SERIA II.—ANTJL IV, No. 708. NUMĂRUL 10 BANI « no vi Încep la 1 şi 15 ale fle-cărei luni şl se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţie! In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; tn streinătate 50 Iul Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ MSDACTIA . No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 r ""ii Ediţia a treia MERCURl, 11 MARTIE 1898. ; HJr NUMĂRUL^lO BANÎ A Vn cfm/LK In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV . .' . , 0.30 b. Iinir » » » III . 2.— lei » . » » II ...... 3.— . » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rîndul UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ A DJM IATS TU A TI. 1 TEEEEOIY No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Guvernul Organizatorii proimncia-meutelor, redactorii mărturisiţi ai demisiunilor colective, chfezăşuitorii reintegrării ofiţerilor demisionaţi, în capul guvernului unui Stat monarhic constituţional—tată o situaţie inadmisibilă. Nu e en putinţă să existe armată cîtă vreme asemenea pilde, departe de a fi înfierate» sunt sTăvite în persoana celor dinţii demnitari ai Statnlni. Oară. totuşi, s’ar consfinţi că şi pronunclamentele sânt în Homiuia un mijloc de a pune mîna pe putere, atunci să fie ştiut că numai canalia mai poate să rîv-nească după guvern şi oamenilor cinstiţi sub un asemenea regim nu le ră-inîne decît a ceda pasul a-eelora cari prin cazărmi vor recruta pe sperjurii cari îi vor adirce la cîrmă. GUVERNUL PRQNUNCIAMENTELOR De la tribună, d. E, Coslinescu a destăinuit, în şedinţa publică a' Camerei, că demisiunea ofiţerilor a fost plănuită de conducătorii partidului liberal astăzi la putere, cari au făgăduit răsculaţilor reintegrarea lor şi în grad şi în vechime. In altă ţară, această ceată de conspiratori dovediţi, ar fi trimisă înaintea juraţilor pentru crimă de înalta trădare, prin împingerea oas-lel la rebeliune, şi la noi ea e în capul guvernului.! Intre anareliistul internaţional care se furişează prin cazărmi spre a distribui soldaţilor scrierile ce împing pe inferior să tragă cu puşca în superiorul său şi mizerabila a-ţîţare la răzvrătire a ofiţerilor, făptuită de membrii actualului guvern, nu vedem nici o diferenţă alta de cît că cel d’întîitt sunt în fundul ocnei, cînd poliţia îl dovedeşte, iar cel de la noi sunt la dreapta Tronului, pentru ruşinea patriei noastre! Şi cînd o aşa grozavă conspiraţie a putut să fie urzită de fruntaşii partidului liberal, să ne mal îndoim oare un singur moment că aceşti oameni sunt capabili de toate crimele ? Să ne mal îndoim că urzit de dascălii lor a fost asasinatul lui Barbu Catargiu, că eşit din pana lor a fost scîrbosul pamflet «Spionul prusian» că plănuită de dînşil a fost odinioară propunerea de suprimare prin revolver a Principelui Carol? Menţinerea acestor conspiratori Ia cîrrna Statului, e o primejdie naţionala, e o ruşine pentru prestigiul tarei şi datori ne am crezut să dăm ţipatul de alarmă. O greşeala comisă de un guvern se poate repara de alt guvern, o lege nesocotită se poate înlocui prin alta mal bună, dar cînd o mină criminala se atige de temelia patriei şi dărîmă baza viitoarei noastre măriri, totul e zadarnic. La ce ne mal servesc fortificaţii, înarmări, regimente peste regimente, sacrificii, un brav ostaş în capul armatei ca pe cîmpiile Bulgariei, dacă trădătorii neamului pot semăna în bştire spiritul de răsv-rătire, fără temere pentru fapta lor criminala, cu siguranţă chiar că locurile de frunte le sunt rezervate. Pentru onoarea ţărel, pentru prestigiul Coroanei, pentru demnitatea armatei, acest guvern nu trebue, nu poate să mal trăiască ! Şi dacă ue surprinde ce-va, este faptul că se mal găseşte un ofiţer romîn care să stea pe banca ministerială a conspiraţilor. LIBERAU)JIUUSTITIA Astăzi ţara e complect edificată asupra vederilor partidului liberal In ce priveşte justiţia. Unul din primele acte ale guvernului liberal a fost legea personală fâculă de d. Stătescu pentru înlăturarea unor magistraţi inamovibili, lege prin Care s’a dat o lovitură simţitoare încrederii în justiţie. : , Se ştie că, la "criticele şi protestările noastre, antoSuHegel personale şi complicii săi răspMdeaO că n’afi altceva în vedere cţ^ ’cîf întărirea justiţiei. El bine, destăinuirile fostului ministru ne lămuresc pe deplia despre dPpozi-ţiunile ce domnesc în partidul liberal faţă cu justiţia. Nu mal puţin de 35 de senatori liberali au avut de gînd să propuie desfiinţarea inamovibilităţii magistraturel. E clar. Partidul liberal e duşmanul inamovibilităţii, fiind-că printr’insa justiţia a ajuns neatirnată şi colectiviştilor le trebue un instrument servil care să le consfinţească gheşefturile şi să le acopere crimele, E bine ca magistraţii şi cetăţenii să ştie aceasta. „ALTE AFACERI..." In sfîrşif, va veni la ordinea zilei interpelarea în privinţa of ac,erei Wa htel Se ştie că atunci cînd s’a anunţat în Cameră această interpelare, guvernul, cu toate somaţiunile ce i s’au făcut, a recurs la cele trei zile reglementare. La reproşurile ce s’au adresai cu drept cu-vînt guvernului, ministrul finanţelor, d. G. Gantacuzino, a răspuns dirz : — Guvernul nu fuge, aveţi răbdare ; vom vorbi nu numai de afacerea Wcuh-tel, dar încă şi de alte afaceri.. Cuvintele acestea cit produs, fireşte, o puternică emoţiune în toată ţara. Vom vedea dacă guvernul îşi va îndeplini ameninţarea.- VERDICTUL JUCĂTORILOR Rezultatul alegere! de Ia Galaţi ne Îndreptăţeşte să revenim asupra semnificaţiei rezultatelor diferitelor alegeri parţiale, efectuate de un an şi mal bine. Am avut în acest timp alegeri de Cameră, de Senat şi de comună ; am avut alegeri de col. 1 şi de al IMea, la Caracal ca şi la BotoşânI, la Vaslui ca şi Ia Piteşti, Ia Galaţi ca şi la Ploeştl. Cu alte cuvinte, nu alegătorii dintr’un singur colegiu, dintr’un singur oraş, ori din-tr’o singură parte a ţărel aO fost chemaţi a se rosti. Nu. Rînd pe rind, aQ fost chemaţi şi alegătorii de profesiune liberală şi micii negustori, precum aă fost chemaţi şi alegătorii mari proprietari, şi nu dintr’un singur oraş, ci din diferite puncte ale ţărel. Şi ce rezultat aă dat aceste chemări ? Toată lumea îl cunoaşte. Aproape n’a tost alegere in care alegătorii să nu se fi manifestat în mod strălucit pentru candidaţii susţinuţi de partidul conservator. Candidaţii partidului liberal, cu tot sprijinul administraţiei, care a făcut toiul pentru reuşita favoriţilor el, afi căzut In mod ruşinos, iar pe alorurea, unde aiî putut fi scoşi de păr, diferenţa între voturile obţinute de el şi voturile obţinute de candidaţii conservatori, a fost aproape nulă. Voinţa alegătorilor de toate clasele şi din toate părţile ţărel reiese ast-fel neîndoios: partidul conservator este partidul în care întreaga tară şi-a pus speranţele. SITUAŢIUNEA POLITICA Delegaţfnnea guvernamentalilor. — i Con 41 ţi nu il« drapellştilor.—Cam-panta obstrucţionistă. Delegaţfnnea gnvernamentaliToV Guvernamentalii sunt atît de dispetaft de situaţia ce s’a creiatguvernului în wr* wa procesului celui mare din săptăminâ trecută, în cit de frică să nu cadă la putere, foarte mulţi dintr’înşii pledează acum, pentru împăcare. In cursul şedinţei de Simbătă de la Cameră mai mulţi guvernamentali ■ au, înconjurat pe d nii Aurelian, Fleva, &aa* car şi Costinescu, făcîndu-le apel la ufife şi spunîndu-le, că sunt hotăriţi să recxbrgă chiar şi la presiuni asupra guvernului că pacea să se facă. f . Odată curentul porniţ, s’a format un comitet de 15 deputaţi şi senatori guvernamentali care să ia iniţiativa eoqpen-trării grupurilor liberale. D-niî Dini. Sturdza şi Gogu Cantţicu- sin o ştiu despre pregătirile ce se fac,[dar pînă acum n’au luat absolut nici o Holă-rîre. Aceste pregătiri ai* dat naştere ‘ la zvonul, neîntemeiat de alt-fel, că tratativele de împăcare s’ar fi reluat Condiţinnile ilrapellştllbr L văruia în mare parte i se datoreşte Prosperitatea Creditului, elementul care In t o categorică somaţiune Voinţei Naţionale. Se ştie că ziarul guvernamental, In ajunul devoltărel interpelărel d-lul Fleva, a afirmat că va executa pe drapelîştl, desvăluind o mulţime de incorectitudini ce ar fi săvtrşit aceştia In timpul guvernului d lui Aurelian, dacă