SERIA n—ANUL IV, No. 709.
Ediţia a treia
NUMĂRUL 10 BANI
A HOXA WK V I f /.f.
încep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şl se plătesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi dreinătate prin	mandate	poştale
Un an In ţara 30	lei; In	struinatate	50	lei
Şase luni ... 15	>	»	»	26	»
Trei luni , . . 8	»	»	»	13	»
Un număr In streinfttato 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
MtE!DA CŢSA
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
J0UI, 12 MARTIE 1898!
m./'rov
NUMARULJ0 BANI
A VUilCJ URI Ia J?
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie Iu streinălate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuneinrI la	pag.	IV . .	.	,	0.30 b. linir
»	»	*	III ,	*	2,— lei	>
»	»	»	II ...	*	.	3.— »	»
Inserţiile şi	reclamele	3	lei	rindul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANI
Ai>Al M \ ISTIIAŢIA
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
PROCESUL DEVASTATORILOR
GUVERN CNAL
Destăinuirile făcute de fruntaşii partidului liberal In chestiunea demisiei ofiţerilor de cavalerie, aii creiat o situaţiune de o gravitate excepţionala.
Fondul afacerii se cunoştea de toţi cel în drept. Se ştie că partidul liberal aţîţase la revoltă, organizase greva ofiţerească şi o întreţinuse luînd în public angajamente faţă cu greviştii şi căutînd să creeze prin greva un curent favorabil lor.
Toate astea s’au ştiut de cel competenţi ; dar s’aQ tăinuit, în interesul armatei, cu toată scîrba ce le inspira aceasta maşinaţiune criminală.
Numai cine-va nu cunoştea fondul lucrurilor : publicul, masa cetăţenilor.
Astă-zl taina e dezvăluită, nu de noi, ci de liberali; astâ-zl toată lumea ştie ce s’a petrecut — şi asta e grav.
In adevăr, de doul ani şi jumătate se găsesc la putere oamenii cari aQ comis această crimă de înaltă trădare faţă de Tron şi Ţară.
Şi el aQ venit acolo prin încrederea Coroanei, numai prin încrederea Coroanei.
După primul moment de uimire ce i-aQ pricinuit dezvăluirile de la Cameră, opiniunea publică va căuta, fireşte, să tragă morala din aceste fapte. Şi singura concluziune la care fatalmente va ajunge, e aceasta :
— Pentru a cîştiga încrederea, ori pentru a forţa mîna Regelui, care e şeful armatei, trebuie să răzvrăteşti armata.
Dar asta e o monstruozitate, ce nu poate conveni de cît duşmanilor Dinastiei, duşmanilor regimului monarhic şi al ordinel sociale în fiinţa!
Neapărat! Dar, încă odată, aceasta e singura concluzie la care poate ajunge opiniunea publica, a-tuncl cînd răzvrătitorii armatei, în loc de a fi pedepsiţi, sunt chemaţi la putere.
De altmintrelea, le convine liberalilor ca credinţa aceasta să se înrădăcineze în conştiinţa publică. Suggerarea şi întărirea unei asemenea credinţi nu prezintă nici un neajuns pentru oamenii de la sala Slatineanu, pentru autorii republi-cel ploeştene, pentru acel cari la 1875 propagau regicidul şi lucraQ la înlocuirea lui Carol I prin colonelul Dabija.
N’avem noi chiar acum, de cînd sunt liberalii la putere, un fapt ce arata neagra lor cugetare în această privinţă ?
Dar ce a fost, ce a însemnat declaraţiunea repetată a ministrului de războia Budişteanu că arma oş-tirel noastre e un ciomag?
Un lucru aşa de însemnat ca alegerea armamentului, nu s’a putut hotărî fără aprobarea Şefului suprem al armatei, după studii aprofundate şi experienţe întinse. Cînd partidul liberal susţinea în opo/i-ţiune că în chestia armamentului s’aQ trădat interesele ţării şi cînd apoi ministrul liberal de rflzboio declara în Parlament că puşca noastră e un ciomag, nu se face altceva de cît se împinge opiniunea publică să creadă că Regele e un trădător.
lata consecinţele teribile ale faptelor partidului liberal.
Aceste consecinţl erail suspendate, cîta vreme ţara nu cunoştea fondul lucrurilor.
Apar însă în toată grozăvia lor astăzi, în urma destăinuirilor făcute de fruntaşii liberali.
In faţa acestor consecinţe, nu e alt mijloc de scăpare decit să se taie răul din rădăcină.
Aci nu mal e vorba de interese de partid, nici de foloasele puterel. E în joc existenţa şi viitorul ţărel.
Vroim, Coroană şi Popor, ca Statul Romîn să trăiască şi să pros-pereze ? — Atunci oamenii cari nu s’aQ sfiit să comită aşa crime, cari aQ clătinat însuşi temeliile ţărel, trebuiesc izgoniţi.
Ia puterea orl-cine, numai pe mîi-nile acestor oameni să nu mal ră-mîie.
Alt-fel, consecinţele funeste ale crimei se vor produce fatalmente.
BUGETELE?
A trecut prima decadă diu Martie; numai cîte va zile ne mal despart de noul au financiar.
Unde sunt bugetele ?
Sub comisiunile bugetare nu şl-afl terminat îucă lucrările; comisiuuea n’a putut deci să se ocupe de buget şi să facă raportul general.
Clnd va putea fi Camera pusă îu pozi-tiune de a discuta bugetele ? Şi ce fel de discuţiune se va mal putea face ?
Una din două :
Ori guvernul va găsi mijlocul sa treacă bugetul cu iuţeala fulgerului, ceea-ce e o nenorocire, fiind dat chipul scandalos în care ministrul finanţelor a echilibrat veniturile cu cheltuielile;
Ori guvernul va merge clte-va luni cu bugetul cel vechi, buget neechilibrat care cu siguranţă va da un deficit.
Şi într’un caz şi ’n cel-l’alt, finanţele se vor încurca şi mal răfl.
Iată unde a ajuns regimul liberal.
PENTRU D. MINISTRU DE RlZBOIU
Presiuni guvernamentale
Zăpăciţi de eşecul de Duminica trecută, guvernamentalii diu Galaţi şi-au pierdut sărita cu totul şt întrebuinţează mijloacele cele mai extreme de presiune spre a combate candidatura d-lui Pana.
Nu vom vorbi de mijloacele de presiune cunoscute—primari, poliţai, subprefecţl, pomojnici, controlori ti nunei uri. etc.—e vorba de alt-ceva eu mult mal grav.
Pentru moment, ne vom mulţumi a comunica d-iul general Berendeiă un fapt, fără a menţiona persoanele amestecate ; Iu cazul însă cînd d-sa ar dori să ştie totul, declarăm că suntem gata a ne pune la dispoziţia d-sale, tiar numai a ti-sale.
Rezerva aceasta ne este Impusă pentru donă motive : mal îutfl, pînă acum n’a fost de cît o u-me n in ţa re şl o tentativă; în al donilea rîud, pentru eă nn’l confundăm pe d-sa cu colegii săi de pe banca ministerială şi nn’l credem capabil să servească scopurile şleaktel colectiviste din Galaţi.
Iată despre ce e vorba.
Administraţia locală, băiinind. că vre-o 14 ofiţeri, printre cari şi cîţl-va de marină, ar ti votat cu opoziţia conservatoare, a cerut de la guvern mutarea lor din Galaţi.
Există chiar o listă de numele oficerilor bănuiţi, care a tost trimisă d-lui Ferikidi spre a o comunica d-lnl general Be-rendettt.
D. General Berendel, pînă tu momentul clnd scrim aceste rîn-dnri, n’a văzut lista sus menţionată.
Fa un ultim detallfl, trebne să adăogăm că printre cel proscrişi se atlă şl nn oiicer snperlor.
Munteni convinşi că d. general Bereudelu nici nu va asculta cererea monstruoasă a guvernului; dar, dacă aşa ceva se va face, apoi vom şti să stabilim responsabilităţile.
Atlt pentru azi.
CAVALERII PÂCEI
Itdndria olteniinlul.-Oltenii la d-Stnrdz».—<D», da! să ne tmpftcăm!»
Ciţi va deputaţii olteni, buni la chef, aii crezut că ajunge să ia iniţiativa unei idei, ca ea să fie imediat realizată. Ast-fe1, dîn-şii, în cap cu d-nii Titu Frumuşeanu, G. Girleşteanu, Vîrvoreanu, etc., şi-aii pus în gînd să împace pe d. Sturdza cu d. Au-relian şi erau atit de siguri de izbîndă, în cit, fără multe răsgîndiri, aii anunţat urbi et orbi că vor face pace in partid.
S’aii întîlnit de vre-o cîte-va ori şi pe cel mni bătrin dintr’inşii, pe d. Vîrvoreanu, Vau făcut un fel de şef. S’aii consfătuit în cea mai mare taină şi cînd vr’un reporter şi-a permis indiscreţia să-i întrebe ce aii făcut sau ce aă de gînd să facă, au făcut pe diplomatul cel mai misterios.
Şi ce bine le şedea!
Oltenii la d. Sturdza
In sfîrşit, s’au pornii ieri înainte de amiază şi s’aii oprit în strada Mercur, înaintea casei d-lui Dim. Sturdza.
Erau numai trei; dd. Vîrvoreanu, C. Girleşteanu şi un anonim necunoscut.
Au fost primiţi imediat de d. Sturdza cu întrebarea.
—	Cm ce vă pot servi?
Hau ştiut cum s’o înceapă şi ce să răspundă. După cîte-va banalităţi schimbate şi cari aii durat vr’o zece minute, d. Sturdza a spus că are să plece la Academie. Abia atunci şeful oltenilor a îngînat:
—	N’ar fi bine să ne împăcăm ?
—	Da ce ? suntem certaţi ? — întrebă d. Sturdza,
—	Nu, cu d. Aurelian şi cu Drapeliştii!
—	Asta mă priveşte pe mine! Adio, că sunt grăbit.
Ast-fel cavalerii păcii au rămas opăriţi pe loc şi după s’aii desmeticit, s’au dus cu o casă mai departe.
«Da, da! Să ne Împăcăm!»
S’au dus la ministerul de finance şi cu aceeaşi sfieală s’aii adresat şi d lui Gogu Cantacuzino, care însă a răspnns :
Asia nu mă priveşti!
Aii plecat apoi la Cameră, unde e’au adresat d-lor Aurelian, Lascar, etc., precum şi mai multor guvernamentali. Răspunsul tuturor a fost acelaş:
—	Da, da ! Să ne împăcăm ! Dar ce zice d. Sturdza?
Ast fel cavalerii păcii au sfîrşit cu un fiasco complet.
Nu se mai adună in taină, ci se mulţumesc să facă chef la Capşa !
*
* *
Şi cu tot flascul cavalerilor olteni ai păcii, atmosfera politică începe să se limpezească :
De şi Luni s’au anunţat mari scandaluri pentru şedinţa de eri a Camerei, nu s’a întîmplat absolut nimic.
Dreptatea nu mai publică nici o convocare pentru întrunirea publică de Duminecă, ceea ce denotă că s’a renunţat la campania extra-parlamentară ;
Se vorbeşte, şi însăşi Dreptatea înregistrează zvonul despre o apropiată remaniere ministerială.
