SERIA II.—ANUL IV, No. 715. NUMĂRUL 10 BANÎ
I n« V 1 TfKVTf.7, !■:
încep la 1 şi 15 ale fle-cârei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administratei In judeţe şi streinătate	prin	mandate	poştale
Un nn in ţară	30	lei;	în	streinătate	50	lei
Şase luni ...	15	»	»	»	25	»
Trei luni . . .	8	»	»	»	13	»
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
Ediţia a treia
JOUI, 19 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANl
AxmvciuniJLJE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oflciilo de publicitate
AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia
»	»» III .... . 2.— lei »
»	» » II . , . . ! 3.— * »
Inserţiile şi reclamele 3"ldji/ilndul
UN NUMĂR VECHIO 30 BANÎ
Escrocheria Guvernului
FIRTMOASA ŞEDINŢA DE ERt A CAMEREI
Degradarea parlamentarizmuluî
Membri par Udului conservator sunt invitaţi a lua parte Duminecă, 22 Martie, orele i d, la întrunirea ce se va ţine la club şi la care d. Ijas-car Catar pi va face o importantă declarftţie în chestia ffrarelor destăinuiri asupra pronuncia-meniului din 189-,f.
Comitetul.
SA SE PEDEPSEASCĂ
VINOVAŢII
Este unic faptul ca unul partid Ia guvern să i se dovedească că pentru a ajunge acolo a conspirat, fiind în opoziţie, contra intereselor ţărel, uneltind răscoala în armată.
Această crimă aă comis’o colectiviştii, astăzi lucrul nu mal suportă nici o îndoială.
Cu toată îndrăzneala lor, colectiviştii simt teribila situaţie în care crima or îl pune, de aceea, ca ne altă dată, el se apără slab; iar dezminţirile lor resună a falş.
Ceva mal mult. Ignobilul personagiu care este în fruntea guvernului, nu a îndrăznit măcar să deschidă gura în această chestie. Acuzat de toată lumea, apostrofat ca criminal în Cameră, Stur-dza, măcar că a luat cuvîntul de două ori, nu a răspuns un cuvînt la acuzarea ce i s’a adus.
A tăcut păcătosul, cum tace mizerabilul înaintea justiţiei, cînd dovezile sunt zdrobitoare şi cînd orl-ce denegaţie a lui ar revolta mal tare conştiinţa judecătorilor.
A îndrăznit Gogu Cantacuzino să se apere şi să apere şi pe Sturdza.
Aţi văzut că, pentru a se scuza, a trebuit să acuze pe alţii tot din partid şi să mărturisească faptul pe jumătate.
A cerut d. Delavrancea, în calitate de fost redactor la Voinţa, ca să explice lucrul. Explicaţiele date s’aă întors mal cu putere contra d-Ior Sturdza şi Gogu Cantacuzino.
Toată această afacere a fost un adevărat dezastru pentru toţi din partid.
Crima fiind dovedită, ea nu poate rămînea nepedepsită. Situaţia guvernului liberal s’a schimbat cu totul în urma acestor destăinuiri urmate de probe şi mărturisite de culpabili prin modul cum aă cercat să se apere.
Nu este cu putinţă ca nişte oameni cari; aă cercat ca să suprime o armă, arma cavaleriei, aceea care este Înşirată la avant-posturile noastre, să mal poată sta Ja guvern.
Oamenii cari ad cercat a demoralisa armata, cari ad redactat jurăminte sediţioase, supunîndu-le la subsemnătura ofiţerilor de cavalerie, nu mal pot vorbi In numele armatei, nu mal pot dirigia ministerul de războid, nu mal pot prezenta decrete de înaintare In corpul ofiţeresc, nu pot vorbi oştirel în numele legilor, a onoarel şi a disciplinei.
Aceşti oameni trebuesc îndepărtaţi de la afacerile Statului. Cu criminalii, nu se slă în contact. Criminalii nu pot guverna. Sad, haide să scoatem din ocne pe toţi asasinii şi făcătorii de rele şi să împănăm cu el resorturile administraţiei publice.
Faptul este de o gravitate prea mare pentru a scăpa atenţiei foarte serioase chiar a M. S. Regelui. Este imposibil ca M. S. să nu ia o decizie în această chestie. Chiar de ar voi să nu ia, însă actul este aşa de îngrozitor, în cit onoarea armatei, disciplina, * moravurile politice, interesele ţărel ar fi
In inimă lovite, dacă Suveranul nu şTar zice cuvîntul săd în aşa mod, în cît acel cuvînt să ia după piepturile noastre enorma greutate ce ne apasă.
Lumea cunoştea pe Sturdza de spion, de delator, de călcător de jurăminte în chestia naţională, de orl-ce, în fine, care face pe un politician odios. Lumea însă credea că răsvrătirea în armată este o crimă de acele pe care un om politic, orl-cît de decăzut, nu o poate comite, căci nu atentează cine-va asupra propriei sale existenţe deeît doar dacă e nebun.
El bine! Sturdza a trecut în acest caz furtunos în politică, înaintea căruia se opresc cel mal fără scrupul. Sturdza a căutat să facă din cele 12 regimente de cavalerie un corp de pretorianl, cu care el, păcătosul politician, să se serve pentru a alunga pe adversarii săi de la putere şi a veni el în loc.
O acţiune mal infamă nu se poate.
Cerem dreptate, reparaţie şi pedeapsă pentru culpabili.
Slugoi
Neruşinaţi
Escroci
Iată unde am ajuns cu parlamentul ţ&rel sub vagabonzii cari ale&tuesc guvernul presidat de Dumitru Sturdza. Am ajuns ea tn acest parlament să se petreacă scene asemenea celor ee se petrec in murdarele taverne din malialulele Bucureştilor, unde se adună rindasii, vizitii «i oamenii fără căpătti.
«Slugoi, neruşinaţi, escroci», iată cuvintele ce aă resunat in tot timpul şedinţei de cri a Camerei, cuvinte adresate atit băncii ministeriale cit şi biuroului, fidela expresie a majoritarei.
Şi nici că se putea sa uu ajungem aci. Cind majoritatea este compusă din Filipol, mărgărite şti, BlanI şi Bibiani, avtud în fruntea ei pe Iepurescu, Coco şi Olani, cum voiţi ca demnitatea şl cinstea să se poată găsi la Cameră?
O amară decepţie ne-ar cuprinde despre viitorul Bominiei, dacă u’am şti că mal sunt oameni in această ţară, cari într^o bună zi vor trebui să ia mătura să cureţe gunoiul aduuat în dealul Mitropoliei.
Şi e de nevoe ca curăţenia să se iacă cît mai în grabă.
ŞEDINŢELE DE DIMINEAŢA
5	*______ 9
Printr’un vot dat contrar regulamentului Camerei, deputaţii din majoritate, împreună cu biuroul şi cu banca ministerială, au liotărît ca şedinţele Adu-nărei deputaţilor să se deschidă la orele 8 dimineaţa şi să se continue pînă seara la orele şease.
In zadar vechii parlamentari s’au silit să convingă pe adunătura de ma-melud şi pe biuroul ei, că regulamentul Camerei este precis, că pentru a se admite această oră de deschidere se cer două treimi.
Nioi biuroul nici majoritate n’au voit să auză de nimic, de cît doar de ordinele venite de pe banca ministerială, care, ştiind că nu are două treimi, a ţinut ca votul să fie declarat valabil şi cu majoritate absolută.
Ce i pasă guvernului de regulamentul Camerei; lui ’i trebuesc cu orl-ce preţ budgetele, şi uzează de ori-ce mijloc pentru a le căpăta. Ştie că alt fel trebue să plece.
Şi va pleca, căci nu va avea budgetele, ori cîle «tăieri împrejur» ar face regulamentului Camerei d. Coco Dumi-trescu—cum ar zice d. Eugen Stătescu, cu cunoscuta-i preferinţă pentru aluziile maliţioase.	ţ
In afară de acestea mai e o întrebare : şedinţele de dimineaţă, fiind hotărite a se ţine printr’un vot contrar prescripţiilor regulamentului Camerei, fi-vor valabile lucrările ce se vor face în cursul acestor şedinţe r
Şantnjal tl-lui Sturdza
După revoltătoarea impietate aăvîrşită de guvern Luni la Senat, au urmat eri la Cameră nişte scene ne mai pomenite în analele parlamentarismului romîn, scene cari ne reamintesc scandalurile de astă iarnă din Camera austriacă, scene cari aruncă un doliu asupra parlamentarismului romîn.
La începutul şedinţei d. Dim. Sturdza vine cu surprinzătoarea propunere ca şedinţele Camerei să ţină de dimineaţă de la orele opt şi pînă seara la orele şease. Şi imediat după această propunere, are neruşinarea să spună, că dacă i-se va cere, va prelungi sesiunea Corpurilor Legiuitoare pînă în Maiu. Un şantaj in toată puterea cuvîntului, care se poate traduce ast-fel:
—	Votaţi propunerea mea, căci în schimb vă dau pînă în Maiu cîle 25 lei pe zi.
îşi poate ori cine închipui ce revoltă a produs în sufletele cinstite acest mizerabil şantaj. 0 furtună de protestări se ridică-, deodată vr’o 30 deputaţi cer cuvîntul.
Primele scandaluri
Vorbeşte d. Nacu; e o linişte relativă.
—	Propunerea d-lui prim ministru urmează să se adopte cu majoritate relativă, conchide d. Nacu.
0 furtună enormă izbucneşte.
—	Huideo t
—	Slugoiul iui Hailier!
—	Zappa!
—	Escroci ! Mizerabili!
Asemeni strigăte amestecate cu vociferările Mărgăriteştilor, Pilipoilor şi Deli-mărcilor, combinate cu bateri de pupitre, aă durat aproape o jumătate de oră.
D. Delavrancea izbuteşte să ia cuvîntul şi se produce o linişte relativă.
—	Noi suntem săraci, iar nu rentieri...
—	Ce rentieri PI... Salariaţii lui Hailier ! —întrerup mai mulţi.
—	A introduce şedinţele de dimineaţă,— spune d. Delavrancea,—însemnează să ne luaţi piinea din gură. Noi, ca să putem exista, trebue să muncim cinstit. Să bage de seamă banca ministerială, că pe Ungă minte şi inimă, trebue să mai aibă şi obraz!
0 furtună de aplauze resună prin sală. Majoritatea remîne un moment ca şi zdrobită de puterea elocvenţei d-lui Delavrancea.
<D-le preşedinte, eşti un nernşlnat!»
In fine, după scandaluri enorme, după multe discursuri, după energicele protestări ale minorităţei, se pune la vot cu bile propunerea neruşinatului preşedinte de consiliu.
D. Tuke Giani a răguşit cu desăvîrşire şi părăseşte fotoliul preşidenţial, pe care îl ocupă d. C. Dimitrescu-Iaşi.
Volarea se face în mijlocul unui scandal enorm. Votează 86 pentru şi 50 contra.
înainte de a se proclama votul, mai mulţi deputaţi iau cuvîntul şi încearcă a dovedi preşedintelui că propunerea trebue să întrunească două treimi. Dar tn zadar, preşedintele e surd.
—	Ruşinos debut, d-le Dimitrescu! -strigă d. V. G. Morţun.
Biuroul este înconjurat de tot ce are Camera mai ales, de d-niî Ghermani, Eleva, Lascar, Marghiloman, Al. Djuvara, Thoma Stelian, Delavrancea, etc.
Toţi stăruie de preşedinte să respecteze regulamentul.
D. Coco Dimitrescu trînteşle clopoţelul şi spune ceva în mijlocul unui sgomot infernal şi majoritatea aplaudă.
Va să zică propunerea d-lui Sturdza se admite !
