SERIA II.—ANUL IV, No. 718.
Ediţia a treia
DUMINECA, 22 MARTIE 1898.
NUMĂRUL 10 BANI
* A EtOAA MJENTEJLE
fncep la 1 şl 15 ale fle-cârei luni şl se plătesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti Ia Casa Administraţiei In judeţe şi streinătaie prin mandate poştale Un an în ţară 30	lei; în	streinatate	50	lei
Şase luni ... 15	»	»	»	26	»
Trei luni . . . 8	»	»	»	13	*
Un numftr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
- nEttA(7ţIA
Ne. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
V
TEEEEOiY
NUMĂRUL 10 BANI
A AU ACM Cit IWj E	*
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Hi Administraţie
In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl Ia pag. IV .	. , 0.30 b. linia
»	, » III .	2.— lei »
»	» » II . . . t . 3— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
UN NUMĂR VECHIU 30 BAN I
A EtJlWAISTMtA TEA '
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. S
BANDIŢII!.
Membri partidului conservator sunt invitaţi a lua parte Duminecă, 22 Martie, orele 4 rf. la întrunirea ce se va ţine la club si la care d, Eas-car Calarffi va face o importantă declaraţie în chestia gravelor destăinuiri asupra pronuncia-meniului din 1&94.
Comitetul.
l.\ SCANDAL
Delicateţa, faţă cu un adversar, de altminteri-a absolut inofensiv,—esle vorba de faimosul Ionel, cel cu glasul conştiinţei şi cu tambur majorul de la Ma-gentâ—ne-a făcut să nu ne ocupăm mal In special de colosalul scandal, pe care uşurinţa şi îndrăzneala lut l’a transformat din scandal de ordine privată In scandal public.
Era vorba de ne mal pomenita procedare a acestui domn în profanarea uneia din cele mal respectate instituţii ale societăţel—instituţie pe care se bazează familia. Era vorba de purtarea scanda'oasă a domnişorului In ceea-ce priveşte onoarea, sfinţenia angajamentelor şi respectul ordinel sociale, de care un ministru este dator să dea exemplul.
Am crezut că Ionel, tînâr cum este— tlnăr mal mult Ia minte de cit de vlr-stă — va înţelege < ă ceea ce a tăcut, constilue o mare abatere de la situaţia sa înal'ă şi se va executa singur, retră-glndu-se în viaţa privată, cel puţin pînă dnd justiţia va tranşa diferendul adus înaintea el de persoana ofensată.
El bine! nu. Ionel nu a simţit acest lucru, Ionel este ca Ivan in această privinţă ; Ionel are aerul că nici usturoiQ nu "a mîncat, nici gura nu ’I pute; Ionel continuă a fi insolent, are curajul de a lua cuvîutul în Cameră, înjură pe adversari, etc.
Apoi, dragă Ionele, asta nu se poate. Este o margine la toate.
Chiar Mac-Mahon la Magnnta ţi-ar fi zis, şliind cazul d-tale, ca să laşi pe şeful muzicel în pace şi să te ocupi de afacerea care te priveşte.
Uşor şi primitiv cum eşti, poate nu înţelegi fapta d-tale; poate te miri pentru ce lumea se ocupă de afacerea d-tale ?
Să ţl-o spunem noi, Ionele dragă, dacă tutorii d-ta!e politici safl de ordine privată nu ţl-ait spus-o încă.
Cînd cine-va este ministru, viaţa particulară trebuie sâ’I fie curată ca cris talul. De sigur că şi unul ministru i se poate întîmpla o nenorocire de familie, de exemplu : să fie obligat a divorţa. Dacă divorţul nu are nimic scandalos în el, atunci nimeni nu are dreptul a se ocupa de acest lucru displăcut în viaţa unul om, cu toate că unii împing susceptibilitatea pînă a pretinde că, chiar în acest caz, situaţia ministrului este foarte delicată.
Exemple de această extremă susceptibilitate s’aO văzut chiar la noi.
Un ministru conservator şi un ministru liberal s’au demis din funcţiile lor, cînd s’afl găsit în ast-fel de împrejurare.
Ceea ce este însă necontestat, e că îndată ce divorţul ia un caracter scandalos, îndată ce opinia publică găseşte materie de indignare şi de comentarii displăcute, omul care stă în fruntea a facerilor, devine provocator de scandal şi ca atare trebue să dispară de acolo, dacă nu voeşle să alarmeze şi să ex cite părerea publică.
Aceasta, *n teză generală.
Acum să vedem cum Ion»!, safl mal potrivit Don Ionel, a provocat scanda Iul, pe care numai retragerea sa de la afacerile publice îl poate potoli.
in cazul lui Ionel, nu e vorba de un ‘ divorţ ordinar. Dacă ar fi numai atita, ştiind impasibilitatea şi lipsa de ruşine a tinărulul, nici nu am mal inzista.
Ionel a comis ceva care nu se poate nici scuza, nici atenua.
Ionel şi-a bătut joc de instituţia religioasă a căsătoriei, el şi-a mal bătut joc de aceeaşi instituţie privită din punct ue vedere al legilor civile, Ionel a în-
fruntat în mod neruşinat opinia publică, provocînd un scandal ne mal pomenit, imediat după săvîrşirea ceremouiel celei mal solemne a legăturilor contractate de familie.
In adevăr, ce să zid de un om, care intră în biserică cu viitoarea sa soţie, cere bine cuvîntarea religioasă a preotului, cu intenţia ca imediat după ce va primi acea bine-cuvîntare şi va lua angajamentul solemn, să-şi bată joc de acea bine-cuvintare şi să rupă angajamentul în mod ostentativ, în public ?
Ce este alt ceva sperjurul ? Ce este aceasta, alt ceva de cit a înşela pe D-zeâ, a’ţl bale joc de biserică, şi a înfrunta moravurile ?
Cum să calificăm pe un om care se duce Înaintea ofiţerului stărel civile, contractează o legătură respectată, cu ho-tărîna ca eşind de acolo să’şl bată joc de toată solemnitatea angajamentului şi a lrgăturel contractate şi aceasta, o mal repetăm, In faţa publicului?
Ce exemplu de moravuri poate da un ministru care, eşind de la ceremor ia căsătoriei, Întoarce faţă cu lumea spetele soţiei sale, cheamă o birjă şi pleacă la cea mal apropiată gară, în marea surprindere a ţăranilor nedeprinşl cu asemenea moravuri şi scandalizaţi că faptul este comis de un domnu ministru t
Acum al înţeles, Ionel dragă, de ce poziţia d-tale de ministru a devenit, cel puţin pentru clt-va timp, imposibilă ?
Un ministru trebue să fie isvorul bunului exemplu, al decenţei, şi al moravurile demne, iar nu isvorul scandalului şi al provocaţiel publice la batjocorirea celor mal sfinte instituţii, şi celor mal elementare regule de decor.
Ne oprim de o cam dată aici, — căci nu voim prin aceste rîndurl să dăm scandalului o proporţie mal mare.
Ne oprim, Insă, cu condiţie ca să te gtndeştl, Ionele dragă, bine la rele ce ti-am spus şi să iei o singură hotărlre ce ţi se impune, cit mal curînd.
Iţi lăsăm cite-va zile de reflecţie şi de reculegere.
SCENA de menajerie
Guvernul şi biuroul Cam-rel î.fi dresat majoritatea să urle contra opoziţiei. S’a văzut că e destul ca uu membru al minorităţii să deschidă gura, ca numai de cit bes-tiele să se repeadă furioase, cu spt me la gură.
ErI, Întocmai cum se Inttmplă uue-orl şi la menajerie, ea animalele să se arunce asupra domestîcitorilor, majoritatea a urlat şi tn contra biuroulul.
Caraghiosul viee-preşedinţe Iepuri sîu a vrut şi el să fie corect, satisfăclnd cererea justă a minori'ăţel de a se face apelul nominal, lntr’un momeut cînd incinta era aproape goală. Şi a păţit-o.
Dresată să se revolte ori de dte-orl se face un lucru drept, majoritatea a urlat Iu contra vice-preşedintelul.
ÎNTRUNIREA DE KlINE
Manifestaţi» cetăţenilor
Profund indignaţi de seria de nelegiuiri ne mai pomenite săvîrşite în cursul acestei săptămini de haita mizerabilă de la putere şi cea de la Dealul Mitropoliei, cetăţenii capitalei, în număr foarte mare, s’au adresut, in mai multe rînduri, unor ziare, precum şi unor personagii politice să convoace de urgenţă o întrunire publică.
Cetăţenii capitalei se arată nerăbdători a şi manifesta sentimentele lor de revoltă în contra mîrşavilor cari deţin puterea în contra voinţei ţării.
Cedînd acestui curent puternic al opiniei publice, coaliţia liberală o convocat pe mîine Duminecă, după amiazi la orele 2, la Dacia, o întrunire publică.
De sigur că instrumentele inconştiente ale neruşinaţilor Sturdza, C. F. Robescu şi Caton Lecca vor fi mobilizate ca să compromită întrunirea, dar şivoiul de revoltă ce zbuciumă o lume întreagă îi va mătura.
Protestare In contra regimulni de bandiţi
La întrunirea de mîine şi-aii dat întîl-nire toţi deputaţii şi senatorii din opoziţia liberală, ca să dovedească guvernului că absenţa unor drapeliştl de la şedinţele de dimineaţă ale Camerei nu este o des-cordare a luptei.
Vor lua cuvintul d-nii Aurelian, N. Fleva, Lascar, Delavrancea, Al. Djuvara, Th. Stelian, Scorţescu şi alţii înfierînd regimul nelegiuit al adunăturii de pungaşi de la Cameră.
Se vor desbute toate cestiunile grave cari agită in acest moment ţara întreagă; se vor desbafe cestiunea naţională, cestiunea constituţională, domnia legilor, făgăduinţele din opoziţie, ultimele mişelii din Cameră şi Senat, etc.
Jos baud ţii!
Se ştie că d. N. Fleva a declarat, in discursul ce a pronunţat Duminica trecută la Dacia, că în tradiţiile partidului liberal intră ca poporul să comunice cu Ml. S. Regele. Se pare dar că după terminarea întrunire*, cei prezenţi se vor duce să manifeste la Palat, cerînd îndepărtarea de la cîrma Statului a criminalului Dimitrie Sturdza,
Un singur strigăt va resuna mîine.
—	Jos bandiţii!...
—	Jos bandiţii! — va fi ecoul ţărei întregi.
LEGITIMITATEA PRONUNCIAMENTELOR
IMBECILITATEA CONSERVATORILOR
Acum un an »’a produs o grevă Ia drumurile de fier.
Conservatorii ar fi fost autorizaţi să sprijine pe grt vlţti cu r.-tit mai mult, cu cit aceştia reclamai! înfiinţarea unui regim, făgăduit de uoi ctuderam la putere şi cuprins lu planul de organizare alcătuit de d. Duca, pe clnd era director al căilor tcratc.
Totuşi, din cauza mijloacelor violente întrebuinţate de grevişti pentru a-şl atinge ţinta, noi un le-am dat nici un sprijin, ba chiar am sprijinit pe guvern, desapro-blnd pe funcţionari răsvrăliţl.
Trebue să mărturisim azi că am dat atunci o probă de vădită imbecilitate.
Trebuia să sprijinim pe gre-viştl.
Trebuia să-i Îndemnăm la rezistenţă şi să Ie făgăduim «om-peusaţiuni şi Înaintare, ci ud vom veni la putere.
întocmai ca liberalii cu ofiţerii de cavalerie.
Ctud greva ar ti dezorganizat drumurile de fier; cind am fi asmuţit in contra guvernului miile de fuueţiouarl de la e-ălie ferate, noi singuri am fi putut, răsplătind pe grevişti, să restabilim ordine-a,
Mi H. Regele ue-ar fi oferit Sudată guvernul.
Ca partidul liberal să se fi amestecat într’un pronuncianiento milităreso, este un fapt grav, dar care nu poate surprinde pe nimeni, fiind cunoscute antecedentele acestui partid.
