SERIALII.—ANUL IV, No. 714. . Ediţia a treia MERCURI, 18 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI A IIOXAMKKTEWjE încep la 1 ţl 15 ale fle-eirel luni ţi se pli-tesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti Ia Casa Administraţiei In judeţe ţi dreinătate prin mandate poştala Un an In ţara 30 Iei; în streinătale 50 Iei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un num&r In streinAtate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ItEDACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. S TEEEEOiY AJVUJVCIUniFjE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV . . , 0.30 b. linis » » • III . ' 2.— lei » » * * II ... 2 . 8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rSndul UN NUMĂR VECHltf 80 B AN î A nSFIXESTRA ŢATA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. â SCANDALUL DE I LA SENAT ALEGEREA D£ LA GALAŢI AQ fost alegeri parţiale, în cari candidaţii partidului conservator aQ reuşit la primul scrutin. AQ fost alte alegeri parţiale în cari, deşi la prima votare candidaţii noştri aQ întrunit mal multe voturi de cît candidaţii guvernului, totuşi, la scrutinul de balotaj, administraţia a izbutii să asigure iz-bînda candidaţilor săi. Dar nu s’a văzut în doul ani şi jumătate, de cînd avem regim liberal, ca, chiar într’o luptă de balotaj, guvernul să fie învins, zdrobit. Pentru întîia oară s’a produs acest fapt Duminică, la alegerea senatorială de la Galaţi şi în acest fapt rezidă marea însemnătate a alegerii. Ori de cîte ori a rămas guvernul în balotaj—cum s’a întîmplat anul trecut la Galaţi şi la Ploieşti— el a pus totul în mişcare, ca să iz-buteascâ la al douilea scrutin, Iă-sînd la o parte orl-ce ruşine. A făcut şi acum acelaşi lucru ; dar n’a mal izbutit. Alegătorii colegiului I senatorial din Covurlul, în marea lor majoritate — 156 contra 113—aQ înfruntat presiunea guvernamentală şi şi-aQ dat voturile d-lul Panu, candidatul opozi-ţiunel conservatoare. îşi dă orl-cine seamă ce curent irezistibil a trebuit să existe contra guvernului şi în favoarea partidului conservator. Şi toţi cîţl aQ putut vedea lucrurile de aproape, atestă existenţa unul asemenea curent. De altmintrelea, cifrele sunt foarte elocuente şi trebuie să convingă pe orl-cine. La alegerile generale din Noem-brie 1895, aQ votat la colegiul I senatorial de Covurlul 241 alegători şi aQ obţinut: D-nil M. Gr. Bonachi, ns.ţ.-liberal, 152 da voturi » G. C&valioti, » » 105 » » » Lasrar Catargiu, conservator 87 » > » 1. Plesnita, > » 57 » » Candidatul naţional liberal, M. Botiachi, a intrunit 65 de voturi mal mult de cit candidatul conservator. Alegerea de Duminică s’a făcut tocmai pentru înlocuirea lui Bonachi, decedat. Şi candidatul conservator Panu a întrunit 156 de voturi, cu 43 mal mult de cît candidatul naţio-nal-liberal. De la Noembre 95 şi pînă la Martie 98, s’a produs deci o deplasare de 108 voturi, cari aQ trecut de la partidul liberal la partidul conservator. Aceasta arată lămurit existenţa unul puternic curent în favoarea noastră şi contra regimului liberal. Şi, o repetăm, lucrul se petrece la o alegere de balotaj şi în nişte împrejurări în cari guvernul avea absoluta nevoie de un succes şi a făcut deci chiar imposibilul ca să-l obţie. Aceasta e caracteristic şi face din izbînda d-lul Panu semnul neîndoielnic că regimul liberal e isprăvit. Condamnat pînă şi de o bună parte din fruntaşii liberali, respins de colegiile electorale, acest regim nu mal are nici o justificare. Majoritatea de care guvernul mal dispune în Parlament, e în vădită opoziţie cu sentimentul ţării şi sfidam pe guvern să încerce sorţii unor alegeri generale. El ar suferi un dezastru fără părerile în analele noastre. Guvernamentalii vor încerca — Voinţa Naţională a şi început, dar numai 'cu jumătate de gură — să micşoreze însemnătatea alegerii de Duminică, prin faptul că voturile disidenţilor liberali s’aQ dus la candidatul nostru. Acest fapt însă ar fi un noQ argument în contra regimului. Dacă chiar toate voturile candidatului liberal disident de la primul scrutin s’ar fi transportat asupra d-lul Panu, aceasta e o dovadă mal mult cît de nesuferit a ajuns regimul liberal şi cit de puternic e curentul în favoarea partidului conservator. Alegerea d-lul Panu la colegiul I de Covurlul este şi râmîne semnul neîndoelnic, că partidul liberal trebue să părăsească puterea. ALTE AFACERI D. Gogu Cantacuzino a declarat de pe banca ministerială că va vorbi, dupe dezvoltarea interpelărel d-lul Fleva, şi despre afacerea Wachtel şi despre «a’te afaceri». ErI, d. deputat Scorţescu a dezvoltat interpelarea sa asupra afacerel Wachtel. O bună ocazie pentru ministrul finanţelor ca să se ţie de cuvlnt. D. Gogu Cantacuzino nu s’a arătat Insă nicâirl, iar ministrul domeniilor, în răspunsul ce l’a dat d-lul Scorţescu, a încurcat’o In ce priveşte afacerea Wachtel. Totuşi gheşefturile att fost mărturisite de pe banca ministerială de ministrul de finanţe. Ţara, în sarcina căreia s’aii făcut acele «alte afaceri», are dreptul să ceară pedepsirea pungaşilor. Cerem ca d. Gogu Cantacuzino să dea de gol pe toţi gheşeftarii colectivişti, de ar fi chiar nevoe să înceapă cu domnu... Nacu. DUMITRU STURDZ1 Vom releva numai trei date din viaţa acestui om. La 1875, Dumitru Sturdza făcea parte dintr’o conspiraţie, care avea de scop detronarea prinţului Caro1, instalarea pe tronul Romîniei a colonelului Dabija, pentru candidatura căruia făcea cea mai vie propagandă. La o consfătuire ţinută atunci la Iaşi, a susţinut regicidul, afirmind că asasinarea capetelor încoronate este o datorie in unele împrejurări. La 1893, Dumitru Sturdza denunţa guvernului Ungariei pe guvernul ţărei sale că trimite bani—anume cui—şcoa-lelor din Iransilvania. La 1894 D. Sturdza aţîţct pe ofiţerii armatei patriei lui la un pronuncia-mento. Iată cine este Dumitru Sturdza. Şi acest om, tipul erfectului criminal, este prim-ministru. SALBATACXE Nu-I om de bine care să nu simtă un adine desgust pentru cele petrecute în şedinţa de erl a Senatului. Un senator, liberal neclintit şi sprijinitor călduros al guvernului, Încetează din viaţă. Cum îşi exprimă Senatorii colectivişti regretele lor pentru acel coleg, care era fruntaş al lor ? In mijlocul unul scandal ne mal pomenit, se încinge o discuţie macabră: dacă trebue să se ridice, în semn de doliO, şedinţa. Propunerea care a iscat această discuţie s’a pus chiar Ia vot, cu bile, iar rezultatul votului s’a declarat nul! Ce lipsă de orl-ce simţ moral! Zuluşii nu s'ar fi pretat la o asemenea discuţie. Paitidul liberal a ajuns mal răO de cit triburile canibale; el este o adunătură de să'batecl, de cea mal de jos speţă, omeneşte detestabilă. SCANDALUL DE LA SENAT Annpra morţii «l-Inî Tzonl Un desgustător scandal s’a produs eri la Senat sub insligaţiile d-lul Dim. Sturdza. Miltiade Tzoni, profesor universitar şi senator, după desele solicitări ale d lor Sturdza şi Ilaret, studiase cu de-amănuntul legea instrucţiei, consacrîndu-i nopţi întregi, de şi de dout ani suferea de o crudă boală de inimă. Şi în şedinţa de Simbătă a luat cuvîntul şi a ţinut un discurs de două ore, apărînd cu căldură reforma instrucţiei. Obosit de atita muncă, pleacă in aceeaşi seară acasă la Iaşi şi, abia sosit, încetează subit din viaţă, fără a avea vreme să-şi îmbrăţişeze copil, cinci la număr, şi cel mai mare în vîrslă de şeapte ani. A murit un om de bine, un profesor universitar, care de 29 ani şi a împlinit în conştiinţă datoria sa de profesor, un l be-ral statornic şi de frunte; a murit jert-findu-se pentru un guvern păcătos. Toată lumea a apreciat eri la Senat serviciile prestate de acest om pentru partid şi mai ales pentru guvern, numai d nu Sturdza nu! Impietate colectivistă Pus de d. Dim. Sturdza, în şedinţa de erl a Senatului, d general Catargiu a propus să se depună o coroană pe cosciugul decedatului;—întocmai cum s’ar face pentru ori-cine. Iar d. Ilaret a spus că chel-tuelile de inmormîntare le\va suporta Statul. Şi toate aceste aii fost spuss cu o nepăsare revoltătoare. D. Petre Grădişteanu a propus atunci ca şedinţa să se ridice in semn de doliu, căci cel care a murit, a fost victima datoriei sale de mandatar al ţărei. Şi se miră că însuşi guvernul, pentru care s’a jertfit d. Tzoni, nu vine să facă această propunere. întreg Senatul, majoritate şi minoritate, manifestează în favoarea propune-rei d lui Grădişteanu. Dar observtndu-89 că d-nil Sturdza şi Ilaret, precum şi preşedintele Orbescu, se agită în contra, iau cuvîntul d-nii colonel Budişteanu şi Ză-gănescu, ambii guvernamentali, şi se asociază la propunerea d lui Grădişteanu. Ba d. colonel Budişteanu, ca să dea o expresie vie revoltei sale sufleteşti, declară la adresa guvernului şi a biuroului: — Dacă d voastră nu ridicaţi şedinţa, 0 ridic că şi plec ! Şi d-sa părăseşte incinta Senatului. Preşedintele Orbescu, pune la vot prin ridicare de miinl propunerea d-tui Grădişteanu. Dar, de şi aproape întreg Senatul admite propunerea, totuşi preşedintele, după un semn dat de d. Sturdza, anunţă ur mătoarele: — Propunerea d-lul Grădişteanu s’a respins. Protestări unanime se ridică în contra acestui neruşinat cinism al preşedintelui. Scan dalai In Senat domneşte o mare agitaţie. D. Sturdza dă ordin chestorilor, d-nilor generali Catargiu, şi colonel Negel, să invite pe guvernamentali a vota contra propu-nerel. Iar preşedintele Oibescu, ignorînd demnitatea pe care o ocupă, ingerează pa faţă, strigînd guvernamentalilor: — Alb la negru I Noul protestări se ridică; mai mulţi guvernamentali, printre cari şi d. dr. Bucşănescu, refuză să voteze şi pleacă în sala de lectură. înainte de a se proclama votul, d. Cos-tescu-Comăneanu se ridică şi cu un glas emoţionat spune: — Pentru prestigiul Senatului, pentru prestigiul guvernului, al cărui susţiitor fervent a fost decedatul nostru coleg, cer preşedintelui să proclame numai rezultatul votului, fără a mai indica numărul voturilor ! Şi totuşi, preşedintele fără pudoare, anunţă : — Votanţi 53. Pentru 31, contra 22. Votul este nul 0 nouă furtună izbucneşte. — Dar majoritatea e pentru ridicarea şedinţei ? strigă mai mulţi. — Ridicaţi şedinţa !