Nimeni nu-şi poate închipui furtuna ce a izbucnit după această mişelie.
însuşi cumpătatul d. M. Ghermani a exclamat:
—	E nedemn!
In zgomotul cel mare, în mijlocul vociferărilor se aude glasul , uternic al d lui Politimo8:
—	D le preşedinte, eşti nedemn, eşti un neruşinat î
Aplauze furtunoaseizbucnesc. D-niiDim. Sturdza, Gogu Cantasuzino, Palladi şi Ionel Brătianu stau palizi şi tremurînd pe banca ministerială.
însuşi d. Al. Djuvara a fost nevoit să înfiereze cu energie violenţa guvernului şi a biuroului şi să facă următoarea declaraţie senzaţională:
—	Aţi făcut o violenţă ne mai pomenită ! Ei bine, la violenţă vom răspunde prin violenţă !
Programul liberal
şi bugetul pe 98-99
Ia faimosul program de la Iaşi, partidul liberal a Înscris in ce priveşte finanţele publice, Intre altele:
Nici un impozit nod;
lnfrînarea cheltuelilor Statului.
In tot cursul nebuneştii opoziţiunl ce a făcut regimului conservator, critica cea mal cu stăruinţă formulată de partidul liberal contra bugetelor alcătuite de noi era că sporim cheltuelile peste ori-ce măsură şi
www.dacoromanica.ro
fără nici o trebuinţă, că cheltuim peste puterile ţării.
Acum, clud partidul liberal e la putere, se vede foarte bine că acuzările ce ni le arunca ah fost mincinoase şi că aii înşelat ţara.
Impozite, regimul liberal a pus două, sporind taxa băuturilor spirtoase şi lufiin-ţtnd taxa de consumaţiunea zahărului ; a vrut să mal urce şi patente e, lnfiinţtnd altele noul, dar i-a iipsit curajul.
Suntem dar departe, lu acest punct, de făgăduiala tăcută prin programul de la Iaşi că partidul liberal nu va pune impozite noul, ba va mal şi desfiinţa din cele vechi
Să vedem acum ce s’a făcut cu cea-l-altâ făgăduială: înfrînarea cheltuelilor Statului.
Bugetul ajunsese, clud ah părăsit conservatorii puterea, la cifra de 205 milioane.
Pentru 98-99, bugetul a fost fixat de guvernul liberal la 222 de milioane.
Vra să zică, după doul ani, avem o creştere In cheltuielile Statului de 17 milioane.
Faimoasa înfrloare a cheltuielilor, făgăduită In opoziţiune, a fost deci un moft ca toate cele-l’alte făgăduell.
. Astăzi, partidul liberal nu mal vorbeşte de lnfrînarea cheltuielilor, ci dimpotrivă stăruieşte asupra faptului — adevărat astăzi ca şi eri şi ca şi mliue — că cheltuielile Statului trebue să crească neîntrerupt.
Dacă luăm ultimul act al partidutul liberal In materie financiară, raportul general al proiectului de budget pe 98—99 găsim următoarele declaraţii interesante. Chiar la pag. I a raportului:
<Şi cu toate acestea, e de necontestat că, tn
faţa progresiunei crescinde sub care se prezintă cheltuelile noastre budgetare pe ani ce trec. s’ar legitima îngrijirea de a căuta resurse noul, pentru a face faţă nevoilor ce devin din ce în ce mai simţitoare.
«Ascensiunea continuă a cheltuielilor trebuie să ne îngrijească cu drept cuvînt; căci nu e vorba de o epocă de reforme care, intr’un moment dat, ar sălta cheltuielile pentru a aduce o anumită serie de îmbunătăţiri; ci observăm o creştere permanentă an cn an.
Va să zică e In firea lucrurilor ca cheltuelile să crească necontenuit. Atunci cum mal poite un partid de guvernămlnt să vorbească, fie chiar In opoziţiune, de infrîna• rea cheltuelilor ?
Mal departe, la pag. 10 a raportului, citim următoarele:
In sfirşit, raportul general al bugetului pe 98—99 ae termină cu următoarele con-sideraţiuul generale :
< Cheltuielile bugetare s’aă mărit, şi s’au mărit mult şi repede ; dar şi forţa de producţiutie şi starea economică a ţării au mers înainte tot cu aceeaşi repeziciune. Am avut ani răi cari dă lăsat deficite, dar afi fost şi ani de prosperitate «ari aii lăsat excedente. In termen mijlociu, putem zice că n’am cheltuit deeît potrivit cu forţa de producţiune a ţării».
Aşa dar, regimul conservator n’a sporit cheltuelile fără nici o trebuinţă şi n’a cheltuit peste puterile ţărel.
Ciiticele pe cari partidul liberal le făcea gestiunii noastre financiare, el lusuşl le des-sminte astă-zl cînd e la putere.
Ctt despre făgăduiala lufrlnărel cheltuelilor Statului, faptul că budgetul a ajuns după doul aul de la 205 milioane la 222 milioane şi declaraţiile de mal sus dovedesc că partidul liberal, făclnd o asemene făgăduială, a minţit ţara !
DIN STREINĂTATE Situaţie încordată
De şi ştirile din urmă sunt mal puţin grave de cit cele sosite Duminică şi Luni, totuşi si-tuaţiunea e Îngrijitoare.
Cererea Slatelor-Unite ca Spania să pacifice Cuba pînă la un anumit termen, pe lingă că e foarte jignitoare pentru Spanioli, mal poate fi, după Împrejurări, o condiţie nerealizabilă. In adevăr, dacă americanii voiesc cu tot dinadiosul să smulgă Cuba din miinele Spaniei, alinul el vor găsi foarte lesne mijlocul să Intreţie revolta pe insulă dincolo de termen şi să puie ast-fel pe guvernul spaniol In imposibilitate de a Îndeplini condiţiunea
După cele ce spun americanii, singurul mijloc signr de a evita un couflict, ar fi cu Spania să acorde Cubei independenţa. Dar e grefi de închipuit că guvernul spaniol ar consimţi la aceasta ; numai Învinsă Sntr’un război, ar face Spania • asemenea jertfă.
Desfăşurarea mal departe a diferendului nu se va putea aprecia declt după răspunsul guvernului spaniol la nota guvernului american
Tactica amerlcauă
Neue freie Presse publică un interesant articol, datorit unul personagiii care cunoaşte bine şi pe oamenii conducători al Statelor-Uuite şi starea lucrurilor de acolo, şi care susţine că lumea nu trebuie să se îngrijească prea mult de atitudinea ameninţătoare a americanilor.
Guvernul Statelor-Unite, care de obiceifl obţine foarte greii mijloacele necesare apărării naţionale, a căutat să profite de fierberea pricinuită de chestiunea Cubei ca să i se voteze creditele de cari avea nevoie.
In ce priveşte Cuba. Statele-Unite n’atl interes să şi-o anecseze. Mult mal mare interes a-veud sâ-şl anecseze Canada, şi cu toate as'ea, după multă gălăgie şi ameninţări de războia, a renunţat.
Foreign.
EXPOZIŢIA DE ARTĂ
Societ&ţei ILEANA
i
Iacă un triumf al iniţiativei private. Societatea «Ileana» este siugura care cearcă să sfăiîme jugul sugrumător al Artei tu Ro-’ mlnia, monopolizată de interesaţi cu scopuri streine de ea, şi fără ideal. Oameni hotă-rlţl ne trebuesc, cari să se înalţe de-asupra sentimentelor comune ce paralizează pe cel ce ne Înconjoară, şi lufierbîntaţl de aceeaşi credinţă, să biciuiască şi să isgouească profanii din templul Artei. Ne lipsesc oamenii cari să nu ţie seamă de prejudiciile ambiante, cari să calce peste inimi în urmărirea idealului sflnt; voinţe de fier şi frunţi
netnclinate de cit aspiraţiilor ce le clocotesc In creerl.
Uu eveniment a fost venirea lui Sar Pi-ladan Iu Bucureşti, marele profet, care a transportat publicul— mal biue o parte din el—In sfere abia visate.
MuzicalLmul vocel sale, încrederea îu sine, de care era pătruns, att dat inimilor simţitoare senzaţii neuitate, şi pentru prima oară poate cel din faţa lui aii fost cutremuraţi de fiorii credinţei adevărate. Astă-zl este departe, în leagănul mătăsos al Artei; plecarea lui ne-a drapat pe suflete perdeaua neguroasă a regretului, iar cînd ne Inviază In minţi figura marelui apostol, clud In ini-mele noastre gtugăveşte încă ecoul melodiei glasului săd divin, ne întrebăm cu tristeţe dacă 11 vom mal vedea.
Al douilea eveniment este Expoziţia So-cietăţei «Ileana». Prefer să vorbesc de o-
perile expuse, nu luate pe uumare, dar luate pe autori.
Arioescu, In tablourile lui îmi dă impresia de vag, de ceaţă. Ceea-ce pictează sunt pei-sage căzute Intr’un vis frumos, sunt lacuri pe cari pluteşte ptuza fină a iluziei, sunt
Şinele116 CarI 16 Imbra:ă vălul Iuchipuirel
Cutare dintre peisagiile lui e o baluciua-ţie de primă-vară, avută într’o seară cenuşie de toamnă; cutare plnză a Iul e o fantomă pe care al întrezărit-o îotr’uu moment de tristeţe: o fantomă de sttucl săpate de şuvoiul Hnul isvor mort şi sub ridicarea lunel blafarde—visul şi eeiţa se cern sub peuelul aceslul pictor.
Artachino e un talent—o desigur!__dis-
cret şi delicat. Picturile lui ad desemnul conştiincios, coloritul lui păstrează limitele bunului simţ. îmi vine In minte—se Înţelege ca plnza cea mal bună — doamua în dolid, care se profilează pe uu foud verde Închis, discutabil. Figura aceasta e însăşi pictura lui Artachino—delicată şi timidă. Două sanguine, portretele d lor Carcgiale şi
B >gdan Piteşti, ad o corectitudine de linii fără reproş.
Alparîn Circiuma părăsită e plin desen-timent, dar După ploae mi se pare cea mal de căpetenie bucată a acestui artist.
Pe Simonidy l’am zărit în două cadre mici—d. Const. Lahovary—un portret adevărat si fin, şi tn marginea unul lieleşted— dar l’am zărit numai.
Lukian. îmi este gred tu cîte-va tremu-răturl de condei să schiţez pe acest artist bizar, care^cu o rară nepăsare sfidează prin linii nesigure, cînd aspre cînd vagi, ajun-glnd cu toată lipsa de desemn şi de tecli-nică, să dea oare-cail impresii.
Pastelul lui e dulce şi catifelat. Cîud cu ochii osteniţi de tonuri strigătoare îţi odihneşti privirile pe unul dintre pastelele âale, Melancolia îţi pătrunde inima şi In Lană-miezi simţi căldura covlrşitoare a verel sub norii sdrenţuiţl şi arşi din Iulie.
In amintirea unui vis frumos. Din acest fin amestec de nuanţe răsare chipul palid de fecioară cu privirile rătăcite, păs-trlud încă In vagul ainintirel ochii visători al poetului, care’I clntă :
«Din valurile vretnel iubita mea răsal».
Iată-1 pe Christ, dar un Christ rece şi neiertător,—dominus. Orgoliul i se topeşte pe violetul liniilor ce’I decid caraclerul, şi ori cit al In gen u eh ia la picioarele Iul şi i le-ai stropi cu lacrimi, tot neîndurător ar rămlne. Ed tn alt chip Înţeleg pe Christ.
