Ediţia a treia
SERIA n.—ANUL IV, No. 713. NUMĂRUL 10 BANI
V’V > P
' A HOIVAWIEIVTEEjE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se pli-tesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe ţi streinătate	prin	mandate	poştale
Un an in ţara 30	lei;	In	strein&tate	50	lei
fase luni ... 15	>	»	»	26	*
rel luni . . . 8	»	»	»	18	»
Un număr in streinttate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
• IÎEJfACŢIA
Ne. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
Jj	MARŢI, 17 MARTIE 1898.
NUMĂRUL 10 BANI
AWENCEEniEE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numaT la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI	la	pag.	IV	.	.	,	0.30	b. hnir
»	»	»	III	,	_	2.—	lei »
»	»	»	II	.	.	.	!	.	3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele	3	lei nudul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ
A ffP JS 1XIS TBt I Ţi i
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
TRIUMFUL NOSTRU la GALAŢI
TRIUMFUL NOSTRU LA GALAŢI
Cu toată presiunea exercitată de guvern pînă şi din sinul Senatului, candidatul partidului conservator la colegiul I senatorial de Co-vurluî, d. tiJeorge Panii, a fost ales cu o zdrobitoare majoritate.
Pe cînd candidatul gu-vernnlni n’a întrunit de cit 113 votnri, candidatul nostru a obţinut 156, cu 13 mai mult.
Strălucita manifestaţie făcută de alegătorii din Calaţi şi Covurlui pentru partidul conservator, e osîuda cea mai desăvîrşită a odiosului regim liberal, care a ruinat chestiunea naţională a înjosit ltomînia în afară, a întins o mînă criminală asupra armatei şi a turburat adînc ţara.
Alegătorii colegiului 1 senatorial de Covnrlni au dat rost sentimentului şi voinţei întregei ţări.
0 REFORMJl LIBERALA
Moţiunea votată de Senat ca aprobare a părărel emise de banca ministerială in privinţa listelor electorale întrece tot ce se poate închipui ca interpretare de rea credinţă a legel şi ca tăgadă a drepturilor opoziţiei.
Vom arăta mai la vale cit de monstruoasă este această interpretare. Să vedem însă, mal îutîifl, singurul argument favorabil invocat de guvern şi anume că unii primari de oraşe secundare sau de comune rurale ah aplicat, Sntîmplător, legea aşa cum a interpretat-o acum şi primarul oraşului Huşi.
Şi după aceştia vrea să se ia guvernul d-lul Sturdza şi Senatul liberal !
Pe acest argument ridicol se întemeiază ministrul de interne şi Senatul pentru a da legel o interpretare care nu poate da de cit următoarele rezultate . desfiinţarea, timp de apoape trei luni, a garanţiilor ce Ie dafl instanţele judecătoreşti şi în special înalta Curte de Casaţie, în materie electorală şi apoi suprimarea de fapt a alegerilor parţiale.
Să dovedim aceasta.
După dispoziţiile legel electorale şi după jurisprudenţa stabilită de Curtea de Casaţie, în anul curent, spre pildă, autorităţile comunale afl trebuit să în-cliee definitiv alcătuirea listelor electorale, în ziua de 8 Februarie, avînd şi trei zile pentru afişarea lor, adică cel mult pînă la 12 Februarie.
De la 12 la 18 Februarie s’afl făcut apelurile ia tribunal. Toate apelurile afl trebuit să fie judecate de Ia 22 Februarie pînă la 9 Martie. In 10 zile de la pronunţarea sentinţei, adică Ia 20 Martie pentru cele din urmă judecate, să fac apelurile Ia Casaţie. La 31 Martie expiră cele 10 zile în cari apelurile la Casaţie sunt afişate şi tot la 31 Martie să începe judecarea apelurile la Casaţie.
După trei săplămînl, adică la 21 Aprilie expiră termenul în care se judecă aceste apeluri.
Vrea să zică de la 12 Februarie pînă la 21 Aprilie, cînd listele devin definitive, nu există nici o garanţie în ceea ce priveşte alcătuirea acestor liste, căci atit tribunalul cit şi Casaţia pot ordona ştergerea alegătorilor înscrişi pe nedrept precum şi înscrierea acelora a căror drepturi afl fost nesocotite.
A efectua prin urmare alegeri, în acest interval de timp, de la 12 Februarie la 21 Aprilie, alegeri cu aceste liste, înseamnă a suprima orl-ce garanţie in materie electorală, orl-cine puţind lua parte la vot.
Şi epoca în care se suprimă aceste garanţii corespunde tocmai cu epoca cînd se fac cele mal multe alegeri parţiale.
In adevăr, tuturor senatorilor şi deputaţilor, încetaţi din viaţă sail demisionaţi în timpul vacanţelor parlamentare, nu li se poate declara colegiul vacant de cit după 15 Noembre, cînd se deschide Parlamentul, şi guvernul poate să potrivească aşa alegerile In cit să cază toate în periodul de două luni şi jumătate creat de guvern, period in care se suspendă garanţiile legale ale cetăţenilor. Şi dacă guvernul se simte slab, spre pildă, la colegiul I şi tare la al III, nimic nu lmpedecă pe primar se declară, In bloc, pe alegătorii colegiului al III ca alegători In colegiul I şi pe acel din acest colegifi să-I treacă în al III.
In aşa condiţii vrea să facă guvernul alegeri.
Acest sistem de distrugere a Întregei legi electorale poate să convie guvernului, care, prinzlnd gust, se poate deda chiar la generalisarea lui.
Sub cuvînt adică că vrea să dea mal multe garanţii cetăţenilor—căci liberalii In tot-d’a-una calcă libertatea In numele libertăţel—guvernul poate veni cu o lege prin care se ceară prelungirea termenului în care cetăţenii aii drept să facă apel înaintea instanţelor judecătoreşti. Mal mult chiar’: guvernul liberal pentru a mări şi mal mult aceste garanţii poate face competente, pentru judecarea contestaţiilor electorale, şi Curţile de Apel, căci azi aceste contestaţii trec de la Tribunale de-adreptul la Casaţie.
Şi ast fel periodul de două luni şi jumătate, de Ia 12 Februarie la 21 Aprilie, se poate prelungi, sub cuvînt de mal mari garanţii, pînă la două-spre-zece luni, aşa că In acest timp de 12 luni se va putea vota cu liste falşificate. Ce e dreptul Ja expirarea anului vor fi şi listele revizuite de instanţele judecătoreşti, ele însă nu vor putea fi puse nici o zi in aplicare, căci tocmai atunci vor începe iar listele cele noul falşificate de consiliile comunale.
Ştiam că In materie de reformă, liberalii se pricep numai la reforme electorale, şi ceea-ce ne miră e cum de nu afl făcut el pînă acum o reformă de felul acesta.
Azi, suntem siliţi, noi conservatorii, să recunoaştem că partidul liberal, In urma moţiunel votată de Senat, a săvîrşit o mare reformă electorală care va rămînea ca o dată memorabilă In analele liberalismului.
O INTREBABE
Acum cîţl-va ani s’a furat dintr’un coş o scrisoare absolut inofensivă şi ou caracter intim, adresată d-lul general Lahovari, pe atunci ministru de război
Opoziţiunea a făcut mare zgomot cu acea scrisoare.
Întrebăm pe d. Ion I. Brălianu, ministru al lucrărilor publice, şi pe Voinţa Naţională, ce gîndesc despre asemenea procedeuri.
Aşteptăm răspuns.
GUVERN FALIT
Campania extra parlamentară a opo-ziţiunil liberale a început erl cu un succes, care arată cît de nesuferit a ajuns guvernul liberal.
Guvernul a fost executat In toată regula.
Oratorii afl arătat, cum guvernul a făcut bancrută frauduloasă în chestiunea naţională şi in politica internă. Şi nu s’a vorbit despre toate ticăloşiile lui, nu s’a pomenit despre greşelile făcute în politica externă, despre nenorocita-I politică financiară şi atitea altele.
Moţiunea votată de Întrunirea de Ia Dacia stabileşte, că guvernul e nelegitim şi că stăpinirea sa nu e de cit o stă-pînire de fapt.
Cu toată nepăsarea pe care o atec-tează în Parlament, guvernul e foarte îngrijit de campania disidenţilor. Dovadă despre aceasta e mulţimea agenţilor pe cari i-a pus în mişcare, spre a împiedica succesul întrunirel şi supraveghia pe cetăţenii adunaţi la Dacia.
Guvernul ştie, ca toată lumea, că zilele 11 sunt numărate.
SITUATIUNEA POLITICA
Retragerea miei demiglnni.—Planul guvernnlul. —Imprealnni de la Întrunirea de erl.
Retragerea nnel demialuni
In urma unui conciliabul ţinut Sîmbătă seara ta d. Nacu, d. Ionel Brătiau şi-a retras demisiunea. Ast-fel agonia guvernului s’a mai prelungit încă cu cîte-va sile.
Se impune insă o reflecţie :
Grozav de decăzut trebue să se simtă actualul guvern, dacă demisia d-lui Ionel Brătianu a fost în stare să-l sgudue atit de puternic, in cît să ameninţe cu retragerea întregului cabinet.
limp de trei, zile cît a durat criza, d. Ionel Brătianu n’a luat parte de loc la lucrările Corpurilor Legiuitoare şi nici n’a dat pe la ministerul lucrărilor publice.
Planai guvernului
In conciliabulul ce s’a ţinut la d. C. Nacu şi la care aii participat d nii Sturdza, Gogu Cantacuzino, Ferechide, Pallade, G. Stoicescu, Take Protopopescu şi Corbescu, dar la care n’a fost invitat d. An. Stolo-jan, s’a hotărît ca să se recurgă la următoarele măsuri, spre a infrînge obstrucţiu-nea opoziţiei liberale :
In cursul discutiunei generale a budgetului, şedinţele Camerei să se înceapă la 1 şi să fie prelungite pînă la 7 seara. Ast-fel se speră că discuţiunea generală se va sfirşi Sîmbătă seara.
La discuţiunea pe capitole, adică săptă-mina viitoare, să fie concentraţi la Cameră toţi guvernamentalii, în număr de două treimi, şi la budgetul fle-cărui minister in parte să se propună o moţiune ca budgetul respectiv să fie primit en bloc.
D. C. Nacu a emis însă o nouă idee :
Să se lase discuţia absolut liberă şi dacă guvernul nu va avea pînă la 28 Martie budgetele, să meargă înainte, conform constituţiei, cu budgetele cele vechi, căci ast fel guvernul ar avea îndoitul avantaj de a realiza, în urma nouilor legi financiare ce s’aii votat, un excedent însemnat în viitorul an financiar.
Dar, pe cită vreme prima propunere a d-lui Gogu Cantacuzino părea irealisabilă pentru d. Ferechide, a doua propunere a d-lui Nacu n’a convenit d-lui Gogu Cantacuzino.
Ast-fel conciliabulul n’a dat, afară de retragerea demisiunei d-lui Ionel Brătianu, nici un rezultat.
Impresianl de la Întrunirea de ieri
Pe cită vreme guvernul nu şi-a putut alcătui încă un plan serios şi sigur de defensivă, oposiţia liberală are deja un program de atac hotărît în contra guvernului.
Întrunirea publică de eri a dovedit că drapeliştii şi fieviştii aii deschis o cruciadă nemiloasă in contra guvernului. Şi s’a remarcat mult, că aceia cari au aplaudat mai mult pe oratori, ou fost tocmai drapeliştii, pe cari lumea i-a socotit pînă eri de prea moderaţi, adică d-nii Şendrea, A. Băicoianu, senator şi director al Creditului urban, Perieţeanu-Buzău, Urechiă, Vilacro8, etc.
