SERIA n.—ANUL IV, No. 716. NUMĂRUL 10 BANI . ' a boxa yiKXTi i.t: Încep la 1 §115 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei |n judeţ» şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 50 lei * Şase luni ... 15 > » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ MSMSffA CŢ1A No. 3. - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 Ediţia a treia PO VINERI, 20 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI A ilWC7 uni LE ‘ In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV . . , 0.30 b. linia » » » III , fi 2.— lei » » » » II . . . î . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIU 30 BANI A nmiXISTilATIA TEFjEFOJV . No. 3 — STRADA CLEMENŢE! — No. A Campania de Obstrueţiune Membri partidului conserva lor suni invitaţi a lua parte Duminecd, 22 Marile9 orele 4 ii, la întrunirea ce se va (ine la club şi la care th Eas-car Cafarffi va face o importantă declaraţie în chestia (gravelor destăinuiri asupra gtronuncia-menlulul din 1894» Comitelui. - ■ ■ rm ■ —— Să se retragă Pină acum guvernul era odios şi ri-dicul. Acum ridiculul este urcat la gradul de grotesc. Cum vedeţi, este o înaintare pe loc, cu mărirea dozei de comic. Şedinţele la opt ore dimineaţa, sunt o invenţiune care nu a putut să vină de cît In capul unul Delimarcu sad Măr-găritescu. Vă închipuiţi pe deputaţi sculîndu-se la şapte ore dimineaţa, îmbrăcîndu-se repede şi plecînd la... Cameră pentru a lucra pină la şase ore seara. Apoi seara intoreîndu-se pe la gazdele lor, mîncînd repede, culcîndu-se de vreme, pentru ca a doua zi să poată să se scoale iarăşi la şapte, spre a începe d’a capo aceeaşi ocupaţie şi aceasta timp de două sâp-tămînl !! Dar aceasta nu mal este ocupaţie de parlamentar, de legiuitor, ci treabă de salahor, cel mult de calfă de magazie !. Ce fel de calitate de muncă intelectuală poate produce o Cameră în asemenea condiţii? Una singură, munca de a ridica mina sad de a urca treptele tribunei spre a pune bilă albă la urnă albă. Este degradarea parlamentarismului, este sco-borîrea lui la gradul de operaţie mecanică. Partea grotescă a lucrului este că Slurdza îşi închipue că această muncă este cea mal rodnică şi mal productivă şi că numai oamenii leneşi pot să fugă de ea. Ba, ceva mal mult, Stur-dza a zis in Cameră că în occident, oamenii sunt deprinşi să muncească toată ziua, că prin urmare deputaţii care refuză de a veni ca şcolarii la opt ore dimineaţa,ad deprinderi orientale! Omul acesta este destinat să nu deschidă odată gura fără să nu zică o prostie. A confunda lucrările parlamentului cu acele ale unei fabrici de tăbă-cărie, a vorbi de cele 10 ore de lucru apropos de lucrările parlamentului, a’şl Închipui că cu cit şedinţele vor fi mal lungi cu atit calitatea lucrărilor va fi mal superioară, este a face pe comicul, ba chiar pe caraghiosul. De altminteri din partea Iul Slurdza aceste idei nu ne miră de loc. Acest om nu a conceput nici odală munca de cît sub forma trudelnică a activităţeî fisice sau a ocupaţiei mecanice. Sturdza, în viaţa lui nu a cugetat, In viaţa lui nu a conceput o idee. Toată enorma lui activitate s’a redus şi se reduce la o combinaţie de date sad la o potriveală de idei luate de la alţii. Discursurile Iul academice sunt compilaţii anevoioase, întocmite după munca intelectuală a altora, cele politice sunt sad reminiscenţe de Ja alţi oameni politici, sub cari a lucrat, sad combinaţii de fraze şi de consideraţii, căzute în domeniul public al patrimoniului liberal. De aceea îl este uşor să vorbească de munca de 10 ore pe zi. Ce 11 costă asemenea muncă ? Intelectualmente nimic. De aceea crede că discuţia unul budget cu sulele de chestii cari comportă cu chestii ca aceea a impozitelor, a ln-locmirel finanţelor, a resurselor impozabile, a realizârel nevoilor multiple ale Statului, este o discuţie care se poate face, curs de două săptăjnîul, începînd la 8 ore dimineaţa şi continulnd pină la (*> ore seara ! Să mal vorbim de interpretarea regulamentului Camerei, interpretare după fare o şedinţă de dimineaţă, este altceva de cît una de noapte şi că prin urmare pentru adoptarea celei d’intiid se cere numai majoritatea voturilor iar nu două treimi? I entru asemenea infamie—căci infa-'^V^-^wnul ar trebui alungat de M. b. Regele de la cîrma Statului. In adevăr, fapta neruşinată pe care guvernul a comis-o erl, dovedeşte un lucru : că el nu are voturile necesare de cari un guvern are nevoie pentru a sta în capul afacerilor. Este greşită credinţa că un guvern, e nevoie să aibă numai majoritatea absolută în parlament pentru a se menţinea. Sunt Împrejurări in cari un guvern se^cere să aibă şi majoritatea de două treimi. Căci, pentru a putea guverna, are nevoie, In multe cazuri, şi de această din urmă majoritate. Cind, aşa dar, un guvern, pentru a evita pericolul unul vot cu două treimi, sub pretext de interpretare, sugrumă cerinţele superioare ale regulamentului, înlăturînd votul cu două treimi, şi re-ducînd toate voturile la majoritatea absolută, aceasta constilue o adevărată lovitură parlamentară. Aceasta dovedeşte că acel guvern nu se mal bucură "de majorităţile legale. In asemenea condiţii el trebue să se retragă. Iar dacă nu are această ruşine, apoi M. S. Regele are datoria înaltă ca să-i retragă încrederea. Vom reveni asupra acestui grav caz. 0 CHEMARE LA ORDINE Caraghiosul dobitoc, care a ajuns vicepreşedinta al Adunărel deputaţilor graţie păcătosului regim al d-lul Sturdza, epilepticul care răspunde la numele Vasile Epu-rescu zis şi Epuraş, a găsit de cuviinţă să cheme, In şedinţa de erl a Camerei, la ordine pe un fost ministru al ţârei, pe d. Take Ionescu. Şi d. Take lonescu a fost chemat la ordine pentru că a apărat demnitatea Parlamentului, atinsă de unul din numeroşii escroci parlamentari clandestini. Această chemare la ordine în Împrejurările In cari s’a făcut, onorează pe d. Take Ionescu şi ne mal dă dovada indiscutabilă că deputaţii colectivişti nici măcar de formă nu vor să se arate că ţine la prestigiul parlamentului. Din contră. CU HAPCA Nc avînd alt obiectiv de cît bugetul şi fiind ameninţaţi să nu-I aibă, din propria lor ticăloşie, colectiviştii şi-aă pierdut cumpătul cu desăvîrşire. Dacă şi pină aci oă degradat Parlamentul, acum se poate zice că l-au desfiinţat. Căci cele ce se petrec (le două zile în dealul Mitropoliei nu se pot petrece în nici un Parlament. Marţi s’a comis cea mal neruşinată călcare a tuturor drepturilor Parlamentului. Deşi atît liberalii cit şi conservatorii din Cameră au dovedit că orele şedinţelor nu se pot spori de cît cu consimţimîntul a (louă-treimt din membrii adunării, guvernul, prin violenţă, a zmuls această sporire cu un vot de simplă majoritate. Violenţa aceasta a dovedit că guvernul nu mal are în Cameră cele două-treimî cu care se lăuda. Victoria brutală obţinută Marţ', a fost deci în realitate o în-frîngere. Dar ce-I pasă neruşinatului guvern { numai bugetul să iasă. Seara s’a ţinut o consfătuire a majorităţilor. Ce consfătuire! Unii au făcut reproşuri majorităţii; alţii nu momit-o spu-indu-I că îinpăcareu partidului nu se mal poate face, că prin urmare mamelucil nu sunt ameninţaţi să-şi piardă cio'anele şi că sesiunea se va prelungi pină la Mal, numai să se voteze acum bugetele. Din întrebuinţarea acestor mijloace, guvernul a arătat că majoritatea sa o o precupeaţă ordinară. Dar nici atît nu s’a crezut d ajuns In cursul nopţii şi al dimineţii de erl, poliţia de siguranţă a fost aruncată asupra de-putnţ lor ca să-I adune la Cameră, înto -inaî cum se face cu vagabonzii. Lucrul 1-afi mărturisit chiar deputaţii guvernamentali. Şi (lupă toate aceste violenţe şi neomenii, prima şedinţă de dimineaţă—nelegală şi deeî nulă—se deschide printr’o violenţă ne mai pomenită: nu se face apelul nominal, flind-oă nu era numărul cerut de deputaţi ca să se poată deschide şedinţa. Chiar (laaă toţi cel 80 de mnmelucl, cari ad votat Marţi pontru şedinţele de dimineaţă, sr fi fost In păr, încă mal lipseai! 12 deputaţi pină la numărul cerut ca să se poată deschide şedinţa. Nu mal inzistâin asupra necitiril şi ne-votării sumarului, adevărată floare la u-reclio pe lingă violenţele, falşurile şi mi-şo'iile de mal sus. Asta nu mal e guvern, asta nu mal o Parlament. E o bandă care operează ca in codru. Asta nu inal e discuţie bugetară. E luarea bugetului cu hapc-u, e jăfuirea ţării, întocmai cum hoţii de drumul mare jăfu-esc pe drumeţi. GUVERNUL PE DRIC Un blam zdrobitor. — Campania de obstrncţlnne.