigură că mesagiul d-lul Mac-Kinley nu se va adresa congresului de cit Marţi. NUVELA^ ELEUfA Era un obiceiti, ca de cîte ori ne adunam la vr’un prlnz de piietenl, după cafea să spunem cîte o istorie sati vr’un fapt petrecut. Alaltă seară, ne întrunisem iar. Cade o-biceiti, se aflafl elţl-va ziarişti, pictori şi poeţi. Pictorul L... spusese cum se amorezase el In tinereţe de o fată pe care o avea ca model sâ’l pozeze pentru mic. Povestea fusese veselă şi ne făcuse să rldem mult. Clnd pictorul sflrşi, se făcu o tăcere care se prelungea mereti. Fie-care din noi eram cu glndurile tn altă parte. Nu se auzea de cit pufnitul celor cari fumau şi fumul se Înălţa, albastru violeut, In rotogoale. Uu fel de amorţeală, plictiseală, domnea In salon. Un ziarist zise: — El! ce e asta ? Povestiţi ceva prielenl, Îmi trebue un subiect pentru o nuvelă. Vorbele lui rămaseră însă fără răspuns. Tăcerea mal urmă puţin, clnd unul din comeseni zise: — Da, să vă povestesc eti ceva. Un fapt Dofi pe care l’am aflat azi şi care m’a Întristat mult. — Spune ! Spune 1 ziseră mal mulţi cari sa deşteptati par că dintr’un vis. Nicu, aşa se numea prietenul ce povestea, puse mlua pe paharul care era plin cu viD, In faţa lui, 11 bău şi, friiniţlndu 1 jos, zise : — Sparge-te; acum nu mal eşll bun de nimic. Aşa e prietene şi cu viaţa noastră. După ce al luat tot ce e mal bun In corp: sufletul, simţirea, la ce mal e bun acest Irup ? Povestea mea e simplă, dar gingaşe şi dureroasă Ia acelaşi timp. Ascultaţi: — Aveam o prietenă care se numea Elena, era o fată de vre o şeapte-spre-zeee ani, brună, cu privirea vie, cu un corp bine făcut, mal mult grăsuţă, veselă şi cu apucături de copil. Era nedespărţită de o prietenă de copilărie, la care se ducea adesea. Intr’o zi, prietena’I anunţă că se logodeşte. Elena veni cu drag să asiste la fericirea prietenei sale din copilărie. Un ce neînţeles o Împingea să se grăbească să meargă la această petrecere, căci ea sosi cead’lntll dintre invitaţi. „ Elena fu prezintată logodnicului. Şi acest tînăr, acest uecunoscut pînă a-tuncl pentru ea, acest om care nu se deosebea lu nimic de atîţia alţii pe cari T cunoştea şi cu cari danţase, produse o mare impresie asupra el. Necunoscutul acesta o stăptni din primul moment. Era un ttnăr brun cam mic, nervos, plin de nervi; ochii lui arzători, stăplueati; vocea lui înceată, dar apăsată, vibra, pătrundea plnă In suflet şi subjuga. Iubirea se deslăuţui cu atlta patimă In sufletul Elenii, chiar din primul moment, că tata se dete roabă lui. Nu’l vedea de cît pe el, uu se gîndea de cit la el. Viaţa el lu zilele cari urmară fu un chiti. Dorul să’l vază o ardea, o ucidea. In Dumineca a doua după logodnă 11 văzu iar şi acel moment fu poate singurul moment de fericire pe care o simţi de clnd 11 cunoscuse: Schimbase clle-va cuvinte cu el. Clnd se văzu singură acasă, lacrămile ’l curseră şiroae pe obraz, desnădejdea o cuprinse, frigurile o ncideati. Iu ziua nunţii prietenei sale, apăru ca un cadavru, aţît era de palidă şi schimbată. Şi ca o ironie a soartel triate, îu ziua aceea fu domnişoară de onoare la căsătoria amicei sale! Clnd eşi din biserică, în învâlmălşeala uimei, şopti cu glasul care’I tremura. — S’a sflrşit! şi şterse pe furiş o lacrimi care’I apăru In ochi. In acea seară fu de o veselie nebună ; obrazul pal şi slăbit sa colora viti, ochii’! străluceaţi de un foc necunoscut, şi totul în ea 'rol se păru neobicinuit. Io rochia’! albă, virginală, figura el roşie acum, ochii vil şi strălucitori, aveati ceva de dureros, ceva care mă făcu să presimţ că lu sufletul el senin altă dală se petrecea o dramă pe care dlnsa o căuta s’o ascunză. Se părea că simte o durere a căreia tortură 11 plăcea, o gusta. Dar, cum omul e făcut să fie egoist, în mijlocul sgomotulul şi al danţulul o perdeal din vedere şi o uitai un timp. Către miezul nopţel, o lntttnil pe scară cînd plecam. Pleca şi ea. De astă dată, o paloare care mă lnspăi-mintă, era râsptuditâ pe faţa el. Privirea’l era pierdută. Nici nu mă văzu că trec pe lingă dîusa şi plecă. A doua zi aflai vestea care ’ml umplu inima de durere. Sărmana copilă fusese găsită moartă, îmbrăcată iu rochea el albă. Elena îşi Înfipsese în inimă un ac lung pe care II purta In părul el negru şi frumos, pentru a’l ridica în jurul capului ca o aureolă care II Încadra figura el dulce. Abia erl c&utlndu se printre hlrtiile el s’a aflat taina acestei sinucideri şi tortura nemărginită pe care a îndurat-o biata copilă pentru această iubire aşa de mare. Sărmana Elena! Am pllos o, căci merita lacrimile mele, prietenul el sincer,., şi caro o iubeam : Povestirea asta a mişcat pe toţi mesenii atlt de mult, că ne despărţirâm de la acest prlnz, trişti, înduioşaţi de nenorocirea şi du-rera sărmanei copile. N. CI. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 21 Martie (după amiazl) (Urmare) D. Ionel Grădişteanu relnoeşte cererea d-sale pentru a i se pune la dispoziţie dosarele lucrărilor noului bulevard Colţea. D. G. Al. Scorţescu protestează că i s’a refuzat uu dosar de la căile ferate*, privitor la uu furt de la o staţiune. D. Dobrescu-Prahova în chestie de regulament, spune că adunarea are această prerogativă de a cere orl-ce desluşiri şi dosare de la orl-ce administraţie. Cînd aceste cereri se refuză unul deputat, aceasta este o lipsă de cuviinţă. D. N. Xenopol arată că desbaterile Camerei se publică foarte neregulat; nu se poate ceti desbaterile unei şedinţe de cît după 40 sati 50 de zile. Mal uşor putem ceti desbaterile parlamentului american de cit acele ale parlamentului nostru. Clnd C. A. Rosetti ocupa odată locul pe care II o-cupâ azi d. Epurescu, (Ilarittate) desbaterile se publicati a doua zi după şedinţă. D. ministru Ferechide spune că această lnlîrziere provine din cauza Intlrzierel ce pun deputaţii, de a revedea discursurile lor pentru a le trimite la imprimat. Se intră