SERIA n.—ANUL IV, No. 712.
Ediţia a'treia
DUMINICA, 15 MARTIE 1898. j
NUMĂRUL 10 BANI
Âito V.l JIEXT*: /> K
încep la 1 §115 ale fle-cArel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe ţi streinătate prin mandate poţtale Un an In ţarii 30 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 >	»	, ih »
Trei luni . . . 8 »	>	>	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
WtEDAOŢWA
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
EPOCA
NUMĂRUL^IO BANI AivrjvcMvnwwrE
In Bucureţtl ţi judeţe «e primesc numai Ia Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl	la	pag.	IV	.	.	,	0.30	b. lmir
»	»	»	III	,	f	2.—	lei	»
a	>	>	II	....	,	3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele	3	lei	rindul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ
A UJSIXBS TU A ŢWA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
GUVERNUL SE CLĂTINĂ
DÂHJt MÂTOHX
Dacă destăinuirea crimei săvîr-şită la 1884 de partidul liberal a uimit ţara şi a umplut-o de dezgust, pe guvernamentali i-a ameţit ca o lovitura de măciucă.
In prima zi, cînd d. deputat Cos-tinescu a aruncat conducătorilor partidului această gravă acuzare, guvernul n’a suflat o vorba, n’a dezminţit, n’a protestat. Vinovaţii şi-ati plecat capul subt greutatea zdrobitoare a crimei.
Abia a doua zi, 'speriat de con-seiiiiţele destăinuirii, guvernul a avut curajul să vorbească în chestiunea demisiunil ofiţerilor. Dar cum!
Ministrul de finanţe n’a putut dezminţi nimic din cele spuse de d. Costinescu şi a încercat numai să arunce răspunderea faptului asupra altor membri al partidului liberal.
In sfirşit, presa guvernamentala n’a fost în stare să facă alt-ceva, plnă acum, de cit să înjure pe d. Costinescu.
Atitudinea aceasta a guvernamentalilor e o dovadă mal mult— dacă ar mal fi nevoe — despre vinovăţia partidului liberal.
Atît de vinovat se simte acest partid, In cit nici nu îndrăzneşte să se apere.
In timp de patru ani de zile, de la 1894 şi pînă acum, în opoziţie şi la guvern, partidul liberal şi-a permis să săvîrşească acte pe cari numai nişte revoluţionari duşmani al ordinel sociale le-ar putea comite.
In opoziţiune, a semănat spiritul de revoltă în armată, «întinzînd, cum a spus d. Costinescu, o mînâ nesocotită asupra unei instituţiunl pe care toţi trebue să o respectăm», căci e una din temeliile Statului romîn».
La guvern, a aruncat turburarea în Biserica naţională şi ar fi împins lucrurile pînă la a provoca o schismă, dacă partidul conservator, susţinut de toată ţara, nu i s’ar fi pus In cale şi nu l-ar fi silit să repare ce stricase. Partidul liberal a mal lovit în justiţie şi a dat o nouă lovitură armatei prin faimoasa declaraţie a ministrului de război Budişteanu că arma oştirii e un ciomag.
Rtnd pe rînd, acest partid a «întins o mînâ nesocotită» asupra armatei, asupra bisericel, asupra justiţiei, adică asupra principalelor instituţiunl pe cari se reazimă societatea noastră şi pe cari, pentru acest cuvînt, «trebue să le respectăm cu toţii».
Partidul liberal e deci, şi pînă astăzi, nu un partid de guvernăm! nt, ci un partid revoluţionar.
In zadar aii fost ţinuţi oamenii aceştia la putere timp de doul-spre-zece ani în şir; practica gu-vernămîntulul nu i-a moderat, nu i-a cuminţit, nu I-a cioplit. El încă tot n’aQ înţeles ce e permis şi ce nu e permis in lupta politică şi, după mal bine de trel-zecl ani de viaţă constituţională-parlamentară, liberalii sunt tot «dărîmătorl» din nainte de 1866.
Are partidul liberal cel puţin scuza unor idei noul, de cari arj fi adine palruns şi pentru a căror realizare întrebuinţează mijloace revoluţionare ?
Nu. Partidul liberal nu are nici o ideie nouă. El recurge la mijloace revoluţionare numai pentru a
ajunge şi a se menţine la putere.
Acesta e singurul ideal al liberalilor.
Numai pentru ca membrii săi să ocupe demnităţile Statului şi să se bucure de foloasele puterii, partidul liberal e gata orl-clnd să dă-rime şi Biserica şi justiţia şi armata.
E aci o chestiune însemnată, asupra căreia ţara se cuvine să cugete serios, căci multe rele pot izvorî încă pentru dînsa din pă-cătoşia partidului liberal.
14 MARTIE
Sunt zece ani.
Exasperată de tirania, de mi-şeliile, de cornpţlnnea desfrtna-tnlnl regim de doui-apre-zeee ani al partidului liberal, ţara s’a ridicat ca un singur om şl a prăbuşit acel regim.
Partidul liberal a căzut atunci in noroi şi in slnge.
Au trecut zece ani.
Astă-zi, ca şl la Martie 1888, liberalii sunt ia putere, avind aproape unanimităţi in Parlament.
Astă-zi, ca şl atunci, ţara e scîr-biiă de faptele ori criminale ori nebuneşti ale regimului acestui partid; plnă şi o bună parte din liberali, acum ca şi la 1888, s'aă ridicat in contra guvernului liberal şi l-aii înfierat.
Pa şi acum zece ani, atmosfera e Înăbuşitoare şi ţara e nerăbdătoare să scape de urgia liberală.
Mai mult, astă-zi nu numai Ro-mtnil din regatul Romfniei, ci Roiului! de pretutindeni aşteaptă siirşitnl regimului liberal.
Ceasul mlntulrii nn poate in-tlrzia.
O MONSTRUOZITATE
D. senator Catargi, in coniventă cu banca ministerială, a interpelat eri guvernul asupra suspendărei alegerei de la Huşi. Ministrul de interne s’a declarat, fireşte, gata să răspundă imediat.
Interpelarea s’a dezvoltat şi d. Fere-chide a răspuns că, după părerea d sale, listele electorale sunt definitive atunci cînd le afişează consiliul comunal.
Apoi Senatul a votat o moţiune in sensul părerel d-lul ministru de interne.
Aceasta este o monstruozitate.
Listele nu sunt şi nu pot fi definitive de cit atunci cind se rezolvă ultimul recurs la Casaţie. Dacă listele definitive afişate de consiliul comunal aii primit calificatul de «definitive», aceasta s’a făcut pentru a le deosebi de listele «provizorii», pe cari le alcătueşte tot consiliul comunal.
In adevăr, consiliul comunal abătu-eşte listele electorale «provizorii», primind într’un termen anumit contestaţii asupra lor. Resolvtnd a ceste contestaţii, con-8iliul alcătueşte noul liste, pe cari, in opunere cu cele d’intiiu numite «provizorii», le numeşte «definitive*. Cel cari insă nu sunt mulţumiţi cu alcătuirea acestor din urmă liste, au dreptul de apel la tribunal şi apoi de recurs la Casaţie. După rezolvirea ultimului recurs, listele devin definitive, căci, înainte, dacă se pot înscrie sau, şterge a-legătorl de pe ele, atunci ce fel de definitive sunt ele ?
Un consilia comunal poate alcătui listele după bunul său plac. Poate înscrie şi şterge pe cine vrea, poate trece alegători al colegiului al III în colegiul 1, şt vice-versa; tocmai din această cauză legiuitorul a prevăzut apelul şi recursul şi, nu mat departe de ctt zilele trecute, am văzut cum tribunalul de Ilfov, în-tr ’o singură zi şi pentru o singură cu-ţoare, a şters de pe listele electorale ale Capitalei 127 de alegători şi a înscris alţi vre-o 30.
m, aacă se făcea o alegere dup< lele astea ?
In urma moţiunet votată de Sei colectivist vor fi trei luni, Febru tmnf* ^ Aprilie, cind guvernul vt 006 ale0eri «* alegătorii ce şi aiege pe sprinceană, ordontnd con lor comunale să alcătuiască listele Miat cu partizani,
Aiewai de nu s’ar căi intr’o zi natul colectivist de votul săti de er
GUVERNUL SE CLĂTINĂ
Zgomotele de eri. — Demistunea d-lnl Ionel Brătlann. — Situaţia parlamentară, — Demistunea d-lnl Fereclilde.
Zgomotele de eri
Eri după amiazl a circulat la Cameră şi la Senat zvonul, că guvernul, disperat de campania energică întreprinsă de dra-peliştl şi fieviştl, şi-ar fi dat demisiunea. Această ştire a fost repede răsptndită prin toate părţile Capitalei şi a fost comentată cu o nesţtrşită bucurie.
Zgomotul a luat o consistenţă attt de mare tn ctt se vorbea despre constituirea unul noi* cabinet liberal din care dintre actualii miniştri n’ar face parte de ctt d-nii Sturdza şi Spiru Haret.
Zgomotul acesta, deşi a circulat ptnă noaptea tirziU, totuşi nu s’a confirmat tncă.
Demistunea d-lui I, Brătlann
Un fapt e cert insă: d. Ionel Brătianu, ministru al lucrărilor publice, a anunţat de-misiunea sa tn consiliul de miniştri ce s’a ţinut eri înainte de amiazl.
Motivele demisiunel se spune că sunt de ordin privat.
Poate că zvonului despre demisiunea ca binetulul a dat naştere demisiunea neacceptată tncă a d Iul Ionel Brătianu.
Demisiunea d-lnl Fereclilde
Tot aseară a circulat zvonul şi despre demisiunea d Iul Ferechide.
Lumea se întreba despre motivele acestei demisiunl şi unii, bine informaţi, spuneau că dacă zvonul se va confirma, a-tunel motivul demisiunel nu poate să fie dectt dorinţa d-sale manifestată de mal multă vreme de a-se retrage din minister, care îl aduce multa pagube.
Adăogăm că impresiunea multor guvernamentali este că dacă tn adevăr d-nil Ferechide şi Ionel Brătianu ai* demisionat, atunci situaţia întregului cabinet este cu totul zdruncinată.
Situaţia parlamentară
Zvonurile de criză sunt o probă evidentă despre starea psichologică foarte gravă a guvernului. Ce e mal răii pentru guvern este că spiritele şovăitoare din partidul guvernamental se demoralizează foarte mult prin asemeni zvonuri. Şi din această demoralizare profită foarte mult coaliţia liberală, care se pregăteşte să dea săptă-mina viitoare al douilea asalt tn contra guvernului, dacă criza nu va izbucni pînă atunci.
Despre viitorul asalt, drapeliştil spun că va fi decisiv: vor răsturna cu siguranţă guvernul, de cum va acesta nu se va retrage tnainte de a-se da lupta.
PÂCÂLEALA „VOINŢEI"
De două săptămtnl de ciad urmează campania electorală la' Galaţi pentru un scaun de senator, Voinţa nu a Îndrăznit să sufle asupra acestei alegeri, căderea ridicolului candidat guvernamental fiind mal mult ca sigură.