D. Lukian cu această operă a călcat într’o sferă ignorata In ţara noastră. Ori cum l-ar fi conceput, el este autorul primului Christ In arta romluă, de şi nu trebue uitată nici composiţia de acum doul aul a d-lul Verraout, Drumul la Golgotlia.
Matei Corborn.
Cronica judiciară.
Procesai c&m&tartlor. — Proces de pres&.
ErI a continuat Înaintea secţiei a treia a tribunalului Ilfov instrucţia bancherilor cari aă avut daraverl cu minori, grăbiţi a şl pâpa nu numai averea prezenta ci şi viitoarea. Se ştie că instrucţia acestei afaceri s'a făcut cu grămada, adică d. jude instructor i-a băgat pe toţi Învinuiţii, bancheri, zarafi, samsari, intr’o oală. Apărătorii s’atl Încercat să-şi scoată clienţii din această oală eomună, cerind ca fie-care inculpat să se judece separat, ceea ce In lim-bagiul juridic Însemnează disjungerea afacerilor.
* A fi vorbit in sensul disjungere! d-nil apărători Ath. PopovicI, Disescu, Antimescu şi Stavri Predescu; contra d. prim-procuror Carasaş, d. Cernea, apărătorul Iul Jean Avramescu, d. To-mulescu, avocatul minorului Cotadi.
Tribunalul a tăcut divergenţa, d. judecător Alexandrescu fiind pentru admiterea incidentului şi d. supleant Schina fiind pentru respingerea. Acest incident se va judeca din nod cu trei judecători, Simbătă, cînd se vor continua desbaterile.
*
* *
Intre firma fraţii Halpern, comercianţi, şi d. Fiala, şeful unul biurofi de informaţiunl, se isc ase o discnţiune prin presă, acuzindu-se reciproc de incorectitudine In afacerile lor. Tot reciprocamente şi-afi intentat la juraţi clte un proces de presă.
Procesul intentat de d. Iosif Ilalpern d-lul Fiala s’a terminat, In sesiunea precedentă, prin achitarea acestuia.
Ieri i-a venit d-lul Ilarpern rlndul de a fi judecat ca inculpat. El a fost mal nenorocos. Juraţii aQ dat un verdict afirmativ, cu circumstanţe uşurătoare.
Curtea condamnă pe Iosef Halpern la 300 de lei amendă şi un led despăgubire.
In extremul Orient
Hong-Kong, 17 Martie.— Incrucişătoarele engleze Rainbov şi Edgar afl plecat spre nord cu contra torpiloare. Corabia-comau-doare va pleca Joi.
Petersburg, 17 Martie.— Oficialul publică o depeşă circulară a contelui Muraview, a-dresatâ repreziutanţilor Rusiei Iu streină-tate, comunicludu-le cesiunea lui Port-Ar-thur şi a lui Talien wan precum şi teri-toarele vei ine. Porturile şi teritoarele vor fi ocupate In curlnd de trupe ruseşti. S’afl arborat pavilioanele ruseşti şi chineze.
Portul Talien-wan va fi deschis şi comerţului strein.
Petersburg 17 Martie.—Un comunicat oficial comentează tratatul ruso-chinezesc. El exprimă aceleaşi idei ca şi acelea ale de-peşel-circulară a coutelul Muraview.
DIVEKSE
DIN CAPITALA
Laşă agresiune.— Un scandal enorm s’a petrecut erl seara la eşirea teatrului Hugo.
Individul Lazăr Emil Farki, care dinduşl calitatea de redactor al uduI ziar din Capitală, intra fără plată prin sălile de spectacole, de unde In mulle rlndurl Iţi apropria lucruri pe cari le găsea fără stăptD, a atacat aseară la e-şirea teatrului Hugo pe d. N. C. care îl denunţase celor In drept şi îl arătase adevărata sa meserie.
Agresorul a aşteptat pe d. N. C. la eşirea sălel de spectacol şi 1’a lovit In cap cu bastonul, fără ca victima să prindă de veste.
Agresorul a fost iasă imediat pus la rezon de lumea care văzuse raişelescul sătl atac şi condus la secţia de poliţie respectivă.
Ar trebui ca poliţia să ia măsuri In contra acestor oameni fără căpătliO, cari turbură liniştea publică.
~ soovăi
— Influenţa îşi atacă brusc victima. O slăbiciune extremă, Inmuerea forţelor, durere de cap, Incovoiare, nevralgii şi catar, deranjarea funcţiunilor gastrice şi intestinale, acestea sunt simptomele grave mal cu seamă la persoanele bolnave deja, sad slabe.
Medicii cel mal celebri recomandă Întrebuinţarea nelntlrziată a vinului şi elixirului Bravais, ca specific al boalelor catarale, două linguri de supă cu vin la fie-care două ceasuri şi In ora intermediară un grog cald cu două linguri de elixir.
NUVELA
- IMPRESII -
IARNA
S’a dus, s’a stius, a dispărut In faţa soarelui de primă-vară care reînviazâ totul tn natură.
Mumă rea, vitregă, a sărmanei populaţii sărace. Ea e neîndurătoare.
Cu mantia-I de ghiaţă acoperă, lnvălue totul!
Nesimţitoare şi rece, ucide pe cel ce se aventurează In braţele-I de ghiaţă —braţele morţel.
Şi fiica el, zăpada, e aşa de albă, candidă şi imaculată ! aşa de atrăgătoare, cu sclipirile el de mii de diamante la razele soarelui! aşa de misterioasă şi făcută pe întinsa clmpie, că farmecul săfi te atrage şi te mină necontenit spre locuri depărtate.
Acolo, singur, clnd te culci îu patul sătt virginal, somnul— un somn dulce — te cuprinde, şi dat el, Iţi dai ultima sclntee a vieţel, pentru că Ea, te vrea tot, aşa cum eşti, şi nu suferă să te Împartă.
Copila capricioasă te stringe lu răceala sa nepăsătoare, adormitoare, pentru a nu te mal lăsa nici odată. Şi, ciud simte un moment căldura corpului, ta dispare, se topeşte, spre a uu’ţl lăsa mulţumirea că al stăptnibo.
In tăcerea I rece şi majestoasă, se duce încet, departe, lu vlrfurile şi prăpăstiile munţilor, clnd raza dulce a primă-verel o surprinde.
Acolo, stăplna veclnică a Înălţimilor, Îşi alege logodnicii printre călătorii cel mal Îndrăzneţi, pe cari 11 jertfeşte recel şi imaculatei sale albeţe, pe clnd lu vale, de sub mantia I nemărginită, natura redeşteptată de soare, Dumuezeul lumiuel, se îmbracă In culoare verde, semnul speranţei.
Semnul speranţei fugitive!
Şi vecinie retrăglndu-se lu faţa razelor aurii, revine veclDic tn lumina mohorltft spre a Îmbrăţişa noul amanţi, noul mizerabili al societăţel, cari cad jertfa frumuseţel sale crude şi virginale.
Aşa e Iarna : mumă rea, vitrigă a sărmanilor !
.. m. c.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la 17 Martie
*	(Urmare)
D. Poenaru-Bordea vorbeşte In contra lncbiderel; pentru a arăta că cărbunii de Westlalia cosfă pe Stat mult mal mult de cit cel de Cardif. Că aceiaşi cărbuni sunt de proastă calitate şi uu se pot întrebuinţa şi alte multe puncte asupra acestei materii, pe cari voeşte a le desvolta şi dovedi.
Discuţia se Închide.
D. D. Sturdza spune că Io studiul Parlamentului sunt multe proiecte de legi şi, dacă va fi trebuinţă, sesiunea se va prelungi piuă In luna Mal. Acum Insă, clnd sunt budgetele la ordinea zilei, primul ministru propune că piuă la sflrşirea discuţiu-nel lor, Camera să ţie şedinţe de la orele 8 dimineaţa plnă la 6 seara. Regulamentul permite aceasta.
Mare ilaritate şi zgomot in incintă. In zadar d. Giani agită clopoţelul. Zgomotul e la culme şi toţi deputaţii se agită.
D. Dobrescu-Prahova. înţeleg ca Adunarea singură să-şi reguleze modul cum să ţină şedinţele, dar e de neînţeles ca banca ministerială să reguleze acest lucru. Aceasta este o impietare asupra drepturilor parlamentare. (Aplauze). In nici o ţară din lume nu s’a văzut acest lucru.
Dacă voiţi ca şi lu parlamentul nostru să se repete scenele din parlamentul vienez, faceţi-o. (Zgomot şi protestări Intre mame-lucl. Mărgariteştil vociferează. Zgomotul este infernal, nu se mai înţelege nici un cuvint. To{i mamelucii urlă).
D. Dobrescu-Prahova : Aţi început de acum să dovediţi că am dreptate.
Dar noi suntem de 'vină că guvernul a adus atit de ttrzitt budgetul ?
Guvernul este de vină. Dacă voiţi ca budgetul să se voteze aşa â la vapeur să o faceţi, dar să o ştim şi noi. Veţi şti lusă că vă trebuie 2 treimi.
Nu suntem noi vinovaţi de greşeala băn-cel ministeriale. (Zgomotul este asurzitor. Toţi mamelucii sunt in picioare. D. Giani sparge clopoţelul de pupitru şi nu reuşeşte să facă linişte.
D. N. Fleva spune că este parlamentar vechili şi n’a văzut, nici n’a auzit de şedinţe iuceplud de la 8 dimineaţa. Lucrul este grav şi ca fond şi ca formă. Uu guvern care se respectă nu trebue să se amestece In mersul Adunării.
Voci mameluce : Are delegaţia noastră.
D. Fleva: Efl vă respect prea mult ca să vă consider pe d-v., ca o anexă a guvernului. Cred că fie-care din d-v. are o individualitate a sa proprie. (Aplauze furtunoase).
Cînd am văzut pe d. prim ministru lutDd cuvlntul, eu am crezut că va anunţă retragerea cabinetului. (Silve de aplauze, strigăte de bravo).
Este o chestie de demnitate ca să nu permitem guvernului să se amestece in regulamentul Adunărel.
Tofi deputaţii vorbesc de odată.
Mamelucii susţin că regulamentul nu cere două treimi pentru votarea acestui lucru. Discuţia este foarte aprinsă şi gălăgia este de nedescriB.
D. D. Sturdza spune că nu se amestecă in regulamentul Aduuărel, dar a făcut o simplă propunere rugătoare Camerei, pentru ca bugetele Statului să poată fi votate.
Primul ministru spune că chiar d. Fleva a făcut o asemenea propunere tu anul 1891, pe clnd era deputat, şi citeşte dezbaterile de atunci pentru a’şl dovedi afirmarea. Mamelucii aplaudă. Mârgăritescu şi Filipoiu strig bravo. Nae Stătescu, sare In sus. Zgomotul este inferual, asurzitor).
D. Fleva. EQ nu eram ministru, eram simplu deputat.
D. C. Nacu spune că propunerea şefului partidului...
D. Fleva. nu mal este şef ; a fost decapitat în întrunire publică. (Salve de aplauze în minoritate). Mamelucii se agită şi vociferează).
In zarva ţigănească, ce ee produce, se aud cuvintele Zapa, logofătul prinţesei Gor-ciacof, escroci, pungaşi.
Scandalul e la culme. Deputata se ameninţă intre dinşii. Liniştea, relativă, nu se poate face de cit după un sfert de oră.
D. C. Nacu susţine că guvernul poate să se amestece tn regularea dezbaterilor şi aceasta nu insemuează că majoritatea e la ordinul guvernului.
Este vorba să se ştie dacă pentru aceasta trebuie două treiml.Se cere două treimi dud este vorba de prelungirea şedinţei, dar nu şi pentru fixarea orei de începere a şedinţei.