POMELNICUL REG]MULUI LIBERU
Ziarul conservator Opinia, din Iaşi, rezumă în chipul următor isprăvile regimului liberal:
Banca ministerială a eşit rănită de moarte din măcelul parlamentar de săptămlna trecută. Şi fiind-că, după toate probabilităţile, zilele’I sunt numărate, ne fa tem o datorie de pietate să’l Înregistrăm aci pomelnicul, potrivit cu obiceiul străbun.
1)	Scuzele de la Iaşi—dictate de ministrul austro-maghiar ;
2)	Oprirea banchetului oferit de studenţi doctorului Lucaciii;
3)	Lovitura dată inamovibilitătel magis-traturel—Prodan, Populeanu şi Henry Ca-targi;
4)	D< zorganizarea Ligel culturale;
5)	Făgăduieli în scris ofiţerilor de cavalerie că vor fi răsplătiţi pentru că s’aii răs-vrătit tn timpul opoziţiei;
0) înfiinţarea In Transilvania a ziarului reptilian Tribuna Poporului pentru combaterea chestiunel naţionale ;
7)	Desfiinţarea consulatului romlu la Bi-tolia;
8)	Suprimarea eforiilor şcolare din Macedonia — Apostol Mărgărit ;
9)	Expulzarea, diu Bucureşti, a delega-ţiund profesorilor macedoneni;
10)	Puşca Manlicher declarată de ciomag;
11)	Desfiinţarea şcoalel de marină diu Galaţi;
12)	Chestia Glieuadie;
13)	Plastografiile procurorului general Să-răţeanu ;
14)	Suprimarea şcoalelor normale superioare ;	.
15)	Nota austro-rusă ;
16)	Bătaia studenţilor bucureştenl la Universitate ;
17)	Apărarea in Galaţi de inundaţii ;
18)	Vizita de la Pesta ;
19)	Decorarea Iul Jeszons/ky ;
2)) Sporirea taxei pe spirt;
21)	Puzzolana-Hallier-Nacu;
22)	Banchetul lui Stoicescu, plătit din fondurile C. F. R.;
23)	«Trăiască Sultanul».
24)	Alungarea voluntarilor greci şi a Armenilor fugiţi din Constantinopol ;
25)	Proectul Berendeiă;
26)	Devastarea magasinelor evreieşti:
27)	Monopolul de hîrtie de la Letea;
28)	Impozitul pe zahăr ;
29)	Privilegiul f&brieel de la Sâscut;
30)	Mof’Ul cu conversiunea rentei;
31)	Naufragiul Meteorului neasigurat;
32)	Chestiunea Ântim ;
33)	Prigonirea In procesul duelului Fiii-pescu ;
34)	Gheşeftul cu viţa americană—desfiinţarea legel de apărare în potriva filoxerei;
35)	Scandalul de la Huşi—suspendarea a-legerel;
36)	Decretul regal pentru Statul elen— Zappa-Nacu;
37)	Vizita ofiţerilor romînî la Braşov ;
38)	Linia Constanţa-Rotterdam, —cărbuni de West falia ; -
39)	Proiectul de lege asupra patentelor ;
40)	Pensiile colectiviştilor htrbuiţl: Roze Ştefănescu, Wiluer şi Nicolaiescu.
etc. etc. etc.
Acestea, pentru pasivul guvernului; cît pentru activul d-lul Sturdza, înregistrăm legea asupra caracudelor.
De alt-fel, pasivul va urma, poate, din graţia lui Dumnezeii şi cu ajutoTul Voinţei Naţionale.
UN PRIM MINISTRU FALSIFICATOR
Voinţa Naţională a publicat, acum două zile, în supliment, discursul rostit de d. D. Sturdza cu ocazia dezvoltărel interpelărel d-lul Fleva.
D. Sturdza nu a scăpat nici această ocazie pentru a da măsura corectitudine! sale. In adevăr, Timpul a prins pe primul ministru cu un falş patent, grosolan, monstruos, comis în acest discurs.
Iu cuvîntarea sa, primul ministru spusese că nu s’ar mira să vază pe d. Va-sile Lascar ministru de interne într’un minister prezidat de d. Take Ionescu. In discursul tipării, vătaful prinţesei Gorceacoff schimbă şi adaugă pe d. Costinescu ministru de finanţe iu acelaşi minister.
Aceasta este un adevărat falş. Piticul trădător şi complotist militar nu vorbise de d. Costinescu.
Neruşinatul nu s’a aprit aici. Nu şi-a falşificat numai cuvintele sale, ă fâlşi-ficat şi cuvintela d lui Take Ionescu.
Din Întreruperea d-lul Take Ionescu a şters cuvintele : «şi te-al purtat rău de tot», cu care d. Take Ionescu sfir-şise apostrofa sa relativă la slujba d-lul Sturdza sub d. Lascar Catargiu.
A falşifica cuvintele tale este deja o necurăţenie ; a falşifica şi pe ale altuia, este o sturdzenie.
Şi omul ăsta este primul ministru al Regatului Romîniel.
1' ~	—•1 ■ ■ 1
DIN STREINĂTATE
■aHNaMManHBaaa
Extremul-Orient
Ziarele engleze publică cererile formulate de Franţa imperiului ceresc. Aceste cereri ar fi :
China să uu înstreineze vre-uuel puteri teritoriile sale, In total sa ii lu parte, situate Ia Sudul vâeil Yan-Ts6; China să cedeze Franţei un port în aceleaşi condiţii, cu cari a cedat Germaniei portul Kiao Cefl; Francezii să aibă dreptul a construi o linie ferată de la Lao-Ku la Yun-Nan; directorul departamentului imperial al poştelor să fie un francez.
Franţa a acordat guvernului de Pekin opt zile ca să răspundă.
Presa engleză, comentînd aceste cereri ale Franţei, le găseşte exagerate.
Rusin şt Auglla
Ctţl-va membri unioniştl al Camerei comunelor aii adoptat o moţiune, într’o întrunire particulară, cerlnd guvernului englez să facă tot posibilul pentru a ajuta pe guvernul chinez să se opue cererilor Rusiei în ce priveşte portul Arthur, Ta-lien-Van.
împrumutul
Prospectul imprutnutulul chhiez de 400 milioane iei, lipul 44/a la sută pe pieţul de emisiune 90, a fost publicat. întregul vărsămlnt tre-bue făcut inaiute de 3 Maiu.
Acest Împrumut va fi în speci il garantat de venitul vămilor maritime, de impozitul asupra săreî. Iu cazul cînd acesle garanţii nu vor fi îndestulătoare, se vor afecta alte venituri puse sub controlul inspectorului general. Veniturile afectate produc 4.100.000 lire engleze, pe cînd servioiul anual a împrumutului nu va trece peste 835,232 lire engleze.
In Coreu
După ştiri venite din Seul, Rusia ar fi consimţit să recheme pe instructorii militari ruşi şi pe consilierul de finanţe Alexict.
De alt-fel, se ştie prin Mesagerul aflcial din Peteisburg că această ofertă a fost adresată guvernului corean de guvernul imperial rusesc.
JForelgu.
TRIBUNA ttfiRMA
CRONICA ŞTIINŢIFICĂ
«Meteorologice. Iu contra alcoolismului. Serul auti-dlf-teric. Synclironograiul.
Schimbările brusce de temperatură, uşu-riuţa cu care s’afl făcut aceste schimbări şi timpul nenormal ce l’am avutlu iarna aceasta, a uimit pe fie-care din noi. Aşa, am avut lu’ Ianuarie zile de Martie, pe la începutul lui Februarie zile ploioase ca In Octombrie şi ceva mal tîrziă ne bătea Crivăţul ca In luna .lui Decembrie. Şi nu numai la noi, dar în toite locurile s’a observat aceste ciudate fenomene de temperatură.
In Anglia s aă petrecut de sigur aceleaşi schimbări, proba ne o dă o revistă de botanică la care găsim cum unele plante aQ înflorit anul acesta cu zece, două zeci şi aproape cu o lună de zile mal înainte de termenul mediii lu care lufloreafi în cel-l’alţî ani.
Lucru nu e tocmai de mirat, căci lu statistica meteorologică pe care o găsesc L,-tr ° abă revistă ştiinţifică, observ c’aii mal foA lu alţi ani, aceleaşi fenomene ca şi în anul acesta. Revista aceea publică statistica pomenită ca răspuns unul astronom care găsise In variaţiile acestea de temperaturi fenomene cosmice dăunătoare planetei noastre.
zaa, în Rusia, de sigur a suferit de multe ori aceste fenomene şi cum frica unul cataclisme i-a supărat, afl petrecut tot-d’a-una bine — pe clnd tătarii, In număr de vr’o şease sute de mii locuitori al aceleaşi gubernii, cunoscînd astronomia ca şiKoranul,
aii fost pururea vrăşmaşii petrecerii şi spirtoaselor.	r
O statistică a constatat disproporţia mor-ta’ităţil la aceste două popoare.
Aşa, mortalitatea la tătari e de 21 la mie pe eîud mortalitatea populaţiei ruse din aceeaşi provincie e de 40 la mie. Condiţiile vieţel bigienice şi generale ale amîn-două popoarelor sunt aceleaşi, dar ruşii fiind ortodoxl şi pravoslavnici In ale băuturii aii o mortalitate mal mare, provenită dm intoxicaţii alcoolice; pe cînd tătarii, fiind opriţi de Korau de la ori ce băutură alcoolică, aâ şi o mortalitate mal puţin intensă.
Cifrele vorbesc destul de biue. Ar trebui şi la noi să se facă de medicii comunali şi rurali o statistică de numărul alcoolicilor şi boalelor provenite din intoexi-caţia alcoolică, precum şi de sucombaţil din aceeaşi cauză şi sperăm că şi la uol numărul la mie de n’ar fi c’al ruşilor din gubernia Kazunulul, ar fi totuşi foarte aproape.
O mişcare contra alcoolismului se manifestase odată cu mult brio; conferinţa d*lul dr. Istrati, a reluviat-o şi ar trebui să nu se lase în părăsire o idee de care poate atlrna viitorul întregel naţiuni.
Serul antidifteric, care uimise atlt de mult odată lumea medicală şi nemedicală, ca şi chestiunea alcoolismului, nu dă rezultatele aşteptate cu attta dor şi, după părerea multor practician!, uu e nici un specific sigur vindecător, ci un paleativ mal mult saii mal puţin acceptabil.
Totuşi, iu Rusia, îutr’un memorii! adresat asociaţiei generale a medicilor, se dafl cifre interesante asupra efectelor remediulul lui
Behring.
Diu 44,631 cazuri de difterie, unde serul a fost Întrebuinţat, mortalitatea a fost cu 14/6 la 100. Iar la 6507 cazuri uude serul u’a fost utilizat, p fost de 34 la 100. Mortalitatea redusă aproape la jumătate priu ser, e o cifră şi o cifră care spune mult vrăşmaşilor bacteorologiel moderne.
Medicilor practicianl nu le plac uicl o dată cronicile In telul nostru, căci cronicile acestea dai! cifre după reviste medicale, cifre destul de puternice, cari autorizează pe orl-cine să creadă. Şi, sigur, clnd un medic nu va reuşi Iu a scăpa copilul cui va, iar părintele e iniţiat (|ă priu ser s’afl putut face atltea îmbunătăţiri In alte cazuri, credem că nu va 8 pe plac medicului rămas retrograd în metodul lui de vindecare.