— strigă d. Zăgă-nescu. D. Petre Grădişteanu ia cuvîntul: — Deşi pe nedrept s’a proclamat nulitatea votului, totuşi chiar aşa fiind, şedinţa nu mai poate continua.. — Să trecem la ordinea zilei,—strigă 1 reşedinţele. — Protestăm, protestăm,— răspunde în cor aproape unanimitatea Senatului. — Eu consider şedinţa ridicată şi mă retrag,— spune d. Grădişteanu şi pleacă însoţit de d-nil CostescuComăneanu, Ureche, Valerian Ursianu. etc. — Pentru Petrache Stoicescu aţi ridicat şedinţa şi pentru o victimă nenorocită a legei instrucţiei n’o ridicaţi ? — strigă d. Zăgănescu. — E revoltător de scandalos! Ridicaţi şedinţa !—strigă d. Ilie Ciolac, preşedintele clubului liberal din Botoşani. — Ce să fac P—se zbate neputincios pre-şedinţele, arătînd spre banca ministerială. Mai mulţi senatori pleacă amăriţi din sala şedinţelor, exprimînd cu glas tare revolta lor. www.dacoromanica.ro — Cu bile, cu bile f — se aud zeci de glasuri. Şi preşedintele e nevoit să pună la vot cu bile propunerea d lui Grădişteanu. D. Ţitu Maiorescu se duce la banca prelaţilor şt face un gest dureros şi semnificativ. E îngrozitor ! — o răspuns Episcopul Partenie al Dunării de jos. — Asta nu s’a mai pomenit. Aga o să facă oare şi la moartea noastră ? a spus I. P. S. S. Mitropolitul Primat d-lui Mişu Schina. —Suspend şedinţa pentru zece minute,— strigă preşedintele. — Şi in mijlocul unui sgomot asurzitor, şedinţa a fost suspendată. BUGETUL PE 98-99 R portul general al bugetului viitor e interesant de citit. Nu doară pentru că rapoitorul, un om cu desăvlrşire incompetent în finanţe, ne ar da o analiză serioasă a situaţiunil; dimpotrivă, uu ne aducem aminte să fi văzut vr'o dală un raport atît de slab ca acela al bugetului pe 98 99. Interesul lucrării d-lul Stoicescu stă în alt-ccva. Ntavînd iscusinţa lui Gogu Cantacuzino la falşifieatea adevărului, raportorul lasă să se vadă toate defectele bugetului şi toată şailatania politicei financiare a regimului liberal. Ca să secondeze pe jongleur-ul ds la ministerul finanţelor, improvizatul raportor trebuia să dovedească că sporirea laxei spirtoaselor In 1896 şi taxa pe zahăr nu sunt impozite noi I şi că bugetul e perfect şi serios echilibrat, iar nu o elrpitură mizerabi'ă. Dar u’a avut nici priceperea nici curajul necesar. Am arătat în numărul trecut Vum raportorul mărturiseşte că budgetul e echilibrat cu m;j-loace accidentale şi aleatorii. Iată cum se achită de sarcina de a arăta că nouile impozite nu sunt impozite. La pagina I a raportului citim : «D. ministru de finance nu v’a prezintă altă lege, care să creeze noul resurse, de cît 1 gei ce d-v. aţi votat pentru taxa asupra consuma-ţiunil zahărului. Dur această lege uu poate fi considerată ca o lege de iraposit care să mărească veniturile geoerale ale Statului. Ştiţi că, pentru a încuraja industria zaharină şi â da un avînt fabricelor noastre de zahar, s’a creat o primă de fabrieaţiune; el bine, impozitul pe consumaţiune, In măsura în care d-v. aţi admis-o, nu creeazi alte resurse de cit cele de cari esle nevoie pentru a face faţă primei da fabrieaţiune». Cu alte cuvinte, cît o să încaseze din impozit o să cheltuiască în plata primelor şi budgetul n’o să profite cu nici un ban. La pagina 5 a raportului se schimbă clntecul: «S’a observat, zice d. raportor, că, an bun, an răd, nrjlocia creşterii veniturilor noastre, prin prosperitatea noastră normală economică, se poate socoti la 5.000.000 pe an. In anul acesta ne ajută ex< epţionalmente conversiunea şi taxa pe consumaţiune asupra zahărului, caii fac a se atenua lipsa de elasticitate a budgetului nostru şi a îndepărla momentul de a se creia resurse noul». Iar la pagina 7, raportorul, spune verde : «Dar cea mal importantă cifră la contrihu-ţinni'e indirecte ne-o dă : Taxa de consumaţiune asupra zahărului; acesta est© nn venit nou care, fiind data cansum&ţiunea pe zahăr iudigen şi importat, ne-a permis e-ă înscriem în veniturile contri-buţiunilor o nouă cifră de 2600.000 lei. Cîte contradicţiunl de la pag. 1 pînă la pag. 7 a raportului! Şi toate as'ea, spre a nu spune cinstit: «taxa pe consumaţiunea zahărului va produce mal mult de cit trebue să plătim ca prime de fabrieaţiune ; diferenţa serveşte la echilibrarea bu tgetulul». A'tă şarlatar.ip. Cînd a sporit, în 1896, taxa băulurilor spirtoase de la 5 la 8 bani, guvernul spunea că n’are în vedere creiarea de noul resurse pentru echilibrarea budgetului, ci numai in-frînarea alcoolismului. Şi, ca dovadă, ministrul finanţelor arăta că în primul an produsul taxei a fost cu 900.000 lei mal mic de dt îu 95. Produsul taxei trebuia să scadă necontenit. El bine, lu 97—98 produsul a sporit cu mal mult de cît Iu 96, iar în budgetul viitor se înscrie încă un spor de 2 milioane. Infrîuarea alcoolismului a fost deci uu moft neruşinat şi astă zi e dovedit că ministrul finanţelor a înşelat Parlamentul şi ţara Iu 1896. Şarlafania politicei financiare a guvernului liberal ese bine la iveală elnd raportorul afirmă că budgetul pe 98-99 a fost perfect echilibrat «/Ară noul impozite». Dar ce sunt cele 2.000 000 din taxa băuturilor spirtoase şi cele 2.600 000 din taxa zahărului ? Nu sunt aceste impozite noul ? Budgetul e sporii cu aproape 7 milioane. Din aceste, 4 600.000 se daloresc birurilor noul puse de guvernul liberal, iar 1 900 000 unor venituri lntîmplătoare, cura e o taxă de moştenire şi o lucrare a şantieru'ul de la Sevcrin. Toate contradicţiile şi şarlataniile pe cari le-am relevat mal sus din raportul gereral al budgetului, n’ati alt scop de cit să mascheze acest adevăr. TRIBUNA umm IUBITA MARBZ Pe prundul unei mări stetea uu poet tl-năr şi plîngea. Era cald, şi senin pe cer, şi linişte era pe mare. O uşoară adiere trimisă de apus, plutea pe deasupra ape lor, Încreţind smaraldul luciului lor mişcător. Dia cîud în cli d, glasul unei ciamandure ţiuia pe Întinsul valurilor mărunte, cari se fugăreau uşurel spre ţărm, îutr’un joc zglobia de copil nebunatici. Marea se legăna, mulţămită îu cuprinsul el, ca o fiară îndestulată de hrană. Pe un co'ţ de sîîocă netezită, cu capul rezemat de mină, tinărul privea imensitatea nestatornică şi asculta cum murmu.ul nelămurit al el II logîua oftările. Plîngea. D.>r co'osul cu oc h l verzi se legăna, se legăna mere ti, nepăsător deprinsul tîuărulul şi de gemetele lui, cum nepăsător rămăsese la deşi ădfijduirile cumplite ale a-tltor fiinţe omeceşll. Nu mal departe, cu două zile înainte, mî-nia furioasă a mării scufundase îa adia-cimile negre ale morţei, un vapor întreg de călători, o lume întreagă de simţire, de speranţe şi de gîndurl. Printre cel răpiţi atunci de braţele băiue ale el, fusese şi un înger blond, de şeapte-spre-zece ani, cu ochii ea marca, frumoşi ca seninul visurilor de fecioară. Lra iubita tîuărulul poet şi se întorcea cu tatăl săâ din ţări mal calde şi mal frumoase. La cîţl-va thilometri de mal, vaporul fusese sfăiîmat de furtună ş*', cu el, valurile îoghiţiseră şi frumuseţe, şi tinereţe şi iubire... Tinărul îşi strîngea în palme faţa-I palidă şi plîngea cu şiroae de lacrimi, privind spre locul unde i se afundase visul lui de viaţă. Iu afară de ochii frumoşi al copile*, nu iubise nimic mal cu idolatrie ca marea, marea aceasta nepăsăloare, pe care o cîntase în cele mal sp'endide versuri ale lui. Şi tocmai ea să-I răpească femeia iubită, ta tocmai să I dea cea mal eruută lovitură pe care inima lui o simţise vre-o dată»,., j Un fior de ură îî pătrunse sufletul şi, pentru întîia oară, ii veni să blesteme marea aceasta atît de mult iubită : — Ob! mare lacomă! mare nemiloasă, mare ingrată ! Nu’ţr-sfi fost de ajuns atiţea ochi frumoşi să le stingi lumina, atîtea i-nirol să le ’ngheţl bătaea, atîtea piepturi de fecioară să le dai hrană copiilor ttl 1 «O lume ’ntreagă al înghiţit, şi altă lume al făcut-o să se stingă de durere pe pămîut, şi atîtea frumuşeţl al misLuit, şi-al ros atita putere de viaţă !... Şi nu te al săturat de atîtea veacuri? Nu te al înduioşat de atîta desnădejde ? Şi nu te al milostivit de atî-tea lacrimi cile att curs diu prioiua mîuiel tale să'batice ? «Mare cruntă! mare haină ! poţi să fii atît de barbară, cîud eşti afît de frumoasă ? «Şi, efi te-am iubit, mare nemilostivă! Te-am iubit ca pe un idol şi te am cîntat în versurile mele, şi o lume întreagă te-a cîntat cu mine, şi totuşi ml al fost nerecu-noscăloare ! Şi tocmai tu să’ml faci rana da care o să mor ? Tocmai tu să’ml răpeşti pa aceea pe care am iubit-o tot atît da mult ca şi pe tine ? «O viaţă îulreagl te am cîutat, ţl-am Înălţat imnuri de slavă şi îu clipa as'a te bleslem, că-al fost ingrată şi mtrşavă...» Zdrobit, cfzu pa piatra rece, pringlnd cu gemete nebune. Şi atunci, din murmurul m lămurit de valuri se înalţă un hohot de batjocură şi un glas răsfiri din adlncul nepătruns al apelor : — M’al iubit.. m’al dotat... Dar de ce al iubit-o şi pa ea, de ce şi pe ea al dL-tatol.. Oh! dutece de ale tale ml aâ mal spus şi aţii, iubirea voastiă o cunosc... Nu m’al iubit nici pa mine... nici pe ea... te-al iubit pe tine.. Al vrut să ne robeşti pe &-mîndouă ; al vrut ca să ne al, şi al iubit-o... oh !.. oh!., al iubit-o pe ea mal mult pentru că al cnzut-o mal slabă... Nu! e minciună... mîrşavl sunteţi voi muritorii, voi oameni nemernici rari îmi turburuţ! veşnic Împărăţia... E minciună... N’al iubit o, şi nici nu ştiţi voi să iubiţi din a-dlncul