Budgetele trebuesc votate. Nu se poate spune că nu se lasă timpul de discuţie, de oare-ce budgetul este o lege anuală, care mal cu deosebire anul ăsta u’are mari modificări. Cu interpelările cari sunt la ordinea zilei, nu vom putea termina alt fel nici odată. Dacă renunţaţi d-v., la interpelări, atunci rănun{em la propunere. (Ilaritate).
ficsudal
Mamelucii cer închiderea discuţie.
Minoritatea protestează.
D. Scortescu: Cer cuvlntul în chestie de regulament.
D. Preşedinte Giani: S’a cerut Închiderea discuţiei, nu vă pot da cuvlntul.
D. Scorfescu se înfurie şi insistă timp de 20 minute, să i se dea cuvîntul.
Preşedintele ii răspunde pe acelaşi ton. Zgomotul este asurzitor.
D-nii Apostol şi Dobrescu-Prahova protestează în contra procedeului preşedintelui. Toţi strigă de odată: Preşedinte şi opoziţie.
D. preşedinte Giani: D. Barbu Dela-vrancea are cuvlntul In contra închiderii discuţiei.
D. Scortescu: Nu se poate. Am cerut
cuvlntul In chestie de regulament şi am precădere.
Scena aceasta se repetă în mijlocul unui zgomot infernal de cel puţin 20 de ori în şir.
La un moment dat, nimic nu se mai poate înţelege. Nu se aud de cit strigătele de protestare ale opoziţiei şi răspunsul preşedintelui.
D. Giani voeşte să explice cum stă cazul. D. Scortescu: N’am explicaţii de primit. Am cerut cuvlntul lu chestie de regulament şi trebue să mi i daţi, am precădere.
D. Apostol: Daţi cuvlntul d-lul Scorţescu, nu puteţi să-l refuzaţi.
D. Preşedinte : Datt cuvlntul d-lul Dela-vrancea, In contra lncbiderel.
D. Scortescu : Nu se poate, nu las pe nimeni să vorbească. Trebue să-mi daţi cuvlntul lu chestie de regulament.
Voci din majoritate ? La ordine ! La ordine !
Iuelnt a Camerei râsnnă de strigătele mamelucilor.
Scandal la cnluie
Intr’un moment de zăpăceală, preşedintele Giani, profită şi pune la vot închiderea discuţiei.
Mamelucii se ridică şi aplaudă. Protestările sunt de astă dată de o energie culminantă. D-nil Delavrancea, Fleva, Scorţescu, Apostol şi mulţi membri din dizidentă se reped spre tribuna preşedintelui.
—	Ruşine! ruşine! strigă minoritatea în cor.
—	Nu puteţi vota închiderea cînd eti aveam cuvîntul în contra lnchiderel, strigă d. Delavrancea.
Zgomotul este îngrozitor de neînchipuit. Mamelucii sunt furioşi. Dizidenţa protestează din răsputeri. _
Cîţî-va mameluei propun să dea afară din incintă pe protestatori.
Revolta dizidenţilor este imensă. Cu toţii ameninţă cu degetul banca ministerială.	w
O să vă dăm pe voi aiară. Ruşine! ruşine! Nu se mal poate descrie starea scandalului şi a dezordine!.
Văziml să nu mal este nici un chip de a face ordinea* preşedintele părăseşte fotoliul preşiden-ţlal.
Biuroul cedează
La redeschidere, d. Scorţescu insistă pentru a i se da cuvlntul şi protestează în contra procedărel biuroulul.
D. Giani. El bine, aveţi cuvîntul.
D. Scortescu spune că art. 28 din regulament este categoric şi dă dreptul deputaţilor de a vorbi ori clnd în chestie de regulament.
Revenind la cestiune, spune că art. 43 din regulamedt spune că propunerile trebuesc să meargă în secţii. Camera nu trebue să încalce regulamentul şi drepturile minori-ţâţei. (Aplause). Dacă d v. opuneţi forţa ma-jorităţei, vom opune şi noi alte forte. (A-plause).
Propunerea ministrului preşedinte nu este de cit un joc de cuvinte. Este vorba de o prelungire şi trebue pentru votarea
ei */..	:
D. preşedinte Giani caută să explice că nu este vorba de două treimi ci de majoritate pentru votarea propunerel.
D. Dobrescu-Prahova, asupra punerel vo-tubil, cere votul cu bile şi cu apel nominal. Caută apoi să dovedească că şi şedinţele de dimineaţă sunt tot o prelungire şi pentru votarea lor trebue două treimi.
D. Al. Marghiloman spune că propunerea făcută de d. Sturdza,—ca ministru, uu ca şef al liberalilor cum a spus d. Nacu,— este în vederile regulamentului.
Propunerea de prelungire, aşa cum este ea făcută chiar ca ori şi ce fel de prelungire, ca să fie votată are trebuinţă de două trei Lucrul este clar şi nu suferă discuţie. Ultimul articol al regulamentului Camerei consfinţeşte acest lucru. (Aplause prelungite)-	.	,
Aceasta este consfimţirea uuul drept parlamentar şi o apărare a biuroulul.
Terminînd, d. Marghiloman spune că biuroul trebue să interpre'eze cum trebue regulamentul.
D. Delavrancea contestă băncel ministeriale dreptul de a face propuneri In chesMe de regulament.
Vorbind apoi de procedeul incalificabil cu care s’a închis discuţia, prin surprindere la moţiunea d-lul C. Nacu, d. Delavrancea spune că aceasta este o desfiinţare a întregului regulament al Camerei.
(D. C. Brătianu, alături cu FilipoiQ şi Mârgăritescu, Întrerupe pe orator).
D. Delavrancea dovedeşte in mod evident că pentru votarea acestei propuuerl trebuesc două treimi.
La nrmo urmelor veţi face cum veţi crede, termină d. Delavrancea, dar nu veţi face însă ceea ce nici un guvern nu a făcut pînă acum. (Aplauz*). Pe lingă inimă şi minte sănătoasă, trebue să ţineţi seamă şi de obraz. (Aplauze furtunoase).
Nu toţi dintre noi suntem rentieri. Suntem foarte mulţi sărăci, cari trăim diu munca noastră. Suntem săraci şi ne fălim mal mult de cit mul(I bogaţi. (Aplauze furtunoase).
A vota această propuuere, Înseamnă a ne da afară diu Parlament pe noi săracii. D sa propune mal bine şedinţele de noapte. (Aplauze prelungite).
Discuţia se Închide.
Propunerea se pune la vot cu apel nominal şi cu bile.
D. Scortescu cu două treimi, de sigur.
D. C. Dimitrescu Iaşi care presidează : Cu majoritate.
Se procede la vot Iu mijlocul unul sgo-mot infernal.
Resultatul votului este următorul :
Votanţi ....................133
Bile albe pentru.............83
lille negre contra • • • • 50 înainte de proclamarea votului, d. Dobrescu-Prahova cere cuvîntul asupra pro-clam&ret.
D. preşedinte Duniitreseu-Iaşi: Să proclam votul lntîiâ.
Disidenţii în cor: Nu se poate :
Se face un sgomot teribil.
Opoziţia strigă într’o voce : Două treimi! Două treimi!
Zgomotul este de nedescris.
Preşedintele proclamă votul în strigătele de protestare ale oponenţilor.
Tumultul este infernal. Deputaţii bat în pupitre, but cu picioarele în scaune.
Strigăte de MMuo! escroci parlamentari ! MMuo! neruşinaţi ! răsună din toate părţile.
D. Politimos, adreslndu-se către d. Du-mitrescu Iaşi, presideut :
Mişti un slugoi al guvernului !
D. Preşedinte. D-le Politimos, te chem la ordine.
D. Politimos: Să nu uiţi d le Dumitrescu că eşti ales de Cameră iar nu de guvern şi nu prezidezi cinstit.
Mişti nedemn, neruştna-tulel
D. Dobrescu-Prahova. Aceasta este o escrocherie pari intentară.
Zgomotul continuă cu aceiaşi intensitate şi liuiduelile la adresa băncel ministeriale se ţin şir.
In mijlocul zgomotului.
D. Al. Djuvara : Cer cuvlntul asupra pro-clamărel votului.
Mamelucii fac zgomot şi voiesc să-l Împiedice.
D. Al. Djuvara, avînd cuvîntul asupra proclamării votului, spune că aceasta este o suprimare a regulamentului Camerii şi că interpretarea regulamentului făcută de d. Nacu este necinstită.
Mârgăritescu. Nu vorbi de ciuste, d-Ie Djuvara, d-ta care al tăcut conservatorism la ministerul justiţiei.
D. Djuvara: la ministerul justiţiei am făcut ca magistratura să fie respectată, cu tot asaltul deputaţilor, puţini la număr, o mărturisesc, spre onoarea Camerei, dar printre cari d-ta erai în frunte, cari mă sugrumau pentru favoritismele şi nepo-tismele lor. (Aplause prelungite).
Venind la chestiune, d. Al. Djuvara spune că lu 1890 regulamentul Camerei a fost modificat şi tocmai art. 22 s’a discutat atunci şi nici vorbă nu a fost câtrebue două treimi pentru votarea preluugirel şedinţelor.
Ceva mal mult, d. Palade era de această părere şi chiar d-sa a cerut pentru votarea două treimi.
Acest procedeu spune d. Djuvara, este o violentare a minorităţilor. (Aplauze prelungite).
Procedeul este odios şi liberalii l’au mai încercat şi aii pătimit de pe urma lui. (A-plause prelungite).
D. G. D. Palade, ministru de justiţie», spune că nu a fost d sa de părerea pe care i-o atribue d. Djuvara la discuţia modificării regulamentuluI. Oratorul nu-şl dovedeşte Insă afirmarea cu nimic, pe clnd d. Djuvara a dovedit cele enunţate cu dezbaterile parlamentare.
Dar opoziţia ne face aceste scene şi dis-cuţiunl cu inteuţiune de a ne Împiedica să lucrăm; e vorba de obstrucţionism.
ProteslărI In băncile disidenţilor.
D nil G. Dobrescu, Fleva, Delavrancea, Em. Porumbaru, Apostol cer cuvîntul In ciestie personală.
D. Dobrescu Prahova dovedeşte că ministrul de justiţie, asupra unei propuneri făcută Iu Camera conservatoare de d. Duca. pentru a se deschide şedinţele la orele 12 In loc de ora unu, a spus că aceasta este o modificare a regulamentului şi a cerut aplicarea art. 122. Acesta era obstrucţio-nismul pe care d. Pallade 11 tăcea atunci d Iul L. Catargiu.
D. Dobrescu citeşte pasagiul întreg din Monitorul Oficial, cu discursul d-lul Pal-lade, în aplauzele frenetice ale disidenţilor.
D. N. Fleva. In chestie personală cu d. Sturdza, spune că primul ministru a luat în serios o glumă făcută de d-sa, pe cînd In Cameră tăcea opoziţie guvernului Florescu.
O glumă, un caraghioslîc al med, a fost de ajuns ca să fie luat In serios de d. D. Sturdza şi să facă propunerea caraghioasă de astă-zl.
Asupra cuvintelor spuse de d. Pallade, prin care vrea să arate că opoziţia face obstrucţionism, este un proces de intenţie ce ni se face, spune d. Fieva. Dar guvernul este atlt de bolnav şi umblă după tot soiul de oblojell pentru ca să nu cadă.
Proclama, ea votului de azi este un aet ilegal pe care guvernul l’a făcut, aceasta Înseamnă punerea minorităţel In afară din lege şi cînd noi suntem puşi în afară din lege avem şi noi dreptul să eşim din lege. (Aplause frenetice, strigăte de bravo).