Şi, pe clnd astronomii se tern de o cata-clismă din cauza schimbărel de temperatură, şi serul face uiiuuul lu aughiua dif:
www.dacoromanica.ro
EPOCA
terică iar alcoolismul ucide pe nenorociţii ituşt şi alţii, doul tineri fizician! descoper nn noii aparat pe care l’afl botezat syn-ehronographul.
Ce e sinchronograful ? E un aparat care printr’un curent de alternaţie poate sâ ac* celereze transmisiunea cuvintelor şi literelor telefono-telegrafice. Aşa, poate să înregistreze pînă la 4.000 de cuvinte la minut şi substituindu-se transmotorulul Wheat-stoneJ actual lo serviciul telegrafului, poate da o celeritate triplă. Această mărire colosală a vitezei provine din diferenţiarea undelor cari trec pe receptorul telegrafic. Aparatul descoperit de Cushing Crehore şi G. O. Squier, e întocmit ast-fel ca se poate ataşa la aparatele telegrafice de azi precum şi la telefoane.
Şi cu asta încă o minunată şi folositoare invenţie ; şi o gazetă americană «New-York Herald», într’un număr festiv, vorbind de invenţiile bătrînulul Sam, se întreabă : «Ce voiţi să mal inventeze ? S’a inventat tot pe lume!»
Fericita foaie nu trăise în Orientul nostru, nu văzuse cum se expediază telegramele noastre, dese-orl ajungi mal Înainte ca ele la adresă; sigur redactorii el nu osteniseră nici o dată strigînd Aloh aloh! la telefoanele direcţiei ca să creadă că totul s’a inventat.
Invenţia synchronografului ne scapă—de s’o pune şi la noi înjaplicare—ăe\alohul telefonului şi după spirituala expresie a unul recenzent al aparatului acesta, care spunea că statistica a probat că acel ce afl cu to-lefonul de lucru, sunt supuşi unei mortalităţi cu 10 la sută mal mult; ne va scăpa şi de o mortalitate ce îl drept mal pnţin periculoasă ca aceea a alcoolului, dar în orice caz periculoasă.
I. Dnscinn.
Litere, Ştiinţă., Artă.
CRONICA MUZICALA
TROVATORE
Operă In 4 Acte de G. Verdi
Luni 9 cor. d-na Schlager a început cu Tro-vatore seria reprezintă (iilor anunţate. D-na Schlager, a cărei reputaţiune o deja bine stabilită, obosită de călătorie şi cam indispusă, n’a putut să arate vocea eî in toate vigoarea; cu toate acestea a fost aplaudată şi suntem siguri că în Emani, (cu Van Dyk), îşi va lua o revanşă eclatantă. Obişnuită a cînta în limba germană, a avut imprudenţa a cînta în limba italiană pe care nu o pronunţă bine şi ast-fel perde din efect.
Impresiune foarte agreabilă a produs D-na Irma de Spagni, care pe lingă a voce caldă şi foarte simpatică mal posedă şi un temperament de artistă de un grav foarte respectabil.
D-na Orban Ines, ar fi făcut mal bine să nu cînte de loc, căci a fost ridicolă de tot. Hlrtie de mătase pe un peptene, iată vocea d-sale, voce de ruirliton.
Intru cit priveşte tenorul Guosco şi baritonul Massini, preferim să nu vorbim de loc de d-lor; atl fost angajaţi de ocasie, de oare-ce Bâjenaru şi Delianu sunt bolnavi.
Astăsearâ MercurI Traviata cu d-na Saville, şi baritonul Polese care a sosit din Milano.
Vineri se va da Lucia cu d-na Saville şi Ferrari, tenor, venit tot din Milano.
Nu ÎDţelegem de ce în representaţia de Luni în actul al Ill-lea, a fost ca decor un salon ro-mînesc ? E prea puţin respect pentru Verdi şi mare negligenţă de misă in scenă.
Sîmbălă 14 Martie va apărea in Capitală revista Litere-Ştiinţe-Arte, care’şl propune să strin-gâ împrejurul sat! toate elementele tinere de valoare. Va fi deci, după cît credem, o cristalizare a forţelor tinerimii noastre—despre care s’a spus atitea— fie bine, fie mal ales, răii.
Ni se spune că revista Litere, Ştiinţe şi Arte va fi tot deodată cea mal eftină publicaţie faţă cu eleganţa sa materială.
Ne place a crede că, speranţele puse în tinerimea noastră, nu vor fi înşelate.
HfFOBMAţH Curtea cu juraţi din Ilfov
Procesul devastatorilor
ErI a venit înaintea Curţii eu juraţi, procesul devastărilor săvîrşite în ziua de 22 Noembre 1897. Un public numeros asediază sala Curţii cu juraţi.
Curtea e prezidată de d nu consilier Cerchez, asistat de dd. asesori P, Obedenaru şi N. Naumescu. Fotoliul miuisterulul public ocupat de d. prim-procuror Caracaş.
Sunt daţi in judecată 18 acuzaţi, cea mal mare parte minori, inculpaţi că ar fi spart geamurile la casele israeliţilor.
Pe banca apărării d-nil avocaţi G. Flo-rian, Mircea DancovicI, Davidescu, locot. Teodorescu, IoachimovicI şi P. Stroescu.
Se compune comisiunea juraţilor, trăgin-du-se la sorţi şi doul juraţi suplimentari pentru cazul cîud procesul ar dura mal mult timp.
Nici una dintre vietime nu s’a constituit parte civilă.
După citirea actului de acuzare se ia interogatorul acuzaţilor.
Ion Munteanu, tapiţer, a fost îndemnat de poliţie să spargă.
Teodor Dumitrache, servitorjla circiumă, a fost îndemnat de un agent să spargă ia cafeneaua Naţională.
Niculae Ion n’a spart nici un geam, a fost prins după stradă şi dus la poliţie.
Grigore Chitic, fost sub-comisar, nu recunoaşte a fi spart unde-va.
Petre Mihăilescu a fost ridicat după stradă fără să ştie uitnic.
Ştefan Vrzicea: Ne-aă luat oameni cari se ocupă de politică; altul face şi altul trage.
Tache Negoeecu declară că nu a făcut nimic.
Nicolae Bădulescu: Nu a spart uiel un geam.
Anghel Sorescu: a găsit pe strada Gabroveni nişte creioane şi le-a luat. A fost .ndemnat de agenţii poliţieneşti ca să spargă
geamurile, căci ovreii o să copleşească ţara, şi noi nu o să fim pedepsiţi.
Niculae Drusan. N’am spart nici un geam.
Niculae Dimitriu: N'a spart nimic.
Gheorghe Florea: N’am spart nici un geam, am fost luat după stradă de un agent.
Gheorghe Tuăor: Nu a spart nimic.
Co8tică Marineacu : N’am spart nici un geam ; am luat o stampilă pe care am găsit-o pe stradă.
Emil Graisig: ’ A găsit pe stradă o umbrelă, pe care a luat-o.
Gheorghe Ivanovici: A găsit o minge, o cravată şi 6 gulere, pe cari le-a luat.
Martorii
Persoanele chiemate c.ş martori sunt mal toate agenţi fie poliţie şî de la siguranţă, cari pe cel mal mulţi inculpaţi i-a luat aşa din grămadă. Afl fost şi scene hazlii cînd uniljdin agenţi afl fost chiemaţl să recunoască pe cîte vre-un inculpat; el arată pe un altul de cit pe cel vizat în procesele lor verbale.
Martorul Sburlea Constantin, agent secret, declară că comisarul Nicu Alexan-drescn i-a spus ca să nu piardă din vedere pe Munteanu, care spărgea la giamurl, şi să-l aresteze Îndată ce s’o sparge vllvoarea.
Martorul N. Alexandrescu depune că a văzut pe Ion Munteanu cînd spărgea giamurl.
lancu Rozenzveig, chelnăr la prăvălia Iul Pizner, depune că a văzul pe Kitic zi-cînd mulţimel„: Intraţi înăuntru, şi aci sunt ovrei.
Nicolae Filipescu, agent secret, a auzit pe inculpatul Ploeştianu, lăudlndu-se că a spart giamurl.
Gheorghe Constantinescu a auzit la secţie, cînd era şi el arestat, pe PIoeşteanu, lău-dîndu-se.
Ion Christescu, cîrciumar zice că un domn inspector a venit în prăvălia lui şi a arestat mal mulţi inşi, fără să ştie pentru ce.
Aurel Hernia, tost comisar, student, declară că nu-şl aduce aminte căror persoane a dresat procese verbale; ştie însă că a arestat vr’o trei indivizi, dar nici nu ştie acum numele lor.
Vasile Vergulescu, sub-comisar, declară că a azistat la spargerea magazinului Klaesi, din strada Decebal şi a prins pe un individ anume Drusan cu un deşteptător de ceasornic în mînă.
Ciorzec Franz, agent secret, a arestat pe Negoescu.
Martorul Vergulescu, rechemat, zice că a văzut prin spitale mal mulţi romtnl răniţi de ovrei înainte de a începe devastările.
Maria Ruliala a fost bătută de un individ dar nu ştie de cine.
Martor Grinbaum, cismar, este introdus.
I. D-ta ce ştii?
R. Efl nu ştiă nimic (rîsete).
I. Nu ţi s’a spart prăvălia?
R. Asta da, şi mi s’a făcut multă pagubă; dar mulţumesc lui D-zefl că am scăpat cu viaţă (rîsete).
I. Cunoşti pe cine va?
R. Nu cunosc pe nimeni.
Herman Krokmoling, cîrciumar, zice că i s’a spart prăvălia de o mulţime, în capul căreia se afla Kitic. Apoi s’aă spart porţile din curte şi l’afi şi bătut.
Charlota Krokmoleneg, zice că a fost şi ea lovită, şi a rugat mulţimea să-mi lase copiii.
Pizner,*zicejcă ICitic i-a spus : «Jidane, vrei drepturi, să-ţi daă efl drepturi»..
Atît ministerul public cît şi apărarea renunţă la ceM’alţl martori.
Şedinţa se ridică la orele 5 şi jumătate. Dezbaterile vor continua şi se vor termina azi, MercurI.
Din Piatra-Ni primim următoarea depeşă, cu data de 11 Martie:
D-lui Laacar Catargiu.
Azi, tribanalul, în unanimitate, a achitat pe toţi membrii fostei administraţiunî comunale conservatoare, implicaţi ţ într’un proces politic pentru nişte pretinse abuzuri.
Soldaţii d-v. sinceri devotaţi aii fost şi vor rămine tot-d’a-una fără pată.
Const. Isâcescn.
Un ministru a declarat eri la Uameră umil deputat guvernamental, că guvernul se va retrage spre a dovedi d-lui Aurelian, că credinţa dizidenţilor tn formarea unui nou cabinet liberal este neîntemeiată.
Procesul abatelui Morisseau, care trebuia să se judece eri înaintea Curţii cu Juraţi din Iaşi, a fost amînat, procedura nefiind îndeplinită.	.
Comitetul parlamentar al coaliţiei liberale se va întruni mîine pentru a sistematiza lupta de obstrucţionizm in contra budgetelor.
Se vor desemna 15 deputaţi, cile doul la budgetul fie-cărut minister, pentru a conduce campania.
Din Paris ni se transmite următoarea telegramă cu data de 10 Martie:
D-lui Lase ar Catargiu.