Cit de mult îngrijeşte pe guvern campania extra parlamentară începută eri de opoziţia liberală, dovedeşte faptul, că în cursul intrunirei de eri prefectul de poliţie a trecut în patru rtnduri înaintea Daciei primind informaţiile agenţilor săi, pe cari apoi le transmitea în persoană d-lui Dim. Sturdza; că deşi ploua, înaintea cofetăriei Bragadiru stăteau d-nii Giani, prefectul judeţului Ilfov, şi Berlescu de la primărie, cari aii întreţinut pe d. Gogu Cantacuzino prin un agent despre cele ce se petrec; că întreagă strada Carol era înţesată de inspectori, comisari şi agenţi poliţieneşti.
RAPORTUL BUDGETULUI
Am arătat la vreme In ce chip d. ministru de finanţe a echilibrat budgetul pe 1898-99 : ca să se acopere cifra cheltuelilor ordinare, s’afl înscris la venituri resurse tntimplă-toare şi extra-ordinare, cori nu vor mai exista în anii următori.
Proiectul de budget pe 98 99 e un adevărat monument de orbire; nici In vremurile cele mal rele ţara nu a avut budgete aşa de hodorogite.
Aceasta n’a Împiedicat însă nici pe ministrul finanţelor, nici pe ziarele guvernamentale să susţie că budgetul e perfect echilibrat şi că toate sunt în regulă.
Astă-zl avem satisfacţiunea să vedem că Însuşi raportorul general, d. Stoicescu, al căruia guvernamentalism nu sufere nici o Îndoială, ne dă deplină dreptate.
In adevăr, iată ce citim la pagina 10 a raportului d-sale:
«Dar, Încă o dată o repet, nu trebuie să ne facem multe iluziunl; ca să ajungem la cifra de 222,095,000 lei, la care se urcă evaluarea veniturilor anului bugetar 1898-99 şi a acoperi sporul de aprope 7 milioane, cu care s’a urcat aceste venituri, am socotit unele venituri cari sunt
accidentale şi cari nu se reproduc in anii următori, precum sunt cel
600,000	lei din taxele de înregistrare şi de mutaţiune şi 1,800,000 lei de la şantierul din Turnu-Severin; iar altele sunt în clt-va aleatorii, ca cele 2,000,000 de la taxa de consumaţie asupra băuturilor spirtoase.»
Declaraţiunea aceasta e cea mal zdrobitoare critică pentru bugetul d-lul ministru de finanţe.
Numai In ţările falite se recurge la asemeni expediente pentru echilibrarea bugetelor. Şi cum, slavă domnului! Romtnia nu e In stare de faliment, cu toată silinţa ce-şl dafl liberalii ca s’o aducă acolo, vina nu poate fi declt a păcătosului regim liberal.
Dar măcar e serios echilibrat bugetul ? Suntem cel puţin siguri că exerciţiul 98—99 nu va da deficit, ca ezerciţiul actual ?
Nici raportorul nu cutează să afirme aceasta: el se mărgineşte să spuie:
*Să nădăjduim că el (bugetul) ne va cruţa decepţiunile şi că, chiar de am avea un an mijlociu, se vor realiza prevederile bugetare»...
Vra să zică, cu ţoale cârpelile condamnabile la cari s’a recurs, tot suntem ameninţaţi de deficit.
Şi ce va fi In anii viitori?
Deja exerciţiul 97-98 dă deficit. Cheltuielile ne mal sporesc pentru 98-99 cu 7 milioane. Veniturile cu cari se acopere acest spor sunt, cum spune raportorul, parte accidentale, parte aleatorii. Vra să zică, In 1899-1900, bugetul se va prezintă .cu un gol de 8 milioane plus deficitul exerciţiului curent.
Iată unde ne duce inteligentul şi patrioticul regim al partidului liberal.
Raportul general al bugetului pe 98—99 mal conţine o sumă de lucruri interesante asupra cărora vom reveni.
CHESTIUNEA OFIŢERILOR
Sîmbătă s’a vorbit din nofl la Cameră de chestiunea ofiţerilor demisionaţi în 1894, după Îndemnul partidului liberal şi In baza angajamentului, că îl va reprimi în armată cînd va fi la putere.
De şi ministrul de finanţe a luat din nofl cuvlntul, guvernul n’a putut slăbi nici de astă-dată efectul acuzaţiunilor formulate de d. Costinescu.
Partidul liberal rămîne dovedit ca organizator al pronunciamentulul din 1894 şi va trebui să-ş! ia pedeapsa pentru crima aceasta.
D. Tache Ionescu, lulnd cuvlntul, a spus că chestiunea nu e Închisă şi că ea va fi tratată pe larg între partidul conservator şi banca ministerială.
Opiniunea publică va fi atunci în po-ziţiune să judece, în toată monstruozitatea el, crima făptuită de partidul liberal.
DIN STREINĂTATE
Chestiunea orientală
Retragerea trupelor germane şi austro-ungare din Creta preocupă pe toată lumea.
După ziarele vieneze, această retragere a fost provocata de stăruinţa Rusiei, Angliei şi Fran-ciel de a puue pe principele George al Greciei in postul de guvernator al Crete».
Turcia se opune foarte energic acestei candidaturi şi realizarea^imediată a dorinţei celor trei puteri sus numite ar putea să aibă urmări foarte r le.
Prinţul George n*ar putea debarca In Creta de cît cu forţa şi ar avea de reprimat chiar de la începutul administraţiunil sale o revoltă a mahomedanilor din insulă, cari nu-1 vor cu nici un preţ.
Deosebit de aceasta, Sultanul ar putea să refuze a-şl retrage trupele din Tesalia.
S’ar crea ast-fel o situaţiune foarte periculoasă, a căreia răspundere nici Germania nici Austro-Ungaria nu voiosc să o Ia.
Ziarele vieneze adaogă, că prin retragerea trupelor germane şi austriaco din Creta nu se distruge concertul european.
Presa tnsă contra Germaniei
Ştirea despre retragerea vasului german de război din apele Cretei a impresionat foarte răii pe ziarele ruseşti.
Cea mal mare pu-te din ele critică cu asprime acest act şi-l socotesc ca echivalent cu ieşirea Germaniei din concertul european.
Germania, zice presa rusească, nu face altceva declt incurajdză opoziţiunea Sultanului la candidatura prinţului George.
Novoie Uremia ameninţă chiar pe Germania.
Statul acesta, zice numitul ziar, se pregăteşte pentru o eră de mare putere, prin mărirea flotei sale. Dar, ca aă ajungă in situaţiunea la care rlvneşte, e neapărat ca Franeia şi Rusia sâ-I Îngăduie a se dezvolta ; şi nu prin procedeul! ca acela Întrebuinţat In chestiunea Cretei, Germania poate clştiga bună-voioţa Rusiei şi a Franeiel.
Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
Recreaţie şi Higiena
Cine a eşit Duminica cea-l’altă pe calea Victoriei, a putut observa miile de oameni, cari eşise Ia soarele de primă-vară. Dar au numai calea Victoriei, ci toate străzile mal largi şi aerate eraţi pline de lume. La şosea ere o aşa Îmbulzeală de trăsuri, că numai era plimbare, ci un bllciâ.
Se formase 4 şiruri de trăsuri ploă la rondul al 2-lea şi şoseaua preziuta aspectul ttrgulul de la Moşi, attta era de mare îmbulzeala.
Diu ce In ce bucureştenil simt nevoia de aer şi recreaţie; şi In fie care au se vede necesitatea de grădini publice mari, de parcuri, unde să poţi respira un aer plăcut şi unde să găseşti o diversitate la monotonia orelor de lucru ; o recreaţie după munca istovitdre lutr’un aer viciat, cum afl mal toate oraşele mari şi In special Bucureştii.
Afară de grădina de la şosea nu avem In Bucureşti alt parc, unde să pfltă lumea eşi In zilele de sărbăîore; şi toţi sunt nevoiţi a se îngrămădi, aş putea zice a se îmbulzi la şosea. De la calea DudeştI, de la calea Călăraşilor, de la catea Văcăreşti-lor şi din alte locuri mal depărtate sunt siliţi oamenii să alerga tocmai la şosea ; In cât plimbarea ajunge o corvadă pentru cel ce n’att trăsurile lor, safl mij'dce de a’şl lua trăsura cu ora. Este, cred, timpul a se remedia acest râfl.
Oraşele mari şi mal cu se mă cele cari se întind pe o mare suprafaţă, cum este Capitala, afl, pe Ungă numerose mijloace de transport uşor şi eftin, şi mal multe parcuri publice, dispuse aşa în jurul oraşului că lucrătorii să găsescă higiena şi recreaţia necesară după o muncă de 6 zile In aerul stricat al aglomeraţiei. N’ar fi 6re timpul ca edilii Capitalei să cugete la a-c6stă nevoe a oraşului?
Cu cât trece timpul, cu ailt casele se îndesesc; grădinile ce Incunjurafl altă dată casele particulare dispar şi toţi caută recreaţia şi aer în grădinele publice.
Ultimul consiliu comunal conservator, diu care subscrisul făcea parte, luase dispoziţia de a se creia mal multe parcuri în jurul Capitalei, lu ocolul al 4 lea.
In primul tind, legea mărginirel oraşului, prin care s’a dat o aşa mare întindere razei Capitalei, avea de scop a Înlesni formarea unor cartiere sănătoase, In jurul oraşului, presărate cu vile, înconjurate cu grădini şi parcuri, depărtând ast-fel bordeele şi toate acele construcţii sărăcăcioase şi nehigienice, de cari este asediată acum Capitala, precum şi depozitele de gunoaie şi bâltace.
De aceia, se stabilise condiţiile de con strucţil, Îq ocolul al 4 lea, mult mal grele de cât în interiorul oraşului. Se cerea ca edificiile să fie făcute în anumite condi-ţiunl: retrase cu cel puţin 8 metri de la faţă, etc.
In acelaş timp, d. Fiiipescu propusese că comunei să cumpere pe fie-care an, pentru suma de cel puţin 30 de mii lei, locuri pen tru o face parcuri publice. lini aduc aminte că propunflnd ridicarea minimului la 50 de mii, consiliul comunal a admis suma mijlocie de 40 de mii Iei. Acostă sumă era Insă numai un minimum obligatoriii pentru comună, care putea să cheltuiască şi mal mult. Tfltă dorinţa nflstră era să se facă In jurul Bucureştilor mal multe grădini publice mari; de aceea se şi Începuse preparativele pentru formarea unul mare parc la grădina Băicoianu şi pe ctmpia Filareiulul.
Ce s’a făcut cu aceste dispoziţii în urmă, nu ştifl şi nici nu mi-e gîndul a învinui pe cine-va; dar cred că este In interesul oraşului să atrag atenţia actualilor consilieri comunali asupra acestor chestiuni.
Comuna Bucureşti are câte va economii, pe cari actualul cors’lifl comunal este dispus a Ie cheltui pentru înfrumuseţarea oraşului ; şi Iu primul rlnd socotesc c’ar trebuie să se ocupe a Înzestra capitala cu parcuri, cari sunt adevăraţii plămlol, prin cari respiră un oraş mare.
A grămădi toate Înfrumuseţările lutr'o singură parte a oraşului—după cum se svo-nea cu cumpărarea pădurel de la Băry-sa— este a nedreptăţi pe marea majoritate a orăşenilor, silindu-I a căuta la distanţe prea mari, higiena şi recreaţia grădinilor publice
www.dacoromanica.ro
De ce bunâ-6ră nu s’ar prelungi linia bulevardului Pake Protopopescu, prin şosea largă, plantată plnă la marginea oraşului, unde s’ar putea face un parc ? Cu timpul şos6ua s’ar putea prelungi plnă la pădurea Pantelimonulul.
Tot asemeni, de ce nu s’ar face parcuri frumtise In părţile mărginaşe la cari duc căile DudeştI şi Raliova ?
Uşor s’ar putea creia apoi linii de tramvaie sail tramcare, cari să facă parcursul pe aceste artere de principale.
Pun acestea In vederea actualilor consilieri csmunall, în dorinţa de a se putea să-vlrşi lucrări spre folosul tutulor.