—Campania de Întruniri Un blam zdrobitor A violat în modul cel mai neruşinat regulamentul Camerei,‘ şi totuşi guvernul n’a obţinut nici un rezultat practic după şedinţele de dimineaţă. Din potrivă, a suferit un blam zdrobitor, care prevesteşte o serie de blamuri scandaloase. Opoziţia liberală, după vii protestări, a izbutit să determine pe preşedinte ca să declare, că şedinţele de după amiasl vor fi consacrate interpelărilor, iar cele de dimineaţă budgetului, El bine, mai sunt zece sile pînă la închiderea sesiune1, dintre cari o Duminecă şi o zi de sărbătoare; rămîn deci opt şedinţe pentru budget. S’a dovedit însă eri că şedinţele nu se pot deschide de cit cel mai de vreme la orele 9 şi jumătate şl nu pot dura de cît cel mult pînă la 11 jumătate. Deci în cazul cel mai bun două ore pe zi pentru budget, adică în total 16 ore pină la închiderea sesiune!. Campania de obstrncţlnne D. Al. Djuvara, în numele opoziţiei liberale, a anunţat, că la violenţele guvernului se va respunde prin violenţe. Şi dacă pînă acum opoziţia nu era unanimă în ideia de a face obstrueţiune la budget, acum este decisă a recurge la nevoe la cele mai extreme mijloace, ca să dea o lecţie zdravănă neruşinaţilor de la guvern. Şi iată cum se va proceda: Timp de opt zile. în şedinţele de după prînz se vor dezvolta o serie de interpelări, printre cari cităm pe următoarele: Delavrancea în cestiunea naţională, Take Ionescu tn cestiunea pronunciamentului ofiţerilor, Fleva în afacerea Zapva-Nacu, Ceaur A sl an în cestiunea macedoneană, Fleva în cestiunea Meteorului, Take lonescu în cestiunea conflictului romino bulgar, etc. In şedinţele de dimineaţă, înainte de a se intra în discuţia budgetului, se vor desfăşura discuţii asupra sumarului, apoi vor urma mai multe cestiuni prealabile şi de regulament şi abia pe urmă budgetele, dacă se va ajunge vremea. Zvoninduse insă că după trei oratori, —deşi sunt înscrişi la discuţia generală 27,—va lua cuvîntul ministrul de finance şi-apoi se va cere închiderea discuţiei, s’a hotărit ca d. Dnbrescu-Argeş să continue a vorbi pînă Vineri saă pînă Sîmbătă. După dsa va lua cuvîntul d. Ceaur-Aslan, care a declarat că poate să vorbească şeapte zile, dacă şedinţele nu vor fi mai lungi de două ore. A st-fel, campania de obstrueţiune este în aşa fel fixată, incit pînă la 28 Martie, închiderea sesiunei, nici discuţia generală să nu fie terminată. Campania de întruniri Paralel cu această acţiune parlamen tară va urma, poate, cu începere de azi, o acţiune extra-parlamentară. Se agită următoarea idee: In fie-care zi, pînă la închiderea sesiunei. să se fină cîte o întrunire publică la orele 12 şi de la întrunire cetăţenii să însoţească pînă la Cameră pe toţi deputaţii liberali opozanţi, cari vor fi obligaţi a a-eista în corpore la toate întrunirile. APOTEOZA D-lllI OATARGIU Sub acest titlul Opinia din Iaşi publică următorul articol: Frumoase zile I afi fost rezervate şefului venerat al partidului conservator— bătrlnul pururea tlnâr, către care se Îndreaptă toate speranţele Romtniet de azi. Patriot fervent şi natură generoasă, d. Lascar Catargi e părtaş la eveuimentele politice tocă de pe vremea etnd istoria principatelor dunărene se rezuma ÎDtr’un nes-firşit martirolog—pe clnd viaţa Romlnulul se scurgea jalnică şi fără sărbătoare. Şi a fost uriaşă lupta pentru Închegarea definitivă a Statului, precum negrăit de mari afi fost jertfele pentru a îndruma Moldo-Valahia pe calea, la capătul căreia conacul turcesc trebuia să se schimbe ln-tr’un mîndru palat regal. De la Începuturile penibile, clnd patriotul plătea cu capul safi cel puţin cu exilul dreptul de a şi iubi ţara —şi pină azi, clnd razele coroanei de oţel sclnteiază strălucitor pină In unghiurile cele mal depărtate unde vieţuiesc Romtnil, d. Lascar Catargi a stat vecluic In fruntea mişcării vitejeşti. . Şi nimic n’a putut stăvili neţărmuritul eutusiasm al acestui suflet ales j nici primejdia In totdauna iminentă, nici amărăciunea cu care 1-afi adăpat contimporanii — nici măcar perspectiva domniei n’a adormit vigilenţa acestei sentinele pururea trează.., Şi ţara, şi tronul şi biserica afi găsit In totdauna lu picioare pe d. Lascar .Catargi, etnd s’a simţit nevoe de adtnca sa experienţa şi de lncercatu-1 devotament. Şi, sftşiat cu o cruzime aziatică, lovit cu armele cele mal laşe şi hulit In legendele anume făurite, d, Lascar Catargi a stat. la www.dacoromanica.ro post, senin şi bltnd, fără măcar să se ape re—atît de mare II era încrederea In deşteptarea, ttrzie dar complectă, a naţiunel căreia ’l închinase toată fiinţa sa. S’a Înseninat cerul acum—şi furtuna care nu o dată a făcut să trosnească temeliile Statului, se dovedeşte că a fost chiar folositoare întru cit a purificat atmosfera. Azi concertul de admiraţie pentru omul care ’şl-a Înscris pagini de aur In cartea neamului romlnesc nu’l mal turbură nici adversarii — căci numai nebunii Întinează fruntea celor încununaţi cu laurii biruinţei. De acum, însăşi liberalii, cari afi cheltuit o viaţă ca să întunece cadrul luminos pe care şi-l a alcătuit d. Lascar Catargi din virtute şi din acte mari—însăşi liberalii privesc cu respe t stejarul albit de zăpada vlrstel. E atit de falnică mlndria partidului conservator, In cît cel cari afi încercat să-l doboare sunt fericiţi azi de nesuccesul lor. Şi ceea ce măreşte însemnătatea evenimentului, este faptul că se aduc elogii şefului venerat al conservatorilor, după ce Ion Brătianu a scăpat frînele puterel sub povara mărturisirel că a tolerat asasinate şi procese scandaloase — şi clnd d. Dimitrie Sturdza, omul trufaş şi făţarnic, s’a gtrbo-vit sub dispreţul alor săi. Pentru ca însăşi crainicii liberali să vestească apoteoza d-lul Lascar Catargi, trebue ca frumoase zile să’l fi fost rezervate şefului venerat al partidului conservator — bătrlnul pururea tînăr, către care se îndreaptă toate speranţele R untniel de azi. POIITICA HUI PROSOPIU Simpaticul deputat de Teleorman, d. lancu Procopifl, are nişte vederi cu totul originale în ce priveşte politica D-sa a luat cu-vlntul erl la Cameră şi a declarat că de clnd d. Cliintescu este prefect al judeţului Teleorman, administraţia de acolo este detestabila. D. Procopiu a mal spus că a adus la cunoştinţa d-lul ministru fapte precise în această privinţă, dar ministrul n’a luat nici o măsură. Şi care a fost concluzia d-lul Procopifl ? Că este sprijinitor devotat al guvernului, adică d sa este guvernamental la Bucureşti şi oposant la T.-Măgurele. E tare d. Procopifl în... politică. Naufragiul „Principesei Maria” O ştire gravă cfrcnla cn multa Insistenţă: vaporul Principesa Maria, care a costat pe stat un milion şi jnm. de lei, ar ti uaulragiat fu Marea Neagră, venind din Coiistantinopol spre Constanţa. Din fericire această ştire a fost desminţită astă noapte, de şi vapornl a suferit mari neajunsuri pe drum. Totuşi greutăţile pe cari le tn-tl ni piuă tînăra noastră navigaţie, aruncă o tristă Ininlnă asupra modulnl cum este eondns ministerul lucrărilor publice. ---------I— ■ ---------- SENATUL Sl ALEGEREA DlUl PANU In faţa unei aşa de strălucite manifes-taţiuni, ca aceea făcută de alegătorii colegiului I de Senat din Covurluiu în favoarea candidatului conservator, d. G. Panu, colectivitatea mai îndrăzneşte să caute nod în papură! Cu adevărat, oamenii aceştia şi au pierdut minţile. Clnd d. dr. Cantacuzino, liberal, s’a ales la colegiul II de Cameră din Brăila, a doua zi adele erau la Cameră, deşi in acel colegiu sunt mult mai mulţi ategători de cît în col. I senatorial de Covurlui, şi alegerea a fost imediat validată. Acum, deşi alegerea d-lui Panu s’a efectuat Duminică, abia eri, Miercuri, a venit in discuţiunea comisiei de verificare. Şi lucrarea s’a întrerupt, fiind că colectiviştii, cari compun majoritatea comisiunei, aii găsit de cuviinţă să ceară de la G laţi noua listă electorală. Cum diferinţa dintre lista nouă şi cea veche e numai de 25 voturi, chiar dacă am scădea această cifră din suma de 75(\ voturi cît a obţinut d. Panu, încă tot ar rămînea o superioritate însemnată asupra voturilor candidatului colectivist. E dar vădit că colectivitatea umblă după cîrcioguri, tn meschinul scop de a tnttrzia măcar cu cite-va zile împărtăşirea d-lui Panu la lucrările Senatului. Să-i fie ruşine. ^EXPOZIŢIA DE ARTĂ A Societ&ţe* ILEA.NA ii Mirea—maestrul, autorul Virfului cu dor. Să priviţi această figură de tinereţe şi de doruri tinere. Mă uitam în ochii el, şi ochii el par’că clipeaţi şireţi şi naivi, dezvăluind atlta farmec şi alîta frumuseţe ispititoare. Cît aşi fi vrut să mă săru'e nebunatica d-!ul Mirea, răsărind din cadrul poleit şi din părul inela*! Gropeanu.—In apropiere este chipul unei domn ţi Romtne din timpii trecuţi, — unul dintre cele mal bune tablouri. Privindu-1, am în faţă pe adevărata femeie romtnă, aşa cum mi-am închipuit-o In tot-d’a-una, sălbatică şi nervoasă, în acelaşi timp bllndă, dar de o măreţie impunătoare. Frumuseţea latină Însufleţită de strecurarea unei picături de slnge barbar. Bellet.—E fermecătoare odalisca tolănită pe divanul ţesut tn fir şi fulgerat de bizare desemnurl orientale, Întrezărind lumile de visuri deşteptate de Laşiş. Părul resfirat şopteşte In bătaia vîntuluî primăvăratic, şi trupul gol e străvezifi ca marmora, sub pletele blonde înecate de aurul unul Stăm-bul, conturate sub fereastră de mos lisele şi minaretele zărel. Henner.—Femeia albă ca un nennfăr, ne-păsătoare, apare în siguranţa goliciunel sale superbe, desprinzludu-se din fundul de bitum, încremenind cu eleganţa formelor el reflexul tremurător din fintlnă. Edmond de Pury.—E'ena aureolizată de razele ce-1 conturează pălăria de paifi, frăgezimea obrazului şi albastrul care-I îneacă ochii Iţi dă visul sudului depărtat şi fericit. Bazele el nevinovate le-ai săruta cu aprindere, şi printre fruuzele îmbătate de soare, pierdute printre arborii din fund, al aspiră parfumul ameţitor al părului ce-I răsare prin marginile pălăriei. Preiswerk. — Primăvara pe malul mă-rei.