D. Palade răspunzlnd voeşte să încurce chestiunea şi spune că atunci clnd a propus votul de s/« pentru prelungirea şedinţelor era vorba de prelungire pentru o întreagă sesiune, dar acum nu este vorba de cît de clteva şedinţe. Claritate).
Mini trul de justiţie spune apoi că opoziţia din Cameră face jocul conservatorilor şi califică cu această ocazie pe d. Fleva de cal al tramvaiului politic. (Protestări energice lu opoziţie).
D. Delavrancea In chestie personală spue că părerea d-lul Palade asupra obs-trucţionismulul opoziţiei este o părere personală dar greşită. Ca dovadă că nu obs-trucţiouism face opoziţia, este faptul că legea instrucţiei a fost votată iît se poate de repede şi uu se poate spune eâ cine-va din opoziţie a căutat să facă obstrucţionism.
Revenind la votul ilegal dat de Cameră, d. Delavrancea spune că aceasta nu este numai o măsură despotică faţă cu opoziţia, dar este sugrumarea tuturor tradiţiilor parlamentare. (Aplause frenetice).
Sturdza ridiculizat
D. D. Sturdza cere cuvlntul.
Opoziţia strigă din răsputeri:
—	Nu mai vorbi, las’o pe mîine, noi plecăm.
Şi pe clud primul ministru sta lu picioare gata de a vorbi, Întreaga opoziţie defilează prin faţa băucel ministeriale şi ’1 lasă singur In Cameră.
—	Nu mal e Camera în număr,—strigă mal mulţi deputaţi,—ridicaţi şediuţa.
Iu Cameră rămln numai ciţl-va mame-luci cărora primul ministru le spune clte va vorbe înglnate şi fără rost, că toţi trebue să se devoteze şi să lase iuteresele lor a să vie la votarea budgetelor, că nu leneşa şi munca trebue să fie deviza unul Parlament.
Aceste aberaţiunl erafl aşa de fără rost,
In ctt mal mulţi deputaţi îşi făcea0 cruce.
Şedinţa s’a ridicat la orele 6,anunţtndu-se cea viitoare pentru azi la orele 8 dimineaţa.
Şedinţa de la 18 Martie (dimineaţa)
Şedinţa se deschide Ia orele 9 dimineaţa sub preşedinţa d-Iul D. Giani.
Nu se ştie cîţl deputaţi sunt din faţă. Apelul nominal nu se face.
Pe bauca ministerială toţi miuiştri.
Fără a face apelul nominal şi fără a citi sumarul şedinţei precedente, preşedintele, după ce declară şedinţa deschisă, declară aprobat şi sumarul şedinţei, care n’a fost citit şi tot odată dă cuvîntul d-lnl Stoicescu în citirea raportului asupra budgetului.
D. V. Gogămiceanu cere cuvîntul asupra sumarului.
D. preşedinte Giani îl refuză.
Se face imediat un zgomot infernal. Toţi mamelucii vociferează şi ameninţă pe d. Cogălniceanu, care protestează din răsputeri contra modulul ilegal de a pro:ede al biuroulul.
Castorul Delimareu se repede la banca in care şade d. Cogălniceanu, îl ameninţă şi U bate cu pumnul in pupitru, scandalul e asurzitor.
Raportorul mormîe la tribună, citiud raportul.
In acest timp sosesc şi parte din opo-sanţf.
D-uiI Fleva şi Scorţescu cer cuvîntul In cestie de regulament.
Mamelucii în cor : Nu se poate.
Zgomotul e iarăşi asurzitor.
După citirea raportului, d. preşedinte dă cuvlntul
D lui N. Fleva, care începe prin a spune că deputaţii, siliţi de 1 anca ministerială lu mod ilegal de a veni Ja o şedinţă da dimineaţă, afl fost chemaţi cu poliţia de siguranţă ca să vie dimineaţa la şedinţă. Este nedemn, şi aceasta este o înjosire a parlamentului
Mamelucii protestează. Vociferările Măr-găriteştilor, Delimarcilor şi ale celor-Valţl slugoi sunt sălbatice.
D. N. Fleva spune că la toţi deputata, agenţii siguranţa s’au dus şi astară şi azi dimineaţă să vie la Cameră.
Mamelucii protestează.
—	Asta nu e chestie de regulament.
D. N. Fleva: Mă ertaţl; este foarte de regulament; ştiut este că poliţia Camerei o face preşedintele, iar nu agenţii siguranţei publice. (Aplauze frenetice tu opoziţie).
D. N. Fleva coutinuîud, spune că o luat numele agentului siguranţei care a venit la d sa. El se numeşte N. Ionescu şi avea lista deputaţilor cu sigiliul poliţiei. Sunt deputaţi din majoritate cari pot afirma aceasta. D. Ciocazau a primit vizita agentului secret.
D. Ciocazan: Este adevărat. (Aplause furtunoase).
D. Politimos: 1>. preşedinte a cedat puterile d-sale poliţiei de siguranţă!
D. N. Fleva: Dacă guvernul lasă pe deputaţi pe mina politiei, tfl îutreb biuroul ce Înseamnă această procedare ? Dacă biuroul nu va lua nici o măsură In t onii a acestei insulte aduse parlamentului, atnncl şi biuroul nostru face parte din serviciul de siguranţă. (Aplause furtunoase).
D. Preşedinte : Mal parlamentar domnule Fleva.
D. Politimos către preşedinte: Taci din gură, d-le; dă te jos d’acolo ! Te ai cocoţat într’un loc unde nu meriţi să stai. Nu tl-e ruşine! (Aplauze).
D. N. Fleva, în altă chestie de regulament spune ca u’a fost la deschiderea şedinţei şi i se spune ca nu s’afl aplicat prevederile regulamentului,
Mamelucii; Ba, s’afl aplicat.
D. N. Fleva citeşte art. 24 din regulament unde se spune că la începutul şedinţei trebue să se facă apelul nominal şi să se citească sumarul şedinţei precedente.
S’a citit apelul nominal ?
Mamelucii: S’a citit.
Opoziţia, în cor, protestează.
—	Nu este exact; nu s’a citit nici apelul nominal, nici sumarul n’a fost citit.
D. N. Fleva: O a treia chestie de regulament. După ce ne aţi adus Ia Cameră într’o oră cînd numai salahorii sunt pe stradă... Mamelucii vociferează, şi bat cu pumnii în pupitre.
—	Nu suntem salahori! urlă Mărgări-teştil, Delimarcil şi alţi Fitipol.
D. N. Fleva. N’am spus că d-nil deputaţi sunt salahor), dar am spus că eram pe strade o dată cu salahorii.
Venind la chestie, d. Fleva spune că d. preşedinte a călcat dreptul de interpelare al deputaţilor, dînd cuvîntul raportorului budgetului înainte de a da cuvlntul interpelaturilor cari afl interpelări la ordinea zilei.
D. Preşedinte Giani spune că u’a călcat de loc regulamentul. In ce priveşte dreptul de interpelare, d. Giani spune că desvolta-rea lor o lasă In şedinţele regulate de după amiazl, pentru dimineaţă regnllnd discuţia budgetelor.
Discuţia se închide.
D. Preşedinte dă cuvlntul d Iul Dobrescu -Argeş, In discuţia generala asupra budgetului.
D. Dobrescu-Argeş se sue la tribună In aplausele minorităţii.
D. Dobrescu spune că puterea executivă fuge de controlul parlamentar. Budgetele se aduc In Cameră numai cu clte-vazile înainte de data punerel lor tn aplicare şi guvernul face presiuni şi rugăminte enorme pe lîngâ majoritate ca să le voteze lu pripă. Sistemul este cît se poate de nenorocit.
Asupra budgetului, oratorul dovedeşte că el este monstruos; că cifrele înscrise Intr’în-sul nu suut Întemeiate pe uu calcul serios şi evaluaţiunile sunt arbitrarp. F«ptul că ministrul finanţelor a înscris 100.000 lei mal mult la impozitele funciare, este o erezie financiară, clud anul agricol a fost atit de răi).
Oratorul vorbeşte apoi de legea patentelor şi întreabă guvernul pentru ce a depus proiectul şi, l’a retras ln urmă. Voia guvernul să astupe cu acest proiect golurile bugetare şi văztnd că legea nu poate trece ln Cameră, a echilibrat bugetul, uni-fltud cifrele,
www.dacoromanica.ro
i se citi in paff. IV informaţiile din ediţia de azi dimineaţă, precum şi darea de seamă a cons-f ti iu ir ei majorităţilor, ţinută aseară la Senat.
In anii cel mal buni, sporurile budgelare nu trec peste 5 milioane. Cum guvernul umfla acum bugetul cu un spor de 8 milioane, mal cu seamă după ani agricoli atlt
de răi ?	.
Liberalii spun că conservatorii afl lăsat un deficit de 27.000.000. Cu ce afl astupat acest deficit de cari vorbesc dinşl, în aceşti trei ani răi din urmă?
La orele 11 şi jumătate şedinţa se suspendă pentru 2 ore. După amiazl se vor lua interpelările, urmlud ca d. Dobreseu-Argeş să continue mline.
Şedinţa de după a mi azi
Şedinţa se redeschide la orele 2 sub preşedinta d-lul D Giani.
La ordinea zilei interpelări.
Interpelările d-lor Dobrescu Prahova şi Morţun se amină, d-nil interpelatorl lipsind.
D. D. Bildirescu are cuvîutul în desvol-tarea interpelării d-sale, adresate d-lul ministru dc interne asupra ingerinţelor prefectului de Teleorman în alegerile judeţene.
SENATUL
JŞedinţa de ta 17 Martie
(Urmare)
Dlscur&nl d-lni T. Miilorescu
D. Titu Maiorescu : Voiţi voia, d-lor senatori, pentru luarea în consideraţie a proiectului asupra învăţămîntulul secundar şi superior, căci nouă ne e indiferent dacă pe acea bancă se află d. Haret sad vre-un alt ministru, sad dacă legea e alcătuită de partidul liberal sau de vre-un alt partid.
Ed şi amicii mei politici privim această reformă ca repreziutind interesul general iar nu ca o operă de partid.
De aceea nu vom fi în contra legel. In afară de asta, legea pe care o discută acum Senatul, a fost o operă la care ad conlucrat mal mulţi miniştri, şi diferite partide şi de mal mulţi ani.
D. Maiorescu enumeră după aceasta a-vantagiile ce se vor obţine de aceasta lege. Şi arată noua direcţiune ce se dă învăţămîntulul secundar şi superior.
In afară de liniile cele mari al proectulul, void avea de făcut continuă d. Maiorescu, mal multe observaţiunl pornite din interesul pur al învăţămîntulul, şi aşi face urări ca ele să fie ţinute în seamă.
înainte de a face aceste observaţiunl, aşi avea de semnalat un inconvenient destul de grav. Legea aceasta votată de Cameră, a venit în discuţia maturului corp deşi o asemenea reformă, ar trebui să fie luată în cercetare mal întîl de Senat, care numără într’insa pe representanţil celor două universităţi şi un mare număr de profesori u-niversitarl.
Cu toate acestea ce am văzut în comitetul delegaţilor Senatului ? O discuţie uşoară. O cercetare la care n’a asistat represen-tantul Universităţel din Iaşi, d. Foni, care trebuia să asi-te şi care invitat fiind după propunerea mea, a răspuns că nu poate veni. Apoi, cum s’a procedat faţă cu amendamentele prezintate ? Nu s’a ţinut nici o seamă.