Ceea ce, insă, e grav de tot, prin consecinţele ce poate avea, e a participarea la un pronunciamen'o a unul partid, răsplătii cu chemarea la guvern, să se declare legitimă şi compatibilă cu exerciţiul puterii.
Pe viitor, orl-ce partid, tind se va ivi o grevă, o răsvrătire sau un pronun-ciamento, e autorizat a publica în fruntea organului său oficial:
«îndemnăm pe răsvră'itorî să nu se supue. Guvernul nu poate lua nicî-o măsură în contra vinovaţilor şi, dacă va lua vre una, partidul nostru se obligă solemn a-î despăgubi de toate neajunsurile eo vor fi suferit şi a-l reintegra iu slujbele sau gradele ce* vor fi avut, dindu-le şi înaintare».
Asemenea angajament, departe de a fi o pi dică, va fi o înlesnire pentru a ajunge la putere.
Iar, dacă, liberalii ar fi apărat, in contra-ne, principiile de ordine, i-am fi lăsat să urle în opoziţie.
dosarulŢiberaulor
In şedinţa de Joi a Cameril, d. G. Aslan, deputat liberal, a făcut, In privinţa modulul cum practică administraţia liberală din Galaţi libertatea alegerilor, următoarea destăinuire :
Cu un tren expres, au sosit pe linia Bărboşi-Galaţi, 35 alegători ţărani, sub conducerea sub prefectului Pastia.
Acest tren nu s’a oprit în locul obicinuit, ci în dreptul rampei pentru vite, unde ai* fost descărcaţi alegătorii şi de acolo duşi pe căprării la vot, de către cinci comisari.
In şedinţa precedentă, d. Bildirescu a făcut, In privinţa aduiinistraţiunel din Teleorman, destăinuiri tot attt de preţioase.
Deputatul liberal a dat pe faţă cele mal neruşinate ingerinţe electorale. El a produs şi o probă materială : manifeste politice injurioase pentru oposiţie, scrise chiar de mina prefectului.
Aceste probe se adaogă la mulţimea de dovezi ce le aveam deja despre modul
www.dacoromanica.ro
cum practică liberalii libertatea electorală.
Aceste probe sunt acte materiale, nu de-claraţiunl vagi cum obişnuesc liberalii să fa ă In opoziţie, clnd strigă : «ingerinţe la culme», «teroarea tn Capitală», etc.
Aceste probe sunt: cărţile de v zită ale prefectului Zorilă, de la alegerea de acum un an, cărţi cu recomandaţie către agenţi poliţieneşti şi vizate de toate comisiile pentru ca indivizii recomandaţi să fie lăsaţi să'| facă ingerinţe.	' *
Aceste probe mal sunt celebrele liste autografe de alegători ale poliţiei din Ploeşll. Pentru fie-care coloare a oraşului am prins listele alegătorilor ce depind de poliţie, scrise de mina comisaru ui respectiv'şi vizate de directorul poliţiei.	_
Toate aceste probe ar putea constitui un dozar pentru rubrica: ingerinţl electorale.
Alle dosare s’ar putea face pentru vio-laţiunile reglementului Camerei, peutru falşificarea listelor electorale şi suspendarea garanţiilor judecătoreşti la confecţionarea listelor.
Şi toate acestea ar fi privitoare numai la actele untiliberale ale liberalilor. Ar rămîne apoi actele antinaţionale, gheşefturile, etc.
Cu atît mal preţioase vor fi aceste dosare, iă liberalii nu vor putea spune, că actele ce cuprind, privesc numai guvernul Sturdza, şi nu pe liberali, căci Drapelul ne spune că, In interesul liberalismului, voeşte unirea cu aceşti oameni. Adică pretinşii sinceri liberali nu vor să repudieze pe aceşti oameni, ci, din potrivă, să-1 apropie.___
BANDITIZMUfa DE EBÎ
N’am exagerat de loc cînd, a doua zi după lovitura parlamentară a hotărîrel şedinţelor de dimineaţă cu simplă majoritate — lovitură pe veci memorabilă — am spus că guvernul vrea să ia budgetele întocmai cum hoţii de drumul mare îţi iau punga.	.	. _
Lucrul s’a dovedit erl cu prisosinţa. Nimănui nu i ar fi putut trece prin cap ca guvernul şi majoritatea sa de dalcaucl să ţie o şedinţă neîntrerupt de la 8 dimineaţa !a 6 seara.
Era bun înţeles, că şedinţele se vor suspenda la amiazi, spre a da deputaţilor vremea să mănînse. Şi dovada e că aşa s’a urmat Mercurl şi Joi.
Erl însă, guvernul a profitat de micul număr al opozanţilor la amiazi pentru ca să ţie şedinţa neîntrerupt plnă la 6 seara.
Şi osîndiţilor în ocne li se suspendă munca la amiazi ca să mănînce. Deputaţii Camerei romlne aii ajuns dar sub regimul liberal să fie trataţi mal rău de cit ocnaşii.
Se poate ca pentru mulţi din majoritute tratamentul acesta să fie meritat.
Dar in Cameră nu e numai majoritate, Ş’apol tocmai mamelucil nu sufer, căci guvernul i a împărţit pe căprării şi i a trimes ast fel să mănînce cu schimbul — întocmai cum, se face cu caii de la tran-vaiu.
Minoritatea însă nu poate face acelaşi lucru şi măsura sălbatică de erl nu e alt-ceva decît o îucercare de a suprima minoritatea.
Opoziţiunea nu poate discuta budgetele de cit cu risicul de a se înbolnăvi de foame.
Guvernul şi
ofiţerii demisionaţi
In discursul pe care l-a rostit la Cameră, în chestiune personală, d. Costi-nescu a arătat că, după ce a organizat şi susţinut pe faţă pronunciamentul din Î894, dînd ast-tei armatei o groaznică lovitură, partidul liberal şi-a bătut joc de ofiţerii cari s’atl Încrezut în făgăduielile sale.
Iată destăinuirile făcute de d. Costi-nescu In această privinţă :
Dar, v’aţî (lat cel puţin grija de a pune ceva balsam pe inimele acelor oameni î Din contră : am văzut că din discursul publicat al d-lul Cantaeuzino s’a şters un cuvînt foarte blesant pentru acel ofiţeri. D-sa nc-a spus: nm fost încunoştiinţat de pasul ce voiaă să-I facă, am încercat să-î opresc, casă nu se zică în străinătate că armata noastră este compusă din başabuzuci.
Acest cuvînt s’a şters.
D. 0. CANTACAZINO, ministru de finanţe: Nu este şters.
D. EMIL. C0ST1NESCU. Atît mal rău.
D ior, am stăruit din pr ina zi a venire! liberali!or la putere, ca cel puţin din acea nenorocire să nu iasă două : că din neno-ro irea pentru armată să nu insă o neno-norocire şi pentru acel omnen! sacrificaţi. Am cerut să li se deschiză drumul spre o nouă carieră în schimbul cariere! care Ie-a fost sfărimntă. Mi s’a răspuns pentru uni! : «Apoi are avere». Ce derîdere ! după ce i se sfărimase cariera i se drămăluia averea. M’xiu rugat pentru altul care nu avea avere şi mi s’a răspuns: «Mama sa are avere, poate să-l ţie». Dintr’un om liber cum eru, îl reîntorceau copil Iu mama lui. (Aplause).
După înşelăciune, bătaie de joc. Asemenea lucruri revoltă pe orî-ce om de inimă. (Aplauze, mişcai e).
TRIBUNA LITERARA
DIN CHINA
Domnul George B, Assan a întreprins, precum se ştie, o călătorie în jurul pă-mintulul. D-sa adresează din China, o scrisoare d-lul George Lahovari, secretarul societăţii noastre geografice.
Credem a face p’ăctre cititorilor noştri, comunicind impresiunile domnului Assan.
Schanghai. 19 Ftbr. 98 st. n. Stimate Domnule Lahovari,
(Secretar gen. al Soc. Geografice)
Vă trimet ctte va note despre oraşul Canton, sperînd că ele vă vor parveni înainte de şedinţele societăţi'! Geografice.
Pînă astâ-zi, după 2 şi jumătate luni, am vizitat următoarele oraşe: Constantiuopole, Atena, Alexandria, Cairo, Suez, Aden, Colombo şi Candy (Ctylan), Penang (peninsula Malaca), Singapore, Hongkong şi Canton.
Mă voiă întoarce prin America de Nord, făclnd ast-fel oculul pămîutulut.
Canton. — Acesta este cel mal mare oraş din China şi al 4 lea oraş din lume. EI are 1 800 000 loc. şi vine după Londra (5 şi juni. milioane), Niw-Yo'k cu Brodi. (3 şi jum. mii), Parisul (2.830 000).
Privind oraşul de la Înălţimea fortificaţiilor n’al putea crede să fie aşa de populat, căci nu e Întins şi rasele sunt cu un singur etaj. Cauza acestei anomalii es’e că oraşul nu are strade, că i uu putem considera ca strade nişte pasagil, In care abia Încap 2 oameni. Iată pentru ce singurul mijloc de locomoţiune este piciorul safl pa-lanquinul purtat de 3 oameni, al 3-lea purtător fiind necesar pentru a cîrrnui şi a se strecura fără răsturmre In mijlocul acestui furnicar de oameni. Nici odată n’am văzut un orrş mal curios de cit acesta şi ar merita să călătoreşti 52 zile, dus şi Întors, pe mare, numai ca să vezi Canton şi viaţa chineză la care aziştl din palanquin, căci casele u’afl uşi, nici ziduri şi priveşti tot în interior, nici un secret al meseriilor şi tuturor acţiunilor chinezilor nu ţi se ascunde. Eşti ca Intr’o feerie de tlieatru. După documente vechi, se probează că nimic i u s’a schimbat In Canton timp de 400 ani.
Rasa chineză e conservatoare prin excelenţă.
Privind orsşul de la o înălţime sefl chiar de pe coperta vaporului, de unde se vede peste toate casele ce sunt foarte mid (4-5 m. înălţime) observi la distanţe cam egale presărate cite o casă cu 7- 8 etaje şi de o mică suprafaţă cam 10 m. de fie-care latură.
Aceste case cu un fel de turnuri, dafl o-raşulul un caracter parti< ular. împreună cu un turn Pagodă foarte înalt, şi cu catedrala catolică, fac si'gurile pro* minenţe peste a-ccaslă masă de case lipite unele de aTeie, Informîndu-mă despre aceste case cu 8 etaje ' s’a spus că sunt munţi de pietate. Ia
mi
cazul acesta vorba de munte e foarte bine găsită, căci casele acestea seamănă ca rnş'e munţi pe lingă cele-l’alte.
Scopul acestei Înălţimi este ca să se evite furtul obiectelor depuse în gagiii de oamenii săraci, căci In Canton poliţia nu este de prima forţă şi furturile sunt dese cu toate pedepsele riguroase la extrem, ca decapitarea.
Judecind după mante număr de munţi de pietate, se poate conchide cit de importantă este această iustitutiune în China unde este de secole regulamentată, iar uu ca în Romlnia unde împrumutul de bani pentru clasa sărmană este lăsat în voia cămătarilor şi nu e de loc regulamentată. Trebue să venim în China spre a lua txem-plul acestei insiituţiunl indispensabile !
Ani zis că pedepsele funt foarte riguroase In China. Aşa In oraşul Canton, Ia fie-care lună se tae cîte 10 — 15 capete în-tr’uu anumit loc, unde poate asista şi Europeni, Insă suindu-se pe acoperişul caselor, căci este foarle strîmpt.
Acolo există acuma ofobricâde oale sefl furnale de pămlnt şi de acolo am cumpărat uu craniu al unul chinez decapitat, un criminal, probabil. ’Ml adusese acel cranifl ca să mă facă să Înţeleg că aci la fabrica de oale se tae capetele Ett, care căutasem şi la Singapore să cumpăr cranii, ludată am
KPOC A
oferit 10 dolar! pe cap, Insă chinezii aii început să rldă ironic şi aO plecat cu craniul, probabil că religia oprea aceasta, căci capetele se conservă.