oratorii disidenţi nu vor fi moderaţi tn ruvlntările lor cu ocazia dezvoltărel in-terpelârel d-lul Fleva. Execuţia trebuia să aibă loc imediat după terminarea discuţii la Cameră. Discuţia aceasta s’a terminat de mal multe zile şi lotuşi Voinţa nu s’a ţinut pînă acum de ffigăduialâ. Drapelul dar a somat-o să spuie tot ce ştie şi cit mal repede. Ne prindem că Voinţa nu se va tine de cuvlnt, cu toate că discursurile disidr nţilor «fi fost zdrobitoare pentru banca ministerială. Unii afirmă că atunci clnd Voinţa a făcut această declaraţie nu a avut in vedere de cît să facă şantaj, să intim deze pe dra-peliştî. E adevărat că şantajul nu a reuşit, dar pentru asta nu’i vinovată Voinţa. DIN STREINĂTATE Statele-Unite şi Spania Ştirile despre diferendul -ispano-anierican se mărginesc aproape în continuarea pregătirilor de războiţi fără ca totuşi raporturile dintre cele două puteri să fi devenit mal încordate. Din contra, s’ar putea observa o oare-care îmbunâ-ţire care se manifestă foarte neted, de şi per-zistă încă neliniştea asupra complicaţiilor ce poate provoca raportul comisiuuel de anchetă în privinţa lui Mame. Pentru ca acest raport să nu poată servi unei nouî agitaţii, el nu va fi publicat de cît atunci clnd preşedintele şi ministrul marinei vor crede de cuviinţă. Plnă acum secretul a fost bine păstrat şi pentru orl-ce eventualitate rapoitul nu va fi telegrafist preşedintelui, ci va fi rdus de un ofiţer. înarmările Iu acest timp, înarmările cou'inuă. Comisiu-nea marinei a Uamerel a v< tat în unanimitate construirea a şfaso noul torpiloare şi şease contra-torpiloare. Cuirasatele Taxat şi Massachuselfs a fi primit ordinul să se unească li Ifanipton-Roads cu incrucişătoarele Colombia. Brooklyn şi Minnea-polis. Mi natoarele Amphitrite, Terror, Mianto-nomach şi lîaritan se vor ataşa escadrei din insulele Tortugrs. Din partea sa, guvernul spaniol a trimis un eontra-ordin escadrei de torpiloare ce se ducea la Havan». Această escadră care se afla la insulele Canare nu’şl va continua drumul, cel puţin pentru moment. Datele oficiale spaniole asupra veniturilor vămilor Cubane arată că aceste venituri tfi fost în cursul lunel Februarie îndoite de cum afi fost în cursul acelei luul din anul trecut. Ar rezulta de aci că afacerile Cubei îşi reiaţi cur sul, ceea ce ar fi In contrari ere cu rapoartele senatorului american Proctor, după care situaţia generală este din ce în ce mal rea, cu tot regimul autonomist. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Tuberculoza înaintea consiliului de igienă al Capitalei La fiuele art. I este dictat ca «Pardoseala şalelor de ateliere să se stropească de mol multe ori pe zi cu apă, şi să se măture cu mătura udă. Ceva mal mult, am prevăzut un alineat în care: patronii nu pot primi elevi safi ucenici fără un certificat medical constatator de starea sănătăţel lui, certificat liberat gratuit de către medicii comunei. Sunt convins că confraţii mel’cari afi tipografii în circumscripţiile !or afi căutat pe cît le-a tost posibil păzirea strictă de către patronii a acestor Ordonanţe ; dacă mulţi dintr’-aceştia afi rămas recalcitranţi răspunderea cade asupra lor, şi la fine cînd se va discuta despre măsurile de luat, voifi propune o măsură In ceea ce priveşte aplicarea Ordonai, ţel noastre care cred că va aduce rezultate mal eficace ca j înă acuma. Mă întorc la statistica mea . Văd că din No. total al deceselor care este 4175 (pe un period de 8 ani), 650 adică peste 15 la sută, este datorit tuberculosel pulmonare Dar să vedem cari profesiuni şefi oeupaţiunl safi vîrste dă numărul cel gros. Ceea ce cade In oihl sunt copiii: 178 din cari 95 de meningită tuberculosâ şi 83 tubercul, pulm. La cel c’lnlîifi trebue considerat ereditatea. Apoi vine un No. de 170 dintre cari : sunt fete la părinţi de vîrsta de la 12 şi plnă Ia 25 ani, aci sunt multe lucrătoare de la fabrica de chibrituri şi la alte fabrici, dar cari nu s’a putut precisa, căci la fete de la părinţi cum ştiţi, excepţional se trece In registrele noastre profesia acestora. Aceasta iarăşi este impoitant, căci şi acolo, de şi pentru primul moment teama este de phos-phorism, dar in realitate, cum am putut să mă conving însu ml, tuberc.u'osa face ravagiile cele mal mari între acele nenorocite fete. De şi acestea lucrează numai la cario-nagifi şi Ia lipirea etichetelor pe cutii, insă la închiderea acestor cutii deja umplute cu chibrituri se lnttmplă, inevitabil, foarte des, că se aprind chibriturile prin fricţiuni safi manipulaţiune lor. Aerul ambiat se încarcă merefi cu vapori de pbosphor şi lţl produce tuşea. Efi Insu-ml ori de cîte ori am vizitat atelierul de Ia fabrica de la Filaret, am fost nevoit să tuşesc. Cu toate ventila-ţiunile acestor săli, cari de altminterea nu Iasă de dorit în ce priveşte spaţiul, lumina şi ventilaţia, dar cestiunea este că Mucoasa brontliiilor acelor lucrătoare se află Intr’o perpetră iiitaţie şi e de ajuns ca uua din lucrătoare să poarte In pnlmonul el barilul tuberculosel şi’l va comunica prin spută, celor-’alte lucrătoare. Dar să ne întoarcem Ia copiii mici. Vedem un număr de 83 de copil a căror etate variază de la un an şi pînă la 9 ani. Iată cum explic efi acest fapt. D voastre ştiţi ca şi mine, că în fie care au pe lingă alte epidemii de maladii infecţioase, apare aproape regulat, nu numai la noi, dar şi tn toată lumea, Rugeola cu o intensitate mal mare safi mal mică, şi apare ţinînd un timp oare-care şi dispare. Mal ştiţi că Rugeola este în tot-d’a-una însoţită de Bronchilă care în unele cazuri sa şi agravează în Brouho-pneumonie, dar în caşurile chiar cele mal benigne Bronehita e nelipsită, precum An-gina (scarlatinoasa) însoţesc scarlatina. Dar în ceea ce priveşte bronehita morbiloasă ea mal perzislă multă vreme după Insă nătoşirea copilului. Părinţii o consideră ea vindecată, copilul aleargă p’afară, se joacă cu alţi copil, Insă tot mal tuşeşte şi apoi timpul reglementar de reprimirea In clasă pentru Rugeolă fiind mal scurt ca la Scarlatină, este reprimit la şcoală cu toate că mal tuşeşte. El bine, e de ajuns ca în clasă să fie unu, doul copil tuberculoşî şi evident că aceşti copil cu bronehita morbiloasă vor fi cel mal recep-tibill. De aceea este şi cunoscută axioma clinică, că «Rugeola predispune'copiii la tu-berculosă*, da, predispune prin circumstanţa receptivităţii acelor copil, avlnd poiţile de invasinne deschise pentru barilul tub. Din aceste premize, vedeţi,[trebue deduse şi concluziunile, adică măsurile de luat, de ex. Iu cazurile de perzistenţa bronchitel la copil în urma morbilel, va trebui deci mărit www.dacoromanica.ro timpul reglementar pentru admiterea In acsă a elevilor zăcuţi de Rugeolă. încă clle*va cuvinte pentru a termina. Aţi auzit că d. vice-preşedinte,' din statistica capitalei Întregi, ne a arătat că sub raportul tuberculosel nu suntem cel mal răfl puşi In raport cu alte ţări. Bertillon, In demografia sa, arăta că decesele prin tuber-culosă formează a 7-a parte din tot. Dar că observînd scara de progresiune, se vede că această maladie tinde crescînd. El bine, aceasta se explică prin faptul următor, care este important pentru igienistul practic ş> administrativ, şi anume : Din decenii tn decenii, progresul uriaş al mesianicei în iudustrie ia o proporţie neaşteptată, maşinile se Înmulţesc, omul devine d6ră o parte integrantă infimă a unul agregat, care Ia rlndul Iul nu e dectt o parte constitutivă a diferitelor maşini cari însă pentru a funcţiona trebue să fie la un loc. De aci atelierele uriaşe de aglomeraţiunl de lucrători şi lucrătoare, într’o atmosferă confinată, Încărcată de praf, părţi nocive şi bacill. In această direcţie dar trebue să dirijăm atenţia noastră. Mal adăogaţl şi viaţa mizeră a acelor lucrători din centrele mari, lipsa de un regim hrănitor, pe de alta: al-coliolismul, siphilisul, şi apoi se Înţelege de sineşl că celula unul asemenea organism nu va resista cu succes contra invaziunel unul inimic ca bacilul Iul Kocli. Iml rez°rv cuvlntul la discuţia măsurilor practice de luat. IIFtMAŢH Este sau nu adevărat că d. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor streine, a săvărşit cea mai scandaloasă presiune asupra ministerului justiţiei ca să năbuşească acţiunea parchetului din Tulcea în contra unui simplu agent de vapor rus, care insultase autorităţile române? Şi dacă este adevărat, ceea ce afirmăm cu tărie, întrebăm: până când ţara va suferi ca slugărnicia lacheului din capul guvernului colectivist s’o umilească în faţa străinătăţii ? Oare d. Al. Djuvara nu ne ar putea destăinui ceva în această privinţă ? Deşi alegerea de episcop pentru scaunul vacant din R.-Vîlcease va face Joul, totuşi plnă azi guvernul n’a putut, să decidă nimic în această privinţă, căci în afară de candidaturile Archiereilor Ca-listrat Orleanu şi Atanasie Mironescu. îşi mal pun candidaturile şi episcopul Dionisie din Buzău, precum şi un Ar-chiereă din Iaşi. Aflăm că A. S. R. Principele Perdinand al Bulgariei şi-a anunţat sosirea în Capitală pe ziua de 9 Maiu, cu dorinţa să aziste la defilarea de la 10 Maiu. In ziua de 11 Maiu, Principele Bidgariei, împreună cu fiul său, Principele Boris, va continua călătoria sa spre Petersburg. D. N. Fleva a plecat Duminică la moşia sa din R.-Sărat ca să nu fie solicitat să se împace cu guvernul. D-sa s’a întors azi în Capitală şi va lua cuvîntul la Cameră în cestiune personală cu d. Dim. Sturdza. 0 dată cu judecarea contestaţiilor în contra listelor electorale, au început să reapară şi bandele colectiviste compuse din indivizii şterşi din listele electorale. Ast fel, eri după amiazi, un bătăuş anume Nae Mieilă, fără domiciliu stabil, omul inspectorului poliţienesc Otnescu, o insultat şi atacat pe d. Ilio M. Purendea în prăvălia d lui Nae A. Făgădăii din strada Romană, colţ cu strada Teilor, şi imputtndui că a contestat pe o mulţime de prieteni ai inspectorului Otnescu, înscrişi prin contrabandă în listele electorale, s’a năpustit asupra lui cu pumnii. Poliţia n’a crezut de cuviinţă să in-tervie. Toată lumea de la Senat a fost revoltată eri în contra biuroulul Senatului, care comite zilnic fapte scandaloase în ce priveşto administraţia internă a maturului corp. Intre multele ilegalităţi, cităm pe următoarea : (.Biuroul, în loc să înainteze pe unul din vechil funcţionari al Senatului în postul de secretar al comisiunel de petiţiunl, a numit pe d. căpitan Adamescu, care în acelaşi timp e şi funcţionar la ministerul domeniilor. Nu ajunge însă atît. Ci biuroul i a mal dat în afară de leafa de 300 lei lunar şi o diurnă de 100 Iei pe lună în contra regula mentulul. Acest cumul şi această călcare a regulamentului a scandalizat cu drept cuvînt pe multă lume. Miine se va începe la Senat discuţia generală asupra legel instrucţiei. Sunt înscrişi la discuţia generală d-nii T. Maiorescu, O. Mireescu, Or. Ştefănescu, Valerian Ursianu, V. A, Urechia, Micescu, Leonescu, M. Tzoni şi Dr. Manolesou. In conallfnl de miniştrii ţinut eri şl la care a participat şl d. Take Olani, i’a hotărlt să se scoată de Ia ordinea zilei cesiin-nile personale aled-lor ŞT* Fleva, Fm. Costlnescn, UT. T. Popp şi V. O. Morţun. Din canza acestui act atfrftrar se prevăd scene fnrtnnoase in şedinţa de azi a Camerei. Comitetul de acţiune al drape-liştllor şi lievlştllor, Întrunit aseară, a hotărlt să protesteze cn cea mal mare energie In contra acestui act. , Aflăm că AA. LL. RR. vor pleca Duminică la Slgmaringen; de unde, după o scurtă şedere, vor pleca la Abbazia. O ducesă dispărutăţ Am anunţat acum clte-va zile, după Fi-garo, că A. S. R. Ducesa Luisa de Cobiirg, fiica Regelui Belgiei, sora Archiducesel Ste-fania şi tumnata Principelui Bulgariei, a fugit din Nizza cu un căpitan austriac, contele Mattasich Keglevieh, fost adjutant al Ducelui Filip de Coburg. Asupra acestui roman senzaţional cetim între anunţurile ziarului Petites affiches din Paris următorul anunţ al Ducelui Filip de Coburg: «A. S. R. Filip, Duce de Saxa-Coburg* Gotlia, cu domiciliul în Viena, Austria, în-cunoştiinţează pe toţi interesaţii, că nu ia nici o răspundere pentru datoriile pe cari le-a contractat safl le va contracta A. S. R. Luisa, Ducesă de Saxa-Coburg Gotha». Iu legătură cu acest anunţ, Loir din Bruxelles, anunţă următoarele : «Ducesa Luisa a lăsat în Nizza datorii enorme, pe cari soţul el Ducele Filip refu-zînd a-le plăti, le va achita Regele Luit-pold al Belgiei». Gazette din Bruxelles anunţă următoarele : «Ducesa Luisa s’a prezintat acum clte-va zile la Castelul Laeken al Augustului săfl părinte. Aici îusă, personalul i-a interzis accesul în apartamentele Castelului». Unele ziare din Viena şi Budapesta anunţă că Ducele Filip de Coburg se va prezintă la Papa din Roma ca să solicite încuviinţarea cît mal apropiată a divorţului. D-na Simona Lahovari a primit Stm-bătă, cu ocazia parastatulul oficiat pentru odihna sufletului mult regretatului el soţ Al. Lahovari, următoarea telegramă din DrăgăşanI: Doamnei Simona Lahovari. Bucureşti. Ne asociăm din inimă la durerea d voastră vecinică şi rugăm pe D-zefl să odihnească sufletul mult regretatului d-voastră soţ şi marelui bărbat Al. Lahovari. Memoria lui va fi tot-d’auna vie înaintea noastră. Matache Constantinescu, Ion Muntenescu, C. Păunescu, Ioan Petcu, N. Săndulescu, O. Şerbănescu, Ştefan Creţeanu, II. Ma-rinescu, St. Avramescn, Bucur Şerbănescu, Costache Iliescu, D. Anastasescu, preotul N. Ştefănescu, Nicloae Ioan, St. Ştefănescu, D. Ionescu, etc. Eri, tribunalul de Ilfov a continuat să judece contestaţiile ridicate în contra listelor electorale. Numai eri tribunalul a şters 72 de neofiţi de ai lui Melisianu, din culoarea de Albastru. Printre cei şterşi se află şi consilierul comunal al Capitalei, d. Or. Micşunescu, despre care s’a dovedit prin certificate emanate de la cele cinci percepţii din Capitală, că nu plăteşte absolut nici o dare. Întrebat eri la Senat de un mameluc guvernamental, dacă sunt adevărate zvonurile despre apropiata retragere a guvernului, d. O. D. Paladi, disidentul de acum zece ani, a răspuns: — Săptămîna aceasta in orl-ce caz nu, căci ar fi trist pentru noi să serbăm ast-fel deceniul zilelor de 10, 12, 13, 14 şi 15 Martie 18981 Artiştii lirici romînl afl luminat d-lul primar al Capitalei prin d. Theodor Aslan, directorul de scenă al operei romloe, o pe-tiţiune prin care solicită o subvenţiune pentru operă din partea primăriei. Pe ziua de 1 Aprilie şoapte colo neli vor fi înaintaţi la gradul de general. Printre aceşti şoapte se afiă şi A. S. R. Principele Ferdinand, precum şi d. colonel Teii. Representaţia d-lul Moru, la Palatul A-teneulul, va avea loc irevocabil Stmbătă 21 Martie. Biletele luate sunt valabile. Doctorul Anglielescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiunî de la 8—1 seara, str. Sălciilor, 4 bis. Cronica judiciară. Din viaţa ţlgăneaacă. - Lovituri pricinuitoare de moarte»—Ştiri judiciare Maria Nicolae Şomu era biditsereasft şi soţul el era ciurar. Femeia ’şî exercita eu sîrguinţâ profesiunea sa, pe clnd soţul ’şl cheltuia gologanii lui la circiumă, mal cerind şi de la nevastă, clnd nu i se ajungea. In ziua de 9 No-embrie trecut, dis do dimineaţa, bidinăreasa îşi ia bidinelele, pregălindu-se sa plece la negoţul el. Tocmai în acest moment vine şi ciurarul de la circiuma, cerind ciţlva gologani de băutura. «Dar, bre, omule, ’şl zice nevasta, n’am acum uite, am dat toţi gologanii la chirie; clnd m'oitl Întoarce din piaţa, ţi-oifl da». Aşi, ţiganul nu vrea sa ştie şi-I eara un pumn nevestei sale. Aceasta ?o apără, jidicina bidineaua In sus şi lovind pe soţul el cu coada bidinelei. Somu se arata la spital. I se recomandă apă rece. Cu aceasta eminentă doctorie. Somu moare pe picioare, in interval de 4 zile. La autopsia se constata că pătrunsese In creerul victimei o bucăţică de lemn, moartea se datoreşte unei inflamaţii e rreerulul. La Înfăţişare, acuzata se prezentă cu un copil In braţe. Martorii, mal toate rudele mortului, frate, cumnata, mama vorbeşte bine de acuzata şi rad de mortul. Nici un pic do ură sad răs-bunare nu se vede In inima acestor ţigani. Era mişcătoare scena, clnd cumnata şi soacra acuzatei sunt chemate să depue ca informatoare. Ele In loc să Înainteze către masa preşedintelui, merg drept Ia acuzată, ’şl string miinele şi se sărută cu multa afecţiune. Public, president, asesori, juraţi, isbucnesc tntr’un ris homeric. In urma unul rechizitorid