SERIA II.—ANUL IV, No. 700. Ediţia a treia NUMĂRUL 10 BANI • ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte Iii Bucureşti Ia Casa Administraţiei In judeţe şi atreinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in stroinâtate 50 lei Sase luni . . , 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un număr in străinătate 30 bani . MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ MtEDACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 DU Mi NECĂ, 8 MARTIE 1898. NUMARUL^IO BANI ANUNCM l HM LE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Auuneiur! la pag. IV . . . . O.30 b. lini > » » III . 2.— lei > » »» II ..... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riudul UN NUMÂR VECHIU 30 BANI TEJLEJPOW A EI J1 IA IN TIS. 8 ŢI. fl No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 f ti OIIŢE Pr®dus acest fapt grav, ştiam cu toţii că partidul liberal a căutat să profite, iaclnd «lin deuii^iouarca colectivă a unui uuiuăr de ofiţeri o arsiiă politică contra grtiver-uuiui conservator. 1 1 w ~ ^ar°dntii nu ne-a trecut prin gind că partiilul liberal a pus el InsirsI lucrurile la cale, ca el a instigat pe ofiţeri şi i-a inipasis la acest pas nenorocit. JB,el/iăî,.la 1111 ,l*?î e «« putinţă. ITn fruntaş al partidului liberal a destăinuit la Ca-“ •7 at în4 f?ţ*1 ta™5 ca sell! opoziţiunii de atunci au susţinut pronunciainentul si aii împins pe extrem, anga|îndu-se ÎNSCRIS \OK*j»EI»JBIMI IM ARMATA şi-I vor IM- iiAIITA cinci vor fi la putere. 1 un imrticl^poliVic B,lll,ia* 0 ls,iam*i‘? aceasta e o crimă, cea mai oribilă crimă ce poate săvârşi ga o ist! riny/Â i a te **** tdne-va cel din urmă dintre mizerabili, pentru ca să poată comite o aşa sute de milioane şi şî-a dat pe cei mai buni fii al săi pentru armată, care e joc^crinănal. ^ noastre* Ş1 ; la Cameră este prezident un beţiv, care ’şt-a trădat gruparea pentru a ’şi menţine situaţia in virtutea căreia comite sam-sarlîcuri de găinar, ovînd ca ajutor pe Vasile Epuresou, nota ridic ulă a regimului. Aceste biurouri sunt expresia tuturor meitanilor, transfugi interesaţi, lipsiţi nu de sentimentul de patriotism—ar fi un non sens să vorbim de aceşti domni şi de patriotism — ci lipsiţi şi de cele mai elementare noţiuni ale cinstei. Iată unde am ajuns după trei zeci de ani de regim constituţional şi reprezentativ, iată halul în care ne-a adus adunătura de budg livorl, cu pretenţia de a fi un partid de guvernămînt. Este timpul ca ţara — această ţară căreia pînă şi sentimentele cele scumpe au fost înşelate, trădate, minţite, de şleahta care, din nenoro ire, are azi conducerea afacerilor publice,-să se ridice şi, ca un singur om, cu o singură lovitură, să dea la o-parte pe a;eia cari o necinstea\ Demisiunea ofiţerifor — 4- Mărturiairea <1-1 dî Co-dluescn. — Demisiunea ofiţerilor. - Mistificarea generalului T.aliu-varl.—Demisiunea cabinetului respinsă.— Iute i mat ui d-lul Linear Catargiu. .Mărturisirea d-lul Costinescu Senzaţionala mărturisire a d-lul Coz-tinescu asupra rolului criminal jucat de d nil Dim. Sturdza şi Gogu Cantacu-z'no în pronunciamentul de acum patru ani al ofiţei’ilor de cavalerie, preocupă în acest moment toate cercurile militare şi politice. Capetele seci, inimile strimte şi caracterele perverse cari formează colectivitatea, cu luat angajament în scris, că, venind la putere, vor reintegra în gradele lor pe toţi ofiţerii cari vor perzista în demisiu-nile lor. Criminalii 1 Disperaţi că nu pot ajunge mal curînd la putere, prin o lioasa agitare a cestiu nel naţionale, atit de scumpă tuturor Ro-mînilor, au recurs la cea mal mare crimă pe care o poate săvîrşi un cetăţean în contra patriei sale: la compromiterea şi distrugerea armatei. Demlsiuuea ofiţerilor Acum, cind se ştie cine a fost criminalul care a uneltit în contra siguranţei ţărel, vom expune aici pe scurt istoricul acestei afaceri: Ofiţerii de cavalerie oii început a se arăta nemulţumiţi în ziua în care d. general Cantili a fost numit inspector al cavaleriei. Cind, ceva mal tîrziu, d. general Lahovari. ministru de războiţi, după sfatul şi îndemnul şefului marelui Stat-Major, d. general Fălcoianu, precum şi al altor generali, trecu prin avansare, — in perfectă conformitate cu legea— pe cîţl-va ofiţeri de Stat-Major în cavalerie, ofiţerii inferiori din această din urmă armă văzură în această măsură provizorie un atentat la drepturile lor de avansare. Aici a intervenit apoi Oculta, d-nil Sturdza şi Gogu Cantacuzino, începlnd instigaţiile. Unii dintre şefii de regimente, seduşi de Sturdza şi Cantacuzino, în loc de a căuta să pună scurt şi imediat capăt unor încercări de manifestaţii publice inpotriva unei măsuri ministeriale, înlesniră şi încurajară întinderea şi organizarea miş-cărei. Cînd de o dată la 1 Februarie 1894, d general Lahovari se pomeni cu peste 100 de demisiunl de ofiţeri de cavalerie. D. general Lahovari, văzîndu se în faţa unei manifestaţii militare, a sezisat imediat con-liul de miniştri exprimîndu-şl în acelaşi timp părerea, că demisiunile trcbuesc primite imediat, fără nici o amtnare şi fără nici o cruţare. Cit pentru cazul unor interpelări în parlament asupra acestui incident, guvernul să răspundă hoiărtt că va reprima cu cea din urmă energie orice manifestaţii militare, cari ar avea cu raderul unul pronunciamento. Consiliul de miniştri, in majoritate, aprobă părerea d-lul general Lahovary. dar M. Sa Regele îşi exprimase dorinţa ca să tiu se procedeze în mod radical, ci să se împartă ofiţerii demisionarl în trei categorii : instigatori recidivişti, cărora să li se primească demisiunile; instigatori noul, cari să fie puşi în disponibilitate, şi în fine cel presupuşi că n’au urmat pe in- stigatori de cit de frică, să primească arest de 60 zile. Mistiilearea d-Ini general Lahovary Conform dorinţei şefului suprem al armatei, d. general Lahovary, înainte de a primi vr’o demisiune, adresă o circulară confidenţială tuturor comandanţilor de corpuri de armată, rugîndu-l să caute a convinge pe ofiţerii demisionarl să-şl retragă demisiunile. Cît pentru demisiile acelor o-f'ţerl ce nu vor mai consimţi a ’şi le retrage, să le înainteze imediat ministerului pentru a fi