Voinţa Insă nu a avut răbdarea să se ţină ptnă la sfirşit In prudenta-I rezervă şi iată c& in numărul de aseară vorbeşte de această alegere ocuptndu-se — aşa cum ştie Voinţa să se ocupe — de persoana d-lul Panu, numai de persoana d-lul Panu, fără să amintească măcar de Pavel Macri; plnă şi Voinţei II e ruşine să pomenească numele acestui poltron.
Şi ce spune Voinţa despre d. Panu ?
Cititorii noştri Îşi pot Închipui: un şir da insanităţi desgust&toare, cari nu ating pe nimenea, de cit doar pe acela (care Ie-a scris.
Totuşi Voinţa afirmă un lucru care trebue relevat, căci tn el stă păcăleala el. Ziarul guvernameutal reeditează adică, pentru a suta oară poate, o pretinsă răceală ce ar fi Intie d. Panu şi d. Carp.
Tocmai aseară Insă Constituţionalul publică o notă asupra alegerei din Galaţi, din care extragem următorul pasaj :
«Reuşita d-lul G. Panu, candidatul nostru, este sigură, mal mult ca sigură; este prea eşitft In relief figura candidatulu
www.dacoromanica.ro
nostru şi puternic, sincer fi dezinteresat concursul ce-I dă partidul,' pentru a cădea In faţa piţigoiulul Macri».
Voinţa n’are noroc şi pace.
UN FALŞ
Presa se ocupă de clte-va zile cu un neruşinat falş, comis de guvern, In noua lege a instrucţiunel publice.
Iată faptele:
In discuţia pe articole a acestei legi, d. N. Fleva a propus, şi Camera a admis, un amendament la art. 49 prin care se dispune că «avertismentul» să se dea numai de ministru.
Totuşi, In legea prezintată la Senat amendamentul d-lul Fleva a dispărut, iar art. 49 păstrează vechiul săO text, adică că avertismentul se poate da şi de ministru şi de inspectorul general.
Guvernul a* comis prin aceasta un falş patent şi ’şl-a arătat tot-o-dată marele respect ce are pentru parlament, ale cărui hotărlrl se crede în drept a le lua peste picior.
Cu aşa guvern şi cu un aşa parlament, lucrul de alt-fel nu ne miră.
Scandalurile, falşurile şi escrocheriile de tot felul ah ajuns aşa de dese sub actualul regim, In cit par'că ar fi lucru nenormal ca tocmai contrariul să se intlmple, adică să treacă o zi fără să avem de înregistrat vre-un scandal.
„ALTE AFACERI4
Din diferite Împrejurări, guvernul a scăpat In săptămlna aceasta de dezvoltarea interpelării asupra afacerii Waehtel; Luni Insă, interpelarea se va desfăşura şi guvernul va trebui să răspundă,
Ceea ce formează mal ales interesul şedinţei de Luni a Camerei, e ameninţarea pe care ministrul de finanţe a aruncat-o atunci cind s’a anunţat interpelarea.
Ca să taie efectul reproşului că guvernul foge de discuţie, d. Cantacuzino a spus:
— Vom vorbi nu numai de afacerea Waehtel, ci si de alte afaceri, despre cari nu s’a vorbit încă...
Vorbele acestea aă produs nu numai tumult In Cameră, dar şi o profundă impresie In ţară.
«Alte afaceri...» Ce s’o fi ascunztnd sub vorbele astea?
Vom vedea Luni dacă ministrul finanee-lor Îşi va ţine cuvlntul.
DIN STREINĂTATE
Intre Spania şi Statele-Unite
Ultimele telegrame, precum şi ziarele streine sosite aseară, prezintă situaţia dintre Statele-Unite şi Spania ca ajunsă la culmea fizel critice. Unii prevăd izbucnirea războiului, iar alţii —ca tot-d’a-una In asemenea ocaziunl,—Îşi daO toate silinţele ca conflictul să se termine In mod paclnic.
«Frankfurter Zeitung» primeşte din New-York următoarea telegramă asupra acestei cestiunl :
«Congresul Statelor-Unite va fi sezisat sâp-tămlna viitoare de raportul comisiunel numite pentru a stabili cauzele catastrofei vaporului de războiţi «Mâine». Dar deja toată lumea ştie că concluziunile raportului sunt de natură a face ca războiul să se declare imediat. Raportul con-ehide că explozia vaporului «Mayne» a fost pricinuită de o forţă streină, adică mina Spaniei a provocat catastrofa».
Partidul războiului
Times primeşte din New-York următoarea telegramă :
«Guvernul va Înainta congresului săptămlna viitoare raportul comisiunel In afacerea vaporului Mâine.
«OrI-cari ar fi concluziunile raportului, partidul războiului a decis ca să discute In toate amănuntele sale eestiunea cuhană.
«Rezultatul discuţiunilor din congres nu se poate prevedea. Preşedintele comisiunel, care de alt-fel e unul din senatorii cel mal moderaţi, s’a exprimat In următorii termeni :
— Partidul pâcel va căuta să facă toate sforţările ca să menţie pacea; dar totuşi e slabă speranţa şi trebue să fim pregătiţi la războia».
Times adaogă că In cercurile diplomatice din Londra se crede eă conflictul a ajuns lnlr'un stadia foarte critic şi că, prin urmare, războiul este inevitabil.
Intervenţii paclnlce
Preşedintele Statelor Unite, d. Mac-Kinley, desfăşură cea mal mare activitate pentru a zădărnici acţiunea partidului războiului spre a •vila un apropiat războia. In stăruinţele sale, Mac-Kinley este secondat de Franţa si de Eu-glitera.
Frankfurter Zeitung af.ă c» dacă Mac Kinley va vedea că nu poate birui partidul războiului, va cere despăgubiri de la Spania şi o va invita aă renunţe la barbariile sale din Cuba.
Forlegn.
TRIBUNA LITERARA
LITERATURA POPULARA
GHICITORI
1.	Vin oiţele din munte Cu steluţele pe frunte.
Zăpada
2.	Merge Paşa pe uliţe Cu trei mii de suliţe.
Ariciul
3.	Târlăcuţă neagră Totclmpul aleargă.
Virtejul.
4.	In tufa lui moş Dan Ţipă-un pul de ungurean
Brotăcelul.
5.	Protocol printr’un ocol.
Curte albă ’ntr’un picior.
Ciuperca.
0.	Pana cocostlrculul Brte poarta ttrgulul.
Clopotul.
7.	Intr’o vale adln^â
Zace un popă de brîucă.
Dovleacul.
8.	Pe drumul Iul IvăuuşI Viue-o puică cu două guşi.
Dăsagi.
9.	Târlăcuţă unsă
Iu buruenl ascunsă.
Epurele.
10.	Cine s’a născut
Şi ’ncă n’a murit?
Eă.
11.	Două late, lăturate Şi la cap îneîrligate.
Foarfecile.
12.	De la baltă pln’la munte Numai tot zale mărunte.
Furnicile.
13.	Ttvgă albă titieană
Strigă noaptea prin poeană.
Qtsca.
14.	Târtăcuţa brează Tot ctmpul necheazâ.
Glonţul.
15.	Dai de peatră nu se strică,
Dai de apă se despică.
Htrtia.
16.	De aci pln’la munte Numai pături aşternute.
Holdele.
17.	Ţăndărică lemn uscat Venită din Ţarigrad.
Icoana.
18.	Şide Fât-frumos P’un munte de os.
Inelul
19.	Domnişor cu haine scurte Mare lege ţine ’n curie '
Lacătul
20.	Am o blană lală Stă In veci udată.
Limba
21.	Opa tropa prin obor Op şi etl cu capul gol.
Mămăliga
22.	Oastea unul Crai Intr’un vlrf de pal.
Macul
23.	Ciocănel de piele Cu două găurele.
Nasul
24.	Ce intră in toate
Şi rămlne fără moarte ?
Numele.
25.	Am un car cu pae Pe patru răstae.
Oaia.
26.	Doul luceferel,
Văd lumea cu eî.
Ochii.
1) Din volumul Din jurul Vetril, care va a-■părea peste puţin timp.
EPOCA
27.	Inima dracului In mijlocul satului.
Primăria.
28 Bârnuţă de os Duce porcii ’n jos.
Pieptenele.
29.	Ungur armat Trece apa fără vad.
Racul.
30. Ce grăeşte pe Turceşte Şi nu ştie, ce vorbeşte ?
Rlndunica.
31.	Intr’o scorbură uscată Zace-o căţea turbată
Sabia.
32.	Restel rece Marea trece.
Şearpele.
33.	Urlă lupul la hotare Şi s’aude In altă ţară.
Tunetul.
34.	In valea lui Maimarac Se dail Dracii peste cap.
Tăfălnijil.
35.	Doul saci de secară, Cari satură o ţară.
36.	Pe un vlrf de clopîrtac Două felii de dovleac...
Ţîţele.
Urechile.
37.	Şade popa în cămară Cu coadele afară...
38.	Dobra grasă Umple casa.
Ustutoiul.
Ziua.
39.	Ţândurica bradului Veselia satului.
Vioara.
Culese de :
CJeorge I. lînlgiirescn.
Litere - Arte-Ştiinţe
In şedinţa publică de la 6 Martie curent, a Academiei Romîne, d. profesor Gr. G. Tocilescu a făcut o interesantă comunicare asupra unul fragment de bronz cumpărat şi dăruit Museulul Ntţional de d. Dim. A. Sturdzs. D. Tocilescu a dovedit că fragmentul provine dintr’o diplomă militară a împăratului Adrian, liberată unul veteran marinar care, după 26 ani de servicii! în flota de la Misemem, a fost liberat, acordîndu-i-se pe lingă o bucată de părnînt, lui şi familiei sale, şi drepturile cetăţeneşti. De şi fragmentul numără numai vre-o 10 jumătăţi de linii, fără început şi fără finit, totuşi ilustrul savant, cu puternice argumente istorice şi epigra-fiee, isbuteşte să restitue întreaga diploma: o atribue lui Adrian; îl fixează data, (anul 119 d. Chr.) şi găseşte şi numele comandantului Dotei sub care servise marinarul.
E de notat că din întreaga, lume romană se cunosc numai 96 diplome de acest fel; cu aceasta, deci, numărul lor se ridică la 97.
E de prisos prin urmare să mal vorbim de importanţa descoperirii făcută de d. Gr. Tocilescu.
Alegerea de la Galaţi
Turbată de strălucitul succes pe care l’a repurtat partidul conservator Ia Galaţi, la scrutinul de Duminica trecută, Voinţa Naţională se năpăstueşte azi cu tot vocabularul el de injurii şi calomnii seîrboase la adresa candidatului nostru d. Gh. Panu.