Toate amendamentele au fost respinse. E un obiceiu grav. Hotărîrea aceasta de a elimina or-ce amendam nt din capul locului este o atingere a demnităţel noastre de senatori. Cum, d-lor, legea este atlt de perfectă în cît nu e admisă nici o modificare? Este aceasta o procedare contra căreia tre-bue să ne ridicăm, căci ni se ştirbeşte cel mal demn avut al nostru: Liberu arbitru.
După aceasta d. Maiorescu se întreabă cum ar putea să judece Senatul în cunoştinţă de causa desbaterile din Cameră asupra proectulul şi sâ-şl dea o părere mal reală asupra tuturor cuvîntărilor rostite şi asupra modificărilor introduse, dacă toate aceste dezbateri n’afl fost încă publicate în Monitorul Oficial. Suntem azi în 17 Martie. Monitorul de azi conţine abia dezbaterile din 7 Februarie. O lună şi zece zile de în-tîrziere. Aceasta este de neertat şi ne mal pomenit.
S’a susţinut de ziarul d Iul Fleva, că un amendament propus de d-sa şi admis de guvern nu figurează în proiectul ce se propune Senatului. Cum s’a iutîmplat această mistificare? Cine are dreptate? D. Fleva satî d Haret? Dar în sprijinul d Iul Fleva viue însăşi «Voinţa» care în darea de seamă a şedinţei de atunci menţionează exact faptul pe care îl uenunţă «Dreptatea».
Aşi vrea să am o lămurire precisă în aceasta privinţă, zice d. Maiorescu.
Venind apoi la critecele pe care Ie are de formulat asupra legel, arată nechibzuita măsurel ce figurează în lege ca o clasă să nu aibă mal mult de 50 elevi; mal la vale oratorul arată absurditatea Impărţirel examenului de capacitate, la care sunt supuşi profesorii de curs secundar, in examen principal şi secundar.
D. Maiorescu critică şi dispoziţia prin care se fixează de ministru numătul de patru profesori cari să compue comisiunea examinatoare pentru clasa 4-a gimnazială şi a 8-a liceală şi întreabă de unde s’a luat această ţifră de 4 şi care e raţiunea el ?
D. Maiorescu ’şl termină substanţialul şi frumosul săi! discurs, denunţtnd măsura anti-liberală privitoare la docenţi cari după noua lege trtbue să aibă permisiunea ministrului sprea preda cur uri libere la universitate. A-tuncl ce însemnează cuvîutul de curs liber cînd e necesară permisiunea ministrului ? ’
lntr’o peroraţie de o rară vigoare, d. Maiorescu critică obiceiul nefast pe care îl are partidul liberal de a amesteca studenţimea universitară în luptele politice.
ha orele fi şedinţa se ridică. Azi vu vorbi fi- Haret.
Şedinţa de la ÎS Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 20 sub-preşedenţia d-lul General Budişteauu.
t reseuţl 85 d-nl senatori.
■ e dă citire unei petiţii a mal multor a-
legătorl din Galaţi, cari cer invalidarea ale-
gerel d lui Panu.
D. Perieţeanu-Buzău cere să i se dea dosarid pentru construcţia şoselei Buz'0-Frontierâ.
Se intră în ordinea zilei.
D. Gr. Ştefănescu, rectorul universităţel din Bucureşti, are cuvîutul în discuţia legel îovăţâmîntnlul.
Onorabilul rector găseşte că legea e folositoare, mal ales că s’a ţinut seamă de nevoile pe cari le-a arătat experienţa şi a-pliearea legel de la 64.
D sa critică unele disposiţiunl de puţin interes conţinute în proiectul d-lul Haret, şi apoi face teoria lnrăţămlntulul secundar.
Conflictul ispano-american
Madrid, 17 Martie.—Conferinţa d lui Wod-dford cu miniştrii a ţinut o oră; nu se cunosc rezultatele conferinţei. Miniştrii afacerilor streine şi coloniei afl conferit apoi cu d-nu Sagasta.
Barcelona, 17 Martie.—Se prepară imbar-carea unor detaşamente de artilerie pe două corăbii, pentru apărarea insulelor Canare.
Washington, 17 Martie.—Senat. D-nu Ra-wins, democrat, presintă o resoluţiuue tin-zlnd la recunoaşterea independenţei Cubei şi la declararea unul rezbel Spaniei.
D-nu Foraker, republican, presintă o re-soluţiune linzlnd numai la recunoaşterea independenţei Cubei.
Consiliul de miniştri s’a ocupat azi de mesagiul d-lul Mac Kinley şi de ultimele depeşl ale d-lul Woodford, care ar fi asigurătoare.
Un membru al cabinetului a declarat (ft situaţia este mult mal bună de cit acum trei zile.
Madrid, 17 Martie. — O linişte desăvîr-şită domneşte în toată Spania. Opinia publică este mal liniştită ; se crede că neînţelegerea cu Statele-Unite se va regula cu binele.
Guvernul este decis să facă ce i o fi eu putinţă pentru a evita războiul, dacă nu se aduce vr’o atingere onoarel şi demnităţii Spaniei.	____
Depeşile de azi
(Serviciul «Agenţiei Rjmîne>)
Viena, 17 Martie.— Prinţul Ferdinand al Bulgariei a plecat la Sofia.
Madrid, 17 Martie.—D. Woodford, ministrul Statelor-Unite, a avut a-seară o conferinţă însemnată eu ministrul afacerilor străine, şi i-a remis un estract al raportului comisiunel americane In privinţa exploziei vaporului Mâine.
Washington, 17 Martie.—Mesagiul d lui Mac Kinley vorbeşte de un schimb de vederi amicale între Statele Unite şi Spania urmat de vizita vaporului Mâine la Havana şi de aceea a înc.rucişătorului Viz-caya la Neiv-York.
Mesagiul relevează şi \bunul efect produs de schimbul acestor vizite amicale şi face să reiasă excitaţia exlra-ordinară provocată în Statele Unite de explozia vaporului Mâine excitaţie ce a dispărut îndată în faţa unei decisiunl de luat în mod calm faţă de nişte dovezi sigure. — Este vorba de a avea dovezi înainte dea judeca.
Mesagiul conchide enumărînd conclu-ziunile raportului în privinţa exploziei lui Miine şi invitînd congresul să discute lucrul cu înţelepciune.
Paris, 17 Martie. — Se anunţă din Madrid lut New-York-Herald, că d-nu Woodford, ministrul Statelor-Unite pe lingă guvernul spaniol, ar fi exprimat convingerea sa că o pace repede şi sinceră între Spania şi Statele- Unite se va asigura înlr’un termen foarte scurt f că această pace va păzi onoarea Spaniei, va asigura insulei Cuba o adevărată dreptate şi va protege interesele americane.
New-York-Heral adaogă că întrevederea dintre d-nil Woodford şi Sagasta va avea o însemnătate istorică.
Cel din guvern ’şl-au pierdut minţile. Neaviud majoritate iu parlament, recurg la tot felul de procedeurl nernşiuate pentru a obţine, prin surprindere, votarea bugetului.
Şediuţa de azi dimineaţă a Camerei, — de alt-fel arbitrar şi 1-legal anuuţală,—s’a deschis iară să se facă apelul nominal al deputaţilor, şi, ce e mai grav, fără măcar să se citească sumarul şedinţei precedente.
Ln orele 9 preşedintele Giaui, urmat de vre-o 70 de deputaţi, năvăleşte tu Incinta Camerei, se urcă pe fotoliul preşldenţlal şi fără multă vorbă dă cuvîutul d-lul €. Htoicescu pentru a citi raportul asupra bugetului.
In zadar cîţi-va deputaţi disidenţi protestă contra acestei escrocherii.
I>. tillani n aude, n’a vede, Iar Iu mijlocul protestărilor, pomădatul Molccscu continuă să ’şi citească raportul fără să'l poată auzi ciue-va.
Ordinara escrocherie comisă de postmeridlanul Olani — de astă dată antemerldian — este de alt-iel la nivelul demnităţel tuturor salahorilor cari alcătuesc majoritatea guvernamentală.
Voinţa Poporului diu Craiova auunţâ că grave abuzuri s’afi descoperit lu sarcina in-giuerulul-şef al judeţului Dolj.
IMATIUK
Escrocheria guvernului
Se zice că ar fi vorba de o delapidare de clte-va mii de lefi -	-
Ioginerul-jef a fost suspendat şi parchetul cercetează. .	’ •
Manevre parlamentare
La consfătuirea de aseară a coaliţel liberale opoziţionale s’a decis ca toţi deputaţii drapeliştl şi fleviştl să se întrunească azi dimineaţă înainte de orele’8 la Capsa, aştepttud aici ştirile de la Cameră.
Planul era ast-fel făcut :
Ca să se deschidă şedioţa e nevoe să fie prezenţi 92 deputaţi. Cum Insă guvernul nu dispune azi de acest număr de deputaţi, opoziţia să nu se prezinte, ca nu cum va să contribue la comptectarea numărului trebuincios spre a se putea deschide şediuţa.
Guvernul a făcut Insă sforţările cele mal mari ca să adune guvernamentali cit mal mulţi la Cameră. Astă noapte. Intre orele 11—2 toţi agenţii secreţi ah fost mobilisaţl şi s’aă dus cu o coală, purtlnd sigiliul pre-fecturel poliţiei, la toţi deputaţii, eliiar şi la eel diu opoziţie, scullnd pe unii din somn, ca să-i invite in numele poliţiei să flp la 8 dimineaţa la Cameră.
* * '
Contorm hotărlrel luate aseară la drapeliştl, cel lUtliO a sosit azi dimineaţă la Capşa d. deputat Piteşteanu, la orele 7.25.
Era foarte revoltat de scenele de ieri de la Cameră şi spunea că inttluind ieri pe d. C. Stoieescu, l’a întrebat ce zice la violenţele guvernului. Şi acesta a răspuns :
—	E trist; dacă n’aş fi raportor al bugetului, u’aş veni de loc la şedinţele de dimineaţă !
. . *** "
Al douilea a sosit d. Ionel Grădişteanu la orele 7.37, apoi guvernamentalul şi arhi-cumulardul, cu vr’o şeapte funcţii, M. Gliimpa, la orele 7.45. Apoi la 7.46 d-nil N. Fleva şi Marin Petrescu, pe urină, după clte-va miuute, d-nil Take Ionescu, Ştefan Şendrea, V. Ştefănescu, fraţii Buzdugan, Dim. Apostolu, Dobrovitz, Milieu, Politimos, Scorţescu, etc.
Era o mare animaţie. D. N. Fleva era ln vervă şi striga:
—	Les dernieres jours d’uu condamni (ultimele zile ale unul condamnat) !
S’aă pornit apoi anecdotele, planurile de luptă, etc.
D. Fleva spunea:
—	Azi dimineaţă la orele 7 şi jum. s’a prezintă la mine un cetăţean, client al med, şi mirat că mă vede gata de plecare, mă Întreabă ce e ?
—	Nu vezi ? Ne silesc să începem discuţiile la Cameră de dimineaţă, de la orele 8. Nici nu ne lasă măcar să muncim.
—	Doamne, — răspunde cetăţeanul făcîn-du şi cruce, — asta n’am mal pomenit! De ar trăi Ion Brâtiauu, i-ar goni cu mătura
cea mare de p9 banca ministerială.
*
*	4c
La orele 8 d. Pitişteanu, e delegat să meargă la Cameră, ca să vază ce se petrece acolo şi dacă cum-va şedinţa se deschide, să telefoneze imediat, ca cel de la Capşa să meargă la Cameră şi să i a cu-vlnlul încă asupra sumarului.