primite. Nici unul din comandanţi nu execută întocmai acest ordin. Despre îndemn la retragerea demisiilor nici vorbă ; cît des pre demisiile sosite la corp, comandanţii răspundeau ergotînd. _ Unul, general Budişteanu, a răspuns zi-cînd că opinează sau a se prixni clemisiu-nile tuturor ofiţerilor, sau nici una; de aceea nu poate înainta demisiile ce i s’aii înmînat. Un alt comandant, general Anghelescu, cel mal mare duşman al fostului ministru de războiu, se exprima prin toate cluburile şi în faţa tuturor ofiţerilor în termenii cei mai aspri asupra administraţiei şi procedărel d-lul general Lahovari, încura-jind ast fel pe ofiţerii inferiori în mişcarea lor. Din fericire pentru d. general Laho vâri, d sa avea în acel corp de armată cîţl va coloneii devotaţi, cari şi-aii dat toate silinţele să liniştească pe ofiţerii inferiori. Ast fel comandantului corpului de care vorbim îl parveniră prea puţine demisii şt el nu putu «să-l joace pe domnu Jac-ques», aşa cum ar fi dorit. Un al treilea general şovăi de asemenea în înaintarea demisiilor ce avea în xnînă, inducînd pe ministi-u în eroare. La ordinele repetate de a nu ascunde, nici o demisie ci a da curs tuturor, răspundea că ministrul poate fi liniştit, că incidentul e aplanat; pe cînd contrarul era adevărat. Intre acestea, Voinţa şi Gazeta Poporului continuă a da amănunte precise asupra reînoirel demisiunilor. D. general Lahe vâri repetă ordinul circular către comandanţii de corpuri şi cere desluşiri. Atunci un comandant de corp trimite xninistrulul vr’o 30 demisiunl, altul vr’o 10. P. general Lahovari, îuţelegînd că e trădat de către unii generali colectivişti, demisionează din minister. Demisiunea cabinetului r.spinsă Situaţia era lămurită. Concediarea pripită a generalului Cantili din capul inspectoratului cavaleriei, şi acum retragerea d-lul general Lahovari, constituiau două fapte de natură a încuraja pe ofiţerii demisionaţi de a împinge şi perzista în pretenţiile lor pînă în capăt. Un consiliu de xniniştri fu convocat. După vii discuţii, guvernul hotărî să facă un ultim demers pe lingă Rege, pentru a-l arăta că jumătăţile de soluţiuni au adus încurcătura şi ai cere: sau mină liberă satt demiterea actualului minister şi ihemarca al uia care să şt ia sarcina şi răspunderea regu'ărel acestui incident. Această hutărîre a guvernului fu comunicată Regelui într’un alt consiliu de miniştri, ce s a ţinut la palat. In acest consiliu, un ministru a pus net chestiunea de încredere a întregului cabinet zictni Regelui : — Sire, ne trebue carte blanthe saă de nu, cu părere de răO suntem nevoiţi a o fe i Mtjeslăţel Voastre demisiunea Intre-gutui cabinet. Regele aprobă şi declară că nu e caz de a i se prezintă demisiunea guvernului şi că dă acestuia mină liberă să pună o dută capăt, cum va crede mai bine, acestei mişcări militare. Interimatul d-!nl Lascar Catargiu In urma demisiunel d-lul general Lahovari, d. Lascar Catargiu primeşte interimatul ministerului de războiu şi în unire cu consiliul de miniştri procedează la rezolvarea cestiunel. S’a dat o circulară către toţi comandanţii de corpuri ca cel mult pînă in 4 zile să înainteze ministerului ori cîte demisiunl ar avea, pentru a fi imediat şi definitiv primite. Circulara adaogă, că acel comandanţi cari ar trăgăni un singur moment peste acest termen cu înaintarea demisiunilor ce ar fi avînd, vor fi aspru pedepsiţi. In ce priveşte cele 50 dsmisiunl nerezolvate, cari se aflau la minister, d. Catargiu a dat patru pile de gîndit ofiţerilor demisionarl. Ast-fel marea majoritate a demisionari-lor şi-a retras demisiunea, iar acei cîţl va cari au perzistat în demisiune, aii rămas traşi pe sfoară cu tot angajamentul în scris luat de d. Dim. Sturdza. ŞEDIJSŢ1 A CINCJE 4. Votai de iucredere Att vorbit erl d-nil Şeudrea şi N. Popp. Discursurile d-lor nu ne afi relevat nimic nofl. D. Şeridrta a avut totuşi o notă personală cînd a ibordat chestia dizolvărel parlamentului, care eventual s’ar cere de către d. Sturdza spre a scăpa da opozanţi. — Nu veţi avea dizolvarea chiar dacă veţi iuzista ca să o aveţi. Dizolvarea nu vi se poate da cît timp partidul este dezunit. M. S. Regele nu are obieeiul să acorde dizolvarea de cît partidelor şi d v. de la gavern nereprezintîad partidul liberal, nu vi se poote da. Nu vi se poate acorda o dizolvare Iu contra partidului liberal. * * * Ministrul de finanţe a ţinut să şl spue cu-vîutul în acest maL-h parlamentar. D. Goga Cantacuzino nu e orator de Ioc şi adesea îşi perde şirul. Iu schimb însă e foarte vechemeut şi îndrăzneţ. Da data asta lisă, în afară de atacurile în contra d-lui Costinescu pe care ’t-a acuzat că are mal multe domiciliurl, n’a văi sat de cît o părti-cii ă de veuin. Nici d. Gogu Cantacuzino u’a răspuns Ia toate acuzaţiile oratorilor opoziţiei, şi abor-dînd (bestia oficerilor, s’a încurcat şi a mărturisit pe jumătate revdaţ'unile făcute de d. Costinescu. S’a remarcat foarte mult că d. Cantacu-ziuo s’a ferit de a ataca pe d. Eleva. * * * Faimosul Cociaş a fost însărcinat cu execuţia Drapeliştilor. Sarcina a fost prea grea pentru un asemenea individ. La sfiiş’tul cuvîutărel sate d sa a citit moţiunea de Încredere în guvern şi în «şefia d Ini Dim. Sturdza>. Se pune la vot moţiunea şi rezultatul este atlt de dezastros pentru guvern în cît e proclamat In aplauzele opoziţiei. 1)5 voturi pen'ru moţiune, 50 eontra şi 7 abţineri. www.dacoromanica.ro EPOCA IMWWMMA ţu Criza Ieri în incinta Senatului, înainte de deschiderea şedinţei, o discuţie vie a urmat între d-nii Ionel Brătianu, ministru al lucrărilor publice şi C. Cos-tescu-Comăneanu, asupra crizei de descompunere prin care trece colectivitatea. Intr’un moment de exasperare d. Ionel Brătianu a exclamat: — Bine, noi vom cădea de la putere dacă nu vom putea lucra, dar abia a-tund veţi vedea ce rău aţi făcut partidului ! Apoi d. Ionel Brătianu s’a plîns că partidul liberal a ajuns în aşa stare eritică, incit trecînd în opoziţie îl vor trebui ani îndelungaţi de muncă si de luptă ca să se reorganizeze un partid puternic de guvernămînt. .