lu ordinea zilei. D. Delavrancea are cuvlntul în dezvoltarea interpelării d-sale, adresată d-lul prim-ministru Iu chestia vizitei ofiţerilor romlnl la Braşov. Oratorul lnceplnd de a arăla cum s’a făcut vizita ofiţerilor cu tot saltanatul la Braşov se Întreabă: Dacă aceasta se petrecea sub regimul «Negrei reacţiunl», cine ar fi fost cel d’întliti care ar fi protestat In contra acestei mişeii!, c ri trădare de patrie ? (Aplauze prelungite). Voci: Şeful, şeful. (Ilaritate). Oratorul arată că o asemenea interpelare a mal fost adresată lu Senat de către d. Costescu-Comăneanu şi că răspunsul primului miBistru a fost departe de vederile d-sale de odinioară. (Aplause). Ceva mal mult. Clud s’a desroltat lu Senat interpelarea, un d. senator a Întrerupt: «se.barea a fost organizată» şi primul ministru a răspuns: — El, şi ? Organizată să fi fost, ce e cu asta ? Şi primul ministru a găsit că asemeni serbări trebuie să se facă In vederea rela-ţiunilor amicale dintre Romlnia şi Ungaria. Cum? Pentru ca să dea un asemenea răspuns, primul-ministru crede că cele 3 milioane şi jumătate de Romlnl de dincolo nu mal sufer nimic ; că puşcăriile nu mal sunt pline de Romlnl şi că acest popor de rasă asiatică, cum spunea d-sa odinioară, nu mal ameninţă pacea Europei ? Acestea sunt chiar cuvintele d lui Sturdza de odinioară, care vorbea în mare bărbat de Stat. Oratorul citeşte căldurosul articol al Tribunei din Arad, o’-gan amic al primului miDistru, în care infrase pline de durere şi de căldură se arată mîhnirea fraţilor noştri de dincolo. Ruinlnil jelesc, spune Tribuna, şi ofiţerii benchetuesc. Prea multe banchete, d le prim-ministru. (Aplause prelungite). Banchetul la Iaşi, la Craiova, la Capşa, la Hugo şi iar la Capşa. Banchetul acum la Braşov şi Romînil jelesc. (Aplause fur-noas*'). Este ceva straDiti şi inexplicabil. Pe clud decoraţia se atîrna de pieptul Iul Teszenski, un vechili şi, bâtrlu luptător intra în temniţă. Persecuţiile sunt aceleaşi, sânt mal mari încă şi dacă aceasla va continua, guvernul din Budapesta va cere credit pentru clădire de noul puşcării. (Aplause furtunoase). D. Delavraucea arată apoi în ce mod răspundea d. Sturdza, In opoziţie, la cuvintele ministrului de externe de atunci, marele Al. Lahovari şi d-lill P. P. Carp. D. Sturdza spuuea atunci că nu trebue să ne temem de a vorbi la chestia naţională, ea trebue să fie arma tuturor şi atlt mal râti pentru acel cari nu voesc să apere interesele naţionale. Cine ar îndrăzni să spună că nu este chestie naţională, un blestem s’ar ridica din-tr’o parte la cea-l’altă a ţârei (aplauze furtunoase). Se sugrumă o treime a neamului nostru, spunea d. Sturdza, şi treimea sugrumată strigă la cer de durere, iată chestia naţională. El bine, treimea aceea, nu este şi acum peste Carpaţî ? nu sufăr şi acum ? nu afl şi acum aceleaşi strigăte de disperare ? (aplauze furtunoase). Clnd d. Lasear Catargi, spunea că nu putem să ne amestecăm în treburile interne ale Statului streiD, d. Sturdza spunea că In situaţiune anormală, suferinţa îşi face cale singură. El bine, acum nu mal este anormală situaţia dincolo ? Strigatele celor suferinzi nu se mal ridic piuă la cer şi trec pesfe Car-paţl dincolo In valea Dunărei ? D. Slurdza a propus şi soluţia: a emis teoria samsarului cinstit, după pilda lui Bis-maik. Trebue să ne căim mult timp pentru naivitatea ce am avut de a crede că d. Sturdza poate face ceea-ce a făcut Bismarck. (Ilaritate). . . A vorbit d. Sturdza şi de chestia triplei alianţe şi spunea că Romluia nu poate face parte din constelaţiunea unde sunt şi 1 n-gurl, piuă ce abisul care ne despart nu va dispare. . El bine, cu cile va potire cu şampanie, a- 1 ceste abisuri nu se pot umple. (Aplause frenetice). , Aceasta este politica lu cheslinuea na. www.dacoromanica.ro ţională a d-lul prim-ministru. După o asemenea doctrină vine o tăcere mormtntală. După a asemenea doctrină care ne entu-siasmase şi ne Înflăcărase pe noi, acum suniem dezgustaţi, deziluzionaţi. (Aplause furtunoase). Şi dezgustul şi deznădejdea nu va li nimic pentru noi, pentru dv., dar istoria va Înregistra o deziluzie, un dezgust dintr’o doctrină entuziastă. Acum d Sturdza tace, nu răspunde la nimic din tot ce i se spune. El, e foarte uşor să răspunzi tftctnd. (Ilaritate). Dar lot d-sa spunea că tăcerea dovedeşte lipsa de încredere lu sine şi aduce desuădejdea In sufletul fraţilor noştri. Iu discursul săfl de la Orfefl, d. Sturdza, care vorbea In numele partidului liberal naţional—fără delegaţie—băgă la chestia naţională, patima personală. D sa credea ca să devie şi şeful comitetului naţional de dincolo de Carpaţl şi ast fel să fie aureolat cu coroana şefiei generale. La Orftfi, actualul prim-ministru a spus că acel cari intraseră in temniţa din Seghediu, intraseră sub impulsia celor de la Pesta şi a celor de aci. Că însuşi Raţiu era dintre aceştia. Oratorul reamioteşte. In aplausele furtunoase şi îndelungi ale Camerei, cuvinte pline de inimă, de caracter şi de sentiment ale lui Raţiu, care, bolnav fiind, a refuzat să se (refugieze la noi In ţară şi s’a dus In temniţă. «Aşi fi mulţumit să-mi rămîe oasele In temniţele ungureşti, a spus Raţiu, diu cenuşea ior va eşi falnică şi mtndră chestia naţională. (Aplause îndelung repetate). %* La redeschidere; > D. B. Delavrnncea contiuutod spune că încă o impresiune dureroasă a făcut discursul d-lul Sturdza de la Orfefi, faptul că actualul prim-minisfru a denunţat pe toţi acel cari afl ajutat mişcarea naţională de peste munţi şi vă întreb pe d-v. zice oratorul, membri al majorităţel, dacă n’aţl minţit o adevărată lovitură zdrobitoare clnd fostul ministru al instrucţiei publice, d. Take Io-nes -n, după banca parlamentului v’a răspuns la aceasta: «Da, am trimes bani peste munţi şi mă fălesc cu aceasta. (Aplause furtunoase şi îndelung repetate) In problemele mari de existenţă naţională, nu se ridică