La orele 8 şi jumătate, eraă deja la Cameră 55 deputaţi, printre cari şi următorii opozanţi: d-nil Poenaru Bordea, Thoma Că-mărăşescu, Piteşteanu, Ghicâ-Auastasescu şi V. M. Koglănieeauu.
Cel lntîiă a sosit la Cameră mitocanul de la justiţie, apoi rtnd pe rînd d nil Glrbovi-ceanu, Poenaru-Bordea, Titu Frumuşeanu, Kogălniceanu, etc.
La orele 9 Camera nefiiud Încă In număr, — poliţia n’a putut transporta de cit 78 guvernamentali,—şedinţanu s’a putut deschide. In sala paşilor pierduţi Insă mitocanul de la justiţie şi d. Dim. Sturdza ţineau discursuri provocatoare, îndemnînd pe d. T. Giani să deschidă şedinţa fără să mai citească apelul nominal.
V *	|A
*	*
Vestită despre noua violenţă pe care o pregăteşte guvernul, opoziţia de la Capşa a plecat imediat la Hotel Nemţoaica ca să fie aproape de Cameră şi să intervie ctt mal curînd spre a împiedica noua mişelie a guvernului.
Totuşi mişelia a fost consumată ■
La orele 9 şi jumătate, în urma semnalului dat de d. Sturdza, vr’o 70 guvernamentali invadează în sala de şedinţe şi d. Tache Giani, după ce spune vr’o două cuvinte, chiamă la tribună pe d. C. Stoieescu, ca să citească raportul asupra budgetului.
Na s’a citit nici apelai nominal, nici
samarul şedinţei precedente.
Pînă a sosi opoziţia de la hotel Nemţoaica, infamia a fost pe deplin consumată.
Cele ce s’afl petrecut pe urmă urmează la darea de seamă a Camerei.
D. G. Panu continuă a primi numeroase telegrame de felicitare pentru strălucita victorie ce a repurtat la Galaţi.
Iată clte-va din aceste telegrame :
Cimpu-Lung.
Bine-voiţl vă rugăm a primi felicitările noastre siucere pentru triumful ce aţi repurtat de a fi ales seuator al colegiului I de Covurlul.
Onoare colegiului care v’a ales şi care In această ocaziune a dat cea mal maie satisfacţie partidului conservator, reprezintat ln localitate de prea iubitul şi veneratul sâfi şef, d. Lascar Catargi.
(as) G. I. Georgescu, Grigore Andreescu, Nicolae Crassan. C. Em. Marinescu, lătrate Rizeanu, Costache Dumitrescu, Ion Tutuc, D. Rizeanu.
*
Călăraşi.
P<imiţi rugăm respecloascle şi sineerile noastre felicitări. Isbliida bine meritată ce aţi obţinut la Galaţi, este o nouă dovadă că munca rodnică şi cinstită se resplă-teşte.
Hristache Tănase, C. Tănăsescu, Ifarcaş, M. Nicolescu (Boeru). I Banulescu, Codraf, G. Marinescu, I. Vlădoinnu, I. P. Căpă-ftnă, Ion Georgescu, Glig. Chiriac, Gh. Gheorghiu, I. Maxim, G. G. [Cristea, N. Dinulescu.
Craiova.
Cetăţeanul romln, după o tristă şi scurtă experienţă, a Început a’şl face educaţia politica Inlăturlnd promisiunile amăgitoare şi distinglnd pe oamenii de bine; cu exemplu g&lâţenilor şi cu deşteptarea celor amăgiţi vom vedea tu curtnd Îndrumată ţara pe calea normală, rodnică şi cinstită, iudicată de partidul conservator. In numele tutulor amicilor te felicit de reuşită; trăiască Gâlăţeaţi.
George Tirnoveanu.
*
* *
R.-Yîleea.
Vă felicităm călduros pentru reuşita voastră. Ţinted socoteală de modul cum s’a făcut alegerea, ea este un triumf peutru partidul conservator şi o nouă dovada de modul cum sunt apreciate de ţară marile voastre calităţi. Nu vom uita nici o dată că In mijlocul nostru aţi anunţat pentru Intlia oară fuziunea voastră cu partidul pentru care luptăm. Să trăeştl; să trăiască Gălă-tenii; să trăiască iubitul nostru şef Lascar Catargi.
Const. N. Hereaou, I. Sinescu, Nicolae R. Căpităneanu, Nae Dumitrescu, I. I Dunescu, A. P. Bottea, N. Donciu, St. Florescu.
O telegramă sosită din Rusciuk anunţă că s au întî/mplat azi dimineaţă mari turburărî acolo, provocate de falimentul casei Anghe-lofif şi Covacioff.
Trupele au intervenit pentru a restabili ordinea. S’au făcut o mulţime de arestări.
Se zice că sunt şi cîţi-va răniţi.
întrunirea publică ce era să se ţină astă-seară de către o-pozlţta liberală in sala Băilor Eforiei, a fost amînată pentru Vineri seara.
Cu părere de răă înregistrăm ştirea că d. Anastase Buzdugan, fost senator conservator, a încetat erl subit din viaţă la Iaşi.
Transmitem condoleanţele noastre familiei.
Revoltaţi de scandaloasele violenţe de eri ale guvernului, şease deputaţi guvernamentali au plecat aseară acasă.
Printre aceşti şease sunt d-nil Bui-cliu din Iaşi, State Anghelescu din 1.-Măgurele şi Enăşescu din Botoşani.
Un guvernamental despre guvern
Redactorul ziarului Ordinea din Buzău iutervievrlnd pe deputatul guvernamental d. AL Plcleanu asupra situaţiei guvernului, acesta a declarat între altele următoarele :
— Ce crezi că nu ştiam efl cine e Sturdza, ciue e Feriehide şi cele-l’alte puşlamele care formează guvernul de azi? Ii ştiam că bine, dar fiiud-că apucasem sâ’ml daă dimisia din camera conservatoare împreună cu el, şi tiind-că Sturdza m’a impus lui Nicu Constant nescu pe mine şi pe al mei, am crezut de datorie să’i susţinem. Dar m’am plătit şi răsplătit şi m’am săturat de el. Prea sunt proşti şi prea pungaşi !
Dar uumal atlta ?! Em eram la Cameră în comisia budgetarâ. Eă credeam că se va face ca sub conservatori o discuţiune serioasă, că ne vom preocupa de eestiunile mari cari interesează ţara. Dar de unde ! Toţi din toate părţile cereaă clte ceva In interesul lor personal. Partizanii guvernului ’ml-aă făcut efectul unor lupi lihniţi, cari es la drum şi tabără pe clte o vită şi o sfişie toţi din toate părţile. Toţi trăgeafl de bietul budget. Nici că era discuţiuul; numai pretenţiunl, numai dorinţe de satisfăcut. Am rămas uimit. Am vrut să vorbesc. Cine să te asculte ? El uu ascultai! de cît stomacul. M’am supărat, le-am întors spatele şi am plecat. Nu mal merge nene. ’I daă dracului.
ULTliX OUA
Azi dimineaţă la orele 7 d. Me-nelas Ghermani se pomeneşte cu un agent secret, eare-i comunică următoarele :
— D. prim-ministru vă ordonă să fiţi la orele 8 la Cameră.
D. M. Ghermani a dat afară pe nenorocitul trimis al neruşinaţilor Dim. Sturdza şi Caton Lecca.
MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE'
Domnul «Murdiros Chircor», comerciant din oraşul Brăila a făcut cerere la acest minister pentru adăogirea la numele săă patronimic de «Chircor» a eelul de «Borvi-zeanu» spre a se numi «Mardiros Chircor Boreizeanu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Mobila Tapisată
Garnitură Mobile tnpl&ate cu covoare, pluş de uiiltame compus de o canapea, 2 ('oteluri, 4 scaune
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.
Magazin de Mobile I. GLUKMaN
Piaţa AmzeT 5, colţ Calea Victoriei
DOCTORUL S ERLICH
SPECIALIST IN BOALE INTERNE 22, Str. Unbroreni, 22 VoHSUllattuni 9—1 p. ni,
„Moda Parisiană“ colorată
Joul 19 (31) Martie curent, va ap«re cel d’in-tliă număr al ziarului Moda Parisiană colorată, care va coprinde aproape 20 ilustraţii de modă, materia cea mal variată, o hueaiâ de rnusică pentru piauo, o frumoasă gravură colorată pe pagina I şi un patron tăiat, mărime naturala, a unei frumoase manteluţe de damă, care se va da gratis.
In acest număr se va începe uu roman de mare senzaţie, scris lntr’adins pentru Moda Parisiană de celebra scriitoare italiauă Caro-lina Invernizio.
Moda Parisiană se va vinde cu 15 bani Iu toată ţara.
La abonaţi se acordă premii gratuite.
Les Vfritables Fastilles de Vicby
On sait combien les estornacs delicats sont parfois genes au theâtre, en soiree, au concerţ, gmr les malaises de la digestion : 4 bâillements, aigreurs ou pesanteurs ' d’estomac. Quelques Pastilles de Vichy-Etat suffisent potir detruire > ces malaises. II est vrai que ce : bonbon, delicieux au golit,v est fabrique avec le sel naturel extrait de l’eau des sources de I’Etat i frangais, â Vichy, et cela explique f qu’il possede les merveilleuses qualites digestives de ces sources, si connues dans notre paVs sons les noms de Vichy - Câlestins, Vichy-Hopital et Vichy-Grande - Grille._______________________
SUPJKA LICITA^IJE
La 19 Martie 1898, va avea loe asupra licitaţiei pentru vlnzarea:
1)	Moşia Tărtăseştl (Ilfov) 10 minute departe de gara Ciscăneşti. Are case, insla-laţiunl de exploatare splendide; 1624 pogoane. Se poate cumpăra cu 605.000 (305 pogonul).
La 10 Martie s-a adjudecat provizoriii 550 000 lei.
2)	Moşia VoineştI Pajera, o jumătate oră de gara Titu, case bune şi ecarnt le necesare. Se poate cumpăra cu 330.000 lei, (312 pogonul).
Doritorii de ale cumpăra trebue să se prezinte Ia ziua arătată la Tribunalul Ilfov secţia de notariat.
Or- BAUBERGER
Ord. 2—4 p. m.
HOTEL BRISTOL
de la 23 Aprilie a. c. Calea Moşilor 53
închiriat I'ramosnl a'
1111/1111 ICU partamentdin
etajai I al caselor din str. Clemenţei No. 3. A se adresa la administraţia JCpoeei.
Oficiu agricol şi viticol
GARA ULMEVI J. BRECHOIRE
inginer agricol
Cavaler al Meritului agricol, ofiţer ' l ■ Leului şi Soa-elui Persieî Director
In formaţiuni technice relative la difovite culturi şi mal cu deosevire Sn priviuţa viţel. Analisa, determinaţiuusa şi tratamentul boaie-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor americane după pămînturî. Dotdrminarea boalelor viţe şi tratamentul lor. Reconstituirea viii -r cu toptanu. Consultări prin corespondenţe safi cu deplasări.
Tarifu se trimite «lupii cerere.
Planuri de stîne, cocine de porci, staule, graj Auri şi pivniţe Administrare de proprietăţi.
Doctorul E- MANOlESCU
de la Facultatea de medicină din Paris
Hoaţe interne, ile Femei şt Faceri (Mamoş)
Tratează de asemenea boalele de copil şî Syphililice
Consultaţiuni de la 2—5 p. iu.
Pmtru sărăci Luni şi J"ul gratis M
381 Calea Hogilor 381
MOŞIA C0PACIU din Vlaşca se Tinde în Compt la Tribanalal de Vlaşca în ziua de 27 Martie 1898.