inimel. Voi sunteţi nestatornicii, voi laşii, voi mincinoşii... Iubirea voastră !... Ascultă aci o poveste. E vorba de «iubirea voastră», Iii al pămlutulul nemernic. «Odată — nu-I mult de atunci—pe bordul unul vapor elegant şedeai! doul Îndrăgostiţi, amlndoul tineri şi amlndoul frumoşi. Ea era aproape tot aşa de frumoasă ca şi iubita ta, cu un păr la fel, cu ochii aproape aidoma... Veneai! de departe... Se priviail, unul In ochii altuia, şi se sărutau şi-şi spuneai! vorbe de iubire... Ah! ce iubire!... Ce vorbe!... Ain auzit multe eh de ctnd port muritorii în braţele mele, dar nici odală atîta foc, atita patimă adlncă şi furtunoasă nu mal auzisem... Toată viaţa lor părea pusă Sutr’o vorbă, tot sufletul lu-tr’o îmbrăţişare, toată iuima tntr’uu sărutat. «Ascultam pătrunsă de duioşie, le sor-biam vorbele şi ecoul sărutărilor lor... înţelesei din cele ce spuneaţi că el o furase de la părinţi, că tugea cu dlnsa sub un alt cer, spre a trăi singuri, ştiuţi numai de fericirea iubirii. «El nu era aşa de bogat ca ea, şi se temeai! mult de urmărirea părinţilor cari o aveaă numai pe dinsa, căci nu numai odată o auzii spunlud : — «Dar dacă ne-or da de urmă! — «Eşti copilă.. E marea între noi 1 «Dar ea se temea în adîncul inimel, căci se strîngea la pieptul lui cald, aproape, mal aproape... şi apoi mal şoptea din noi!: — «De cit să ne despărţim... — «Mal bine moartea 1 sfîrşia el. Şi o săruta pe ochii-l albaştrii şi pe păru) el mal blond ca raza lunii. «De odată tresăriră de un glnd: — «Dacă am muri amlndoul 1 — «Ar fi o fericire, dar mal mare fericire poate ne aşteaptă în viaţă 1 adause el să-rutlnd-o din nofl. — «In viaţa cea mal fericită poate fi şi durere, dar în moarte e numai fericire 1 în-gînă ea aşa de încet, că d’abia putu un val să i prindă rostul vorbei. «Se sărutaO iar, şi iar se strîngeafl la sin, şi iar începeafl să vorbească: — «Viaţa fără tine mi-ar fi chinul celmal amarnic 1 — «De cît o viaţă fără tine, mal bine moarte 1 spunea şi el, tremurînd de pasiune. «Şi atunci îmi veni un gînd milos. Erai! tineri şi mal fericiţi ca ori cînd; viitorul, fără doar şi poate, avea să le aducă multe dureri. Poate aveaţi să fie chinuiţi de boală Şi de neajunsuri; poate eraflurmăriţi şi aveai! să fie prinşi şi despărţiţi unul de altul. Nu era mal bine să-I opresc In sîuul meii? «El doreafl moartea la-oîaltă, de cit viaţa nefericită, şi cine poate spune că în viaţa lui pămlntească a fost fericit pe deplin ? «Şi atunci, îucepul să clatin din ce în ce, mal violent vaporul. «Valurile îmi creşteafl tot mal mari şi tot mal furioase le năpusteam asupra meş-teşugitel alcătuiri omeneşti. «Un val mare, năprasnic, pătrunse înăuntru şi, cu el, printre călători pătrunse şi spaima de moarte. AlergăiI smintite, în toate părţile, ţipete de groază, rugăciuni, se topiră deodată îutr’un muget suprem de disperare : valurile spărseseră vaporul, 11 smulseseră cîrma şi-l trăgeafi în adinciml. «Printre primii căzuţi în apă, erafl şi tinerii îndrăgostiţi. Ea-’i încleştase cu braţele de mijloc şi-şi lipise capul de sinul lui. Apa 11 despletise părul înfaşurînd pe tînăr în-tr’o mreajă de mătase galbenă, care-I împiedica mişcarea braţelor. «Atunci văzul ceva de care mă cutremurai şi efl, ceva sălbatic fără seamă, şi atlt de crunt cum numai inima voastră poate să mal fie 1 «Simţind că moartea întinde mina să-l apuce, tînărul se scutură, de odată cercă să-şi mişte braţul spre a înota, dar se simţi prins de părul şi de braţele iubitei, care îl trâgeafl la fund. «Căută sâ se smucească din îmbrăţişare, Să se desfacă diu pletele el şi să iasă la suprafaţă, dar braţele ll ţineafl strîns, părul se lipise de haine. «Un val ÎI ridică din nofl Ia lumină ; Ia clţl-va paşi catargul frlnt plutea pe de-a-supra apelor. «Atunci se începu lupta cea mal cumplită pe care an văzut o vre-o dată ţ omul se prefăcu în fiară, o fiară care trebuia să trăiască. Cu smucirl nemiloase, smulse şi rupse părul frumos al iubitei începu s’o lovească şi să I muşte pieptul care îl apăsa şi braţele cari ll strîngeafl dar cari nu simţeai! nimic, căci nevinovata copilă se stinsese. «Toată furia care a clocotit în mine, toată ura de oameni care m’a frămlntat a-tîtea mii de veacuri a început să-mi urle în piept cînd am văzut laşitatea asta fără pereche sub soare. «Am tîrît canalia de om în adîncul cel mal dedesubt, n’a rămas stîneă de care să nu’l lovesc, şi nu’I a rămas os pe care să nu i-1 fac praf, rid fibră pe care să nu-I o rup în mii şi mii de fărîml. «Şi cînd din toată nemernicia aceea pămlntească n’fafl mal rămas de cît frînlurl, le-am adunat pe toate şi pe toate le-am svîrlit afară din cuprinsul meii, în lumea voastră, mlrşavă ca şi el, mîrşavă ca şi tine, ca şi toată suflarea omenească. — «Dar şi ea era făptură omenească, gemu doborît tînărul; de ce mi-al luat-o ? — «Ea nu e om; ea ’l Dumnezeul viii, e femee, suflet de îoşelător ee eşti 1 toate cîn-tecele tale nu fac cit o vorbă a el, şi toate lacrimile şi gemetele tale nu preţuesc cit un suspin pe care al fi făcut-o să-l scoată! Tu cînţl ca să fii mărit, plîngl ca să minţi, gemi ca să înşeli... Nu erai vrednic de ea, şi mi a fost milă de atita nevinovăţie să cază îu braţele ucigătoare ale unul om nemernic... In braţele mele am prins-o şi în braţele mele va sta pe vecie. Acolo, în adine, ’i-am făcut leagăn de mărgean, şi desmierdârile mele afl s’o mîngîie veşnie, şi nici o dată n’afl să o întineze şi nici o dată n’afl s’o doară... E iubita mea, de acum “liainte, căci marea iubeşte, cum toată omenirea voastră nu va putea să iubească nici o dată... nici o dată I...» Şi pe întinsul apelor care începuseră să se frămlnte, alerga ecoul sinistru al vorbelor din urmă : «Nici o dată 1...» — Mă vel primi atunci şi pe mine, mare neînţeleasă... primeşte-mă alături de dlnsa 1 rosti desuădâjiiuitul, aruncludu-se depe în- nălţimea stlncilor, în clocotitoarea misterioasă. Un urlet cutremură imensitatea apelor, o furie de glasuri se înălţă, din adinciml neştiute plnă în zări. — Afară 1 Afară 1 urlafl valurile mîniate. Afară cu omul nemernic 1 Şi din vlrtejul de ape furioase, răsări trupul neînsufleţit al amantului urgisit. O întreagă oaste de valuri Începu să-l alunge de pe urmă ; ll ridicară şi-l aruncară cu sclrbă pe mal, departe de inima largă a mărel. ____ Al. Antoinlreann. Litere, Ştiinţă-, Artă ILEANA Fantastică împărăteasă, Din legendarele splendori, Răsări între pămînt şi nori; Divinitate şi mireasă. A unul Făt Frumos, aleasă, Cutremurată de fiori; In vise de cugetători, Din vast Olymp al fost trimeasă. Aezl şi magi plini de simţire Iţi dă eternă vieţuire, Apare pe-un svăpăiat centaur, Pe mări albastre-violete, In zori, în orientul de-aur, In imnul sacrelor trompete. Alexandru Obedenaru. OFOBMAŢ1I D. Gogu Cantacuzino a avut cinismul să afirme în şedinţa de Sîmbătă a Camerei, ca faimoasa notiţă din Voinţa Naţională, prin care partidul liberal se angajase a reintegra pe ofiţerii de cavalerie în toate drepturile lor, a apărut numai după demisiunea ofiţerilor. Minciună neruşinată. Notiţa a apărnt în numărnl de la 2 Februarie 1894, pe cîtă vreme de-misinnile an fost primite în ziua de 9 Februarie. De alt-fel d. Tache Ionescn s’a grăbit să releveze în aceeaşi şedinţă, cinismul neruşinat al ministrului de flnance. Consiliul de administraţie al casei de depuneri întrunit erl dimineaţă In şedinţă extra-ordicară, a însărcinat pe d. P. Bucovescu, sub-casier. să gireze lucrările casieriei centrale pînă la numirea unul titular în locul devenit vacant în urma încetării din viaţă a d-lul Ath. I. Christescu. Prin cercurile guvernamentale circula erl cu inzistenţă zvonul, că d. Dim. Sturdza tratează cu d. Eugen Stătescu in privinţa formării unul nou guvern colectivist. Pe de altă-parte aflăm că d. senator Christopol in numele a patru drapeliştl a propus d lor N. Fleva şi V. Lascar să înceapă negocierile de împăcare cu d. Sturdza. Se spune că d. Ferechide a intervenit ca să împace pe disidenţii din Buşi şi ar fi dispus să ofere d-lui senator Parpalea postul de prefect, înlocuind pe d. dr. Mun-teanu. Ministrul ar vrea să facă această combinaţie de teama cădereI candidatului guvernamental, d. Nicorescu, la alegerea de senator ce se va face Duminecă. Instalarea noului Episcop al Rîmnicu-Îuî-Noulul-Severin, P. S. S. Athanasie Mironescu, se va face cu mare pompă in Duminica floriilor. Dosarul alegerei din Galaţi a sosit azi la ministerul de interne pentru a fi trimis biuroului Senatului. Ne aşteptăm ca să se tărăgănească validarea alegerei din Galaţi măcar cu o săptămînă. Inteligentul prefect de Covurlul, celebrul Zorilă, a plecat imediat din Galaţ', după proclamarea votului la Bucureşti, pentru a arăta ministrului că nu d-sa este causa ruşinoasei căderi a caudidatulul guvernamental—căci d-sa a făcut tot ce i-a stat In putinţă pentru reuşita piţigoiulul Pavel Macri. D. Zorilă s’a presintat erl d-lor Sturdza şi Ferikidi pentru a le expune justificarea sa. Nu mal încape vorbă că a primit o sdra-vănă săpuneală, făclndu-i-se aspre imputări că nu a pus mal mult zel peutru reuşita candidatului guvernamental. Se crede că d. Zorilă va fi In curtnd Înlocuit, fără să i-se dea Încă certificatul de bună purtare, care se dă de obiceifl. D. G. Panu, senator de Covurlul, a sosit eri la orele 5 după amiazi, în Capitală, venind din Galaţi. Cu ocazia alegerei sale, d. Panu a primit un foarte mare număr de depeşi de felicitare din toate unghiurile ţârei. O infamie administraţivii Ni se denunţă un fapt de o extremă gravitate, care denotă starea păcătoasă a ad-ministraţiuuel colectiviste. Un domn Vasile Dlmboviceanu, proprietar la Titu, judeţul Dîmboviţa, fiind citat ca martor lu procesul cămătarilor, se pregătea să plece lu Capitală, ciad se pome- neşte cu un jandarm rural, care i comunică că are ordin să 1 conducă ptnă la Bucureşti. De şi surprins de aceasta, d. Dlmboviceanu propune jandarmului să plece cu cel d’intU tren, cumpărindu-I şi lui un bilet, observlndu-I totuşi că d-sa fiind martor iar nu inculpat, nu Înţelege această Însoţire. Jandarmul replică că are ordin să-l ducă pe jos de la Titu la Bucureşti. Scena se petrecea In gara Titu, In momentul sosirel trenului. D. Dlmboviceanu protestează contra acestei infamii nemal pomenite şi refuză fireşte de a pleca pe jos. Numai In urma energicei iulervenirl a cltor-va cetăţeni proprietari, jandarmul nu şi-a putut Îndeplini ordinul. Dar cine dăduse acest ordin căzăcesc? Onorabilul sub-prefect din Titu, anume Dumitru Starostescu, care nereuşind să exploateze pe d. Dlmboviceanu— cu o zi Înainte II ceruse nişte hamuri — a vrut să se răzbune. De alt fel purtarea acestui model de funcţionar este cunoscută de toată lumea de acolo, şi toţi proprietarii sunt revoltaţi de isprăvile sale. Denunţăm d-lul Ferichidi scandalosul abuz de putere săvlrşit de sub prefectul Starostescu şi cerem orlnduirea uuel anchete. Doctorul Anghelescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6—7 seara. Cronica Judiciari Procesa cămătarilor.