IV.	Coaăceacu.
aanpoMMATpn
Triumful de la Galaţi
La alegerea de balotagiu făcută erî la Galaţi pentru col. I de Senat au votat 277 de alegători, cu 13 maî mult de cît la primul scrutin.
Au obţinut:
D. G. Panii, conservator, 156 vot. ales.
D. Pavel Macri, naţ.-liberal, 113 voturi.
S’au anulat 8 buletine.
Rezultatul votului a fost primit cu aclamaţiunî entnsiaste.
0 impunătoare manifestaţie s’a făcut d-lui Lascar Catargi, cît şi noului ales.
In afară de obicinuiţii agenţi poliţieneşti, cari mişunau ieri împrejurul localului întrunirei disidenţilor, toată lumea a putut admira pe un înalt funcţionar al guvernului, învestit cu rolul lui Puiu Alexandrescu.
Prefectul judeţului Ilfov, care n’are nimic de comun cu capitala şi n’are măcar o nici aparentă justificare, acea de a îngriji de ordinea publică, după ce a făcut mai multe călindari înaintea sălei Dacia, s’a instalat în circiuma Kreţulescu de vis-a-vis şi de acolo inspecta şi dedea ordine, ca cel din urmă măturător al comunei.
D. Or. Oiani a fost văzut de toată lumea şi nu va putea să conteste nici prezenţa sa în afară de localul întrunirei nici rolul pe care ’l avea.
Ceea ce a făcut d. Or. Giani se chiamă zel murdar şi ca atare ne adresăm d-lui ministru de interne, să’şi potolească prefectul, pentru a nu i a-minii acestuia—fiind pînă acum mări-nimoşl—nici isprăvile Dsale din Brăila, nici pe cele ce săvîrşeşte de cînd i s’a încredinţat o slujbă atlt de importantă.
Toate aii margini ca, şi răbdarea noastră.
Anunţăm cu plăcere că d. C. I. Că-tuneanu, fost secretar general al ministerului domeniilor, s’a înscris în clubul conservator din Capitală.
D. S. Aurelian se află bolnav de influenţă de cîte-va zile.
Totuşi se crede, că d-sa va putea lua parte la desbaterile furtunoase ce se vor desfăşura azi după amiazl la Cameră.
Prima intrunire a disidenţilor
înainte de intrnnire
Zdrobiţi şi nimiciţi In interpelările din săptămîna trecută din Cameră, mamelucil de la guvern ati suferit o nouă puternică lovitură erî în lupta extra parlamentară, în prima intrunire ţinută erî, în sala Da ia, de către disidenţii liberali.
Convocaţi la intrunire pentru orele 2 după amiazl, cetăţenii capitalei aii venit în masă la apelul făcut de disidenţi.
De Ia orele 1 şi jumătate sala, lojile, coridoarele şi intrările sălei Dacia sunt literalmente ticsite de lume. In asistenţă, re prezentată prin toate clasele societăţel se remarcă mal cu deosebire mulţi comercianţi. Toate măsurile şi manoperile întrebuinţate de agenţii poliţiei şi acel comunali pentru a împiedica lumea ca să vie la intrunirea convocată de disidenţii liberali spre a arăta ilegalităţile şi murdăriile guvernului, aă fost zadarnice şi cetăţenii aii răspuns cu grabă la apelul făcut.
Pe scenă, se găsesc toţi fruntaşii grupă-rel Flevisto Drapeliste, — toţi deputaţii şi senatorii din grupare, erati de faţă. Luaseră loc, în primele rîndurl d-nil Şendrea, Cos-tinescu, Fleva, Scorţescu, V. G. Morţun, colonel Grădişteanu, C. Esarcu, Perieţeanu-Buzâti, I. Buzdugan, Grigorescu, Politimos,
V.	A. Ureche, Sefendaehe şi alţii.
In lojile din faţa scenei erau îngrămădiţi, o altă parte din fruntaşii disidenţi, cari nu mal aveau loc pe scenă. Am remarcat pe d-nil Em. Porurnbaru, Al. Băicoianu, Apostol, Pitişteanu, Costescu Comăneanu, Ko-gălniceanu. Colonel Costescu, etc.
Sala este înţesată literalmente de lume.
E cu neputinţă de a mal găsi un singur locşor. De asemenea culoarele intrărel, curtea şi gangul otelului Dacia, sunt complec-tamente pline de cetăţenii doritori de a lua parte la intrunire. Mulţimea se îngrămădeşte pînă în stradă, unde circulaţia se face cu mare anevoinţă.
Cel d’lntliO sosit, d. Petre Grădişteanu, este primit în aplausele sălei.
La orele 2 fără un sfert soseşte şi d. Grigorescu din Pioeşll, care de asemenea este primit In aplauze.
Aceleaşi ovaţiunl se fac la sosire d-lor Scorţescu etc.
La orele 2 soseşte d. Fleva, care este primit în aplauzele entuziaste ale sălei. Stri-
gătele de «ura» ţin mal multe miuute. Entuziasmul este la culme.
In acelaşi timp soseşte d. Vasile Lascar, pentru care ovaţiunile asistenţei sunt nes-ltrşite.
Deschiderea întrunire!
La orele 2 intrunirea se deschide sub pre-şedenţia d lui Grigorescu, deputat ploeştean.
D. Grigorescu în cile-va cuvinte spune că a mal prezidat multe intrunirl, dar atunci în contra partidului opus; acum, spune bă-trlnul liberal, luptăm în contra colectivităţii care nu se ţine de vorbă şi năpăstueşte ţara. (aplauze zgomotoase).
D. Vasile Lascăr anunţă că d. Aurelian este bolnav şi nu poate lua parte la intrunire; cu sufletul şi cu inima însă, spune d. Lascăr şeful drapeliştilor este cu noi. D sa citeşte o scrisoare prin care aprobă intrunirea de răsturnare ţinută de liberalii disidenţi, arătlnd că prin purtarea şi nelegiuirile guvernului actual ţara este in primejdie (aplauze prelungite).
Dlgcnrsiil d-lu! P. Grădişteaun
Suntem In postul Paştelor, începe d. Grădişteanu, ctnd bunii creştini se spovedesc înaintea duhovnicului. Noi, oamenii politici, ne vom face acum spovedanja noastră înaintea cetăţenilor aci adunaţi.
D. Grădişteanu face pe scurt istoricul vieţel sale politice. Am fost taxaţi de disidenţi, spune oratorul, cînd am urmat în luptele politice pe Rosetti şi Dumitra Brătianu. Am fost persecutaţi şi cînd am venit la Cameră ca să ne arătăm vederile noastre, s’ati tras focuri de puşcă asupra noastră. Norocul ne-a scăpat de moarte. Ni s’ati făcut procese coreeţionale şi am fost aruncaţi In puşcărie alături cu criminalii. Justiţia ţărel Insă ne a făcut dreptate,
Ctnd am văzut partidul liberal fără căpeteniile lui Brătianu şi Rosetti, eti am zis că trebue un om care să fie proclamat şef al acestui partid.
Eu am greşit să proclam pe d. Sturdza şef al partidului.
Sala în cor : Rău aţi făcut.
2	— Răti am făcut o văd şi eti; dar n’a* veam pe cine alege. Nu era de cit dînsul şi d. Stătescu care nu putea primi din cauză de boală. Am proclamat şef pe Sturdza, pentru că vedeam — In opoziţiune atunci— ideile lui In chestia naţională.
0 voce: De ce nu l’aţl pus să iscălească ceea ce spunea atunci ?
—	Iscăliturile faliţilor, clnd sunt în faliment fraudulos, nu mal ati nici o valoare. (Aplauze frenetice).
Dar cum puteam să nu proclam şef al partidului pe d. Sturdza, care roslia cuvinte atît de naţionaliste, în Senat şi în adunări publice? El bine el a fost un şarlatan. M’a înşelat, s’a servit de asemenea discursuri atrăgătoare pentru a ne căpăta Încrederea şi cînd a venit la putere a lucrat contrar celor spuse în acele discursuri. Oratorul citeşte un discurs al lui Sturdza, rostit la Senat în chestia naţională.
El bine, cuvintele pline de căldură ale lui Sturdza în opoziţie, s’ati tradus la guvern prin scuzele de la Iaşi, prin decorarea lui Iesensky, persecutorul romînilor (aplauze furtunoase) şi prin trimiterea ofiţerilor ro-mînl la banchetul ofiţerilor maghiari (a plauze îndelungate, strigăte de ura).
Această deosebire Intre cele spuse atunci şi între faptele de azi. nu mal este un faliment ci o bancruta frauduloasă pe terenul naţional. (Aplauze furtunoase, strigăte de ura).
Voci: La puşcărie trădătorul!
Aceasta este starea deplorabilă a guvernului în chestia naţională. Tot atît de prăpădită şi oribilă este starea guvernului şi în chestiunile de politică internă.
S’a vorbit lu timpul opoziţiei liberale de formarea unul program al partidului. Propunerea a fost primită cu zarvă mare şi retrograzii susţineau că liberalii ati programul lor de la Tudor Vladimirescu. Cu chiti cu val Insă s’a numit o comisiune, s’a făcut programul al cărui raportor am fost. Toate unctele programului ati fost primite de d. turdza. Acum însă cînd e In măsură să le aplice, le-a întors pe dos. Cu cine se va fi consfâtuit d. Sturdza nu ştiti, dar ştiti că l-a întors pe dos.
Voci: Oculta, Oculta, jacobinil!
In acest timp soseşte d. C. Esarcu, care este primit în ovaţiunile sălei.
Prezenţa d-lul Esarcu aci, în starea de boală în care se găseşte, îmi aduce aminte, spune d. Grădişteanu de luptele liberale, la cari Golescu venea înfăşurat In plapomă să dea votul săti. Ora grea a sunat. (Aplauze frenetice).
Revenind la cesliune, d. Grădişteanu spune că guvernul colectivist este In bancrută frauduloasă pe terenul constituţional, după cum îu bancrută frauduloasă a fost în chestia naţională.
Oratorul vorbeşte de cestiunea electorală, de chestia ţărănească, de felul retragerel guvernului Aurelian, cu care ocazie oratorul califică pe Sturdza de pehlivan, Încăpăţînat şi rău de suflet
Oratorul spuue apoi că guvernul actual este pus sub tutela conservatorilor şi dus de nas de dînşiL Aceasta înseamnă desfiinţarea regimului parlamentar.
Această stare de lucruri, continuă oratorul, nu mal poate dura. Coroana, obosită de aceste lupte intestine, va da puterea conservatorilor. (Aplauze prelungite.)
YocT: Foarte bine, foarte bine ar face.
—	Mal bine, de sigur, căci atunci, eti unul, voift avea a lupta în contra conservatorilor, dar nujîn contraŢalşilor liberali, cari mtnjesc steagul partidului, (aplauze zgomotoase, ovaţiuul Îndelungi).
Dlwcnranl «1-lu! G. Ncorţescn
Venit la tribună In aplauzele intrunire!, d. Scorţescu abordează cestiunea ilegalităţel suspendării alegerel de la Huşi, In care Însuşi Senatul, sub Îndemnul guvernului, pentru a face să reuşească un partizan al lor, a comis ilegalitatea nemaiauzită, cu tendinţa de a forţa mina magistratului preşedinte al biuroulul.
In cestiunea mitropolitană, continuă oratorul, eram puţini la număr şi totuşi campania noastră a resturnat guvernul. Azi, venim numeroşi, toţi liberalii democraţi, cu toţi fruntaşii^ partidului şi facem procesul guvernului. Cauza fiind dreaptă ca şi cea-"altă, nu vom inllrzia să reuşim lu lupta
noastră. In procesul parlamentar din săp-tămtna trecută guvernanţii ati fost zdrobiţi, nimiciţi. In procesul extra-parlamentar, vor fi doberlţl, îngropaţi.
Oratorul vorbeşte apoi de programul de la Iaşi şi arată că din ţoale promisiunile făcute atunci de colectivişti, nu s’a adus nici una la Îndeplinire. Toate făgăduinţele ati fost călcate.