Doritorii se vor adresa d-nilor SAMI & ARTHUR, Strada Cara-georgevicî No. 8.
DE VÎKTZAItE
1000 oi sunt de vînzare în comuna Buhalniţa, jud. Neamţu, pentru informaţiunî a se adresa la d-uu fîicolae Soarec, Piatra-N.
De închiriat
O casă mare, situata pe sfrada Schitu-Măgureanu No. 43. Bună pentru Institut saa Autoritate, avîtfd gradină, curte, gaz şi apă.
A se adresa Str. Soarelui No. li
De închiriat
De la SF. GIIEORGIJE 2 prăvălii Sn casele din Calea Victoriei No. 12(», unde este Jochev Clubul (vis-ă-vis de Cismeaoa Roşie).
A se adresa la d-nul Ioan Lalio-vari Sn toate dimineţile afară de Duminică.
CONTABIL şi CORESPONDENT
romln şi german, absolvent al şcoalel superioare de comerciO diu Iaşi, călită ocupaţiune. A ae adresa ia Agenţia de publicitate Carol Schulder, strada Traian No. 144, sub iniţialele
www.dacoromanica.ro
IVii cumpăraţi Maţini sau Unelte Agricole Înainte de a vizita
CEL MAI MARE REPOSMT RE TOT
MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE
REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TU. FLOTHEf DIN GERMANIA
- strada Bibescu-V©«lă, \o. 1 îşi 3 (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştî). - Bucureşti
Bucureşti
Rin Renumita Fabrică TR. EEiiTRER
Premiate cu MERAEIAE R AUR la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrăti în 1891
TRESCRATOREA NOUA „Flother” Model 1898. Patentată
Mjk9R- Prevăzută cu TrlplălCnrătltoare, Trei Vtuluri ceea-ee nu posedă- nici o treeră-toare de orl-ce alt system existent, şi Tobă- pentru bătut Poramb aplicabilă- numai la TREERATOAREA „FLOTHER*
J %	bătînd pe zi 150 piuă la 200 chile
mari de porumb, cu saă fără foi.
MAŞINELE
treeră mult, curat
de mălură
PLUGURI UNIVERSALE ’0Wl W PLUGUR
Cele mal bane ?1 solide, construite noma! din oţel	Ca 2> 8 ,t Brfedare- T„
PLUGURI CU SEMÂNÂTOR RE POR UHU
Semănători, manuale în lat şi în rîndurl.
Trioare originale „HEI1)“ în'toate mărimile cele mal bune existente.
Vîntnrătorl, transportabile cu aparat de scos mâlura.
Greble de fin,—Maşini de tăiat paie şi fîn.
Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpuri şi cu dinţi de oţel.
Răriţi, Cultivatori, Tăvălucî.
JRărţi de reservă.
Muşamale. — Masine descărmănat lină,
Sccerătoare simple „COltTIl
ArAKAI 1>E LEGIAT SNOPI — CU TĂIŞUL LA „R RE ARTA66 w	U RAR VESTER Comp., Batavia (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi solide, construite din oţel
a pentru perfecta funcţionare şi material solid al tutnlor masinelor
Reprezentant general a Renumitei Vase SFJWOIV tiVRElkR A* RAU1MAJV1V al a ţi vm i de MORI perfect Automatice cu Valţuri
Iacă numele mamelucilor cari aii excelat erl în vociferări:
Delimarcu, Hlipoiu. Mărgăritescu, Dinu Brătianu, Nae Stătescu, Kiriţopol şi Epu-re8cu.
Cel mal cu minte s’a purtat d. C. Stoi-cescu, care nici n’a îndrăznit măcar să aplaude.
garia şi in Rumelia orientală, aceasta in conformitate, se zice, cu unele in-strunii venite din Petersburg.
replică mirat că d sa nu are nevoe să se presinte nimănuia, mal ales că d. Sturdza nu figurează printre ex turnători».
Cazul este elocuent prin el! nsuşl. Orl-ce comentarii sunt de prisos.
Consfătuirea majorităţilor
Guvernul a făcut a-seară un apel desperat la majorităţile sale să fie fidele, strîns unite şi să infrîngă cu ori ce preţ obstruc-tiunea opoziţiei liberale.
D. Dim. Sturdza a luat cel înttl cuvîntul şi făcind, apel la majorităţi să accelereze cit mal mult posibil discuţia budgetelor şi a legel instrucţiei, le făgădueşte în schimb prelungirea sesiunel pînă la finele lunei Maiu. D sa atacă apoi pe drapeliştl şi fleviştl plîngîndu-86 că nu vrea să i lase in pace ca să-şl sfîrşeasd cariera în linişte. D sa vroia pacea, o doreşte şi acum dar drapeliştil nu fac decît tîrg de portofolii.
D. Diuu Brătianu se miră că o mină de oameni vreau sa zădărnicească lucrarea guvernului şi a majorităţilor. Apoi îndeamnă pe fo/i ca să reprime cm orl-ce preţ campania opoziţiei parlamentare.
D. senator Racoviţă spune că s’a convins acum că nu se poate face o pace sinceră şt durabilă în partid. D-sa va pleda insă mereu pentru pace, dar cu condUia ca şeful partidului să nu fie umilit Făgădueşte in numele majoritătel din Senat că legea instrucţiei va fi votată curînd Dar atît nu ajunge : cere in schimb au-ternului aă se îngrijească şi de nevoile tărel, căci e evident că mart nemulţumiri se manifestă in toată {ara în contra au-vernu ul Şi faptul că intr’o Cameră pur liberală s au ridicat deja 50 contra guvernului, dovedeşte că nemulţumirile cresc. Ar trebui, spune oratorul, ca guvernul
întrebe de păsurile cari ne frămint.
D. Dim. Sturdza respunde, că după ce se vor vota budgetele şi legea instrucţiei se va îngriji şi de nevoile fie cărui in parte. Acum însă nu poate, căci e atît de ocupat, în ctt nu poate să facă nid măcar vtsitele de rigoare miniştrilor plenipotenţiari. Mai mult chiar: statul romin e în conflict cu cel bulgar pentru o insulă de pe Dunăre, lingă Zimnicea, şi nu poate să resolve nici această cestiune din cauza muncei sale prea mari. Face din nou apel la solidaritate şi sţărue ca şedinţa să se deschidă la 8 dimineaţa şi ca mnjoritutea să nu se lase a fi intimidată de minoritate.
Or, Macri plinge moravurile parlamentare romine şi spune că însăşi majoritatea e vinovată, căci permite fieviştilor să provoace scandaluri nesfirşite. D-sa spune că dacă fleviştii nu vor fi suprimaţi, a-tunel parlamentul romin va degenera întocmai ca cel vienez.
D. Dutnitrescu-IaşiyusW/îcâ violentele sale de e,-i, săvîrşite în calitate de vice preşedinte, şi atacă cu vehementă pe drapeliştl spuntnd, că e absurdă pretenţia lor ca comitetul executiv al partidului să diri-geze pe guvern. D sa face apel la solidaritate şi la infrtngerea obstructiunel.
D. Fereeltide spune că şi majoritatea este vinovată, fiind-că mulţi deputaţi pleacă din Cameră încă de la orele 3 p. m. şi ast fel lasă ctmp liber opoziţiei *să şl joace mendrelei». D-sa face apel ca şedinţa să se deschidă negreşit la orele 8 dimineaţa şi opozifia să fie înfrînată cu ori ce preţ.
Drapeliştii şi fleviştii au avut tifteară o consfătuire
Ecouri de la şedinţa de eri
D. Djuvara citind o parte din discursul rostit în 1890 de d. G. D. Palladi, care pe atunci era în contra prelungirel şedinţelor, este de odată întrerupt de faimosul Mărgăritescu, care-l strigă:
—	Ai făcut conservatorism cind al fost în minister t
_ -Am căutat să menţin prestigiul ma-gistraturel în contra elicelor de provincie, cari căutau să mă terorizeze pentru a le da pe mînă magistratura, — răspunde d. Djuvara.
—	Protestez,—flpă Mărgăritescu.
—	La nevoe pot să probez cu acte, c& clica din Focşani, din care face parte şl mărgăritescu, m’a ameninţat luni întregi fu toate chipurile, ca să desfiinţez magistratura din localitate!
Aplauze furtunoase au subliniat aceste cuvinte ale fostului ministru de justiţie.
*
* #
D. C. Nacu intreruptnd în mal multe rîndurl pe d. Al. Djuvara, a fost apostrofat In următorii termeni de d. Politimos :
—	Eşti o lichea necinstită a lui Hallier !
D. Nacu a înghiţit.
*
* *
Filipoiu a fost eri în vervă, dar ’şl-a primit răsplata de la d. Apostolu, care l’a apostrofat :
—	AI fost condamnat Ia trei Inul închisoare de tribunalul din Slatina pentru că al tnrat sase bol. La pnţcărie, hoţnle !
Dosarul alegerel din Galaţi n’a fost încă înaintat ministerului de interne de către primăria acestui oraş.
Acesta este un scandal ne mal-po-menit.
După cit ştim de la o persoană din Galaţi, dosarul alegerii era complect î» chiar seara alegerii, şi nu rămăsese de cît ca primăria să’l transmită ministerului de interne.
Zoriliştii comunali aO crezut însă că se pot răzbuna comiţlnd această mică infamie. ,
Să sperăm că dosarul va sosi azi de Ia Galaţi şi la ministerul de interne se va grăbi a’l înainta Senatului.
încă una de ale faimosului deputat socialisto-democrato-liberalo - colectivist AL Delimarcu:
Acum doul ani deputatul cu pricina a izbutit să trîntească pe d. Costin Brăeseu de la preşedinţia Ligel din Roman şi apoi, a doua zi, să fie ales dinsul.
De atunci Liga din Roman nu dă
nici un semn de viaţă.
Casierul Ligel, d. Gheorghiu, decedînd acum patru luni, comitetul central al Ligel a cerut în mal multe rîndurl d-lul Delimarcu, să-l trimită banii.
Fină acum însă d. Delimarcu n’a dat socoteală de situaţia Ligel, pe care o presideazâ.
Din Salonic se comunică ziarului Le Temps că un mare număr de trupe turceşti, venind din Tesalia, continuă să treacă zilnio prin Salonic, mergtnd spre frontiera de nord a Macedoniei şi in particular la vilaietul Kosovo, în jurul oraşului Uskub, situat în fata Bulgariei şi a Serbiei, unde acum tnal sunt concentraţi 20.000 oameni.
Totuşi comitetele revoluţionare macedonene se tin plnă acum intr’o linişte
D. Titu Maioreseu în admirabila sa cuvlntare ţinută la Senat tsupra legel ln-văţămlntulul secundar şi superior, spre a arăta modul cum partidul liberal a căutat să-şl atragă unele elemente, In timpul o-poziţiel, a citat un caz foarte grav Intim-
, • '	-------- —-	vv	hui-
plat unul tînăr.
Iată despre ce e vorba.
®Uu tînăr cu studiile complect terminate se Întoarse In ţară şi, conştient de meritele şi capacitatea sa,'candidează pentru o catedră.
«Puţin după asta se presintă la acest tînăr doul profesori universitari, cari 11 sfâ-tuesc că, dacă vrea să reuşească la examen, să se adreseze d-lul Dimitrie Sturdza, şeful partidului liberal, căci el e tn stare să-I In-lesneaseă reuşita.
«Tlnărul.
relativă, mal ales cel ce residă in Bul
uecunosclnd obiceiuţile'din ţară,
să vie mereu intre noi, la
Ilcă la Eforie.
Bncureştl.—Tipogri
Bucureşti
4	EPOCA