Organul pronuneiamentelor începe prin a reedita răsuflata legendă colectivistă că d. Carp n’ar li agreîud pe d, Panu. Şi, ca o coincidenţă osînditoare pentru mizerabilii calomniatori colectivişti, Constituţionalul de astă-seară scrie următoarele despre candidatura partidului conservator la Galaţi:
Ingerinţa administrativă, a mers pînă acolo ca să aducă un tînăr magistrat din alt judeţ, alegător aici, cu ordin de a vota pe Pavlos Macri, şi cu ameninţare de destituire dacă nu va executa ordinul. Dacă asupra unui magistrat s’a îndrăznit o ast-fel de presi-um, şi repetăm că a reuşit, se înţelege de la sine restul.
Cu toate acestea reuşita d-lul G. Panu, candidatul nostru, este* sigură, mal mult ca sigură ; este prea esltă tu relief figura candidatului nostru şi puternic, sincer şi desinteresat concursul ce-I dă partidul, pentru a cădea în faţa piţigoiului Macri.
Tocmai această superioritate a noastră a făcut ca prefectul să piardă busola şi muţind cu totul cabinetul pre-fedurei în circiuma lui Sure dirigează pe faţă ingerinţele, na şi cind ar ţine ca acest lucru să fie aşa de evident probabil ca 8tăpînii săi să nu-l acuze că nu a întrebuinţat toate mijloacele pentru reuşita unui candidat imposibil.
Ctt pentru învinuirea pe care Voinţa îşi permite s’o aducă d-lul Panu că a pledat în procesul Robescu, e destul să amintim că alături de d-sa a pledat şi d. Take Giani, prezidentul Camerei liberale.
Deuilslunea d-lul Ionel Bru-tlanu, ministru al lucrărilor publice, se confirmă.
Această demlsiune n‘a lost acceptată pînă acum.
E probabil eă dacă <1. Rrăfl-anu va perzlsta tu demisiunea sa, se va retrage întregul cabinet.
întrebăm gu vernul şi în special
pe d. G. Cantacusino, ministrul de finanţe, de ce na numit pînă acum un guvernator la Banca Naţională ?
Dacă organul guvernului va tăcea—şi va tăcea — atunci vom spune noi pentru ce se ţine vacant acest important post şi cine e desemnat să-l ocupe la o dată anumită.
Mîine se va face cu mare solemnitate învestitura noului Episcop al Rimniculul-Noulul-Severin, P. S. Sa Atanasie Mi-ronescu.
Discuţiuuea generală a budgetului se va începe Marţi.
La discuţia generală vor vorbi d-nii Ghermani, N. Fleva, Aurelian, Costi-nesen, Porumbaru, Lascar, N. T. Popp, Xenopol, V. G. Morţun, etc.
Faimoşii cărbuni de Westfalla, zice ,,t,onsfitnţfonaliil“’,pe cari cu călcare de lege a bl ne-voit tînă-rnl ministru de lucrări publice să’I |liărăzească administraţiilor ţării, sunt respinşi de drumurile de ier, ca aducători de pagubă locomotivelor.
Iu consiliile ministrului, se caută debuşeuri pentru consu-maţiunea acestei marfe proaste. S’ur fi propus vinderea lor la ţjcoli şi la cele-ralte administraţii, cum şi publicului, cu costul Brăilei.
Aflăm că moştenitorii victimelor naufragiului vaporului «Meteor» aă intentat contra direcţiunei C. F. R. cîte o acţiune de despăgubire.
Azi se judecă, la Iaşi, procesul abatelui Morisseau, dat în judecată pentru că a ucis un ţăran din Doroboifi şi a rănit pe alţi doul.
Inculpatul va fi apărat de d-nil Bădărăă şi Macri.
Partea civilă e reprezintată prin d.. Dela-vrancea.
Procesul va dura două zile.
Tribunalul din Ploeşti a şters din listele electorale pe d. Emil Petrescu, prefectul judeţului Prahova. D’aia ţin colectiviştii ca alegerile să se facă după nouile
liste.
D. Ferichide a depus erl pe biuroul Camerei un proiect de lege prin care comuna Constanţa e autorizată a contracta un împrumut de un milion de lei pentru aducerea apel şi canalizarea oraşului.
Lucrările se vor începe în astă primăvară.	'
Poliţia Capitalei a făcut într’o singură zi 8 procese de contravenţie Ateneului romîn!
?...
Consiliu] general al judeţului Buzătt a votat un credit de un milion de lei pentru construirea unul palat administrativ şi judecătoresc în oraşul Buzăiî, instalarea u-nel reţele telefonice în toate comunele rurale şi convertirea vechilor împrumuturi de
280,000	lei.
Ministerul cultelor şi instrucţiune! publice a cumpărat de la moştenitorii defunctei contese Rosetti imobilul din calea Griviţel, de lîngă ministerul de finanţe, loc pe care se va clădi localul şcoalel profesionale No. 1 de fete.
E vorba să se cumpere şi casele situate la dreapta ministerului cultelor pentru a se mări acest departament şi a se instala acolo Casa şcoalelor.
Prin noul budget al ministerului cultelor şi instrucţiunel publice s’a prevăzut o bursă cu care să se trimită în Franţa un institutor, care să înveţe arta de a preda lecţiunl la surdo-muţl, după nouile metoade.
Doctorul Anghelescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiunî de la 6—7 seara, str. Sălciilor, 4 bis.
EOOUftt
—	Mline, Dumiuică 15 Martie, la Braga-diru, mare concert dat In beneficiul distinsului şef de orchestră, d. prof. Oscar Purseh. Veste bună, pentru amatorii de muzică bună.
—	Afecţiunile inimel şi plămînilor se caracterizează prin slăbiciune nervoasă, apăsare, o stare de tristeţă, tuse şi sudori, succe-dînd unei stări de slăbiciune şi anemie. Toată lumea poate astăzi să se prezerve de aceste boli, cari, după cum se ştie, aO cele mal grave consecinţe. Pentru aceasta e de ajuns să se dea o vigoare neobicinuită singelul, sistemului nervos şi sto-machulul, părintele nutriţiunel. Medicii cel mal însemnaţi preconizează In acest scop întrebuinţarea vinului Bravais, căruia coca, kola, guarana şi teobromia 11 constitue principiile active.
—	Amintim că Marţi, 17 Martie, va avea loc Ia Teatrul Naţional representaţia extraordinară dată de cunoscutul nostru bariton d Aurel Eliade, cu opera comică De aş fi Rege.
r — Diseară, Sluib&lă 14 Martie, are loc Ia Teatrul Naţional, representaţia exlra-ordi-nară a operei Emani cu concursul d-lul Van Dyk şi a d-nel Schlăger.
Persoanele cari posed bilete albastre pentru această reprezentaţie sunt prevenite că aceste bilete s’afl anulat şi nu vor fi admise la control.
—	După cererea generală se va da Luni 16 Martie o reprezentaţie unică îu felul el.
Se va etnta opera Faust cu d. Van Dyk, d-na Saville, d. Polese şi d-na Irma de Spagni.
Biletele se găsesc la magazinul Gebauer.
Duminică după amiazl, magazinul fiind închis, biletele vor fi depuse spre vtqzare la casa teatrului.
Persoanele cari aâ reţinut locuri sunt rnga’e să le retragă imediat, căci Luni la ora 12, toate biletele neretrase se vor vinde.
Cronica judiciară»
10.000	«le lei pentru nn nas
D. Marcus, proprietarul uuor case de pe strada Labirint, construia astă-vară, prin architector Întreprinzător, d. Bolintineanu, un canal de racord Intre curtea proprietă-ţel sale şi canalul oraşului. In timpul cons-trucţiunel canalului, care, se vede, se scufundase diu cauza vre-unor ploi, trece cu trăsura un domn, G. Ştefănescu.
Trăsura se scufundă In canal şi d. Ştefănescu cade drept In nas.
D. Ştefănescu a trebuit, tu urma acestei IntîmplărI, să ia drumul Vienel, unde în urma unor operaţiuni chirurgicale şi a mijloacelor artificiale întrebuinţate, nasul, căruia ’I lipsia vîrful, s’a restabilit la loc.
Negreşit, ceea ee natura i-a dat şi ceea ce întlmplarea i-a luat, nu se putea reda d-lul Ştefănescu. Dar, în sfîrşit, d. Ştefănescu a suferit o paguba bănească pentru a restabili prin artă ceea ce natura nu mal poate face. Cine trebue să suporte această paguba ?
D. Marcus, d. Bolintineanu safi primăria ? In dificultatea de a stabili lesne responsabilităţile, d. Ştefănescu i-a chemat pe tustrei In judecată, cerlnd 10.000 de lei despăgubiri.
Afacerea s’a înfăţişat erl înaintea secţiei I-a a tribunalului Ilfov. Dezbaterile promiteau a fi interesante, dar lipsind unul din defendorl, d. Bolintineanu, s’a făcut aplica-ţiunea art. 151 din procedura civilă, aml-nîndu-se judecarea procesului pentru altă zi.
D. primar Robescu însărcinase pe d. Ştefan Soimescu pentru a apăra primăria de pretenţiile celor cari cad în nas, şi, or fi mulţi de aceştia.
____________-
Buletinul Economic
13	Martie.
Bursa diu Bucureşti.—împrumuturile de Stat suut staţionare, afară de renta 4 la sută din emisiunea 1896, care a pierdut din noii ’/< la sută şi a ajuns ast-fel la cursul emisiunel din 1890 —94.
Scrisurile funciare diu Bucureşti continuă a scădea : cele rurale cote .ză 97.40 ; cele urbane 95.10. încrederea pieţei noastre financiare în hlrtiile acestea slăbeşte zilnic şi suntem departe de cursul al pari, pe cari contau administraţiunile acestor credite spre a putea emite scrisuri purtînd dobînda de 4 la sută.
Schimbul invariabil.
Bursele străine, — Nici un fapt noii în politică nu a influenţat asupra burselor, aşa că nu putem semnala nici o variaţiune meritorie de cursuri.
Renta romlnă se menţine la cursurile cele vechi.
împrumutul chinez.—Subseripţiunea publică asupra noului împrumut chinez de
16.000	000 lire sterline a dat la Berlin un rezultat satisfăcător, dar la Londra lumea financiară nu era tocmai entuziasmată şi n’a contribuit cu mult la subscripţia publică. împreună, adică la Londra şi Ia Berlin, subscripţia a fost acoperită.
Tîrgul de cereale. — Nu se observă încă nici o schimbare remarcabilă în tîrgul internaţional de cereale.
La bursa din Viena s’a cotat alaltăerl: Grîii de primăvară • • • fl. 12.26—12 28 ^ecară	»	...»	8.84—	8.85
Ovăz	»	...»	6.44—	645
Porumb	pe	Maia—Iunie • »	5 56—	5 66
In bursa din Budapesta transacţiunile afl fost foarte restrînse; cotăm:
GrîO de primăvară............fl. 12.20—12.21
Ovăz «	«	...........*	6.52— 6 54
Porumb pr. Maifi-Iunie .... *	5.37— 5.38
La Brăila nu e, de asemenea, nici o animaţie; se închee IransacţiunI puţine cu preţurile cele vechi. S’afl negociat:
Grîfi de 66.7 kg. - • • •		10.45 şlep
« « 66.2 « • • • • ■		10.05 «
Porumb « 78.5 « • • • •		8.40 mag.