Magistratura şi administraţia ati fost lu josite. Armata, — aţi auzit destăinuirile din Cameră, cum bunii ofiţeri al armatei ati fost înşelaţi de d. Sturdza pentru a face un pro-nunciament. (Aplauze).
Voci: Ruşine, trădare, la puşcărie.
— Iacă pentru ce lupta a Început In parlament. Iacă pentru ce de azi a sosit ora răsturnărel.
Atacul s’a Început, sflrşeşte oratorul, şi dacă voi, cetăţeni, veţi arăta acelaşi curagiu şi abnegaţiune ca anul trecui, rezultatul nu va fi îndepărtat, (Aplause Îndelungate).
Dlftcnraul d-lni V. Morţun
D. Morţun lncpe prin a spune că e mare cinste ce se face social-dernocraţiel romîne, clnd bătrînul partid liberal ÎI întinde mina şi Îl recunoaşte ca copil al săti.
Oratorul explică apoi pentru ce, ca socialist a preferat să treacă de partea disidenţilor.
Spune că guvernul Aurelian, fracţiunea democrată a partidului, a propus In parlament legi democratice. Azi la cîrmă este fracţiunea reacţionară a partidului, care nu lucrează de cît pentru interesul şi binele personal.
Oratorul vorbeşte [apoi de legea repau-slul duminical şi spune că guvernul actual lngădue călcarea el.
Oratorul socialist vorbeşte apoi de murdă-riele şi vandalismele din chestia ovreiască, săvîrşite de poliţia guvernului, scursoarea şi noroiul societăţel, după cum lucrul s’a dovedit Înaintea curţel cu juraţi. A crezut guvernul reacţionar, spune oratorul, că va putea spăla cu această nouă murdărie scuzele şi nemerniciile făcute de el în chestia naţională. (Aplause).
Venind la chestia programului liberal, oratorul inculpă pe liberali de a fi ales şef al partidului pe Sturdza, care nu este liberal şi care la 66 a servit ca ministru în guvernul conservator. Trebuia lăsat acest domn Sturza la Banca Naţională, la Creditul Rural şi lamo-şiele prinţese!Gorciacof, al cărei logofăt este.
întrebarea este acum, continuă oratorul, pentru ce Sturdza a venit la liberali ? Sturdza a venit la liberali după războiul de la 77, cînd liberalii erati în floare şi aveati perspectiva de guvernămînt. De aceea a venit Sturdza, mititelul. Dar In tocmai ca pecinginea la trupul omenesc, Sturdza a venit la liberali. A nimicit şi dezbinat partidul. (Aplauze prelungite.)
Discursul d-lul IN. Fleva
D. N. Fleva este aclamat de mulţime şi viue la tribună în aplauzele îutregel săli. I se oferă un frumos buchet de flori.
Oratorul contestă guvernanţilor titlul de liberali, El nu sunt grupaţi pe o idee, ci sunt adunaţi pentru budget şi satisfacerea poftelor lor. El sunt, cum bine a spus d. Costine«cu In Cameră, o sectă călugărească, sectă blestemată, bazată pe inteiese In dauna principiilor de cinste politică, pe cari el le calcă în picioare. (Aplauze furtunoase.)
Vorbind de şefia lui Sturdza, oratorul spune că el n’a fost ales de partid ci a fost proclamat de d. Stolojan, la cheful de la Iaşi, într’un pahar de şampanie. Nu este şef, d-Ior, exclamă oratorul, este pur şi simplu un şarlatan politic.
Luînd în examinare apoi faptele guvernului colectivist, oratorul spuue că echivalează cu un faliment fraudulos, falimentul ocultei care a înveninat partidul liberal. Procesul deschis şi cîştigat la Cameră, îl continuăm acum spune oratorul, Înaintea d-voastre.
Aceşti şarlatani politici, In loc să Indrep-teze greşelile de la 88, ati reluat firul nenorocit lăsat atunci. (Aplauze frenetice).
Voci : Jos cu tllharil!
Nu este vorba, spune oratorul, cum şarlatanii voesc să facă a se crede, de o simplă luptă de răsturnare, pe chestii de ambiţie politică. Este vorba de nelegiuirile colosale, pe cari le-a făcut guvernul şi le face încă, şi aceasta este cuuza care a făcut pe oameni paclnicl ca d-nil Ureche, Esarcu, Al. Băicoianu, cari sunt de faţă, să vie şi să lupte în contra acestor mizerabili.
Aceşti nelegiuiţi ati cheltuit într’un an un milion şi jumătate din fonduri secrete. El merg cu neruşinarea pînă a resplăti pe bandiţii cari II ajută lu nelegiuiri. Am auzit că neruşinatul judecător de instrucţie Vasiliu, care a dat murdara ordonanţă în chestia Ghenadie, a fost înaintat preşedinte la Rîm-nic. O nenorocire pentru justipabilil, — de sub dlosul.
Sfirşind, oratorul mulţumeşte cetăţenilor de a fi respuns la apelul făcut de adevăraţii naţionali liberali, pentru ea toată ţara să vadă că poporul nu este cu actualul guvern.
Am spus lui Sturdza In Cameră: Eşti mort politiceşte. Prezenţa d-v. aci o dovedeşte pe deplin.
Trebue să dezinfectăm ţara de ocultă şi de guvernul colectivist. (Aplauze furtunoase).
Şi acum, pronunţaţi hotărirea d-v.
Întreaga sală: Jos tllharil, jos nemernicii!
D. Fleva citeşte următoarea moţiune, aprobată de adunare:
*
* *
Cetăţenii capitalei, convocaţi tu numele partidului naţional liberal, Intrunindii-se antă-zi, 15 Martie, tu sala Dacia;
Auzind pe oratori ; avînd tu vedere criza prin care trece partidul naţional liberal, modul de revenire al acentui guvern, actele lui, ţi «a întregul său sistem de guvernare este tu contra-zi-cere cu tradiţiile şi programul, principiile şl cu tendinţele cari formează baza de existenţă a partidului ;
Că, ast fel, attt prlu origina ctt şl prlu purtarea lui, acest guvern este străiu de tot ce este naţional-liberal şi democratic; Cetăţenii declară că guvernul
actual nu reprcslntă partidul naţional-liberal şi, în numele acestui partid, ei protestă tu contra unei stăpînlri de lapt, făţarnice şi reacţionare.
Aprobă tu totul atitudinea liberalilor, uniţi tu scop de a pune capăt acestei stări de lucruri, şi se declară solidari cu dtuşli tu lupta întreprinsă pentru salvarea partidului naţional-liberal. *
* *
La orele 4 şi jumătate, d. preşedinte declară intrunirea sflrşită şi sfătueşte pe cetăţeni să se retragă în linişte.
Conflictul Ispano-american
Washington, 14 Martie.— * Agenţia Reu-er» anunţă că Spania consideră fortifi-caţiunile insulelor Tartugas, ca un act mai ostil de cît mobilizarea flotei şi a torpiloarelor spaniole.
Departamentul marinei a primit informaţia că Spania întăreşte fortificaţiunile din Porto-Rico.
Paris, 14 Martie.-Se anunţă din New-York* Agenţiei Ilavas» că guvernul Statelor-Unite o să informeze, dacă n’a şi făcut-o deja, pe Spania, că situaţia la Cuba a devenit intolerabilă şi că trebuie să înceteze ostilităţile în această insulă.
Cronica judiciară*
Ilalller şl societatea Langveld A
C-nie.—Kesillere de contract.— Danne-interese. — Ştiri judiciare.
D. Adrien Hallier, antreprenorul portului Constanţa, dedese în sub antreprise lucrările de dragare ale portului societăţel Langveld A-C-nie. Se ştie că aceste lucrări de dragare cousistă in adîncirea mării, prin extragerea nisipului, pe locul unde ati să abordeze vapoarele. Trebuia să se extragă in curs de mii mulţi ani, pe 5e-care an, cel puţin 300.000 metri cubl. Lucrarea costă aproape trei milioane.
El bine, societatea pretinde, că din cauza In-ttrzierel, puse de d. Hallier in lucrările sale, nici dtnsa nu putea avansa în lucrările de dragare şi n’a putut din cauza asta lucra în curs de doul aol la mal mult de 150.000 metri cubl. Afară de asta Intre părţi mal era o chestiune de interpretare de contract, cine se facă un dig provisdrifi. Nici una din păi ţi nu voia să-l facă. Scurt, societatea a chiemat iu judecată pe d. Hallier, pentru a cere resilierea contractului, plus 800.000 de lei daune interese. La riadul lui, de Hillier a cerut reconvenţional, respectarea contractului şi daune interese pentru prejudiciul material resultind din suspendarea lucrărilor şi mal cu seamă pentru prejudiciul moral.
Acum In urmă d. Hallier a introdus un punct noti in proces, cerind şi dinsul rezilierea contractului, Părţile sunt dar de acord asupra re-zilierel, dar că iie-care diutr’usale pretind că li se cuvin daune interese : Societatea le fixează la 800.000 lei, iar d. Hallier le lasă la aprecierea tribunalului.
Ati pledat în acest proces, in curs de mal multe şedinţe, d-nil Dises-u şi Vineş din partea Societăţii Langveld, d-nil M. Cornea şi Nacu din partea d-lul Hallier.
Desbaterile s’ail terminat Simbătă.
Tribunalul de eo.nert.-iti, înaintea căruia s’a judecat această afacere, a amînat pronunţarea peste 8 zile.
•
* *
Asemenea s’ati terminat Sîmbălă desbaterile, la secţia t a Curţii de apel din Bucureşti, in procesul dintre primăria şi campania de gaz. Pronunţarea s’a amînat pentru Miercuri.
DIVERSE
DINŢARĂ
Bandă de falşiflcatori In Craiova.—
Poliţia din Craiova a descoperit zihle trecute o bandă de ţigani, cari falş ficati monedele de 2 şi 5 lei. La domiciliul falşiQcatorilur s’aft găsit mal multe tipare şi alte materiale pentru
lalşîficare.
In afară de aceasta, bandiţii ţigani ati escrocat un mare număr de lezne încrezători, cărora falş ficatoril le luau micele lor economii, sub cu-vint că ati meşteşugul de a face dintr’o piesă două.
Întreaga bandă a fost înaintată la parchet, unde s’ati început cercetările.
Moarte oribilă.—Pătru Ion Olteanu, morar la o moară din comuna Lipov, voind să ungă roata raoarel, a fost apucat la fus, strivit cn desăvirşire şi ucis pe loc.
NUVELA
VOALUL
Văleni in II vorbea Încet de tot, aproape lu genunchi, lu trăsură; Julieta, îughemuitâ sub blănî, friguroasă sati fricoasă, se retrăgea şi mal mult In colţul el, neliniştită că Valentin voia să-I prindă mlinile, apoi nasturii corsagiulul aproape desfăcut sub manta.
Prin voalul el des şi prin geamul aburit, Julieta privea cu lucăpăţînare linia fortificaţiilor cari se perdeati îu depărtare. Şi lu timpul ăsta, Valentin o ruga, o ruga, fără să obţie nimic de la dtnsa.
Dar, încet, încet, ea se îuduioşe, răutăcioasă, şi, fără prea multă greutate, ÎI dete voie să o sărute pe un ochiti.
Dar numai pe un ochiti!—şi cu hotărlre deliuitivă — ca sărutarea ce i o dă să fie prin voal 1
El se mulţumi lu urmă şi cu aceaslft condiţie crudă, spetind poate să aibă deliciile atit de mult lăudate prin fermecătoarele versuri ale lui Franţois Copp^e.
Supusă, ea Închise ochii.
Şi de ce era să se teamă oare ?
Grosimea dantelei, pe ochii Închişi, oprea căldura buzelor prea arzătoare.
Pudoarea de zăpadă a pielei el, nu cunoştea focul buzelor cari ard şi mistui.
El ulese ochiul stî ig 1
II săruta gingaş, lung, crezlnd câ’l vine pe buze şi ’i intră în suflet razele uuel mici stele.