numai căpăţîna unul pitic. (A-p!auz«). Astă-zl plătim cu umilinţa noastră, cu degradarea noastră fala fostului ministru conservator care a trimes ajutoare peste munţi; şi D-zefl ştie dacă noi suntem vinovaţi de aceste destăinui) I. (Aplauze furtunoase). Am fost acuzaţi de iredentism şi a trebuit să spunem lumel că nu voim să luăm Transilvania — şi aci începe diplomaţia — pentru că 1) nu o putem lua (aplauze) şi 2) pentru că am periclita existenţa imperiului Austro Ungar. (Raritate) A -easta este vina diplomaţiei care se a-m^stecă cu calcule statistice In aspiraţiunile naţionaliste. Afl venit apoi liberalii la putere. Atunci toţi ne ziceam că aceasta va fi un triumf al cestiel naţionale, de oare ce şeful guvernului reproşase, acuza chiar pe Al. La-hovari şi Carp că nu se amestecă în tre-bile Austro-Uugariel şi speram că el va începe samsarllcul cinstit. La 5 Octombrie am venit la putere. O voce: N’arn mal fi venit. D. Delavrnncea : El bine, la 13 Octombrie, la un banchet la Iaşi—banchetele nu’I sunt norocoase, primnl-ministru ţine un discurs şi spune că cestia naţională este netedă şi lămurită, avem să ne abţinem cu toţii de la orl-ce act de agitaţie în amestecul Statelor vecine şi în special ale Austro Ungariei. (Aplauze). Numai un an trecuse de la ultimul discurs al primului ministru, n’avusese nici timpul prescripţiei şi se schimbase In aşa fel. (A-plsusf). Şi această notă din discurs,—s’a spus cu triumf de către fostul ministru conservator al instrucţiei publice — a fost făcută lutr’o cancelarie a untl puteri străine şi impusă primului ministru. (Aplause furtunoase). Oratorul arată apoi cum d. Sturdza, tot prin diplomaţia sa, a adus vrajba Intre luptătorii de dincolo. Acel din condamnaţii de dincolo veniţi în ţară Ia noi afl fost îmbrăţişaţi de actualul prim-ministru şi el afl înjurat şi defăimat pe fraţii lor, fraţi de lupfă cari erafl în puşcărie. Tot primul miuistru a adus lupta între fraţii de peste munţi, prin gazetele lor. Cu luni de zile s’a anunţat teribila luptă Intre luptătorii de peste muuţl. Oratorul aminteşte apoi toate tristele şeene din redacţia de la Sibifl ; urmare a diplomaţiei d-lul Sturdza, şi pentru ca unirea să nu se mal poată face, primul-ministru a ere-iat un abiz Intre dlnşiî, a creiat o gazetă care să lupte în contra gazetei de la Sibifl. Iată ee s’a făcut dincolo de la venirea d-luî Sturdza la putere. El bine, soarta fraţilor de dincolo nu este Intru nimic mal bună acum de rit la 94. Este însă o diferenţă. Acum la 98 comitetul naţional este sfârimat, şi la Pesta—tfl ţinut şi el banchete, pentru dezunire. Şi clnd rră gîndesc la lupta crlncenăcare se ducea In contra conservatorilor In a-eeastă chestiune, sunt măhuit că sărmanul Al. Lahovari a murit aşa fără vreme ca să vadă acum balul în care afl ajuns acuzatorii lui şi fără să-I pot zice că l’am acuzat pentru atlt de puţin lucru. Vorbind de acuzaţiuuile pe cari le aducea d. Sturdza, guvernului boerilor, In chestia naţională, studiază clasele boercşll de la noi din ţară şi le clasează In: Boeria i umelul, plutocraţia şi idiocraţia, această din urmă cu prisos reprczintală la liberali. Din toate aceste trei clase voeşte să se formeze la noi In ţară o singură aristocraţie. Aceasta este mediocraţia. (Aplause furtunoase). Venind la cestiune, oratorul înlreabă dai chestia naţională nu e sugrumată acum i banchetul ofiţerilor şi cu cele l’alte acte a primului ministru. (Aplause). , *** l.a orele C d. preşedinte consultă Camei pentru prelungirea şedinţei. Voct: Două treimi, două treimi. . V' Sturdza: Nu fac apel la două trein diiipi °Poziţie penlru ca să prelungească ş Mi s afl adus atitea acuzaţiunl p.stă-zl iînmiî- s4 ,nl t*ca voc 8ă vorbesc, geşte m Se ,nvoeSte Şi şedinţa se prelu După o suspendare de 5 minute d. Dela-vraneea continua la orele 6 şi un sfert. Redeschiztndu-se şedinţa, oratorul spune că eesfiunea naţională ar fi fost singura care ar fi dezvoltat In populaţiunea ţârii sentimentul iubirel de patrie. Unde sunt acele Întruniri publice cari făeeafl să vibreze patriotismul ? Unde sunt zecile de mii de oameni cari manifestaţi pe stradele Capitalei? E linişte, e amorţeală, deşi dincolo campania de desfiinţare a neamului este mal înverşunată ca ori şi clnd ? Spuneţi, pentru lncuragiarea noastră şi a tinerimel : — Aveţi răbdare, speraţi ! Spuneţi ceva măcar, ceva mlngăietor pentru generaţia tlu&ră, pentru Romlnia viitoare, căci ait-fel un desastru aşteaptă ţara romlnească. neamul romlnesc! D. Sturdza face o statistică a interpelărilor ce i s’afi făcut In acest an şi spuue că scopul lor este obstrucţiunea In contra budgetului. Aşa şi interpelarea d-lul Dela-vrancea este o verigă diu acest lanţ. întreabă de ee a tăcut d. Delevrancea In 1895 după discursul (scuzele) de la Iaşi ? De alt-fel atacurile d-luU Delavrancea nu’l ating, căci dlnsul are un fundament moral. D. Sturdza spune că d. Delavrancea nu caută, de cît să turbure pacea europeană. D. Sturdza a terminat ast-fel răspunsul săfl tn cestiunea naţională : — D. Delavrancea a combătut cea mal mare reformă ce s’a făcut de la proclamarea regatului încoace, reforma instrucţiei. Şi fiind-că a combătut’o, ar fi nu o naivitate, ci o adevărată nemernicie din partea mea ca să i răspund într’o cestiune atît de subţire ca cestiunea naţională. O explozie de protestări din partea mi* norităţii şi aplauze diu partea majorităţii. D. C. Nacu, care presida, declară că şedinţa viitoare va fi Marţi dimineaţa. Eusia şi Turcia Constanliuopol, 21 Martie. — Negociările ruso-turceştl în privinţa plăţii Indemnităţii de răsboifl prin asignaţiunl asupra caselor provinciilor, n’afl reuşit. Rusia cere 859.658 lire ea soldă de indemnitate şi 4 696.599 ruble pentru întreţinerea prizonierilor. Aceste sume vor trebui să se plătească din indemnitatea gre -ească. Nereuşind candidatura lui Karatheodori paşa ea guvernator al insulei Creta, Poarta ar avea de gtnd să propuie un alt candidat. Depeşile de azi Serviciul «Agenţiei Romîne* Atena, 22 Martie. — Legea împrumutului s’a promulgat. Sa crede că Regele va a-nilna Camera pentru 40 de zile. Roma, 22 Martie.