« «76. 				8 60 vagon
« «78.		7.90 mag.
Orz «51. «••'•••	■ • «	8.85 vagon
« « 50.7 				9.121/» *
« « 51.7 ......		9.30 «
Secară « 62.5 				6.52'/s mag.
DIN CAPITALA
Criminal arestat. — Aseară a fost arestat la politie, guardul comunal Teodor Miha-laclie, care, acum cîte-va zile, a tras un foc de revolver asupra concubinei sale Mariţa Pena.
Rănindu-o de moarte, criminalul, fără ca autorităţile să prindă de veste, a transportat pe concubina sa în căutarea spitalului, spuntnd că ea singură a căutat să-şi pună capăt zilelor. După două zile de suferinţa nenorocita a sucombat erl după amiază. înainte de a muri, clnd era In agonie, femeia a declarat celor cari o ingrijeaîl că amantul săO a împuşcat’o.
In urma acestei dedaraţiunl, poliţia a fost Înştiinţată şi guardul comunal a fost arestat.
Criminalul a fost Înaintat azi parchetului.
O nlnncldere în trăsnră.. — Aseară pe la orele 19 şi jum„ populaţiunea din calea Văcăreşti a fost vid emoţionată de o dramă mişcătoare, petrecuta în următoarele împrejurări:
Iu faţa caselor cu No. 176 din calea Văcăreşti, zăcea întins pe trotuar, într’un lac de slnge un individ, pe care îl păzea un birjar, de sigur care îl adusese cu trăsura pînă în acel Ioc.
Intr’o clipă lumea s’a adunat grămadă în jurul nenorocitului şi fie-care se întreba ce poale să fie.
. Poliţia a fost anunţată şi birjarul care continua de a sta lîngă rănii, a făcut următoarea declaraţiune:
Am luat pe domnul ăsta cu trăsura de la cafeneaua Ogreze&nu din calea Rahoveî. Ctnd am ajuns In calea Văcăreşti, In dreptul locului unde a şi căzut muşteriul mefl, am auzit o detunătură de revolver, la spatele meO In trăsură şi In acelaşi timp, muşteriul a sărit jos şi a căzut pe trotuar. Nenorocitul se sinucisese şi Îşi tră-
sese un foc de revolver In partea stingă a pieptului.	,
Nenorocitul, care abia mal respira puţin, a fost ridicat şi transportat la spitalul Brlnco-venesc. Starea lui este desperată.
Asupra lui e’a găsit un revolver de calibru mic, care mal avea Încă 5 cartuşe In tobă şi un bilet de drum de fler eliberat de la Eforia Spitalelor Civile. Din acest bilet se constată că sinucisul se numeşte Iancu Chiţu şi că este băiat de plnzărie.
Pînă acrim nu se cunovc cauzele acestei sinucideri. Poliţia a deschis o anchetă.
NUVELA
Ingîmfare, nu iubire
In acea seară era al douilea bal dat în hotelul lor din strada Varennes, de către dr. Tubald.Cain de Loursiere şi blonda lui femeie frumoasa Hermyona.
Serbarea era foarte veselă ; cu toate astea, Hermyona era tristă ; dlnsa şedea pe o canapea în tăcere. Alături de ea era un prieten al bărbatului săfl, d. d’Herboys, care de asemenea părea trist şi gtnditor.
D. de Loursiere este un bărbat fericit şi plin de încredere în femeia lui, pe care o ştie cinstită, şi apoi, el e un om din aceia cari nu pot să fie înşelaţi.
Cu toate astea, cîud îşi ..văzu femeia şi prietenul săfl fu cuprins de o furoare pe care şi-o stăptni.
D. Herboys avea la club, reputaţia unul om iresistibil şi bărbatul se temu ca femeia sa să nu fie trecută pe lista celor cucerile de cavaler.
Loursiere se temu de asta şi veni Ungă el.
—	El, de ce aveţi acest aer trist ?
—	Amice, zise repede Hermyona, d-1 d’Herboys ne părăseşte mline şi peste două zile pleacă la La Plata, însărcinat cu o misiune.
D-1 de Loursiere făcu o mutră uimită şi răspunse :
Nu e cu putinţă. Nu se poate să se lase Parisul fără un cavaler ca line, scumpe d’Herboys. Ministrul e în bal; mă duc să’I spun un cuvînt.
El eşi.
Hermyona şi d’Herboys făcură o mişcare de bucurie. Dar amlndol simţiră îndată o mare jenă. Cum, bărbatul chiar să ajute lupului să intre în stlnă ?
Şi apoi cucerirea ar fi prea uşoară!
—	D’Herboys, d’Herboys, rămîl la Paris. D-1 ministru vine singur să’ţl dea această noutate ! Salonul cel mic se umplu de lume. Ministru se adresă lui d’Herboys cu un aer foarte bine voitor.
D’Herboys mulţumi foarte Încurcat.
Hermyona căută şi dlnsa un cuvînt de mulţumire care’l rămase însă pe buze. Numele lui d’Herboys fu pronunţat de toată lumea.
D. de Loursiere, urmărind ideia sa, începu a lăuda pe d’Herboys, arătîndu-1 ca un om de spirit, inteligent, prieten devotat şi incapabil de trădări banale, cari alimentează romanele moderne.
Cum de Loursiere este un om politic, mal mulţi miniştri streini cerură să-l prezinte Iul d’Herboys şi pentru că acest om al serei nu e decorat, fie-care-I fâgăduiră cile o cruce saîl un vultur cu două capete, ori un elefant safl un soare, decoraţii ale ţărilor pe cari le reprezintafl el.
In primul moment, el se arătă oare-cum modest, arunelnd priviri din clnd în clnd către ochii albaştri şi mari al Heimyoni, către părul el blond, călre umerii el dezvoltaţi şi corsagiul indiscret. Dar de o dată el se simţi mărit, sorbind otrave adormitoare a vanităţel omeneşti, simţi o mare nevoie să fie folositor, să merite laudele cari i se aduc, şi această însărcinare pe care o refuza adineauri, o dorea acum, voind să să dea tuturor exemplu de abnegaţie clnd nevoia o cerel
Hermyona asistă la această comedie ; o Îndoială bine făcătoare se naşte In inima el turburată.
Adineaori, iubirea vorbea în ia şi acum nu mal simte nimic. E uitată ; furia o cuprinde. Aşa dar ea nu era de cit o jucărie?
Da, această iubire, această pasiune pe care el ’l o declarase, nu era de cit minciună 1
D’Herboys venise să semene făgăduell de sărutări şi culegea decoraţii.
El intrase ca un înger spios, gata să cînte o baladă amoroasă şi eşa ca un Ruy-Blas, dispreţuitor, mlndru.
Ea nu înţelege viclenia bărbatului săă, care părea liniştit. TubalCaino iubea şi nu păruse gelos. Ba din contră, el chiar se făcea bine-făcâtorul 1
Hermyona roşi că se glndise un moment să-şi uite datoria, ea îşi aruncă ochii scln-teetorl de recunoştinţă şi de iubire către soţul şi salvatorul sătk, care o privea triumfător.
Este ttrzifi; invitaţii pleacă rlnd pe rlnd. D’Herboys a plecat între celd’întîifl, îngîn-fat de importanţa care i-s’a dat şi de meritele lui necunoscute.
Saloanele sunt goale.
Pe canapeaua de adineaori, Tubal-Cain strlnge la pieptul lui pe Hermyona, şi frumoasa blondă, gindind-se la primejdia prin care a trecut, puindu-şl toată castitatea el de femee, tot sufletul de soţie credincioasă, zise :
—	Pe tine singur te iubesc 1
ţ.ltoger-Mll^s
Conflictul Ispano-american
Washington, 13 Martie. — Raportul comisiunel americane asupra cauzelor exploziei lui Mayne a sosit şi s’a remis d-lui Mac-Kinley. El va fi comunicat Luni congresului, însoţit de un mesagiu scurt.
Se asigură că acest raport s’a tele-grafiat ministrului american la Madrid, pentru a fi comunicat guvernului spaniol, ceea ce se consideră ca o invitaţie a acestuia de a da lămuriri.
D. Sehley, comandor american, a primit ordin de a lua comanda flotei volante.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 14 Martie
Şedinţa se deschide Ia orele 2.10, sub pre-şidenţia d-lul Giani.
Prezenţi 107 d-nl deputaţi.
Pe banca ministeriala d-Dii Berendel, Can-tacuzino, Ferechide, Pallade şi Brătianu.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Ferekyde, ministru de interne, citeşte mesagiul regal prin care actuala sesiune a Camerei se prelungeşte pînă la 28 Martie.
D. G. C. Dobreacu interpelează pe miniştrii de interne şi de justiţie asupra amestecului puterel legislative In atribuţiunile putere! judecătoreşti, amestec ilustrat prin votul Senatului de la 13 Martie în privinţa modulul cum trebue să se facă alegerea de la Huşi.
D-nii Fleva, Tache Ionescu, Dobrescu-Prahova, I. C. Grădişteanu,—se asociază.
D. colonel Cazimir exprimă părerea sa de răii astă zi, clnd toate edificiile publice afl arborat tricolorul, numai Parlamentul nu l’a arborat.
D. Moroianu interpelează guvernul asupra nefuncţionărel antrepozitelor comunale. t* La ordinea zilei: interpelarea d-lul Poli-timos asupra chestiei ovreieştl.
D. Politimos crede că această ■ chestie trebue să ne preocupe, mal ales din pricina marelui număr al ovreilor, număr care creste merefi, căci sute de israeliţl ne vin aproape zilnic din Austria, Rusia, etc.
SENATUL
Şedinţa de la 13 Martie
(Urmare)
D. Ferechide, ministru de interne, arată cazul ca foarte grav, fiind vorba de neadu-cerea la îndeplinire a unul decret regal, numai din neînţelegerea, de uluirea biurou-lul electoral.
D. ministru de interne susţine că listele afişate de primar sunt definitive, cu toate că alegătorilor le mal sunt deschise căile apelului la tribunal şi recursului în Casaţie.
Cazuri identice s’ab mal întîmplat sub ministerul d-lul L. Catargi şi d-sa. In tot-d’auna, a răspuns In mod categoric la întrebarea primarilor: «Faceţi să se aplice legea». II tac omagiile mele pentru acest răspuns drept, căci a arătat prin aceasta că puterea administrativă nu trebue şi nu poate să se amestece în materie de alegeri. (Aplause).
Guvernul, continuă d. Ferechide, nu voeş-te să se amestece la cestiunl de asemenea fel. Dovadă că pe clnd la Huşi primarul a propus listele noul, la Galaţi s’a propus şi efectuat alegerea după listele vechi. Nu guvernul, ci Senatul are a se pronunţa la validare.
Fără a incrimina intenţiunea d-lul Matei Cantacuzino, ministrul de interne nu aprobă faptul că acest integru magistrat s’a pronunţat ast-fel asupra acestei cesliunl.