Dar Julieta se miră că e aşa de turburată.
Cum se făcea că dtnsa simţea aşa de aproape, aşa de lipită căldura sărutărel?
Şi era hine încredinţată că voalul nu ’I fusese ridicat pentru că simţea pe obraz mlugîerea Iul 1
Ea se turbură din ce mal mult, pătrunsă de această mlngtere, cuprinsă de duioşie. El simţea dorinţa ca această sărutare, să fie lungă, lungă, ne sftrşitâ 1 Braţele Iul se ridicară cu dorinţa de a o cuprinde şi a o slrtnge... Speriată, ea împinse pe Valentin la o parte şi puse mina la locul sărutărel.
Julieta scoase un ţipăt de mtnie şi ruşine ! căci simţi pleoapa ochiului fără voal şi puţin umedă de sărutarea cea lungă şi Înceată.
Valentin, credincios făgăduelel sale, nu ridicase voalul, dar Înainte de sărutare, muş-cîndu-1’; rupsese, supsese şi înghiţise bucăţica de dantelă care apăra şi acoperea scumpa steluţă!
4 h iulie Mende*.
Depeşile de erî
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Londra, 14 Martie.—Se anunţă din Hong Kong ziarului *Iimes> cu data de azi că s’a dat ordin staţiunel navale din Hong-Kong de a face îndată preparativele sale pentru a se pune pe picior de resbel. — Personalul a fost întărit şi lucrează zi şi noapte.
Mobilisarea s’a fixat pe Marţi.
Constautinopol, 14 Martie. — Poarta a adresat o nouă circulară ambasadorilor săi cerîndu-le să intervie pe lingă puteri pentru regularea afacerilor cretaue.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPIJTAŢIEOR
Şedinţa de ia 14 jflarlte
(Urmare)
D. Politimos crede că această chestie trebue să ne preocupe, mal ales din pricina marelui număr al ovreilor, număr care creşte mereti, căci sute de isr; eliţl ne vin aproape zitnic din Austria, Rusia, etc.
Oratorul spune că Moldova are atîţia ovrei, la cit, dacă un strein ar vizita-o, s’ar întreba cu drept cuvînt, dacă se afli într’o ţară rominecscă, ori într’o Paleslinâ.
De cît-va timp, chiar oraşele Munteniei se populează cu Evrei. Foburguri bucure-ştene, cari acum 20—30 ani erau locuite de romlnl, azi ati devenit mahalale curat ovre-eş'I. Ni-1 puifi de roniîn numai găseşti priu ele.
Mal departe, oratorul întreabă pe d. ministru de interne dacă nu crede că a venit timpul să ia măsuri ca toţi evreii vagabonzi să fie izgoniţi din ţară.
D. Politimos termină rugind guvernul să uzeze de măsurile cele mal energice pentru a scăpa pe Rominl de pericol, piuă m l e vreme. ('Aplauze).
D. C. Popovicî, asociat la această interpelare, spune că viue, ca Romîn, cu durerea în suflet, să spună adevărul. Nu sunt — zice oratorul—lu potriva ovreilor născuţi aici, ci în potriva ovreilor streini, cari izgoniţi din alte părţi, pe unde curentul anti-semitic a luat proporţii n ari, se stabilesc la noi, şi neavînd nici un rost, aleargă, recurg Ia orl-ce mijloace pentru a se Îmbogăţi.
Pericolul evreesc — urmează d. Popovicî, devine din ce în ce mal mare. Ar trebui să se ia măsuri pentru înlăturarea Iul.
Legile drastice contra evreilor, nu se aplică, fiind-că sunt răii privite lu slreinătate. Aş vrea să şliti de ce se fac acele legi ? Pentru ca să ne ponegrească ?
Termiulud, cere ca guvernul să studieze chestiunea. (Aplauze).
D. ministru Ferechide recunoaşte că starea lucrurilor descrise de interpelatorl este îngrozitoare. Nu putem fi personal răspunzători, căci starea asia nu este de azi. Ea se datoreşte insuficienţei mijloae elor de cari di pun agenţii administrativi şi stăruinţelor ce se pun adese-orl pentru a se tolera lucrurile.
Int’adevfr, mulţi slr.iol vin în ţa-ă, fără ca să se poată esercita asupră-le un control serio3.
Declară că In luna Februarie a dat o circulară prefecţilor ca să se facă o statistică în comunele urbane şi rurale de streinii aşezaţi în ţară, cu indicaţii precise de cînd s’ati stabilit, ce meserie ati, cîţl sunt în familie, ce autorizaţie posedă, etc. Tot de o dată a ordonat ca în inspecţmnl, să se verifice această statistică, mal ales în comune’e rurale.
Primejdia ne puţind fi tăgăduită—zice d. Ferethidi—trebuie să lucrăm, o recunosc. Dar trebue timp. (Aplauze).
D. Em. Costinescu, lu chestie personală, spune că n’ar fi luat cuvîntul dacă n’ar fi fost vorba de un interes superior. Cu trecutul d-sale de muncă In politică, poate nesocoti toate criomniile şi nici nu va vorbi în chestie personală, ci asupra principiilor.
De alt fel nici nu pot face chestie personală, căci nu posed doza de răutate pe care o posedă acel domn ministru care şî-a permis să arunce băuuell chiar asupra celor mal blinzî oameni. (Aplauze).
Răutatea în politică e cea mal mare nenorocire, pentru că deslănţuie pasiunile şi usucă inimile. Să învăţăm de la oameni po liticl cum trebue să reuşeşell în politică. La noi doul oameni ati reuşit: Ioau Brătianu şi Lascar Catargiu.
Ioun Brătiauu a fost plin de bunătate; Lascar Catargiu e lipsii de orl-ce răutate, ceea-ce face a fi iubit şi stimat.
Suntem acuzaţi că ptnft acum n’am vorbit pe faţă.
Protestez! Tot-d’a-una am vorbit ast-fel! (Aplause).
La 1894, d. Sturdza, tutr’o întrunire, s’a pltus că partidul nu lucrează. Atunci am spus, tot ce-am spus şi aci. A doua zi, d. Sturdza şi-a dat demisia şi toţi ati căzut asupra mea că desorganizez partidul
In opoziţie—urmează oratorul — să nu le spui că dati partidul de rlpă, la guvern nu; atunci clnd? (Aplause prelungite).
După rezolvirea chestiei Mitropolitului iar am fost chemat la o întrunire. Şi a-tune.l am spus—cum v'ain spus şi acum — că revenirea d-lul Sturdza va fi nefastă pentru partid. Da, am spus-o. (Aplauze prelungite).
După ce ne-am grupat In jurul Drapelului, am fost acuzaţi de lipsă de energie şi, ui s'a făcut chiar o vină din faptul ca eram moderaţi.
www.dacoromanica.ro
I). Cantacuzino spune că noi, dizidenţii ne am retras din partidul liberal. E(, d-lor nu se face istoria asa cum o face d. ministru de finanţe. Nu se poate spune că noi ne-am retras din partid ; din partid s’afi retras d-nil Marghiloman, Take Ionescu, Djuvara, Disescu, Palladi, etc., şi chiar aceştia din cauza exclusivismului.
D. Cantacuzino s’a formalizat de cuvlntu, musafir, ce i l’aşl fi aruncat efl. El binei domnilor, trebuie s’o spun că d. Cantacuzino nu-I un musafir în partid. Poate să fie lipsit de temperament liberal, dar afirm că s’a născut în partidul liberal. (Aplauze).
S’a emis o teorie reacţionară spuntudu-se că omul politic să nu facă alt-ceva de cit politică. Acesta e un ideal călugăresc. Or, se ştie că idealurile călugăreşti duc Ia stlr-pieiune pe orl-ce cale ar apuca.
Efl — urmează oratorul, — am muncit pentru partidul liberal şi cu toate astea d. Sturd/a mă insultă prin ziarele sale, spunlnd că vreai! să mă înscrii! în partidul conservator.
Trecind la chestiile domiciliilor, d. Cos-tinescu spune că d. Cantacuzino i le-a numărat. Dar d. Sturdza n’a avut tot atîtea domicilii ?
Dar, d-lor, există o deosebire între mine şi d. Sturdza : pe clnd ei! îngrijesc de domiciliile mele, d. Sturdza le neglijează...
Ea Societatea de petrol, care era să dea faliment şi unde d. Sturdza a făcut un adevărat scanda’, am lucrat gratis doul ani; la Naţionala am luclat 12 ani, alături de d. Sturdza, în această promiscuitate inavuabilă.
D. Ghermani: Eram şi ei! şi d. Marghiloman.
D. Costinescu : Am fost deci Împreună cu d-v., cu conservatorii, şi cu toate astea nici eti n’am devenit conservator, nici d. Sturdza mal rea-ţionar de cit este. Cum P Ceea ce II este permis d-lul Sturdza nu-I este permis lui Costinescu ?
D. Sturdza poate să facă parte din 20 de societăţi, iar efl din nici una? D. Stur-dza mal are dreptul să fie îngrijitorul ave-rel d-nel Gorceacoff şi tovarăş cu Poliatoff.
Prinţul Gr. Sturdza: Cer cuvlotul.
D. Em. Costinescu: Băncile şi Creditele de cari s’a vorbit, sunt ale liberalilor ori ale conservatorilor? Ele sunt ale ţărel întregi, De ce s’afl înlăturat doul conservatori de la creditul funciar rural ? Voii! păstra cit voifl putea promiscuitatea inavuabilă.
Viii la chestia cea mal arzătoare. demi-sinnea ofiţerilor de cavalerie.
De ce aţi strigat ? Era glasul păcatului, care vă îndemna! Păcatul e aşa de mare că trebue să’l ispăşiţi.
Voci ; Cine ’l-a făcut ?
D. Costinescu : Direcţiunea de acolo !
Vocea : Tot partidul liberal.
D. Costinescu. Din cele spuse de d. De-lavrancee, orl-cine din noi a înţeles că două-trel persoane aii făptuit acest păcat. Voinţa Naţională No. 2766 a prevestit că vor mal fi mulţi, cari îşi vor da dimisia.
Mal departe : orl-care guvern ar veni — zice Voinţa, va trebui să dea gradul şi vechimea ofiţerilor demisionaţi.
Ctnd a văzut că ofiţerii de cavalerie sunt ast fel loviţi, de ce d. Sturdza nu s’a dus la şeful armatei ca să’l arate acest pericol şi să pună stavilă? D. Sturdza s’a dus la Senat şi a făcut tot ce a putut ca să vîre vrajba şi ura între ofiţerii demisionaţi şi superiorii lor.
D. Sturdza a făcut din chestia ţărănească şi din armată o armă de partid.
De ce aţi înşelat pe ofiţerii demisionaţi ?
Din două unaori aţi înşelat oamenii cu deplină cugetare: ori n’aţl ştiut că nu vă veţi putea ţine de promisiune—şi atunci nu mal sunteţi demni să staţi unde staţi!
Acel cari afl făptuit asemenea revoltător păcat n’ail întrebat şi n’afl consultat pe nimeni. De a’e>a partidul întreg respinge şi aruncă păcatul asupra [acelora cari l’ufl făptuit
Prinţul Gr. Sturdza: Cere cuvîntul să dea o lămurire.
D, Preşedinte: respinge cererea conform regulamentului.
D. Gogu Cantacuzino: Chestia personală dezvoltată de d. Costinescu a luat o proporţie neaşteptată. D. Costinescu a arătat cum şi pentru ce d. Take Ionescu a trecut la conservatori. A mal arătat că noi am împiedicat pe d. Marghiloman să treacă în rîndurile noastre.
D. Marghiloman: Ce, ce, mi se aminteşte numele ? Efl n’am fost numit de d. Costinescu. Cer cuvîntul în chestie personală.
Voci: D. Marghiloman n’a fost enumerat.
D. Cantacuzino : Renunţ la d. Marghiloman.
D. Costinescu iarăşi a amintit de demişi-unea ofiţerilor. E în interesul ţărel aceasta? Ce va ziee streinătatea cînd va auzi de pro-nunciamentele, cu cari d. Costinescu agită astă-zl spiritele ?