Aflînd astă-zi cele petrecute la Creditul Rural, am trimis telegrafia demisia mea de consilier.
Goorg-e C. Philipescn.
M. 8a Regele va trimite o misiune militară la Dresda ca sâ reprezinte Curtea Romînâ la serbările ce se vor da în ziua de 23 Aprilie stil nofl, cu ocazia aniversării naşterel de 75 ani a Regelui Albert al Saxoniel.
D. Sturdza a decis să nu mai aeiste la şedinţele Camerei.
Scuza pe care o invoacă e că trebue să aziste pe d. Haret la discuţia legel invăţămtntului secundar şi superior la Senat.
Consiliul judeţean din Tulcea a votat creditul necesar pentru instalare de linii telefonice prin toate comunele din judeţ.
Ştmbătă, 14 Martie, ziua proclamării regatului, se va oficia un Te-Deum la Mitropolie.
Şedinţa de azi a Camerei va începe cu deavoltarea interpelării d-lui G, A. Scor-ţescu in afacerea Vachtel.
D. Scorţescu n’a vorbit ieri asupra acestei cestiuni, deoarece d. Aurelian nu era faţă la şedinţa de ieri a Camerei.
Tot azi va vorbi d. Emil Costinescu în cestiune personală, de şi i-s’a somunicat că cestiunea personală cerută de d-sa a fost ştearsă de la ordinea zilei.
D-sa însă e hotărit, în cazul cînd i-s’ar răspunde in sensul de mai sus, să ceară cuvîntul pentru o explicaţie.
Sub titlul «Ancheta la notariat», ziarul Dreptatea a publicat că ministrul justiţiei ar fi numit o anchetă la secţiunea de do-tariat a tribunalului Ilfov şi că membrii co-misiunel: d-nil Filitis, secretarul general al ministerului, d. Năcescu directorul diviziei administrative şi procurorul general Slă-tescu sunt puşi pentru a cerceta neregulaii-tăţl de cari s’a făcut culpabil preşedintele secţiunel de notariat.
întreaga povestire a ziarului liberal-de-mocrat este absolut inexactă şi regretăm că confratele nostru a căzut victimă uuel Îndrăzneţe mistificări.
Iată cum shfi lucrurile:
D. Paraschivescu, preşedintele secţiunel de notariat, a făcut un raport ministerului de justiţie, arătînd că lucrările acelei secţiuni sunt foarte aglomerate şi că sporirea personalului este imperioasă.
D-nil Filitis şi Năcescu afl cercetat la tribunal, la ce anume servicitt vor fi întrebuinţaţi funcţionarii noul, cari se cereafl de d. preşedinte, şi afl găsit că cererea făcută era întemeiată.
Atlta tot.
Aseară s’a dat un mare prînz diplomatic la Palat, la care afl participat d. Fonton, ministru al Rusiei, contele, contesa şi d-rele Bray, marchizul şi marchiza Becc.aria d’Iu-cisa, d. d na şi d ra Henry, Sir Kennedy, baron Gevers, d. GeorgevicI, Kiazimiebey d. Miucevicl, baron Aerenthal şi Aixan-, dropol, precum şi miniştrii cu soţiile or şi preşedinţii Corpurilor Legiuitoare.
Operaţiunile consiliilor de revizie din toată ţara se vor sfîrşi mîine seară.
D-na Spiru Haret a luat iniţiativa de a deschide o listă de subscripţiune publică pentru a cumpăra ttnărulul şi genialului violonist şi compozitor George Enescu o vioară Stradivarius.
D. Dim. Sturdza ţine cu orl-ce preţ ca pînă la lnchderea Corpurilor Legiuitoare sâ se voteze proiectul privitor la modificarea legel minelor, precum şi proiectul de modificare a lege! Căilor Ferate de interes privat.
Buletinul Economic
10	Martie.
Bursa din Bucureşti.—Nu 8vem de semnalat nici o mişcare în tlrgul împrumuturilor publice; cursurile continuă a fi staţionare.
In schimb, constatăm o scădere, nu prea simţitoare, în cursurile acţiunilor Băncel Naţionale şi a societăţilor de asigurare Naţionala şi Dacia-Romînia. Acţiunile Băncii Naţionale afl pierdut într’o singuiăzi 15 lei (2 150 faţă cu 2 1(55), ale Daciel-Ilomîniel 3 lei (471 faţă cu 474), ale Naţionalei cu 3 lei (578: 5751. Scăderile sunt datorite specula-ţiunCI « la baisse, care a reuşit să scoboare cursurile, deşi cererile, mal ales pentru hîr-tiile societăţilor de asigurare, erafl mal abundente acum în ajunul adunărilor generale.
Sub influenţa cursurilor din streinătate, schimbul e de asemenea în scădere. Cotăm : cek Londra 25 30—27V». — etk Paris 99,40, cek Viena 210'h-lO,—cfk Berlin 123.50.
Bursele streine. — La toate bursele din streinătate tendinţa continuă a fi fermă, dar fără multă animaţie. Iu politica internaţională nu s’a produs nici un eveniment nofl care sâ turbure liniştea finaueiarilor.
Retragerea cuirasatulul german Olden-burg din apele cretane, ca manifestaţie a Germaniei în contra caudidaturel prinţului George al Greciei pentru postul de guvernator al Cretei, n’a impresionat în sens defavorabil. S’a ştiut imediat că Germania ţiue să nu se facă solidară cu consecinţele probabile ale realizării acestui proecf)’dar, ptn-Iru a nu face notă discordantă in concertul europeaD, vrea să lase mîua liberă Rusiei, Angliei şi Franţei, cari sunt direct interesate de viitorul Greciei prin faptul că garautea-ză Împrumutul elin, destinat pentru plata despăgubirii de războia către Turcia.
Reuta romlnă a rămas staţiouară pe pieţele streine.
Asociaţiuni'e ungare de credit agricol.— Ministerul de agricultură al Ungariei va de* pune lu curlnd pe biuroul Parlamentului din Budapesta un proect de lege privitor la a-sociaţiunile de credit agricol.
Proiectul are de scop să procure micilor cultivatori credite eftiue (cu dobînzl mici) şi prevede înfiinţarea, In fie care comună, a cîte o asociaţiune care va sta In legătură cu un institut central. Statul va contribui cu două milioane fiorini la constituirea fondului de rezervă şi garanţie şi cu 500.000 fiorini pentru capitalul rulant.
Institutul central va emite obligaţiuni, cărora guvernul ie va asigura, prin mijloace speciale, o mare mobilitate pe piaţă.
Asociaţiunile vor fi controlate de Stat, care numeşte un guvernator pentru institutul centra).
Intervenţia si sprijinul guvernului pentru asemenea luterprinderl, lu care iniţiativa privată joacă un rol preponderaut, de şi
controlată de Stat, a dat deja multe roade bune în Ungaria pe tărîmul comercial, industrial şi agricol._	______
STUC I JUDICIARE
Eri, d. procuror general Filitis a dat concluziunile sale In afacerea Zappn. D-sa conchide la casarea deciziunel Curţii de apel din Bucureşti pentru trei din motivele invocate de statul elen.
Iualta Curte a ainînat pronunţarea pentru ziua de Vineri, 13 Martie.
•%
Tot eri afl continuat, înaintea secţiei I-a a Curţii de apel din Bucureşti, dezbaterile în procesul dintre Compania de gaz şi Primărie. Afl vorbit d nil Missir şi Sekina, a-vocaţil Companiei.
Booimf
—	D. Mircea Opreseu, diplomat al şcoa-lel superioare de medicină din Milano, iu urma strălucitului examen depus, i s’a acordat, de ministerul de interne, dreptul de liberă practică a medicinel veterinare; în ţară.
—	Supra activitatea fizică este muma i-ritaţiunel nervoase şi a hipocondrieT. Ea turbură funcţiunile inimet şi stomacului şi curîod produce o perturbaţie generală în organism. Tuturor acelora cari voesc să’şl păstreze echilibrul celebrai şi să restaureze nutriţiunea lor, medicina modernă recomandă îutrebuinlarea regulată a reparatorului fizic şi intelectual prin excelenţă: vinul Bravais.
—r Astă-zl MercurI 11 Martie va avea loc prima repreziutaţie extraordinară a d-nel Saville cu opera Traviata.
D Saville a făcut din acest rol o crea-ţiune nouă la Paris unde a avut un succes monstru. Opera a fost cînlată de 12 ori de-a rîudul şi d-na Dumas, autorul piesei, a trimis artistei o scrisoare In termenii cel mal măgulitori, In care declară că d na Saville este cea mai bună Violetta. îndată după teripiuarea reprezintaţiilor d na Saville va pleca la Paris unde este angajată pentru a cînta din nofl îutr’o serie de re-prezentaţiunl a operei Traviata.
Vineri 13- Martie* d-na Saville va cînta Lucia ca tenorul Ferrari şi cu baritonul Polese, artişti distinşi aduşi într’adins din •Milano/ I u k ojfo ăLsish eenita lunuri A
DI V HKSE
jm^iAPiTALi
Un scandal. — Luni seara, trecătorii din strada Clmpineanu aii fo*t martori Ia un scandal provocat do un vechio pensionar al închi-sorel l’Amigo din Biuxelles, un oare-care Mi-hail Protopopescu, fiiul preotului Ion de la biserica SI. Visarion.
lată in cite-va cuviute faptul :
Trecînd într’o birjă doul d-nl, dintre cari unul era tinărul Victor Metz, numitul Pioto-popescu, însoţit de alţi doul tovarăşi al săi, se repede asupra lor şi le aplică mal multe lovituri de bastoane.
Poliţia intervine ; don-juanul Protopopescu insă, rezistă. El loveşte pe sergenţii cari voesc a’l conduce la secţia 6
D. comisar Brăiioiu, care se afla din întim-plâre prin împrejurimi, ia cuvenifele măsuri pentru ca scandalul să înceteze.
In acest timp, un tovarăş al agresorului se repede asupra tînărnlul Metz, şi ameninţlndu-1 cu uu ciomag, îl pretinde suma de 35 lei, pentru a achita o notă la Alcazar. Din nişte sentimente inexplicabile, d. Melz" se execută, iar zurbagiul Protopopescu este abandonat poliţiştilor, cari 11 conduc la secţia 6, unde faptul s’a anchetat.
■	. . . DINŢARĂ
Ţrim» misterioasă. —Din R.-Sârat ni se
sene ti în comuna DîinbeştI s’a descoperit o crimă îngrozitoare, fără ca pînă acum sâ se fi putut da de urma autorilor,
Săteanul Vasile Budacu, din acea comună, a fost găsit asasinat, tu fundul unei vă'cele care ducea spre locuinţa lui.
Nenorocitul avea capul despicat de o lovitură de ciomag, iar trupul inlrcg era eiopăti?. de lovituri de cuţit.
Autorităţile' şi parchetul locâl afl luat toate măsurile pentru dovedirea, ucigaşilor.
Moarte oribilă. — O lntimplare îngrozitoare a emoţionat alaltăerl întreaga populaţiune a comunei Ariceşti din judeţul Prahova,
Simion Zamfir, morar, In servi'ciul d-îuf Ciil-bet, din acea comună, voind să ungă roata morii pe cînd aceasta funbţiona, a fost apucat de roată şi strivit cu desăvirşire.
Moartea a fo.st instantanee.