—Ştiri Judiciare Erl a venit înaintea sec-ţiel a 3 a, a tribunalului Ilfov, procesul celor acuzaţi penlru escrocare de minori. Procesul acesta nu s’a strigat de cit la orele 4 şi jumătate. Sala e plină de bancheri, zarafi, cămătari şi oameni de afaceri. Şedinţa e presidatâ de d. judecător Alexan-drescu, asistat da d. supleant Schina. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. prim-proeu-ror Caracaş. La apelul nominal răspund toţi inculpaţii. A. Mărculescu, Zentler, Goldemberg, N. Ciurcu, I. Avramescu, R. Marcus, Nutban Mendel. Părţile civile, chemate In rîndul trecut ca informatoare, nu răspund ia apel, afară de d. Cotadi prin d. avocat Tomulescu. Apărarea e reprezintată prin d-nil Disescu, N. Vlădescu, Ath. Popovicl. Cernescu, Stavri-Predescu, Era. Pantazi, A. Procopie Dumitrescu, Carnea etc. D. Vlădescu pentru Z -utler, d. Predescu pentru Mărculescu, d. Pantazi pentru Goldenberg, şi d. Ath. Popovicl pentru N. Ciurcu cer ca să se menţie disposiţiunea luată in şedinţa precedentă de a se chiema părţile civile ca informatori, şi conchid la amintire. D. prim-procuror zice că se mulţumeşte cu depoziţiele din dosar, dar nu se opune ca în cursul dezbaterilor să se chieme părţile civile. Tribunalul, conform conclusiunil ministerului public, respinge incidentul de atnînare. Grefierul începe apoi citirea ordonanţei judelui instructor. Citirea ordonanţei durează pină la orele 6 şi jumătate, cînd se ridică şedinţa. Dezbaterile vor continua azi Marţi şi vor dura vr’o 3—4 zile. * * Recursul lui Niţă Florescu şi al soţiei sale, condamnaţi In furtul de la ministerul de finanţe, a venit erl tnsintea Curţii de Casaţie. S’a amî-nat pentru 22 Aprilie, după cererea d-lul Mihail Cornea, avocatul recurenţilor. ** înaintea secţiei a 2-a a Curţel de Apel din Bucureşti a venit erl apelul procurorului în contra sentinţei tribunalului Iliov, care achitase pe Amalia Hirsi-h, inuinuită de corumpătoare de minore. Se ştie că o tovarăşă a el, Pepi Ra-paport a fost condamnată la 7 luni închisoare. Curtea în urma pledoariei d-lul avocat Creţu, a făcut divergenţa. Procesul se va judeca din nofl la 22 Aprilie. *** Procesul de dare şi luare de supra-eole, în care sunt implicaţi comercianţii Nathan Hal-pern, Iacob Cohen, Iosif Kreind şi Herman BercovicI, a venit erl Înaintea secţiei a 3 a a tribunalului Ilfov. S’a amiuat la 20 Maiu pentru vicii! de procedură. 800.000 lei, iar d. Ilallier le lasă la aprecierea tribunalului. Ai! pledat In acest proces, In curs de mal multe şediDţe, d-nil Disescu şi Vineş diu partea Societăţii Langveld, d-nil M. Cornea şi Nacu din partea d-lul Hallier. ŞTIRI MĂRUNTE Astă-zl, 17 Martie, se ţine şedinţa extraordinară a soc. de ştiinţe, la ordinea zilei fiind: 1) Fauna cryptogamică a Romîniei de profesorul Vlădescu. 2) Reacţia aldehidelor de dr. Istrati. 3) Jadeita de d. profesor L. Mrazec. 4) încercări cu îngrăşăminte de d. Po-povici-Lupa. Şedinţa se ţine In laboratorul de chimie organică, cheiul Dîmboviţei 10. * Ministerul de interne a aprobat schimbarea de nume la mal multe strade din T.-Jiu. Una din aceste strade va purta pe viitor numele mult regretatului Al. Lahovari. * Consiliul judeţului Botoşani, este convocat lu sesiune extra ordinară pentru ziua de 15 Aprilie. * Comuna Corabia a cerut autorizarea unul Împrumut de 200.000 lei pentru faceri de pavage în oraş. Buletinul Economic 16 Martie. Taxele pe cereale In Italia. — întrebaţi de mal multe persoane interesate care sunt în mod exact reducerile ce s’afi făcut în Italia la taxele de import asupra cerealelor, dăm aci un tablofl precis al taxelor vechi şi al celor noul, care sunt acum în vigoare : Grlfl Veche : 7.50 Nouă : 5.- Orz 4.- 3.- Secară 450 3.- Porumb alb 7.50 5.— Făină de grlfl 12.30 8.- » » porumb alb - - * 9 40 6.80 » » orz • 6.- 4 60 » » secară 6.50 4.50 15.50 10.20 Aluaturi (paste) 16 — 11.20 Pline şi hiscoturî 15.- 11.20 2 50 Taxele acestea sunt calcutate In lire it liane (lei) pr. quint&l. Primele de export. — Circulă de cîte-va zile în capitală ştirea că guvernul ar avea intenţia să reducă primele ce Statul acordă acum exportatorilor noştri de spirt. D. ministru al finanţelor ar face un mare bine industriei respective dacă ar desnaiuţi safl confirma ştirea. Tîrgul de cereale.—De 2—3 zile se (b-servă o mal mare animaţie, mal ales la Brăila, în tlrgnl cerealelor. Transacţiunile afl devenit mal numeroase, deşi preţurile sunt departe de a se îmbunătăţi. S’a vlndut tn aceste ultime trei zile: Ovăz • ■ 11.12’ 1% mag. Grlfl de 58 1. kg • • « 8.80 docurl » » 67.9 » • • » 10.95 mag. > > 69 4 » • • » 10.95 » > > 65.6 » • • > 10.75 > Porumb cu 79 kg. • • > 8.70 » > » 77 » • • » 8.25 vag. > » 75 » • • > 6.20 şlep Qrz » 51 » • • > 9 12 vagon » 56 » • • > 8 40 > Fasole » 74 » • • » 13.10 mag. In extremul Orient Londra, 16 Martie. — Se anunţă din Peking ziarului «Times» că garnizoanele chinezeşti s’au retras la Port Ar-thur şi Talienrvan. Trupele ruseşti aii debarcat. Ptking, 16 Martie. — Înţelegerea ruso-chineză s’a ratificat. Pavilionul rus a fost arborat la Port-Arthur şi la Ta-lienman. DIN CAPITALA Eseroc şt falşlfllcator.—Un individ, numit Leon Maier, a fost prins zilele trecute şi Înaintat la parchet fiind inculpat de mal mulie falsuri şi escrocherii, săvlrşite In Capila’ă. Aseară d. jude instructor al cabinetului 5 însoţit de d. procuror Voinescu s’afl transportat Împreună cu inculpatul la domiciliul unul domn Mauriciu din str. Carol 27 de unde, In urma per. hiziţiunel făcute, s’afl confiscat un mure na-măr de sigilii, scrisori şi poliţe, presupuse a fi falşificate de Leon Maier. Pungaş de buzunare.—Iacob Sefer, pungaş de buzunare, îşi luase specialitatea operaţiunilor sale In tramwaye. Ieri după amiazi, pungaşul a fost prins într’un vagon de tram-wav, pe cînd II fura din buzunar portofo'iul cu 100 de lei. Moarte SHbitft.—Femeia Lina Marin, servitoare in strada Francmasonă 58, a anunţat aseară, pe la orele 6 jnm.f poliţia, că stâpînul săi! Nae Moldoveanu, Intorclndu-se acasă la a-miazl, după ce a mlncat s’a culcat şi culcat a rămas pe vecie. Cind servitoarea a intrat In casă, l’a găsit mort. Parchetul a ordonat transportarea cadavrului la Morgă pentru a i se face autopsia şi constata cauzele morţii. — D. doctor Bărdescu, domiciliat In strada Brezoianu 10. a anunţat azi dimineaţă secţia poliţienească respectivă, că femeia Paulina Tropp, îngrijitoare la copil, in serviciul d-sale, a fost găsită moartă azi dimineaţă in camera sa. Medicul a declarat că decedata suferea de mal mult timp de o boală de stomac. DINŢARĂ Groaznică sinucidere. - - Diu Ploeştl ni se comunică o groaznică sinucidere săvîrşită tn acel oraş in următoarele Împrejurări. Individul Ion Negulescu, care de mal mult timp era In divorţ cu femeia sa, lutr’un moment de desperare, duetndu-se Sntr’o magazie a fratelui săi! domiciliat In strada Sinaia, şi găsind acolo un topor şi un ferăstrău, a reuşit a se sinucide, tăindu-şl gîtul cu aceste instrumente. Mutilat, Intr’o stare groaznică de văzut, cadavrul nenorocitului a tost transportat la casa mortuară a spitalului din oraş. Moarte oribilă.—Gheorghe Iane, lucrător la cariera Mâriela, din judeţul Constanţa, pe clnd se afla in lucru, a fost strivit de un bloc imens de piatră, care s’a prăbuşit peste dlnsul. Cadavrul nenorocitului n’a putut fi extras Încă de sub imensa lespede care i-a făcut mormtntul. Dr. PAUL ELEUTERESCU Mânios S’A MUTAT Strada Regală, No. 8 Consultaţiuni de la orele 2—3 p. m. Consultaţiuni grauite Luni şi Vineri de la orele i—2 r NUVELA Statuia de aur Intr’un oraş al cărui locuitori erafl obosiţi şi plictisiţi de tot ce e Iu viaţă, un om de bine deschise un concurs pentru a reda farmecul vieţel istoviţilor şi blazaţilor lui concetăţeni. Generosul om de bine făgădui să ridice o statuie de aur, omului care va spuue lucrul cel mal nofl, care ar putea să intereseze şi să scoaţă din amorţeala lor pe plictisiţii locuitor). La acest concurs se preziutară trei oameni. Cel d’lntll care veni, îşi luă un aer de lngtmfare şi zise : — Am găsit priucipiul după care omul raţionează ! Iată cum se Îndeplineşte acest act: Iutii se formează senzaţia şi apoi idtia. Raporturile Iul cu obiectul sunt afirmaţiunile şi... — Destul, destul, strigară cetăţenii cari se plictisiră şi mal răfl. Acest studiu se numeşte filozofie şi ea u’a putut nici odată să facă a raţiona bine pe cel cu creerul slab safl răfl organizat. Filozofia a reuşit numai să facă să caşce gura numeroase gene-raţiuul, cărora li se impunea această doctriuă, cea mal importantă din toate. Veni rludul celui de al douilea. Acesta lnainlă ÎDcet lu mijlocul poporulnl. Era un ora scurt, gros şi miop. El Invită pe toţi să se uite la un microscop şi le zise : — Efl am descoperit celulele creerulul In cari se nasc cugetările şi nucleil cari păstrează memoria senzaţiunilor... Oamenii toţi priviră aceste celule, găsiră că lucrul e foarte importau!, dar... uu merita statuia de aur. Veni şi rîndul celui de al treilea j acesta Începu să vorbească mulţime! de amorul tinerilor şi bătrluilor, începu să descrie jocurile pline de nevinovăţie ale copilăriei şi aventuriile lndrăsneţe ale tinereţel. El clnlâ gloria războaelor şi fericirea păceî. Povestitorul făcu pc mulţime să rtză şi să plingă spuind lucruri vechi cit lumea, spuse de atlţia alţii înaintea lui. Şi de asta—poale tocmai peutru asta — statuia de aur lui i se făcu. Morala este că omul nu oboseşte nici odată a se vedea zugrăvit, clntat şi ilustrat ! MaBtegazzH. Conflictul ispano-american Netv-York, 16 Martie.