—După Tribuna, republica Argentina a cumpărat Incrucişătorul Varese. Sa asigură eă Incrucişătorul Gari-baldi se va viude Spaniei. Belgrad, 22 Martie. — Un ukas regal ordonă un Împrumut de 10.000 000 franci la Banca naţională. Rambursarea sa va face în zece ani. Acest Împrumut este destinat mal iu deostbire la plata datoriilor flotante interne. OLTIiE SH1A1I01 Comitetul partidului conservator, întruuindu-se azi, a decis să se ţie o serie de întruniri publice în Capitală, în laşi, Craiova si ba-luţi. Vom anunţa la timp ziua eînd se va ţine prima întrunire în Capitală. MM. LL. Regele şi Regina vor pleca Marţi 31 Martie, la Abazzia, însoţite de d-nele Mavrogheni şi Betigescu şt de d-nii colonel Priboianu şi maior Graţoschi. Aa. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniei vor sosi la 2 Aprilie la Abazzia. In chestia «limisiei ofiţerilor de cavalerie posedăm dona acte de cea mai mare gravitate: jură-mtutnl ofiţerilor şi o decis!» a lor. Ambele aceste documente scrise In biuronrile Voinţei Naţionale de rhiar d. dogu Cantacuzino, după cum aceasta a risnltat diu des-baterile făcute la Cameră, sunt redactate tu nişte termeni cari ar fi liotărit pe orl-ce om politic cinstit să nu se amestece In afacerea ofiţerilor. Desttdem să fim desminţiţi de Voinţa In această privinţă. Cu toate acestea, Citogn Canta-cuziuo snb inspiraţia domnului Sturdza, nn s’a dat înapoi de a redacta chiar acele acte. Dacă Voinţa pofteşte, putem publica textul acestor documente. Se comentează foarte mult, prin cercurile opoziţiei liberale, îndelunga absenţă a d-lui P. S. Aurelian de la dezbaterile Camerei şi de la lupta extra-parlamentară întreprinsă de drapelişti şi flevişti. Unii spun că d. P. S. Aurelian ar fi bolnav, dar majoritatea drapeliştilor contestă aceste svonuri. Adevărul e că d. Aurelian este, — har Domnului,—sănătos tun ş* ia parte la toate şedinţele Academiei Romîne. Amicul nostru d. Gr. Ghicn Deleanu, care urma să plece Sîmbătă tu streinătate, şi-a amlnat plecarea pe ni ti ne, pentru a lua parte la Întrunirea ce a avut loc la clubul conservator. D. Dimitrie Sturdza, preşedintele con• şuiului de miniştri, sprijină candidatura d-lui George Crupensky, avocat în laşi, în locul defunctului M. Tzoni. Această candidatură e susţinută de d. Sturdza, fiind-că d-sa vrea să complacă prinţului Gr. Sturdza, care îl are avocat în procesele sale. Aproape toţi liberalii din Iaşi sunt indignaţi contra acestei candidaturi străine cu totul de politica liberală locală şi sunt hotărîţi să se abţie de la vot. Favoritul d-lui Sturdza, deşi a fost deputat In timpul guvernului Ion Brătianu, părăsise partidul liberal cu totul şi nu făcea politică. Ceva mai mult. Ni se raportează că la o alegere sub unul din guvernele conservatoare, d nul George Crupensky recomanda unui alegător liberal să nu voteze lista liberală care cuprinde numai 'canalii*. D. Meissner, inspector general al Învăţă-mlntiilul secundar, s’a Întors ieri diu Tul-cea, unde fusese trimis de către ministerul instrucţiei, In anchetă, la gimnaziul bulgăresc. D-sa a constatat că In urma izgonirel fostului director al şcolilor bulgăreşti, eforia locală a adus diu Sofia un nofl director anume Cbristu Stefanov, uu agent al propagandei panbulgare. Acest individ refuză să se supună legilor ţării şi In loc să-şi caute de datorie, a Început să facă pe agentul provocător. D. Meissner a Înaintat ministrului un raport amănunţit despre agitaţiile şi actele de nesupunere ale proaspătului director pan-bulgar. In urma iniţiativei luate de d-nii N. Fleva, Delavrancea, Xenopol, etc., oposiţia liberală se va întruni miine seară la o consfătuire ca să discute amănuntele campaniei obstrucţioniste în contra budgetului şi să se limpezească situaţia nesigură în cele două grupări aliate. Oreva artiştilor O mare fierbere domneşte printre artiştii Teatrului nostru. D. V. Leonescu, unul dintre cel mal distinşi artişti al noştri, care joacă de 14 ani la Teatrul Naţional, ’şl-a dat demisia, motivată de nedreptâţirile şi prigonirile cari i ss fac din partea direcţiei. Se aude că această demisie va fi In cu-rlud urmată de altele, tot din aceleaşi motive. După cele l’alte, acum avem deci In perspectivă şi greva artiştilor. Mai mulţi tineri mameluci aii decis să înfiinţeze un ziar sub auspiciile mitocanului Palladi, cu ridicola pretenţiune de a combate campania presei oposiţionale. D. Vasile Lascar e bolnav in pat, de influenţă, de cite-va zile. Moştenitorii de slnge al răposatului Simion Mihălescu afl intentat acţiune In anularea testamentului lăsat de defunct, prin care toată averea lui era lăsată d-lul C. Lecca. Acţiunea este motivată pe vicii de formă şi de captaţiune. Moşteuitoril afl cerut şi sechestru judiciar. Cererea de sechestru judiciar a fost fixată pentru ziua de 17 Aprilie, iar fondul ala-cereî se va judeca la 5 Iuuie. întrunirea de la Dacia Erl, de la orele 2—4, s’a ţinut In sala Dacia intrunirea de protestare în contra guvernului convocată de fruntaşii coaliţiei liberale de opoziţiune. Lume multă de tot; sala cca mare, coridoarele şi curtea otelului Dacia nu puteafl cuprinde pe toţi acel cari veniseră acolo pentru a manifesta în contrş guvernului liberal. Era lume şi în stradă* Statul major al opozanţilor liberali luase loc pe estradă şi în 2 mari ioje de la intrare ; erafl reprezintate toate treptele sociale, precum proprietarii mari şi mici, foşti magistraţi, advocaţi, ofiţeri superiori in retragere, comercianţi—erafl plnă chiar şi actuali con-silierl comunali. In mulţime am observat, dintre deputaţi şi senatori, pe d-nii St. Şendrea, Delavrancea, V. M. Cogălniceanu, Apostolu, Xeno-pol, Pitişteauu, Scorţescu, Grigorescu, Arion, Ghica