** D. Eugen Stătescu luînd loc eri la Senat în capul băncel ministeriale d. senator Sefendache l’a felicitai în următorii termeni: — El vezi, aici mi-ar plăcea să te văz mereu! — Nu e rîndul meu acum, în curînd trebuie să vie rîndul altora! i-a răspuns gheşeftarul zîmbind. D. Lasear Catargiu, şeful partidului conservator, a plecat Ieri la Galaţi în vederea alegerel de miine la colegiul I de Senat. Întreaga şedtnţă de azi a Camerei va fi ocupată cu chestiunile personale. Vor vorbi d-nii Costinescu, Delavran-cea, V. O. Morţun şi Al. Djuvara. Şedinţa promite deci a fi interesantă. Concursul pentru ocuparea definitivă a posturilor de medici veterinari de judeţe s’a terminat. Intre candidaţi aii reuşit d-nii medici veterinari Eremia Iliescu şi At. I. Corheanu. Aflăm că d. P. Poni va lua parte la dezbaterile legei instrucţiei, pe care o va combate. D-sa a şi sosit deja eri în Capitală. *" Toată lumea politică comentează votul de eri al camerei a-Niipra moţiune! de Încredere, propusă de linul din mamelncii guvernului. Cinci-zeci de voturi oposante şi şeapte abţineri—aceasta zicea un membru Influent din majoritate, este clntecul lebedei. Zilele guvernului sunt numărate. mŞi trebue să avem In vedere că unii oposanţi lipseau. Printre aceştia sunt d-nii Oogu Stefănescu, 31. 3Iărcscu, I. Ia-inaiuli şi €1. Iamandi. In urma hotărîrel consilierilor comunali din Galaţi de a-şl menţine demisiunea, prefectul judeţului a declarat că va cere ministerului de interne disolvarea consiliului comunal. D. Zorilă a declarat că, cel mult peste o lună jumătate, se vor face alegeri comunale şi că nici unul din amicii d-lul C. Plesnilă nu va figura pe lista noului consilia. Pe de-altă parte se afirmă că consilierii demisionaţi sunt hotărtţl, orl-cure ar fi demersurile prefectului şi orl-carl ar fi neajunsurile Ia cari s’ar expune, să nu-şl retragă demisiunea lor. El vor relnoi-o chiar Luni, telegrafic, dacă pînă atunci nu primesc nici o ştire de la ministerul de interne. Gazeta Transilvaniei primeşte din Cluj o ştire laconică dar toarte gravă : In seara de 3—15 Martie, o bandă de unguri, serbînd proclamarea revoluţiei ungureşti din 1848, a cutreerat toate stradele spărgînd geamurile tutulor caselor locuite de Romini. Episcopul catolic unguresc din Timişoara anume Dsewffy a trimis In Romtnia un preot ungur, anume Pacha Agoston, cu misiunea de a se Îngriji de Ungurii catolici din Ro-mînia. Actualmente acest misionar se află îu Brăila îndemnlnd pe ungurii de acolo să In. fiinţeze o şcoală şi o biserică ungurească. Şi clnd ne glndim că d. Dim. Sturdza a refuzat să primească In ţară ne delegaţii bisericel ortodoxe romlne din Transilvania, ca împreună cu membrii sfîutulul Sinod să revizuească cărţile bisericeşti! Demisia d-luT G. Gr. Cantacuzino lată textul demisiei d-lui G. Gr. Cantacuzino din consiliul de administraţie al Creditului funciar-rural: Domnule Director, Yă rog să bine-voiţl a comunica colegilor mei din Consiliul de administraţiune ui creditului funciar rural, demisiunea mea de Vice-preşedinte şi membru din acest consiliu in care funcţionez neîntrerupt de 25 de ani, de la fondarea societăţel. Această demisiune însă, este impusă prin modul cu care s’a efectuat înlocuirea colegului nostru Teodor Rosetti, înlocuire pregătită d’inainte şi tăinuită mie. Dumnitatea mea personală şi prestigiul locului ce am ocupat îu sinul consiliului, ne inal permiţîndu-ml a purta înainte această sarcină onoratoare, vă rog a comunica această hotărîre colegilor mei şi a primi asigurarea distinsei mele consideraţi uni. 2 (14) Martie 1898. G Gr. Cantacuzino. Literatura ungureasca Deutsches Volksblatt din Viena lu numărul săfl de la 4 16 Martie, scrie următoarele: Cunoscutul critic şi estetic maghiar d. Paul Gyulai, ’şl-a dat părerea nu de mult In mod foarte carasterislic ta societatea «Kisfaludy» din Budapesta asupra litera-turei maghiare declarlnd că se află lntr’un complect faliment. «Cărţi se scrib multe, Insă literatura stă «pe loc, căci a scrie cărţi nu Însemnează o «literatură, a exclamat d. Ghyulai.— La această părere emisă de numitul critic, un reporter ai gazetei Neues Pester Journal adaogă o părere şi mal caracteristică : «Ar trebui arsă toată *literatura» maghiară diu cel din urmă 20 ani, fără ca literatura maghiară să sufere vre-o pagubă. Iu Ungaria, tnceplnd de la mandatarii naţiunel şi ptnă la literatură, toată lumea lndreptează privirile numai la afaceri». «Lucrul acesta se poate'spune lnti’o măsură destul de mare şi despre «literatura ştiinţifică».—Cu toate că avem o Academie bogată, asociaţiunl şi societăţi bogate, totuşi nu apare nici o operă originala solidă»... Aceste păreri maghiare despre «litera• tura maghiară» nu ab trebutnţă de nici un comentar. Cronica judiciară. Coiupauia de Gaz şi Primăria Capitalei. — Asasinatul din CrevenlCH Mare. Am spus că Joul ab început, Înaintea Curţel de apel din Bucureşti, dezbaterile In procesul ce Compania de Gaz a intentat Primăriei Capitalei. Din principiile ce Curtea va stabili in acest proces, poate să rezulte consecinţl grave pentru Primăria Capitalei. Compania de Gaz a obţinut de la tribunal aproape o jumătate milion pentru paguba ce i s’ar fi cauzat numai In clte-va luni pentru violarea dispoziţiunilor din contract relative la beneficiile cu lumina permanentă şi variabilă la înlocuirea becurilor cu electricitate şi pentru cele-l’alte capete de cereri. Dacă Curtea va admite modul de a vedea al tribunalului, Primăria este expusă la despăgubiri de milioane pentru anii nereclamaţi pină acum şi pentru anii viitori, pînă la expirarea contractului. Şedinţa de Joi a fost ocupată mal întreagă de pledoaiia d lui Eugenia Stătescu, care a vorbit asupra celor două principale capete de cereri. D. B. Brătianu l’a complectat tot asupra acestor capete de cereri. Azi, Slmbătă, vor continua dezbaterile, cari, după cum am spus, vor dura mal multe zile. * . * * Stau Dobre Belivau şi Draguea, Paras-cbiv Tufau, diu Crevenicu Mare (Vlaşca) fuseseră In ziua de 27 Noembrie 1896 la primăria locală, Intr’un proces ce-1 aveafi cu Ilie Stan Şulea şi Radu Voinea. Spre Inserate s’aa întlluit cu toţi la circiumă, unde nici o ceartă nu s’a ivit, doar că Tufan fiind beat turtă şi fâcînd puţin scandal, a fost dat afară. Tufan a plecat singur spre