— După ziare, negocierile ispano americane dovedescun progres in sensul menţinerii păcii. Spania nu vrea să părăsească drepturile sale de suveranitate asupra Cubei, dar a cerut Statelor- Unite o prelungire ac-ţiunei sale în Cuba, voind să facă nişte propuneri cari să satisfacă uniunea americană. Washington. 16 Martie.—Raportul corni-siunei de anchetă constată că explozia Iul Mâine n« se datorează unei greşeli a ochi-pagiului, ci că a fost provocat de o mină sub-marină care a causat explozia celor două magazii cu iarbă de puşcă. Comisiunea declară că n’a putut găsi nici o probă pentru a stabili răspunderile, şi nu face menţiune nici de Spania nici de spanioli. Raportul a fost supus congresului, însoţit de un mesagiu al d-lui Mac Kinlty, zicînd că a dat instrucţiuni pentru ca verdictul comisiunei de anchetă şi vederile guvernului să fie comunicate sentimentului de dreptate al naţiunei spaniole, care va arăta calea deţurmat, indicată de\onoa-rea şi de relaţiunile amicale dintre cele două guverne. Resullalul se va comunica congresului care este invitat să delibereze în mod prudent. Cele două camere aii trimes mesagiul şi raportul, comisiunei afacerilor streine. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la IO Hârtie (Urmare) Afacerea Waclitel D. G. Scorţescu are cuvîntul pentru desvoltarea interpelărei sale în afacerea Wachtel. Un sentiment natural m’a făcut, îacepe interpelatorul, să adresez această interpelare. In luptele de la partid la partid, de la grup la grup, nu este cinstit a se alege ca mijloace de luptă insinuări de natură a păta cinstea adversarilor. Oratorul arată acuzarea care s’a adus guvernului Aurelian In chestia Wachtel, şi cum se spunea că d. Mtrzescu a fost inter-mediatorul în această afacere. Se aduceai! la început, acuzaţiunl grave guvernului Aurelian pe aceasta afacere, de către Voinţa Naţională-, la urmă Insă, cel din jurul a-cestuî ziar afl bătut în retragere şi afl spus că nu e vorha de gh-şeft, ei de o simplă călcare a programului de la Iaşi. (Ilaritate). Acest sistem este cea mal murdară manoperă de calomnie şi calomniatorii nu merită de cît dispreţul şi oprobriul nostru. (Aplauze). Somez guvernul, continuă d. Scorţescu, să spuDă categoric ce are de spus în această afacere şi dacă nu va avea nimic de spus, să rămină cu calificativul de calomniatori de rînd. (Aplause prelungite). Dacă este vorba să vorbim de afaceri, noi nu ne vom mărgini la insiunaţlunî calomnioase, ci vom avea de vorbit do unele afaceri, ale actualilor guvernanţi, afaceri, oribile şi probate cu document-. (Aplauze prelungite). D. Dobrescu-Prahova spune că chestiunea este cu mult mal importantă de cit se crede. D. ministru al finanţelor, a spus aci, In pliu parlament, că are a vorbi de a< eastă afacere şi că mal are a vorbi şi de alte afaceri, dar că le amînă pînă după terminarea interpelărilor. El bine, interpelările s’afi terminat şi insinuatorul n’a destăinuit nimic. Iu orl-ce caz, această armă a calomniei este un sistem odios, oribil. N’att avut nimic cel de pe banca ministerială să spună în contra guvernului Aurelian; a fost numai o tendinţă de ameninţare nesocotită şi... necalifioabilă. Din declaraţia făcută a-tuncl de ministrul finanţelor, s’a văzut că dlnsul este şi autorul articolelor din Voinţa Naţională. Dacă chiar aşa ar fi, dacă am presupune că insinuaţiunile calomnioase ar avea un grăunte de adevăr, nu văd calomniatorii In ce dilemă urîtă afl intrat ? Cum, un ministru spune după banca ministerială că are destăinuiri de făcut asupra unor afaceri veroase, pe socoteala cui P A uncr oameni cu cari înainte cu cîte-va zile trata ca să intre în minister şi le oferea portofolii ? Dar n’avea nimic de spus guvernul; este sistemul preconizat pe banca ministerială. Pe toţi acel de cari nu mal are nevoe, guvernul caută să I extermine, să-I nimicească, fără a socoti mijloacele. (Aplause). D. An. Stolojan, ministrul domeniilor, Începe, conform sistemului, să spună că nu ştie nimic de această afacere, ca fiind petrecută pe dud d-sa nu era In minister. D. Stolojan spune că cuvintele d-lul G. Cantacuzino afl fost răfl înţelese. D-sa a spus, continuă d. Stolojan, că este gata a vorbi despre afacerea Wachtel ca şi despre ori ce altă afacere pur şl simp u, fără ca să acuze pe cine-va. (Ilaritate, hohote de rls, lu incintă). Foci: N’o întoarce acum, eoaue Nâstase 1 D. Stolojan face istoricul latregel afaceri Wachtel. Spune că scutirea de vamă pentru ctuepa introdusă în ţară, a fost dală de fustul ministru de domenii, fiind indus tn eroare de către un membru din comisia industrială a ministerului, care a făcut un raport favorabil fabricantului. Atita tot. Q, Scorţescu: Vă somez, d le ministru, www.dacoromanica.ro să ne declaraţi dacă In această afacere este ceva neonest. I). Stolojan: Ea nu pot face pe procurorul, nici pe judecătorul de instrucţie. Sunt convins Insă că nu este adevărat cele ce s’afi spus pe socoteala acestei afaceri şi că afi fost multe calomnii. Şi eti am fost calomniat cu Naftalina. (Hohote de rls In Cameră).' Se poate lasă să se fi făcut greşeală. Mai multe voci : Iar o Întorci acum... (aplauze prelungite, ilaritate). Se cere închiderea discuţiei. Se face un zgomot infernal. Mamelucil cer Închiderea discuţiei, minoritatea protestează. D. Dobreseu-Prahova cere ca discuţia să se lase liheră, de oare-ce după cum se vede este conflict Intre ministrul domeniilor şi acel al finanţelor. D. Scorţescu spune că d sa cere tnchide-derea discuţiei fiind-eă, faţă de cele spuse de d. Stolojan, s’a dat cea mal mare dezminţire calomniatorilor. Ministerul domeniilor a declarat după banca ministerială că d. Gogu Cantacu-zino, a fost un adevărat calomniator (aplauze furtunoase pe băncile minorităţel). Discuţia se Închide. D. Ceaur Aslan Işl desvoltă interpelarea sa adresată ministrului lucrărilor publice, asupra contractului încheiat pentru furnitura cârbunilo de Westfalia. Acest contract, spune interpelatorul, este o violaţiune patentă a bgel speciale şi a legel comptahilitâţel generală a Statului şi aduce o pagubă Statului de 2 milioane pe an. Pe lingă aceasta, o pagubă mal mare a Statului, este crearea serviciului maritim mercantil, care s’a făcut pentru transportul cărbunilor la Rotterdam. Tona cărbunilor de Westfalia costă prin contract 20 75, pe clnd Cardif costă 21.15 lei tona. Dar diferinţa de calitate între aceste două feluri de cărbuni este de 15 la sută, aşa că în realitate valoarea cărbu-nulul de Westfalia faţă cu cel de Gardif este de 17 78 lei. Statul pierde ast fel în urma acestui contract o jumătate de milion. Dovadă desnre inferioritatea calităţel cărbunelui de Westfalia, sunt rapoartele pe cari ministru le-a primit din diferitele părţi, prin cari inginerii respectivi se plîng că n’afl ce face cu acest cărbune. Un raport al şefului docurilor din Galaţi vă spune, d-le ministru, că cărbunele de Westfalia nu se poate întrebuinţa şi probă că lucrul este adevărat este că acum In urmă aţi comandat 80.000 de tone cărbuni de Cardif. (Ilaritate. Aplause prelungite). S’ail făcut, continuă interpelatorul, experienţe cu lignita de la noi din ţară, amestecată cu petrol şi rezultatele aii fost foarte satisfăcătoare. Preţul acestui combustibil era cu mult mal eftin şi avantajul era şi mal mare că banii rămlneail în ţară ; se încuraja industria naţională. D. ministru însă, n’a ales acest combustibil, ci a contractat cu furni-sarea cărbunilor tde Westfalia cari nu pot fi întrebuinţaţi. In altă ordine de idei, d. Aslan spune că contractarea nu s’a făcut în regulă. Ea s’a făcut fără avisul consiliului de administraţie şi fără licitaţiune, impusă formal de lege. (Aplause). Legea generală a fost de asemenea violată prin această contractare. D. ministru a contractat o furnitură, a angajat Statul pe timp de trei ani, cînd nu o putea face, conform legel şi prevederilor bugetului de cit pe un singur an. La orele 5 şedinţa se suspendă. * • * * La redeschidere, D. Ceaur Aslan în continuarea dezvol-tărel interpelării arată că faţă cu aceste călcări de lege nu mal este nici o deosebire între actualul ministru al lucrărilor publice şi între timpurile clnd în această ţară treburile se făceaţi sub domnia abuzului şi a bunului plac. D. Aslan critică şi ridiculizează înfiinţarea pe se seama Statului, a marinei comerciale, arătlud că nici o ţară din lume n’are şi n’a putut concepe ideea înfiinţărel unei marine mercantile, pe socoteala Statului. D. Gr. Macri întrerupe. D. Ceaur Aslan: înfiinţarea liniei Cons-tanţa-Rotterdam pe seama Statului este tot afît de ridiculă ca şi o flotă comercială ce ne am putea închipui pe apele Bcbluiulul, care să transporte cărbuni la spitalul sft. Spiridon din