blind, rare era mul mult o apărare, al d-lul procuror Nicolad şi_ a mişcătoarei pledoarii a d-lul avocat Dan, juriul aduce un verdict negativ. Curtea pronunţă a-chitaroa. Să fi văzut la mătănii din partea ţigsncel a-«uzate clnd preşedintele ti comunică că e liberă. * * * Azi, Marţi, d. procuror general Filitis îşi depune concluziunile sale In afacerea Zappa. • * • Desbaterile di’uaiotea secţiei I-a a Curţel de apel din Bucureşti, in procesul dintre Compania de g»z şi Primărie începute de Joul, continuate Stmbătft, vor urma azi. Piua acum ad vorbit d-nil Eugen Stătescu, B. Brâtianu, V. Lascar şi Ştefan Şoimescu, avocaţii primăriei. Azi vor vorbi avocaţii campaniei de gaz. EOORRi — Amintim cititorilor că azi, 10 Martie, va avea loc la Atenetl unicul concert al celebrului tenor Van Dick, regele tenorilor. Biletele se găsesc la magazinul Gebauer. — Mtine, Miercuri, 11 Martie, celebra primadonă d-na Saville va debuta la Tea trai Naţional în opera Traviata ii care a obţinut peste tot succese imense. Biletele se găsesc la magazinul de muzică Gebauer. — Astă-seară, la orele 8 şi jum., Cercul Liber va ţine şedinţă. — Alaltă-erl s’a judecat de tribunalul militar recursul căpitanului Rovinaru, condamnat la 5 ani închisoare pentru delapidare. Recurentul a fost apărat de d. avocat Mir-cea Petrescu. Rovinaru a fost condamnat din nofl la aceeaşi pedeapsă. — Joi, 12 curent, va avea loc la palatul Ateneului, ultimul concert dat de celebrul violonist George Enescu. începutul la orele 9 seara. — Miercuri, 11 Martie, vom avea o fru-mosă serată costumată,mascatădatăde comitelui Intim In saloanele Liederlafel. Toată lumea chic şi elegantă şi-a dat deja Iutii-nire la această ultimă serată de Mi-Careme a măscel. Se fac mari pregătiri de toalete şi surprize In cit domino şi eostumele elegante vor rivaliza dînd seratei un aspect din cele mal strălucite. Afişe mari şi programe distribuite dau detalii suficiente. Buletinul Economic 9 Martie. Bursa din Bucureşti.— Eri n’a fost nici o mişcare la bursa noastră, din care cauză cursurile ah rămas cu totul staţionare. Puţinele transacţiunl în acţiuni de ale Băncii Naţionale, care ah încheiat cu 2165 pe ler-men, uu ah dat bursei noastre nici o animaţie. Numerariul a reînceput a fi abundent şi schimbul a scăzut; cotăm : cek Londra 25.337»—317»; cek Paris 100.05-99.95; cek Viena 260—2097»; cek Berlin 123.65—60. Bursele streine.— Nimic n’a venit să influenţeze eri, nici In bine nici In rfifl, (Irgu-rile financiare din streinătate, care afl consemnat transacţiunl numeroase pe cursurile din ajun, cu variaţiunî aproape neînsemnate. Renta romtnă e de asemenea staţionară. Compromisul austro-ungar.— Lumea politică şi financiară din Austria e tare indispusă din cauză că din tratativele austro-ungare asupra retnoirel compromisului, Ungaria a eşit triumfătoare. Intr’adevăr, e sigur astă-zî că guvernul din Viena e decis să supue Parlamentului austriac proiectele relative la relnoirea compromisului fără a sî Înţelege prealabil cu guvernul maghiar asupra cotei, şi aceasta însemnează că Ungaria şi-a făcut toate mendrele, că cota va rămîne cea veche, de.i Austria i-a făcut concesiuni financiare însemnate pe baza unei viitoare creşteri a cotei ungare. Dacă Parlamentul vieuez va ratifica legile compromisului fără să studii ze în acelaşi timp şi asupra cotei, victoria Ungurilor va fi complectă. împrumutul chinez.—Noul împrumut chinez de 16 milioane lire sterlinge 4 jum. la sută a fost supus subseripţiuneî publice la Londra şi la Berlin, pentru zilele de Marţi şi Miercuri, pe cursul de 90 la sută. Conversiunea bulgară.—Ministrul de finanţe al Bulgariei, d. Theodorow, şi bancherul Zankow din Sofia afl plecat la Paris spre a se Înţelege cu cercurile financiare de acolo asupra unul proiect de conversiune a datoriei publice bulgare. Insecta „San Jose“. — In America s’a descoperit o nouă insectă care e tot aşa de periculoasă pentru ai horii roditori ca şi filoxera pentru viţa de vie. Această insectă, care poartă numele ştiinţifie de Asphidio-tus, a fost numită In mod mal popular *San Josd». Ministerul nostru de domenii, temlndu-se de importaţia acestei insecte In Rominia, a luat dispoziţia ca pe viitor fructele ce vor sosi din străinătate să fie examinate de aproape. In acest scop, se vor lua de către biurourile vamale eşantilioane diu ori ce transport sosit din străinătate şi se vor trimite spre examinare serviciului viticol ; In acelaşi timp importatorii vor trebui să arate biuroulul vamal ţara şi localitatea de provenienţă, precum şi localitatea unde se îndreaptă, şi la cine anume, transporturile fructelor In chestiune. Noua cale de navigaţiune. — Lucrările pentru regularea cursului Dunărei la cataractele de la Islaz Taştalia şi lingă satul Sviniţa (Ungaria) sunt terminate si această nouă cale de navigare a şi fost deschisă vaselor, peutru momeut la mod gratuit. Drumul cel noii de la Islaz-Taştalia a fost lusemnat cu patru geamaudure negre aşezate In partea dreaptă şi cu două geaman-dure roşii în stingă, In direcţiunea curentului. Drumul de la Sviniţa e însemnat cu gea-mandure roşii fixate d’a-lungul malului la o distanţă de 400, 300 şi 360 metri una de alta. ŞTIRI MĂRUNTE * Azi se întruneşte consiliul general al judeţului Iaşi, In sesiune extraordinară, pentru a se ocupa cu budgetul judeţului. * D. căpitan Boldur Costache Victor, a fost numit comandant al gendarmilor rurali din judeţul Tutova. * D. locot. Căplescu Ernani a fost numit şef al cancelariei circumscripţiei a 11-a Iaşi a gendarmilor rurali. •Societatea studenţilor In Farmacie va da la 14 Martie a. c. In saloanele «Liedertafel» o serată dansaută cu concursul mal multor artişti. Biletele se află de vtnzare la d. M. Mal-hasovicl, casierul socielăţel, «Bulevarudul Elisabeta» No. 43. • D nil Meitani şi d. Teodorescu afl fost realeşl în consiliul de administraţie al so-cietăţel Creditului Urban. DIVERSE DIN CAPITALA Pungaşi şl criminali.—Eri după amiazi mal mulţi pungaşi s’afl dus tn cafeneaua lui Bicu Constantin din str. Clopotari 62 şi s’afl a-sezat pe chef şi băutură. După ce s’afl săturat şi afl',băut bine. pungaşii afl voit să plece fără ca să plătească. La observaţia chelnerului cafenelei, unul din pungaşi l’a lovit cu un scaun in cap şi l’a trlutit jos. La zgomotul produs, stăpinul prăvăliei vine în ajutorul chelnerului. Pungaşii s’afl repezit şi asupra acestuia şi l’afl rănit grav cu cuţitele la cap şi la mîinl. Debarasaţi ast-fel şi de stăpinul cafenelei, pungaşii afl luat-o la fugă. Io urma însă a alarmei date de vecini, trei dintre dlnşil, si anume, Nae Apostolescu, Ilie Sache şi Gavril Ionescu, afl fost prinşi de sergentul de stradă şi conduşi la arestul secţiei respective. Bicu, stăpinul cafenelei, a fost transportat In căutarea spitalului Filantropia. DINŢARĂ Ttlli&rle. — In noaptea de 8 curent o tll-hârie s’a săvlrşit In comuna VlădenI, din judeţul Prahova. Locuitorii Marin Butăruş, Anghel Butăruş şi Niculao Simion din acea comună, afl pindit In marginea drumului pe circiumarul Alexe Popa, a ire se întorcea acasă după ce icchisese prăvălia şi in momentul cînd nenorocitul trecea in dreptul lor, tlihăril l’afl lovit cu un lemn In cap şi_ l’afl lăsat in nesimţire pe linia satului. Ridicat de către vecinii cari alergaseră la ţipetele victimei, şi transportat la spitalul din apropiere, nenorocitul circiumar a sucombat pe drum. In urma măsurilor de urmărire, luate de administraţia locala, unul din ttlhărl, Anghel Bu-tăruş, a fost prins. Cel-l’alţl doul, dispăruţi din momentul comiterel crimei, sunt căutaţi de gendarmerie. Moarte oribilă. - Lucrătorul Ghiţâ N. Ivan, din comuna Urseifl, Dîmboviţa, pe clnd săpa intr’un puţ de păcură al d-lul Al. Savo-pol, din comuna BuştenarI, Prahova, la o a-dtncime de 67 stinjenl, gazele din fundul puţului afl făcut explozie şi nenorocitul a fost as-vlrlit tn aer şi sfărimat Sn bucăţi. Cadavrul nenorocitului a fost adunat bucată cu bucată şi transportat la spitalul rural, de unde tn urma cercetărilor făcute, parchetul a autorizat Inmormtntarea. Incendiul din Islaz.