Cu multă greutate cel-Tal'ţl oameni din serviciul murei,-atl putut scoate din roate cadavrul nenorocitului, prefăcut în bucăţi, mutilat în aşa fel în cit nu mal avea formă omenească.
Parchetul a fost avizat şi in urma cercetărilor legale a autorizat lnmoriplutarta.
DIN STREINĂTATE
Un crnd fel «le răzbunare. — Intr’un sat din Ungaria, o femee aflindu se pe patul de moarte a destăinuit preotului o taină groaznică. A spus anume că în tinereţe dîusa a furat pruncul unul om diu comună, din răzbunare că acel oin nu a luat-o pe dtusa de soţie şi s’a căsătorit cu altă fenree. Dfnsa a dat pentru creştere copilul uuel femei din alt sut, câreiu i a spus că este al diusel. Crescînd mure, l’a adus în satul el, şi l-a dat servitor la casa părinţilor săJ. earî nu bafl cunoscut. A’cl a slujit mal mu ţi ani avîud purtarea cea mal bună. 1 Murind stăptnul săiî, rlud ttnărul ajunsese la vîrsla de a se căsători, după îndemnul fe-ineel care ’l furase, ej, după trecerea anului de jale, s’a cunuuat cu văduva fostului sătl stăpîn, adică cn mama sa ! Şi nu s’a ştiut nimic. A-cmn, în urma mărturisire! feineel vinovhte, s’a aflat oribila intrigă şi spaima noilor căsătoriţi, fifl şi mamă, a fost îngrozitoare. Nenorocitul fiii a dispărut diu comună, iar mama sa s’a sinucis In cimitir lingă mormlntul’bărbatului sătl.
ŞT TKI MAI&tJMTJE
*	Ministerul de interne a aprobat budgetul ordiuar al oraşului Giurgifl pe exerciţiul viitor. V V ,
De asemenea s’a aprobat budgetul judeţului Buzăfl, ale cărui venituri şi ih.ltuell se ridică ta suma do 427.000 lei şi acel al cassel pensiunilor funcţionarilor judeţeni
*	Afl fost numiţi :
I). N. Prejbeanu comisar la Craiova • N Filip comisar la Huşi şi Al. Popovici comandant al sergenţilpr diu Tecuci.
*	D-nil Iordache Tiron şi I. V, Buşilâ afl
fost aleşi membri In consiliul general de Vaslui, colegiul III.
* Duminică 8 curent, după cum am anunţat, pensionarii civili şi militari din Ploeştl, lntrunindu se în sala liceului, s’afl constituit în societate alegîndu ş! Iu unanimitate următorul comitet: C. Ionescu preşedinte, eăpitan Miliăescu secretar, locot. Sterian casier şi sub. locot. Stroescu control. Tot o-dată s’afl mal înscris ca noul societari d nil C. Ienescn, locot.-colonel Vlă-descu, maior Handocş, căpitan Gika, şi Sc. Carcaleki.
H U V E L A
Cuiburi goale
Prin fereastra desbhisă spre a primi razele soarelui de iarnă—şi cu focul In sobă— el priveaţi trecînd pe cer norii în mersul lor încet, greoi, cu forme de euorme animale albe cari s’ar 11 jucal priu zăpadă şi s’ar li spălat cu azur.
Coasta spre care Curgeţi rîuleţul era ca un satin întins şi se prelungea Intre scheletele arborilor de pe larga alee pală, pînă In valea care se arăta îndepărtare. Mal încolo, colinele se Inâlţafl acoperite de ceaţa pădurilor, de crăcile grele, şi formafl un depărtat infinit, vag şi plăcut.
Flăcările lemnelor din foc daă împrejurul lor, aproape de el, o căldură intimă de huduar.
^ Erafl la dînşil acasă, în faţa întregului spaţifl.
Acolo, departe, natura întreagă; aci el singuri.
Cît de frumoasă imensitatea cerului aşa de curat şi diafan că te aştepţi cîte o dată sâ vezi îngerii trecînd In zbor.
Cit e de dulce reculegerea a două inimi gingaşe In strîmtoarea mfnglitoare a camerei iubite !
Micile paradisurl fac adesea mal mult de cit marile ceruri.
. — Bună ziua, Doamne ! şi se sărutară In gară.
Dar pentru că ea împinse făţărnicia inocenţei— ab ! răutăcioasa! —ploă la nevinovăţia cea mal rnare, zise de o dată dînd cu pumnul tu masă :
—	Vreafl să prinz păsărele în cuiburile din pădure. t;
El II zise că fiind iarnă du erafl fol pe arbori şi nici păsărele în cuiburi.
Dlosul pierduse de multă vreme obiceiul să se opuie chiar In glnd capriciilor răutăcioasei copile; la fie-care din dorinţele Ju-lietel, el zicea:
—	Ajută ’rol doamne!
Iudatâ, înfăşurată biue la blăul, ea a-Ibrgi, el o urma, pe alea pală şi cînd fură în pădure scuturată de vîntul iernel şi de razele soarelui ea căută cuiburi prin ierburi şţ prin ramurile de jos sărind şi dînd ţipete ca o copiiiţă.
Cuiburi găsi, dar fără păsări, cuiburi din primăvara trecută, In cari nu rămăsese măcar nu fulg.
Ei căută merefl, dar nu află nici mă^ar un biet piţigol acoperit numai cu puf, nici o cioclrlie aproape goală, tremurindă, care să deschidă ciocul săfl galben.
—	Ah ! da, zise dlnsa, suntem în Februarie şi nu afl venit păsărelele!
Pe urmă, îughesuindu-se în el, mlngăi-toare, cu aerul unul copil care se teme de bâtae, zise :
—	Sunt" e proastă, nu e aşa ?.,.
i Şi nu mă îndoesc că o sâ rlzl de mine.
El îusă răspunse cu tristeţea acelor cari afl pierdut orl-ce speranţă:
—	Am oare dreptul să rlz efl de tine Julieta, efl, care sub zăpada iuimel tale goale şi reci, ca un .cuib de iarnă, plodesc In zadaV de atlta amar de vreme deşteptarea păsărel: Amor ?
1	Ţatnlle Mendl*#.
Dr. PAUL ELEUTEBESCU
Mânios
St A MUŢAT Strada Regulă, No. 8
Consultaţiunl de la orele 2 -3 p. m.
, Consultaţiunl grauite Luni si Vineri de la . 1—2 p n
Depeşile de azi
Serviciul «Agenţiei Iiomîne*
Londra, 10 Martie.'— Camera Comunelor. D-nu Gurzon anunţă că Menelik ar fi numit pe contele Leontieff, gufreruator general al provinciilor ecuatoriale.
Paris, 10 Martie.— Senatul a adoptat, cu 233 voturi Contra 16, proectul sporind taxele de vamă asupra poreilor, şuncilor şi grăsime! de porc.
Barcelona, 10 Martie.—Iu urma tfnel ceţe ruarl, Sţeanterul Oraşul Roma s’a nisipat pe doasla? Miuorcel. Pasageri», echipagiul şi lorespoudenţa afl scăpat. Se crede că pachebotul este perdut.
Paris, 10 Martie.—Consiliul de miniştri ee S’a ţinut azi la Elisefl, a fixat la 26 Aprilie data alegerilor legislative, lăslnd Camera deputaţilor liberă să fixeze ziua separaţiu-nel sule.
D. ILinofaux a confirmat Înţelegerea sta-Pilită intre Franeia, Engiitera şi Rusia In privinţa garantării împrumutului elenic. A-ceaslă garanţie coprinde totalitatea iudem-iuţaţei ce,are de, plătit Grecia.
Atena, 10 Martie. — Azi la Camera deputaţilor a fost o şedinţă furtunoasă cu ocazia înaintărilor in armată, ce ciţi-va deputaţi consideră ca neoportune. Generalul Smolenski apără armată.
Autorităţile turceşti din Tesalia au arestat pe Petreddin, deputat musulman în parlamentul elen.
Belgrad, 10 Martie. — Starea sănătăţii Regelui Alexandru continuă a se Îmbunătăţi.
Roma, 10 Martie. — Camera deputaţilor. Afluenţă mare cu ocazia discuţiei raportului asupra afaccrel Crispi. Deputaţii radicali şi socialişti cer trimiterea afacerel Înaintea autorităţel judiciare.
Discuţia s’a ăintnat pe mîine.
D. Crispi n’a asistat la şedinţă.
UoiiNtniitlnopol, io Marile. — CoiimIHiiI de mlulţtrl, tiub prezidenţia marelui vizir, a deci*» mu
www.dacoromanica.ro
Epacu
transfere o dlvlslnne a trupelor ce ocup» Tesalla, la graniţa bulgar». — sultanul a sancţionat a-censtă decislune.
Circulă şlirea că în ultimele zile s'a ţinut în mahalaua EJnb, lingă Fanar, o şedinţă secretă a tinerilor turci. Cercurile din YI-diz-Kiosk sunt foarte preocupate de această afacere.
Afară de asta se anunţă că 14 revoluţionari străini şi armeni, proectînd un atentat, locuiesc la Constantinopol.	w
S’a ordonat o anchetă severa asupra acestor două afaceri.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPCTATIEOR
Se flinta de ta IO Martie
*	(Urinare)
Se intră In ordinea zile!.
Se dă citire proiectului prin care se a-oordă ministerului domeniilor un credit de 1.300 000 le! pentru participarea Roratniel la expoziţia din Paris.
D. Dobrescu-Argeş face cîte-va întrebări.
D. An. Stolojan, ministru de domenii, spune că secţiunea romînă de la expoziţia dia 1900 va fi cit se poate de bogată şi impunătoare.
D. G. Dem. Teodorescu, în contra proiectului de lege, spune că locul destinat nouă la expoziţia din Paris fiind foarte mic, nu pricepe despre ce fel de expoziţie «frumoasă şi impunătoare» vorbeşte d. ministru.
D. G. A. Scorţescu arată că acum cîte va zile, cînd d. ministru al domeniilor a fost interpelat asupra participărel noastre la expoziţia din Paris, a spus că totul e regulat, că comisiunea respectivă a fost numită, iar a'-tă zi vede cu regret că nimic nu e făcut.
D. An. Stolojan spune că nu d sa este vinovat pentru aceasta, ci un altul pe care nu vrea să-l numească.
Comisiunea nu se poate numi de cit prin-tr’o lege specială. Regulamentul e gata încă din anul trecut. A trebuit să se vie lntîiă cu proectul pentru conversiunea datoriei publice şi apoi cu Expoziţiunea.
D. iV. Fleva spune că nu e adevărat ceea ce a spus d. ministru al domeniilor, şi anume că dacă sunt bani, expoziţia se va face într’un timp ori cit de scurt. Dar d ta, d-le ministru, al declarat într’o şedinţă precedentă că comisiunea e numită şi acum declari că pentru a numi o ast fel de comisie iti trebuie o lege specială. Aceasta e o incorectitudine, d-le ministru, şi ar fi bine să fiţi mal corect faţă cu Paria-incntul-
Dar d. Stolojan vrea să facă şi din numirea acestei comisiunl un mister. Toate actele băncei ministeriale smit ascunse şi o uite. (Aplauze).
D. ministru spune că n’a putut să facă nimic pînă acum din cauza lipsei de fonduri. Cred şi «ii. —zice oratorul. — fiind-că banii se cheliuese penttu fondurile secrete.