casa lui; In urma lui s’a dus Belivan, şi mal tîizifi Şulea şi Voinea. In dreptul bătâturel lui Tufan, aceştia doul din urmă ab fost loviţi aşa de tare cu ciomege de Tutan şi Belivan, în cit Şulea a căzut mort pe loc iar Voinea a fost grav rănit. Afacerea fiind calificată crimă de asasinat, Tufan şi Belivau ab fost condamnaţi de Curtea cu Juraţi din Vlaşca la munca silnică pe viaţă. Ab avut însă norocul de a se casa pentru un vicib de formă decisiunea Juraţilor diu Vlaşca, şi fiiud trimişi la Juraţii din Ilfov, el ab scăpat cu 6 ani recluziune. * . * # Azi se judecă la Curtea cu juri procesul individului Cristea, acuzat că, Intr’un moment de gelozie, şi-a ucis amanta. Acuzarea va fi susţinută de d. procuror Nicolab, iar apărarea de d. Em. Dan, unui diu tinerii şi inteligenţii membri al baroului capitalei. EOOtTRl — Cum poate cine-va să scape de con-gestiunea pulmonară şi pneumoniile infec-ţioase, la cari ne expune influenţa ? Iutărind In acelaşi timp inima şi plămînil, Înlesnind circulaţia şi nutriţiunea, răspund medicii cel mal de vază. De aceea Vinul Bravais, care conţine kola, coca, guarana şi cacao este astă-zl considerat ca remedib Salvator: Clţl bolnavi nu-I datorează aproape învierea lor. — A apărui «Moftul» No. 3, cu o materie foarte variată şi plină de humor. Acest ziar umoristic a ajuns să aibă astă zi un succes neîntrecut. De alt-fel trebue să recunoaştem că cine vrea să petreacă bine clte-va momente şi să rldă cu poftă, n’are de cit să citească «Moftul» No. 3. — Duminică 8 Martie curent, orele 9 seara, d. Alexandru Şonţu va ţine în Sala Ateneului conferinţa sa: Naţionalism şi umanitarism. Intrarea liberă. Pentru locuri rezervate în loji, se plăteşte 1 leb de persoană. Buletinul Economic 6 Martie. Bursa din Bucureşti.—Renta romtnă 4 la sută a suferit o nouă scădere, de 25 bani la sută şi, cum ara prevăzut eri, va mal pierde din cursul forţat la care se ridicase Iu urma manoperei cu ştirea oficială că se va converti Întreaga rentă 5 la sută care poate fi convertităa acum. Iată tabloul scăderilor pe cele din urmă trei zile: Alabă-erl: Eri: A/.I: Renta 4%din 1890-96 • • 94'/» 94 933/« Tiebue să adăogăm observaţia că ne servim aci de cota oficială a Bursei, căci In piaţa noas'ră financiară cursurile sunt în tot d’a-una ceva mal joase de cit cursul oficial. Lipsa de numerarib pe piaţă pe care am semnalat-o eri, perzistă. Diu cauza aceasta cursul schimbului se menţine ferm Ia cotele de eri. Bursele streine.— Cursurile încep să se urce. Iu faţa declaraţiunil ministerului englez că nu caută de cit pacea în Extremul-Orient şi a declaraţiunil d lui Mac Kinley, prezidentul Statelor Unite, că e şi dlnsul partizan al păcii cu Spania, toate efectele streine ab cîştigat clte 2 — 3 puncte şi ape-culaţiuuea se face iarăşi pe o scară inal largă. Bancă comercială. — La Craiova s’a înfiinţat o societate cooperativă de credit şi economii sub denumirea de Banca Comer-ciului, cu un capital social de 200.000 lei, Împărţit în 2000 acţiuni a 100 lei. Banca Comerciului va face în comptul săil proprib, sab în comptul terţelor persoane, toate operaţiile de bancă. «Dacia-Roniinia».—Acţionarii societăţii de asigurare Dacia-Romînia sunt convocaţi în adunare generală pentru ziua de Duminică 29 Martie, orele 2 jum. p. m, în localul societăţii din strada Vămii. Iată ordinea de zi a adunării generate : 1) Raportul consiliului de administraţie şi al direcţiunel generale asupra gestiunel afacerilor pe 1897; 2) Raportul censorilor; 3) Aprobarea compturilor şi a dividendului pe 1897; 4) Alegerea de membri îu consiliul de administraţie. 5) Alegerea censorilor şi eensorilor-su-pleauţl pentru anul 1898. Dispoziţie vamală.— Direcţia vămilor de la ministerul finanţelor a luat dispoziţia că pachetele şi colelele poştale venind dia stre-inătate cu destinaţiune pentru oraşele Iaşi, Craiova, Brăila şi Galaţi, vor fi vămuite pentru import, cu începere de la 1 Aprilie st. n. 1898, chiar la biurouiile vamale de la fruntarie, adică la punctele Burdujenl, Vîrciorova sab Predeal, de unde se vor expedia, cu rambursul taxelor vamale cuvenite, direct oficiilor poştale din zisele oraşe de destinaţiune. In caz de reelamaţiune contra taxaţiuni-lor efectuate la fruntarie, şefii vămilor Iaşi, Craiova, Brăila şi Galaţi sunt autorizaţi a reface taxaţiunile ce vor constata că sunt eronate. Persoanele însă cari ar dori să li se vămuiască la destiuaţiuue pachetele şi cole-tele ce le vor sosi din străinătate cu poşta, pot solicita aceasta din timp direcţiunel vămilor. DIVERSE DINJIAPIŢALA Hoţ prins. — Sunt cite-va zile de cînd un furt de 900 lei s’a săvîrşit in paguba unul pasager de la Hotel Continental. Pungaşul, un anume Anton Ionescn, a fost prins eri noapte îu oraşul GaţaţI. Falsificator de monede.— Agenţii poliţiei de siguranţă ab descoperit în strada Povernei 35, pe un falşilicator de monede. El este un anume Toma Niculescu, care de mal mult timp fabrica piese falşe de cite 2 şi 5 lei. La perchiziţiunea făcută de poliţie s’aO găsit ascunse la domiciliul falşificatorulul mal multe tipare şi un mare număr de monede falşe. Toma Niculescu a fost înaintat azi parchetului. Copil norocoşi.—Comerciantul Marin Ivâ-nuş din T.-Măgurele, sosit de clte-va zile in Capitală, a pierdut pe străzile oraşului un portofoliu cu suina de 600 de lei. Desperat de această nenorocită întlmplure, Ivânuş, pentru a avea conştiinţa împăcată că a făcut tot ce a putut pentru a-şl regăsi averea pierdută, a reclamat şi poliţ:e'. Norocul însă a ajutat pe Ivănuş, Agenţii siguranţei, in cercetările făcute, ab gusit pe un maidan din marginea oraşului pe trei copil de ţigani cari lmpăiţeab suma găsită. Din întreaga sumă nu lipseau de cit 12 lei. Banii ab fost restituiţi lui Ivănuş, îneîntat de norocul lui şi a agenţilor siguranţei. DIN ŢARĂ lin accident nenorocit a emoţionat zilele trecute pe toţi lucrătorii fabricel de hirtie de la ScăenI, Prahova. Tinărul N. Vişan, do fel diu comuna Boldeşti, acelaşi judeţ, fiind in serviciul fabricel, a fost apucat de o maşină care i a retezat din umăr braţul stîng. Nenorocitul a fost transporlat, intr’o stare desperată, la spitalul din apropiere. Incendlil.