In resumat, ministrul de interne răspunde că n’are competenţă să spună cu ce liste se va face alegerea la 26 Martie, ci, declară încă odată că Senatul e competinte a se pronunţa la validare.
D. Miltiade Ţoni propune o moţiune prin care Senatul se declară că aprobă în totul declaraţiunea guvernului în această privinţă.
D. Grădişteanu: Cer cuvîntul asupra mo-ţiunel.
D. P. P. Carp. Cer şi eiî cuvîntul asupra moţiunel.
D. P. Grădişteanu: Această cestiune e de o capitală importantă. Se lasă la aprecierea primarilor, cari mal înainte de toate sunt agenţi guvernamentali, soarta alegerilor? Şi aeeasta voiţi să o consfinţiţi d-v. printro moţiune?
Interpretarea pripită a legel electorală făcută de d. ministru este un pericol electoral 1 Această părere a d-lul ministru, dată îu Senat, nu mal este o părere, ea echivalează cu un ordin dat, şi acest procedefl este regretabil.
In specie: care este datoria preşedintelui biuroulul electoral şi care este datoria primarului? Primarul trebue safl nu să se supună preşedintelui biuroulul?
De sigur că da. Şi In acest caz, legal-mente vorbind - nu pripit — primarul este vinovat şi el trebue pedepsit, pe cită vreme preşedintele biuroulul a fost în dreptul şi limitele sale.
Pe ce se Întemeiază părerea ministrului în interpretarea legel electorale ? Art. 45 care spune că listele consiliului comunal odată publicate sunt definitive. Dacă d. ministru n’ar fi om de legi, nu aşi mal discuta lucrul. Dar fiind-că d-sa ştie mal bine ca noi toţi dreptul, nu-I este permis să se joace cu cuvintele.
Dar vorbiud de hotărîrl? Hotărlrea tribunalului de prima instanţă este ia hotă-rlre ? Se poate executa ? Nu. Tot aşa şi cu cuvîntul «definitiv» din articol. Definitiv, dar cu dreptul de apel şi recurs. Deci cu-vlntul definitiv n’are sensul vulgar, ci sensul juridic al curtatului, adică inseamnă definitiv pentru instanţa care a publicat listele.
Vedeţi art. 47 din legea electorală, d-le ministru ? Şi apelul la tribunal şi recur-sal in casaţie sunt suspensive de ex.e-cutare.
, OrI-cuI ar fi permis să susţină ahera-ţiunl juridice, dar jurisconsulţilor de talia d-lul ministru de interne, nu le este permis să susţină principii de acest fel cari cu drept cuvînt pot fi taxate de ESCROCHERIE P0L1TCIĂ.
Dar, preşedintele biuroulul electoral, nu este el chemat ca să vadă dacă operaţiunile lu capul cărora este pus, se fac sail nu conform legel ? Atunci pentru ce e numit preşedintele?
| ! Pentru ţinerea ordinel ? Ca să facă poliţie ? E absurd...
Şi în definitiv, judecătorul dacă nu şi-a făcut, datoria daţi-1 In judecată, trimiteţi-! înaintea Curţel de Casaţie şi acolo îşi va da seamă el de fap'a sa ; dar să nu aveţi aerul, d-le ministru, că Îl înveliţi în mantia d-v. ministerială.
Cine însă trebue dat cu adevărat în judecata, este primarul de Huşi, pentru care aveţi articol special In lege.
D. Miltiadi Ţoni, ca şi ministrul de in-
www.dacoromanica.ro
terne, susţine că d. M. Cantacuzino a greşit, a comis un abuz de putere amtnlnd alegerea de la 1 Martie.
După legea electorală, spune d. Ţoni, preşedintele n’are a se ocupa de cit de poliţia alegerilor şi nimic de alt-ceva, deci nu se putea amesteca lu afacerea listelor.
D. Ţoni infră apoi In discuţiunea juridică (!) a cestiunel şi după ce face oare-carl personalităţi cu d. Grădişteanu, se căzneşte să dovedească că listele afişate de consiliul ermunal sunt definitive şi după ele trebue să se facă alegerea.
D. Lascar Catargi- Am regretat foarte mult auzind răspunsul dat de d. ministru la interpelarea d-lul general Catargiu. Nu sunt de părere şi cred că Senatul nu se va pronunţa In aceaslă cestiune.
Să lăsăm să se facă alegerea şi atunci să ne pronunţăm clnd va fi vorba de validare. Nu creaţi un precedent răd. Moţiunea este foarte rea şi tendenţioasă.
Mal lntîl se loveşte în magistratul, preşedinte al biuroulul, care a lucrat în sensul decisiel Curţel din Iaşi; apoi se apără primarul de Huşi, care singur este vinovat in această afacere.
încă odată, sper că Senatul nu se va pronunţa In această cestiune printr’o moţiune, ci să lase ca să se facă mal lntîl agerea şi să se pronunţe la validare.
D. M. Schina vorbeşte In acelaşi sens ca şi d. Ţoni şi termină cerlnd Senatului să voteze moţiunea propusă.
D. Ferechide adaogă că ţine ca Senatul să se pronunţe asupra acestei chestiuni, pentru ca pe viitor preşedintele biuroulul electoral să lucreze In sensul deciziunel Senatului.
Terminîtid, ministrul de interne apără pe primarul de Huşi şi continuă în a afirma că d. M. Cantacuzino a făcut o greşală.
Se cere Închiderea discuţiei.
D. Valerian Ursianu vorbeşte in contra Închidere! şi spune că Senatul nu este încă luminat asupra acestei cestiunl. Prin moţiunea ce se propune Senatul, după cum a spus d. ministru de interne, nu va o-b'iga pe preşedinţii biurourilor electorale, să se conforme hotărîrel Senatului. Art. 34 din Constituţie este categoric în contra a-cestel lmpietrărl a puterel legiuitoare asupra puterel judecătoreşti.
D. N. Ionescu vorbeşte pentru Închidere şi spune că interpelarea asupra unul fapt electoral neludeplinit încă nu se poate Încheia printr’o moţiune.
Senatul nu se poate pronunţa cu inten-ţinune interpretativă de cit atunci cînd va avea faptele înaintea sa. Chestiunea poate fi discutată din punct de vedere juridic, dar din punct de vedere constituţional este absurd.
Nu ştia dacă din discuţie s’a blamat sad nu cine-va, dar prin această moţiune ne vom blama noi înşine.
Discuţia se închide.
Preşedintele pune Ia vot moţiunea.
D. Grădişteanu: Nu. Regulamentul se o] pune.
D. Ferechide: Profit de regulament pentru ca să cer Senatului să voteze imediat moţiunea.
Voci. Cu bile; cu bile.
Moţiunea se votează cu bile şi întruneşte 58 voturi pentru, fiind şi 27 contra.
D. Grădişteanu vorbeşte apoi in chestie personală şi se plînge că d. M. Ţoni, la argumentele d-sale, ar fi spus : vorbe de avocat.
Avocatura este o meserie de care mă onorez, spune d. Grădişteanu, şi de care toţi colegii mei din Senat, avocaţi, se onorează.
De asemenea reproşează d-lul M. Schina care i-a spus că alte motive de cit acele ale dreptăţel îl face să vorbească cu patos în chestiunea alegerel de la Huş».
D nil Ţoni şi M. Schina declară, că întru nimic n’afl voit a atinge pe d. Grădiş-leanu, pentru care ambii ad cea mal de-săvîrşită stimă.
Incidentul se închide.
D. Haret depune un proiect de lege pri care oraşul Ploeştl este autorizat a da con cesiunea iluminatului oraşului cu electric tate, d-lul Stavridis.
Se cere urgenţa şi se admite.
Şedinţa se ridică la orele 5 şi un sferl
Şedinţa de la 14 Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 30, sub pre şedinţa d-lul N. Ganea.
Prezenţi 95 d-nl senatori.
Pe banca ministerială d-nil D. Sturdz şi Sp. Haret.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. IV. Ionescu, asupra sumarului, spun că n’a luat cuvîntul, erl, numai pentru în chiderea discuţiei pur şi simplu, ci pentr ca Senalul să treacă la ordinea zilei făr a vota moţiunea.
Votarea moţiunel de erl, spune d. N. Io nescu, este nn precedent foarte răd pe car II face Senatul, ca să acopere nereguiarită ţile primarului de Huşi.
D. Gr. Vulturescu aminteşte că azi est aniversarea Regatului Romlniel, zi mare ş memorabilă pentru toţi romlnil. Pentru c; şi generaţiile viitoare să cunoască viteji armatei noastre care a luptat pentru tar şi independenţa el, d. Vulturescu propun ca d. ministru al instrucţiei publice si faci ca o placă comemorativă, reamintind acest
d*S ţa™ ’ Să 66 PUSă In fie'care Scoali 6 D- SP- Haret> ministrul instrucţiei, spun. că ide'a propusă de d. Vulturescu a tos deja pusă în practică de mal nainte. In fie care şcoală şi biserică din ţară se vor a şeza cite o coroană de stejar, pe care vo fi scrisă numele celor morţi pe cîmpul di luptă.
D. Micescu mulţumeşte pentru ideia fericită n propunătorului, fe- II- Valerian Ursianu spune că această mare ideie patriotică a fost emisă pentru întiia oară de d. Laurian şi d. ministru al mitelor şi-a însuşit o.
D. B. Sturdza, primul ministru, citeşte Mesagiul regal, pentru prelungirea sesiunel Corpurilor Legiuitoare pînă la 28 Martie inclusiv.
, I»r. JKOTJI
' ® a Calea Mi a ho vei Vo. 3.
lingă Itigerieu «l-na Bălaţa
orele de cousultaţie 4-6 d. a.
Depeşile de azî
Serviciul < Agenţiei Romtne>
Constantinopol, 13 Martie.— Ambasadele Italiei, Franciel şi Engliterei au remis Porţii note identice, certnd indemnităţi pentru supuşii lor respectivi cari au victimele jafurilor din timpul turburărilor armeneşti din 1896. Sumele necesare pentru; plată se vor lua din indemnitatea de războiu.
Sultanul a deschis in mod solemn bazarul din Yldiz-Kiosk.
Se desminle in mod oficial ştirea ziarului Standard in privinţa preparaţi-velor militare turceşti.
Djedda, 13 Martie. — Aci aii fost 12 caşuri suspecte de ciumă şi 7 decese. Oraşul este înconjurat de un cordon de trupe. Debarcarea pelerinilor se face la Port Lith.
Roma, 13 Martie. — Râspunzlnd la o interpelare în privinţa vlnzăril unor corăbii italiene unul guvern străin, d. Brin, ministru de marină, declară că nu s’a luat nici o hotărîre în această privinţă. Guvernul nu va fi condus decît de interesele ţării.
După cererea d-lul Brin, mîine se va discuta o moţiune invilînd guvernul să prezinte Camerei un proiect de lege înainte de vînzarea acestor corăbii.
Londra, 13 Martie.— Camera Comunelor. —D. Curzon declară că guvernul n’a primit nici o confirmare a ştirel care zice că China ar fi primit cererile Rusiei.