S’a amintit de Voinţa Naţională. Trebuia să se spună data, clnd s’a publicat ce e citite de d. Costinescu. Informaţiile acelea s aii publicat In Voinţa după ce sru-vernul conservator a dat acea soluţie nenorocită.
Sfirşesc spunlnd d-lul Costinescu ş: altora că acel, cari n afl moştenit avere, dacă fac politică—să facă mal puţine afaceri D. Dobr eseu-Prahova : Am fost atacat 1 Cer cuvîntul în chestie persouală'
(Ilaritate, zgomot, protestări).
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere,
Vorbeşte în chestie personală Principele Gr. Sturdza.	r
D. Al. Marghiloman, avînd cuvîntul în chestie personală, spune că nu e bine să se facă nimănui o vină din faptul că astă zi nu se mal află tot In partidul în care a fost odinioară. Poţi trece foarte bine de Ia liberali la conservatori şi vme-versa, numai această trecere să fie motivată de idei, de convingeri.
Făcînd o digresie, d. Marghiloman vorbeşte despre debutul săfl În politică şi spune că n fost ales pentru prima oară ca deputat graţie toleranţei partidului liberal. înseamnă asta că sunt liberal ? Nu. Clnd vre-o citi-va deputaţi liberali din acel timp mi-att fâ-cut o vină din faptul că nu susţineam în Earneră partidul care mă alesese, chiar Ion uiătianu a declarat de la tribună că «a ţi
se permite să te'alegl sub un guvern nu însemnează a fi omul guvernului acela».
Termină atingtnd chestia demisiei ofiţerilor de cavalerie, chestie care, departe de a se fi Închis, se va mal dezbate multă vreme.
D. Take Ionescu arată că articolele diu Voinţa Naţională relative la chestia ofiţerilor afl fost publicate cu trei zile Înainte de a se fi dat soluţia partidului conservator în chestia demisiei ofiţeiilor de cavalerie, chestiune care nu s’a închis încă şi care în curlnd se va trata pe larg între partidul conservator şi banca ministerială (Aplauze).
Şedinţa se ridică Ia orele 6.
Şedinţa de la IO Martie
Şedinţa se deschide la orele 2, sub pre-şidenţia d-lul Giani.
Prezenţi 110 d-ul deputaţi.
Pe banca ministerială d-nil G. Cantacuzino, I. B.atianu, Ferechide, şi Pallade.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Preşedinte comunică trista ştire a tn-cetărel din viaţă a d-lul deputat I. Liga, ales al colegiului I de Tutova şi declară scaunul acelui colegifi vacant.
D. G. Scorfescu interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice asupra numirel d-lul Leonida Colescu lntr’uu post Ia Căile Ferate, care nu e prevăzut nici In budgetul Căilor Ferate şi nici în regulamentul constitutiv al acestei direcţiuni. Această numire este o călcare a art. 93 diu Cons-tiuţie.
Interpelarea se comunică guvernului, care cere, pentru a răspunde, cele trei zile reglementare.
Se intră In ordinea zilei:
D. Al. Enacovid îşi dezvoltă interpelarea sa adresată d-lul ministru de interne, asupra neregularităţilor comise de administraţia comunală din Botoşani, în chestia apel.
SENATUL.
Şedinţa de la IO Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 5, sub preşedinta d-lul Orbescu, vice-preşedinte.
Prezenţi 85 d-nl senatori.
Pe banca ministerială d-nil D. Sturdza şi Sp. Haret.
D. Orbescu, vice preşedintele- Senatului, anunţă că a primit din Iaşi o veste dureroasă . moartea prematură a d lui Miltiade Ţoni, senator al colegiului Il-lea de Iaşi.
Senatul ascultă în picioare comunicarea d-lul Orbescu.	,
D. general Catargi propune să se trimită o delegaţiune la lnmormîutarea regretatului profesor universitar, Miltiade Ţoni.
Cere de asemenea să se depună, diu partea Senatului, o coroană pe mormîutul defunctului. (Aplause).
D. P. Grădişteauu, după ce-şl exprimă a-dîucile sale regrete pentru pierderea nestrămutatului liberal, cere ca Senatul să ridice şedi. ţa în semn de dolifl (aplauze).
D. ministru Hcret arată marile servicii aduse de defunctul senator universităţel din Iaşi, care pierde pe unul din cel mal eminenţi profesori al el.
D-sa comunică Senatului că cheltuelile de înmormîntare vor fi făcute de Stat.
Se naşte apoi o discuţie foarte deplasată şi de o lipsă de delicateţa cea mal elementară pentru memoria defunctului, dacă trebue safl nu să ridice şediuţa, şi pe cît timp.
Se pune la vot cu bile propunerea d-lul Grădişteauu dacă Senatul trebuie să ţie şedinţă azi.
D. Costescu-Comăneanu cere preşedintelui să nu comunice Senatului rezultatul votului, căci ar fi o necuviinţă ne mal pomenită.
D. preşedinte comunică Senatului că afl fost 31 albe şi 21 negre, prin urmare votul este nul.
Voci: Aceasta este o ruşine !
D. P. Grădişteauu vorbeşte în chestie de regulament.
Depeşile de azî
(Serviciul «Agenţiei Rjmîne>)
Sofia, 15 Martie.—Starea d-lul Stoilov s’a îmbunătăţit; în curlnd va lua direcţia departamentului săfl.
Paris, 15 Martie. — Principesa Frarţaise de Joinville a murit.
Washington, 15 Martie.—Agenţia Reu-ter află din sorginte bună că d. Mac Kinley, aflind că situaţia la Cuba se agravează în fie-care ei, ar fi hotărît să insiste pe lingă guvernul spaniol pentru ca ostilităţile să înceteze de o cam-dată.
Se crede că guvernul Statelor Unite nu va fixa o dată precisă pentru a ajunge la sfîrşitul rezbelului, dar va acorda un oare-zare termen, adică timpul strict necesar.
In cercurile oficioase se pretinde că s’ar şti că mulţi funcţionari înalţi spanioli, printre cari şi unii miniştri, ar primi bucuroşi soluţiunea cestiunei, a-cordînd independenţa Cubei, pe baza unei indemnităţi. Dar partidul opoziţiei de la guvern combate acest plan, cerînd măsuri extreme pentru a menţine puterea în insulă.
Petersburg, 15 Martie. — Vorbind de neînţelegerea ce s’a iscat între Bulgaria şi Turcia în privinţa Macedoniei, Ncnvosti zice că cea inal bună soluţiune a cestiunei macedonene ar 11 o înţelegere între toate statele balcanice. In tot cazul Kusla şi cele-l-alte puteri vor lua măsuri pentru a Împiedica un conflict nofl.
Washington, 15 Martie. — D. Mac Kinley ar avea de gtnd să adreseze congresului, Marţi sau Mercuri, un Mesagiu în privinţa situaţiunei ne-luptă-torilor la Cuba, şi să ceară pentru dînşii un ajutor de o jumătate de milion.
D. Mac Kinley va invita^Spania să facă ast-fel in cît spaniolii din Cuba să termine resbelul înlrun mod satisfăcător pentru cubani ; dacă nuStatele-Unite vor interveni cu forţa.
D. Mac Kinley crede că nu este prea tîrziu pentru a ajunge la o soluţiune pacinică a cestiunei.
Madrid, 15 Martie. — Ştirile venite din Statele-1!nite produc o mare mişcare patriotică.
Alegerile s’aă terminat şi-au dat o enormă majoritate ministerială.
Atena, 15 Martie. — Presa mulţumeşte puterilor pentru întinderea garanţiei totalităţii împrumutului.
In Tesalia se semnalează acte de violenţă şi omoruri. Loouitorit de la ţară s’au refugiat la munţi.
ULTIME INFORMAŢIUNI
0 tristă veste din Iaşi. Miltiade Tzoni, senator, a murit subit.
Sîmbătă, d. Tzoni a vorbit la Senat susţinînd legea instrucţiei, seara a plecat la Iaşi, unde a sosit ieri dimineaţă, şi aseară a murit.
Decedatul suferea de vr’o doi ani de o grea boală de inimă.
Era un fervent liberal, a făcut parte activă din disidenţa din 8588 şi acum un cald apărător al actualei formaţiuni guvernamentale
D. deputat Ştefânescu Gogu ne-a rugat să spunem*, că d-sa deşi n’a luat parte la procesul desfăşurat cu ocazia interpelării d-lul Fieva în contra guvernului, totuşi n’a deşertat din tabăra drapelistă.
D-sa a fost reţinut la Craiova în a-facerl de familie.
In acelaşi timp ne roagă să anunţăm, că pleclnd în străinătate, nu va mal lua parte la desbaterile parlamentare.
Apoi, aceasta nu e o deşertare de pe clmpul de luptă?
Direcţiunea fondaţiunei romîne Gojdu din Budapesta, a decis să înfiinţeze în localitate un internat pentru studenţii uni versitari romîni.
Această fondaţiune, ai cărei administratori sunt Mitropolitul Miron, Al. Mocioni, Vincenţiu, Babeş, Episcopii Meţianu şi Popea, Dr. Z. Galu, etc, — dispune azi de un capital de peste două milioane de lei.
D- An. Stolojan va da diseară un prînz diplomatic, urmat de o recepţie.
Scopul ministrului domeniilor este să pună în raport pe oltenii săi şi pe d Epu-rescu cu corpul diplomatic şi în acelaş timp să înalţe moralul compromis al majorităţii guvernului. Foc samovarului!
Aflăm că primăria Capitalei refuză a şterge din listele electorale pe toţi aceia pe cari i-a şters tribunalul şi refuză a înscrie pe aceia pe cari i-â înscris tribunalul.
Principesa Luisa de Coburg, fiica Regelui Belgiei, a sosit Sîmbătă la New-York împreună eu contele Matasich- Keg-levich.
Principesa, înainte de a părăsi Parisul, a izbutit să contracteze un împrumut de
400,000	lei.
In urma conflictului dintre d. Spiridon Stătescu şi cel-l’alţl membri al Curţii de Apel din Galaţi, cel dintîl va fi transferat, cu consimţimîntul săQ, la Curtea din Iaşi, în locul d-lul A. Dimaclie.
D. locotenent V. G. MacarovicI, din regimentul 4 de artilerie, fiul d-lul general MacarovicI, a descoperit un nofl aparat de precizie a tunurilor de cîmp.
Inventatorul le-a şi confecţionat aceste aparate la casa II. Martia et Gensse din Paris.
S’a numit o comisie compusă din d-nil loc. colonel Ilieseu, maior Fruuză şi căpitan Sadoveanu, cari să facă experienţe cu aparatele de ochire ale tînărulul inventator.
Din Piteşti ni-se anunţă că In vederea alegerilor comunale de la 5 Aprilie, administraţia, sub inspiraţiile faimosului Nae Di-mancea, a Început să facă cele mal scandaloase ingerinţl.
Procese de contravenţii, ameninţări, etc, în contra cetăţenilor bănuiţi a fi conservatori, sunt la ordinea zilei.
La întrunirea publică pe care o vor ţine liberalii aliaţi în Bucureşti, Duminica viitoare vor lua cuvîntul d-nil Bar-bu Delavrancea, în chestia naţională, iar d-nil V. Lascar şi Costineseu asupra situaţiei interioare a partidului liberal.
*
* *
Liberalii dizidenţi au hotărît a ţine mai multe întruniri publice in provincie.
In primul rînd sunt desemnate oraşele Ploeştl, Craiova şi Iaşi.
#
* *
Guvernamentalii au răspîndit zgomotul că d. P. S. Aurclian n’a vroit să să aziste la întrunirea de eri şi că boala d-sale nu a fost de cît un pretext.
De data asta, guvernamentalii iau dorinţele lor drept realitate.
D. P. S. Aurelian este de şease zile bolnav de influenţă acută şi e îngrijit de dr. Buicliu, care l’a împiedicat de a eşi din casă.