Oratorul termină declarîndu-se, în principiu contra creditului.
Se pune la vot cu bile luarea în considerări- şi rezultatul este:
Votanţi	'	93
Bile albe pentru	61
» negre contra	32
Proiectul s’a luat în considerare. Articol-le se votează nemodificate.
Legea în total se pune la vot cu bile şi întruneşte :
Votanţi...............70
Bi-e albe pentru • • • 61 » negre contra • • • 9 Legea s’a primit.
Interpelarea d-Inl Scorţescu
D. G. A. Scorţescu îşi dezvoltă interpelarea privitoare la ueregularităţile găsite cu ocazia anchetei ce d. prim procuror Sărâ-ţeănu a tăcut la peuitenciarul Văcăreşti.
D. Scorţescu începe prin a spune că printre alte multe pricini ale transferărel d-lul Sărâţeanu la Galaţi, ar fi şi această an-cht tă.
Interpelatorul spune că deţiuuţiior li se permite să aibă asupră-’c bani pe cari ÎI întrebuinţează la jocuri de noroc. Mal mult —zice d. Scorţescu —s’a găsit un elelier pentru fabricarea cărţilor de joc !
Neregularităţile acestea se produc şi din cauza lipsei de control. De la 92 şi pînă astă zi nu s’att făcut penitenciarului Văcăreşti de cît două inspecţiunl.
Oratorul, terminlnd, cere să se pună capăt răului.
D. Ferechide, ministrul internelor, răs-punzînd d-lul Scorţescu, coutestă afirmaţia interpela torului cu privire la transferarea d-lul prim-procuror Sărăţeanu.
Cu privire la neregularităţile ce se comit la penitenciarul Văcăreşti, d. Ferec hi di caută să arate că ele nu-s aşa de grave cum le-a zugrăvit interpelatorul.
Se cere închiderea discuţiei.
După ce vorbeşte d. Scorţescu contra în-chiderel, discuţia se închide.
Interpelarea d-lnl Dobrescu-Argeş
D. Dobrescu-Argeş are cuvîntul peutru a-şl dezvolta interpelaraa ce a adresat d-lul ministru de interne ^u privire la falşificarea băuturilor spirtoase.
I). N. Fteva: Camera nu mal e lu număr. D. B. Epurescu, care prezidează, roagă pe orator să vorbească, de oare-ce Camera e lu număr.	1	Vv . ,
D. Ceaur-Aslan se duce la tiibună şi spune d lui Dobrescu să nu mal vorbească; de oare-ce băncile sunt goale.
I). Dobrescu încetează de a vorbi.
D. B. Epurescu : Rog pe d. orator să continue a-şl dezvolta interpelarea, de oarece d-nil chestori din noii m’att asigurat că Adunarea e complectă.
D. Ceaur-Aslan : Eti văd incinta goală. D. Epurescu : Dacă uu vor să asculte pe orator, ce pot face eC ?
D. Dobrescu Argeş . El bine, d-lur, dacă credeţi că cn modul acesta mă \ eţl putea Împiedeca de a spune tot ee vreafi, vă înşelaţi. Voiţi intra pentru astă seară In des-voltărl, peutru ca mliue, cînd voiţi avea
Camera în număr, să pot desvolta subiectul Întreg al interpelărel mele.
Chestia falşificărel băuturile alcoolice este foarte gravă, mal gravă de cit ne închipuim noi.
D. Fleva : Acum fiţi sigur, d-le preşedinte că Adunarea nu mal e In număr, de oare ce m’am convins prin mine însu mi despre aceasta.
D. Ferechide susţine ca oratorul să con-tinuie.
D. Dobrescu-Argeş : Nu pot vorbi fără auditorii!.
Conslatîndu-se că într’adevăr Camera^ e incomplectă, şedinţa se ridică la orele 41>0.
Şedinţa de la 11 Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşedinţia d-lul B. Epurescu, vice-preşedinte.
Prezenţi 115 d-nl deputaţi.
Pe banca ministerială d nil Gogu Canta-cuzino, G. Palladi, general Berendeiă, M, Ferechidi.
D. C. Politimos întreabă biuroul de ce nu s’a pus la ordinea zilei interpelarea sa cu privire la chestia evreiască.
D. Argliir depune o petiţiune.
D. Dim. Giani, care ocupă fotoliul pre-şidenţial la orele 2 şi 15, anunţă că d. C. I. Stoieescu, raportorul general al budgetelor, a depus raportul asupra budgetelor.
jD. N. Fleva cere să i se pue la dispo-ziţiune actele relative la reparaţiunea făcută anul trecut vaporului Meteor şi la naufragiul aceslul vapor.
D. G. A. Scorţescu cere să i se pună la dispoziţie actul No. 45.892 13281 M. de la biuroul AL Z. al C. F. R.
Se intră în ordinea zilei.
D. G. Dobrescu-Argeş continuă a-şl desvolta interpelarea sa începută lu şedinţa de erî şi privitoare la falşificarea băuturilor alcoolice.
8ENATFF
Şedinţa de la Ml Martie
Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub pre şedinţa d-lul N. Ganea.
Prezenţi 80 d-ul senatori.
Pe banca ministeriala d-nil D. Sturdza şi Spiru Haret.
Se fac formalităţile obicinuite.
La ordinea zilei discuţia generală asupra proiectului de lege al Invăţâmlntulul secundar şi superior.
D. V. A. Ureche începe prin a spune că după 40 de ani de amestec lu treburile în-văţămlntuiu) nu poate să tacă asupra a-cestuî proiect de lege.
Istoricul învăţămîntulul nostru, spune oratorul, nu are un trecut mal mare de un secol. EI începe de la 1775, suferind oare-carl întreruperi. D. Ureche face istoricul învă-ţămtntuluî de la Vasile Lupu, trecînd prin domuia lu! Brîncoveanu.
Pînă la regulamentul organic, nu este vorba de lnvăţămînt secundar.
In Moldova, spune oratorul, şcoalele atî fost influenţate de şcoala Polonă şi toţi bărbaţii iluştri moldoveni sunt eşiţl din acea şcoală.
In Muntenia şcoala este o sucursală a şcoalel greceşti din Constantinopol.
După 1775 şcolile din Moldova şi Muntenia primesc o modificare: se introduc limbile clasice.
Modificările au fost apoi numeroase. Foarte multe proiecte de legi ati căutat să reguleze lnvăţămîntul din aceste timpuri încoace.
Aflăm cu părere de răfl încetarea din viaţă a lui N. C. Simulescu, advocat din Tlrgovişte.
Răposatul era un membru activ şi devotat al partidului conservator.
Trimetein familiei condoleanţele noastre.
Saşii din nordul Transilvaniei afl redactat un manifest., semnat de aproape 800 do alegători Saşi, în contra furiei de maghiarizare a guvernului unguresc In Transilvania.
Membrii clubului conservator din Cra-ibva sunt convocaţi în adunare gene-rfelă pe ziua de 30 Martie, spre a proceda la alegerea noului comitet.
Legaţiunea strbească din Capitală a primit aseară următorul buletin asupra stării sănătăţii M. S. Regelui Alexandru al Serbiei :
<M. S. Regele s’a îmbolnăvit de pojar, dar aşa de uşor în cit n’a luat patul.
Temperatura azi dimineaţă cu totul normală. Bubele pojarului au, început să albească şi să se cojească».
Procopifştii iar se agităl
Domnit procopiştl din Cameră şi din judeţul Teleorman aii Început iar să se agite, ceea ce însă nn-I Împiedică ca la Cameră unii dintr’înşil în cap cu d. Procopiti, să voteze merefi cu guvernul.
Se ştie că acum un an, în urma destitu* irel d-lul Mănciulescu din postul de primar al Roşiorilor, consilierii comunali în majoritate procopiştl, drept manifestaţie în contra prefectului şi a ministrului de interne aâ ales primar pe un aller-ego al d-lul Măn-ciuiescu, pe d. Bâlăcescu.
De atunci îusă s’a scurs aproape un an, aşa că d. Bălăcescu a avut vreme destulă să dizerteze din tabăra procopistă, trecînd în cea Kiriţopolistă.
Această dizertare, precum şi făgăduiala neindeplinită a d Ini Ferechide că va înlocui pe prefectul Chintescu, a supărat aşa de mult pî procopiştl, îu cît s’att hotărlt din noii să se agite, să se pună în luptă.
începutul s’a făcut prin demisiuuea a şease consilieri comunali. Demisiuniie fiind respinse de ministrul de interne, d-nil Al. C. Athanasiu, T. Marinescu, G. M. Soare, T. M. Drăgoescu, D. Christescu şi Angliei Ni-culescu atî venit în Capitală şi prezintlndu-se ministrului de interne, şi-aft relnoit de-misiunile.
Continuarea acţiunel procopiştilor se va desfăşura la Cameră prin o interpelare a d-lul deputat Bildirescu adresată ministrului de interne.
Ca consecinţă a inundaţiilor de astă-seară, în mahalaua Bădălanului din Galaţi a isbucnit cu o mare furie tifosul.
In fie-care zi mor între 6—8 oameni.
Administraţia, ticăloasă cum e şi preocupată numai de scandaluri electorale, n’a luat absolut nici o măsură.
Locuitorii din mahalaua Bădălan au telegrafiat ministerului de interne.
D. dr. Felix va pleca la Galaţi să ia măsuri de urgenţă.
-----------I -----------------------
Consfătuirea drapelisto-fievistă
Deputaţii şi senatorii coaliţiei liberale s’au întrunit aseară la clubul dra-pelist ca să discute asupra situaţiei.
După discursurile d-lor N. Fleva, Cos-tinescu, V. Lascar, Delavrancea, etc., s’a hotărît ca liberalii aliaţi să nu dezarmeze nici un moment, ci să continue cu înverşunare campania începută săptă-mîna trecută.
*
* *
In privinţa amănuntelor campaniei s’a luat încă o hotărîre definitivă. Ele se vor stabili la viitoarea consfătuire.
S’a hotărU însă în principiu, inaugurarea luptei extraparlamentare prin o serie de întruniri publice.
Campania extraparlamentară va începe prin un manifest, pe care-’l vor redacta ambele grupuri şi-’l vor lansa săptămîna aceasta.
Prin ac est manifest aliaţii vor justifica necesitatea campaniei extraparlamentare como înd pe Duminecă prima întrunire publică'în Capitală, la care vor lua cuvîntul d-nii Aurelian, Flev Costinescu, Lascar, Delavrancea şi N. T. Popp.
.	„ IV	iV f ♦ V
* *
In privinţa campaniei parlamentare s’a ho.ârtt ca la toate cele 2—3 interpelări ce sunt la ordinea zilei, să ia cuvîntul cel puţin cîte trei oratori şi să se mai anunţe o serie de interpelări, ca ast-fel să se zădărnicească discuţia bugetului.
Astăzi se va mai anunţa guvernului o interpelare în chestiunea gravelor destăinuiri ale acuzaţilor în procesul devastatorilor, cari aii declarat că au fost îndemnaţi de poliţie să facă devastările.