—Din Birlad ni se scrie că un incendib puternic a distrus In comuna PoliţenI, Tutova, un staul cu 113 ol ate lui Al. Mocanu. Crima din Dâeni.— Ni se comunică din Constanţa că o crimă oribilă s’a săvirşit zilele trecute pe teritoriul comunei DăenI, din acel judeţ. Locuitorii Ion şi Gbeorghe Iancu, Irăiab In-tr’o vecinică vrăjmăşie cu un alt consătean al lor Cbeorghe Mocanu. De mult timp cel doul fraţi plănuiab un mijloc de a se răzbuna. A-laltăerl, ducindu-se la eîmp, cel doul fraţi In-tîlnesc pe Mocanu şi amîndoul, ca două fiare sălbatice se năpustesc asupra nenorocitului. Cu o puternică lovitură de par, dată la cap, Ion dobori la pămînt pe nenorocita victimă iu care timp rel-l’alt criminal cu un cuţit enorm a lovit de 5 ori Iu piept pe sărmanul Mocanu, care abia mal respira. Cel doul criminali ab fost arestaţi şi Înaintaţi parchetului. Mocanu a fost transportat, în agonie, in căutarea spitalului. Starea Iul este desperata Moarte subită — Locuitorul P. Popescu din oraşul Cimpina, pe tind se Întorcea alaltă-eri seara acasă, a căzut pe drum şi a murit pe loc. Din ordinul parchetului, cadavrul a fost transportat la casa mortuară a spitalului pentru a i face autopsia şi a se constata cauzele raorţel. ŞTIRI MĂRUNTE — Reamintim cititorilor că azt Slmbătă 7 Martie la orele 8'h seara încep in sala şedinţelor Senatului, sub auspiciile M. S. Regelui, conferinţele anuale ale societăţel Geografice Romlne. Ele se vor urma în zilele următoare, Duminică şi Luni, conform programei deja publicate. — Aflăm cu o deosebită plăcere că există promisiune de căsătorie Intre d. Gbeorgbi-adi, mare proprietar In judeţul Dolj, şi d-raO-impia Mărculescu, eminenta artistă a teatru-ul nostru naţion ,1, atlt de admirată de publicul bucureştean lu operile Alia, Bărbierul de Sevila, eto., etc. Nunta tinerel perechi e fixată pe luna Iulie. Sincerile noastre felicitări viitorilor miri. — Ab fost numiţi: D. I. Dumitrescu, comisar lu oraşul Craiova ; D. M. Bicu, poliţai al gărel Piatra-Olt, judeţul Romanaţl ; D. Eleodor Vâleanu, comisar lu gara Caracal şi Gr. Petrescu comisar In oraşul Caracal. NUVELA Amor ciudat Marchizul Pierre Jean de Pomponelle, căpitan instructor lu regimentul 7 de dragonl, de şi nobil de rasă, adora saltimbancele. Cu o talie de Hercule, clnd era călare pe cal se vedea diu tot regimentul. Adesea II părea râb că nu fusese născut tn vre-un circ; casa lui era un adevărat muzăb de trapeze si instrumente de gimnastică. După terminarea serviciului, el se apuca să facă gimnastică sab să se lupte cu luptătorii de circuri. Clnd tlrgul de la ştiutul loau se începea, marchizul se ducea prin circurile saltimbancilor, intra prin cabinele lor, se tutuia cu el şi Ie da de băut. Un director de circ 11 propune să-l angajeze cu 200 de franci pe lună. Dar ce atrăgea In acel circ pe Pom-ponei nu era superbul augajamen’, ci o dănţuitoare pe fringhie numită Gbina. Fata asta care nu avea mal mult de nouăsprezece ani, avea o graţie deosebită, un fel de farmec neîntrecut, o sete de iubire nebună şi perversă, că Pomponelle, cu toată experienţa lui, alerga cu limba scoasă după ea. In fie-care seară, după reprezintaţie, marchizul se ducea să găsească pe Gbina în cabina el, care era uua din cele trei fur-goane ale circului. Şi fără să închiză uşa cu cheia, el se apucab de dragoste trtntiţ! pe pae. Intr’o uoapte, după clle-va ceasuri de iubire nebuHă, amîndoul adormise zdrobiţi de osteneală. Domnea o mare tăcere: De o dală Pom-ponel auzi un flşiit şi se sculă tu sus. In acel moment se simţi apucat pe la spate şi cine-va voia să 1 trîntească. Cu o mişcare, marchizul apucă eu mîiuele pe la spate pe necunoscut de ceafă, se aplecă îu joi şi cu o mişcare îl aruncă pe seîndurî, Se auzi un zgomot şi o hîrlială din piept. El aprinse luminarea şi amîndoul recunoscură pe clovnul Pancrace care zăcea mort. Gbina rămase Înmărmurită şi îacepu să pllngă de teamă. Cineva înlocui acum pe clovn, cine va face salturile periculoase pe cari le făcea el ? Directorul o va da afară şi ea nu va mal găsi angajament. EI se căsătorişi avînd de martori stelele, după moda comedianţilor. Ghina’l adora şi era mludră de el. Marchizul era iuclntat de această viaţă pe care n’ar fi dat-o pentru galoanelegde colonel şi ’I părea răb că nu ceruse un coucedib mal mare de ctt cele două luni. Toţi diu circ. îl iubeab pentru că el le făcea cadouri şi le plătea chefuri. Reuumele lui era celebru ; Intr’o seară mar-chizu fu uimit cînd văzu In circ o droaie de prieteni şi doamne din societatea cu care era prieten şi bostonase adesea, şi cari veniseră de la un castel din apropiere. Căpitanul se grimă, îşi puse roşu şi alb mult pe obraz şi nu fu cuuoscut, dar contesă de Senozan se aprinse aşa de mult de el că ’l aruncă evantaliul... Găpitauul o întrerupse şi zise : Cine ? Eb ! — Tu ? — Eb? Gbina ’I sări de glt şi îl sărută. După o săptămină, căpitanul obţinu un concediu de două luni, îşi luă o duzină de tricouri şi costume strălucitoare şi se duse să găsească trupa care pornise spre Bordeaux şi din acea zi împărtăşi existenţa el rătăcitoare şi fantastică. Din tlrg In tîrg, pe la serbări, el făcea gimnastică îu circ In ţaţa mulţimel eutusiaste. Exerciţiile lui erab uimitoare... femeile ’l aruncab buchete şi ’l făceab cu ochiul, şi bărbaţii ’l aruncab gologani pe cari Gbina ’l punea intr’o puşculiţă. Marchizul Pomponelle se feri să i-l ducă. Dar concediul expiră şi el trebui să se prezinte la corp. Părăsi trupa. Acum, de ctte ori trec saltimbancii pe la castelul lui, II cheamă şi le dă clte un priuz. Din toate astea i-a rămas nostalgia visulu», ăsta trecut şi a nopţilor de iubire cînd auzea rîu-chezatul cailor, clntecul cocoşului, clnd se oprea la marginea drumurilor să-şi frigă o bucată de carne, sab să coacă cartofii pe cari li fura sărind peste garduri, nostalgia reprezentaţiilor îu cari îşi punea viaţa in joc pentru a se aiăta cel mal tare şi cel mal Îndrăzneţ, pentru a vedea un fulger de mindrie In ochii negri şi adinei al amantei iul. _________________ Rtfn<5 Maizeroy. Corpurile Legiuitoare CAMERA REPETAŢILOR Şedinţa de la O Martie (Urmare) Discursul d-lui St. Şendrea D. St. Şendrea se urcă la tribună In a plausele