De alt-fel guvernamentalii pot judeca după scrisoarea d-lul Aurelian, citită la întrunire de d. V. Lascar, că şeful drapelişlilor este hotărît la o luptă energică şi fără oruţare.
Insinuările ooultiste nu vor înşela pe nimeni.
A-seară a Încetat subit din viaţă d. Ştefan Christescu, casierul general al Casei de depuneri din Capitală.
Se zice că defunctul a lăsat prin testament 250.000 lei pentru înfiinţarea unul azil.
Decedatul era cel mal vechia funcţionar al Casei de depuneri şi în viaţă fiind a cerut regularea drepturilor sale la pensie pe ziua de 1 Aprilie viitor.
„Marea *garlatauie“
Sub acest titlu citim în Tribuna Poporului din Arad :
De clte ori guvernul ajunge In vre-o strtmtoare, în tot-d’a-una 11 sperie pe Maghiari cu naţionalităţile... Vom fi greşit, zice el, dar vedeţi, v’am scăpat şi de o mare primejdie ce ameninţă din partea naţionalităţilor.
Aşa a făcut baronul Bâoffy şi la şedinţa de la 23 c. a Dietei.
Răspunzlnd mal multor deputaţi din opoziţie, cari afl arătat fără delegile săvîrşite de guvern, Bâoffy a zis că, dacă la alegeri s’afl făcut păcate, e pentru că numai aşa se poate rnlntui neamul unguresc de multele primejdii.
A spus apoi că aceste primejdii sunt, nu numai partidul poporal antisemit, ci inal ales naţionalităţile.
A zis între altele:
«Pentru că de 25 de ani în politică eu urmez direcţia naţională şovinistică, cu mijloace ce duc la rezultat...»
Ca merit mare Iacă de pe clnd era fiş-pan la Bistriţa, el a amintit că deputaţiu-nilor ce ’i-s’afl prezentat le-a spus :
< Doresc ca între cetăţeni deosebirea să fie numai în privinţa religiei, încolo toţi să se simtă Maghiari».
Şi acum tot această ţintă urmăreşte.
lată cine-I capul guvernului unguresc !
NPECTACOLE
CIRCUL II. LANGER.—Luni 15 Martie, mare reprazintaţie «Jour Fix».
Ultimul debut Trio Szemanovicz, Batalion de Dame, preţarile reduse.
*** Marţi 17 Martie, mare reprezentaţie. Numai 3 zile «Batalion de Dame», sub comada celebrei Carola.
t
Maria colonel IvanovicI, colonel Libomir IvanovicI împreună cu copiii, familiele Bi-ţoiauu, Crătunescu şi Mitescu, afl durerea de a anunţa încetarea din viaţă a fratelui, cumnatului, unchiului, nepotului şi vărului lor
ATANASIE I. CHRISTESCU
Casierul Casei de depuneri, consemnaţiunl şi economie ; ofiţer al ordinului Coroana Roml-niel şi al ordinului Medjidia şi Osmania.
Decedat la vlrstă de 43 ani, în ziua de 14 Martie orele 11 şi jum. seara.
Ceremonia funebră va avea loc Marţi 17 corent orele 2 p. m. la domiciliul defunctului din str. 13 Septembre No. 18, de unde cortegiul va porni la cimitirul Belu.
Toţi amicii şi cunoscuţii, sunt rugaţi a considera aceasta ca o invitaţie specială.
Mobilă Tapisată
Garnitură Mobile (apitate cu covoare, pluş de mătase oompus de o canapea, 3 (oteluri, 4 scaune
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri in permanenţă gata. Pentru provincie Gratis.
Magazin de Mobile I. GLVKIIaN
Piaţa Amzel 5, colţ Calea Victori.!
„Moda Parisiană" colorată
Joul 19 (31) Martie curent, va apare cel d’in-tlifl număr al ziarului Moda Parisiană colorată, care va coprinde aproape 20 ilustraţii de modă, materia cea mal variată, o bucată de musică pentru piano, o frumoasă gravură colorată pe pagina I şi un patron tăiat, mărime naturală, a unei frumoase manteluţe de damă, care se va da gratis.
In acest număr se va începe un roman de mare senzaţie, scris Intr’adins pentru Moda Parisiană de celebra scriitoare italiană Caro-lina Invernizio.
Moda Parisiană se va vinde cu 15 bani In toată ţara.
La abonaţi se acordă premii gratuite.
Dr- BAUBERGER
Ord. 2—4 p. m.
HOTEL, BRISTOL,
de la 23 Aprilie a. c. Calea Moşilor 53
I>e închiriat
pe Bulevardul Pache Protopopes-
cu No. 15 etagiul I, compus din 8 camere şi etagiul II din 9 camere, curte spaţioasa faţada în bulevard, chirie covenabilă.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Pnblicaţlnne
Domnişoara «Roşa Goldenberg», doctorand In medicină, din Iaşi, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Goldenberg» In cel de «Lupu» spre a se numi «Roza Lupu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
CORPUL PORTĂREILOR TRIB. UŞI
PUBL,ICA'|'LUNE
No. 1124
Anul 1898 Luna Martie în 9 zile.
Conform jurnalului trib. Iaşi secţia II sub No. 1354 din 3 a lunel Martie a. c. urmind a sa vinde prin licitaţiune publică mărfurile şi mobilierul falitului Elias Tenenbaura et comp. din IasT mărfurile evaluate la suma de 569.469 lei 93 bani şi compuse din stofe de lină pentru rochii, caşmir negru de lină, satin de Hnă, mătase pentru rochi, atlas pentru rochi şi pla-pome, mătăsăril, tarlatan, cheviot, croise da lină, căptuşeli, pluşuri da mătase, catifea flanele, barehet, americă, kongar, alpaga, crepon pentru rochi, organtin, montniac rusesc, ripss, iute pentru mobile, stofe pentru haiue şi paltoane bărbăteşti, imitaţie dc astrahan, postav de Bielilz colorat şi alte mărfuri de manufactură, în care sumă intră şi mobilierul magaziei compus din lămpi, 2 case de fi*r, mese, birouri, scări, rafturi, una presă, căruţă pentru transportat marfă, 1 sobă de fier, grilaj, stoluri, cufere şi altele.
Mobilele falitului evaluate Ia sama de 1890 lei compusă din paturi, oglinzi, garderoabe, mese, lavuar, dormeze, scaune, cadre, perdele, covoare, şifoniere şi altele, a cărora valoare în parte se poate vedea in inventa-ut aflat la trib. Iaşi secţia II No. 2122 din 1897 precum şi la dosarul d-lul Judecător Sindic No. 1 al acestui faliment.
Vlnzarea mărfurilor se va face în ziua de 26 Martie a. c. ora 1 p. m. la magazia falitului din Iaşi str. Veche No. 88 en gros, sat! in par-tizl sub rezerva omologărel tribunalului safl en detail, iar mobilele se vor vinde în ziua de 31 Martie a. c. ora 1 p. m. la locuinţa falitului din Iaşi, str. Ştefan cel Mare casele primei Soc. de Economie din Iaşi.
Se publică spre cunoştinţa generală această vînzare şi concurenţii ce vor fi de a cumpără asemenea avere sunt invitaţi a se presenta în zilele şi locurile arătate mal sus însoţiţi de garanţia de 10 la sută din valoare unde urmează a se face licitaţiunei.
Portărel D. l’oenarin
SUPRA LICITAŢIE
La 19 Martie 1898, va avea loc asupra licitaţiei pentru vlnzarea:
1)	Moşia Tărtăseştl (Ilfov) 10 minute departe de gara Ciscăneştl. Are case, insta-laţiunî de exploatare splendide; 1624 pogoane. Se poate cumpăra cu 605.000 (365 pogonul).
La 10 Martie s-a adjudecat provizoria 550 000 lei.
2)	Moşia Voiaeştl Pajera, o jumătate oră de gara Titu, case bune şi ecareble necesare. Se poate cumpăra cu 330.000 lei. (312 pogonul).
Doritorii de ale cumpăra trebue să se prezinte Ia ziua arăta’ă la Tribunalul Ilfov secţia de notariat.
Un leac eftin
In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte că cel mal bun mijloc de a viadeca guturaiurile, tuşea, broniştele, ca-tarele este întrebuinţarea GUDRONULUI GU-YOT. Acesta este şi medicamentul cel mal ef-lin, căci nu costă de cît 15 bani pe zi şi dispensează de ori ce alt medicament.
DE VÎNZARE “
1000 Ol sunt de vînzare în comuna Buhalniţa, jud. Neamţu, pentru informaţiunî a se adresa la d-nn Nicolae Şoarec, Piatra-N.
IIe închiriat
De la SF. GHEORGHE 2 prăvălii în casele din Calea Victoriei No. 126, unde este Jochey Clubul (vis-â-vis de Cismeaoa Roşie).
A se adresa la d-nul Ioan Laho-vari in toate dimineţile afară de Duminică.
MOŞIA COPACIU din Ylaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Vlaşca în ziua de 27 Martie 1898.
Doritorii se vor adresa d-nilor SAMI & ARTHUR, Strada Cara-georgevici No. 8.
X>e închiriat
La SINAIA, două vile mobilate luxos, în strada Virful-cu-Dor No. 4 şi 4 bis, foarte aproape de pa>c şi gară. Vila No. 4 se închiriază cu lei 2.200 pe seson ; Vila No. 4 bis cu 1200. Se închiriază şi pe unul sifl mal mulţi ani.
Aceste vile împreună cu un Ioc alături sunt si de VÎNZARE: locul pentru 1.1 8000; Vila No. 4 bis pentru lei 18.000 ; Vila No. 4 pentru lei 36.000. Vilele sunt hipotecate la Credit, Să lac şi înlesniri de plată.
A se adresa la proprietar in Bucnreşll, str. Sălciilor No. 10 bis etagiul al 2-lea, iar in Sinaia la îngrijitorul vilelor.
Compttibil şi corespondent romîn şi german absolvent al şcoaiel superioare de co-mercifl.
A se adresa la agentul de Publicitate Carol Scbulder, sub iniţialele L. A, L.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
•• ------—--:———
FOIŢA Z
ZIARULUI «EPOCA»
y4r
34
•r. r*. J iro/iso
0111"
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- KIEL8 LTHSE -
lnlr’o zi de vară, Niels primi o scrisoare de Ia Erik, care mărturisea câ’şl întrebuinţează timpul: nu-I mat veneau idei, nu ştia de ce. Tonul scrisoare! sale era pe jumătate tlnguitor, pe jumătate şăgalnic. Oamenii pe la cari se ducea Ia ţară eraţi toarte veseli, dar cu desăvîrşire necunoscătorl în materie de artă. N’avea nici măcar un suflet căruia să’I vorbească de ceea ce ’I păsa, aşa în cît se lăsa în voia unei trîndăvil nebiruite şi că nu simţea într’insul nici un îmbuld. Inspiraţiunea nu mal venea, şi uneori se temea ca puterea să nu-I fie sleita, şi ca nu cum-va să rămîie de acum înainte în neputinţă de a produce o operă. Dar era cu neputinţă ca aceasta să se fi sfirşit vre-odată: inspiraţia avea să revie, nu mal rămî-nea aproape îndoială, fiind-că a fost atît de bogată cită-va vreme ! Are să le arate el atunci celor cari făceau pic-
£2829
tură ca un lucru învăţat pe de rost, are să le arate ce va să zică arta adevărată.
Aşteptlnd, i se părea că dînsul se amestecă în aceste lucruri. Niels ar fi un adevărat prieten dacă i-ar face o vizită Ia ţară ; s’ar face încercări ca să’I primească cum se cuvine, şi putea tot aşa de bine să petreacă vara acolo, ca ori şi unde. Aceasta i-ar face plăcere mare Fennimorel.