Tribunei i şe scrie din comuna Ală-mor următoarele:
«De cînd cu cazul lui Gebrge Floreâ, care in stare de beţie a aruncat în circiumă nişte vorbe unor Ufiguraşi, şi s’a alarmat întreaga gendarmeria din jur, acum, ziua-uoaptea avem «norocire» de gendarmî. Er umblă noaptea prin curţile şi grădinile oamenilor, ba i-au văzut oamenii cum umblă noaptea cău-tlnd prin gropi şi părae. El cred, câ in fie care tufa, sub fie-care buriană sta ii ascunşi revoluţionari valahi»,
Procesul devastatorilor
Ziua a doua
Şedinţa se deschide la orele 12 şi jumătate.	.1
Se acordă cuvîntul d lui prim-procuror Caracaş, pentru a-şl susţine rechizitoriul.
D. prim procuror arată origina, acestei afaceri: îutrunirea evreilor pentru a protesta contra legii recrutărel, contra manifestările studenţilor pornite diutr’uu punct de vedere patriotic. S’atl găsit, zice reprezentantul ministerului public, oameni cari afl căutat să profite de aceste circumstanţe, dar cel mal mulţi au urmat curentul într’un mod inconştient, E greii îu asemenea mişcări" populare a se stabili biîie responsabilităţile.
Agenţii de poliţie afi fost surprinşi în faţa unei asemenea mişcări populare, şi n’afl putut aduce aei de «lt pe cel prinşi din întlmplare. Din aceriia cui mal mulţi sunt inconscienţl, şi merită indulgentă, iar eiţl va alţii, caii afl ckut.it să pnofite, merită severitatea legii.
Pledoariile»
D. Dan zice că nu e In interesul ţărel ca să se atace- poliţia, guvernul, căci ce se va spune aci, va trece fruntariile. Adevăraţii vinovaţi sunt ovreii, cari s’afl obrăznicit In ţara noastră.
D. apărător se ocupă apoi de rasa ovreiască.
D. avocaţ Iiiru apără pe inculpatul Bă-dulescu, şi rănitne în chestie, arfttîml că uu e nici o probă în contra acestuia.
D. Locotenent Theodoreseu zice că apără pe Grigorescu, şi că nu se va ocupa nici de poliţie, nici de rasa ovreiască.
D. Preşedinte. Dacă vă veţi ţine de pro-misie, veţi fi lu chestie.
D. Theodoreseu rămîne în chestie şi termină îu două minute.
D. avocat Atauasiu apără pe Ivitic şi vorbeşte de rasa ovreiască, lnjurtnd pe ovrei.
D. Preşedinte. Ovreii! aO fost bătuţi, devastaţi, şi tot In capul lor daţi. (Rîsete)
Vă opresc de a mal face asemenea digresiuni.
D. Atanasiu continuă încă a vorbi de ovreii, arâtlnd părerile lui Napoleon cel mare şi Couta asupra acestei rase blestemate.
Dezbaterile continuă.
FETIM A OUA
Majorităţile purlaiueutare ttuuf convocate pe diMeară la o consfătuire, spre a se fixa un candidat guvernamental la scaunul de Fpfseop al ll.-Vtleel şl spre a chibzni modul cum ar trebui combătută campania obstrucţionista a coaliţiei liberale.
KPECTirOLE
lALA LIEDERTAFEL.--Astă-seară Mare Se-l rată Intim.
G
IRCITL H. I. LANGER. - Astă-zl Mercur! 11 Martie, Uigli-Liffe al 2-lea debut al Batalionului de,.dame.
t
întristaţii: Constanţa N. Simulescu soţie, Honorel, Anicuţa, Eldonora, Margareta şi Vasile N. Simulescu fii, Maria C. Simulescu mamă, Traian, Aurelia, Calipso C. Simu-Iffseu, Vasilache Dumitaresco, Ecaterjua şi G. Vesilescu, Sofia şi căpitan Al. Mareş, Sabina şi C. Negoeşcny Raluca şi C. Tlieo-dorescu, Maria P. Negoescu, Dumitrie şi Houorie Tln odorescii, fraţi şi cumnaţi, Elena şi C. Nicolaescu nepoţi, Costa he şi Ecaterina Manolesc.u, locot.-colone Dimitrie şi Casuca Daneovicî, Torgu şi Elena Danco-vicl undit. Sache şi Calipso NegoeseU. Eu-frosina Voinescu şi fii, veri, atî profunda durere a vă anunţa perderea prea iubitur lui lor
NIGQLAE C. SIMULESCU
In etate de 37 de ani
liicetat din viaţă Duminică 8 Martie a. a., ora 2 dimineaţa. Serviciul funebru se va ofiria In biserica Stolnicu, Marţi 10.curent, ora 2 p. m., de unde cortegiul va porni la Cimitirul central.
Tirgovişte, Martie 1898
Antmcfâ
Se aduce ta cunoştinţa că noua Moara
de Artă din Corabia, judeţul Romadatt, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-iul Telemiujiie Caravia a îceput a funcţiona produclnd
Făinurile cele mal bune
de toate calităţile, fiind recunoscută supario ritatea grîneior din acest judeţ.
Pentru orî-ee informaţii a se adresa la dSiiî 155 CARAYIA «fc MAVROKEFAbO
CORABIA
Dr. Pompiliu
Medic al EFORIEI SPITALELOR
s‘a mutat !n
Strada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 ConsultaţiunI în toate zilele de la 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m.
MercurI şi Vineri, consultaţiunl gratuite pentru săraci la aceleaşi ore.
MOŞIA COPACIU din Ylaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Ylaşca în ziua de 27 Martie 1898.
Doritorii se vor adresa d-nilor SAMI & ARTHUR, Strada Cara-georgevicî No. 3.
Dr. MENDELSOHN
de la Facultatea din Paris
Moale tle JFemeî st fie Copil
Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m.
45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare si priit Calea Victoriei 86.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publieaţlnne
D. dr. David Grănberg (acum prin botez Dumitru), din comuna DrăgăşanI, judeţul Vilcea, a făcut cerere Ia acest Minister pen-ru schimbarea numelui săă patronimic de tGrflnberg» în acela de «Galian», spre a se numi «Dumitru Galian».
Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevâ zut de alienatul 2 al zisului articol.
Ha înrhtriat b Sf GhaorgEe a. c. cauţi lllbllll leii sc.ie din strada Traian No.
193 compuse din 3 corpuri de clădire. Primul din stingă compus dintr’un salon, aptre, 2 iatacuri, o sufragerie, bucătărie, cămară, magazie şi pimniţă. Al doilea din dreapta, salon, antre, iatac, sufragerie, bucătărie şi magazii Şi In fund două odăi cu galerie şi bucătărie.
* In strada Preeupeţi-Noul No. 10
Ijn singur corp de clădire compus diatr’un salon, antre,. iatac, sofragerie, bucătărie, etc. boltă de viţă Şi grădină in fundul -curţeT.
Doritorii sunt rugaţi a se adresa Strada Toamnei No. 62.
I)e încltlrial
pe Bulevardul Pache Protopopes-
cu No. 15 etagiul I, compas din 8 camere şi etagiul II din 9 camere, curte spaţioasa faţada în bulevard, chirie covenabilă.
DE VINZARE
1000 oi sunt de viuzare î i comuna Buhainiţa, jud. Neamţu, pentru informaţiuai a se adresa la d-nu Nicolae Şoaree, Piatra-N.
1 ><; închiriat
La SINAIA, do .ă vile mobilate luX'»s. îu strada Virfu!-cu-Oor No I- şi 4 bis, foarte aproape de pa-c şi g ri. V.;a No. t- so închiriază cu lei 2.200 pe ses »n ; Vila No. 4 bis cu 1200. Se închiriază şi pe unul saO mal mulţi ani.
Aceste vite im neu iâ cu un 1 >c alături sunt si do VINZARE: locul pr.nim i I 8000; Vila No. 4 bis pen cu )«( I8.O00; Vi) i No 4 pentru lei 36.000. Vil ,-le suni hipilecate la CraMt. Ss Iac şi înlesniri de plată.
A se adresa Ir p-opriVn- în BucnreştI, str. Sălciilor No. 10 bis eiagiul al 2-lea, iar în Sinaia la îngrijitorul vilelor.
r asa lumi. t» INSO
îî Medalii
AU BON JAHOINIER
«le
19 nuî
auguste clouard
fost Grădinar Şef al Capitalei, Entreprenor de Parcuri şi grădini Bucureşti, Strada Farol I, 58
MARE DEPOU
şi vînzare în gros şi de-tail de seminţe de Tri-foiu, Lucernă, Iarbă de GUnp şi Gazon pentru Livezi si Păşuni, Furagere, Graminee, Uleioase, Textile şi Economice ; rădăcini furagere ; Sfecle, Morcovi, Napi, Cicoare de cafea, etc. etc.
Seminţerie de flori de legume de tot felul. Peste 3011 de soiuri de Trandafiri, Răsaduri de fl-vrl şi arbori fructiferi.
Instrumente pentru grădinari şi amatori
POMPE şi TULUMBE
pentru stropit grădini şi florării (Serre) Maşinele cele mal noul ae Altoit Viţă Americană, după sistemul fraucez şi adoptat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii.
Stabilimentul horticol şi Pepiniera se află pe Şoseaua Grozăveşti (Gotrocenl)
Ferma de încercare in judeţul Argeş Catalogul de detail se trimite gratis şi franco la cerere.
DE VÎNZARE
Moşia PAŞCAVI -VLĂDEŞTf, departe 12 kilm. de gara FoKeştl, 4 ore de Galaţr, pă-mîut, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna Vlădeştl, plasa Prut-Horinco, jud. Covurlul, avînd peste 800 fălci teren, din care loc arabil, pădure fineţe, iihaş, carieră de prundiş, bălţi de peşte, stul'lrie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cupriuşl. Ipotecată la Creditul iural cu 130.000 lei. Se fac avantaje de plată preţului.
A se adresa d-iul A. Naun, casierul Primei Societăţi de Economie Iaşi, Strada Palatului No. 1.
Un leac eftin
In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e biae să ne aducem aminte că cel mal bun mijloc ale a vindeca guturaiurile, tuşea, bromştele, ca-tarele os1© întrebuinţarea GUDRONULUI GU-YOT. Acesta este şi medicamentul cel mal eftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de ori ce alt medicament.
De vînzare
MAHEIjE IMOSilE
fost ririomr hfisne
Se vinde în total saO In loturi marele teren cu toate eonstrucţiunile aflate pe el (fostUniou Suisse) situat îu dosul Pasagiulul Romtn şi Palatului Regal, avînd 4 faţade între stradele : Cîmpineauu, Sf. Ionică, Zorilor şi Brezoianu. Suprafaţa totală este aproape 5000 metri pătraţi.
Venitul construcţiunitor aflate actualmonte variază între 22 000—25.000 lei anual, iar terenul liber de construcţii are o suprafaţă de peste 2500 m. p.
Preţul pentru întreaga proprietate este de
400.000	(patru sute mii lei), şi se poate împărţi în mal inulte parcele coprinse in trei mari loturi diu cari: un singur lot iudivisibil cu toate eonstrucţiunile de pe el situat latre strada Cîmpineanu şi Sf. Ionică, avînd supra-aţa de 1650 m. p. cu preţul de 160 lei tn. p. Lotul No. 2 pe strada Sf. Ionică, colţ cu Zorilor, avînd o suprafaţă de 1400 m. p. divizat îu parcele cu preţul de 90 şi 100 lei m. p. Lotul No. 3 pe strada Brezoianu divizat in parcele avind o suprafaţă de peste 2000 m. p. cu preţul de SO lei m, p.