opoziţiei liberale. Oratoiu) mulţumeşte Parlamentului pentru onoarea ce i s’a făcut clnd l’a ales vicepreşedinte. Cred că aceasta a făcut-o Parlamentul pentru serviciile ce am adus partidului liberal îu cel 8 ani de opoziţie. (A-plause). Un partid nu poate guverna fără organizaţie, şi aşa cum se prezintă partidul naţional-liberal astă zi, el numai impresia unui partid organizat nu'ţi face. (Aplauze). Azi nu guvernează partidul, ci o şleahtă. (Aplauze). Cînd Regele a chemat pe d Sturdza la Palat, a avut convingerea că, prin d-sa, încredinţează puterea partidului liberal. M. Sa s’a înşelat îu Augusta ! speranţă (Aplauze). Oratorul reaminteşte modul cum s’a re organizat partidul liberal. Cum la moartea lui Dumitru Brătianu, care era preşedintele comitetului executiv, s’a simţit nevoia de a se alege un alt preşedinte şi că d-sa a pus toate stăruinţele pentru alegerea d-lul D. Stardzj. Astăzi d. Sturdza nesocoteşte orgaude autorizate ale partidului şi guvernează după cum îl conviue. Oratorul spune că grupul care s’a rupt de la putere este numit dizident. Cine este dizident î Acel ce cere conducerea partidului după organizarea ce i s’a dat sau cei ce merg de capul lor ? (Aplauze prelungite). ^ Soarta noastră a tuturor, ortodoxl şi dizi-den'I, este că ori ne vom uni spre a‘merge i împreună sab NE VOM PRĂBUŞI CU TOŢII. (Aplauze). 3fu *Nte adevărat zvonul că 31. S* Regele ar fl dispus să dea dizolvarea actualului guvern. Suveranul vrea să albă două puternice partide «le guvernă mint ţji ® ItuposiblI să acorde dizolvarea şefului u ii el fracţiuni de partid! (Aplauze). Dar, d-lor, cred că nu vă faceţi nimeni iluziune despre starea în care se află partidul nostru. (Apluuze). S’au comis greşeli de natură a dobori partidul de la putere. De datoria ti-herahlor adevăraţi însă e să se unească şi să caute a le repara. (Apiause) Trecînd mal departe, oratorul landă pe d. Aurelian că s’a unit cu conservatorii pen tru a rezolva chestia Ghenadie. D. Sturdza a condamnat actul şefului drapeliştilor şi răb a făcut, căci trebuie să al un suflet prea mic|, trebuie să te caracterizeze un îngust spirit de gaşcă, pentru ca în momente grele să nu recurgi la toţi romtnil cari pot ajuta patria, fie el de ori ce culoare politică. (A-plause). D. B. Epurescu ocupă foloriul praşiden-ţial. D. St. Şendrea : D lor, dar d. Sturdza a afirmat că era gata să cadă la o Înţelegere cu disidenţii liberali, dar că aiuncl cînd s’a văzut interpelat de mal mulţi dintr’luşil la Seuat, s’a botărlt să rupă orl-ce tratări. Acest pretext este ridicui. (Apiause) Oratorul termină priutr’nu apel la unire. Discursul d-lul 3. Popp Oratorul examinează situaţia partidului liberal, făclnd istoricul guvernărel lui de la 1877. Aminteşte că Dumitru Brătianu, convins de incorectitudinile săvîrşite de o parte din partizani, a strigat într’uu moment: «Hoţit la puşcărie, şi cel de treabă la lucru», şi că aceştia alarmaţi de slrăşnicia acestor cuvinte, au trebuit să dea Înapoi. Sfirşeşte spuind că ar dori ca guvernul să disoive parlamentul pentru ca în urma alegerilor ce se vor face să se vază cine are dreptate, cel ce sunt azi cu majorităţi sau cel diu minoritate. (Aplauze). Şediuţa se suspendă. Discursul d-lul G. Cantacuzino La redeschiderea şedinţei, D. Epurescu, vice-preşedinte, acordă cuvîntul D-lul Gogii Cantacuzino, ministru de fi-nanee, care Începe prin a m-unoaşte, că, afară de niicl derogări, d. Fleva a fost o-bieetiv In dezvoltarea interpelărel d sale. Oratorul spune că, fiind reţinut In casă pentru clte-va zile şi neputlnd asculta In mod complect nici uu discurs, afară de acela ai d-iut Costinescu, va căuta să răspundă uumal acestei cuvlntărl. R< levlnd afirmaţia d-lul Costinescu că actualii miniştri sunt mosafiri în partid, oratorul spune că d. Costinescu, schimbln-du-şl prea des domiciliul—clnd la Dacia-Romînia, tind la Naţională, clnd la Banca generală, etc., etc.,—n’a avut timp să uial dea pe la vechiul domicilib, care este partidul liberal, şi deci nu prea ştie bine cine-s oamenii de casă şi cine mosafiril. (Aplauze). Ofiţerii «le cavalerie Vorbind despre pronunciamentul ofiţerilor de cavalerie, spune căd. Costinescu, declarînd în şedinţa de eri, că d. Sturdza ar fi instigatorul, a afirmai un neadevăr. Instigatorii sunt un deputat şi un senator din gruparea d-lor Aurelian şi Costijţ nescu. (Aplauze). Cînd am văzut însă aceasta, ne simţiam datori să dăm o consolare morală acestor ofiţeri şi am pus notiţa din Voinţa Naţională prin care li se promitea redarea ve-vechime! şi a gradului D. Take Ionescu: A !... a 1... D. Cantacuzino: Nu rîdeţl, d-le Ionescu. căd vă voib... D. Take Ionescu (aplaudlnd) : Ba rid. căd am de Se... D. Gogu Cantacuzino: După cum ve-dcţl, d lor, nici eb, nici d. Sturdza, nu suntem instigatorii în chestia nenorocitului pronunciament.... D. Al. Marghiloman : Spuneţi tot, d-le ministru ; vorbiţi-ne şi despre notiţa din Gazeta Poporului.. ' D. Cantacuzino : Am dat toate lămuri* ririle lu ce mă | riveşte pe mine... D. Al. Marghiloman: Cesfia e prea gravă ca să faceţi rezerve. Tara vrea să ştie totul. D. B. Delavrancea: Voib spune eb şi voib dovedi că n a fost nimeni instigator in chestia ofiţerilor. (Aplnuz*). D. Gogu Cantacuzino: Tot ce mal pot adăiga e că eb nu cred de instigatori nici pe liberali, nici pe conservatori, nici pe junimişti. (Majoritatea aplaudă). Tratativele Ab fost tratări —zice oratorul,—dar dacă ele n’ab reuşit, nu e vina noastră, ci a d-lor dizidenţi. Mal ales în ceea ce mă priveşte pe mine, uu m’am opus nici odată la Împăcare, fiind convins că aceasta se face spre binele ţărel. Şi cred că răb ab făcut de nu s’ab învoit, căd v’o declar că dacă intr’un timp mai îndepărtat, actuala formaţiune ministeriala va cădea odată cu ea va cădea atunci de la putere întreg partidul. (Murmure şi pe băncile majorităţel şi pe ale mi-nontătel). D. Gogu Cantacuzino : Mă rog, e părerea mea personală. Termin — zice oralorul, — cu cuvintele poetului: Uniţi-vă in cuget, uniţi vă în simţiri! (Aplauze) * C i » * * be cere închiderea discuţiei şi se respinge dîudu-se euvlntul l) lui Codaş, care se Însărcinează să dovedească cit de puţin se preţuesc şi