Kiel, 13 Martie. — O furtună violentă a causat pagube mari şi inundaţiunl parţiale ; se semnalează pagube grave şi pe insulele Balticei.
Berlin, 13 Martie.—Reichstagul a adoptat articolul întîiâ al legel asupra flotei.
Washington, 13 Martie.— U-nu MacKin-ley a declarat unor membri influenţi al Camerei representanţilor că-şl va da toate silinţele pentru a împedica rezboiul şi speră că o să răuşească.
In ultim» şedinţă a Senatului, d-nu Thurston a pronunţat un discurs pasionat, invitînd guvernul să trimeată la Cuba puşti şi nutrimente.
Paris, 13 Martie.— Intervievat de un redactor al ziarului Figaro, d-1 Ilanotaux a declarat că Francia va face tot ce-I cu putinţă pentru a evita vr’un conflict lu privinţa afacerilor din Cuba şi că doreşte pacea din tot sufletu. Francia, a adăogat d-nu Hanotaux, nu trebue să caute mărirea domeniului săd colonial în extremul orient, ci numai să se pue la adăpostul unor surprise pentru a evita desmembrarea Chinei care ar putea să zdruncine Europa.
Londra, 13 Martie.— Camera comunelor a adoptat bilul autorizînd guvernul să garanteze împrumutul grecesc.
Se anunţa din Peking ziarului Times că China a primit toate cererile Rusiei.
ULTIME IHFORMAIIUNI
întrunirea de mîine
Coaliţia liberală a luat deja toate măsurile necesare in vederea întrunirel publice, pe care a convocat-o pe mîine după amiazi la ora 1, in sala «Dacia*.
Pe de altă parte şi agenţii poliţieneşti şi ai primăriei in cap cu Zaharia, Ol-nescu, Cantuniari, etc. lucrează pe capete prin toate mahalalele ca să împiedice pe cetăţeni să meargă la întrunirea de mîine. Şi în acest scop poliţia şi primăria recurg la cunoscutele presiuni, intimidări şi ameninţări colectiviste.
Cu toate aceste însă curentul în contra guvernului e atît de puternic prin toate mahalalele, în cit nimic nu poale împiedica pe cetăţeni să asiste la executarea sumară a colectivităţii de la putere.
*
* *
Oratorii înscrişi, printre cari d-nii Aurelian, Fieva, Delavrancea, etc., vor dezbate toate cestiunile şi mai ales ces-tiunea naţională, pe care, după expresia d-lui V. Lascar, a terfelit-o d. Dim. Sturdza.
**.
A doua întrunire se va face Dumineca viitoare la laşi.
A treia întrunire în Dumineca Floriilor la Ploeşti.
A patra întrunire se va face la Cra-io a a treia zi de Paşti.
La toate aceste întruniri vor lua parte toţi deputaţii şi senatorii drape-lişti şi flevişti.
Iată programa ceremoniei pentru învestitura P. S. Arhiereii Athanasie Mi-ronescu Craioveanu, ales Episcop al RtmniculuT-NouluI-Severin.
Duminică, 15 Martie, curent, la orele 11.45, se vor afla la Palat:
Înaltul cler ;
I) nil miniştri;
D-nil senatori; .
D-nil deputaţi ;
înalta Curte de casaţie ;
înalta Curte de coinpturl;
D. primar cu consiliul comunal ;
D-nil prim-preşedinte, preşedinţii, d. procuror general şi procurorii Curţel de apel;
D-nil prim-preşedinte şi prim-procuror al tribunalului Ilfov ;
SD-nil secretari generali şi directori al ministerelor ; d. comand >nt aî corpului II de armată cu d-nil generali şi d-nil coloneii şefi de corpuri prezenţi în Capitală.
La orele îl şi jumătate, două trăsuri regale vor fl In curtea sintel Mitropolii, la dispoţiu-neu II. PP. SS. Mitropoliţl şi a P. S. ArchiereQ ales Episcop.
înalt Prea Sînţitul Mitropolit Primat şi înalt Prea Sînţitul Mitropolit al Moldovei şi Sucevei vor lua loc Sntr’o trăsură şi Prea Sînţitul Ar-chiored nod ales Episcop în ceaTaltă.
Cortegiul va porni de la sînta Mitropolie la ordinea următoare ;
1)	D. prefect al Capitalei;
2)	Două plutoane de cavalerie;
3)	Protoiereil Capitalei ;
4)	Trăsura regală cu II. PP. SS. Mitropoliţl;
0)	Trăsura regală eu noul Episcop :
6)	Alte două plutoane de cavalerie.
La dreapta şi la stingă trăsurilor regale cu înalţi Prea Sluţiţii Mitropoliţl şi p. s. Episcop se vor ţin3 clte un maior.
La intrarea înalţi Prea Stnţiţilor Mitropoliţl şi Episcopului In curtea Palatului, garda va eşi presenllnd arma şi muzica militară va Intona spre rugăciune.
Pe peron, înalţi Prea Sinţiţil Mitropoliţl şi Prea Sînţitul Episcop vor fi lnlîmpinaţl de d. adjutant de serviciu, fşi în capul scârel de onoare de către d. prefect al Palatului şi d-nil adjntanţl regali, de unde vor fi conduşi in salonul de primire.
Anunţîndu-se sosirea Prea Sluţiţilor Prelaţi, M. S. Regele, precedat de toţi d-nil adjutanţi şi de d. prefect al Palatului, face intrarea în sala Tronului la orele 12.
După ce Mijestatea Sa se va sui pe Tron, d. ministru al cultelor şi instrucţiunel publice va conduce Prea Sînţitul ArcbiereO Athanasie Mi-ronescu Craioveanu, noul ales la scaunul episcopal al Rîmniculul-Noulul-Severin, îmbrăcat cu mantia, din salonul de primire pînă în faţa Tronului. D. adjutant de servicio, care prece deazâ, ana ţă pe noul ales.
I. P. S. Mitropolit Primat ia cîrja de la Ar-chidiaconul slutei Mitropolii şi o remite în mina Majestâţel Sale, iar d. ministru al cultelor dă citire diplomei noului ales. Majestatea Sa încredinţează cîrja Prea Sînţitulul Episcop de Riranic-Neul-Severin, care mulţumeşte Majestă-ţel Sale.
După ce M. S. Regele Se va retrage, P. S. Episcop va fi recondus la sînta Mitropolie în a-ceeaşl ordine şi cu acelaşi ceremonial care a precedat la sosirea cortegiului la Palat, cu deosebire numai că P. S. Episcop al Rîmniculul* Noului-Severin se va sui in trăsura regală cu d. ministru al cultelor, şi precedat:
1)	De către protoiereil Capitalei;
2)	De către II. PP. SS. Mitropoliţl, în trăsura regala ;
3)	De către PP. SS. EpiscopI eparchioţl.
3)	De către d. primar al Capitalei, şi
5)	De către Archidiaconul sintel Mitropolii, care ţine cîrja P. S. Episcop, însoţit de un alt diacon.
In acest timp toate clopotele bisericilor din Capitală vor suna.
La uşa bisericii sintel Mitropolii P. S. Episcop noul ales va fi primit de PP. SS. EpiscopI şi Archerel, şi se va urma rugăciunea obicinuită.
Judecarea recursurilor electorale se va începe Ia înalta Curte de casaţie în ziua de 25 curent.
Termenile de înfăţişeare vor fi afişate la uşa secţiunilor respective.
In ultimele doua zile s’aO prezintat la grefa înaltei Curţi peste 150 de recursuri electorale.
O telegramă sosită la ministerul de interne anunţă că apele Prutului încep a creşte în mod simţitor.
E teamă de noui inundaţii.
Clubul parlamentar romîn din Viena s’a Întrunit, sub preşedinţia d-lul I. Lupul, imediat după alegerea acestuia de vice-preşe-dinte al Reichsrathuluî, şi discutînd asupra situaţiei, precum şi asupra dorinţelor partidului naţional romîn, a decis ca preşedintele clubuiul să preciseze atitudinea partidului naţional romlu faţă de noul guvern şi să facă în acest sens o declaraţie în Reiclisrath.
Clubul a făcut deja primul demers pe llDgă guvernul austriac cerlnd ca la şcoala normală germană de institutori din Cernăuţi să se Înfiinţeze clase paralele romîneştl.
Azi, d. N. Filipescu s’a constituit prizonier.
Prin cercurile guvernamentale se vorbeşte că consiliul de miniştri a respins demisiunea d-lui Ionel Brătianu, dar că acesta ar fi peraistînd in demisiunea sa.
Se crede că dacă d. Brătianu va continua a persista pînă la sfîrşit în demisiunea sa, guvernul va fi nevoit să se retragă.
Ministrul instrucţiei a propus P. C. S. Ar-chimandritulul Varlam Bâileanu, directorul seminarului Veniamin din Iaşi, să primească postul de director al facultăţii de teologie din Bucureşti în locul noului Episcop Ata-nasie de Rlmnicul-Noul-Severin.
Sesiunea a Ii-a a curţel cu juraţi de Ilfov se va deschide Luni 16 curent.
Curtea va fi ast fel compusă: d. Cerchez preşedinte şi d-nil Miclescu şi Naumescu judecători asesori.
Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror M. Cantacuzino.
Magistraţi insultaţi
Patriotul din Galaţi pnblică următoarea ştire gravă:
D. Eugen Stătescu, fost ministru de justiţie, e un om veninos. Ori de cile ori perde, ca advocat, un proces, nu scapă ocazia de a lovi în acel magistraţi şi de a I insulta în public.
Să dăm o pildă :
Erl a venit înaintea Curţel de Apel de aci, procesul moştenirel Sofian. Acest proces, perdut de d. Stătescu la Iaşi, a fost casat de Casaţie şi trimis la Curtea de aci.
El bine, în pledoaria sa d. Stătescu a spus :
«Magistraţii cari au judecat la Iaşi procesul aii fost de rea credinţă. Ei aii crezut alt-ceva de cit aceea ce aii hotărît».
Aceste cuvinte constitue o insultă gravă la adresa consilierilor Curţel din laş! pe cari d. Stătescu îl învinovăţeşte că ah pledat fără conştiinţă şi că ad dat o hotărîre lnti ’un sens, atunci cînd el avead, în această afacere, opLiiunl contrarii hotărîrel sale.
MOŞIA COPACIU din Vlasca se vinde în Compt la Tribunalul de Vlaşca în ziua de 27 Martie 1898.
Doritorii se vor adresa d-nilor SAMI & ARTHUR, Strada Cara-georgevici No. 8.
ILTI.UA OK A
Şantajul guvernului
Asta-zl, atît la Senat cit şi la Cameră, membrii guvernului aii comunicat guvernamentalilor că dacă se vor grăbi să voteze pînă la 28 Martie, data închiderei Corpurilor Legiuitoare, drept recompensă guvernul va prelungi sesiunea pînă la 20 Aprilie.
Adică, guvernul recurge la un şantaj odios spunînd deputaţilor:
— Dacă vă veţi purta bine şi veţi vota bugetul, veţi căpăta diurnă şi în cursul vacanţelor Sf. Paşti.