—Aproape de raza oraşului Brăila, se află satul Islaz, care a fost In noaptea de 6 cor. teatrul unul mare incendiu. Focul era attt de puternic, jtn cît flăcările se inălţafl ameninţătoare către cer, iar In întunericul nopţel, Brăila părea a fi luminată tn mod feeric. Acoperişurile şijfaţadele clădirilor, clopotniţele bisericeior, străzile, bulevardele Cuza şi Carol, toate erafl Îmbrăcate tnlr’o lumină roşiatică; cu un cuvint era un spectacol Înfiorător. La orele 12 şi jum. moara de cereale, proprietatea d-lor fraţi Cristoforatos, dată tu arendă d lui Cambano, a luat foc de la o magazie cu grine. Repede focul s’a întins şi asupra depozitului de făină, precum şi a camerei cu maşinele necesare. Clădirea, maşinele, precum şi grlue’e aflătoare, afl fost cu desăvlrşire distruge. Focul, care era să facă ravagii şi pe la casele sătenilor de prin împrejurimi, a fost localizat, graţie pompierilor, cart afl sosit la timp din Brăila. Pagubele sunt foarte mari. După o eşti maţiune sumară, ele trec peste 400.000 lei. Moara a fost asigurată Ia societatea de asigurare «Dacia Rominia». Slnncidere.—Ni se comunică din Tlrgo-vişte că femeia Ilinca Racea din comuna Vizu-reştl jud. Dîmboviţa, a fost găsită tn marginea satului splnzurată de un copac cu uu frtfl de cal. Cercetările făcute ptnă acum uu afl putut do* vedi cauzele acestei sinucideri. Incendia. — Alaltlerl noapte focul s’a declarat la fînâria arendaşului moşiei Boţtrlăfl din judeţul Putna. Flăcările afl distrus Întreg depositul. Pagubele trec peste 4000 lei. NUVELA W W Intr’o zi clnd mă preumblam, iarna trecută, prin grădina botanică, văzulţun băeţaş ca de 12 ani, care dedese la o parte zăpada şi arunca de rolncare păsărelelor. Păsărelele clntafl par’câ ar fi voit să mulţumească băiatului pentru hrana pe care le-o da. Băiatul era foarte mulţumit şi căuta să arunce de mlncare şi păsărelelor celor mal sfioase, cari nu prindeafl nimic din cauza celor lacome, Încurajat de un servitor care ’l ţinea mal la o parte paltonul. Mă apropial şi efl şi Începui a aruuca păsărelelor bucăţele dintr’o franzelă pe care o aveam şi '1 zisei: — Se vede că Iţi plac mult păsărelele. — Da, le iubesc, mult, zise el lntordnd capul, pe clnd o lacrimă II curgea pe obraz. înţelesei că acest lucru trebuia să as! cundă o lnllmplare tristă şi lucercal prin fel de fel de vorbe să smulg secretul băiatului. După ce se sfătui cu servitorul ei tml zise cu o voce bllndă : — Da, iubesc aceste păsărele pentru că ele tml reamintesc o lnllmplare tristă ; le iubesc uu ca alţii cari le Închid In colivii lulndu-le libertatea ; le iubesc apărlndu-le şi ajutlndu le. Suspinlnd, el urmă cu vocea şi mal tristă : — Am avut o soră mal mică de cit mine cu un an... era aşa de bună şi miloasă, scumpa mea Nina! şi iubea păsărelele. Vata trecută, la ţară, mă preumblam cu Nina prin pădure, clnd auzirăm deodată htrlitul unul berete la rădăcina unul tufiş. Nina s’a speriat şi a voit să fugă, efl Insă am oprit-o şi am alergat să gonesc beretele care zbură atal departe. Dînd la o parte rămurile văzurăm un cuib de păsărele sfărimat de pasărea brăpiţoare. Numai o păsărică mal era vie Intre cele-l’alle sftşiate de berete. Ea ţipa ca şi cum ar fi vcit să ne ceară ajutor. Nina o luă la mină şi ’ml zise : beretele a ucis pe pâ* rinţl şi fraţii el, dacă vom lăsa-o aci el poate să vie iar, safl va muri de foame. — S’o luăm cu noi şi s’o hrănim. Clnd s’o face mare să’l dăm drumul. Nina, plină pe bucurie, luă păsărică acasă II făcurăm un cuib şi o Îngrijirăm plnă ce prinse pene şi se făcu mare. Era o presură. Ea se făcuse vioae şi clu-t&reaţă, dar era uu elntec trist; par’câ cerea libertate. Spusei Nini că a veoit vremea să dăm drumul păsărelil, căd pentru asta o crescusem. Surioara mea, luă păsărică In mină şi ne duserăm In grădină, unde arborii erafl Înfloriţi, sâ’l dăm drumul. Păsărică încercă să zboare din mina el şi Nina zise: ingrata, o să ne uite Îndată! Sărutarăm amlndol păsărică şi’I deterăm drumul. Ea zbură repede despiclnd aerul şi se aşeză pe vlrful unul arbore, şi începu să ciute aşa de dulce şi frumos că rupea inima Nini. Surioara mea şedea la rădăcina pomului şi privea ţintă la păsărică; ne mal puţind să rabde de dorul el, o chemă cu voce dulce : albăstrică ! albăstrică! Păsărică cum auzi vocea cunoscută, se scoborl şi se puse pe umerii sorel mele. Cit de fericită era Nina şi cum desmierda pe păsărică «care lucepuse să ciute» 1 Obrajii el •rafl scăldaţi lu lacrime şi păsărică ie ştergea uşor cu aripele. — Uite, Îmi zise Nina cu mlndrie, păsărică nu vrea să mă mal lase. Şi tn adevăr u’a a mal lăsat-o. Ochii băiatului erafl plini de lacrăml. El urmă: Din acea zi, păsărică sbura liberă prin casă şi recunoştea pe surioara mea după umblet, după fişiitu rochii, după voce. Clnd Nina o chema, ea sbura In grădină. Dimineaţa, Albăstrică se aşeză la capul Nini pe pernă şi clnta s’o deştepte, apoi o mlngtia cu ciocul pe buze. Păsărică săruta pe Nina, Înaintea mamei şi a mea. In timpul ăsta vara Irecu şi uol trebuiam să ne întoarcem la Paris, unde Nina deveni bolnăvicioasă şi In curlnd nu mal eşi dia odaia el. Servitoarele vorbeafl locet şi mama clnd Iml vorbea mie şi Nini, Îşi ascundea faţa şi plingea. Păsărică se da Ungă stăpîna el, care inocentă ca un înger II poveştea boala sa. De multe ori am văzut pe Albăstrică, şezlnd pe gltul alb al surorel mele şi as-cultlnd-o ca şi cum ar fi luţeles-o ! Atunci Albăstrică nu mal clnta şi şedea tristă. Cînd Nina era ostenită şi nu mal vorbea, păsărică întindea capul el mic şi o săruta, par’că ar fi voit s’o mlogîie.apol amlndouă adormeafl In patul cel alb. Intr’o zi ful lăsat singur In odaia Nini, care mi se părea că doarme, clnd o auzii că mă chiaraă şi ’ml zise : — Adio frăţiorul mefl; simţ că mor. Unde e mama ? Am spus că mama vine îndată şi căutam s’o liniştesc. Ea ’ml zise : — Sărută mă ! Clnd m’am plecat s’o sărut, ea rămase nemişcată ps pernă. Era moartă 1 Am căzut In genunchi pltngtnd. In acel moment păsărică care şedea pe pernă, la capul surioarei mele, scoase un ţipăt trist şi zbură afară pe fereastră care era puţin deschisă. Mi s’a părut că văd sufletul Îngeresc al surioarei mele iubite, că zboară către cer cu aripele Întinse... Sti Insei inima băiatului cu căldură. El îmi mulţumi şi arătludu-ml pe servitor zise : — Poate să spue şi el cit am suferit! Surioara mea nu iubea un ingrat. Mergeam In tăcere, clnd ’ml veni In gind să-l Întreb : ce se făcuse păsărică ? După ce m’am făcut puţin bine, am cerut să mă duc la cimitirul Pese Lachaisse, la mormtntul Nini, şi am lugenuuchiat pe marmură rugtndu-mă. In apropiere auzii Insă clntecul unei păsărele şi ridicîud capul văzul pe un arbore o presură Inima Începu să-mi bată cu putere şi strigai: _ Albăstrică ! Albăstrică ! aşa cum striga biata mea soră. Păsărică veni şi se aşeză pe degttul pe care i-1 întinsesem. Începui s’o sărut şi o udam cu lacrimi.. Păsărică sbură apoi pe coroanele cari erafl puse pe crucea mormlntulul surorel mele; par’câ zicea că era tot a moartei I.. “De clte ori mă duceam la cimitir vedeam pe Albăstrică aproape de mormlntul stă-pinii sale. Ziua clnta pe cruce şi seara dormea lu florile pe cari le duceam pe mor-mint In fie-care zi. Aeum clte-va zile, o găsii moartă de ger pe mormlnt. Nu voise să păr; seascâ pe stăpîna el. Băiatul isprăvi de spus trista istorie tocmai clnd ajunserăm la trăsura care’l aştepta. In momentul clnd să ne despărţim lini zise trist: ’ Acum ştii de ce iubesc păsărelele ! Elte Bertlie Deschiderea Parlamentului Austriac Viena, 9 Martie. — Reichsralh. Cu ocasia deschiderii sesiuuel Parlamentare, afluenţa este mare. In sala deliberărilor aproape toţi deputaţii sunt presenţl. Preşedintele consiliului, d. de Thun, declară sesiunea deschisă. D. Zurkan, decan de vlrstă al adunării, deschide şedinţa, ca preşedinte, plnă la numirea biuroulul definitiv. Cu această ocasie exprima urările sale ca Camera să poată lucra lu pace pentru binele poporului şi să fie stimulata In silinţele sale de apropiatul jubilefl al mult-iubitulul împărat www.dacoromanica.ro Franz Ioseph. Camera repetă de trei ori şi m mod călduros strigătul de: 7rătască 7>Tdâuiiar*ea procedează la alegerea preşedintelui. Alegere» preşedintei»! Viena, 9 MarUe. — Batchwojh. D. Fuclis, al partidului catolic-naţional a fost ales preşedinte al Camerei. Partidele opoziţiei germane şi socialiştii s’att abţinut de la vot. D. Fuchs pronunţă un discurs de mulţumire. Iu cursul discursului sâfi, d. SchOoerer nu încetează de a repeta : *Fuchs aparţine vechei preşedinţii a Camerei; este un criminal de Stat. Locul său este tntr o Casa de corecţiune». Declaraţi» guvernul»! D. Tliun, preşedintele consiliului, ţiue un discurs-program, care este mult aplaudat. El declară că guvernul consideră restabilirea şi funcţionarea regimului parlamentar, ca sarcina sa cea mal Însemnată. _ El va observa ca regulă de conduită esenţială dreptatea către toate naţionalităţile şi toţi locuitorii Austriei. Va pune In practică acest principii! pe cale constituţională şi se va ocupa de reforme sociale şi economice. Aşteaptă ca toate partidele să se unească Intr’o acţiune comună. Viitoarea şedinţă s’a fixat peMercur!. Camera seniorilor.