Iaşi, (Ilaritate, aplause). Oratorul închee interpelarea sa, spunînd că glasul conscienţel,—cuvlnt spus odinioară de d. Ionel Brătianu— este respectul legel. (Aplauze prelungite), D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, cu privire la crearea liniei comerciale maritime, spune că n’are trebuinţă să mal răspundă,’de oare-ce Camera a aprobat crearea el şi a acordat creditele necesare pentru acest scop. Alegerea portului Rotterdam, spune mi nistrul, este făcută pentru a creia noul de-buşeuil comei ciale ţărel. lrecînd la chestia cărbunilor, d. ministru face istoricul combustibilului In căile noaste ferate. Spune că cărbunele de Westfalia este bun, de bună calitate şi că nu este scump. In ce priveşte noul combustibil care s’a experimentat, lignit cu residuurl de petrol, ministrul spune că 11 are în vedere şi că a început să i întrebuinţeze. In privi ţa ilegslităţel acestei contractări, ministrul voeşte să dovedească cu legea căilor ferate că o putea face. Dinsul citeşte un articol din acea lege, pe care Întemeiază argumentaţia. D. Ceaur Aslan: N’aţl citit articolul bine. D. I. Brătianu : Lăsaţi vă rog, uu mă tntrernpeţl. D. Ceaur Aslan : Dar n’aţl citit articolul aşa cum este. •D. Brătianu nu răspuude asupra acestui lucru şi trece Înainte spunînd că de altfel toţi predecesorii d-sale la minister ufi încheiat nial multe contracte tot pentru furnitura de cărbuni, în aceleaşi condiţii ca Şi d sa. llelavrancea: Dar pe clţl ani ? răspunde fntrerupeţl că nu vi D r°C» *j^u P°a*e răspundă ! (Rlsete io« treclnd mal departe, spur ' ®ea nu 1 lmpedică de a face contracl pe mal mulţi ani, budgetul vorbind numai de anii financiari. Discuţia se închide. Şedinţa se ridică la orele 6. Şedinţa de la 19 Manie Şedinţa se deschide la orele 2, sub pre-şidenţia d-lul Giani. Prezenţi 120 d-nl deputaţi. Pe banca ministerială d-uil D. Sturdza, G. Cantacuzino, general Berendel, Ferechideşi Pallade. D-. 9*. I?rca depuue un proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru construirea unei linii ferate Bucureşti Urzicenl-Bu-zăil. Se cere urgenţa şi se admite. D. Politimoe întreabă pe d. ministru de interne, dacă este adevărat că nu a confirmat o pensiune de 1.200 lei lunar inginerului Cucu, de la primăria Capitalei, dînd o ordonauţă prin care, între alte multe, ministrul constată incapacitatea, nepăsarea §i nepriceperea primarului Capitalei, care risipeşt* banii contribuabililor. D. Em. Porumbarii cere să i se dea cu-vlntul în chestie personală, de oare-ce, cu prilejul desvoltărel interpelării d-lul Ceaur Aslan, a fost personal pus în chestie. D. Preşedinte Giani spune că ministrul lucrărilor publice lipseşte, de altfel discuţia asupra interpelărei a fost închisă... D. N. Fleva : Nu este exact. Discuţia n’a fost Închisă. Mal erail mulţi oratori înscrişi la acea interpelare, cari n’afi luat cuvlntul, şedinţa fiind ridicată, erl, pur şi simplu, fără ca să ceară Închiderea discuţiei şi fără ca închiderea discuţiei să se voteze de Cameră. Fac apel la d. C. Dimitrescu Iaşi, care a prezidat erl. D. C. Dimitrescu-Iaşi declară că în adevăr erl s’a ridicat şedinţa pur şi simplu, fără ca discuţia să se fi închis, (Aplauze în minoritate). D. Dobrescu-Prahova spune că erl, clnd s’a ridicat şedinţa, ordinea zilei nu era sflr-şită. Mal eraţi interpelări cari n’afi fost dezvoltate şi cari de drept trebuiafi să fie la ordinea zilei de azi. Azi văd budgetul pus la început şi apoi interpe'ările. Aceasta este o violare a dreptului de interpelare D. Preşedinte Giani spune că prin aceasta interpelările nu sunt scoase de la ordinea zilei, dar puse după bugete. Dreptul de interpelare nu este violat. Se intră In ordinea zilei: continuarea discuţiei asupra interpelărei d-lul Ceaur Aslan. Se cere închiderea discuţiei. D. Poenaru-Bordea vorbeşte în contra închiderel; pentru a arăta că cărbunii de Westfalia costă pe Slat mult mal mult de cît cel de Cardif. Că aceiaşi cărbuni sunt de proastă calitate şi nu se pot întrebuinţa şi alte multe puncte asupra acestei materii, pe cari voeşte a le desvoltă şi dovedi. Discuţia se Include. I) D. Sturdza spune că în studiul Parlamentului sunt multe proiecte de legi şi, dacă va fi trebuinţă, sesiunea se va prelungi pînă în luna Mal. Acum însă, cînd a nit budgetele la ordinea zilei, primul ministru propune că pînă la sflrşirea discuţiu-nel lor, Camera să ţie şedinţe de la orele 8 dimineaţa pînă la 6 scara. Regulamentul permite aceasta. Mare ilaritate şi zgomot în incintă. In zadar d. Giani agită clopoţelul. Zgomotul e la culme şi toţi deputaţii se agită. D. Dobrescu-Prahova. înţeleg ca Adunarea singură să-şi reguleze modul cum să ţină şedinţele, dar e de neînţeles ca banca ministerială să rpgnleze acest lucru. Aceasta este o impietare asupra drepturilor parlamentare. (Aplauze). In nici o ţară din lume nu s’a văzut acest lucru. Dacă voiţi ca şi în parlamentul nostru să se repete scenele din parlamentul vienez, faceţi-o. (Zgomot şi protestări între mame-lucl. Mărgariteştil vociferează. Zgomotul este infernal, nu se mai înţelege nici un cuvint. Toţi mamelucii urlă). D. Dobrescu-Prahova: Aţi început de acum să dovediţi că am dreptate. Dar no! suntem de Jvină < ă guvernul a adus atît de tîrzifl budgetul ? Guvernul este de vină. Dacă voiţi ca budgetul să se voteze aşa ă la vapeur să o faceţi, dar să o ştim şi noi. Veţi [şti tuşă că vă trebuie 2 treimi. SENATUL Şedinţa de la 19 Martie Şedinţa se deschide la orele 2 30, sub preşedinta d-lul Orbescu, vice-preşedinte. Prezenţi 79 d-nl senatori. D. Sefendache cere d-lul ministru de externe să i se puie la dispoziţie dosarul cu actele privitoare la omorul ţăranului Prej-bean de către un jandarm ungur. D. colonel Obedeanu adresează o interpelare ministrului de finance, cerînd ca pensionarii militari să fie dispensaţi de a produce certificate de identitate spre a li se plăti pensiile. Se intră în ordinea zilei. D .Valerian Ursianu, continuă discursul săfi în discuţia asupra legel învăţămtnlulul. Depeşile de azi (Serviciul «Agenţiei Rjmîne») Bprlin, 1G Martie. — împăratul a făcut o vizită ambasadorului Rusiei, la care a stat o oră. Sofia, 1G Martie.—D-nu Stoiloff, însănătoşit pe deplin, şi-a reluat funcţiunile de preşedinte al consiliului şi de ministru al afacerilor streine. Paris, 16 Martie. — Camera deputaţilor. Adunarea adoptă o a 4 a două-spre-zecime provizorie. D-nu Giranlt, socialist, depuue o propunere tiuzînd la desfiinţarea legii în contra resvrătirilor anarebiste şi reclamă urgenţa. D. Milliard combate urgenţa, care este respinsă cu 340 voturi contra 154. Berlin, 1G Martie. — Reichstagul a adoptat în mod definitiv legea asupra flotilei. Londra, 16 Martie. — Marchizul de Sa-lisbury a plecat la Riviera. Londra, 16 Martie. — Westminster Ga-zette asigură că doctorii afl declarat că nu mal afl uicl o speranţă pentru Însănătoşirea d-lul Gladstone. Totuşi starea sa actuală ar putea să continue încă clte-va săptămtnl. Londra, 16 Martie.— Camera comunelor. D. Lurzon declară că guvernul a primit avizul oficial al Austro-Ungariel că pînă la 3 Aprilie va rechema trupele şi corăbiile sale din insula Creta şi că va continua să coopereze cu cele l’alte puteri Ia regularea definitivă a afacerilor cretane. D. Curzon adaugă că Englitera n’are nici uii motiv de a procede în afară de puterile garante. I). Curzon afirmă că s’a ratificat înţelegerea chino-rnsească. Sir M. E. Hick-Blancb declară că puterile garante vor semna mtine Învoiala In privinţa împrumutului grecesc. D. Balfour declară că nu ştie dacă va putea da informaţiunl asupra afacerilor din Extremul-Orient, Înainte de Paşti. Londra, IO Martie.—După ziare, nota Spaniei ea răspuns la aceea a d-Inî Mac Kinley, afirmă voinţa guvernului acestei ţări de a respinge orl-ce atingere a drepturilor sale şt cere Statelor Unite de a nu trimite ajutoare In modul Indicat de d. Mac-KInley. — Guvernul Spaniol nu refnză de a fixa o dată extremă pentru restabilirea păcii şi consimte iu nn arbltragiu tu privinţa exploziei lui Mâine. ULTIME IMAJIUi Membri partidului conservator sunt invitaţi a lua parte Mluminecă, 22 Măritei orele ti d. a., la întrunirea ce se va [ine la club şi la care ti. Las-car Catargi va face o importantă declaraţie în chestia gravelor destăinuiri asupra pronuncia-menlului din 1S94. Comitetul. Tendinţe de împăcare Colectivitatea îngrozită de ultimele în-frîngerî suferite de guvern, a intrat în mare grijă. Un mare număr de fruntaşi guvernamentali au solicitat, erl, d-lul D. Sturdza, sacrificiul de a face o împăcare deplină în partidul liberal, şi ce a înlesni, dacă va fi nevoe, prin propria sa sacrificare, reconstituirea familiei colectiviste. Prilejul acestor demersuri stă în faptul alegeret de la Galaţi, care e privită de ministeriali ca un eşec sdrobitor. O delegaţiune de ocuHişti compusă din d-nit C. Nacu, Gr. Maori şi Ta. he Protopopesm s’au oferit de a servi de intermediari. Pînă acum delegaţiunea are răspunsul guvernului, care acceptă arbitragiul. Grupurile liberale aliate n’au fost înoâ zesisate de această chestiune, deşi sunt în curent cu cele ce se petrec. Alegerea din Galaţi Opinia, Galaţii şi Dunărea publică a-rnănunţe foarte interesante in privinţa alegerii din Galaţi, pe cari regretăm că din lipsă de spaţifl nu le putem reproduce In întregul lor. Opinia spune că după încheierea scrutinului s’afi început pariurile. D. G >gu Ro-bescu a pariat că d. Panu va avea 155 vo-tuil; d. deputat Sechiaris a pariat cu d. M. Dcş'ifi, că d. Macri va avea cu 16 voturi mal mult ca d. Panu ; etc. Ctnd s’a despoiat scrutinul s’a văzut că d. Gogu Robescu a cîştigat, înşeiî .du-se numai cu un vot. * * * După proclamarea votului, d. Gh. Panu se duce la primărie şi în miji acul celor mal entuziaste