Guvernul a început acum a cumpăra voturile majorităţilor sale nesigure.
DE VÎNZARE
1000 oi sunt de vînzare în comuna Buhalniţa, jnd. Neamţu, pentru informaţiuni a se adresa la d-nn Nicolae Şoarec, Piatra-N. SUPRA LICITAŢIE
_ La 19 Martie 1898, va avea loc asupra licitaţiei pentru vînzarea:
1)	Moşia Tărtăseştî (Ilfov) 10 minute departe de gara Ciscâneştl. Are case, insta-laţiunl de exploatare splendide; 1624 pogoane. Se poate cumpăra cu 605.000 (365 pogonul).
La 10 Martie s-a adjudecat provizorid
550.000	lei.
2)	Moşia VoiaeştI-Pajera, o jumătate oră de gara Titu, case bune şi ecaretele necesare. Se poate cumpăra cu 330.000 lei, (312 pogonul).
Doritorii de ale cumpăra trebue să se prezinte la ziua arăfa'ă la Tribunalul Ilfov, secţia de notariat. _____
Oficiu agricol şi viticol
GARA ULMENI J. BRECHOIRE
inginer agricol
Cavaler al Meritului agricol, ofiţer al Leului şi Soarelui Persiei Director
In formaţiuni technice relative Ia diferite culturi şi mal cu deosevire în privinţa viţel. Analisa, determinaţiuuea şi tratamentul boale-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor americane după pămînturî. Detdrminarea boalelor viţe şi tratamentul lor. Reconstituirea viilor cu toptanu. Consultări prin corespondenţe sad cu deplasări.
Tarlfu ge tri mite dnp& cerere.
Planuri de stîne, cocine de porci, staule, graj-
I. Tanoviceanu
Doctor în drept la Paris, Prof. universitar AVOCAT
S’a stabilit în Bucureşti, Strada Inocenţii No. 4 (Ungă Biserica Popa Rusu).
Orele de consultare 8 —10 a. m.
DOCTORUL $ ERLICH
SPECIALIST IN BOALE INTERNE 83, Str. Gabroveni?, 33 Consultattunl 3—4 p, tn.
âgp PARFUM	Rfj
A. LA MCDB N&'fl
pr teTOILETTE iUKQUCHOI^Mj
Se trourt exo/utfrement TQj Psdeni tei Orindi Magssina jjSMi
Conditions spiciales pour le gros
Dr. MENDELS0HN
de la Facultatea din Paris
Moale de Femei st de Copil
Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m.
45, (Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare ai prin Calea Victoriei 86.
I	DE VÎNZARE
| Moşia PAŞCANI-VCADEŞTI, departe I 12 kilm. de gara Folteştî, 4 ore de Galaţi, pă-mînt, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna Vlâdeştl, plasa Prut-Horinco, jud. Covurluî, avînd peste 800 fălci tereu, din care loc arabil, pădure fineţe, iimş, carieră da prundiş bălţi de peşte, stufârie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Croditul rural cu 130.000 lei. Sa fac avantaje de plată preţului.
A se adresa d-lul A. Vanii, casiarul Primei Societăţi de Economie laşi, Strada Palatului No. 1.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţiune
D-nul Iosef Rosenhek, domiciliat îu Bucureşti, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Rosenhek» In cel de «Rozeseu» spre a se numi «Iosef Rozeseu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiuniior art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
DIN CAUZA RETRAGEREI DIN COMERŢ a il-iiii H. Oeklberg cientitaral Hi ne vinete j
CU 27»|„ SUB COST
■*- MOBILE-*®
din
Strada Carol Vo. (t
via-ă-vis de clădirea noulnî PALAT al POŞTELOR
Vînzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. Public este rugat a se grăbi ca să profite de awastă rară ocaziune, de a cumpăra mai ef-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune tn diferite stiluri:
Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantesie, Depăşit mare de garnituri gata tapisate, SCAUNE de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
Doctorul E MANOLESCU
de la Facultatea de medicină din Paris Moale interne, de Femei şi Faceri (Mamoş)
Tratează de asemenea hoaţele de copil şi Sypbilitice
Consultaţiuni de la 2—5 p. m.
Pentru săraci Luni şi Joul gratis
321 Calea Moşilor 331
MARELE MAGAZIN
CU
ÎNCĂLŢĂMINTE de lux
„LA LUMEA ELEGANTĂ11
70. — Calea Victoriei. — 70
Vls-a-vls de Teatrul Naţional
Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşon sunt farte călduroşl, presentînd avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuaceastă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cît se poate de avantagioase.
Mat recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, în toate culorile.
Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la Costa, din Parig, şi, ca reclamă am pus in vînzare ghete de gheins, foarte solide, pentru dame*, cu preţul de la 12 lei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 Jeî iu sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de la 16 lei îu sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în"sus.
Rugăm deci .pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurindu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi.
Proprietarii magasinulul
«La Lumea Elegantă»
v i z i rr r i
CROITORIA	LÂ
„FCBIVI80AREA LIGEI CCLTIIB.4LE“
5. - PASAGIUL ROMÎN. — 5
Unde c sosit pentru sezonul de PRIMĂ-VARĂ şi VARĂ un bogat asortiment de stofe engleze şi franceze pentru comande. vnour t ŞI ĂaMJ&TARE EIjEGANTĂ — PREŢURILE EFTINE -
du Tbăeiir^ASUlţEl INLOCUIŢI-VE FLANELELE
Antiliigienice prin faptul că oprecs evaporaţiunea sudoare
IMBRACAŢI-VA FLANELE
I>E
Yvvmm*VATA de TU11B A
Flanele de Vată de Turbă T Sunt singund remedia contra durerilor renmalis-„ tt„«-o	male; sunt antiseptice; sunt nemicşorabile la spălat;
Flanele de Vata de Turba ţ Abnorb Sudoarea; sunt ellaslioe, ÎŞI conserv po-Flanele de Vată de Turbă [ rositatea, evaporează sudoarea.
Flonolmlfl VatS /IfliPn-hS Neputrecibile, Antifermenticibile, Călduroase, Iyie-X laueie ue vata de 1 urDa ) mce toate puntele de vedere.
Singurul Depoaitar pentru ItoniAula;
Magasinul AU PETIT PARI8IEN
Bucureşti. — 92, CALEA VICTORIEI, 92 (vis-â-vis de Palatul Regal)
DEP O SiTE M/V PE O VIIVCIE
lamay, Fraţi) Polllnger
B. K«*
Cratora, 8 Lazlr Benveniatl (Bazar şl PaprtărU).
Pccaanh Iaoob K. Hanaglo Rur.ru, Fraţii Stoioesoa 911
Ploeati, Oonstantliiesou k Baoft* reuom (Lu Cuvcub«fr). Notonanl, Abr. Mohabl&tt Tecuci, Uraţii Ibralleaim T.^Secerln, Abr. I. Aiadgem Rraita. Fraţii Q. Perle»
Catalogul Rumtrat me tri mite gratia şi frunco
Rarlad, W. Sanft («La Lâna») Giurgiu, Lnoa Lnoatos («Magafcln Uuivoraelle».
Conotantxa, L I. Laaoarideg Tulcea, Gruuberg («La Luna»)
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
33
J. J». JACOBSEN
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- NIELS LTHNE -
Luna strălucea palid, răspindind o lumină albicioasă, circumspectă, pe vapoarele liniştite din port, pe acoperişurile şi pe turnuleţile oraşului, pe de asupra cărora clopotniţa se înălţa limpede şi semeaţă.
Erik privea acestea şi visa. O bucurie, o mulţumire imensă îi umfla pieptul, se găsea foarte bogat, foarte puternic, în stăpînirea unei uriaşe sume de viaţă. I se părea că Fennimore trebuia să auză gln-durile de iubire cari năşteaă din fericirea sa; se sculă, apucă cu vioiciune mandolina şi cîntă cu o voce triumfătoare, Intorcîndu-se spre oraşul adormit:
D-ra mea nu s’a deşteptat încă,
Ea .ascultă de acolo, de sus! „MU.
Zise de'nenumărate ori cuvintele* *cln-teculul popular, spre a-şl uşura inima-1 prea plină.
încet Jncet se'.linişti. Amintirea cea-
surilor, In cari se simţise slab, neferi-sit, părăsit, !l cupninse din noii, cu o emoţiune dureroasă, întărîtăţoare ca aceea care procede o podidire de lacrimi.	.
Se aşeză pe bancă, pe clnd mina 1 se punea pe coardele instrumentului, ca spre a le impune tăcerea, Îşi plimbă privirile pe Întinderea albastră-cenuşie a Fjordulul, pe care lumina lunel lega bricul întunecat cu melancolica linie a coastei insule Moors.
Amintirile 11 pridideaţi !mbltnzindu-se; se făceaţi mal zlmbitoare, ca luminate de nişte zori trandafirii.
«D-'ra mea /...» repetă el.
Şi, cîntă Încet:
D-ra mea nu s’a deşteptat încă,
Ea ascultă de acolo, de sus !
XI
Aă trecut trei ani. Sunt doul ani de clnd Erik şi Fennimore sunt căsătoriţi. Locuiaă într’o mică proprietate de la răsăritul Jutlandel.
Niels nu a mal văzut pe Fennimore din vara pe care a petrecut-o la Fjhor-dby; trăeşte la Kopenhaga, unde vede multă lume. Dar n’are alt prieten intim de cit pe doctorul IIjerrild ; acesta îşi zice bătrîn, fiind-câ părul săli negru a început să Încărunţească.	:*ţ
Căsătoria aceasta neaşteptată a 4fost o aspră lovitură pentru Niels.
Rămăsese zăpăcit cu mal multă amărăciune şi cu mal puţină Încredere în suflet; nu mal poate să împotrivească
acelaş entuziasm descurajârel lui Hjer-rild.
Tot mal munceşte, dar fără tragere de inimă şi fără ţintă : gîndul de a se face pregătit pentru clmpul de luptă nu mal are consistenţă.
Se duce de multe ori prin familii, fără să se amestece în viaţa lor : oamenii îl interesează, dar el nu se Îngrijeşte cltuşl de puţin să-I intereseze; şi’şl simte slăbind acea forţă care era într’nsul care trebuia să-l îmboldească la lucru, cu safl împotriva altora.
îşi zice că poate să aştepte, chiar de ar trebui să aştepte pînă în ziua In care ar fi prea tlrzitt.	_
Acel care are credinţa nu-I grăbit: aşa se scuza el.
Clnd se coboară în adîncul săfî, recunoaşte că are o credinţă destul de puternică spre a muta munţii ; numai că curajul îl lipseşte spre a face sforţarea.
Din clnd în clnd de departe rlvna 11 fră-mintă să lucreze, să-şl găsească o părticică din personalitatea sa într’o operă a Iul. Treme de mal multe zile este a-tuncl în prada unei bucurii a spiritului, care se dedă la o prodigioasă muncă ca să’şl închege pe al săă Adam ; dar nu ajunge nici odată să-şl formeze pe acesta după chipul şi asemănarea sa : stăruinţa In muncă îl lipseşte.