B.	G. Assan.
— Sflrşitul mliue —
JOS BANDIŢII!
In analele parlamentare romîne este fără pildă barbaria săvtrşită eri la Cameră de către turma de mizerabili ai guvernului. M
I>. O. A. Scorţescu a fost o.studii să vorbească opt ore şi jinuă-tnie Iară întrerupere. C'înrt d-sa a cerut să se snspeiule şedinţa, eireada brută, înfruptată şi îmbătată In bufetul Camerei, a răcnit într’nna :
—	Nu se poate!
Sub scutul parlamentarismului terfelit, se urmărea săvîrşirea unei crime.
Din fericire d. deputat dr. Sculy a intervenit tocmai din vreme ca să spună preşedintelui:
—	Dacă nu se suspendă şedinţa, Scor-fescu va cădea jos ca şi mort şi tot sîn-gele îi va izbucni pe nas.
Atunci preşedintele, îngrozit de consecinţele pe cari le-ar avea mişelia biurou-lui, a suspendat şedinţa numai pentru patru minute.
*
* *
D, Scorţescu a cerut la orele 2 suscen-darea şedinţei pentru o jumătate de oră, ca să se întremeze puţin, să mănince ceva.
Turma de imbecili a început din nou să răcnească, şi d. Scorţescu a fost silit să soarbă din cînd în cind, în cursul discursului, o ceaşcă de bulion, ca să poată re-sista duhoarei ce respirau beţivanii de Nae Stătescu, Delimarcu, Mărgăritescu, etc.
***
Deşi foarte slab represintată, totuşi minoritatea a izbutit să constrîngă pe preşedinte ca d. Scorţescu să întrerupă la orele 2 şi un sfert discursul său asupra budgetului, şi respedtndu-se regulamentul, să se treacă interpelări.
Ce se întîmplă însă P
La ordinea zilei erai* interpelările d-lor Moisescu, Dobreseu-Argeş şi Scor-ţescu.
—	Renunţ l-strigă Moisescu.
—	Renunţi—strigă Dobrescu-Chitanţă.
—	V’a cumpărat guvernul din fondurile secrete,—răspund unii.
Şi d. Scorţescu a fost silit să treacă imediat de la budgete la interpelarea sa privitoare la o numire nelegiuită la C. F. R.
Şi după o oră, cînd a sfîrşit interpelarea, a fost nevoit să continue imediat discursul său asupra budgetului.
***
Văzînd că d. Scorţescu nu slăbeşte, îşi expune viaţa pentru a veşteji mişeliile guvernului, banda de imbecili a ajuns la paroxism.
Planul era repede făcut: Să prelungească şedinţa pînă noaptea tîrziu, cînd va sfîrşi oratorul.
Dar d. Scorţescu. obosit de aproape nouă ore de discurs şi fără să fie secundat de minoritatea care l a părăsit, a căzut obosit la orele 5 şi jumătate şi a fost nevoit să şi închee discursul.
Supărarea d-luî Caton Lecca pentru loja de la Ateneu n’a trecut încă.
Pe ziua de alaltă-erî a mai făcut patru procese de contravenţie Ateneului,
Mai tot baroul Capitalei s’a oferit ca să apere la judecătoria de pace Ateneul.
I>« f. Nacn a declarat erl tn-tr*un cerc de mercenari al guvernului :
—	Ar trebui să se retragă Ionel Brătianu măcar pentru trei luni.
Aceeaşi părere o au mulţi salahori şi se vorbeşte iar, eă Ionel Brătianu se va retrage zilele aceste din cabinet,
$rD. P. P. Carp pleacă disearâla Tibă-neştl şi la GăneştI, de unde se va întoarce Miercuri dimineaţa.
Un nou gheşeft al deputatului slugoii* Delimarcu:
Armeanul Marcovici, cumnat cu licheaua guvernamentală Delimarcu, deşi face pe advocatul şi e slujbaş la două societăţi financiare, a fost numit şi perceptor al Statului.
Trei slujbe, plus advocatura I Asemeni minuni numai un pirlit ca Delimarcu poate să facă.
I>. Kugen Stăteseu va pleca peste cîle-va zile iu străinătate.
I). Stătescu merge la Abbazla, unde se află bolnav Uni d-nei Htătescn.
D. Carp întîlnind eri în culoarele Senatului pe deputatul Iunius Lecca i a apus:
—	Frumos vă purtaţiI
—	Apoi d-ta ne ai spus să fim servili !
—	Da, servili! Dar nu lichele la nişte inconştienţi ca Sturdza sau Gogu Canta-cuzino. Să ţintţl şedinţă neîntrerupt de dimineaţă şi pînă seara şi să fiţi nevoiţi să... vă aatisfaceţi toate trebuinţele în Cameră!?
Deputaţii guvernamentali, vând că, prin faptul că sunt siliţi
să stea toitâ ziua la Cameră, perd gheşefturile de pe la ministere, aii început să protesteze şi să ameninţe că ei nu mai garantează de presenţa lor la Cameră, dacă se va urma şi în săptămîna viitoare sistemul şedinţelor de acum la Cameră.
Plîngerile mamelucilor devenind din ce în ce mai ameninţătoare, d. Sturdza a fost silit să-i convoace aseară, după ridicarea şedinţei la Cameră.
D. Sturdza a declarat că face concesia ca să dea vacanţă deputaţilor pînă Marţi, ca Luni să fie liberi, să ’şi poată vedea de <afaceri».
Dar cere Îai schimb ca în restul săptămînei să fie cu toţii prezenţi la şedinţele, Camerei promiţînd că va avea în vedere serviciul ce-1 fac.
D. Sturdza a mai adaogat că Parlamentul nu va fi închis la 29 Martie, ci va fi prelungit pînă după sărbători, luîud vacanţe, ca astfel credincioşii să poată încasa diurna.
Mamelucii s’au despărţit îneîn-taţi de acest neruşinat sistem de conrupţiune.
BOOtfRjl
—	Mline se va celebra la Buzătt cunuuia religioasă a d-lul dr. Schachmann cu gingaşa d-şoară Friderica Grunberg.
—	Funcţionarea neregulată a inime! t e causa numeroaselor stări supărătoare şi boale grave la bătrlnl şi slăbiţi. Cel mal renumiţi doctori recomandă, In aceste caşuri, vinul Bravai8, care, prin principiile sale tonice fără seamăn, posedă o acţiune efectivă şi cumpănitoare, universal apreciată asupra circulaţiunel şi sistemului nervos sleit.
—	MercurI, 25 Martie, d. G. Popescu-Ciocănel va ţine, la Ateneul diu Călăraşi, o conferinţă despre «Cestiunea Evree».
Cronica judiciară»
Dragostea Ia jnraţl. — Tentativă de asasinat. — Încercare de sinucidere.
Dragostea, această patimă veche, dar tot-d’a-una nouă, şi-a avut onorurile el la juraţi. Drama s’a petrecut în bucătăria cuconulul Fa-nică Bellu; era un bucătar, de origină ţigan, dar după cum foarte bine zicea apărătorul a-cuzatutul, C. Disescu, această dramă nu e nici ţigănească, nici boereascâ, ea e omenească. ■
Să istorisim faptele:
Ghiţă Iliescu, de ani 28, maestru in arta culinară, de oare-ce gătia pentru conu Fănică Bellu, Însurat, de vr’o 5 ani cu femeia Maria, avlnd şi doul copil, iubea de puţin timp pe o tinără fată din vecinătate, Efrosina Andreescu, eu serviciul la d. doctor Radovicl. In ziua de 30 Decembrie trecut, pe cînd Iliescu stetea de vorbă intr’o odae, unde pregătise un mic fruş-tuc, cu numita Efrosina, se pomeneşte cu nevasta lui.
Legitima ia la păruială pe nelegitimă, care nu scapă de cit graţie intervenţiei legitimului. Efrosina o ia la fugă, iar Iliescu după ce plăteşte soţiei sale cu uceeaşl monedă cu care aceasta se achitase de rivala el, o invită la masa pregătită pentru alta. Maria nici nu atinge din bucate, căci iu momentele acestea nici nu-I era a mincare, Iliescu Insă, mănincă, dar bea mal cu seamă De o dată ţiganul părăseşte masa, lă9ind pe soţie In compania unul rindaş, se scoboară jos, (era la etajul de sus), şi găsind pe Efrosina, cu revolverul In mină II zice acesteia : <să murim împreună.. «Efi nu voia să mor, II răspunde Efrosina, voiţi să trăiesc». Răspunsul lui Iliescu a fost o descărcare de revolver asupra Efrosinel, care voia să trăiască, şi asupra sa. Efrosina iese rănită, dar scapă. Ilie-scu iese zdravăn pentru a compare înaintea juraţilor şi a da socoteală de fapta sa.
I). procuror Cantacuzino a fost Însărcinat. în numele soeietăţel, să ceară această socoteală, şi intr’un energic rechizitoriu cere să se puie capăt tradiţionala! indulgenţi a juraţilor pentru aşa zisele crime pasionale, dar nu merge plnă a refuza acuzatului circumstanţele uşurătoare.
D-nil Disescu şi Cernescu, distinşii apărători al acuzatului, deseriti patima iubirel şi fac psihologia amorezatulul cu atita măestrie, In cit nu cred să se fi găsit un om In sală, care să zică că ţiganul mal trebue să dea vr’o socoteală de fapta sa.
Juraţii se lasă a fi convinşi în parte, căci răspund nu la chestiunea principală de omor cu precugetare, şi da numai la chestiunea de lovire care a cauzat rănire. Ghiţă Diescu e condamnat numai la 5 luni de zile închisoare.
Se ştie că in chestiunea moştenirel fostului domn al Moldovei, Mihalache Sturdza, Curtea de Casaţie a admis unele din metive de recurs invocate de principele Gr. M. Sturdza, trimiţind afacerea la Curtea din Craiova. Afacerea a venit din nod la Casaţie, în urma recursului făcut in contra decisiunel acestei din urmă Curţi de către minorul prinţ Mihail D. Sturdza prin tu-torul sâd, d. Gheorgbe Sturdza Miclauşanul.
Prinţul Mihail D. Sturdza, fiul prinţului Dim. Sturdza, acesta frate cu prinţul Gr. M. Sturdza, pevenin major, cercetarea recursului s’a aminat pentru 5 Iunie, pentru a fi citat personal iar nu prin tutorul săd.
«
. . . . * *
Consiliul de revizie al armatei, Întrunit sub preşideuţia d-lu! general Macarovicl, a anulat, iu urma pledoariei d-lul locotenent Theodorescu, decisiunea consiliului de răsboid din Iaşi, care condamnase pe locotenentul Carp din [adminis-troţie la un an de zile Închisoare pentru falş în materie de administraţie. Locotenentul Carp a fost pus In libertate şi afacerea sa se va judeca din nod de consiliul ae răsboid din Bucureşti.
Dr. ROTII
iVo. 3 Valea Miahovei JMo. 8.
Ungă Biserica d-na Bălaţa
prele de consultaţie 4-# d. a.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	In editura librăriei Steinberg a apărut o foarte interesanta şi hazlie publicaţie, intitulată Anecdote Militare culese de Wla-dimir. Volumul, foarte elegant tipărit, are o mulţime de ilustraţiunl şi conţine anecdote istorice, din timpul Iul Cuza, din răz-aoiul independenţei şi diu cazarmă. Se află de vtnzare la principalele librării pe preţul modest de 1 Ied.
Vom face In rurlnd asupra lui o dare de seamă mal amănunţită.
*	In comuna Cocioc, pl. Snagov, jud.Ilfov, se găsesc instalaţi doul evrei, exercittnd comerciul de manufactură şi coloniale.
întrebăm pe d. ministru de interne cum tolerează acest lucru. Dacă nu vom căpăta răspuns, vom reveni pentru a arăta cari sunt aceia cari protejează pe zişii evrei.