Anastasescu, Porumbaru, Sefendache, Fleva, G. Dem. Teodorescu, fraţii Buzdugan, N. C. Aslan, Mincu, etc., etc. Conducătorii opoziţiunil liberale sunt primiţi cu călduroase aplauze de numeroasa azistenţă, dar în special intrarea d-lor Delavrancea şi Fleva este salutată cu lungi şi călduroase ovaţiunl. D. St. Şendrea este proclamat preşedinte al adunării. Şarlataula Liberalilor D. N. Xenopol spune că s’a deschis In Parlament marele proces al guvernului partidului liberal şi cetăţenii capitalei afl fost chemaţi în întrunire publică ca judecători. Vorbind de angajamentele luate de liberali In opoziţie, In cap cu d. Dini. Sturdza, şeful de aslă-zi al guvernului, aminteşte că legea minelor, în contra cărei s’a pornit o atlt de vajnică agitaţie în ţară şi pentru care liberalii s’afi retras chiar din Parlament, stă şi astă zl în cartoane nemodificată ; In ce priveşte sufragiul universal, ca un ideal mal îndepărtat, am voit—zice d-sa— să arătăm bunele noastre intenţiunl şi un început de apropiere către acel ideal, dar guvernanţii noştri, cu oenziunea reformei judeţene, afl menţinut dispoziţiunile din legea actuală, cu trei colegii. Libertatea electorală şi domnia legilor: Huşi şi Galaţi — scene ce nu fac cinste unul guvern. D. Sturdza a agitat mal mult ca orl-care chestiunea naţională; eram In drept să sperăm eă cu venirea sa la putere se vor alina suferinţele fraţiler noştri de peste Car* păţi — dar el a lnmormlntat chestiunea naţională. Cu această ocaziune, pronuuţtiid oratorul numele d-lul Delavrancea, sala isbucneşte In aplauze şi urale. Conţi nuîud, d. Xenopol spune că ce n’a putut doblndi guvernul peste Carpaţl, să fi făcut măcar peste Dunărea, în Macedouia; dar In Turcia, cu ocaziunea războiului turco-elen, toţi afl căpătat cîte ceva, chiar şi vasala Bulgarie, iar noi ne am ales numai cu un simulacru de Mitropolit A ne citi urmarea in pag. IV POŞTA ADMINISTRAŢIEI D. I._ G. Balaş, depozitar de ziare (lin Tecuciu, este invitat să ne trimoată imediat achitarea contului pe luna Februarie In caz contrariu îl vom supriinu trimiterea ziarului. MOŞIA COPACIU din Vlaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Ylaşca în ziua de 27 Martie 1898. Doritorii se vor adresa d-nilor SAMI & ARTHUR, Strada Cara-georgevici No. 3. _________ DE VÎNZABiE 1000 oi sunt de vînzare în comuna Buhalniţa, jud. Neamţu, pentru informaţiunî a se adresa la d-nn Nicolae Soarec, Piatra-N. Un leac eftin In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte că cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, iusea, brooiştele, ea-1erele este Întrebuinţarea GUDRONULUI GU-YOT. Acesta este şi medicamentul cel inal eftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de ori ce alt medicament. Se vinde pentru eşirea din indiviziune 1) Moşia Gloduri Pădureni, 830 fălci, pă-mint arabil, fineţuri şi acarete îu bună staro la 30 km. de gara Bacăti. 2) Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pâmînl de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi acarete în zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni. _ 3) Moara din comuna Letea lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul BaeBfi. Pentru informaţiunî a se adresa Ia doamna Marfa Tli. Hanutz la Galaţi STR. CUZA-VODĂ. No. 20. Doctor JULIU SCHACHMANN de la Facultatea din Paris Calea Griviţeî 10 Specialitate în boale de copil şi mamoş Consultaţiunl de la 2—4 p. tn. Cabinet medical MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţinne D-nul Zacharia Mustâţeauu, funcţionar vamal din Bucureşti, strada Salcîmilor 10, a făcut cerere la acest Minister peutru schimbarea numelui săfl patrouimic de «Mustă-ţeanu» în cel de «Buicliu», spre a se numi «Zacharia Buicliu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar roi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţinne D-nul Leon Zalman din Bucureşti, calea Văcăreşti No. 4, a făcut cerere la acest Minister p--ntru adăogirea la numele săfl patronimic de «Zalman» a celui de «lacob-sohn», spre a se numi «Leon Zalman Ia-ccb«ohn. Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari arţ voi să faeă opoziţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. •î ~ „VINICULTURA” Societate anonimă pentru Comerciul de Vinuri si Industria Distilerie v BIJCtJKG!$tT JPunttătura JPucuht/t, Mo. O Mare Depou de Vinuri Indigene Vinuri albe şi negre DE MASA linuri Superioare pentru Desert Serviciu Prompt PRODUSUL VIILOR LEIIRER CĂTRE APRECIAT0RII BEREI „HJT1IER“ Cu apropierea Sărbătorilor «Ie Pasce, lncepînd şi şoşonul pronriu zi< al Bere!, FABKICA «ta BERE «LIII IIGR. anunţă onor. sale clientele că va pun* în coa-sumaţiurte, iiln vadele ««fa pivniţe, în care se afli parmmeut un DEPOSIT de* PESTE UN MILION DE LITRI din speciele de bare hager, SHlnnev şi Bavareza extrase numai din orz cu-at şi din cel mul renumit hameiu de Saaz (Bo-bemisj şi fabx-icate îu timpul iernel cu deosebită Îngrijire şi înadins pentru acest seson, singurul care pune Sn re’i-f calităţile unei BERE in realitate EXCELENTE. Recomandăm deci cu totul deosebit această BERE şi ne place a crede cil nomei,torit de MtVitK ,, tj MJTMMKH66 ne vor exprima mulţumirile lor ca şi pînă acuin, căci am căutat in tot parcursul de aprfl-pe trei zeci de ani de clnd există această fabrică, să oferim o calitate de bere buna, gu&foastu tfi Mgieniea. Toate comenzile atu telegrafice cît şi prin corespondenţă se vor adresa direct F4BIUUEI «LUTHER» Comenzile din capitală or cît de mici ar fi ele, se efectuează imediat trimiţindu-se B_rea fie In butoae fie in sticle chiar la casa clientului prin serviciul de distribuire, care secom-pune din mal multe căruţe ce sunt permanent in activitate. Iar comenzile din dislricte se efectuează chiar în ziua sosirel lor, prin serviciul special da expadiţie, numai cu trenuri de mare viteză şi se