aclamaţiunl mulţumeşte alegătorilor ziclnd că votul lor va avea resunet în toată ţara. Apoi sute de oameni s’att ds?s înaintea hotelului Concordia, unde se afla d. Lascar Catargi, căruia i-afi făcut ovaţii; timp de un sfert de oră,—spune Dunărea,— văzduhul a fost străbătut de uratele entuziaste ale inuiţimel. La orele 7 s’a dat în restaurantul Bristol un banchet în onoarea d lui Panu. D. M. Sgrumala a deschis seria toasturilor închi-nlnd în sănătatea d-lul G. Panu, care mulţumind călduroaselor cuvinte aled-luî Sgrumala, a închinat pentru cetăţenii gălăţeul şi din Covurlul. D. Bădărăfi din Iaşi a închinat pentru d. Lascar Catargi, d. Rahtivanu, fost prefect de Brăila, pentru d. Gogu Robescu, d. Alcaz-Jackson pentru d. N. Fili-pescu, d. M. Deşliu pentru delegaţiunile din provincie, d. N. Vlaieu pentru d. Bădă-răfl, etc. La orele zece seara,—spune Galaţii, — o mulţime enormă a îi soţit pe d. Lascar Ca-fargi la gară, unde d. M. Sgrumala i-a adresat cîte va cuvinte calde de mulţumire. * * * Opinia explică ast-fel reuşitad-'.ul Panu: «Reuşita candidatului nostru se datore-şte în prirrul Ioc valorii candidatului. In al doilea loc valorel membrilor partidului conservator din Galaţi. Nicâerl In ţară cred că pai Udul conservator n’are un stat major atil de numeros, de valoros şi de decis. «Iu fruntea conservatorilor locali se află Gogu Robescu, cel mal iubit dintre toţi cari tac politică In localitate. Mulţi aleg.ltorl s’afi gîndit probabil cînd puneatt votul In plic şi la răzbunarea iubitului lor Robescu atît de prigonit şi calomniat». * * * D. G. Panu, noul ales al col. I de Senat, a primit din toate părţile ţărel numeroase telegrame şi scrisori de felicilare. Iată unele din ele : Botoşani. Vil felicitări din inimă din partea alegătorilor tai diu Botoşani. Onoare Galaţilor. St. Gane, Ciolac, Popovici, Cananău,' Si-lion, Perieţeanu, Costea Balş, Isăcescu, Capşa, Gherghel, Softa, Saint-Georges, Ghica, L. Cananău, Ser fir Dobroski, Hap nai, Hytiec, Jianu, Codrescu, VasiliufMăgu-reanu, Niculaescu, Mînăstireanu, Niculescu Mavroek, Miclescu, etc. * Vaslui. Primiţi felicitările noastre pentru frumoasa reuşita de la Galaţi. D. Stati, Negrea, Buzdugan, căp. Gor-gos, Albinetz, N. Gheorghiu, Ortinsky, Grig. Staver, Batar, Daniel Dociu, Gh. Miro-nescu, căp. Lepădatu, St. Azbiovici, Gh. Ullea, Gheorghiu, Gh. Stavri, Pavel Ro-taru, D. Iordăchescu. Incal Iosef, A. Pe-frica, Popovici, E. Miclescu, căp. Petrescu, şi I. Salaru. * * * Bucureşti. Felicitările mele pentru strălucita izblndâ. Dr. Palladi. * * * P.'orştI. Felicităm pe meritosul luptător pentru binele şi fericirea ţărel. Comitetul conservator Prahova. * * * Fălticeni. Primeşle, aprigule luptător, felicitările noastre cele mai călduroase. Gheorghe Văcărescu, Mihail Ghiţescu, Mateiu Millo, David Tatos, Constantin Romanescu. Bîrlad. Soldaţii d-voasfră credincioşi sărbătoresc astă-zl strălucita victorie ce aţi repurtat. Teodor Emandi, Vasile Simionov. Opoziţia liberală din Iaşi a fixat candidatura d-lul A. D. Xenopol, profesor universitar, la colegiul II de senatori din laşi, devenit vacant în urma încetării din viaţă a d lui M. Tzoni. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicnţlnne D nul dr. Dimitrie Saxemberg, medic militar din Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Saxemberg» în cel de «Sto-enescu», spre a se numi «Dimitrie Stoenescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. „Moda Parisiană" colorată Jouî 19 (31) Martie curent, va ap re cel d’iu-tlifi număr al ziarului Moda Pariziană colorată, care va coprinde aproape 20 iluatruţil de modă, materia cea mal variată, o bucată do musică pentru piauo, o frumoasă gravură colorată pe pagina I şi un patron tăiat, mărime naturală, a unei frumoase manteluţe de damă, care se va da gratis. In acest număr se va începe un roman de mare senzaţie, scris intr’adins pentru Moda Parisiană de celebra scriitoare italiauă Caro-lina Invernizio. Moda Parisiană se va vinde cu 15 bani In ţoală ţara. La abonaţi se acordă premii gratuite. SIIPRA LICITAŢIE La 19 Martie 1898, va avea loc asupra licitaţiei pentru vtnzarea: 1) Moşia Tărtăseşti (Ilfov) 10 miuute departe de gara Ciscâneşti. Are case, insta-Jaţiunl de exploatare splendide; 1624 pogoane. Se piate cumpăra eu 605.000 (365 pogonul). La 10 Martie s-a adjudecat provizoriii 550 000 lei. 2) Moşia Voineştl Pajera, o jumătate oră de gara Titu, case bune şi ecaret le necesare. Se poate cumpăra cu 330.000 lei, (312 pogonul). «Doritorii de ale cumpăra trebue să se prezinte la ziua arăta’ă la Tribunalul lifov, secţia de notariat. Din Băeeşll, judeţul Roman, ni se tele-grafiază o Iristâ veste. D. Catană, mpdicul spitalului rural din localitate, a încetat subit din viaţă, Iu ziua de 16 Martie. D. Catană suferea de mal mult timp de o boală de inimă. Trimitem condoleanţele noastre întristatei familii a distinsului medic. Reiihsralhul din Viena a ales pe d. deputat G. baron de Vasilco, membru al partidului naţional romîn, în delegaţiunile imperiului austro-ungar. Lucrărî de îmbunătăţire în Sinaia D£ VÎNZARE 1000 oi sunt de vînzare în comuna Bnhalniţa, jud. Meamţu, pentru informaţiunl a se adresa la d-nn Nicolae Soarec, Piatra-N. TTn «nn cn coaâ5 pn- * ia»ia.O ţin nsat, se vinde. A se adresa la adminisiraţia acestui ziar. CONTABIL şi CORESPONDENT romîn şi german, absolvent al şcoalel superioare de comerciu din Iaşi, caută ocupaţiune. A se adrfsa la Agmţia de publicitate Carol Sehnlder. strada Traian No. 144, sub iniţialele L. A. D. ' In campania de vară care se deschide acum, o mulţime de lucrări de îmbunătăţire sunt proiectate a se face la Sinaia. Din creditul de 200.000 lei, acordat comunei Sinaia, suut proiectate: 1) Pavarea, şoseluirea şi facerea de trotuare pe stradele: Boerescu, Isvor, Maior Vidulescu, Vîr-ful cu dor, Butcuiescu, Primăriei, Poiana Florilor, Piaţa veche, şi drumul Buturu şi construirea de apeducte pe şoseaua naţională şi In oraş. De asemenea guvernul a aprobat loteria organizată de oraşul Sinaia In sumă de 200.000 lei, din venitul căruia sunt a se face următoarele lucrări: Tr u formarea cazărmel dorobanţilor, cumpărată anul trecut de primărie de la ministerul de războifi, într’o şcoală model, aşezată în centrul oraşului în partea cea naltă. Construirea unul ospel comunal; Construirea unei cazarme pentru sergenţii de oraş şi pompieri ; şi Construirea unei capele ia noul cimitir din afară de oraş. * * * Pe de altă parte Eforia spitalelor civile a contractat cu o mare casă din Berlin pentru iluminarea întregului oraş cu electricitate şi construirea unul tramvai electric care să străbată întreg oraşul. O altă lucrare importantă care se va Începe în campania anului acesta, este cana-1 zarea oraşului. Această lucrare va dura în timp de trei ani. Pentru anul acesta, Eforia a prevăzut în budget suma de 180 000 lei, afectaţi la această lucrare. Tot în anul acesta se vor Începe lucrările de reparaţiune a mînăstirel, construirea umil mare Casino şi mărirea otelului Caraiman, la care se va mal adăoga încă un etagifi. Recepţiunea de a-seară de la d. Stolojan a dat un complect fiasco. Deşi special invitaţi, aii refuzat să meargă la d. Stolojan următorii guvernamentali : senatorii Exarcu Bacău, general Budişteanu, Mişu Schina. Al. Morţun. etc. şi deputaţii Gîrleşteanu, Kiriţopol, Ghimpa, Mala, etc. Iu total aii fost la recepţiune numai 27 senatori şi deputaţi guvernamentali. Miine, Ia judecătoria de galben se judecă cele opt procese de contravenţie, intentate de poliţie Atheneulul. Vor pleda toate somităţile baroului pentru d. Exarcliu. Majorităţile se întrunesc astă seară ia 8 şi jum., la Senat. AUGUSTE CL0UARU fost Grădinar Şef al Capitalei, Entreprenor de Parcuri şi grădini Bncureşiî, Ntrjidn Caro! I, 5S MARE DEPOU vSnzale Sn gros şi de- Bmnt UtrUU ,ajl de seininţa de Tri-faiii, Lucernă, Iarbă de Cimp şi Gazon pentru Livezi si Păşuni, Furagere, Graminee, Uleioase, Textile şi Economice ; rădăcini furagere ; Sfecle, Morcovi, Napi, Cicoare de cafea, etc. etc. ’ Seiuinţerie de flori de leguma de tot felul. Peste 200 de soiur i de Trandafiri,Răsaduri de flori şi arbori fructiferi. Instrumente pentru grădinari şi amator) POMPE nI TULUMhE pentru stropit grădini şi florării (Serre) Maşinele cele inal noul de Altoit Viţă Americană, după sistemul francez şi adoptat de Secţiunea Viticolă a Ministerului * de Domenii. Stabilimentul horticol şi Pepiniera se află pe Şoseaua Grozăveşti (Cotroceni) Ferma de încercare In judeţul Argeş Catalogul de detail se trimite gratis şi franco la cerere. ..... . * 0 A LA ÎHOX310 * prariaTOILETTE iUMOUCHOifîM1 Ss trouve exoluslwment 'am lee Qrands Magailm ►yjţj AU 10^ ^UCAnsŢST 'Mm- 9 ggfe Conditions spd'inles pour le gros De yînzare Casele din Strada Sfîntu Spi don No. 49 sub Popa-Cliiţu, avî curte mare şi grădină spaţioa: suprafaţa 1800 M. P. tramwaiul 10—15 paşi. Puse la credit. Aparate r. K O N 1 A la IAŞI ________**reţat-i orif/ia. a Fattricei chimice i» A. Mierlită. MIM VIZITA r I CU Ol TOII IA „UUllftISOAltFi.l L1GEI FULTUUALE" 6. — PASAGIUL ROMÎN. — 5 Unde c sosit pentru sezonul de PRIMĂ-VARĂ şi VARĂ un bogat asortiment de stofe engleze şi franceze pentru comande CMIOMAMjA Şi AaiSMAMtiJ Mii, FU A UT A — PBErUBILE EFTINE — www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 35 «7. P. JACOBSEN ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - NI EL# LYHNE - Biata Fennimore! Ea nu ştia că re-peţind prea c'es un cintec de voioşie Btlrşeştl prin a nu mal simţi nici melodia nici cuvintele: din totul Iţi rămine numai o grămadă de trivialităţi. Nu ştia că beţia care ne întărită astăzi ne smulge o bucată din puterea de miine... Clnd, In sfirşit, beţia el începu să se risipească, Înţelese, tremurînd, că se