Nu era tonul obişnuit al lui Erik, cel din scrisoarea aceasta. Pentru ca să se plîngă el ast-fel trebuia să aibă motive scrisoarea. Facultatea creatoare la dînsul, avea numai o slabă obîrşie, aşa că eraQ destul cîte-va împrejurări defavorabile pentru ca să o sleiască; Niels cunoştea bine acest lucru şi se hotărî să plece numai de cît.
Intr’însul Erik avea să găsească un prieten sigur; ani! desfăcuseră multe legături şi măturaseră multe iluzii, dar el va şti să păstreze neatinsă această prietenie din copilărie. Altădată susţinuse pe Erik, are să-I susţie şi de acum înainte.
Fanatismul prieteniei îl cuprindea.
Are să renunţe la ambiţiune, la celebritate, la viitor, la tot, spre a se consacra lui Erik. Entusiasmările, darurile sale naturale are să i-le jertfească lui Erik, are să trăiască numai pentru el, se va lepăda—spre folosul lui—de eul şi de ideile sale.
Visa ca pe cineva mare, pe cel care aduse o durere în viaţa sa, şi consimţi să se dea în umbră, şi să reducă îa
nimic pentru dînsul. Merse şi mal departe în visul săă: văzu pe Erik, nu îmbogăţit din ceea ce voise sâ-I împărtăşească, dar bogat de propia sa glorie prin faptul actului creator, care realizează ideia, imprimîndu-I o pecetă personală. Lui Erik faima, onorurile ; chiar şl el se va perde în mulţime şi va sfîrşi fiind cu adevărat un spirit sărman, în loc de a fi ur prinţ îmbrăcat în sdrenţe... Era o plăcere pentru dînsul să se vază printre cel mal de nimic.
Dar aceasta era numai un vis. Niels nu putea să împiedice de a se găsi vrednic de rîs, nici de a face reflecţiunea că indivizii, cari nu produc nimic prin el însuşi şi se pun toţi cu lesnicioasă dezinteresare in serviciul altuia. îşi zise de asemenea că Erik, cînd ar fi faţă în faţă cu dînsul, şi i-ar tăgădui influenţa, ar întoarce lucrul în glumă şi ar socoti de caraghios ca Erik să vie să-I ofere îndatoritor, să-l ajute la redobîndirea talentului său. Cu toate acestea pleca : Era adine convins că prezenţa ar fi folositoare şi orl-ce raţionament îşi ţinea el, spre a-şl explica alt-fel lucrul, nu se putea scăpa de convingerea că vechia prietenie din copilărie, cu adevărat că se redeşteptase naivă şi caldă, ca altă dată in ciuda anilor scurşi.
***
Mica proprietate locuită de Refstrup în Iutlanda, aparţine unor vechi gospodari, cari din motive de sănătate şedeau în sud mal mult timp. Plecînd cu in-
tenţiune de a fi absent numai 6 luni; bâtrinil nu prevăzuseră că-şl vor închiria casa. Aii lăsat totul In stare bună: cînd Erik o luă cu chirie mobilată pe de-an-tregul, el găsi acolo bibelouri şi portrete de familie. O cameră lăturalnică era plină de vechituri, şi In saltarele biuroulul zăcea maldăre de scrisori.
Erik descoperise casa aceasta venind din Fjorrdbv, după ce se logodise. O găsise după gustul lui. De alt-fel avea de gînd să se mute mal tîrziQ la Roma pentru cîtă-va vreme : Obţinuse de la consul că să renunţe «ă cumpere mobile pentru fica-să. El şi Fenimora se instalaseră la Marienbad întocmai ca Inti’un hotel, cu această singură deosebire că aveau mal multe geamantane, de cit aveafl de obiceiu călătorii.
Faţada casei era spre fiordul Moria-ger, abia la opt metri departe de apă. N’avea cine ştie ce aspect: un balcon la etajul superior şi o verandă la cel de jos.
In dosul grădinel, de curind plantată şi al cărei arbuşti eraă înalţi abia cît un baston, dar printr’o poartă a grădinii Intrai Sntr’o dumbravă acoperită de tufişuri şi tăiată de şanţuri adinei.
Aceasta era noua locuinţă a Fenimo-rel şi a Iul Erik.
Cîta-va vreme fericirea se arată acolo cu totul zîmbitoare. Nu erau amîndol tineri îndrăgoştiţl, teferi şi fără nici o grijă de starea lor morală şi materială?
Dar fericirea e foarte adese-orl clă-• dită pe un tărîm amestecat cu nisip: | încet, încet nisipul are să se îngrămă-
dească şi are să se scurgă de desubtul zidurilor, une ori foarte încet, aproape nebăgat de seamă, dar in sfîrşit se va scurge...
Şi iubirea ? Iubirea nu este o stîncă nici ea, ori cît am fi de aplicaţi s’o credem.
Ea iubia din tot sufletul, cu o violenţă de o potrivă cu groaza el, el era mal mult de cît un Dumnezeii pentru ea, fiind-că era mal aproape. Era un idol pe care îl adora fără să-şi înfrîneze ardoarea.
Iubirea lui nu era mal puţin arzătoare, Şi nu avea delicaţeţa bărbătească care veghează asupra femeel iubitei spre a-I păstra demnitatea şi a o feri de propriile el porniri.
Une-orI avea sentimentul nelămurit al unei datorii care-1 apăsă. Dar îl nesocotea.
Ea era prea ispititoare în oarba-I pasiune: frumuseţea sa dezvoltată, plină de o seducere amestecată cu umilire, ca o frumuseţe de sclavă, aţiţîndu-1 la o iubire fără margini şi fără milă.
Nu este oare scris unde-va, în mitul străvechid al amorului, că el acopere cu mîna ochit PsycheeI înainte ca ea să se dea ameţi ă ?
Biata Fennimorel ar fi putut să se mistue In focul care îl ardea în inimă. Acela care are fi trebuit mal curind s’o ocrotească de cit să aţiţe incendiul era la fel cu acel suveran care, în delirul unei orgii, puse foc capitalei şi se înveseli la priveliştea flacărel, pînă vederea ceniişel îl aduse mintea la loc.
(Va urma).
fi
R HIORJltLIC
Calitate Superioară
«m FABRICA
Ekst Imoel & OBLED
CHAMPAOHE
DIN
COMARNIC
Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toată tara
T. ZWEIFEL
UUCITBEŞTI	IAŞI
Calea Moşilor, 31. Strada Mitropoliei, 3. GALAŢI, Strada Egali ţaţei, 46.
’ DACA PARUL D-V OASTRÂ*C ADE!!
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
P E T R O E
PENTRU PĂR
care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAMUT, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT:
BUCUREŞTI : Ilie Zamflrescn, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 31; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogueria, Tetzn Str. Lipscanii. GALAŢI ; Bereovicî, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann şi Nicoleann.
IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogneria Andreescn.
* CALARAŞI: Farmecia Ticek.	•
Ancienne Maison HEIDSIEK fondee en 1755 KUNKELMANN & Co. Succeseurs
* H£III
FRANCE
Representant generai
LEOPOLD M. M ARCUŞ
70.-BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70
j, c7ransporkde}[obile m* ...............
CEL MAI SIGUR
REMEDIU
CONTRA
BOABELOR VENERICE
(LUMESC!)
ESTE ÎNTREBUINŢAREA
Tubului Preservativ 8ANUS
Patentat în Franţa, Germania, Aus-tro-Ungaria şi în toate Statele culturale.
Preţul unui TUB, Lei 1.50
De vînzare la toate Farmaciile I şi Drogueriile din ţară.
___ 1067-2*
\ D-na
renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Nfrada Ţăranilor, No. 35
Cea mal bună calitate existentă
Ic od c si
DE USINA DE GAZ
! vi se furnisează la domicilia, în saci j I tona de 1000 kgr. grentatea garantată
|46 lei 46
dacă vă adresaţi printr’o carte poştală j sail personal casei
1. GOERSTEIM
9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 06. i
Tot acolo se află în deposit: Cocs' mărunt pentru sobe Parigine şi Bel- i giane, lei S»4 tona. Coes de Fonderie, I Cocs de Feiărie. Cărbuni din mi-! nele englezeşti de Kardiff, Antracit! englezesc prima calitate, pentru sobe I Helios, Briquette, etc.
Expediţiunl en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce | staţiune a căilor ferate.
DEPOU
Salea Tlevnei 236
GIESEL*
£aleaJî^şilorJ9
euraiuNe

Prima 8amînţăi*ie 1$o minai
Bucureşti, Strada Carol Xo. 23.
Recomandă: Seminţele noii venite, aduse de la grînarî specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut în 29 de ani. Recomand: L.UCERNTA, qualitate superioară, cu certificate.
' GAZON, calitatea cea mal grea de 28 libre, etc.
— DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ —
Catalogul se trimete giatis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi.
Cu toată stima
FR1DR1CH PiLDNER SJ22,
FABRICI DE TAR ALB
IN
JUDEŢUL MUSCEL
VAR ALB GRAS «ffiSE.
TAR STIIS VAR HIDRAULIC CIMENT şi IPSOS
COMENZILE SE FSIMESC:
In Bucureşti, la: Bluroul nostru, Calea Griviţcl, „ 11-1 Be marţi Co., Gr ivi ţel, G2, „	„ losif Bunesettf „
şi la B-nut losif Ionescu, Bacăr.
NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ’ FRANCEZĂ DE VATĂ DE TURBA
‘	• A Doctorului RASUREL
Recunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelel şi durerilor reumatismale
Notiţe asupra Turbei
CB ESTE TURBA ! Turba seconstituedino masă ne plante transformate intr’un corp nod ţinînd mij-ioeul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc In ele febre regulate ale plantei traversate de un canal phn de aer şi juclnd rolul unul tub capilar.
De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută In şedinţa de la 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie în Paris e-minPntul doctor Iust-Luccis Championiere, vorbind ■de Vată de Turbă, principiul săti absorbant e mult «năl considerabil de cit acela a celor-I’alte plante textile, prin «a Însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi.
• Astă-zl graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată In toate spitalele şi adoptatăde Ministerul de Războiri ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii aii mers Înaintea chirurgilor In Întrebuinţarea Turbei de oare ce Ia un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul lntr’o bucată de Turbă s’a putut constata In mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. I
Ţesătura liigienicâTranceză cu fibre de Turba care! după multe Încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza,! posedă de la sine o piftere enormă de absorbare şi de I evaporizăţinne, ast-fel că îmbrăcat cu această lmbră-cămirite de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal \ rrnult încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei ni-' umcgşte ftoatte polileratiunile milcrobice formate din cauza ttrnnspiraţiuill. Ţesătura higienică franceză a uî-rulul Răsurei poate li considerat ca un progres unums ş> toată 'lumea pentru a evita răceli şi orl-ce CR'll ar trebui să poarte această îmbrăcăminte
Depositul General
Pentru BTICUREŞTi şl toată ŢARA
La MAGASINUL
AU PETIT PARISIEN
No. 92, Calea Victoriei, No. 92
VICTOR KRALS
Furnizorul Curţel Ilegale
DEPON1TE IN PROVIKTCIE
--- -	- -------- *'*"*"i"	« vBiruim
'* D■P“iU1• l<,“to	U-K8TU.T ;
laţi, Fraţii Pollinger » S. Kahane’s S-sor
Cralova, S. Lazăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie)
Focşani, Iacob K. Hanagic Buzău, Fraţii Stoicescu
IMoeştl, Constantinescu & Bucărescu La Curcubeu
Botoşani, Abr. Mohnblatt
Nu sunt veritabile de depositele sus numite şi mea la toate articolele
Tecuci, Fraţii Ibraileanu T. Severlii, Ab. I. Aladgem Brăila, Fraţii G. Perlea Btrlari, W. SanflZaitma
Giurgiu, Luca Lucatos Ma-y asinul Vniverselle Conatanţa, L. & I. Lasca-rides
Tuleea, GrOnberg, La Luna
cit acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Dr. BAIEREL «
Bucureşti._Tipografiia EPOCA Strada Clemenţei” No. 3.—Bucureşti
www.dacoromanica.ro