Vreme de mal multe săptămînl, înainte de a renunţa la Întreprindere, şo-văieşte; apoi sfirşeşte tot-d’auna 'prin a renunţa la ea, întrebîndu-se cu ne-
caz prin ce mijloc ar putea să stăruiască Intr’o hotărlre.
Ce ar putea să clştige mal mult? A cunoscut bucuriile concepţiei; remtn chinurile şi ostenelile naşterii. La ce bun să ’şj-o ia asupră-şl? De dragul cui?... «Nu sunt un pelican !... îşi zise el.
Cu toate acestea chibzueşte de geaba, căci tot nemulţumit de sine râtnlne. Simte că n’a realizat speranţele pe ceri le avea asupra sa Însăşi, şi zadarnic mal caută să pue la Îndoială legitimitatea speranţelor sale.
O alegere II este impusă.
Intlia vlrsta a tinereţii fiind trecută, vine mal curînd saO mal tîrziă, după temperamentul fie-cftruia, ceasul în care resemnarea se presintă ca o ispititoare care ne invită să renunţăm la imposibil şi să ne mulţumim cu puţin.
' De cîte ori, Iţi zici atunci, tinereţea n’a visat la un ideal de nerealizat, de cîte ori şi-a văzut entuziasmul răcit 1
Idealul nu şi-a perdut încă nimic din ademenirea sa, dar nu mal e pe pă-mtnt, printre noi, ca zilele primei noastre tinereţi, el a urcat treptele scării cu larga lor bază a experienţil; din înălţimea cerurilor, de unde naiva noastră credulitate l-a pogorît, el zîm-beşte ostenit, şi gusta odihna zeilor, pe cînd fumul de tămîe al prinoa-selor neînsufleţite se înalţă către tronul săd.
Niels Lyhne simţea o oboseală după atltea nefolositoare’ elanuri.
Pentru dinsul totul e-ra gol acum, fără valoare, denaturat, micşorat. II pă-
raa ceva foarte simplu să-şl astupe ure chile şi să-şl pue lacăt la gură, şi să se cufunde apoi In studii, unde durerea vieţii n’avea să-l atingă, cari eraă ca o liniştită adîncime marină cu păduri de alge populate cu animale ciudate.
Era ostenit, şi osteneala sa şi-avea isvorul In iubirea sa Înşelată ; de acolo, ea se întindea la facultăţile şi la gîn-durils sale. Acum era rece, fără pasiune. In primele timpuri după această de-samăgire, iubirea sporise într’insul, zi cu zi, ca nişte friguri şi în unele momente sufletul săfi, desnădăjduit de o pasiune smintită, se umfla ca un val bătut de vînt, şi pe care fibră a cree-rulul săd, fie-care coardă a inimel sale se întinsese, gala să se rupă.
Dar, osteneala venise, lăsase nervii fără simţire, II făcuse improprii la en-tusiasm şi la faptă, răcindu-I sîngele şi slăbindu-I pulsul. Ce e mal mult Încă, ea ’l ferea de noul căderi sfătuindu-1 să aibă prudenţa şi egoismul convalescen-
tului.
(Va urma).
De închiriat ÎS.1*^
_ c. casele din strada Traian No. 193 compuse din 3 corpuri de clădire. Primul din stingă compus dintr’un salon, antre, 2 iatacuri, o sufragerie, bucătărie, cămară, măgărie şi pinauiţâ. Al doilea din dreapta, salon, antre, iatac, sufragerie, bucătărie şi magazin. Şi In fund două odăi cu galerie şi bucătărie.
* In strada Precupeţi-Noul No. 10.
Un singir corp de clădire compus dintr un salon, auire, iatac, sofragerie, bucătărie, ele. boltă de vită şi grădină in fundul curţel. Doritorii sunt rugaţi a se adresa Strada


mai bun întreS^ N*.
£*yVIMURiLE beQUINQUINAw^ |
\S/	este	\* \E
APROBAT
de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
CUÎÎSi.sSHUTTLEWORTH
Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Pecomandă Marele lor Tiepo&lt de
PREC f ,1/ /
MAŞEN13
LOCOM^MLE cu saii fâră aparat de ara pae
de la 2 şi Jumătate piuă la SO cal putere
BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile f BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator
de la 2 şi jumătate pînă la 12 cal patere	jg	pentru L0C0M0BILĂ şi en Mâna
Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâO
W" MOMI	MĂCINAT
Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Carele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu sad fără aparat de legat snopi
|P§p*“ Pluguri de Oţel făurit peste tot
cu una plnA Ia 4 brazde
mr COSITOARE
GRAPE de FIER cu două şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI TETE RE CAE AX pentru /,«COMO BICE şi altele In Atelierul Nosfrn primim Reparaţinnl de LOCOMOBILE din orl-ce Fabrici TÎNZĂRÎ CU COBDIŢIUEÎ AVANTAGIOAS
^Stomac,TieCăilorTrinarSi £nemie,Gastralgie,Diabetâ Di$pepsie,Cho W
‘ SI PENTRU CALITĂŢILE " LlTINATE şi IA ^ „RheiimatismeI :z5\
ApeleT^-
MINERAIE DE pouGussSILEGEfC SUNT RECOMANDATE'
de către somităţile MEDICALE ÎN BOLELE de
E fi'rte gazdsi şi plăcuţi la biutry^ amestecata sau nu, cu ori ce băuturi.
Singura apa purgativa
ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESCI
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.^*;
UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA,
MAŞINE DE BUCATE AMERICANE cu Patent-Regulator
15 Obiecte —Lei 12
12.50 PRIMUS 12.50
care arde cu sgomot (urlă)
19 S fitil S 19
care arde fără sgomot, fără fum fără miros şi fără fitil
SINGURUL DEPOU
A. BECIIEJVBEBG
Bucnresci, Strada Doamnei No. 21
IPOBAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
ADEVER
Ceea ce nu poate fi contestat este sensaţiunea produsă In lumea întreagă prin
Colecţia Austria
consistîn d în 16 bijuterii superbe numai pentru Hei 12.
Un CEASORNIC de Busunar RDM0NT0IR
cu mecanism de precisiune (merglnd 36 ore), cadranul smălţuit. Capacele foarte frumos cisetate, sunt suflate cu un metal de curlnd descoperit, imitlnd aurul, şi care nu se poate deosebi de aurul adevărat, neper-zîndu-şl nicl-odată lustrul.	.
Iu ceea-ce priveşte mersul regulat al acestui ceasornic remontoir daîl o garanţie prin scris pe timp de 3 am.
1 lanţ zălit, imitaţie de anr	Iii 1 entie pentru ceasornic imitaţie
“■ . anv.--r • - ••	in aur
1 oglindă de buzunar cn cutie
1	ac imitaţie anr	< #	,
2	inele imitaţie anr cu briliante şi rubine simile
2 butonî de manşete, imitaţie anr 1 foarte frumoasă broşă de damă 8 buton! garnitură pept, imit. aur 1 buton de guler brevetat 1 superb ac de cravată	...
Aceste 16 superbe bijuterii nu costă Împreună cu ceasornicul de cit Hei 12
Casa en gros, Anton BIX & BBEDER
Tiena, Praterstrasse 16. N.
SOBE
MEIDINGEB, PARIGINA, COMETUL, YULCAIT (belgiano)
FUTBC
ÎNCĂLZIRE CU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMNE Maşini de Bucate MOBILE DE FIER
Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Ariolf Salomon
DEPOZIT: Strada Doamnei, 14.
DEPONITE IN PROVINCIE:
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpu§necmu, 37. Craiova, la d. Petracte Andreescu & Fii, str. Lipscrnl.
i î
i * i » i : ia O—
BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI
MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL
REZERVOARE DE TABI. DE FIER, etc.
MARE DEPOZIT de ŢEVE DE FIER şi ACCESORl!
ŢEVI de sondage în docuriie de la Brăila, nevămuite
SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA.
La Typcgrafîa EPOCA se află de vîn sure Mrtle maculaturi cu 60 bani ti!
Representanţa Generală a casei
EBEEAfBEAS TEIJT $ Co. Berlin
FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE ji MINE •
In t6te farmaciile.	Sticla. — 1/2 sticla.
Ţdică «Ie B^ios-îc»
Lacrima‘de Prune
r|,iîf©a «Se Moleşii
(Marca de ComeroiH este depusă la Tribunalul Argeş) Ţnica este fabricată din prune; singnră ne> vAtămatdre sănĂlăţei; cel mal bun apeti ssnnt. Nu trebuie aă lij)nea«eă din nici o cns&
Mare Depozit la’g-ara Goleşti
Cererile pentru en uram met me melrememe la , IOX R. RlnVEE/SCtf, - Riteştl.
ALBERT ENdEL S222
CASA RE ÎNCREDERE Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti
^y Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate:
Yţ	a^lnd rezervor pentru apă
Ibol/lliUi 6 de băut, Forme pentru Îngheţată, maşine pentru făcut îngheţată MAŞINE pentru făcut uut, forme pentru unt GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime MOBILE de fler pentru grădină SEESATICE pentru ffradină Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE
(Vase smălţuite indigene şi streine)
SERViriFRI de porţelan de Bohemia şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN RAI de ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru atîrnat pe masă, pe perete din toate sistemele
— LĂMPI «I PIILIXAUE pentru rapiţd —
«LINOLEUM> (Muşama)
FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL
COLIVII peutru canari privighetăare şi papagali.
_ veritabilul aparat suedes]
PRNvm V‘ Perrtru fiert cu petroliu „1 mmuvr făp| flti|a
PREŢURILE CELE MAI EFTINE
CmerrieiH conştiincios) ATELIER NPECIAL
pentru comănzî şi pentru reparaţie. PETROHEIJ, Calitatea I-t, decalitrul lei *.50 bani.
FEEIC de rapiţă dublu rafinat.
!! BOALELE SECRETE II
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
CAPSULE
cn capaivat de Bada«aalo! şl nantal
Nici unul din antiblenoragicele existente ptnă acum nu Împlineşte cele două condiţiunî de asimilare repede şi nu irita traeetul intestinul. Aso-ci aţi unea substanţelor ce compun aceste capsule e9te tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal Încercat tn tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul notl şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea sil fie repede, complectă şi fără de a deraDja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanolor chiar 'celor mat debile. Acest noO medicament vindecă tn scurt timp complect şi radical seursorl, (sculament) noî şi vechi attt la bărbaţi ctt şi Ja femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Preţul nnel caii! 4 lei. Asociat cu aceste capsule so recomandă cu succes Injecţia Mantallna. Preţul nuni flacon lei 2.50.
DepoeiM general: Farmacia MUIA*!. »TOKNF.Nr,I7 Strada Mihal Vodă, No. 65, Bucureşti. I)e vincare la principalele farmacii din \ară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediată imediat contra uuul mandat poştal.
Bncureştl. -TipowWwţaaCOrOteâfiidaîroR No, 3.—Bucureşti