—D. de Tliun citeşte acelaş discurs-program ca la lteiclisratn şi este foarte mult aplaudat. Camera a ales delega ţiunea şi deputaţiu-nea Însărcinată să negocieze Învoiala finan* ciară cu Ungaria. Depeşile de azi ticole, In continuare, a proiectului de lege asupra regimului apelor. Art. 49—73 se votează nemodincate şi fără discuţie. La art. 74 şi 75 d. dr. Sabini propune clte un amendament. Ambele sunt respinse si articolele se votează neraodificate. Art. 70 — 82 se votează fără discuţie şi nemoditicate. La art. 83 d. Gr. Ştefănescu spune că articolul este contraria Constituţiunel şi loveşte In dreptul de proprietate. D-sa cere modificarea articolului. _ D. Gr. Vulturescu spune că articolul nu violează dreptul de proprietate, ci consfinţeşte o servitute legală. D. Polizu-Micşuneştl vorbeşte în acelaşi sens şi face un lung curs, cu citaţiunl din Laureut, Daloze şi Demolombe, asupra ser-viluţilor legale. . In urma unor explicaţii date de d. Ionel Brătianu, discuţia se Închide şi art. 83 se votează nemodificat. . Art. 84-99 se votează fără discuţie şi nemodificate. Şedioţa se ridică la orele 5 şi un sfert. Se fiinţa de la IO marile Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub pre-şedinţa d lui N. Crătuuescu, vice-preşediute. Prezenţi 78 d-nl senatori. Pe banca ministerială d-nil D. Sturdza, Ion Brătianu şi Spiru Haret. Se fac formalităţile obicinuite. Se intră In ordinea zilei : continuarea dis-cuţiunel pe articole a proiectului de lege asupra regimului apelor. Art. 100 — 107 se votează fără discuţie şi nemodificate. Majoritatea nu mal simţea la unisson cu guvernul. Iutreruperile încetaseră. Mârgări-tescu şi Filipoitt ah tăcut ca prin minune. « * * Paris, 9 Martie.—Camera deputaţilor. Adunarea decide să discute Slmbâtă interpe* larea d-lul Paschal Grousset, socialist, asupra preparativelor escadrei nordului şi asupra poliţiei streine. Camera discută apoi propunerea d lui uo-l,;et, tinzlnd la restabilirea scrutinului de lista. Combătută de d-nu Barlhou, această propunere se respinge cu 355 voturi contra 175 Paris, 9 Martie. — Mobilizarea escadrei nordului a început laCberbourg şilaBrest. Se desfăşoară o mare activitate în ambele părţi pentru această experienţă. Paus, 9 Martie. — îndată ce a fost avizat de asasinarea preotului catolic din Volo, d. Hanotaux a trimes instrucţiuni la Atena şi la Constantinopol. Atena, 9 Martie. — Camera deputaţilor. Ministrul de finanţe declară că guvernul a primit ştirea că delegaţii financiari cari s’afi dus la Londra afi putut sâ aplaneze ultimele dificultăţi privitoare la emiterea împrumutului. După iuformaţiunl confidenţiale trei puteri discută întinderea garanţiei pentru toată suma împrumutului. Roma, 9 Martie. — In culoariile Camerei se asigură că d. Crispi nu va interveni în cursul şedinţei de mline. Nici un grup u’a luat vr’o deciziune definitivă. Londra, 9 Martie.— Camera Comunelor. D. Curzon declară că nu crede că rechemarea lui Oldenburg din apele insulei Creta aduce vre-o schimbare In atitudinea puterilor. Nu s’a luat nici o măsură pentru a instala pe Prinţul George al Greciei ca guvernator al insulei Creta. Bitul privitor la lnprumulul grec va fi supus Camerei Comunelor, şi va trebui să se aprobe înainte de vacanţele de Paşti. Constantinopol, 9 Martie.— Din noi! este vorbă de un vechio proiect după care o societate germană ar lua In sarcina sa exploatarea tuturor drumurilor de fier turceşti din peninsula Balcanilor, pe cind o altă societate franceză, asociată cu Banca otomană, s’ar Însărcina cu exploatarea drumurilor de fier din Asia-Mică. ULTIME INFORMATIC Aflăm că delegaţia guvernamentalilor, cari vreau concentrarea liberală, s’a întrunit aseară în unul din saloanele hotelului Capşa ca să discute demersurile ce le va face în vederea păcel. Această delegaţie se compune din deputaţii olteni in cap cu d nii Vîrvoreanu, Titu irumuşeanu şi C. Girleşteanu. Delegaţia se va mai intruni azi in sco pul de a grupa cel puţin o treime din gu vernamentali sub acelaşi stindard şi apoi a impune guvernului să se împace cu dra-peliştil, cu excluderea fleviştilor. D. Lascar Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, va pleca Vineri seara la Galaţi. D. A. D. Xenopol va prezirtla săptămlna aceasta Academiei, memoriul tradus In ro-mloeşte al călugărului catolic, barnabitul Tondini di Quanengo, despre necesitatea u-nificărel calendarului Iulian cu cel Gregorian. Primul concert dat de corul mitropolitan din Iaşi, la Cercul Militar din ChişineO, sub patronagiul d-lul general ConstantinovicI, guvernatorul Basarabiei, a avut un succes imens. întreaga elită a societăţel romîne din Basarabia a asistat la concert. D. Musiceseu, dirigintele corului, a fost condus In triumf de la Cercul Militar pînă li hotel. Domniţa Elena Cuza se află grav bolnavă la Piatra. D. Dr. Russ din laşi a plecat Ia Piatra să dea bolnavei cuvenitele Îngrijiri. Două fapte ilustrează în de ajuns starea psihică a membrilor majorităţel. La sflrşitul şedinţei de Vinerea trecută clnd se votase deja moţiunea de încredere, un deputat din Craiova, d. C. Girleşteanu, despre care se ştie că este Sturdzist Încercat, se apropie de preşedintdle consiliului de miniştri şi cu un aer autoritar, neobişnuit plnă atunci, ti zice : — D le Sturdza, să te împaci cu jr-ce preţ, suutem cu toţii perduţl dacă te opul. — Nu mă Împac, replică d. Sturdza, fiind că in’att atacat cu violenţă. — Ba trebue să te Împaci, adaogă d. Girleşteanu. — Ba nu mă împac, nu mă Împac. — Ba te vel Împăca, căci alt fel nu ştim ce am putea face. D. Sturdza se uita fix la d. Girleşteanu şi mirat de o aşa insistenţă din partea unul deputat, care pln’atuncl era foarte docil, pleacă borborosind. A doua probă despre groaza ce a intrat în rlndurile majorităţel, este şi următoarea : Erl a venit din Craiova primarul acestui oraş, d. Măldărescu. Credem că nu e nici o Îndoială asupra guvernamentalismulul d-lul Măldărescu. Primarul Craiovel a mers imediat la d. prim-ministru, căruia după ce i-a arătat a-uarchia ce domneşte In partidul liberal din provincie, a declarat că nu mal vine la Cameră, dacă nu se va face împăcarea tuturor elementelor liberale. D. Sturdza, furios, a răspuns d-lul Măldărescu că aceste sunt chestii care le rezol-vează mal marii partidului. Am putea da şi alte exemple. Dar acestea credem că sunt suficiente. D. Take Ionescu, care a plecat aseară la Galaţi, se întoarce mîine dimineaţă în capitală. Mal multe societăţi de bine-facere s’att unit pentru a da o repr zentaţie teatrală al cărei produs este menit a mări pe acel al diferi'elor baluri ce se organiz^gîn fle-care an în folosul săracilor ajutaţi de aceste societăţi. Programul reprezentaţiei este: un act din opereta M-elle Nitouche de HervA O comedie într’un act. Le Mistere de la rue Gaillion de Marc şi A. Baret şi o operetă: Au clair de la lune, compusă : muzica de d. Alexis Catargiu şi vorbele de d. Vladimir Ghika, doul autori tineri şi începători. Această reprezintaţie va avea loc In seara de Joi 19 Martie la Ttalrul Liric. Biletele se vor găsi la d-na A. Odobescu, preşidenta societăţel «Obolul», calea Victoriei 122, în zilele de 16, 17 şi 18 Martie, de la orele 9 dimineaţa ptnă la orele 3 d. a., iar tn ziua de 19 Martie la casa Teatrului Liric. Preţul locurilor: Fotolitt de orchestră, 25 lei; stal I, 15 