is-biseră intre dlnşil pînă la dispreţul de el înşişi; acest dispreţ, care dintru Intîl avu tarmec, le păru din ce in ce mal puţin dulce şi, în sfîrşit, foarte amar. Se depărtară unul de altul, pe cit le fu cu putinţă, el, spre a visa la idealul semeţ şi rece pe care-1 trădase, ea, spre a cugeta cu regrete disperate la traiul săă de fată, tihnit şi fără de culoare, astăzi atit de depărtat. Simţea, In fie-care zi, mal greu povara ruşine!, desgustul de ea însăşi era cauza că nu vedea împrejurul săă de cit trisleţa şi neminglere. In casa lor era o odăiţă mică in care îşi puseseră cuferelo aduse din Frordby; acolo se închidea ea, ceasuri întregi, lâ-sind soarele să răsară şi să apue afară. Se chinuia cu gîndul care o înţepa mal usturător de cit un mărăcine ; se biciuia cu vorbe mal crunte de cit loviturile de gîrbacifl; cu totul scoasă din fire se lăsa să cadă pe pămînt ca ceva putred şi dezgustător, prea murdar spre a servi de locaş unul suflet. Fără Încetare se veştejea cu vorbe pline de obidă, socotindu-se că s’a aruncat ca o prostituată In braţele bărbatului săă. Şi alunga ori ce speranţă de a înălţa şi orl-ce amintire din zilele sale fericite. O nepăsare aspră, brutală, o cuprinse ; încetă şi să se desnădăjduiască cum încetase şi să mal spere, cerul săă se nă-ruise şi nu mal simţea nici o trebuinţă de a-1 revedea in vis. Nu se credea prea bună pentru pămînt, nici pămlntul prea bun pentru ea : eraă vrednici unul de altul! Fennimore nu ura pe Erik, nu fugea de el cu spaimă: din potrivă, II primea desmerdările, (âcl se dispreţuia prea mult spre a se mal feri de ele. Nu era femeea lui, bunul lui, bunul unul om ? Pentru Erik, deşteptarea fusese aşişderea cumplită, cu toate că cu prozaica prevedere a bărbatului, că aceasta trebuia să se lntlmple odată. Ziua In care constată că iubirea nu le mal era de ajuns, ziua In care băgă de seamă că vălul de aur In care iubirea le venise a zburat, simţi o slăbire a puterilor sale vitale, o scădere a darurilor sale cari ’1 Întristară şi-l lnspăimlntarâ ? Cu o grabă de om prins de friguri, se puse pe lucru spre a se asigura că nu pierduse alt ceva de cit fericirea. Dar rfzultatul nu fu aşa precum II aştepta : II veni glndurile fericite pe cari nu putu nici să Ie ducă la un ban sfirşit, nici să se hotărască să le arunce. Atunci se lăsă în voia descurajărel şi nemulţumirel şi căzu lntr’o lînce-zeală meditativă, munca îl părea de o încetineală mortală. Aşteptă ca spiritul să-I vie din nofl sâ’l viziteze. In preajma sa, pe marginea unul fjord liniştit, nu era nimic care sâ’l poată inspira într’un mod fericit, nu eraă nici confraţii ale căror triumfuri l’ar fi aţiţat să intre în luptă cu el. Lipsa de activitate i se făcu intolerabilă, avea nevoie să se simtă trăind, ori In ce chip ar fi fost. In lipsă de ori ce alt lucru, căută o societate de proprietari rurali de ori ce vlrstă, care, sub conducerea unul «junker» de vre-o 60 de ani, mal schimbaă uniformitatea vieţel de ţară, dîndu-se la excesele pe cari imaginaţiunea lor, de altminteri destul de săracă, le suggeraă. Distracţiunile lor de căpetenie eraă băutura şi cărţile de joc ; pretextul ales, clnd vînătoarea, cind o vizită în piaţă, t Une-orI banda veselă se transporta lntr’o mică vilă unde punea la cale, cu negustorii din partea locului, o afacere adevărată sad închipuită; afacerea se termina tot-d’auna la circiumă, şi clr-ciumarul ştia foarte bine ce fel de oameni trebuia să introducă pe lingă muşterii săi. Dacă niscaiva actori trecead din lntlmplare prin oraş, li se dedead preferinţă asupra negustorilor, căci erad mal potriviţi, se temead mal puţin de vin, şi se arătad, In general, dispuşi să experimenteze cura minunată care, val! nu isbutea In tot-d’auna cu desăvlr-şire: ea consista In a’şl Îneca beţia de un fel de băutură Intr’un alt fel de băutură. Banda se compunea, in deosbel, din boernaşl de ţară ; număra, de asemenea, şi un distilator de ţuică, tlnăr, ştrengar şi sdravăn, şi un Învăţător remarcabil prin albeaţa gltulul săd. De douâ-zecl de ani aproape nu mal fusese preceptor; se făcea să fie găzduit şi ospăsat, In dreapta şi In stînga, şi călătorea cu un mic geamantan, înfăşurat Intr’o piele de fotă şi cu un cal sur pentru care ’l acuzad în glumă, că l’ar fi furat de Ia un geambaş. Era un beţiv tăcut, care ştia să clnte cu fluerul şi despre care, se zicea, că ştie arâbeşte. La Statul-Major al junkerului se a-dâoga şi un advocat, care spunea in tot-d’auna poveşti, şi un doctor care povestea în tot-d’a-una acelaşi lucru, un episod din asediul Lubekulul! Asociaţiunea îşi întindea departe ramurile. Rar se înlimpla ca să se adune toţi membrii săi; dar dacă unul din el se prefăcea că stă prea mult la ţară, fiind Închis In casă, junkerul adresa un PB EC CM» CLATTON £ SHUTTLEWORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Recomaruld Marele lor Hepostt de MAŞmE LOCOM OBILE cu sau fără aparat de ara pae de la 2 şi jumătate plnă la #0 cai patere BATOAZE de GRÂtf de toate Mărimile f BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator dt la 2 şi jumătate pînă la 12 cal patera | pentra LOCOMOBILÂ şi ea Mâna Maflne de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşina de ales neghina şi secara din grâD ■C MORI OR MĂ C I .¥ A T Instrumente trebuincioase Maşiaiştilor, Curele englezeşti de prima calitate j Pietre de moară franţuzeşti, Maşina de secerat „WOOD” cu săă fără aparat de legat snopi Pluguri de Oţel făurit peste tot cn una piuă la 4 brazde BT COSITOARE GRAPE de FIER cu două şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI ŢEWE OM CAM,AN pentru EOCOAtOBMEE fi altele In Atelierul Nostru primim Reparaţfuni de EOCOMOBIEE din ori-ce Fabrică VÎNZĂBl cu condiţiun! avantagioase apel prietenilor săi, după care «mer-geaă să vază boii necredinciosului» : adică luaă gazdă, pentru două sad trei zile, la acest nefericit, căruia II puneaă casa cu susu în jos, dindu se la tot felul de desfrinărl, după cum era şi vremea. In vremea uneia din orgiile acestea, se Intîmplă să cadă zăpadă troian şi să ţie prizonieră toată societatea; merindele începură să lipsească şi trebui să se mulţumească cu un punş, care era o amestecătură de sirop, de ţuică şi de zeamă de cicoare. Prietenii lui Erik eraă, deci, nişte fiinţe foarte grosolane. Temperamentele lor viguroase nu eraă făcute ca să guste nişte plăceri delicate ; dar nesleita lor veselie le micşoraă brutalitatea obiceiurilor. Dacă talentul lui Erik avusese oarecare analogie cu acela al Iul Brouwer saă al unul Ostade, această colecţiune de che flii ’l-ar fi dat admirabile subiecte de studiu; din nefericire, în societatea lor găsi numai prilejuri de distracţie. Din clnd In clnd se dojenea pentru trîndâvia sa, Îşi făgăduia să-şi schimbe viaţa ; dar, clnd se apuca din ncă de lucru, neputinţa şi lipsa ideilor ’1 adu-ceaă din noă, In grabă, la plăcerile sale. (Va urma). DOCTORUL S- ERLICH SPECIALIST IN BOALE INTERNE 22, S(r. Gabroveni, 22 Consullaltunl î-J p. m. A VI S De închiriat etajul de jos al Hotelului Predeal, avînd un Restaurant, o prăvălie, Bmătărie, trei camere, terasă mare în jurul etajului, Pivniţă, gheţărie şi alte da-pendinţe, precum şi de vln-zare acest Hotel ş afară de sus numitele are şi 3& şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN b‘4i,*ud. DIN T0ATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMII E LĂMPI pentru atîrnat pe masă, pe perete din toate sisbmele — EĂMRI şţt PERIMARE pentru răpită — ^ (Muşama) * FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali. nniamrv veritabilul aparat suedes ■ fi IIVI Uo" Pentru *iert cu petroliu fără fitil. PBEŢURILE CELE MAI EFTINE ftaervieiu conştiincios*) ATELIER SPECIAL pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETROLEV, Calitatea I-», decalitrul Iei S.50 ban!. ULEIC de rapiţă dublu rafinat. !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE ca capaiv&t de sada-aulol ţl santal N’c! unul din antiblenoragicele existente plnă aeum nu lmpl'neşte eele două condiţiun! de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-cicţiune». substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi inal încercat In tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul noti şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea ?ă fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast fel că convine tutuîor persoanelor chiar celor mal debile. Acest nod medicament vindecă In scurt timp complect şi radical seursorl. (sculament) noi şi vechi atit la bărbaţi cit şi la femei, precum şi blenoarea, poală aibă, fcte. Preţnl nuci cntil 4 lei. Asociat cu aceste capsule sa recomandă cu succes Injecţia anulai lua. Preţul uuui flacon lei 2.50. Depoeitul general: Farmacia JIIfllIL STOESESITJ Strada Mihaî Vodă, No. 65, Bucuretfi. De vineare la principalele farmacii din {ară. In provincie unde acest• preparate nu se găsesc, se expediaeă imediat contra uuui mandat poştal. I AU PRIX FIXE 70, Str. Lipscani, Maison Fraţii Hasan 70, Str. Lipscani, MANOFACTURE EN GROS si EN DETA1L — BCOAREST — Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim NUUTAŢI în Mătăsuri şi Lânuri de rochi pentru sezonul de primăvară Mare asortiment In albituri precum : Olande Chifdne, Madepoldne, etc. din fabricile cele maTrer urnite Specialitate in COVOAKE de etalon şi cu metri* STOFE DE MOBILE, PERDELE, STORURI, LINOLEPM, etc. PRETURI MOURRATE şl PIXR P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme similare. ¥ MEDICAMENT PHOSFHATIC IX DE VI AL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului In caşurile ae: |L ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea ape- "J fitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şi In t6te farmaciile BncureştL—Tipoj ţel No. 3.—Bucureşti