—Marea calmă şi greoaie mtnă două valuri ascuţite, spre ţărnril Înflorit, unde sub umbra înserată a unul liliac, sub melancolia care se lasă din ruinele depărtate, singuri, îşi deşiră iubirea şoptind. Vintul nu pierde şoaptele lor, valuri rare, «ninse cu flori de portocal» ondulează lingă ţărm, şi în parfumul rătăcitor privirile lor se In* tilnesc sfioase... Poate valurile vor creşte şi vor danţa sub liliacul unde se iubesc, crăcile Ini vor sbura, şi în locul fiorilor ce brodează stlnca se va aşterne nisipul. Sub aceste ptnze încadrate cu aur falş şi împărţite pe cel patru pereţi al «sălel de marmoră»—In pareutesă : o lumină propice se cerne prin vitrajul amenajat cu pricepere de simpaticul şi distinsul archi-i.ect St. Ciocârlan—e o mişcare, o fierbere ce îţi face plăcere. Publicul care s’a grăbit să răspundă chemărel admirabililor iniţiatori al Expoziţiei, se interesează, citează nume, cîntăreşte cifre, foiletează cataloage. Artiştii sunt interpelaţi, discută cu amatorii, trag cu urechea la ceea-ce se şopteşte despre operile lor. In atmosfera sălel tresar fiori de artă, de-a lungul pereţilor cascadează simfonia culorilor, se diferenţiază formele, se întinde dualitatea clarului şi obscurului. Şi noi cari am avut fericirea să auzim vocea delicios surdinatâ a profeticului Sar, noi cari închidem ochii pe armoui» reflexelor picturale ale primei expoziţii internaţionale In ţara noastră, noi ne întrebăm copilăreşte : venit-att ceasurile aurorei noastre artistice ? Fi-vom noi contimporanii unei Renaşlesl de Artă romtnească ? Căldura unul eutusiasm nebunesc ne des-leagă limba. Fi-va fi fost Şirul aducător do noroc în aceste plaiuri latine ? Fi-vor iniţiator'! acestei mişcări artistice formulaloril unul Început de fericită şi nouă stare de lucruri ? Ah, pictori romtnl, Îmbrăcaţi în tonuri de camejie formele mlădioase ale «Verităţel», daţi peisagiilor voastre toată poesia şi originalitatea codrilor tn poalele cărora v’aţl născut. Sculptori romlnl, tăiaţi în marmoră grupuri neperitoare; faceţi să apară din mineralul mort energia strămoşească, Încordaţi cu dalta voastră muşchi! cari afi făcut să plouă asupra protivnicilor săgeţi şi gloanţe ! Poeţi romlnl, regăsiţi tn voi ecourile tremurătoare ale armoniei care v’a legănat — daţi stihurilor voastre puterea torentului şi adlncimea m&rel! Artişti romtnl, apăreţi, produceţi-vă, grămădiţi operă peste operă! Ariiş'l romînl, aduceţi-vă aminte de legenda noastră :«—a fost un Împărat mare, maro de nu-1 încăpea lumea—, şi a avut mulţi feciori, mulţi... dar... cel mal mic... cel mal voini;....» Nu uitaţi: noi suntem acest fecior de împărat. Matei Corbora. ÎMFMffiAŢÎI Naufragiul ,,Principesei S/laria“ 0 veste sinistră. — Plecarea d-luî Saliguy.— Vapornl „Principesa Maria".— Căuşele Naufrrginluî. 0 veste sinistră O ştire senzaţională s’a răspîudit aseară ca fulgerul: — «Principesa Maria» s’a scufundat! Allt de zdrobitoare a fost această veste, încît în primul moment lumea se îndoia de veracitatea acestei ştiri, cu atit mal vîrtos că ea e încă şi acum sub irhpresiunea scufundării şi a pierderel vaporului Meteor. Ne am adresat imediat în toate părţile ca să putem controla ştirea. Si cu toată dorinţa autorităţilor în drept de-a ascunde lucrurile, totuşi trista şi îngrozitoauea catastrofă părea a fi confirmată. Plecarea d-lnî Saligny Prima ştire a primit-o d. Saligny, directorul general al C. F. Ii. la orele 4 p. m. D-sa s’a cutremurat la această veste In ştiinţa răspunderel ce-o are şi imediat a dat ordin ca să i-se formeze un tren special spre a pleca la Constanţa. La orele 4 şi jumătate, d. Saligny apare palid, abătut şi nervos pe peronul gării. Trenul special fiind gata,— o maşină şi un vagon de clasa I, — d. Saligny scoate ceasornicul din buzunar şi adresîndu-se maşinistului îl ordonă: — Sunt orele 4 şi jumătate; la orele fi să fii la Constanţa/ Pînă la Constanţa sunt 230 kilometrii, deci o viteză de 172 kilometrii pe oră 1 Ceea ce e absolut imposibil 1 Vaporul „Principesa Maria" Amănunte despre naufragia lipsesc pînă în acest moment. Personalul superior de la C. F. R. ca să atenueze puţin penibila im-presiune produsă în Capitală de această veste, spune că nu se ştie încă bine dacă «Principesa Maria» safi un vapor englezesc a căzut prada valurilor. La ministerul de interne însă s'a primit aseară ştirea că în adevăr elegantul vas al marinei romîne a suferit mari avarii. Ii.doială nu mal încape : Plecarea subită a d-lul Saligny la Constanţa arată în deajuns că vaporul se află în mare pericol, ceea ce se confirmă şi la ministerul lucrărilor publice. Vaporul «Principesa Maria», fosta Igna-zio Florio a fost construit acum un an şi jumătate Iu Italia şi cumpărat acum un an de serviciul maritim romîn cu un milion şi jumătate de lei. El era destinat să facă serviciul între Constanţa şi Constantinopol, dar din cauza neglijenţei personalului, a fost pus în reservă la Constanţa. Inecîndu se Meteorul, Principesa Maria a fost pusă din nofl să facă serviciul între Constanţa şi Constantinopol, deşi se şlia că ea nu va putea resista mult timp valurilor mării. Vaporul a plecat Marţi seara la orele 5 de la Constantinopol şi urma să sosească erî dimineaţă la Constanţa dar n’a sosit. Cauzele scufundării Nu putem să prevedem cauzele pe cari le va inventa direcţiunea C. F. R. ca să scuzeze şi acest naufragiti, Ştim însă, că Principesa Maria nu mal putea să facă serviciul. Adevăratele cauze ale pericolului în care se allă vaporut nu pot fi de cit următoarele fapte, pe cari le-am publicat în numărul nostru de la 24 Decembrie anul trecut, atrăgînd încă de pe atunci atenţiunea direcţiunel C. F. R. asupra tristei situaţii în care se afla Principesa Maria. La una din ultimele spălări a căldărilor va orulut «Principesa Maria» în Constantinopole, s’a procedat într’un mod revoltător. Zincurile nu au fost puse complect şi acelea cari au fost puse sunt mai mici. Uşile de curăţit căldările nici nu au fost demontate toate, iar în parte nici nu aii fost vizitate, ast fel că în scurt timp după curăţire, uşile erau pline de sare şi răsuflau; valvurile nici nu se cunoşteau de spumă şi de sare; tot asemenea şi valvurile de descărcat căldările. Sgomotul pompelor era infernal din cauza cusine-telor prea largi. De ce nu s’a pus zincul complecţi Din cauză că de şi pe factură era trecută la Constantinopole întreaga cantitate de zinc, în realitate însă lipsia aproape jumătate cantitate 1 Tot asemenea şi cu restul materialelor Pe factură erau trecute toate, dar în rea litate... nu era nici măcar jumătate. Astfel de cînd vaporul este în serviciul nos tru, nu i s’aii schimbat nici măcar garniturile uşilor de la căldări, pentru curăţit sarea, etc. Neglijenţa serviciului maritim Cum sc pot petrece asemenea lucruri ? Fiind că controlul şi reparatiunile nu privesc pe comandantul vaporului, ci pe serviciul de întreţinere, care e compus numai din ingineri de poduri şi şosele, fără nici un inginer naval. Căpitanul vaporului, fără autorizaţia agentului serviciului de întreţinere, nu poate procede la cel mai mic detaliu în ce priveşte starea vasului. Cînd vaporul este în porturi străine, agentul reprezintă ser-victul de intretinere. Se înţelege acum uşor pentru ce la Constantinopol materialul, necesitat vizitei şi cură tir ei căldărilor, pe factură este trecut întreg, iar de fapt nu se furnizează de cit pe jumătate. Unde mai pui, că maşinistul şef al *Principesei Maria» preferă să petreacă Im chefuri, de cit să asiste măcar o dată la curăţirea şi vizita căldărilor. Cînd vaporul e pe drum, maşinistul-şef chefueşte întruna, iar cînd soseşte la vr’un port, părăseşte bordul lăsinii întreţinerea şi starea maşinei la voia intimplărei şi la bunul plac al celor mici, cari fac şi ei ce pot. # * * . . In ultimul moment primim de la corespondentul nostru din Constanta următoarea telegramă : Vapornl Principesa maria venind astă-zl din Constantinopole, s'a tnămolit tn dreptul satului Tuzla. «Principesa Maria» salvată In ultimul moment aflăm, că s’aii trimis numeroase ajutoare pentru salvarea «Principesei Maria*. Vaporul a suferit mari avarii tn drumul său, şi cînd a fost numai la patru mile depărtare de Constanta n’a mai putut merge înainte. O panică îngrozitoare a coprins pe pasageri, precum şi întregul personal al vaporului. Din fericire ajutoarele aii sosit tocmai la timp şi după multă trudă vaporul a fost remorcat în port aseară tîrziu. Graţie însă inoapacităţel culpabile a serviciului de întreţinere, Principesa Maria va fi pusă din noii pentru mult timp afară din serviciu. ** * Pe cUă vreme lumea din Capitală era aseară sub impresiunea dureroasă a zgomotului despre naufragiul * Pr incipesei Maria», ministrul lucrărilor pu-b'ice, Ionel Brătianu, împreună cu d. Gogu Cantacuzino şi cu vr’o 15 mame-Imi,printre cari d-nil Tilu Frumuşeanu, Iunius Lecca, loniţă Pilot, Dinu Brătianu, căpitan Văleanu, etc.,—în total 16 persoane, benchttuiuu într’unul din saloanele lui Capşa. Lumea comenta cu scîrbă acest banchet macabru şi era revoltată că neruşinatul Gogu Cantacuzino to mai în acest moment a găsit să chefuiască. * * * La orele 11 din noapte şeful gărei de Nord ne-a adus următoarea notă trimisă telegrafic de d. Saligny: Vaporul «Principesa Maria» a sosit in bună stare în portul Constanta astă seară la ora 7 şi 40 p. m. Miine va face cursa regulată la Constantinopol. Ştirile alarmante aii provenit de acolo, că vaporul atinsese un banc de nisip de unde a scăpat fără nici un ajutor străin. Direcţiunea Generala a C. F. K. Instalarea Episcopului A t han asie de R.