trimit îu butoae de 50 şi Î5 litri şi în lăzi de cîte 50 sticle. iţFabrica căutînd a face orl-ce înlesnire clienţilor săi a mal instalat uu aparat telefonic în eentrul capitalei la proprietate i sa Berăria Centrală diu str. Biserica Eui, de unde se poate comunica ori cînd şi fă â nici o plată, direct cu Fabrica care asemenea este in legătură cu toată reţeaua telefonică din ţară. Preţurile curente şi orl-ce des'uşirl se trimet imediat, gratis şi franco la cerere. Cu deosebită stimă Direcţiunea Fabric«>i de Bere E. LUTHER La 13 Aprilie 1898 se vor vinde prin licitaţie publică la Trib. Ilfov Secţia de Notariat Imobilele următoare: Aparţinhul succe»iunei d-lui V. G. Porumbaru 1) Imobilul dtn Str. Icoanei No. 29 41m.60 faţadă şi 58m. fundul, clădire cu un elaj, a-vînd uu apartament şi 6 prăvălii, licitaţia în-ceue cu preţul de lei 55,422 ; 2) Imobilul din Str. Cătun No. 23 colţ cu str. Cătun Nou, 20m.B0 faţa.lâ, 40m. adin-ime' clădire cu un etaj, şi sub sol avînd Î4 camere, grajd, şopron, gaz. Licitaţia începe cu bl 63 135.’ 3) Imobilul din Str. Isvor No. 58 17m.60 fiu tadă şi 26m. adincime şi coadă în fund, clădire cu un etaj ridicat, avînd 7 camere, grajd, şopron. Licitaţia începe cu preţul de lei 27.396! Oficiu agricol şi viticol GARA ULMENI J BRECHOI&E inginer agricol Cavaler al Meritului agricol, ofiţer ol Leului şi Soa -elui Persiei Director In formaţiuni technice relativa Ia diferite culturi şi mal cu deosevire în privinţa vitei. Analisa, determinaţiuuea şi tratamentul boa'ie-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor americane după păinînturl. Datdrmiuarea boalelor v,ţa şi tratamantul lor. Reconstituirea viii t cu loptanu. Consultări prin corespon le.iţa safl cu deplasări. Tarifa se trimite «Iapă cerere. Planuri de stîne, cocine de por A, staule, grai duri şi pivniţe Administrare de proprietăţi. I ar m o a t Jj m -m — MAG ASIN DE MOBILE Şl ATELIER DE TAP.ŢĂSIE — UEBERAt MEIIMÎEBG A C-te.- Calea Victorie! Nv. 30 Intrare prin Passaginl Villacros Recomandă magazinul lor penlru aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe, etc. Preţuri eftine şi qualitatea mărfurilor fine. VliiKare pro comptant şl la rate lunare Cu ocasiunea Sf. Gheorghe primim orl-ce mutări avînd oameni speciali şi CAMIOANE PE ARCURI COFETĂHIA FIALCOWKY S-sorI G. Ândronescu & C-nia eUIiJViSOHII CVHŢIl HE11ALE Piaţa Teatrului.- liucuretptf.—Piaţa Teatrului Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolată, frieta glaces, Cozonaci şi diferite băuturi fine ca Champagne Pomery, Liqueruri şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi în special onor. noastre clientele că, cu ocasiunea sărbătorilor de PascI ne afl sosit un bogat asortiment de’ mărfuri, ca ouă de mătase, de os, de metal bronzat, de z ihir şi de rhoco’.ală. Bom-bonerie şi alte articole de lux. Se serveşte zilnic îngheţată Napolitană. Cotnantiele ne efectuează in Producte franco etc Ambatagiu. 7 «an Aparate tle iteginfectara „ESOCU.AP şi HYuEV‘ eu Podite «Ir Forinaiina enunţ tn tlepoHit ta Farmacia « urţl! K«-gale FRAŢII I>r. KOAIA la IAŞI Preţuri orlgtn. a JFabrieei chimice p 4. Berfin. VIZITAŢI cnowTontA „F(JRII801RF,A LIREI ICLTIIBALE” 5. - PASAGIUL ROMÎN. — 5 Unde c sosit pentru sezonul de PR1MĂ-VARĂ şi VARĂ uu bogat asortiment de stofe engleze şi franceze pentru rom»ude. CBOIAE.A ŞI AJVSTABK KM.EtiANT.l — I'ltEţUKILE EFTINE — www.dacoromanica.ro Guvernul acesta, zice oratorul, a Încetat de a mal fi şi liberal şi naţional— a rămas numai guvern, adică stăplnire de fapt. Noi am început lupta In contra guvernului şi nu vom desarma plnă nu vom triumfa; uniţi-vă cu noi pentru ca să dăm lupta cea mare şi izbind a ne va Încununa munca şi sacrificiile. (Aplauze prelungite). *** Toată lumea cliiamă la tribună pe d. De-lavrancea ; d. Fleva spune că a Înţeles sentimentul adunării, care voeşte să asculte pe acel ce luptă pentru chestiunea naţională, că va fi rugat să vorbească, dar să nu i se ceară să ocupe mult timp tribuna, fiind obosit de lupta ce a dus erl In Cameră. D. Delavrancea apare la tribună şi i se fac lungi şi călduroase ovaţiunl. Oratorul pare foarte emoţionat, ceea-ce s’a observat apoi în cuvîntarea sa, pornită toată din inimă. < UfsMimea naţională D. Bariu St. Delavrancea '■ Vin plin de desgust şi amărăciune la această tribună, unde mă Împingea înainte entuziasmul. Plîng munca şi iluziile noastre cînd văd astăzi pe d. Sturdza reprezentîud atît de bine vechiul fanariotism. D. Sturdza nu ne a înşelat numai pe noi — dar a înşelat întreg neamul romînesc; Dincolo de Balcani filfîia tricolorul romînesc cum a venit la putere a strigat: jos drapelul!... şi drapelul a căzut. Femeile ro-mine aii arborat peste CarpaţI drapelul pu-nînd pe piept tricolorul romînesc; iar pe părinţii şi fraţii lor, pe bătrînil cari trebuiah susţinuţi de subţiori ca să poală merge pînă la puşcărie pentru idealul neamului lor—d. Sturdza a avut curagiul să-I denunţe că mergeau cumpăraţi de unguri şi de boerl : aceasta este calomniarea întregului neam romînesc! Sub Sturdza a căzut tricolorul de peste Balcani, s’a plngărit tricolorul de peste CarpaţI 1 (Strigătele de: Jos Sturdza!