*	Domnii membri al societăţel istorice sunt rugaţi a se întruni Duminecă, 22 Martie, orele 3 p. m. în şedinţă ordinară publică, la ordinea zilei fiind :
Conferinţa d rel Lucreţia Ganea : <Stăpî-nirea Bulgarilor la nordul Dunării.
*	«Foaia Populară» continuă a apare cu mult succes. Numărul 10 apărut az( cuprinde uu interesant sumar.
Cum direcţiunea acestei fel săptămluale, face toate sacrificiile pentru a-şl satisface cititorii, credem că publicul trebue să o încurajeze, mal cu seamă că abonamentul fiind numai cinci lei pe an.
Redacţia este In Bucureşti, strada Dom-nel No. 20.
Conflictul ispano-american
Viena, 20 Ianuarie. — Corespondenţa Politică zice că piuă acum schimbul de opi-niunl Intre puteri, In privinţa uuel mijlociri lu afacerile spaniole, face să se prevadă că un asemenea demers ar întîmpina dificultăţi mari.
Viena, 20 Martie. — Corespondentul din Vatican al Corespondenţei Politice anunţă acestui ziar că ştirea In privinţa unul ar-biţragiO al Papei este neîntemeiată. Această ştire a luat naştere din iaptul că Papa a făcut cunoscut la Madrid, acum o săptă-mlnă marele preţ ce dă menţinerii păoel şi dovedea tn acelaş timp viile sale simpatii pentru Regina Cristina.
Vashington, 20 Martie. —Guvernul a comunicat rezumatul depeşei d-lui Woodford de eri, îndată după consiliul de cabinet. D. Woodford zice In depeşa sa că guver nul spaniol va primi concursul Statelor-Unite pentru a ajuta pe săraci, după învoiala actualminte în vigoare. Spania adaogă că fără cooperarea unui parlament insular ea nu va putea ajunge la un rezultat definitiv, declarînd însă că este bine înţeles că puterile rezervate de constituţia puterii centrale, nu vor fi micşorate.
După amiazl se va ţine un consilii! de cabinet.
New York, 20 Martie. — O depeşă diu Washington, adresată ziarului World, dă rezumatul pretinsului răspuns al Spaniei.
După această depeşă, propunerile d-lui Mac Kinley n’au fost nici primite, nici respinse. Guvernul spaniol va face să reiasă că trebuie să se permită Spaniei de a propune ea însă’şi măsurile de luat în ceea ce priveşte propriul său teritorii*
Washington, 20 Martie. - O depeşă ad-lul Woodford a informat er! că Spania propune să se încredinţeze stipula ţiunile unei păci onorabile, unui parlament insular.
Spania nu va face nici o obiecţiune suspendării ostilităţilor, dacă insurgenţii ar face cererea guvernatorului general. Acesta va fixa durata şi condiţiunile.
Miniştrii consideră situaţia ca mai gra vă şi cit se poate de critică.
Washington, 20 Martie. — Senatul s’a a-mînat pe Luni. Mesagiul d-lul Mac Kinley nu se va trimite Congresului înainte de Luni.
DIVBBSK
DIN CAPITALA
Pentru alcool. — Răducan Dumitrescu* despre a cărui profesie raportul poliţiei spune că era «liber», nu bea apă diu cauză că aflase că are microbi tiflei; iar, din cînd la cind, ’şl astlmpără setea, cu ctte an răcoritor vin cn sifon, de un ban-doul.
Aseară, neavînd cu ce să-şi potolească setea, intră In magazinul d-lu! Creţulescu, cofetar din strada Carol, şi fură o sliclâ cu rom — de cea mal bună calitate. Abia eşise din prăvălie — şi nu golise pe drum de cit un sfert din sticlă, că gardistul ’l şi înhaţă de ceafă.
Dus la secţie a mărturisit furtul.
Dn^jARĂ
O crimă, îngrozitoare.— Din Galaţi ni se scrie că In ziua de 18 Martie, o crimă oribila s’a săvlrşit In casa cu No. 99 din strada Israelilă, acel oraş.
Iată împrejurările In cari s’a comis crima: Femeia Niculina Huton trăia de doul ani in concubinaj cu un anume Procopie. Acum In urmă, amantul fiind cuprins de o gelozie nebună,—bănuia că Niculina II inşală cu altul,— hotărî să’şt răsbune. Pe cînd dormea, Procopie se repede asupra femeeT, şi cu un cuţit ce avea, II trage mal multe lovituri in piept.
Nenorocita femee, In zadar caută să se apere, că mizerabilul amant continuă a o măcelri fără mila. Ţipetele victimei fiind puternice şi sfişietoare, Vecinii deşteptaţi diu somn, sar imediat In ajutor.
Cind afi sosit, era prea tirziii: cu cămaşa plină de singe şi cu numeroase răni pe corp, nenorocita femee stetea întinsă jos, într’un lac de singe.
Criminalul a lost prins şi trimes parchetului.
Depeşile deazî
(Serviciul «Agenţiei Rjmîne»)
Viena, 20 Martie.—Camera a termiuat discuţia asupra programului ministerului, fără ca să se fi dat vr’un vot lu această privinţă.
Camera a adoptat tn unanimitate o moţiune a d-lul Hocheuburger, declarînd că interpelările depute la Cameră se bucură de unanimitate parlamentară şi eâ uu se poate ! tmpedica publicarea lor In ziare.
Viitoarea şedinţă se va ţine la 20 Aprilie.
Paris, 20 Martie.—Camera a adoptat pro-ectul de garanţie al Împrumutului grecesc.
Atena, 20 Aprilie.—Karditzi şi Giorgis vor face recursuri In contra sentinţei curţii cu juraţi, iuvoclnd faptul că atentatulconstitue o crimă politică, care după constituţie nu poate fi pedepsită cu moarte.
Constantinopol, 20 Martie. — Ambasada Franţei a remis Porţii o notă reclamînd o indemnitate pentru pagubele suferite de stabilimentele religioase în Anatolia, în timpul măcelurilor armeneşti.
Paris, 20 Martie. — New-York Herald anunţă că Spania a cerut şi a obţinut 24 de ore pentru a lua o hotărîre.
D. Mac Kinley a obţinut de la Congres autorizaţia de a continua demersurile sale diplomatice pînă Luni. Dacă pînă în acea zi nu g’o acorda independenţa Cnbii, îndată se va trimite nn ultimatum Spaniei.
Berlin, 20 Martie. — Reichstagul a adoptat bugetul şi s’a amînat pentru 14 Aprilie.
Londra, 20 Martie.—Camera Lorzilor adoptat In a doua citire bilul privitor la Împrumutul grecesc.
Madrid, 20 Martie. — Regina regentă a exprimat intenţia de a crea un comitet de dame pus sub preşidenţia sa în scop de a strînge şi a creşte copiii părăsiţi în insula Cuba.
Opinia generală este că se poată afirma că o înţelegere a intervenit între Spania şi Statele-Unite în privinţa cestiunei vaporului Mâine, aceea a ţăranilor refugiaţi in oraşe şi asupra mijloacelor de a ajunge la o pace solidă, şi durabilă la Cuba.
Havana, 20 Martie. — Un decret al generalului Blanco autorisă pe ţăranii refugiaţi în oraşe de a relua lucrările lor agricole.	__
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la 20 Martie (dimineaţa)
(Urn are)
D. Scorţescu Îşi desvottă interpelarea sa adresată ministrului lucrărilor publice cu privire la numirea ilegală făcută lu persoana d-lul L. Colescu la direcţia căilor ferate.
Inlerpelatorul spune că numirea aceasta este ilegală şi că postul In care a fost numit d. Colescu nu este prevăzut nic&erl. Constituţia spune că nici o funcţiune nu se poate creia fără o lege specială. S’a pus semnătura Regală pe un decret ilegal. S’a violat deci ari. 93 din Constituţie.
D. Ionel Brătianu, ministru de luerărl publice spune că acest funcţionar a fost numit pentru lucrări speciale, plătit din credite extraordinare şi lucrul este obicinuit şi legal.
Se cere Închiderea discuţiei.
D. Scorţescu, in contra tnchiderel, întreabă pe d. ministru dacă a avut o lege specială pentru a face numirea.
D. Ionel Brătianu: Legea din 1886.
D. Delavrancea : Bine-voiţI a ceti articolul privitor. Legea vă dă drept să faceţi poduri, dar nu si numiţi funcţionari.
Incidentul se închide.
D. Take Ionescu adresează o interpelare d-lul ministru de interne asupra persecu-ţiunilor pe cari poliţia capitalei le face Ateneului, persecuţiunl cari degradează administraţia şi nu sunt de talie a slăbi prestigiul acestei mari instituţiunl.
Se comunică guvernului.
D. Preşedinte: Reintrăm în discuţia bugetului.
D. Xenopol: cere cuvîntul pentru a anunţa o interpelare.
D. Preşedinte: refuză cuvîntul d-lul Scorţescu In discuţia budgetului.
Minoritatea protestează din răsputeri.
D. Delavrancea: Aceasta e culmea ilegalităţii.
Minoritatea protestează din noii cu toate vociferările mamelucilor.
D. Preşedinte acordă cuvîntul d-lul Xenopol.
D. Xenopol anunţă o interpelare ministrului de interne cu privire la numeroasele împrumuturi la cari aii fost autorizate comunele şi judeţele din ţară, Împrumuturi a căror anuitate, la multe diu ele, eovlrş-sc venitul comunei sal! judeţului.
D. Scorţescu are cuvîntul îu continuarea discursului său cu privire la budget.
Oratorul face multe citaţiunl din autorii străini pentru a dovedi că budgetul este răii alcătuit.
Alt scandal
La orele 2.30 oposiţia anunţă biuroulul că Camera nu mat este In număr.
Majoritatea protestează şi susţine că sunt peste 90 de deputaţi In incintă.
D. V. Ievurescu care presidează, roagă pe chestori să controleze.
D. Moroianu, chestor, spune că sunt peste 98 deputaţi.
Minoritatea contestă şi cere apelul nominal.
D. V. Iepurescu'- Să se facă apelul nominal.
Mamelucii protestează din răsputeri.
— Nu se poate, uu se poate, se aud glasurile Mărgâriteştilor.
D. Iepurescu : Sunt 20 de deputaţi cari cer apelul nominal.
Mamelucii: Nu sunt, nu sunt.
D. Epurescu: Mă ertaţi, sunt mal mult de 20; d. secretar e rugat să facă apelul nominal.
Mamelucii protestează şl vociferează In contra preşedintelui. S’ar zice că şl aii pierdut sărita.
D- Nae Guran şi un nod inameluc, C. Vlaicu, sbiară către preşedinte că uu a procedat în regulă, zgomotul este infernal şi opoziţia aplaudă, zbuciumârile majorităţii.
Se face apelul nominal şi se constată că sunt piezenţl 106 d-uil deputaţi.
D. Delimarcu protestează In contra pro-cedărel d-lul preşedinte, spuuludjcă aceasta a arătat că preşedintele n’a avut Încredere în chestori.
D. Plcleam*, In chestie de regulament, spune că preşedintele era In dreptul săli să facă apelul nominal. Regulamentul 11 obligă cind 20 de deputaţi o cer. Vina este a d-lor deputaţi cari In loc să stea In sala de şe> dinţă, să Înfunda In bufet şi plec In oraş după ce se lnscriil la apel. (Aplaust). Incidentul se Închide.
D. G. Scorţescu are cuvîntul lu continuare şi se ocupă cu cestiunea impozitelor crili-clnd sistemul impozitelor noastre şi aduclnd numeroase citaţiuul din autorii streini. Şedinţa se suspendă la orele 5 fără 10 .%
Şedinţa se redeschide la orele 5 fără 5 minute.
D. G. Al. Scorţescu Îşi contiuuă discursul ocuplndu-se tot cu chestia impozitelor, cu citaţiunl din economiştii Stuart Mill, Ben-tliam, Proudhon şi alţii, susţiulnd impozitul progresiv.