-Vilcea s’a amlnat pe ziua de 28 Martie. D-nil dr. Cornoifl şi răspopitul Dragomir vor asista ca delegaţi al I. P, S. S. Mitropolitului Primat şi al ministerului cultelor. Toate lucrările pentru Înfiinţarea satelor prăniţereştl în judeţul Constanţa sunt gata. Iu ediţia I-a a ziarului am aiâtat replica verde a d-lul Djuvara, adresată mastodontului de la Focşani, cu privire la goana a parte diu magistraţii cari nu se supuseseră capriciilor vestitului Săveanu. Operaţia elicei de la Putna, care nu-şl putea face afacerile cu d-nil Rădvan, Gheor-ghiu şi Lahovary, conzista In a face presiuni asupra d-luî Djuvara, ameninţludu-l cu trecerea In opoziţie, dacă nu se vor schimba integril magistraţi de mal sus. Cum s’a schimbat însă d. Djuvara, d. Pa-ladi a şi sacrificat pe d. Rădvan, în urma intrigelor preşedintelui Alexandrescu, care uniudu-se cu Săveanu a certificat ca'omniile elicei murdare de la Putna, care susţinea că judecătorul de instrucţie frecuentează întrunirile conservatorilor şi că e dalor la el. Faptul e absolut inexact, dar pe care d Paladi l’a luat ca pretext să-l mute. NUVELA I*e veclnlele ...Sosi de odată ca o apariţiune din lumea cea laltă, pe clnd In patul cel mare, el dormeau istoviţi, clocindu’şl iubirea lor, cu figurile palide, cu buzele iluminate Încă de un surls şi căutlndu-se pînă şi în vis. Sig-mund Andrelief II ţinea pe amlndol In stă* plnirea sa, ar fi putut să’l cuprindă cu braţele sale, să’l sdrobească, să’l Înăbuşe, să’l sflşie. Cu toate astea el râmase ne mişcat sub lumina tremurătoare a candelei de noapte, privind această pereche cu o linişte ciudată, fără nici o mişcare a feţei, părlnd ud judecător care este gala să pronunţe o sentinţă fără apel. El — adorabila contesă Marpha aproape goală tn dantelele patului, cu pârul despletit care ’l forma o aureolă, şi pe buze cu fericirea de a iubi şi a fi iubită, şi llobert d’Asterille aşa de delicat, cu pieliţa aşa de albă, ca de femee, că cine-va ar fi fost tentat să-l îmbrace lntr’o toaletă de domnişoară de onoare — rămăseseră în uitarea a tot ce-I Înconjura, părlnd doborlţl de osteneală lntr’o extaziantă hipnoză. Odaia răsplndea un parfum de iubire. Un ceasornic sună trei ore şi juni.; bărbatul lnaintă către vinovaţi, şi puse mtna lui mare pe umărul Iul d’Aslerille. Şi pierduţi de groază amanţii se ridicară ţepeni ca şi cum frigul morţel Tar fi Îngheţat deja. Contele Andrelief 11 privea cu dispreţ, se bucura de teama lor, prelungea cu mulţumire tortura lor. Pe urmă, cu o voce Înăbuşită, zise: — N’aveţl teamă, nu vă omor. Vreafl să trăiţi, să vă iubiţi... Vă dafl unul altuia pentru veclnicie... n ă Înţelegi... pentru veci-nicie!.. Nu vă ert de cit cil această condiţie şi dacă vă despărţiţi, dacă încetaţi a mal trăi împreună, dacă vă înşelaţi, o jur pe onoare şi pe Crist, vă veifl ucide ca pe nişte clini turbaţi! ... El nu răspunseră nici un cuvlnt, abia respirlnd, cu priviiile fixe, cu mlinile strîn-gind dantelele patului, stafl pierduţi. Bărbatul zise iar : M’aţl înţeles, nu e aşa ? ... Vă condamn să vă iubiţi vecinie — t»ecî-nic ! Şi fără să Întoarcă măcar capul, eşi. Să se iubească vecinie ! nu era oare aceasta dorinţa lor cea mal mare ? Ey suri-dea de fericirea acestei nenorociri. El dis-preţuiafl, rîdeafl din tot sufletul de ameninţarea aceluia care crezuse că le dă cea mal teribilă tortură. . Ani de farmec trecură, plini de farmec şi fericire, ani viaţa lor tu un şir de plăceri. Bărbatul aştepta cu răbdare să vie şi seria rea a vieţel. D’Asterille simţi cel d’Intîifl greutatea acestei holărîrl, el care era învăţat să alerge după toate fustele, care ardea de dorinţă, ludată ce vedea o femeee necunoscută. Şi această amantă care ’l Împiedica drumul către toate voluptăţile, care’I făcuse o Închisoare din carnea el, Începuse a-I de-veui odioasă. El invidia pe tovarăşii lui — cari schimbai! femeile după plac ; ar fi dat jumătate din averea lui să poată o seară numai să petreacă cu vr’o fată pe care ar Intîlnfcj orl-unde. _ . Marpha 11 adora Insă merett şi nu ştia ce să facă spre a-1 reţine lingă ea. Ea se Incăpăţîna în această luptă amăgitoare, suferea ca şi cum nişte mlinî nevăzute i’ar fi sflşiat inima cu un cuţit, dar In faţa amantului săfl îşi ascundea durerea, îşi îneca suspinele, ca el să nu fugă de ea la urma vre-unel certe. Ea se privea în oglindă şi se întreba cu desuăd»jdie de ce Robert era aşa de zglrcit lu sărutări, de ce mal găsea aşa de atrăgătoare, de ce saă mal puţin pensistentă, tratamentul cel mal raţional trebue să fie repararea forţelor. Medicina nu poate tot d’a-una suprima causa ocazională a turburărilor nervoase. Cu toate acestea, tn msjoritatea caşurilor, metoda e clar indicată. întrebuinţarea adevăratelor reconstituante se impune mal mult încă de cit exerciţiul bine regulat, aplicaţiunile bine înţel-pteale hidroterapiel, ale niasagiulul şi ale electri-cităţel. De aceae atlţia medici preocupaţi de nutriţiuna, prescriu Vinul de Vial şi 1 recomandă cu o preferinţă aşa de vădită. Unul din cel cari afl contribuit mal mult a vul-garisa noţiunile obicinuite ale terapeuticei, scria anul trecut: Sunt tonici pe cari stomacurile slăbite nu le pot suporta. Vinul de Vial, a cărui asimilaţiune e perfectă, face în caşul acesta servicii eminente, Dr. Il&nie. Se cere Închiderea discuţiei. D. N. Fleva, In contra lnchiderel, spune că mărturisirile deşi nn puteau fi luate aşa cum afl fost făcute, totuşi erafl indicii cari trebuiafl să dea loc unei anchete serioase pentru dovedirea adevărului, mal cu seamă că imediat după devastările acelea s’sfl publicat nume şi s’afl arătat fapte precise din cari mod evident eşia complicitatea poliţiei în devsstărl. D. Take Ionescu pentru închidere, spune că pentru a două oară în aceeaşi chestie vorbeşte pentru Închiderea discuţiei de oarece lucrurile evidente nu trebuese să mal fie discutate. Opoziţia întreagă are convingerea şi toată lumea ştie cine afl fost autorii devastărilor. El n’afl fost de cit agenţii poliţiei. Discuţia se închide. Din Viena ni-se telegrafiază că d. Ioan Lup îl, vice-preşedinte al Reiehsrathulul austriac, a declarat In cuvlntarea sa, că roml-nil bucovineni vor sprijini guvernul actual, adăogînd că el sunt buni şi credincioşi aus-triaci, nelntorcîndu-şl privirile spre străinătate. DIN CAPITALA Escroc şl falsificator.—Sub acest titlu, am publicat, acum cite-va zile, că un anume Leon Maier a fost prin9 şi înaintat parchetului, ca inculptat de mal multe falşurl şi escrocherii şi că d. procuror Voinescu s’ar fi transportat la domiciliul unul domn Mauriciu, din str. Ca-rol No. 27, de unde a confiscat mal multe sigilii, scrisori şi poliţe, presupuse a fi falşilicate de Leon Maier. Iu urma informaţiunilor primite, stabilim asl-fel faptul: Intr’adevăr Leon Maier, e falşificatorul, a restul, in urma reclamaţiunel făcută de d. Petre Balabau, prin avocatul săfi d. Maxim Lenş. Perchiziţia făcută lu ziua de 5 Martie, a fost la Leon Maier, din calea Plevnel 87, iar nu la d. avocat Maxim Lenş, care domiciliază în str. Carol 27. Acesta-I adevărul. DIN TARĂ Incendiu. — Din cauza unul foc făcut in eimp de ciobanul Alin Boriş, diu comuna Te-chirghiol, Constanţa, pentru a-şl face de tnin-caie, un incendiu imens s’a declarat la depozitul de fin al d-lor N. S. Andrei şi V. Maraveia. Flăcările, ajutate de un vlnt care sufla pu-turnir, aă distrus întreg depozitul, care costă mal bine de 10.000. împuşcat din imprudenţă. — Corespondentul nostru diu Buzătl ne comunică ră In comuna Albeşti, din acel judeţ, un tinăr de 18 ani, Gheorghe Petcu, s’a Împuşcat, din nebăgare de seamă, pe cînd voia să cureţe un revolver. Nenorocitul a fost lovit In ochiut sting si glonţul suiudu-se In sus, a străbătut creerul, lăsîndu-1 mort pe loc. Omnrtt.—Ţiganul Solomon Frlncu, din comuna Albeşt', judeţul Ialomiţa, a fost bătut atit de grav, în marginea comunei, de locuitorii C. Dumitru şi Păun Stanea, In cil nenorocitul a rămas mort pe loc. Criminalii, fiind prioş’, att fost arestaţi şi Înaintaţi parchetului de Ialomiţa. n o m... „ . _ o brusca, de ce o trala ca pe o femee bă trlnă. Iu această stare de enervare, de miine, el nu se mal stăplneaii, se certatt mere ii, Îşi făceai! mustrări pentru acest adulter, pentru aceaslă greşală în care se afundase ca lntr’o mocirlă tinereţea, repaozul, fericirea lor. ... Şi asupra lor, plutind, apăsa fără Încetare, ca o grozavă apariţiune de noapte, hidoasa frică de moarte, mal puternică, mai stăruitoare de cit toate temerile, toate suferinţele lor... • ... Contele Andrelief se scobora de pe cal lntr’o dimineaţă clnd i se anunţă că d. D’Aslerille voeşte cuorl-ce preţ sâ’l ia peu-tru o afacere foarte grabnică care nu poate aştepta piuă a doua zi... Eraţi mal mult de zece ani de clnd ţinea această legătură de condamnaţi şi ne mal I puţind răbda simţind că lnebuneşte, mărturisi cu ruşiue că în aeea noapte intrase acasă beat, că bătuse pe femeia pe care o închise pentru că ’i mustrase, că venea să anunţe bărbatului ultragiat că se despărţia de Marpha, orl-ce ar fi, şi că cerea moartea... Contele aprinse o ţigară, o turnă îucet, contemplă, cu o privire ciudată, în care era în acelaş timp plăcere, ură, un fel de milă care năştea, se uită la figura Iul Robert, schimbată, lmbătrînită, prăpădită de uti răfl misterios, ascultă această povestire de disperat, apoi ridică din umeri şi zise. — Nu mal al teamă domnule, lecţiunea este de ajuns, suntem râfuiţl. ...Contesa Marpha Andrelief locueşte acum cu bărbatul el tntr’un castel aproape de CarpaţI. Ea pare fericită şi ţăranii o uumesc Sftnta... €liainpaul»ert. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 18 Martie (după amiazl) D. Bildirescu spune că liberalii,cari în opoziţie afl promis şi aii vorbit despre libertatea alegerilor şi domnia legilor, venind la putere n’afl ţinut seamă nici de legi şi afl lucrat tn alegeri In modul cel inal arbitrar. Goana pe care a făcut’o prefectul de Teleorman tn ultimele alegorl j ideţene, este nemaî pomenită. De cîud sunt Iu politică, spune d. Bildirescu, n’am văzut atîlea presiuni, atîtea ingerinţe. Alegătorii erafl urmăriţi, ameninţaţi şi scotociţi prin buzunare fără nici o ruşine. (Aplauze). Interpelatorul reaminteşte luptele dintre liberalii din Teleorman şi demersurile făcute de către oamenii politici din localitate pe lîngă guvern, care de şi a făcut pronii-siuul, nu s’a ţinut de vorbă. In alegerile judeţene, spune interpelatorul, manifestul electoral a fost scris de Însuşi prefectul. Manuscrisul prefectului ti posed şi 11 am aci. (Mare ilaritate). Oratorul arată documentul în cestiune, căruia îi dă citire. D. B. Epurescu ocupă fotoliul presi-denţial. D. D. Bildirescu se ocupă apoi de administraţia comunală din T. Măgurele şi de a cuzaţiunile caii afl fost aduse primarului State Anghelescu, căruia ministru de interne, de rea credinţă, n’a voit să-l dea nici o satisfacţie, cu toate repeţitele cereri ale Învinuitului. D. Ferechide, ministru de interne, con stată că d-sa cu rea credinţă n’a voit a face dreptate cererilor făcute de d. State Augbelescu şi alţi fruntaşi liberali din Te-leo-man. Situaţiunea era foarte dificilă Insă lu acel judeţ, căci liberalii sunt impârţiţl lu două tabere şi se mlneab latre dlnşil. Iu privinţa manuscrisului manifestului e lectorat al prefectului, ministru spuue că a cercetat, clnd i s’a adus la cunoştinţă ca zul, dar neputlnd obţine acel manuscris, u’a putut să dea urmare cazului. Acum că d. Bildirescu l’a prizintat lu Cameră, faptul are fiinţă şi blamez purtarea prefectului. Cere d-lul Bildirescu ca să’l înmlneze acel manuscris pentru ca să cerceteze şi să facă dreptate. D. I. Procopiu explică cum, de şi amic al guvernului, este duşman al administra-ţumel de sub prefectul Chintesou din Te leorman şi citeşte o rezoluţiune subscrisă între alţii şi de d-sa prin care se decide ab ţinerea de la şediuţele consiliului judeţean de Teleorman ilt timp va fi în capul administraţiei judeţului Teleorman, prefectul Chiutescu, care face o administraţie deplo rabilă. Se cere închiderea discuţiei. D. Fleva, în contra în h'derel, spune că aci este voi ba de un adevărat întreg sis tem de guvernâmînt. D sa cere să spună d ministru dacă admite ca prefecţii să se transforme In agenţi electorali şi să facă manifeste electorale, lucru desvoltat şi demonstrat de d. Bildirescu şi la care d. ministru n’a răspuns. Pentru aceasta nu tre bue In hisă discuţia şi d. ministru trebue să declare imediat că va distitui pe prefectul, agent electoral. (Aplause prelungite). Cestiunea libertăţii electorale este toarte importantă, ea face parte din programul de la Iaşi, pe care guvernul l’a călcat in pi cioare. (Aplause prelungite). Discuţia se închide. Şedinţa se suspeneă la orele 3 şi jumătate. Ncandul mamelucul d. a insulta cu acele BOALELE NERVOASE Neurastenia, pe care afl studiat-o aşa de bine Chareot, Huchand, Bouverat şi Levil-liin. nu e, cum s’a pretins, o boală de in-venţiune modernă. Etiologia este astăzi perfect determinată. Boala de slăbire generală ar fi definiţiunea cea mal scurtă şi poate- cea mal clară dacă n’ar avea defectul de a fi prea vagă lu concisiunea el. In vremurile noastre, ca s'a resptndit In ţările civiiisate unde lupta pentru existenţă impune inacţiunilor sistemului nervos o activitate Întinsă. E, Într’un cuvlnt, resultatul unei ehelluell excesive de putere vitală. Ort şi care ar fi stigmatele, durere de cap, Împuţinarea energiei, dispepsie prin atonia gastro intestinale, insomnie mal mult La redeschidere, D. Take Ionescu Întreabă pe guvern a-snpra conflictului ivit între Statul nostru şi Statul Bulgar în privinţa posesiunel unei iusule de pe Dunăre, conflict despre care şi primiul ministru a vorbit aseară la întrunirea majorităţilor. D. Ferichide, singur pe bauca ministerială, spune că nu poate răspunde la această întrebare. D. Take Ionescu: Atunci adresez o in terpelare guvernului In această privinţă. D. N. Fleva are cuvtntul lu desvollarea interpelăreî adresate d-lul ministru de in terne cu privire la mărturisirile făcute lu faţa justiţiei cu ooasia procesului devasta torilor, mărturisiri cari afl dovedit că poli ţia a Încurajat şi Instigat acele devastări. Interpelatorul arată că In urma devastă rib r cartierelor evreeştl, mal mulţi indivizi afl fost arestaţi şi ţinuţi In prevenţie trei luni. Zdele trecute aceşti oameni afl fost judecaţi şi lu şedinţă publică a eurţel cu juraţi s’a dovedit că poliţia Capitalei, nu nu mal că a sosi neglijentă, dar chiar a instigat şi a operat la devastare. Toţi inculpaţii afl fost achitaţi. D. Fleva Întreabă pe d. ministru ce măsuri a luat In urma acestei desvăluirl grave. D. ministru Ferechide spune că cel a-restaţl tn devastarea de care e voi ba, afl fost prit.şl la flagraut delict şi eă la instrucţie el afl şi mărturisit. La judecată, apărarea s’uservit de toate mijloactle ce afl avut la ludemlnă şi el afl fost achitaţi. In vederea mărturisirilor făcute In instanţă, spune d. Ferechide, am întrebat prin ministerul justiţiei ct era adevărat şi mi s’a răspuns cft mărturisirile erafl făcute numai lu interesul cauzei de către unul din inculpaţi. După ce se închide discuţia, Arghir spune unul coleg al sâfl : — Ovreii plătesc bine. Intr’un moment de legitimă revoltă, Marghiloman se scoală şi adresludu-se preşedintelui, exclamă : — D le preşedinte, cer ca deputaţii să fie respectaţi. Un domn deputat Arghir a adresat cuvinte iusultătoare şi cer să mi se facă scuze imediat. Mamelucii, ca de obiceiu, vociferează şi iau apărarea colegului lor Arghir. D. Arghir spune că nu la adresa d-lui Marghiloman a adresat cuvintele acelea. D. Take Ionescu: N’afl vorbit de cit d. Fleva, Marghiloman şi cu mine în chestia ovreilor. Să spună atunci d. Arghir la adresa cui a lansat acele cuvinte ? Să o spună imediat. D. Arghir: Tace. D. Take Ionescu: Dacă nu spune la cine a făcut aluzie şi dacă nu retractează cele spuse, să se ştie că este un domn obraznic aci în Cameră. Mamelucii încep să urle. Toţi vociferează şi fipă: la ordine ! la ordine ! Zgomotul este infernal şi nu se mai înţelege nimic. Mărgăriteştii, Filipoii şi preşedintele în cor ţipă din puteri. D. preşedinte Epurescu chiamă la ordine pe d. Take Ionescu. Opoziţia protestează eu toată vigoarea. D. Cămărăşescu. E nedemn ceea-ce faceţi, d-lep reşedinţe. Pe insultător îl lăsaţi în pace şi pe insultat îl chemaţi la ordine ! Nedemn, ruşine ! Zgomotul e infernal. Mamelucii sbiură din răsputeri pentru a acoperi protestă-ţările opoziţiei. D. Arghir declară că n’a voit pe nici un membru al Adunărel cuvinte. D. Marghiloman. Am cerut ca d. Arghir să retracteze cuvintele insultătoare, nu pentru că mă simţeam ofensat efl — cuvintele d-lul Arghir nu mă pot atinge pe miDe, dar pentru respectul tntregel Adunări. La prima interpelare îu cestia ovreilor, cind afl vorbit d-nil Fleva, Take Ionescu, şi cu mine, şialuucl chiar d. Arghir a spus că ovreii plătesc bine pe acel ce-1 apără. Azi a repetat din noi! aceleaşi cuvinte, a-dâogiod în urmă că nu mă insultă pe mine. De sigur atunci colegii mei cari afl vorbit tn cestiune s’afl simţit atinşi. Nu mă gîtidese acum că d. Fleva ’ml este inimic politic şi d. Take Ionescu camarad de luptă; protestez în numele intregel Camere şi declar că tfl nu pot tolera ultragii de asemenea natură. (Anlause prelungit»). I). N. Fleva : Este foarte regrftabit că în acest incident, autorul ultragiului este a-pârat şi cft unul din ultragiaţi este chemat la ordine. Şi în acest incident biuroul singur este vinovat. Preşedintele a auzit ex-plicaţiunea d-lul Marghileman şi acea ad Iul Arghir, dacă explica lucrurile după aceasta, totul s’ar fi liniştit, d sa a provocat scandalul. D. Fleva cere ca chemarea la ordine a d Iul Tache Iouescu să tie revocată şi ca d Arghir să facă retractări complecte. D. Take Ionescu. Spune că chemarea la ordine il lasă indiferent. Explicaţiunea d-lul deputat pe care nici nu-I ştifl cum 11 chiamă, lu urma legitimei revolte a d Iul Marglii-Inman, era mal imperioasă de cit primele cuvinte pe cari le rostise. Rămtueam în joc d. Fleva şi cu mine. Cînd eram ast fel insultat, am spus d-lul deputat, cuvtntul pe care, pentru cinstea eelor-l’alţi membri al Camerei, nu-1 repet, dar pe care pentru acel domn deputat Fam spus cu multă dreptate şi judecată. Dacă