lei; stal II, 10 lei; balcon I, 20 lei; balcon II, 10 lei; balcon III, 2 lei; galerie, 1 lefi; loje III rlud, 40 lei. Conferinţa ce era să se ţie la Atenei! de d. profesor M. G. Băileanu, In seara de Joul 12 Martie, se amină pentru o altă dată, care se va face eunoscută la timp. ACT de MITI/fIJMIRF ITe închiriat de la 22 Aprilie ISfPS In Constanţa Vila decedatului general I. Em. Plorescu. In Bucureşti Casele din str. Soarelui No. 87. Două etage curte singură, interior luxos. Casele din Strada Huma Pom-piliu 1, colţ cu Stradele Fîntî-neî şi Neptun, şapte camere, curte singură. Doritorii se vor adresa la Avocatul N. A. PAPADAT, 14: Strada Modei, Bucureşti._________ I. Tanoviceanu Doctor în drept la Paris, Prof. universitar AVOCAT S’a stabilit lu Bucureşti, Strada Inocenţii No. 4 (Ungă Biserica Popa Rusu). Orele de consultare 8 —10 a. m. DE VÎNZARE 1000 ol sunt de vînzare în comuna Buhalniţa, jud. Neamţu, pentru iuformaţiunl a se adresa la d-nu Nicolae Şoarec, Piatra-N. DIN CAUZA RETRAGERE! DIN COMERŢ a «I-lui II. Oehlberg n'a ciiiii|»«i-aî şi se vinele CU 27°|0 SUB COST MOBILE v Corpurile Legiuitoare 1JAHEBA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la IO Martie Şedinţa se deschide la orele 2 sub pre şedin ia d-lul B. Epurescu, vice preşedinte. Prezenţi 130 d-ul deputaţi. Pe bao4-0153 ronriaTCILETTE tLÎRO'JGHOI 8» troure exclutlreivent 3nt la» Grană» Mesia sin» N6fi* ^ucarest/, .. Conditions spdciales pour le gros din Strada Car ol Jtfo, O vis-a-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR Vînzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. Public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocaziune, de a cumpăra mal ef-tin de cît ori unde Mobile fim şi bum In diferite stiluri: Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantesie, Deposit mare de garnituri gata tapisate, SCAUNE de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. eto._________ Dr. MENDELSOHN de la Facultatea din Paris Boale de Pernei si de Copil Consultaţiunl de la 2 — 4 p. tn. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare si prin Vjcţorjeî^#^ MAB£L£ MiOASIN CU ÎNCĂLŢĂMINTE de lux LA LUMEA ELEGANTĂ11 70. — Calea Victorie!. — 70 Y1i>a>t1n le din strada Traian No. 193 compuse diu 3 corpuri de clădire. Primul din stingă compus dinlr’un salon, antre, 2 iatacuri, o sufragerie, bucătărie, cămară, magazie şi pimniţa. Al doilea din dreapta, salon, antre, iat^c, sufragerie, bucătărie şi magazie. Şi in fund două odăi cu galerie şi bucătărie. * In strada Precupeţi-Naul No. 10. Un singur corp de clădire compus dintr'un salon, antre, iatac, sofragerie, bucătărie, etc. boltă de viţă şi grădină in fundul curţel. Doritorii sunt rugaţi a se adresa Strada Toamnei No. 62. Am cumpăraţi Wnş<»ii şl Uatelle Agricole îuriinfc tle a vi si ta CE A, MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUL DE MAŞINE şl UNELTE AGRICOLE M vil alia rfe Jur tS»l Medalia tle Aur ISOI EUGENIU BEHLES Hepresenlant General al Renumitei Fabrici TH. FLdTHEB din Germania BUCUREŞTI Strada Uibe&cu- frotld, 1 şt 9 (In dosul Aşez. Brîncoveneşti) Se recomandă D-lor AGRICULTORI, pe lingă tot soiul de Maşini şl Unelte Agricole şi intlttHlrlale de o «soliditate şt perfecţiune t»e»ntrecută L0C0M0BILE şi TREERĂTORI din renitiiiGa Fabrica TH. FtjiiTHFH Premiate cu M EDALIA DE TJ 14 la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURA de la Herăstrău 1891 TREERATOAOEA NOUA iiFlothei'(i Model IS9a PATENTATA Prevăzută cu Tripla cut-riţitoare^ Trei t'infuri ceea-ce nu posedă nici o Ireerăioare de orl-ce alt sistem existent şi TOBA BFWFHU BĂTUT FOBUMB aplicabila numai la TREERATOAREA «FLQTIIER» bătlnd pe zi 150 pinii la 200 chile mari de porumb, cu mhu fără foi şi fără rlelpA Plug-uri de tot felul Si1,’ ^ Cele mal perfecţionate şi solide, construite din oţel SEUFBATOBf Hinrple, CONTINENTAMj şt COBITOAUB Cele mal solide şi mal practice, Model 1898 „ nA.,lţTr., cu tăişul WjA nn fapta SECER ATOÂRE „B0NNIE“ din renumita fabrică Iehneton Hnrveifter (America) Cele mal uşoare şi solide, ronsliuite diu oţel garantat Garanţie absolută pentru buna funcţiorare şi material solid al tutulor maşinelor • Heiiressnlaut general al renumitei Case SAIMON BITMFFB 4’ BAUMANN — Pentru iitetlalaliuni de Mori perfect Automatice eu Vatturl — MMM—■BtMMMi —— rmWMMMa :MMHMMHHMiaHH www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 28 J. P. JACOM18EX ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - NIELS LYHJTE - — Fireşte !... Dar de undea, să el pe toţi indivizizil cu adevărat tari, de cari o să al trebuinţă spre a constitui o umanitate fără credinţă. — Ineetul cu încetul ateismul are să-I formeze. Nici generaţia actuală, nitl cea aPropiată, nici chiar aceea casi o să-I urmeze, nu vor fi în stare să susţie a-ţeismul; dar vor fi în toate generaţiile, individualităţi cari vor stabili asupra lui viaîă şi moartea Jor... Ce ne pasă o să vie ziua în care cel cari erafl în mic număr se vor face o gloată. — Crezi ?... EQ caut un nume. Nu s’ar putea însă aceasta numi un ateism evlavios ? — OrI-ce ateism adevărat... începu Niels. Dar Hjerrild ’l întrerupse cu violenţa. — Aşa e ! S’avem numai un acar pentru toţi trufaşii lumel! X Pe la începutul verii, Erik Refstrup se întoarse în Danemaika, după o şedere de doul ani în Italia. Sculptor la plecare, era pictor la întoarcere ; tablourile sale avea Ci succes, vlnduse mal multe şi comenzile se îngrămădeaţi. Graţie siguranţei cu care ştia el să’şl limiteze ambiţia, izbutea el ast-fel de la prima lovitură. Erik nu era unul dintre acele mari talente cari sunt chemate să culeagă toţi laurii, al căror mers pe lumea aceasta este ca un cortegii! triumfal prin toate ţările. „ El era dintre aceia cari poartă într’-înşil un vis care sfinţeşte un colţ din sufletul lor: în acest sactuar, el sunt cu adevărat el înşi-şl; alte daţi, acolo sunt mal streini de el înşi-şl. Acelaş refren răsună in tot ceea ce crează el; operile lor iaii un semn neliniştitor de strînsă rudenie, ca şi cînd toate eraţi imaginile unei aceleiaşi patrii, —un colţ tihnit ascuns în munţi. Ori în ce loc se afunda în oceanul Frumosului, Erik apuca tot-d’a-una a-celaş mărgăritar. Tablourile sale eraţi de mică dimensiune. In primul plan, un singur personaj, albăstrit de umbră, la spatele a-cestel figuri un pămînt necunoscut, landa şah campana romînă; la orizont, un roşu reflect al apusului. Unul din tablourile sale reprezintă o tînără fată care caută să-şi ghicească după moda italiană, norocul. E înge-nuchiată pe pămînt, pămîntul închis se zăreşte printre iarba scurtă ; în faţa el zac o inimă, o cruce şi o ancoră de argint dezlegate de pe un colet. Tînăra fată închide glnditoare ochii, întinzînd mîna spre a înlîlni fie fericirea supremă pe care o dă iubirea, fie o amară întristare îndulcită de credinţă, fie aşteptarea cu speranţă. Ea nu îndrăzneşte încă să atingă târimul cu mîna, pe care o plimba sfios în umbra rece şi tainică; obrajii i se roşesc, gura pare că ezită între rugăciune şi suspine. Cerul e solemn ; roşaţa apusului pare o ameninţare atirnată la orizont, ea se îndulceşte spre a răspîndi ca un văl de melancolie asupra cimpieî. Ah ! dacă s’ar şti!... Fericire supremă, întristare cumplită, ori aşteptare plină de speranţă ?... Pe un alt tablou, tînăra fată e în picioare, dreaptă, în mijlocul landei; ea îşi strînge cu putere obrazul în palme, şi e delicioasă în regretul săfl naiv şi se întristează plină cu drăgă-lăşie că viaţa nu se îngrijeşte de dînsa. De ce Eros nu vine s’o găsească ? îşi închipuie că e prea llnâră ? Dacă ar vrea numai să’l puie mîna pe inimă, ar ghici, simţind-o cum bate, o lume întreagă care cere să se deştepte... Aşa picta Erik, ast-fel tîlcuea visul pe care îl purta intr’însul. Putea prea bine să ajungă să întrezărească un alt ideal, să fie prinsă de dorinţa de a trece îngustul cerc în care era închis ; dar, de cîte ori se încerca pe un nou tărîm, simţea repede sentimentul întristător că atunci calcă pe terenul altuia. După aceste încercări nerodnice, a căror lecţie totuşi, ii folosea mal mult de cit şi ’nchipuea, el devenea iar Erik Refstrup mal mult ca înainte, se lăsa cu toată fiinţa sa, aproape cu violenţă, în