stimează între el aceia cari ab susţinut şi dezvoltai interpelarea privitoare Ia politica generală a guvernului. Oratorul se serveşte . G. C'antaciiziuo, ministru de finanţe, fu discursul ce a ţinut erl, la Cameră, avtnd aerul că dezminte fu parte grava destăinuire tăcută de d. Costluescu, fu chestia demisiei ofiţerilor, a confirmat pe deplin această destăinuire. In adevăr^ d. Cantacuzino u recunoscut că Voinţa Xaţionntd fntr’o notă publicată atunci a luat, tu numele partidului liberal, augujainentul de a reintegra pe ofiţerii demisionaţi, fu armată, respectiud gradul şi vechimea lor, dar a mai mărturisit căfntrc instigatori se află şi două persoane «lin gruparea drapelistă, uu e vînzare Casele din Strada Sfintu Spiri-don No. 49 sub Popa-Chiţti, avînd curte mare şi grădina spaţioasă, suprafaţa 1800 M. P. traniwâiul la 10—15 paşi. Puse la credit. marele: iiGisio eu încălţăminte de lux „LA LUMEA ELEGANTĂ" 70. — Calea Victoriei. — 70 Vls-K-vlH lltţ Teatral Naţional Facem cunoscut onoratului pubiic că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga. Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa invenţiuue şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; uceş'I şuşo i suni farte călduroşl, preseutind avantajul" că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari diu Capitală, cuacea tâ calitate, şi vindem marfa cu preţuri cit se poate de avantagioase. Mal recomandăm încălţămintea noastră en gleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofarii de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, ete... şi pautofi de satin, in toate cu lorile. Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat uu atelier special A 1» Cost», «lin Paris, şi, ca reclamă am pus !n vîuzare ghete de gheme, foarte golide, pentru dama’, cu preţul de la 12 Ie' în sus ; ghete de che vreaux fiu, de la 15 lol in sus ; ghete de vix, solide, pentru bărbaţi, da la 16 lei iu sus ; de lac salon, do la 18 lei in sus şi de lac rusesc de la 20 lei Injsus. Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viilor iucredorea d-lor, iar pe n-mutoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurindu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasiuulut _____________*4 a Lumea Elegantă» Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paris Mioale de t?'emel «I de Copil Consultaţiunl de la 2 — 4 p. tu. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) lutrnre hI prin (Jale» Victoriei 80. Se vinde pent u eşirea din indiviziune 1) Moşia Gloduri Pădurea. Si't Li.ii, pă-mint arab i, flnoţ ci şi acarete in bună stare la 30 km. de gnra Bicătt. 2) Moşia Cleia Bucăcumi, 520 fâl I, pămint de arătură, fineţe, i.itneşe, păduri şi u 'arate îu zidărie, aceactă moşie traversată de hoh Şiretului se află la 5 minute de gira Faraon'. 3) Moara din comuna Leton Ungă Hi căii, situată pe apt Bistriţa, avind patru poreclii petre do măcinat. Ţoale situaie in j .deţut Bacgfl. Pentru inforipaţiunl a se adresa iu doamna IhwriH Tli. âlMittiiic, ia Goluţi oi’R. CUZA-VODĂ. No. 20. Aiti fi tvehî Se aduce !u c . lo^tuiţa ci uon K ara <3e Ari A din Corabia! judeţe RomauaţI, construita cu It- mal mod# ne şi perfecţionate maşini, proprietatea u-iut Tcieitm<|iie Caravia a iceput a funcţiona producind Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ. Pentru orl-ce informaţii a se adresa lu d-nil 155 CASAŢIA «fc HAVKOKEFALO CORABIA DIN CAUZA RETR AGEREI DIN COMERŢ h «l-lnl »S. Ochibrri; «Vi vuntgKÎi-uf fşi ne rinele CU 27»|„ SUB COST ~ MOBILE^ din Strada Car ol Xo. ti vis-â-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR Vînzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. Public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocaziune, de a cumpăra inal tf-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune în diferite stiluri: Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie. Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantesie, D°posit mare de garnituri gata tapisate, SCAUNE de fantasii poleite suu negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc. î. Tanoviceanu Doctor în drept la Paris, Prof. universitar AVOCAT S’a stabilit în Bucureşti, Strada Inocenţii No. 4 (lingă Biserica Popa Rusii). Orele de consultare 8 —10 a m. De vînza#re MAREE; E MJfEOREEj FONT LNIOX «UISSE Se viude iu total salt kt loturi marele teren cu ţoale construcţiunile aflate pe ti (fast Union Suisse) situat în dosul Pasagiulu! Roirim şi Palatului Rigal, avînd 4 faţade Intra stradele: Cîmpineanu. Sf. Ionică, Zorilor şi Urezoianu. Suprafaţa totală este aproape 501)0 metri pătraţi. Venitul construcţiuailor aflate aot nlmmte variază intra 22 000 -25.000 lei anual, iar terenul liber de construcţii are o suprafaţă de peste 2500 m. p. Preţul peutru întretgi propriei ite este da 400.000 (patru sule mit lai), şi se po de împărţi iu mal multe pareele cuprinse in trai mart loturi din cari : un siugar lot indivisihi] cu toate construcţiunile de pa ol situat intre strada Cîmpineanu şi Sf. Ionică, avînd snpra-aţa de 1650 m. p. cn preţul da 160 lei m. p. Lotul No. 2 po strad t Sf. Ionică, colţ cu Zorilor, avînd o suprafaţă de 1400 ni. p. divizat în parcele cu preţui de 00 şi 100 iei m. p. Lotul No. 3 pe strada Brezoianu divizat lu parcele avînd o suprafaţa de peste 2000 iu. p. cu preţul de 80 lei m, p. Pentru tratative şi orl-earl alte informaţiunî a se adresa la d. K. DciuctreăCit-Mircu. proprietarul acestui imobil, in strada Carol I, No. 31 Bucureşti. Se acordă înlesniri de plată. Condiţiona speAnles pour le gros Prima Societate Blomtină utru laltricarea «le liirtie Domnit .subscrii'ori la ac'tunile de priorita'e emise de Prima Societate Romînă pentru fabricarea de hiriie în luna Maifl 1897 sunt rugaţi să facă at 2 lea vărsâmint da 25 la sulă ta sumele cu care afl subscris cel mat tirzifl piuă la 20 Martie 1808. Pentru vărsămintela efec'ua'e după această dată se va percepe o dobindă de intirziera de 10 la sută pe hm. Vărsă mutele se vor face la Casa de Bancă Mannoi'och, Blank & Cio cu domiciliul Strada Lipscani No. 8. Consiliul de Administraţiune. Jl>e închiriat de la Sil Aprilie ISffiS Im Conslaiiţa Vila decedatului general I. Em. Fiorescu. In ]liicnr*-ş1i Casele din str. Soarelui No. 87. Două etage curte singură, interior luxos. Casele diu Strada Numa Pom-piliu 1, colţ cn Stradele Fîntî-ueî §i Neptun, şapte camere, curte singură. Doritorii se vor adresa la A vorbitul N. A. PAPA DAT, 14 Strada Modei, Bucureşti. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 20 ■/. P. JACOHSKA ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - SIELS LYHîfE - Din zăpăceala sa nu’I mal rămînea nimic. II părea plăcută slăbiciunea pe care tot o mal simţea în picioare, şi continua să umble prin salon ca s’o simtă mal bine. Ca din întimplare, atinse cu cotul, în treacăt, roking-iha-ir-ul. II plăceaţi mult scenele. Cu o privire, ea concedia pe cine-va nevăzut care rămăsese In odae. Pe urmă, ridică jaluzelele şi salonul păru cu totul schimbat. După trei săptăminl, d-na Boye se măritase din noii. Niels Lyhne era cu desăvîrşire singur. El nu'şl puluse veni în fire din indignarea sa că a văzut-o aruncindu-se cu o totală lipsa de inîndrie, in braţele a-celel societăţi pe care o batjocorise de atîtea ori. A fost destul ca societatea sâ’I des-chiză uşa şi să-I facă semn, pentru ca ea să alerge. Dar avea el drept să-I a- runce piatra ? Nu simţise şi el, atracţia magnetică a societăţel burgheze ?... Da, dar era ultima lor întrevedere. Trtbuiafl să vază In aceasta un adio cinic al trecutului, o ultimi farsă înainte de a intra, în corecţiunea desăvirşită ? O ast-fel de iubire a demnităţel sale ; o ast-fel de libertate în a şl bate joc de ea însăşi, şi să 1 tîrascâ şi pe el sub batjocură şi, cu el, amintirile, en-tusiasmul, sfintele idei împărtăşite !. . Numai gîndindu-se şi se roşea, turba... La urma urmei, el avea dreptate ? Ce putea să-I impute, dacă nu că i-a zis sincer: «Ceva mă atrage cu putere, dar recunosc drepturile tale asupra mea; iatâ-mă, ia mă, dacă poţi, dacă nu o să mă duc la cel cari sunt mal lari ca tine...» El nu ştiuse s’o ia... Prea puţin lucru holărîse soarta lor, un gind d’abea în-(liegat, o impresie fugitivă. Ar fi vrut să ştie ceea ce ea tr< buise să ştie cu siguranţă, cel puţin vreme de o clipită... Un luci’u era in afară de orl-ce îndoială : era singur acum. La început avu păreri de râtt, apoi, puţin mal tîrzifi, sentimentul unei li-b< rări. Avea atîtea de îndeplinit! Anul trecut în Lonborg şi în străinătate pusese un fel de răgaz involuntar în care însuşirile şi defectele sale îl apăruseră mal lămurite : setea de a ’şl aplica darurile la o muncă regulată sporise. Tot nu se gîndea să creeze, trebuia din-tru’ntiiâ să’şl adune material. Suma cunoştinţelor pe cari trebuia să şi le însuşiască era atit de mare, in cit începea să se gindească cu descurajare la scurta durată a vieţel. De sigur, nu’şl pierduse vremea pînă atunci, dar nu te poţi desbăra lesne de primele citiri făcute în casa părintească, şi urmezi de bună voie potecile cari aii condus pe mulţi alţii la scop. Făcuse deci ca şi părinţii săi; încrezător în autorităţile recunoscute, el neglijase să asculte chemările venite din alte părţi pentru a putea mal bine să asculte misterioasa voce a naturel care vibrează In cîntecele populare ; se ferise de a privi mal de aproape lucrurile cari i se prezintatt vedere!, pentru a citi mal bine în negura Ipgendelor. Acu.n pricepea, în sfirşR, că nu I indispensabil să fii fervent, după po» ziile vedil ale Nordului sau ale Romantismului, că e mult mal simplu să-ţi spui propriile îndoell, de cit să laşi să ţi le spună un păgîn din anticilate, mal raţional de a căuta txpresiunea naturel tale intime de cit de a întreba minăs-tirile evului mediă, cari nu ne dau alt răspuns de cit ecoul slăbit al întrebărilor noastre. Trebuia să caute alt-ceva. Niels fu apucat de un fel de friguri de entusi-asm pentru misiunea sa. Avea acea ne-voe de cucerire, acea sete de ştiinţă pe care orl-ce adorator al spiritului, ori cit de umilă ar fi fost pe urmă opera sa, le-a simţit, fie măcar o singură dală. Printre noi toţf, cărora soarta prietenească le inlezneşte mijlocul de a lu- cra pentru progresul inteligenţii noastre, e vre-unul care să nu-şl 0 plimbat plivirile entusiaste asupra vastei mări a ştiinţei, care să nu 0 fost atras de limpezile el adinciml şi rare (atit do mare e încrederea linireţel) să nu li înci put să răr-- Xel mai bun intre' '"VINURILE DEQyiMQUS^Â" este 1) VOASTRĂ CADE!! dacă este fără putore şi lără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă ori-care alta af*uţiuno a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul PETROL mr& i PENTRU PiE care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE IIAI1XT, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT! BUCUREŞTI : Ilie Zamflrescn, Str. Academiei 4; Bazar Cmversel, Calea Victoriei 31; Mihai) Stoinesca, Str. Academiei 2 şi Drogueria Tetzu Str. Lipscanii. GALAŢI : Bereovicî, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann si Nicoleann. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya. BACAU : Drogueria Andreesca. CALARAŞI : Farmecia Ticek. APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, \o. 4 şl 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit §i mai bun, deservă băl cu preţurile următoare: (Jlassa f 0 bae de putină cu duse, lei 2.— Abonament de 10 băi. . «15.— O bae de abur, complect, « 2.50 Abonament de 10 băl. . * 20.— ITus.sa II O bae de putină........« 1.50 Abonament de 10 băl ... « 12.50 Serviciu de Bidoane §i Uzi la domicilia PETROL Adresa: Golesci, 12 In t6tc farmaciile. Sticla. — 1/2 sticla. §/3\â'3 I MSMIt tUI. tiOTUt MâAMIC MS, HAitCStt Citii, MC Ateu, St. iQii IV.V ______________ CAitSO CIA. * IUNAMI'UI MOTOARE PEXTBV CUREMŢi CONTINUU ŞI ALTERNATIF Instalaţii de Lumină Electrică Instalaţii de Energie Electrică ____ Pentru orl-ce fel de Muşine înstalaţiunî Electrice pentru Iluminatul Oraşelor de orl-ce mări inc. Staţiure Centrală de lumină şi energie electrică p. oraşe şi rrgiunl industriale. TRANSMISIUNI de forţă electrică p. ulilisarea forţei apelor pe distanţe mari Ţ INSTALaJIUNI electrice penlru producerea şi distribuirea forţei motrice In orl-ce fabrici. Bocureştl.—Tipografiia EPOCA Stradă Clemenţei No. ^B^iireiu www.dacoromanica.ro