—durează cîte-va minute). Am aşteptat trei ani cu durerea In suflet — continuă d. Delavrancea — şi convins că nu mal bi te nimic în acea inimă atrofiaţii, Pam provocat erl... Si a fugit cum fug fantomele cînd se'arată eruceamînluirel. Nu pote răspunde acel care acuza pe Alexandru Lalio-vari de nemernic că nu se amestecă oficial în luptele dintre romînl şi unguri şi care, venind la putere, a zis la Iaşi că s’ar fi răspîndit zvonul că vom face ceva pentru fraţii noştri din afară de Regat, dar nu este adevărat. Cînd Sturdza părăseşte chestiunea naţională, noi ’l părăsim pe el şi pe toţi cel din jurul lui: a merge cu el este a merge în contra neamului romînesc. Pe drapelul partidului stă şeris noţiona-lizm, pe fruntea d-lul Sturdza bizantinism ; ce ţ'ne d-lul acum în mină nu este drapel, este o otreapă. Vom lupta, şi, ori în genunchi Înaintea acestei sfinte cauze, ori să dispară de pe scena politică acest om. Ultima noastră picătură de energie va fi pentru alungarea acestui om de la sufletul nostru, căci este mai rău ca o lipitoare ce-fi suge slngele. A voit războh, i-am dat războiţi, şi avem noi forţele mari, avem blestemele ro-mlnilor în contra Iul. Nu va trece mult şi se va auzi din toate punctele unde sunt romînl: Jos, jos,căci al terfelit drapelul naţional. D. Sturdza este simbolizarea secolelor de ruşine, căci reprezintă fanariotismul şi boe-ria fără capacitate. De va urma înainte această cale, i se va deschide un mormînt; pe el va cădea o piatră, dar ea va fi'pecetluită cu o ruşine istorică. r In numele speranţelor unui popor întreg, Dimitrie Sturdza nu mai poate rămîne la putere! # * * In cursul scurtei dări de seamă ce am făcut despre admirabila cuvîntare a d-lul Delavrancea, n’am notat aplauzele şi puter-nicile manifestaţiunl de aprobare ce s’afl produs în auditor, căci ar fi trebuit să îutre-rupem fie care pasagifi, aproape fie-care frază. Entuziasmul şi forţa de convingere cu care a vorbit d. Delavrancea electrizaseră sala, şi cînd a terminat i s'aii făcut lungi şi calde ovaţiunl. Bltnaţlnuea Parlamentară D. N. Fleva: Guvernul a cerut budgetele, că piere partidul, pentru că nu este partid liberal ci partid budge’ar. Va vorbit eroul chestiunii naţionale, d. Delavrau-cea.. (La pronunţarea acestui nume oratorul este întrerupt de ovaţiunile ce se fac luptătorului pentru cauza naţională; d. Delavrancea este silit să vină în faţa estradei pentru a mulţumi). Dar mal avem un eroii— zice d. Fleva— pe d. Scorţescu, eroul luptei parlamentare. (Aplauze prelungite). După ce l-au silit să vorbească nemîncat, de la 8 de dimineaţă pînă la 6 seara, i-ah furat şi cărţile tu care-şl susţinea argumentaţia. Ah cerut şedinţe de noapte; eii le-am răspuns: faceţi, căci sunteţi guvern de noapte; dar le trebueail pentru aceasta două treimi şi n’ah. Pentru că umblă numai după tertipuri, ah alergat la tertipul Inceperel şedinţelor la 8 dimineaţa, nu că era zor, dar pentru ca să obţină budgetele fără discu-ţiune, pentru ca să nu vadă ţara cum îşi împart între el 222 de milioane. Dacă voeaiî discuţiune, dacă n’ar fi fugit de ea, puteai! să vină cu budgetele Încă de la 15 de Noembrie. Eh am convingerea— zice d. Fleva — că luptlnd Înainte nu vor avea budgetele, pentru că ele sunt ale ţării şi trebue şi guvernul să fie al ţării; şi chiar de le vor avea, nu vor avea parte de ele. (Aplauze). Ne vom vărsa slngele de va fi nevoe, pentru reclştigarea drepturilor noastre; să ştie ţara şi irebue s’o ştie şi M. S. Regele, căci de la chestiunea mitropolitană a văzut că nu se poate guverna în contra voinţei poporului. După ce ne-ah chemat la 8 dimineaţa, a-pol ne-ail dat şi pe mîna poliţiei de siguranţă: cită înjosire! Aceasta este cea mal mare lovitură dată regimului representativ. El se laudă cu majoritatea, dar au 80 contra 50, şi majoritatea lor se compune din oameni ca un fost preşedinte de tribunal care are o daraveră cu o bivoliţă albă—tot mal bine bivoliţă albă declt demon negru ca d. Sturdza—ear celor-l’alţl le-ah cumpărat case'e, ori le-ah luat cu chirie, ori leah pus neamurile In slujbe. Să luptaţi cu toţii, căci noi vom lupta plnă la urmă. (Aplauze şi aprobări). Se zice că M. S. Regele pleacă la Abaz-zia — să umble sănătos — dar mal Înainte să-I spunem că nu poate fi linişte în ţară cît timp va fi la putere un guvern care a nesocotit drepturile noastre cele mal sfinte, speranţele noastre — chestiunea naţională, idealul orl-cărul romîn. (Aplauze furtunoase), Acest guvern este cel mal ticălos din cîte a avut ţara romînească. (Aplauze prelungite). M. S. Regele şi-a luat drept deviză: Nimic fără Dumnezeu — dar la Dumnezeii este dreptate, deci şi Rege'e trebue să fie cu noi. (Aplauze sgomotoase). * * * Termiuînd, d. Fleva citeşte o rezoluţiune prin care cetăţenii Capitalei se declară ho-tărlţl a lupta pentru răsturnarea acestui guvern şi relntronarea regimului reprezentativ, singurul compatibil cu drepturile cetăţeanului tntr’un Stat. IDzoluliunea aceasta este primită cu aplauze unanime şi strigăte de: la luptă ! Apel Ia luptă D. O. A. Scorţescu, chemat cu insistenţă la tribună, zice, In substanţă, următoarele • Nu mal este nimeni cu el, nici armata, ah Înşelat pînă şi pe ofiţeri; el se menţin la putere numai prin o stăruinţă obraznică. Nu este destul, domnilor, să veniţi aci şi să ne aplaudaţi: cînd ţara este In primejdie, cînd drepturile cetăţenilor sunt călcate ln picioare, se cere mai mult de la d-voastre. (Aprobări). Gambetta a zis că fie care popor are guvernul ce merită; arătaţi că nu meritaţi ruşinea de a fi guvernaţi de o ceată de mercenari. (Aplause şi strigăte repetate de: Jos!). Cînd aţi văzut că s’a călcat regimul par-lamentar.trebuea să veniţi nechemaţi în Dealul Mitropoliei şi să puneţi ordine acolo. Nu trebue să mal răbdaţi. Rezoluţiunile d-voastre trebue să fie urmate de fapte. Acum să vă văd dacă aveţi virtute cetăţenească şi curaj romînesc. (Aplause prelungite). * * * D. St. Şen lrea ridică şedinţa In mijlocul unul entuziasm indescriptibil fâcînd apel la cetăţeni ca să se Împrăştie ln linişte, arâtînd ast-fel că ah cu el şi dreptul şi legalitatea. Se fac lungi şi puternice ovaţiunl oratorilor. £» > >> FA BRICELE UNITE EOMlNE Bucureşti'Str. Fecidreî No, 9, II, 13 PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID Garantat pur §i fără miros InstalaţiunI Complecte de fabrici gl Băuturi gazoase Qel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţinne de apă gazoasă : Sticlărie, Capete de Sifoane, Essenze, Cotari TURNATORIE DE ARMĂTURÎ DE SIFOANE Bepozit de Maşini ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Prospecte gratis ţi franco I IV O TIPICARE Sub semnala Elena Grigore Ioan, moştenitoarea defuuctel Elena Palama foslă cu domiciliul în strada Teilor No. 48, şi pusă ln posesiune de călre Trib. Ilfov, Secţ. III Bucureşti cu autorizaţia soţului meii Grigore Ioan, rm onoare a vă notifica că cu ocazia tncetărel din viaţă a defunctei Elena Palama în luna August 1897 ne uflindu-raă In momentul moi ţii sale de faţă, de sigur că persoanele aflate acolo ah sustras urmăloarele titluri: 1) Titlul de rentă 4 la sută cu No. 8700,'de lei 1000 împrumutul 32.000.000, cumpărat de Ia d-nu bancher Chr. B. Elefteresru, str. Lipscani No. 1 la 0 Octombre 1890. 