Oratorul Încheie aci cuvîntarea d-sale. Şedinţa se ridică la orele 5 şi un sfert.
Şedinţa de la 21 Martie (dimineaţa)
Şedinţa se deschide la orele 8.45 sub preşidenţia d-lul D. Giani.
Pe banca ministerială toţi miniştrii.
După citirea sumarului şi facerea rltor-va comunicări, Camera intră tn ordinea zilei; continuarea discuţiei generale asupra budgetului.
D. C. Stoicescu, raportorul general, are cuvîntul.
Oratorul Începe prin a explica rezerva ce a păstrat plnă acum, spunlnd că n’a voit să Înăsprească discuţiunile parlamentare, de de aceea n’a luat cuvîntul plnă acum. Se declara părtaş al independenţei (!) In luptă, dar nu admite ca cine-va să lupte In contra partidului sâii.
Pe acesta temă oratorul critică pe disidenţi, făclnd istoricul luptelor din trecut ale liberalilor, cind toţi eraţi la o laltă şi cu această ocazie face opologia d-lul Sturdza.
Oratorul spuue că lupta Intre disidenţi şi guvern nu este o luptă de principii, ci pur personală, dovadă că acum cît-vatimp cele două tabere eraO pe punct să se Împace.
D. N. Fleva: Nu este adevărat. Avansaţi inexactităţi. Lupta noastră este de principii, iar nici de cum personală.
D. Fleva cere cuvîntul In chestie personală.
D. Stoicescu : Lupta pentru a Împiedica darea budgetului, continuă d. Stoicescu, este partea rea şi greşită, căci budgetele nu sunt ale guvernului, ele snnt ale ţârii. Oratorul face apel la patriotismul tutulor ca să voteze budgetele.
Oratorul intră apoi în apărarea budgetului şi spune că el este bine Întocmit şi că sporurile sunt făcute numai la ministerul de răsboifi şi acel al instrucţiunel publice şi ambele sporuri sunt făcute pentru apărarea ţârei şi pentru desvoltarea el culturală.
D. Menelas Ghermani : Diseuţiunea le-gel budgetare este cea mal importantă.
Răspunzind raportorului general, care vorbind de disidenţii liberali, a spus că conservatorii sunt sugrumători al libertăţilor, oratorul spune că conservatorii cind eraţi în opoziţie aii trebuit să plătească 10 mii lei o sală de întruniri. Acum să se judece cine este sugrumător al libertăţilor.
Venind la buget, oratorul constată că şi anul acesta, guvernul a uzat de condamnabilul procedeu de a aduce bugetele tn ultimul moment.
Expunerea situaţiunel tesaurulul public a fost depusă In Cameră la jumătatea lunel lui Martie. Aceasta dovedeşte cea mal mare indiferenţă din partea ministrului de ficanţ». Cind eram eO în capu! finanţelor Statului depuneam situaţiuoea tesaurulul după vacanţele Crăciunuiul şi pe atunci, opoziţia liberală tml reproşa Inttrzierea, spunlnd că ascund ceva. Eii nu aduc asemenea acuza-ţiunl, dar constat indiferenţa ministrului.
’Ml a fost imposibil ca să studiez acea situaţiune lu ctte-va zile, maieu seamă cind 8 ore pe zi le petrec Ia Cameră. (Aplauze prelungite).
Asupra bugetului, oratorul spune că n’a văzut In el nici o reformă, nici o inova-ţiune. Nu Înseamnă reformă suprimarea casei de amortizare. Era de aşteptat o reformă a impozitelor, cu atlt mal mult că partidul liberal luase angajamentul acesta prin programul de la Iaşi şi ne critica pe noi conservatorii pe această temă.
Oratorul citeşte discursul d-lul Sturdza şi partea din programul liberal, privitoare la finanţe In general: infrînarea cheltuelilor Statului, desfiinţarea impozitului personal şi altele.
Nu numai că nimic nn s’a realizat din aceste promisiuni, dar nici o Îndrumare spre acest sfîrşit nu s’a făcut Încă.
Iofrlnarea cheltuelilor Statului ? Budgetul actual are o urcare In cheltuelile Statului de 14.000.000 lei (aplauze). Spuneţi că aţi suprimat cheltuell netrebuincioase. Da. Aţi suprimat sub-prefecţii şi parte din gendarme-ria rurală.
Nu ştia dacă suprimările acestea sunt mal utile de cit sporurile pe cari le-aţi făcut la fondurile secrete (aplauze prelungit*).
Oratorul critică sistemul d-lul raportor de a face politică ori unde poate şi de a critica pe conservatori Iu priviuţa sporului cheltuelilor Statului.
D* Ghermani dovedeşte că socoteala făcută de raportor şi de ministrul finanţelor este greşită şi că sporul In cheltuelile Slutului este egal Ia ambele partide.
Raportorul constată de asemenea, continuă oratorul, că toate ministerele aii făcut reduceri de 1|5, afară de ministerul de răs-boiil. Afirmaţiunea este inexactă şi fac apel la d. ministru al finanţelor să dovedească aceasta. O asemenea afirmare gre-şită< lu un act public, este condamnabilă. Această reclamă este nenorocita.
De asemenea, făgăduiala că veţi Întrebuinţa excedentele budgetare, la mărtiza-rea datoriei publice, n’aţl ţinut-o. Excedente n’aţl avut, adevărat este; dar aţi făcut ceva mai răi*, aţi suprimat casa de amortizare.
Iu privinţa desfiiuţărel cu desăvlrşire a impozitului personal, promis tot prin programul de la Iaşi, iarăşi nu v’aţl ţinut de vorbă şi nu aţi făcut ast fel nici o reformă.
Nu vă aduc o critică pentru nerealizarea acestor promisiuni dar ceea ce este trist
www.dacoromanica.ro
e faptul că oamenii de finanţa al partidului afi făcut promisiuni atlt de riscate, irealizabile, pe cari le voiţi taxa cel puţin de imprudente. Sistemul de a promite totul In opoziţie pentru a nu realiza nimic la guvern este cit se poate de condamnabil şi aceasta va face ca contribuabilul sâ nu mal aibă nici olncredere, după cum nici nu poate avea, In spusele d-v.
Asupra reformelor făcute de d-v. am de citat impozitul asupra zahărului. care este un impozit indirect, fără a fi o reformă bugetară. Despre acest impozit d. raportor spune că nu este o sarcină bugetară. Dar ce poate fi atunci ? Se spune că ea este merită, cu timpul, ca să acopere prima de export asupra zahărului. O asemenea pre-tenţiune este o erezie financiară.
Oratorul critică declaraţiunea făcută de ministrul finanţelor asupra impozitelor. Partidele înaintate, spune oratorul, susţin impozitele directe şi impozitul pe venit şi unic ar li idealul.
Asupra sporirel taxei băuturilor alcoolice, oratorul spune că n’a contribuit Intru nimic la pierirea alcoolismului. Se ştie că veniturile diu alcool cresc cînd nu se fac prune şi struguri şi vice-versa.
D. C. Nacu: Dar d-ta al ridicat laxa de pe ţuicărit.
D. Ghermani. Am ridicat’o din alt punct de vedere. Pentru că sunt 120.000 de familii ţărăneşti cârl trăesc din acest comerţ, şi tribue să ţiu seamă de ele. (Aplause).
In privinţa echilibrării budgetului, oratorul spune că liberalii aă abandonat sistemul mijlocirel veniturilor pe trei ani de zile. (Aplauze).
După evaluarea veniturilor, oratorul spune că budgetul, chiar dacă anul va fi hun, va lăsa deficit de cel puţtn 2.000.000.
Un deficit important va resulta din cifra rămăşiţelor din anul trecut, care este foarte umflată, chiar dacă anul va fi hun.
In ce priveşte evaluarea cheltuelilor, ci-fr-le sunt ast fel alcătuite, In ctt ele ascund un deficit sigur.
Oratorul dovedeşte aceasta cu cifrele alocate In hudget pentru prime asupra zahărului şi alcoolului, cifre cari sunt foarte scă zute în raport cu producţiunea fabricelor. Acelaşi luciu şi cu remisa perceptorilor.
In total evaluţiunea cheltuielilor va da siguramente un deficit de 2 000.000.
Ast-fel cele 2 milioane deficit Ia venituri şi cu cele 2 milioane de la cheltuell, budgetul, acesta, în cazul cel mal hun, cînd anul acesta va fi rodnic, se va încheia cu’un deficit de ctl puţin 4 milioane.
D. Raportor vorbeşte în raportul budgetului de deficitele conservatorilor. Este adevărat, am avut 2 ani răi cu deficite. Dar fiind-că d-sa a vorbit de deficite, să vorbesc şi eh de excedentele finanţelor conservatoare. EQ nu admit nici invinuirl, nici laude pentru aceasta. Dar cînd d. raportor tnvinueşte deficitul, să hine-voiaseă a recunoaşte ex edentele, recunoscute şi de d. ministru de finanţe. Iu 4 ani am avut 55 de mi ioane excedente.
Şi fiind-că d. raportor în mod neexact a vorbit de deficitele moştenite de guvernul libera! de la noi conservatorii, să vă vorbesc şi «fi de moştenirea odioasă pe care am primit-o la 88, pentru descurcarea căreia a trebuit să muncesc pe capete.
Vorbind despre emisiunea do rente aminteşte cuvîntul d-lul Fieya diu 1887, dud a Întrebat pe ministrul de finanţe după a-tund : «Cînd veţi închide robinetul rentei ?» Oratorul întreabă şi acum pe d. ministru al finanţelor despre robinetul rentei şi declară că acest robinet nu se poate închide aşa curlnd.
Emisiunile de rentă, bonurile de tezaur, se fac In sumă importantă şi la momente oportune. Oratorul crede Insă că emisia de acum este pentru o sumă prea importantă cu scadenţă scurtă şi poate aduce dificultăţi grele tiinanţelor Statului.
Pentru toate aceste considerente, d. Gher-maui declară că împreună cu amicii d-sale nu poate vota budgetul. (Aplause).
Şedinţa se suspendă la orele 11.15.
La redeschidere, orele 11.25, d. ministru al finanţelor are cuvîntul.
D. G. Cantacusino. începe prin a declara că nu va răsouude de cit obiecţiuni-lor ridicate de d. Ghermani.
In privinţa reformelor promise de liberali, ministrul de fiuanţe spune că Împrejurările nu ’l-aft permis a le face.
Iinpositele noul sunt In general răfl primite de contribuabili, ele sunt şi mal greti de realisat clnd sunt combătute de membri minorităţii.
Vorbind da proieetul de lege asupra patentelor, ministrul spune că d. Fleva Intr’o convorbire ce a avut cu d-sa, s’a declarat părtaş ar reformei, dar că i-a declurat că 1 va combate, de oare-ce această reformă să fie făcută de d-sa sail cu concursul d-sale In minister.
D. Ileva: Inexact. Cer cuvîntul In chestie personală.
Dacă dv. reproduceţi ast-fel conversaţiile pe cari le-am avut Împreună, le voia reproduce eu pe toate, în plin Parlament, aşa
cum s’afi petrecut.
D. Cantacusino, treclnd mal departe, susţine că creşterea cheltuelilor Statului a fost mal mare sub guvernul conservator, dar voind să dovedească ceeac e susţine, se încurcă şi ese la o demonstraţie contrarie.
Vorbind despre promisiunile din oposiţie, ministrul de finanţe recunoaşte că promisiunea ridicării impozitului, căilor de comunicaţie. a fost o promisiune greşită şi nesocotită diu punct de vedere politic, iar nu fiscal, de oare-ce ridicarea acelei taxe ar face mnllor contribuabili să piardă dreptul de alrgător.
Oratorul se declară părtaş al impositulul pe venit, dar spune că nu-1 poate introduce la noi. Preferă Insă impositul pe venituri acelui pe venit.