deputatul In chestiune ar Ii făcut de la început retractările pe cari le a făcut In urmă, de sigur cft nu puteam să-I adresez cuvîutul pe care i l’am adresat. Preşedintele consultă Camera asupra re-tragerel chemării la ordine. D. Epurescu pune de trei ori In şir la vot, prin sculare, retragerea chemărel la ordine, face trei c ntra probe, fără ca să poală pronunţa votul—n’avea avizul guvernului. Atunci mamelucul Dinu Brătianu, venind din spre banca ministerială, strigă: — Să nu retrageţ! nimic, d. Ionescu n’a retractat nimic. Opoziţia protestează de aceaslă scandaloasă ingerinţă a niameluculul. I). Epurescu se Încurcă, vociferează, apostrofează şi la urma urmelor, pune cestiunea la vot cu biK (Mare ilaritate). Banca ministerială e scandalizată de această buletâ şi d. Ferechide sare in sus furios. Preşedintele se reculege, se consultă cu mamelucii cari il asediază şi revine asupra primei decisiuni. Propunerea de retragere se declară res-pintă fără să se fi pus la vot. In acelaş timp d. Giani vine furios la fotoliul preşidenţial şi goneşte pe Epurescu. D. G. Scorţescu Îşi desvoltă interpelarea adresata ministrului de interne privitoare la cestiunea de a se şti cu ce liste se va tace alegerea de la Huşi. Oratorul esplicâ legea electorală şi arată garanţiile pe cari le-a pus legiuitorul lu această lege pentru siguranţa »legăturilor. Spune că magistratul Înainte de formarea bruroulul, este suveran In judecarea incidentelor produse şi termină somtnd guvernul să se pronunţe asupra cestiuul. D. Al. Marghiloman : Cestiunea princi- www.dacoromanica.ro I P O C A pală este de a se şti cine poate să se pro- I ocupă locul al t7-lea. Englezul are 1500 lei, nunţe tntr’o operaţiune electorală asupra > H nl undez ni 000. Rute-aml ai Sirhul 250. iar si- listelor cu cari să se facă votarea. De gur că numai presidentul biuroulul. El decide localul unde se va face alegerea şi regularea, conform lfgel, a localului de alegere, cînd primarul ar refuza de a o face. Susţin unii că biuroul trebue să decidă Este greşală. Gestiunile acestea se ridică îuainte de formarea biuroulul. Din nenorocire, In urma declaraţiunilor din Senat, rolul magistratului president, este redis la extrem şi situaţiunea magistratului president de la Huşi este foarte ciudată. Dacă va urma conform moţiunel Senatului, va avea aerul unul funcţionar dependent, iar dacă va fi de părere contrarie, ar avea aerul să fie în conflict cu Senatul. Corpurile Legiuitoare nu trebuesc să se amestice în acest fel de cesMun'. Curtea de casaţie are competii ţa şi In ace stă cestiune d. ministru al justiţiei trebue să-şi dea avizul. (Aplauze). Iu ce priveşte situaţiunea primarului de Huşi, reftzal lui de a da listele cerute le-galmente, este pur şi simplu un refuz de servicii! legalmente cerut. (Aplauze) Şi dacă lucrul s’ar repeta, ministrul jus- ________________________ ti ţi el, ar trebui să ceară In mod inevitabil I pra^"impozitelor din statele civilizate şi a- Holandezul 000, Bulgarul şi Slrbul 250, iar Romtnul 100 lei numai. Oratorul Întreabă peutru ce nu se face o lege ca impositul să nu se mal puie pe profesie, ci pe venitul anual al fie căiuia. Ocisplndu se de dările indirecte, oratorul spune că mal toate sunt pe sarcina ţăranului şi obiectele pentru uzul acestora sunt mal mult taxate. Arată apoi starea de decădere a ţărănimel, mal cu deosebire în Moldova, unde starea ţărănimel este ori* bilă. Toţi, plnă şi ftmeile, suut alcoolici şi chiar simţul cinstei de familie este pierdut. Mulţt dintre dlnşil emigrează peste hotare. Oratorul vorbeşte apoi de învoielile agricole şi arată şi în această parte cît de năpăstuiţi sunt ţăranii. La orele 10.45 şedinţa se suspendă. * * * La redeschidere, oratorul vorbeşte de datoria publică, critică sistemul nenorocit de administraţie financiară a ţărel noastre, unde economia este călcată In picioare. Trece apoi asupra impozitelor şi arată că sistemul actual este o cîrpeală de impozit. Oratorul face un studii! comparativ asu darea In judecată a primarului Pentru siguranţa alegerilor, legiuitorul a dat magistratiirel un rol prepoderant în a-ceastâ materie şi legea trebue cu sfinţenie păzită. (Aplauze) D. Ferechide, ministru de interne, susţine că listele întocmite de consiliul comunal sunt definitive, că judecătorul preşedinte nu tine de cit poliţia alegerel şi nu are a judeca asupra listelor. Apără pe primarul de Huşi, declariud că bine a procedat. Disci/ia se închide. Şedinţa se ridică la orele 6, anunţludu-se cea viitoare pentru mline la 8 dimineaţa, pentru continuarea discuţiei generale asupra bugetelor. Şedinţa de la 19 Martie (dimineaţa) Istoria se repetă. Ca şi ieri, guvernul a trimis echipa de deputaţi şi agenţi secreţi cari să scoale clin semn pe deputaţii mal leneş , să adune de prin cluburi şi alte soiuri de localuri pe parlamentarii bon-vivanţi. Sunt orele 8 şi jum. In incinta Camerei nu suut de cit vre-o 40 de mamelucl, dintre cel mal slugarnici. Slugoiul Delimarcu sosise de la orele 7 şi jum. Pe la orele 9 fără un sfert, mamelucul Sschiaris, vine gudur!ndu-se spre banca ministerială şi anunţă pe primul ministru că nu mal trebue de cît un singur deputat pentru ca şedinţa să poată fi deschisă. La orele 9 fără 5 a sosit şi acel mame-luc şi şedinţa se deschide. înainte ca preşedintele să vie la fotoliul prezidenţial, secretarul Ghiţescu se sue la tribună şi cu iuţeala fulgerului Începe citirea sumarului. D. N. Fleva: d-le preşedinte, rog să se facă apelul nominal. Secretarul Ghiţescu se execută, dar citeşte â la vapeur. D. N. Fleva protestează din toate puterile şi cere cu insistenţă ca apelul nominal să fie citit tare pentru ca fie care deputat să poată auzi şi răspunde. Mameluciî protestează şi fac gălăgie. Ma-garitesc.u şi Dinu Brâtianusuut In fruntea gălrgioşilO'-. Secretarul se repede apoi Ia citirea su-maruluî, pe care voeşte să-l treacă tn f. gă. D. Fleva protestează şi spune că nu înţelege nimic. Cere apoi cuvtnlul asupra sumarului. După citirea sumarului, d. preşedinte dă euvlnlul d Iul Fleva, In contra sumarului. D. Fleva spune câ în sumarul şedinţei de eri nu se spune în temeiul cărui vot deputaţii sunt adunaţi aci dimineaţa. Propunerea pentru luarea şedinţelor de dimineaţă a fost a d-lul prim-ministru, iar nu u d lui Nacu, după cum se spune In sumar. Propunerea apoi nu este trecută tn sumar. Camera a votat deci propunerea dlui Nacu, numai pentru şediuţa de erl, deci pentru azi este o îndoită ilegalitute care se face aduulndu-ne aci dimineaţa. Este o adevărată anomalie faptul de a vota budgetele la 8 dimineaţa, cînd, 4 luni, guvernul n’a făcut nimic. (Aplauze prelungite). Sumarul se aprobă. Se fac apoi comunicările. D. C. Popovici depune o petiţie a mal multor locuitori din judeţul Suceava, cari se pllng că cu ocazia rectificărilor fruatariilor dintre Romtnia şi Ungaria li s’aO luat o mare parte de pâmînL Că ungurii le-aii confiscat vitele şi i-aă ameninţat câ-1 împuşcă. D. Ionel Grădişteanu interpelează pe d. ministru de interue pentru ce nu se continuă cu lucrările bulevardului Colţea. D sa cere şi dosarul afacerel. D. Ionel Grădişteanu iuterpelează şi pe d. ministru de externe asupra decorării funcţionarului ungur IcszeDski. Să răspundă d. ministru de externe dacă această decorare a fost o surprindere şi, dacă aşa este, peutru ce nu a anulat decretul de decorare ? Guvernul cere cele trei zile. D. N. Fleva se p'lnge că de mal mult timp a cerut dosarele privitoare la naufragiul vaporului Meteor şi că ptnă acum nu i s’aă dat. D. N. Fleva inlerpelează apoi pe d. ministru preşedinte să răspundă dacă crede că este legal ca un ministru să contracteze furnituri pentru departamentul săd, fără licilaţiune publi. ă, conform răspunsului ce a dat d. ministru la interpelarea In chestia cărbunilor de Westfalia. D. G. Scorţescu depune pe biuroul Camerei un proiect de lege interpretativ, din iniţiativa parlamentară, peutru modificarea art. 37 din legea electorală. Se intră In ordinea zilei. D. Dohrescu-Argeş are cuvlntul, ln continuare, In discuţia generală asupra budgetului. Sunt oi ele 9 juni. Oratorul se ocupa de Creditul Agricol şi spuue că ţăranii plătesc peste 20 la sută dobtudă pentru ca să aibă bani la timp. Iu acest fel, Creditul Agricol ln loc să ajute ie ţăran, H sărăceşte. Ţăranii at) pierdut pămlnturile, vitele şi lot ..vutul lor (aplauze). Oratorul citează o statistică de veniturile ţăranilor din Europa In care ţăranul romtn Constantinopol, 18. — Prinţul Ferdinand al Bulgariei a trimes daruri preţioase pentru principesa Năimii D. Marcow le-a remis azi la Yldiz Kiosk cu felicitările Prinţului. Canea, 18 Martie. — După cererea amiralilor, Djevad-Paşa a consimţit să retragă la 21 Martie, trupele turceşti care se află tn jurul Caneei. Paris, 18 Martie. — Camera deputaţilor. D. Hanotaux depune convenţia relativă la garantarea Împrumutului grecesc, semnat erl. Raportul d-lul Viviani, asupra atitudinel justiţiei ln afacerea Panama, conchide la un blam In contra fostului procuror general d. de Blaurepaire. Concluziunile raportului sunt adoptate ln unanimitate. D. de Blaurepaire va compare, după cererea sa, ln faţa unul tribunal de disciplină. Washington, 18 Martie.—JD. Mac Kinley menţine cererea sa să înceteze îndată ostilităţile la Cuba şi să se libereze prizonierii. 