2) Titlul de rentă 4 Ia sută cu No. 18 603, de lei 1000. împrumutul 50.000.000 cump.Irat de la d du barcher Isac M. Ltwy str. Lipscani No. 101a 14Ianuarie 1891. 3. Titlul de rentă 4 Ia suta cu No. 16771, de ,lei 1000 împrumutul 32.500.000 cumpărat de la d-nu bancher Isac M. Ltwy strada Lipscani No. 10 la 27 Sep tembrie 1891. 4. Titlul de rentă 4 la sută cu No. 6349, de Iei 1000 împrumutul 32.500,000 cumpărat da la d. bancher C, Steriu str. Lipscani No. 19, la 27 Aprilie 1894. 5. Titlul de rentă 4 la sută cu No, 23434, de lei 500 împrumutul 274 000.000 rnmpărat de Ia d. bancher C. Steriu la 2 Februarie 1894. 6. Titlu da rentă 4 la sută, cu No. 9228, de lei 500 împrumutul 274.000.000 cumpărat de la d-nu banriiea Bonzal & Horenstein strada Stavropoleos No. 3, la 5 Ianuarie 1893. 7. Titlul de rentă 4 Ia sulă, cu No. 80570, de lei 500 împrninu'ul 274.000.000 cumpărat de Ia d-nu bancher Isac M. Lewy, strada Lipscani No. 10, la 20 Martie 1891. Deci în virtutea art. 2 şi următorii din legea din 18 Ianuarie 1883, fac opoziţie contra valoarel de lei de 1 I 5 500 a acestor titluri şi a cuponului de 1 Iulie 1898, iar ultimele cupoaue pină la 1 Iulie 1898 ah fost încasate de decedata, a-legîndu ml domiciliul în str. Popa-Tatu No. 6 Ia d. advocat Ştefan Cornea. Elena Grigore Ioan, cu consimţ&mîntul soţului meu Grigore Ioan. Corpul Portăreilor, Trib. Ilfov, preunt&tă la 2 Martie 1898. MINISTERUL FINANCELOR Direcţia comptabilităţel generale _ Datoria publică Se adevereşte primirea la Minister n unul exemplar îutocmal după notificarea de faţă. 1898, Martie 3. (Urmează iscăliturile conf. originalul). DACA D-VOASTRĂ CADE!! dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă ori-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul I» E T R O Ta PENTRU PĂR oare întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HAM, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT» BUCUREŞTI : Ilie Zamfirescn, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 31; Mihail Stoinoscn, Str. Aoademiel 2 şi Drogneria Tetzn Str. Lipscanii. GALAŢI: Bereovicî, Bazar anglaia. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţ9anu si Nicoleams. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsk; şi Konya. BACAU : Drogneria Andreescu. . * CALARAŞI: Farmecia Ticek. * II BOALELE SECRETE I! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE cn capalvat calitatea cea mal grea de 28 libre, etc. — DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ — C*talogul se trimete giatis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca îu anii trecuţi. Cu toată stima FRIDR1CH PILDNER NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ* FRANCEZĂ DE VATĂ DE TURBA . _ A __1 — 2 V» A O TT B B T A Doctorului E ASTJEEL Recunoscute de toate somităfile medicale ca suverane contra rdcelel şi durerilor reumatismale Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBA ! Turba seconstitnedino masă ue plante transformate Intr’un corp noh ţinlnd mijlocul între imperiul organic şi mineral, regăsesc tn ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută în şedinţa de Ia 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie în Paris, e-rmnentul doctor hist-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul săfi absorbant e mult mal considerabil de cît acela a celor-l’alte plante textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. • Astă-zl graţie Încercărilor chirurgilor francezi si ruşi Vata de Turbă este întrebuinţai a ln toate spitalele şi adoplatâde Ministerul de Războia ca materie de pansament, pe de altă p.'irte (ărauil ah mers Înaintea chirurgilor In întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul Intr’o bucată de Turbă s’a putut constata în mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătura higienieâ’franceză cu fibre de Turba care după multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizăţiune, ast-fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult Încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate pbliteratiunile microbice formate din cauza transpiraţiurîl. Ţesătura liigienieă franceză a I)-ruluI Răsurei poate fi considerat ca un progres imens ş> toată lumea pentru a evita răceli şi ori-ce Brii ar trebui să poarte această îmbrăcăminte , ri,x>ix> Humit» p. «mtT| rmri ar iiamA ~ ---- ~ ---- ------ mm f firmei p. .Si'cZ’il'Uii.rîT; pi.njTX”*.ta 0ATiLoul"- “■“**** * Depositul General j Pentru BUCUREŞTI ţi toată ţ tB.l La MAGASINUL AU PETIT PARISIEH No. 92, Calea Victoriei, No. 92 VICTOR KRAIJS Lfurnlsorul Cnrţel Ilegale DEPOSITE IN PROVINCIE laţi, Fraţii Pollinger * S. Kahane’s S-sor Cralova, S. Lazăr Benve-nisti (Bcuar şi Papetdrie) Focşani, Iacob K. Hanagic IInz&îi, Fraţii Stoicescu l'loeşîl, Constantinescu Sc Bucărescu La Curcubeu Botoşani, Abr. Mohnblatt Nu sunt veritabile de depositele sus numite şi mea la toate articolele Tecuci, Fraţii lbraileanu T. Severln, Ab. I. Aladgem Brăila, Fraţii G. Perlea Blrlad, W. Sanft La Luna Giurgiu, Luca Lucatos Magazinul Universellt Con»tanţa, L. & I. Lasca-rides Tulcea, GrQnberg, La Luna cit acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Dr. RANUREI/ BncureştI.—Tipograflia_EPQGA Strada ClemanUi No. 3.-Bucurâ3f www.dacoromanica.ro