Vorbeşte apoi d. ministru despre taxa asupra alcoolului, dar In Ioc să discute ces-tiunea din punct de vedere financiar, d-sa vorbeşte despre răul pe care 11 face alcoolul şi despre nevinovăţia ţuicel; tratează cestmuea din punctul de vedere sanitar.
Venind la evaluaţiunile budgetare, ministrul spune că atlt cheltuelile cit şi veniturile nu sunt umflate şi că, dacă d. Gher-mani arată că va fi un deficit de 4 milioane,
aceasta n’ar Însemna Încă nimic Ia un budget de 200 şi mal bine de milioane.
Oratorul vorbeşte apoi despre emisiunile de rentă, circulaţiunea bonurilor de tesaur şi despre conversiune şi termină rugind Camera să voteze bugetul ca bine alcătuit. Mamelucil In cor cer Închiderea discuţiei.
D. Coatineecu, In contra închidere!, roagă Camera să nu închidă discuţia, de oare-ce azi abia s'a intrat In economia bugetului.
Efl vă voia demonstra, spune d. Costi-nescu, că dacă veţi vota bugetul aşa cum este, va fi o adevărată nenorocire. In acest buget sunt deficite ştiute şi voite. (Aplause prelungite).
D. C. Nacu cere închiderea discuţiei, de oare-ce budgetul s’a atacat din toate punctele de vedere şi discuţia a fost din toate părţile ; toate partidele aa vorbit. D. Cos-tinescu, care cere ca discuţia să continue, a fost cel d’lntll pus pe listă pentru lucrarea budgetului, şi d-sa a refuzat.
D. Costinescu cere cuvîntul în chestie personală.
D. C. Nacu susţine că d. Costinescu nu pentru a discuta budgetul cere ca discuţia să fie încă deschisă, ci este împins la aceasta de patima politică.
D. Preşedinte : Pun la vot închiderea discuţiei.
Minoritatea. Cu bile, cu bile.
D. Preşedinte. Declară discuţia închisă, ca votată înainte prin sculare.
Pune apoi la vot luarea în considerare a proectulul de budget, cu bile.
Rezultatul votului este :
Votanţi	119
Majoritate	60
Pentru	97
Contra	22
Şedinţa se suspendă pentru două ore, la orele 12 40.
Şedinţa de după a mi azi
Şedinţa se redeschide la orele 2 30, sub preşedinţia d-)ul B. Epurescu.
D. N. C. Aslan adresează o interpelare ministrului lucrărilor publice asupra decla-raţiunel făcute de d-sa, ca răspuns la interpelarea în cesliunea cărbunilor de West-falia, cum că fondul de rulement al căilor ferate nu este supus controlului.
D. Dobrescu-Argeş protestează In contra unei informaţiunl apărută In ziarul nostru, prin care se spunea că a fost cumpărat de guvern, cu bani din fondurile secrete, spre aşi amina, erl, interpelarea d sale.
D. Moissscu, care anunţase şi d-sa o interpelare Îşi explică cauzele amlnărel.
Incidentul se îuchide.
8EMTUL
Şedinţa de ta 21 Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 şi jum., sub preşidenţia d-lul Cane.
Prezenţi 90 d-nl seuatorl.
La ordinea zilei cercetarea alegerel de la Galaţi.
D. Mănescu-Călăraşl dă citire raportului e ‘misiune! de verificare, care conclude Ia validarea d-lul Panu.
D. Gen. Catargiu cere ca d. Panu să fie proclamat ales al colegiului I ifl de Senat din Gilaţl. Cu această o-azied. senator Ca-targi aduce laude d-lul Panu.
D. Panu e proclamat ales al colegiului I-iu de Senat din Galaţi. (Aplauze).
D. Panu e vid felicitat de mal mulţi d-nl senatori.}
D. Costescu-Comăneanu interpelează guvernul dacă nu crede că e vreme să vie cu un proiect de lege, prin care să se modifice legea electorală, In părţile el defectuoase.
D. dr. Mihăilescu cere ca interpelarea d-sale, cu privire la cel 221 de funcţionari telegrafc-poştall cari servesc fără leafă, să se pue 1* ordinea zilei după votarea legel asupra învâţămîntulul.
i). Micescu cere să se voteze proiectul admis de Cameră, prin care se alipeşte comuna FlămăuşenI de oraşul Curtea de Argeş.
Se intră Iu ordinea zilei: continuarea discuţiei şi votărel pe articole a legel asupra învăţămtntulul secundar şi superior.
ULTIME INFORMATIC!
Unii confraţi au dat nişte informaţii greşite despre întrunirea ce se va ţine mîine la clubul conservator.
Nu s’au convocat la această întrunire delegaţi aî cluburilor din judeţe.
întrunirea e motivată prin grava cestiune a pronunciamentuluî mi-lităresc, pe care partidul conservator nu vrea să o lase să treacă, fără o energică protestare.
Partisanii noştri din judeţe vor fi chemaţi şi ei a participa la acţiunea noastră, cînd va trebui să se tragă conclusiunile din declaraţiile ce se vor face mîine.
Ministerul de finance a trimis 30,000 lei primăriei din T. Jiti, ca să cumpere de la sculptorul Bălăcescu, statuia Iul Tudor Vladimirescu.
D. C. Exarcu, senator şi întemeietorul Ateneului Rotnîn, ne-a comunioat aei că va da în judecată pe prefectul poliţiei Capitalei pentru\atiiudinea lui incalificabilă faţă cu cea mai importantă instituţie culturală a ţărei.
Iu acelaşi timp d. Exarcu va cere guvernului să înlocuiască imediat pe d. Caton Leca.
Societatea funcţionarilor publici a cerut primăriei Capitalei ca in schimbul terenului pe care-1 are de la comună pe bulevardul Llisabeta, sâ-I dea In schimb terenul comunei de la bariera Victoriei, ce cade In elipsa bulevardului Colţel.
Societatea va ridica aici o construcţiune monumentală cu un sanatoriă, pentru căutarea celor lipsiţi de mijloace.
Consiliul comunal a admis cererea socie-tăţel.
O turmă de imbecili de la Cameră s’a întrunit aseară la cofetăria Riegler.
Erau faţă vr’o 20, printre cari licheaua de Delimarcu, falitul Nae Stăteacu, condamnatul Filipoiu, Mărgăritescu cel cu afacerea scabroasă cu bivoliţa albă, gheşeftarul Julick, beţivanul Văleanu, etc.
Şi ştiţi despre ce au discutat aceşti ma-meluci imbecili ?
Despre diurne!
Se întrebau toţi :
—	Ce ne facem dacă Slurdea ne trage chiulu şi va prelungi Corpurile Legiuitoare pînă la Maiu ?
—	Asta ar fi o crudă păcăleală,—a observat unul.
—	Să pierdem peste o 1500 lei!?—a zis licheaua din Roman.
—	Să cerem de la Sturdza un înscris că ne va da diurnele pînă la 15 Maiu, — a propus Julick.
Perceptorul comunei Măcin a dispărut delapidînd o sumă de trei mii de lei.
Acest perceptor e un protegiat al slugoiului guvernamental Codaş.
Cine se aseamănă se adună.
D. Eugen Stătescu a cerut o audienţă spre a lua concediu de la M. S. Regele, înainte de a pleca in streinătate.
M. S. Regele a bine-voit sâ primească Joi pe d. Stătescu.
Vorbind despre situaţia politică, d. Stătescu a declarat că, în interesul partidului liberal, doreşte ca acesta să cedeze puterea co servatorilor.
Guvernul unguresc, dînd în judecată pe doul redactori al ziarului săsesc din Transilvania, Bistritzer Zeitung, pentru pretinsă trădare de patrie, el urmaţi să fie judecaţi Marţi.
Cum Insă cel daţi In judecată erau In ziua aceea bolnavi In pat, parchetul din Cluj a ordonat ca să fie ridicaţi cu forţa şi transportaţi sub baionetele jandarmilor pe jos de la Bistriţa la Cluj.
Saşii din Transilvania sunt extrem de revoltaţi in contra acestei barbarii a guvernului unguresc.
Din Suceava (Bucovina) ni se depeşează, că deputatul V. Pruncul din dieta Bucovinei, a convocat acolo Joul o imposantă Întrunire publică, la care aă asistat peste 3,00(1 de ţărani romlnl.
S’aii luat următoarele resoluţiunl:
întrebuinţarea limbel romîne în administraţia comunală şi la autorităţile centrale;
înfiinţarea de bănci populare sistem Raif-feisen în toate comunele rurale;
înfiinţarea unul club politic al partidului naţional romln.	.
întrunirea de mîine
O agitaţie febrilă domneşte în Capitală în urma banditizmelor săvîrşite de guvern şi in vederea întrunirei de protestare pe care a convocat’o pe mîine opoziţia liberală.
Ziarele de dimineaţă au fost luate cu asalt de publicul indignat în contra mizerabilei stăpîniri.
* *
Adevărul scrie următoarele despre agitaţia Capitalei şi despre întrunirea de mîine:
întrunirea publică de mîine, In sala Dacia, trebue să se transforme Intr’o manifestaţie care să fie la înălţimea revoltei ce a cuprins poporul Capitalei.
După o domnie despotică de tnfrîngerl diplomatice, de umiliri naţionale, de jaf neruşinat In averea ţărei, aă urmat: suprimarea regimului parlamentar, hoţia În incinta Camerei şi măsura teroristă de a reduce prin foame pe oratorii opoziţiei.
Bandiţii afl comis tot ce poate exaspera cetăţenimea unei ţări !
A l mal lăsa să continue, a-I mal tolera să opereze la putere, înseamnă a expune ţara la turburărl ce pot avea consecinţe fatale.
Ţara are nevoe de linişte şi de muncă normală, pentru prepăşirea el.
Poporul Capitalei e chiemat să restabilească, mîine, cu orl-ce preţ, această li, nişte.
Banda de la guvern şi-a eşit din minţi banda trebue sâ se prăbuşească 1»
*
* *
«Dreptatea» scrie următoarele :
Vestea că opoziţia liberală ţine mîine Întrunirea, a băgat spaima În guvern.
Aseară s’a ţinut un consilia de miniştri In care s’a discutat măsurile ce trebuesc luate spre a zădărnici îutrunirea.
Unul dintre complicii Iul Sturdza a propus să se Întrebuinţeze cele mal mari rigori contra opoziţiei şi, la nevoe, sâ se aducă şi armata ca să împiedice manifestaţia ce, după cererea stăruitoare a unul Însemnat număr de cetăţeni, se va face pe străzile Capitalei.
Vom vedea dacă usurpătoril puterel vor avea şi această tristă şi supremă Îndrăzneală.
*
* *
Drapelul, deşi de cîte-va zile are o atitudine foarte ciudată împreună cu patronii săi, totuşi în primul său articol spune că d. Sturdza guvernează cu ciomagul, că domnia fără de legilor e tu pliuă putere.
Săptămtna aceasta a Încetat din viaţă la Iaşi cel mal teribil cămătar din ţară, anume Zisu Telz.
La inventarul ce s’a făcut la domiciliul săd s’aQ găsit Intre altele următoarele obiecte amanetate : 200 de icoane, 24 decoraţii de diferite ordine ; 18 bufoni mari şi 9 mijlocii de aur.
O ţiteră închisă îutr’o cutie. Ţitera e a unul personagiii sus pus din Iaşi. O sabie a unul consul grecesc.
22 de iatagane, buzdugane şi revolvere, 50 de ceasornice de aur de diferite mărimi.
O decoraţie militară de 25 de ani, de aur.
12	perechi de ochelari de aur etc.
Averea totală s’a evaluat la 182.633 lei,
Azi se judecă la Curtea cu juraţi procesul de calomnie intentat de d. Ion Nădejde ziarului Adevărul.
Acest ziar, ca răspuns Ia o notiţă injurioasă la adresa lui, a înregistrat ştirea ce i s’a adus, cum că d. Nădejde a fost văzut Intr’o seară lu o casă de prostituţie.
Informatorul Adevărului va fi azistat de d. avocat Gogu Florian.