0 nonă infamie în perspectivă Ca să se vază că la co’ecti oişti sunt două măsuri cînd e vorba de un adversar politic, vi avem de cît să menţionăm următorul fapt, cunoscut de toată lumea politică. Anul trecut la 4 Aprilie adică 20 de zile mai tîrziu de cit data cînd s’a efectuat alegerea de la Galaţi, alegătorii colegiului I de Senat din Bucureşti erau convocaţi pentru a alege un senator în locul Prinţului Dumitru Qhicn. A fost ales d. C. Băicoianu cu 650 voturi contra 601 date d-lui general Mânu. Alegerea ti-Iul Băicoianu a fon! făcută cu listele vechi. Ml bine, Senatul colectivist De închiriat de la 23 Aprilie lSflS In Constanţa Yila decedatului general I. Em. Florescu. In I5ucnr<*igti Casele din str. Soarelui No. 87. Două etage curte singură, interior luxos. Casele din Strada Numa Pom-piliu 1, colţ cu Stradele Fîntî-neî şi Neptun, şapte camere, curte singură. Doritorii se vor adresa la Avocatul N. A. PAPADAT, 14 Strada Modei, Bucureşti.__________ n’a făcut absolut nici o o- Dacă Spania o refuza aceste cereri, d. I biecţlune şi_ a validai ale-Mao Kinley va supune îndată afacerea I gerea d-lul Băicoianu in rată cit de neraţionabil şi i ăO alcătuit şi nedrept este sistemul de impozit ai nostru. Impozitele sunt Întemeiate pe baze falşe Oratorul vorbeşte apoi de amenzi, arătln du-le ca venituri imorale şi termină propu-nlnd mal multe reforme importante de adus ln bugete şi instituirea eomisiuntl permanente cari să lucreze la aceste reforme de făcut. (Aplauze) Şedinţa se suspendă pentru 2 ore, la orele 12. După amiazl la ordinea zilei: iu terpelărl. Şedinţa ele tlupă amiazl Şedinţa se deschide la orele 2 15 sub pre-şedinţa d-lul C. Dimitrescu Iaşi. D. C. Politimo8 spune că d. ministru de interne a anunţat că va face o statistică a evreilor din ţară, pentru a ajunge la resol-virea chestiei ovreeştl. Dar pînă la terminarea acestei statistice, d. ministru trebue să ia măsuri pentru a Împiedica invazia ovreilor tn ţară. D. Mărgăritescu, ln urma îndemnului mameluculul Dinu Brătianu. D-le Politimos, d-ta eşti contra ovreilor şi d. Fleva a fost erl pentru ovrei. Cum se face ? D. N. Fleva : Cer cuvlutul ln eestie personală. D. C. Politimos spune că înainte de a fi amic politic al cul-va, este Romtn şi intransigent In chestia evreilor. D. Take Ionescu interpelează pe d. ministru de finanţe asupra călcărel art. 3 din Ipgea monopolurilor, prin destituirea d Iul V. Cogâlnieeauu diu consiliul de administraţie al Regiei. D. Delavrancea Îşi amină interpelarea pe Simbâtă. D. Dobrescu-Prahova. Cere să i se pune la ordinea zilei interpelarea sa amtnată erl. D. Preşedinte spuue că nu se poate. D. Dobrescu-Prahova: Atunci o anunţ din noă şi vă rog să-ml fixaţi termenul. Interpelarea d-lul Dobrescu se fixează pentru Marţea viitoare. Congresului. Londra, 18 Martie. — Camera comunelor a adoptat lu a treia citire proiectul de Împrumut grecesc. Atena, 18 Martie.— Camera a adoptat ln uuanimitate propunerea d-lul Zairnis, de a exprima recunoştinţa sa Franciel, Ei glite-rd şi Rusiei, peutru garantarea Împrumutului. SENATUL Şedinţa de la 19 JMarlie Şedinţa se deschide sub preşedinţia d-lul N. Gane la orele 2 jum Prezenţi 93 d-n! senatori. D. Lascar Catargi spune că erl s’a tn-ti unit comisiunea de verificare spre a cerceta alegerea dlui Panu. Comisiunea, în majoritatea membrilor săi, a găsit cu cale să nu valideze alegerea, ci să ceară nouile liste pentru a le compara cu cele vechi. Chiar aşa dacă ar fi, adaogă d. Catargi, d. Panu a obţinut un număr mult mal mare de voturi de cit numărul de 25 care figurează ln plus ln nouile liste. D. Catargi supune cazul Senatului şi cere ca să nu se ţie un domn senator la uşa Senatului şi să aştepte două săptămlnl spre a fi validat. D. Mănescu-Călăraşi răspuude că comisiunea vrea să compare listele vechi cu cele noul. D sa protestează că Senatul vrea să ţie ln suspensie alegerea unul domn senator, şi In sflrşit Ingînă clte-va explicaţii absolut ridicole. Se cere Închiderea discuţiei. D. P. Carp vorbeşte lu contra inchide-rel pentru a se lăsa să se explice un principiu mal mare de cit arguţiile comisiunel. D. Carp semnalează gravitatea faptului de a ţine un senator 10 zile fără să fie validat, punîndu-se înainte argumente cu totul copilăreşti. Mameiucil Iasă închid discuţia. Apoi se intră la ordinea zilei. D. llaret îşi continuă discursul la orele 3 şi un sfert. Depeşile de azT (Serviciul e yînzare Casele din Strada Sfintu Spiri-don No. 49 sub Popa-Chiţu, avînd curte mare şi grădină spaţioasă, suprafaţa 1800 M. P. tramwaiul la 10—15 paşi. Puse la credit. Se vinde pentru eşirea din indiviziune 1) Moşia Gloduri Pădurenl, 830 fălci, pă-mtnt arabil, fiaoţnrl şi acarete iu bună stare la 30 km. de gara BacăO. 2) Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pSmînt de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi acarete în zidărie, aceactă moşie ti-avnraată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni. 3) Moara din comuna Letea lingă Bncăh, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi Setre de măcinat. Toate situate în judeţu, acBO. Pentru informaţiunî a se adresa la doamna MMrla Tli. Baiiulz la Galaţi STR. CUZA-VODA. No. 20. WW MM O B I Mj E “TOS — MAG ASIN DE MOBILE Şl ATELIER DE TAP1ŢĂRIE — EEBERAl MERNBERG «1 €•!«.- <.»!*» Vlclorbi No. 30 Intrare prin Passagiul Villacroa Recomandă magazinul lor pentru aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe, ele. Preţuri eftine şi qualitatea mărfurilor (ine. Vliizarn pro couiptant şl lu rate lunare Cu ocasiunea Sf. Gheorghe primim ori-ce mutări avînd oameni speciali şi CAMIOANE PE ARCURI www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 86 «/. F. JACOUSIZN ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS K1EL8 LTHHE - Scrisese lui Niels înlr’o zi că ’I se păruse că vede in stlrpiciunea lui dene-Jecuil proba unul fel de mistuire de care ’I murea talentul. Dar d’abia pusese scrisoarea la cutie că ii şi păru răă de ea, nădăjduia că Niels nu va ţine nici o socotea'ă de tinguirile sale. Dar Niels, ca un adevărat cavaler al prieteniei, şi avu primirea destul de rece pe care cavalerii rătăcitori o primesc în totdauna de la aceia pentru cari scot pe Possinaute din grajdul cald. Cu toa'e acestea, cum Niels fu prudent şi ştiu să aştepte, Erik părăsi repede răceala sa. Vechea încredere se stabili din noâ între dînşil, şi Erik simţi o nevoe aproape fisică de a-şl deschide sufletul mărturisindu-se şi declarlndu-şl necazurile sale. Intr’o seară, ttrziti, sieteaO îr salon, fără lumină, după ce Fennimore se dusese să se culce. In faţa lor erafl gro-gurl; lumina tigirilor lor indicaţi unde se află şi, din vreme în vreme, clnd Niels se răsturna pe scaun, profilul săO se desemna cu totul negru pe geamurile întunecoase. Bâuseră mult, Erik mal cu seamă, vorbind de anii lor de copilărie din Lonborg. După plecarea Fennimorel urmase o tăcere, pe care nici unul nici altul nu părea grăbit s’o rupă. Gindurile le veneah încet, în dulcea toropeală în care şi-ascultaă sîngele, In-fierbîntat de beţia care se ivea, cum le vueşte în urechi. — Ce prost mal e omul la două-zecl de ani! rosti în sflrşit glasul lui Erik. Speră, d-zetl ştie ce! Şi de unde dracu a luat gindurile acelea ?... E adevărat că noi dedeam visurilor noastre numirile pe care le poartă lucrurile adevărate. Dar visam ca ceva mult mal de seamă de cît ceea ce aflasem. In fond, viaţa nu face mult... Ce zici. — ZâO, eh o preţuesc tocmai atît cît face. Cea mal mare parte a timpului, ceea ce facem, nu se chiamă să trăeştl: existăm, nimic mal mult. Ar fi de dorit ca viaţa să ne fie servita mult de o dată, ca o prăjitură bună din care am muşca nebuneşte... Aşa cum ne vine ea, în fărămiturl, nu-ţl face nici o plăcere. — Spune-ml Niels.... Numai cu tine ml-a venit în gtnd să vorbesc de aceste lucruri... nu ştia cu ce se leagă aceasta, dar tu nu eşti ca cel-l’alţt... Spune-ml... Aci eva In pahar ?... Bine!.. Te gîndeştl vre-odată la moarte ?... •— Eh?... da, se înţelege. Şi tu? -— Nu te întreb dacă te gîndeştl Ia inmormîntărl, sah cînd eşti bolnav. Mie, gîndul acesta îmi vine une-orl aşa fără de veste şi mă înlănţue ca o des-nădejde. Sunt atunci incapabil să fac ceva, cu desăvîrşire nimic, şi simţ a-tuncl cum trece vremea ; ceasurile, săp-tămînile, lunile se ducunele dupăaltele, fără ca să’ml aducă nimic, şi nu pot să le opresc prin vre-o operă. Nu ştia dacă tu mă înţelegi, e un fel de sentiment personal: aşi vrea ca o lucrare a mea să mă facă, stăpîn p9 o părticică de timp... Vezi, timpul pe care îl întrebuinţez la zugrăvirea unul tablott îmi aparţine, sad cel puţin, îmi rămtne ceva, el nu-I sfîrşit fiind că e trecut, şi, ’ţl vine răa cînd te gîndeştl la zilele cari trec fără ca să fie vr’un mijloc de a le opri! Şi nu mal am nimic în mine, sad, cel puţin, nu mal găsesc nimic. E un chin ; aceasta mă pune în-tr’o ast-fel de stare de desnădejde că spre a nu plinge de turbare, mă hotărăsc să umblu de colo pînă colo în camera mea cîntînd lucruri neroade: apoi simţ că Înnebunesc, cînd oprindu-mă că gi vremea a mers, că merge pe cînd ed gîndesc, că merge tol-d’auna, tot-d’a-una.... Nimic nu-I mal ticălos lucru de cît ca să fii artist... Aşa cum mă vezi