voia personalităţii sale şi trăia lntr’un fel de pioasă exaltare de care se simţeaţi toate actele şi felul săti de a fi. Se părea atunci că a devenit comme-seanul femeilor pe care le vedea în visul său, surori mal mici ale figurilor femenine ale Iul Parmeggiano, frumuseţi cu corpuri svelte, cu gît lung şi subţire, cu miinl mici de prinţese carl-I presintaQ o cupă cu gesturi pline de graţii şi de nobleţe ; ele ’l vorbea Q prin surîsul lor enigmatic şi ca întors înăuntru pe care li-I împrumută penelul lui Luini, surîsul de o fineţe inexprimabilă în misterioasa ! blîndeţe. Dar cînd sluja cîte-va momente, cu credinţă divinitatea, alte instincte în-tr’însul îl cotropeaţi. O imperiosă nevoe de plăceri mal grosolane îl apucă şi se lasă în voia lui, tîrît de omeneasca dorinţă de a se înjosi, de a se tăvăli în no-roiu, prin degradatoarea frenesie în care omul îşi cheltueşte tocmai atîta putere ca şi pentru a’şl realiza dorinţa cealaltă, nu mal puţin omenească, d’a se înălţa şi a se înnobila. In ast fel de momente nu eraă lucruri în stare să I dea senzaţiunl destul de violente saâ de brutale. Şi apoi, puţin cîte puţin, îşi recăpătă echilibrul; în fond aceste excese eraă in contra na-turei sale. Era sănătos moraliceşte şi nu era întinat de visări; necumpătările lui puteaO fi luate drept nişte răspunsuri ale naturel sale constrînse să urmărească un ideal prea înalt. Lupta aceasta care se dedea în el nu absorbea, totuşi, in acel grad, facultăţile sale în cît să se arate prietenilor săi sub o îndoită faţă. Era mered cu dinşil acelaşi camarad, fericit că trăeşte... El şi cu Niels nu se înţeleseră nici o dată mal bine ca acum; pe tăcute îşi înoi-seră pactul lor de amiciţie. Cînd veniră vacanţele, Niels plecă la Fyordby: avea să facă o vizită de multă vreme proiectată, mătuşei sale Rosalia, măritată cu un negustor, d. Claudi. Erik îl însoţi. * * * Drumul cel mare care străbate bogatele pămînturl arate dimprejurul lui Fjordby este mărginit, la intrarea în orăşel, de două frumoase şiruri de spini cari servesc drept gard: unul grădinel de legume şi altul grâdnel de plimbare d-lul Claudi. Unii aă să vă spună că drumul duce în linie dreaptă la vasfa curte a proprietăţii, alţii că el face un ocol spre a trece şi-a se continua cu o stradă de-a lungul oraşului. In adevăr, muiţl călători urmează această întorsătură şi merg mal departe, dar sunt mulţi şi cel cari se opresc cînd aii trecut poarta cea mare a proprietăţii, tot-d’auna deschisă şi pe care sunt atîrnate piei ca să se usuce. (Va urma) CÂMPULUNG FABRICI DE VAR ALB IN JUDEŢUL MUSCEL VAR ALB ORAŞ JSr* VAR STINS VAR HIDRAULIC CIMENT îşi IPSOS _ COMENZILE SE PEIMESC: Citi, la: B tur oul nostru, Calea Gr ir iţei, „ B-l Bem ard «f» Co., Gr iei {el, 62, ; , „ lo&lf Buneseu, „ şi la B-nul Iosif Ionescu, Bacăv• buna APA MINERALA PURGATIVA este acea BREAZU IAŞI » Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vănzatorFde ape minerale din tară. » r w I Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii K<5nja Jaşl. - DACA PABIJL P ^'0ASTRA "CADE!! dacă este fără putere şi iară luciu, dacă aveţi mâtreaţâ saă orl-care alta afecţiuni» a piele! capului întrebuinţaţi miraculosul PETROL PENTRU PĂR oare întruaăşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HAHîf, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT: BUCUREŞTI : Ilie Zamfiresca, 8tr. Academiei A; Basar Universal, Calea Vie* toriel 31; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogueria Tetzn Str. Lipscanii. GALAŢI : Bereovicî, Baaar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann şi Nicoleann. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya. BACAD: Drogueria Andreescn. • CALARAŞI: Farmacia Ticek. ^TOMACjALeCĂILOR u/ÎINĂRt Anemie;Gastraigie,Diabetă .^^JkDlSPEPSMHO APELE^y£m_sl PENTRU CALITĂŢILE MINERALE IV%^^^l,T|NATE ŞÎ LA pousuEsSîLEGEAMnQyHEyM);T|SME SUNT RECONIANDATF^r^^ •—^ DE CĂTRE S0M!TĂTIL?\ McDICALEÎnBOLELEde E forte gazaşi şi plăcută la amesteca,ti sau nu, cu ori ce băutură „ Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! AVI» In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, tn Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d i Franţa, atl găsit o moarte crudă, nu pu tem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corpurile. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă ava.,-tagiul că, tn schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua\ pentru a fi asigurat cu lei 50.000. CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ .£)ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C* UN PĂHĂREL FACE*ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ. Itecotnatnldn* afenfiunei onor. I*. T. Public RESTAURANTUL DEPOSITUL*de VINURI ŞTEFAN COLFESCU ti in Str tuta Cimpineanu,, i8 (colţ cd St. Ion ic A) unde pe lingă o bucătărie NAŢIONALĂ, GERMANA şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi cete mal bune Vinuri din ţară şi streinătate, cu prefwrf foarte retlu&e Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte modOrate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. ALBERT EJVGEL Ssas CASA JOJE t XC MIED EH E Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate: Afiî4;oi*A *vînd rezervor pentru apă . Vm» . de bău*< Pentru îngheţată, maşine pentru făcut îngheţată M pentru făcut uut, forme penJru unt GLOBURI pentru GRADINA în diferite co'orl şi mărime MOBILE de fler pentru grădină ^ EEŞ l%rMC E pentru fjrddind Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE SFBVfnrm (Vase smălţuite indigene şi streine) SERT inifJRI de porţelan de Bohem.a şi Franţa p. masă pi p. Invoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN B4|IAmdi Dţ? T?ATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMI’ E LĂMPI pentru a'îrnat pe masă, pe perete din toate sist mele - tjiBVi şi FEMjMXABE pentru răpită — r„r . «LINOLEUM» (Muşama) FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetăare si papagali. nniniiiio ver*tabilul aparat suedes ■ I nlIflUo" pentru f'ert cu petroliu fără fitil. PREŢURILE CELE MAI EFTINE (aervicii* conşliineioaj ATELIER SPECIA 1, pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETBOLEF, Calitatea I-a, decalitrul Iei 3.50 bani. ULEHJ de rapiţă dublu rafinat. IV NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ FRANCEZĂ DE VATĂ DE TURBA A Doctorului RĂSUREI. toate somităţile medicale ca suverane contra rdcelel şi durerilor reumatismale Recunoscute de Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBA ! Turba seconstituedino masă de plante transformate într’un corp nott ţinlnd mij-loeul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plantei traversate de un ca-na*phnde aer şi juclnd rolul unul tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscuta că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-aje- Intro comunicaţie făcută In şedinţa de la 16 Mantie 1887 la Societatea de Chirurgie In Paris, e-nrnrm/tul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâă absorbant e mult BUN considerabil de cît acela a celor-l’alte plante l1»’ Vr,n *a ţn9fiŞl substanţa este antiseptică de ubsurbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de «eedte proprietăţi. • Astăzi graţie încercărilor chirurgilor francezi si ruşi Vata de Tuihă este întrebuinţată in toate spitalele şi adoptat ă de Ministerul de Războiţi ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii aii mers Înaintea chirurgilor In întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul In trio bucată de Turbă s’a putut constata in mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătura higienicăîranceză cu fibre de Turba care după multe Încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de1 evaporkzăţiune, ast-fel că Îmbrăcat cu această Imbră-cămirite de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal «mflttlncft virtutea cea mare antiseptică a Turbei ni-uriicggte =torfte pdliteratiunile mlcrobice formate din •cauza ttranspiraţiuni. Ţ'esătura bigienică franceză a ©■'idlul Răsurei poate fi considerat ca un progres fimans şi toată 'lumea pentru a evita răceli şi orl-ce r*'Yl ar trebui să poarte această Îmbrăcăminte » ri.mn Bi«iuit» n«»4Ţ» l'amidiMU «Ir lliuac FluwJi