Pentru tratative şi ori-carl a’te informaţiuai a se adresa la d. R. Dcmr.treacii-SIlrca, proprietarul acestui imobil, In strada Carol I, No. 31 Bucureşti.
Se acorda înlesniri de plată.
X>e yînzare
Casele din Strada Sfinţii Spiri-don No. 49 sub Popa-Chiţu, avind curte mare şi grădină spaţioasă, suprafaţa 1800 M. P. tramwaiul la 10 — 15 paşi.
Puse la credit.
DOCTORUL S- EittiCH
SPECIALIST IN BOALE INTERNE
33, Str. Gabroveni, 32
Conmtllalliin'l iî—I p. tn.
asi
VIZITAŢI
cn o imn ba cente*a bA
„FVKNIMOAltEi LIGEI «’IJI/FIJHALK“
5. - PASAGIUL ROMÎN. — 6
Unde c sosit pentru sezonul de PRIMĂ VARĂ şi VARĂ un bogat asortiment de stofe engleze şi franceze pentru comande. CnOlALA SliJl&THin tlfj IE ti ÂRTEA
— PKR’fTTHII.R EFTINE —

AGENŢIA DE PUBLICITATE
ESEEMOBt A. S TEEl IV
Bucureşti, 15 Strada Stavropoleos (Palatul Dacia Bomania)
Are onoare de a face ciulo acul onor. public »ă se însărcinează cji ort-ce AfMiueiiirl, 1 nnerţlniil şl Reclame pentru toate ziarele din Capitală, provincie şl strei stilate cu preţurile cele mal moderate. Primeşte aauuciurl pentru orl-ce amiarurl şi AlinanaehurI din Capitală. Primeşte abonamente pentru orl-ce ziar diu Capitală, provincie şi slreinătate.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
29
J. r. JACOBSKIV
ÎNTRE VIAŢĂ §1 VIS
- 1VIELS LTHVE -
Clădirile par toate vechi, afară de ma-gasine al răror mohorît. acoperiş de ar-desie era tot ceea-ce Fjordby putea să arate ca mal noâ în ceea-ce priveşte construcţia. Casa principală, lungă şi joasă, părea sdrobită de trei mansarde înalte. Intr’un unghia avea berăria, prin-tr’altul, mal luminos, se lega cu maga-sinele. In unghiul întunecos se afla o prăvălie, birouri, o sală pentru ţărani, o alta pentru servitori, toate pline de un miros în care se simţea tutunul prost, argila bătătorită, peştele sărat; acest miros făcea aerul atit de grth că par'că ’l simţeai gustul în gură.
Dar cînd al trecut prin biurourile în care fumega fără încetare ceara roşie, şi te aflai în coridorul care despărţea localurile de afaceri de apartamentele reservate familiei, un parfum de toaletă femenină te pregătea la suava odoare a
• florilor răsplndite prin camere. Şi nu era odoarea unul buchet, nici aceea a unei flori adevărate, era atmosfera misterioasă, evocatoare de suveniruri, pe care o cuprinde or-ce locuinţă de familie şi căreia nu i se poate arăta obîrşia. Fie-care casă şi-oare pe a sa şi te face să te gîndeştl la o mulţime de lucruri deosebite : une-orl la nişte mănuşi vechi, altă dată la cărţi de joc, noi, alte-orl la | un pian deschis. Nicăerl ea nu-I aceeaşi. Poţi s’o înăbuşi sub fumul de ţigară şi sub parfumurl, dar nu s’o suprimi, ea revine, veşnic aceeaşi.
La familia Claudi, era ca un fel de miros de floare, nu de garoafă saă de trandafir, nici de vr’o floare existentă ; un miros aşa cum ţi-I închipui pe al unor crini fantastici, cu tonuri de safir mat, care ar face o ghirlandă ca nişte vechi vase de porţelan. Şi, ce bine se potrivea mirosul acesta cu marile odăi goale, cu mobilele lor vechi şi cu aspectul lor corect şi eşit din modă !
Clauzi aveafl doul copil; un fia slujbaş lntr’o Casă de comerţ în Hamburg, şi o fată în vîrstă de nouă-spre-zece ani şi numită Fennimore, după numele eroinei unul roman foarte la modă pe vremea cînd doamna Claudi era tată mare. Fennimore şi consulul eşiră întru întîmpinarea lui Erik şi Niels, la debarcader Niels fu surprins într’un mod plăcut, constatînd că verişoarasa era drăguţă : el o cunoştea numai dintr’un oribil «dagnerotyp», în care ea forma cu părinţii şi cu fratele săO o grupă încon-
jurată de o atmosferă plină de fum ; toţi aveafl în obraji o roşeaţă bolnăvicioasă şi purtafl giuvaericale al căror aur era prea scînteetor.
Dar în luminoasa el toaletă de dimineaţă, ea-I păru incîntătoare, cu bustul aplecat înainte, încălţată cu ghete pe care le legafl panglici negre încrucişate pe pulpă.
Ce roşii îl erafl buzele, şi dinţii cît de albi!
Fruntea şi tîmplele desenaţi o linie foartea curată sub dantela neagră, plină de mărgele, care cădea de pe marginile largel sale pălării.
In sfîrşit, fringhia fu aruncată pe cheifl.
Vaporul se opri; consulul puse mîna pe Erik cu care făcuse deja cunoştinţă cînd mal erafl încă cinci metri de apă între dînşil: ridicase vocea ca să vorbească cu el, ca şi vecina lui de ţărm, melancolica văduvă a unul pălărier. Acum îl făcea să admire nişte tel u-riaşl din faţa casei perceptorului şi un brik în construcţie la şantiere.
Niels mergea cu Fennimore. Ea îl arătă drapelul pe care îl înălţase în grădina spre cinstea vizitatorilor săi.
Vorbiră de familia consilierului de Stat, şi căzură numai de cît în înţelegere asupra acestui punct că doamna Neer-vaarde era «puţin... oh ! foarte puţin.. » Nu voiră să spună cuvîntul, dar Fennimore ’şl muşcă buzele şi schiţă cu mîna un gest semnificativ; zîmbiră atunci amindol, şi apoi îşi luară un aer foarte serios. Şi devenirâ tăcuţi, absorbiţi de
dorinţa de a cunoaşte impresiunea pe care o făcea unul asupra altuia.
Fennimore ’şl închipuise pe NieL Lyhne mal impunător, cu o personalitate mal bine caracterizată, — ca un subliniat cu o dungă neagră. Niels, din potrivă, o găsia mal bine de cum se aşteptase, delicioasă, aproape fermecătoare, cu tot costumul el de provincială care exagera moda.
Cînd intrară în casă şi ’şl scoase pălăria, începu să ’şl îndrepteze, cu ochii plecaţi, pieptănătura, cu mişcări de o graţie moale şi lincezitoare, el se simţi pătruns de recunoştinţă pentru aceste mişcări, ca şi cum ar fi fost nişte desmerdărl; nici în acea zi nici în ziua următoare, nu putu să se desfacă de acest straniii sentiment de mulţumire care, une-orl devenea atît de viu în cît îl apuca dorinţa de a-I mulţumi cu glas tare, că este atît de drăguţă şi de seducătoare.
Repede Erik şi cu el se simţiră la el în ospitaliera casă a Consulului. Se lăsară, după cîte-va zile, în voia plăcutului traiu de tembeli, atit de dulce Ia ţară.
Trebuiră să-şl desfăşure tot talentul lor diplomatic spre a scăpa de invita-ţiunile la soarele, Ja garăm parties, la baluri cîmpeneştl şi la reprezintaţiunile de amatori caii le ameninţaţi repaosul.
Dorea aproape ca proprietatea Consulului să fie într’un ostrov pustiii Robinson Crusofl nu fu mal spăimîntat cînd descoperi urme de oameni pe nisip, de cum era ii el de cîte ori zăreaţi pardesiu streine în vestibul, sau săculeţe de
cucoane trintite pe vr’o masă din salon.
VroiaQ mal bine să fie singurii oaspeţi, căci nici nu trecuse o săptămînă că şi unul şi altul era amorezat de Fennimore. Şi nu era iubirea matură, care vrea cu oii-ce preţ să-şl cunoască ursita, care e setoasă de siguranţă, de posesiune, de îmbrăţişări. Era acea auroră a gingăşiei care este ca un fel de primăvară în aerul care vibrează de dorin ţi în care e inelam o'ie şi un fel de nelinişte, în care este o fericire dulce. Sufletul e înduioşat, lesne mişcat, dispus să se dea.
O rază de lumină pe o apă, un freamăt în frunze, o simplă floare care înfloreşte, toate acestea capătă o putere neobişnuită. Speranţe foarte vagi se aprind de o dată şi răspîndesc o lumină de soare asupra lucrurilor, apoi tot aşa de repede, lumina se stinge: o dulce abatere urmează, umbra unul nor a trecut... Fără putere şi fără curaj, inima îndurerată se resemnează sorţel sale, plină de milă către sine însuşi, iubin-du-şl renunţarea aceasta ; ÎI plac elegiile duioase, se topeşte în oftări pe jumătate sincere.. şi iată din nofl o floare de trandafir: lumea visurilor răsare din sînul brumei cu vapori de aur pe d’a-supra pădurilor de fagi, în întunecimi îmbălsămate pe sub frunziş, în cărări cari duc unde nu se ştie.
(Va urma)
Mn cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole înainte de a vizita
CEE VI # MARE B E E O SIT BE TOT EEEUE B
MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE
REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TU. FLOTHE§ DIN GERMANIA
Bucureşti. - Strada Ililicscu-Vodă. Ao. 1 şi 3 (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti
IHn Renumita Fabrică TU. FI (i TU FU
Premiate cu MJEPA Ij IA E P AWIJft la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Eerestrău în 1891.
TEEî:11AT6REA NOUA „Flother” Model 1898. Patentată
jgjk	WST Prevăzută cu Tri pi ă Curăliloare, Trei Vîntiiri ceea-ce nu
posedă nici o treerătoare de orî-ce alt system existent, şi Tobst pentru litl-tut Por limb aplicabilă numai la TREERATOAREA „FLOTHER*
i Li	bătind pe zi 150 pînă la 200 chile mari de porumb, cu safi fără foi.
MAŞINELE
treeră mult, curat
sparge bobe- şi fără
de mălură
PLUGURI UNIVERSALE ^ MT PLUGUR
Cele mai bune şi solide, construite numai din oţel	Cu 2, 8 şi 4 Brăzdare -To
PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORURR
Semănători, manuale în lat şi în rîndurl.
Trfoare originale „HEID“ în toate mărimile cele mal bane existente.
Vînturători, transportabile cu aparat de scos mălara.
Greble de fin,—Macini de tăiat paie şi fin.
Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurî şi cu dinţi de oţel.
Răriţi, Cultivatori, Tăvălnci.	’
Părţi de reservă. — Muşamale
Secerătoare
mmm
Pive de postav. E1VT /t ¥ >6
T DE LEGAT SNOPI - CU TAIŞTIL LA „P AI EAPTA“
HARVFSTKR Comp., Bateria (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi «olide, conetrnlte dia oţel
perfecta funcţionare şl material solid al tutulor marinelor
general a Renumitei Case SITIOV Ri'lll.t’R 4- BAVMANN i <1 e IVI O 11 I pe rfect Automatice <• ■■ Vuit 11 t I
Bncureştl
Bucureşti