ULTIMA ORA
Oficiu agricol şi viticol
GARĂ. ULM®NI J. BRECHOISE
inginer agricol
Cavaler al Meritului agricol, ofiţer ■ l Leului şi Soa-elui Persiei Director
In formaţiuni technice relative Ia difsnlg culturi şi mal cu depsevirs In privinţa viţel. Analisa, determinaţiuuea şi tratameniul boaie-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor americane după pămînturf, Detdrrninare* boilelor v.ţe şi tratamentul lor. Reconstituirea viilor cu toptanu. Consultări prin corespon leuţe sad cu deplasări.
Tnrlfu se trimite după cerere.
Planuri de stîne, cocine de por :î, staule, graj duri şi pivniţe Administrare de proorietdţi.
Consiliul de miniştri, care s’a întrunit azi, a hotărît a lua cele mai riguroase măsuri în vederea întrunirei de mîine, spre a împiedica manifestaţiile ce s’ar produce.
In acest scop, în afară de aparatul poliţienesc şi comunal, care de astăzi a fost pus în mişcare, guvernul d-nilor Dimitrie Sturdza şi Cantacuzino va desfăşura mari forţe militare, cu cari va închide aproape toate stradele centrale din capitală, neutralisînd ast-fel toată calea Victoriei şi toată strada Ca-rol. Două regimente de infanterie şi cele două divizioane de gean-darml vor fi însărcinate cu paza şi liniştea d-lui Sturdza.
Astă-zl urma să se ia în discuţie,la Senat, raportul comisiunei de verificare a alegerel de la Galaţi.
- D. general Catargi a luat cuvîntul şi a cerut Senatului validarea alegerel, între altele şi pe motivul că prezenţa d-lui Panu în Senat este o onoare pentru maturul corp.
Senatul, fără discuţie, a validat, în fine, după o săptătnînă de trăgănire, alegerea d-lui G. Panu.
De îucliii*iat
pe Bulevardul Piioho Proţap )pes-cu No. 15 etagiul I, compus din 8 camere şi etagiul II din 9 camere, curte spaţioasa faţada în bulevard, chirie covenabilă.
Doctorul [.
de la Facultatea de medicină diu Pa. îs
Boule interne, de Femei şi Faceri (Mnmoş)
Tratează de a-.em< nea bontele de copil şi Sy h:Pice
Consult ipunt de la V—5 p. m. Pentru s.r^cl Lur.l şi J ui g a<i->
321 Calea Tlosih, « 321
MOŞIA COPACIU din Vlaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Vlaşca în ziua de 27 Martie 1898.
Doritorii se vor adresa d-nilor 8AMI & ARTHUR, Strada Cara-georgevicî No. 3.
DE VÎNZARE
1000 oi sunt de vînzare în comuna Buhalnita, jud. Neamţu, pentru informaţiunl a se adresa la d-nu Nicolae Soarec, Piatra-N.
SPEVTACOLE
Circul Iianger. — Sîmbătâ 21 Martie 1898, penultima reprezentaţie Iligh-Liffe.
Numai 3 zile, BATALION DE DAME, compus din 60 dame sub comanda celebrei artiste Carola.
Subiectul piesei este: Scenă petrecută între Bosniaci şi AustriacI, înarmarea damelor contra Bosniacilor.
Debutul mal multor artişti al Circului între care şi noul clovn Baptist din Olrcn Kenz.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
k
Publleaţlnne
Domnul Manolache Ioan, fochist din gara Btrlad, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăogirea la numele săti patr nimic de «Ioan» a celui de «Constantin Codrea-nu» spre a se numi «Manolache Ioan Constantin Codreanu».
Ministrul publică această cerere couform dispoziţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Pnblicaţlune
D. Carol Rotman, domiciliat în Bucureşti strada Dogari 51, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Rotman» în acela de «Ră-murescu»,spre ase numi «Carol Rămurescu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
De închiriat
O casă mare, situată pe strada Schitu-Măgureanu No. 43. Bună pentru Institut saQ Autoritate, avînd grădina, curte, gaz şi apă.
A se adresa Str. Soarelui No. 12
De închiriat
La SINAIA, două vile mobilate luxos, în strada Virful-cu-Dor No. 4 şi 4 bis, foarte aproape de pa<c şi g,<ră. Vila No. 4 se închiriază cu lei 2.200 pe seson ; Vila No. 4 bis cu 1200. Se închiriază şi pe unul sad mal mulţi ani.
Aceste vile împreună cu un loc alături sunt si de VINZARE : locul pentru 1,1 8000; Vila No. 4 bis pentru lei 18.000 ; Vila No. 4 pentru lei 36.000. Vilele sunt hipotecate la Credit. Ss lac şi înlesniri de plată.
A se adresa la proprietar în BucnreştI, str. Sălciilor No. 10 bis etagiul al 2-lea, iar în Sinaia la îngrijitorul vilelor.
DOCTORUL S. ERLICH
SPECIALIST IN BOALE INTERNE 33, Str. Clabroveiif, 33 Consultat tuni 2—1 p. tn.
BPE VÂNZARE
ln ziua de 23 Martie se va vinde prin licitaţie publică înaintea Tribunalului Ilfov, secţia de Notariat, casele din strada Primăverii 26, hipotecate la Creditul urban şi foste ale decedatului Petre Stoicescu.
MARELE MAGASIN
cu
încălţăminte de lux
„LA LUMEA ELEGANTĂ11
70. — Calea Victorie!. — 70
Vls-n-vls de Teatral Naţional
Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba ; aceşti şoşo i sunt farte călduroşl, presentînd avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cua -ea tă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cît se poate de avantagioase.
Mat recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceza de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, în toate culorile.
Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A lu Cost», «lin Prtrls, si, ca reclamă am pus în vinzaro ghete de ghems, foarte solide, pentru dame1, cu preţul de la 12 lei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei In sus ; ghete de vax, solide, pentru văibaţi, de la 16 lei în sus ; do lac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în^sus.
Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să na acorde şi pe viilor încrederea d-lor, iar pe a-mat orii de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurîndu-I că vor fi pe depliu mulţumiţi.
Proprietarii magasinulul
«La Lumea j-legantă»
De închiriat
Frumosul apartament din etajul I al caselor din str. Clemenţei No. 3. A se adresa la administraţia F^pocei.
DIN CAUZA RETRAGEREI DIN COMERŢ u <l-Im^U„ Orliiberg «’« cumpărat şl tar vinile
CU 27"|„ SUB COST
din
Strada Carol Xo. fi
vis-â-vis de clădirea nonlu! PALA'1' al POŞTELOR Vînzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. Public esta rugat a se grăbi ca să profite de a-eastă rară ocoziunp, de a cumpăra mat ef-tin de cît ori undi Mobile fine şi bune in diferite stiluri:
Aranjamente complecte de Dormitoa-e, Sufragerie, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantesie, Dr.posit mare de garnituri gata tapisate, SCAUNE de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
COFETĂRIA FIALCOWKA
S-sorI G. Andronescu & C-nia
FVH.\/soni/ evuri/ h kg avi:
I*ia[a Teatrului.—Bucureşti.—Piaţa Teatrului
Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolată, finto glaris, Cozonaci şi diferite băuturi fine ca Champagne Ponurry, Liquerurl şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi în special onor. noastre clientele că, cu ura-siunea sărbătorilor de PascI ne ad sosit un bogat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de os, de metal bronzat, de zahăr şi de < hono'ată. Bom-bonerie şi alte articole de lux. Se serveşte zilnio îngheţată Napolitană.
Comaiulele ne efectuează atit in Capitală di şt iu A*roeineie
franco tle Ambalaf/in„	4
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
«r. r. jacobsen
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- SIELS LTHÎfE -
— Lasă-mă să-ţl spun că nu înţelegi nimic. Curăţenia femeel este şi la una din acele prostii delicateFemeia nu poate să fie curată ; şi, cum ar putea să fie ? Ce este ideia aceasta In potriva naturel ? Răspunde-ml !... Nu, de o mie de ori, nu. Ce sunt sminteniile astea ? Şi pentru ce ne ridicaţi cu o mînă pînă la stele spre a ne lăsa cu cea-l’altă pe pămînt ? Nu puteţi să ne lăsaţi să mergem pe pămintul acesta, alături de bărbat ? Ne este cu neputinţă să ne mişcăm cu siguranţă in mijlocul acestei proze, după ce ne-aţl orbit cu focul de artificii al poiziel. Lăsaţi-ne deci liniştite, pentru dragostea lui Dumnezeii, lă-saţi-ne liniştite!
Se aşeză jos şi plinse. J
Era apoi istoria nu mal puţin tristă a femeel care se desnădăjdueşte, fiind-că nu se poate mîngîia de taptul că a descoperit în semi-zeul primit cu atîta bu-
curie drept soţ, un muritor foarte obişnuit... Desnădejdel nefolositoare urmează o indiferenţa calculată.
El Înţelegea de minune asprimea Fen-nimorel, amara sa umilire şi brutalitatea sa voită, cea mal rea dintre tortu-rele pe cari le îndura. înţelegea de a-semenl că consideraţia şi respectul cu care el o înconjuraţi ar fi putut să-I întărite : femeea care s’a văzut precipitată în mijlocul pietrelor străzel urăşte cu uşurinţă pe acel care vrea să întin-ză covoare pe jos.
Cu adevărat, în primele timpuri ale disperării sale năzueşte să simţă adînc aspra atingere a pietrelor, nu se mulţumeşte să străbată drumul pe jos, vrea să se Urască în genuclil prin locurile pe unde pietrele sunt mal ascuţite.
Respinge mina care vrea să-I dea ajutor, nu vrea să-şi ridice capul, şi îngroapă capul în pulberea din care vrea să aibă gustul pe buze.
Lui Niels îl era milă de ea şi o lăsa liniştită cum vrea ea.
Era nespus de grtft să o vază suferind şi să nu poată să-I vie în ajutor, să fie departe de dlnsa şi să caute, în visuri prosteşti, s’o închipue fericită, saft, mal bine zis, să aştepte, cu o şti-; inţă rece de doctor, să calculrze că nu va fi uşurare puntru dînsa înainte de a-şl veni pe deplin în fire din visurile lui. Cînd ar fi destul de amorţit, zdro-| bit, materializat, ar găsi poate fericirea' într’o sferă mult mal puţin ridicată de cît aceea pe care nădăjduise ea să o‘ ajungă ; se rugase cu atîta ardoare şi
teama că i s’ar fi dat aripi ca să zboare acolo !
Dezgustul de orl-ca lucru îl prindea numai gîndindu-se că aceea pe care o adorase în genuclil era osîndită să cază atît de jos, să primească robia, pe cînd el avea ca parte cele mal bogate daruri ale vieţel.
Inţr’o după amiază de Duminică, spre sfîrşitul Iul August, Niels străbătu fjor-dul cu bisla. Găsi pe Fennimore singură, întinsă pe o capapea. Respi-rind, ea scotea gemetele scurte şi regulate prin care bolnavii îşi închipuie că’şl uşurează suferinţele.
O durea capul grozav, zise ea, şi nu era nimeni acasă ca s’o îngrijească. Servitoarea se dusese să’şl vază familia ; d’abea plecase ea, că’ veni unul să caute pe Erik şi ’l luase cu trăsura : ea se întreba unde s’or fi dus pe vremea aceea de ploae. De două ceasuri se culcase acolo tără să poată adormi, atît de mult suferea. Nu mal simţise nici odată ast-fel de durere; o apucaso fără de veste : — dimineaţa nu simţise nici o răutate; — răul începuse de la tîmplă, apoi pătrunsese în cap, şi acum era în dosul ochiului. Numai să nu fie ceva grav !... Ne avînd deprindere să fie bolnavă, îl era frică.
Niels o asigură cît putu mal bine şi I recomandă să stea liniştită, cu o-chil închişi, şi să nu mal vorbească. Găsi un pled pe care i-1 întinse pe picioare, luă oţet din dulap, şi-I făcu o compresă, pe care i-o puse pe frunte.