aci, sunt sdravăn, sîngele mi-e sănătos şi liogat, inima-mî bate, judecata mi-e neatinsă şi am voinţă să lucrez ; şi cu toate acestea nu pot: lupt şi aşi voi să apuc un lucru nevăzut care nu vrea să se lase să fie prins. De geaba m’aşl înverşuna şi aşi vrea să-mi bag degetele în sînge, nu voia izbuti... Ce să fac ca să mal găsesc inspiraţia, ca să-nil mal vie o ideie ? Une ori încerc să nu mă mal gîndesc la aceasta şi încep să mă plimb fără ca să caut nimic. Nimic nu-mi vine, nimic, în afară de această senzaţiune că timpul vine din eternitate şi că atrage la sine orele cari defilează cu o repezieiune de virtej, două-spre-zece alb8 şi douâ-spre-zece negre, fără încetare. Ce trebue să fac? Trebue să fie ceva de făcut în cazul med. AI ?... Nu cunoşti vr’un leac ? — Fă o călătorie. — Oh, nu asta. Cum poţi să-mi propui asta ? Ce mă crezi sleit cu desăvîrşire ? — Nu, mă gtndeam că impresiunile noul... — Iată-ne acolo !... impresiunile noul! Ce, n’al auzit nici o dată vorbindu-se de indivizi cari fură în prima lor tinereţe, bogaţi de speranţe şi de planuri şi cari, pe urmă, îşi pierdură talentul şi nu-’l mal găsiră nici o dată ?... Tăcu multă vreme. Apoi începu iar: — El ad călătorit, Niels, spre a in-tîlni împresiunl noul... Era o idee fixă la el. Dar străbătură zadarnic Sudul şi Orientul, impresiunile alunecau asupră-le ca pe nişte oglinzi. Am văzut Ia Roni3 mormîntul a doi indivizi de acest fel... Sunt mulţi, oh! mulţi... Unul dintr’inşil muri nebun. — N’auzisem nicl-odată că aceasta se intlmpla şi pictorilor. — Ba da, da!... Unde crezi că trebue să căutăm cauza acestei neputinţe ? Un nerv tainic să fie nimicit? Să fie chiar omul însuşi cel vinovat?... A trădat sad a renegat ceva?... Cine ştie?... Sufletul este atît de fraget şi nimeni nu ştie pînă unde i se întinde domeniul... Ar trebui să al mal multă grijă de suflet!... Ascultă! (luă o notă basă şi puternică) une-orl îmi vine să plec, şi dorul acesta e atît de puternic că nu-ţr poţi face idee. Dar nu îndrăznesc, fiind că mi-e frică să nu-mi slujească la nimic ; mi-e tricâ să nu mal pot să mă indoeso. că sunt unul din acel indivizi despre care ’tl vorbiia. Şi atunci, ce ?.. Dacă trebuia să mă găsesc faţă în faţă cu siguranţa de a fi pe sfirşite, de a fi cu desăvîrşire sleit, de a nu mal fi de cît un ticălos neputincios, nu un om, dar un invalid... Aş cădea prea jos atunci... La urma urmeior, lucrul nu-mi pare cu neputinţă. Nu mal sunt In prima mea tinereţe şi nu mal vin de Ioc iluzii... nu!.. E grozav cîle iluzii se pierd în viaţă, şi, cu toate acestea eâ nu sunt dintre k-ceea cărora le face plăcere să se scape de ele! (Va urma). Dr. MENDELSOHN da la Facultatea din Paris Boale de Femei si de Copil Coneultaţiuni de la 2 — 4 p. tn. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis dc Ministerul da Interne) Ini rare sl prin Cule» Victoriei 86. ApeleŢ^' MINERALE DE' ^aST0MAC,ALECÂ|L0RTff,NÂRÎ|| ' Anemie, Gastraigie,Diabetâ! Dispepsie,Cho SI PENTRU CALITĂŢILE ____LlTINATE şl la P»w^sSUEGER^WJyHEUMAŢ|S^ SUNT RECOMANDATE^^yj^---- CE CĂTRE SOMITÂTIinWj^fc^ MEDICALE ÎN BOLELE Eforie gazosă şi plăcută la băut^ ^ amestecată sau‘nu, cu orice băutură. La Tipografia EPOCA se află de vin-sare hîrtie maculatură cu 50 bani kil _ Singura apâ purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR Şl NE JIGNITOR Sl 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. UN PĂHĂREL FACE* ACEL AS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ. am MU jiwil.ll Les veritables Eaux minerales de IIIC H Y sont les Soui-cos VBGHY-ETAT CELESTIE3 GRANDE-GRILLE HOPITAL Exlger Io nom eur la capsule et l'etlquette. Les seules văritables Pastilles de Vlchy sont les PASTILLE Y1CHY-ETAT fabriqudes avec les sels naturels extraits des Eaux de Yichy-Etat. Comprimes de Vichy aux iei» naturels VICHY-âTAT pour priparcr l’cau artfllcicUe de VICHY GAZEUSE Agent fidndral pour la Roumanle, Bulgarie, Serbie; A, O. OABISSY & O-ie, Bucarcit. Guturaie, Tuse Bronşita __ Grippe, Influenţa * Astmă .LIQUEUR * CAPSULE  se cere adresa JU£ JACOB, Bub6ie Bole de Piele |n tute farmaciile Catare blsicei * DACA PA II,UI, D-Y O ASTRA*C ADE!! dacă este fără putere şi fără luciu, dacă av6ţl mătreaţă saă orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul P E T 15 O L PENTRU PĂR care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HARBT, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT» BUCUREŞTI : Ilie Zamflresca, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 31; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogueria Tetzn Str. Lipscanii. GALAŢI: Bereovioî, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu şi Nicoleanu. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Eonya. BACAU: Drogueria Andreescu. * CALARAŞI: Farmecia Ticek. * PODAGRA, PIATRA REUMATISMELE sunt vindecate prin Sărurile Granulate Efervescente de LITHINA de C H. L EJP ERDRIEL LE PERDRIEL & O, Paris. Serviciu de Bidoane gi Lăzi la domicilia PETROL Adresa: Golesci, 12 D-na AMA renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Strada Ţăranilor, No. 35 0 [teirich & c BUCUREŞTI f No. 9, Strada Berzei, 2¥o. 9 TLEGRAF^GAZ, APA încălzitul central LUMINA ELECTRICA TELEFOXE FAK4TOXERE FILTRU CHAM8URLAND PASTEUR TUBURÎ de BAS A1.T, PU MIl, FO.VTl ţi FIF.R j * C M 4 O S JK T K «le toate felurile (tout n legoul) MARE 1IF.PO.MT «Io Ionic articolele nlliiyftumre «le «cenulft liranţA BIURQU de CONSTRUCŢIE.- EXPORT I l'lriOMi DF. ONOARE » S» Exposiţla «lin Iiucareţti tu Is94 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătord de această artă, cu cea mal mare aourateţă şi ou preţuri foarte moderate. Prima $ămîiiţăi*ie Pomina Bucureştii Strada Carol No. 23. Recomandă: Semiaţele nou venite, aduse de la grinarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut în 29 de ani. R j, LUCERNA, qualitate superioară, cu certificate. ‘ GAZOfif, calitatea cea mal grea de 28 libre, etc. — DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ — Catalogul se trimete gtatis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi. Cu toata stima FRIDR1CH P1LUNER SâSS. CÂMPULUNG FABRICI DF VAR ALB IN JUDEŢUL MUSCEL VAR ALB «RAS C£““£E i VAR STINS VAR HIDRAULIC CIMENT şi IPSOS COMENZILE SE PRIMESC: In BacureştI, la: Biuroul nostru, Calea Gi'ivtţcl, „ B‘l Bernard *$• Co., Cririfel, G2, „ „ Iosif Buneseu, „ şi la B-nut Iosif lonescu, Bacăr. NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ’ FRANCEZĂ DE VATĂ DE TURBA * * A Doctorului RASUREL * Recunoscute de tonte somlldtile medicale ca suverane contra răcetel şi durerilor reumatismale \ Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBA I Turba se constituedino masă «e plante transformate Intr’un corp nofl ţinînd mijlocul latre imperiul organic şi mineral, regăsesc In «le febre regulate ale plantei traversate de un carnal plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar. Demult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută tn şedinţa de la 16 Martie 1887 la Societalea de Chirurgie In Paris, e-mineritul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind ide Vată de Turbă, principiul sări absorbant e mult mal «considerabil de cît acela a celor-Palle plante fertile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura «de -aceste proprietăţi. • Astă-zl graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este Întrebuinţată In toate spitalele şi adoptatăde Ministerul de Războiţi ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii ati mers tnaintea chirurgilor 1n Întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul Intr’o bucată de Turbă s’a putut constata lu mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătura higienic&Tranceză cu fibre de Turba care după «multe încercări D-rul ltasurel a reuşit a realiza, tposedâ de la sine o putere enormă de absorbare şi de «evaporizăţiune, ast-fel că Îmbrăcat cu această lmbră-«câmiitte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mdltUiică virtutea cea mare antiseptică a Turbei ni-miiceşte dorite ipolileraliunile miicrobjce formate diu «cauza firanspiraţiuni. Ţesătura liigienică franceză a HJ-ruIuI Itasurel npoate fi considerat ca un progi-es fimans şi ioată llumea pentru a evita răceli şi ori-ce i tar -trebui să poarte această îmbrăcăminte . Depozitul O^nerai Pentru BUCUREŞTi şi toata ŢARA. La REAGASmUL * AU PETIT PARISIEN No. 92, Calea Victoriei, No. 92 VICTOR KltAIJS FurnlNorul Cnrţel Ilegale DEPOSITE IN PROVINCIE Iaşi, Fraţii Pollinger » S. Kahane’s S-sor Cralova, S. Laz.'lr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie) Focşani, Iacob K. Hanagic Buzâft, Fraţii Stoicescu Ploeşfl, Constantinescu & Bucârescu La Curcubeu Botoşani, Abr. Mohnblatt —------------------------------------------------------------------ ------" — * Pre«l^I,C'urenî<|ienBti«raTiiTplatrtniiîU®cuin^.CBr# U DeP09ilel# Iocale CATALOGUL ILUSTUAT şi TecncI, Fraţii lbraileanu T. Severlu, Ab. I. Aladgem Br&lla, Fraţii G. Perlea Birlad, W. Sanfl La Luna Giurgiu, Luca Lucatos Magazinul Universtlle Cdiintanţa, L. & I. Lasca-rides Tuloea, Grllnberg, La Luna Nu sunt veritabile de cit acelea cumpărate din depositele sus numite şi va rog a exigea iscălitură mea la toate articolele • Dr. RANIIREL « www.dacoromî No. 3.—RucucosU