Apoi se aşeză la fereastră şi se uită cum cade ploaia.
Din cînd în cînd se scula şi, umblînd în vîrful picioarelor, se ducea să schimbe compresa fâra ca să sufle o vorbă, mul-ţumindu-se cu un semn din cap, amical, ca răspuns Ia privirea recunoscătoare pe care ea i-o îndrepta. Cînd ea vrea să vorbească, o oprea cu un semn, după care se întorcea la locul săft.
In slirşit ea adormi.
Un ceas trecu, apoi altul ; dormea mereft. Sferturile de ceas se succedaţi, pe cînd umbrele se prelungeau în o-dae, ca să zic aşa, din mobile şi din ziduri. Ploaia cădea fără încetare, înăbuşind sub susurul săft neîntrerupt ori ce alt zgomot.
Ea tot dormea.
Vaporii de oţet şi mirosul heliotro-pelor de la fereastră se contopeaţi într’o acră odoare de vin. Atmosfera căl-dicică acoperea geamurile cenuşii cu un abur din ce în ce mal gros, pe cînd răcoarea sporea afară.
Amintiri şi visuri tîratl pe Niels departe de prezent deşi o parte din el însuşi continua să vegheze asupra somnului bolnavei. încet, încet, pe măsură ce creştea întunecimea, spiritul săft se lepăda de aceste viziuni cari se risipeau foarte rt pede, cum pămîntul se osteneşte în tot-d’a-una tot produ-cînd aceleaşi roade.
Visările sale deveniră malîntunecdse, mal nedesluşite, încetară să zboare către nişte regiuni depărtate, şi se întoarseră la imaginile obişnuite. Ce liniştit
era totul din prejurul săft !... Er;.ft acolo, ea şi el, ca Intr’un sanctuar al tăcerii, care se înălţa d’asupra murmurului continuii al ploii. Sufletele lor eraft liniştite şi încrezătoare, şi viitorul părea că doarme într’un leagăn de pace.
Ah ! dacă deşteptarea putea să mal vie! Dacă lucrurile puteaft să rămînă ast-fel, fără altă fericire de cît aceea a păcii acesteia profunde, dar tot deodată şi fără durere, fără frămlntare! Ar fi trebuit ca această clipă de viaţă să se resfrîngă asupra sa însăşi ca un mugure.
Fennimore strigă pe nume. Fusese un moment în care ea se deşteptase ; era atît de fericită să nu mal simţă cumplita durere, că încă nu se gîndise să vorbească. Voi să se scoale spre a aprinde lampa, dar Niels continuă să facă pe medicul şi o sili să rămîe culcată. Avea chibrituri la el şi va găsi lampa.
După ce o aprinse, o puse pe mes-cioară împodobită cu plante, într’un colţ al odăii: Globul alb şi rotund fu pe jumătate ascuns de foile fine şi nemişcate ale unei accacia; în salon se făcu tocmai atîtă lumină cită le da voe să-şi distingă figurile.
El se aşeză lîngă dînsa şi vorbiră de vremea cea rea, de Erik, care din fericire îşi luase mantaua de ploae, şi de servitoarea Catherina, care se întorsece muiată pînă la oase. Apoi conversaţia se opri.
(Va urma).
CLATTOH « SHUTTLEWORTH
Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Hecomandd Marele Ier Meposit de
imes .&@s&icoslbe:
3	__ BHECCIUt
LOCOMOBILE cu sau lara aparat de ara pae
de Ia 3 şi Jumătate pini la 30 cal putere
BATOAZE de GRÂtf de toate Mărimile * BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator
de 1& 3 şi jumătate pînX la 13 cal potera	jtf	pentra LOCOMOBILÂ şi an Mâna
Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâfl BC M O H t n K MĂCINAT
Instrumente trebuincioase Maşixiştilor, Curele englezeşti de prima o&litate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saft fără aparat de legat snopi
IPlP^ Pluguri de Oţel făurit peste tot
cu una pini la 4 brazde
HT COSMTOAHE m
GRAPE de FIER, cu două. şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI TETE BE CAZAN pentru EOCOMOBIEE altele Iu Atelierul Sostrn primim Reparaţiunl de LOCOMOBILF din orl-ce Fabrica •	VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNÎ AVAN TAG I O A S E
Vechia şi renumita
Fabrică deTrăsurl
H. X. RIEBER
Str. Romnlus, No. 11
Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde tn-tinderel ce a luat fabrica.
In tot-d’a-una prevăzut cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, ast fel că poate efectua orice comande de
^Trăsuri, Cupeuri, Cabriolete, Breacuri, etc.
după cele mal noul modele, riva-lizlnd cu ori ce produse similare din streinătate. Se găsesc şi TRĂSURI UZATE, cu priţurt moderate. TRĂSURI de COMANDA de la 1200 la 2000 lei O expoziţie permanentă de ori-ce ’ fel de trăsuri std in tot-d'a-una la \ dispoziţia onor. clienţi.
NFS E KKACH RARE
MM
ci pe bază solidă suntem tn stare a trimite ort-căruia pe neauzitul preţ eftin de T.el 19, aci mal jos arătata garnitură de argint Britania, compus din 56 bucăţi:
6 bucăţi cuţite de masă Britania, cu miner adevărat englezesc. 6 bucăţi furculiţe de argint-Britania, american dintr’o bucată. 6 bucăţi linguri de argint-Britania, american.
12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania american.
1 bucată lingară mare de snpă de argint-Britania american.
1	bucată lingură de lapte de argint-Britania american.
2	bucăţi vase pentru ouă de argint-Britania, american.
6 bueăţl tave pentru servit englezeşti de argint-Britania.
2	bucăţi sfeşnice de masă cn mare efect.
1 bucată senrgătoare de ceaitt,
1 bucată tină pentru presărat zahăr de Britania.
3	bucăţi din cele mal fine cnţite de fructe cu miner de porcelan. 6 bucăţi farfurioare, Victoria.
50 bucăţi in total numai K.ei 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem tn stare a le da pentru minimul preţ de Lei 16. Argintul Britania este de jur împrejur şi în-năuatru un metal alb. care ţine culoarea argintului şi peste 25 ani, pentru care se garantează. Ca cea mal bună dovadă că această in-serţiune se referă numai Ia simple adevăruri, dăm următoarea
DECLARAŢIUNE OFICIALA :
La cas că garnitura de argint-Britania nu va conveni se restilue suma plătită. Cine are trebuinţă de aşa ceva, să’şl comande garnitura de mal sus care convine tocmai ca
CADOU DE NUSTA şi de &ERBATOARE
precum şi pentru hote’urî, restaurante şi case cn menaginl mal bun.
SE f. As I STE NUMAI LI
f'ooo rla Fvnnrt DIV turnisorul Societăţel profesorilor, etc. vaoa UC UAţJUI l	Casă protocolatâ existtnd de 16 ani.
VIENA, II/2 PRATERSTRASSE No. 16 N.
Se expediază contra raniburs sad bani trimişi tnainte. VERITABIL NUMAI ATUNCI PURTÂND MARCA PATENTATA
Se poate vedea e mulţime de scrisori de recunoştinţă.
-	-	I
“Gel mai bun între
"VINURILE de QUI^QUINA"
este
APROBAT
de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
T
Tn t6te farmaciile.	Sticla. — 1/2 sticla.
IPOGAFIfl „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă.
MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-agulator
3
M
w
|
12.50 PRIMUS 12.50
care arde cu sgomot (urlă)
/? S/IffI S 19
care arde fără sgomot, fără fum fără miros şi fără fitil
SINGURUL DEPOU
a. miein t:x n t: it <*
I3u.cui*escl, Strada Doamnei No, til
SOCIETATE de ELECTRICITATE pe ACŢIUNI
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main SEJCEJMESAMA BEJCEJMiESTM
28, Strada Frnmonsă, 28.
Alte sucursale la * BEVTMIEN, BCISBCKIG, GO'JTtMA, MM AMBCHG, HAMtZSMlEMME, MENMCMM, St. IO MM ANN ni
VAHSOVMA.	*
DINASUBI
MOTOARE
PENTRU
CURENŢÎ
CONTINUtj ŞI ALTEBNATIF
Instalaţii de Lumină Electrică
Instalaţii de Energie Electrică
Pentru orl-ce fol de Maşine
Instalaţiunî Electrice pentru Iluminatul Oraşelor
de orl-ce mărime.
Staţiune Centrală
de lumină şi energie electrică p. oraşe şi regiuni industriale.
TRANSMISIUNI
de forţă electrică p. uti!isareafc forţei apelor pe distanţe mart V"
instalatiiTnTelectrice %
pentru
producerea şi distribuirea forţei motrice In orl-ce fabrici.
Fi

încercaţi şi vX
convingeţi
Preţurile
cele
mal rednie!
0. N. Dimitriu & J. Steinhardt
BUCUREŞTI
Ftr. Decebsl, 22 şi Calea Moşilor, 35 filiale Calea Griviţei Xo. $4 A TE FIE 11 Strada Decebal No, O
LA LAMPA ELEGANTA
Cel mai mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării
lămpi\ tacImuri, argintării
Mobile de Fier
FILTRE BRONZĂRII
Si lot felul ele articole pentru menaj
Preţurile
cele
1 mal reduse
Tot-d’a-una asortat cn cele mal frumoase articole de lux
Cele mai frumoase ăsortimente pentru :
Restaurantul*!, Berării şi Cafenee
încercaţi şi vX
convingeţi
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal maro acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
Hecontantlam atenţiunei onor. P. T. Public
RESTAURANTUL.
DEPOSITUL^e VINURI
ŞTEFAN COIFESCU
itin Slratla Cintpineanu,, MS
(colţ ca Sf. Ionicii)
unde pe lingă buo eătarie NAŢIONALĂ, GERMANA şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi cele mal bune Vinuri din ţară şi streinătate, cu
preţuri foarte repuse
La Typografia EPOCA se află de vîn-aare htrtie maculatură cu 50 bani kil
A VIS
De închiriat etajul de jos al Motelului Predeal,
avînd un Restaurant, o prăvălie, Bucătărie, trei camere, terasă mare în jurul etajului, Pivniţă, gheţărie şi alte dependinţe, precum ’şi de vîn-zare acest Motel ţ afară de sus numitele are şi 36 camere bine mobilate, a-vînd şi terasă In jurul came-rPor de sus.
Amatorii se vor adresa Ia d. P. I. TEODORESCU, restaurator al gârel Predeal.
ALBERT GNGEL
C.ISI BE INC St E O Eli E Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti
Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate:
Si o cit or o aI!nK«r?ZG£or penlru ai>al
,	. d0 băut, I ornic pentru
îngheţată, maşme pentru fXcut îngheţată
MAŞINE pentru făcut unt, forme pentru unt GLOBURI pentru GRADINA în diferite co'ori şi mărime MOBILE de fler pentru grădină
S E EŞJVMC E pentru f/rntlintl Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE Krnvrrirnr (Vase smălţuite indigene şi streine)
SEIM iriIJBÎ de porţelan de Bohom.a şi Franţa p. masă pi p. lavoir 31 AŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN
BVaudi Z,!¥*C Di? T?ATE «STEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMU E LĂMPI pentru atîrnat pe masă, pe perete din toate sist mele
- FjAMPM yl EJEjLMNAWtE pentru răpită —
m i\T*dp	*LINOLEUM> (Muşama)
t LUNARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL
COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali.
nniKiiiA veritabilul aparatsuedes
..rnnVmS“ pentru fiert cu petroliu
,vu fără fitil.
preţurile cele mai eftine
(eterriciă rountiinvioN)
ATEI.IKK SPECIAL
,	pentru comănzl şi pentru reparaţie.
PETROLEF, fslUntea X-a, decalitrul Iei 3.50 bani.
UI.EIU de rapiţă dublu rafinat.
BncureştI.—Tipografiia EPOCA Strada Ornanta No. 3.—BiumuWT
www.dacoromamca.ro