SERIA II.—ANUL IV. No. 705. NUMĂRUL 10 BANÎ A JtOJVA VE XTJJI;K încep la 1 şi 15 ale fle-cărei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe Şi străinătate prin mandate poştale IJn an in tară 30 lei; in streinittate 50 lei Şase luni ... 15 » > „ 25 » Trei luni . . . 8 » » , 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ Ediţia a treia SÂMBĂTA, 7 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANÎ . i VJVCJ VH ir. K In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate A nunei urî la pag. IV.0.30 b. linia » »» III .... . 2.— lei » » » > II.................3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ DESTĂINUIRI GRAVE in CHESTIA DEMISII OFIŢERILOR dfstAikuiri grave in chestia DEMISIEI 0FICERI10R In cuvîntarea sa de erl d-nn Costinescu a făcui o destăinuire care dovedeşte fjradul de decadentă morală a partidului nattonal-tiheral. ii, Costinescu a spus că de-misiunea ofiţerilor a fost plănuită de conducătorii partidului liberal, că li s’a promis în scris reinm tegrarea lor şi în grad şi în vechime,—şi ast-fel se documentează ceea-ce presupuneam deja că pa-Iriolismul colectiviştilor nu rezistă la pofta bu-gelului, că ei nu se sfiiesc a zdruncina disci-ţptina armatei, a dă rima cu propriie lor miini bana nu numai a viitoarei loastre măriri, dar ba-î« chiar a e&istenţel noastre naţionale. Cu*a-semeneu oameni lupta nu mai poate fi luptă de partid, O zicem cu du-|rere, dar o zicem ,* şi 'ca s9o zicem noi trebue {în adevăr să ne găsim ■Ţaţă cu un pericol naţional: CAVE.AJVT C&JV-8CEES. Regim Intolerabil Timp de patru zile, miniştrii aQ fost răstigniţi, pe banca ministerială, pironiţi de propriii lor partizani cu acuzaţiunl de acelea pe cari adversarii de principii cel mal duşmănoşi cu greu le rostesc. Din toate aceste acuzaţiunl, două sunt, mal ales, de reţinut : Acuza-ţiunile de necinste, formulate de d. Fleva, şi învinuirea de lipsă de patriotism repetata de toţi oratorii o-poziţiunel liberale. «Tot neamul romîuesc vă blestema, d-le Sturdza>, a spus ca concluzie d. Lascar. Am dori să ştim ce învinuire mal mare se cade să merite un guvern spre a-şl justifica alungarea de la cîrmâ. Nu cum-va un guvern nepatriotic ca acesta—acum putem rosti cuvîn-tul de nepatriotic, cînd înşişi liberal il^ îl arunca băncii ministeriale— nu cum-va un aşa guvern va cădea pe o meschină cestiune de impozit săQ pe una din acele cestiunl de convenienţa constituţională născocite spre a dovedi că tot constitu-ţionalizmul nostru e o simpla jucărie ? Aceasta nu se poate. De aceea, chiar dacă ar dăinui încă cît-va timp guvernul actual pentru consider,,ţiunl de politică înaltă, ca umilirea d-lui Sturdza la Petersburg, noi nu vom înceta de a înfiera loviturile aduse de acest regim intereselor romîne şi sen-timentulul naţional. Ast-fel, orl-care ar fi pretextul căderii guvernului el va trebui să-şi ispăşască păcatul cel mare pentru care s’ar fi cuvenit ca de mult să fie izgonit. In lupta pe care o vom porni, la timpul cuvenit, discursurile rostite de patru zile în parlament vor constitui un dosar nepreţuit. Cînd un guvern e taxat de ne-palriot de înşişi cel mal vechi al săi partizani, cînd el distruge toate aşezămintele romîneştl ridicate de conservatori în Macedonia, cînd des-bină pe Romînil din Transilvania şi dă arme pentru strivirea lor, cînd prin asemenea fapte, succedînd campaniei sale din opoziţie dusă pe cestia naţională, clatină întru atîta sentimentul patriotic, nu e cu putinţă ca un aşa regim să mal dureze fără a răni sentimentele întregului neam romînesc. Nu ne îndoim că, la momentul cuvenit, ţara va şti să scuture de pe dînsa acest regim cu virtoşia de care a dat atîtea ori probe. VICTORIA JiOASTRA Na uitat încă nimeni cum am fost combătuţi de liberali cînd eram la putere. Campaniile cele mai infame s’«w dus în contra politicei noastre interne'şi externe. E vre o neomenie ce să nu se fi spus ori să nu se fi făcut contra guvernului conservator ? Oraşele aveau nevoie de resurse şi am făcut legea maximului 'JLiberalil pretindeau că spoliem (ara şi făgăduiau să desfin-ţeze impozitele. Satele erau lipsite de siguranţă şi am înfiinţat jandarmeria rurală; liberalii pretindeaii că sugrumăm poporul şi promiteau să suprime jandarmeria. Romînii din Transilvania şi Ungaria luptau energic pentru cauza lor, secundaţi de mişcarea din ţară; liberalii ne acuzau că trădăm neamul şi făgăduiau să ia Transilvania. Romînii Macedoneni nu mai puteau merge înainte cu vechia organizare şcolară şi noi am înfiinţat consulatul de la Bitolia şi Eforiile ; liberalii însă ne acuzau de trădare. Ei bine, sunt numai doui ani şi cîte-va luni şi deja suntem răzbunaţi de toate calomniile ce ni s’ait aruncat, de toate neomeniile ce ni s’au făcut. Nu numai că liberalii nu aii putut ţinea nici una din făgăduelile cu cari au înşelat lumea, dar astăzi ei înşii sunt siliţi *â mărturisească în public că bine şi patriotic am lucrat cînd eram la putere. Lupta dintre taberele liberale, în ultimele şedinţe ale Camerei, ne-a dat nouă în această privinţă o victorie strălucită. Rar se întîmplă ca adversarii să-ţi recunoască dreptatea, mai ales cînd adversarii sunt colectiviştii. Satisfacţia aceasta atît de rară ne-au procurat-o totuşi liberalii, nu de voie, ci de nevoie. E aci subiect de meditaţiune adtncă pentru opiniunea publică, care atît de lesne s’a lăsat să fie înşelată de partidul liberal. SINGURA SOLUŢIUNE Din diseuţiunile urinate plnă acum la Cameră, reiese nu numai că r* gimul actual se găseşte lntr’o stare cu desăvîrşire anormală, dar şi că partidul liberal e cu desăvîrşire dezorganizat. Pentru remedierea acest* I situaţiunl, oratorii liberali dizidenţi să făcut *p 4 la unire. Noi socotim că propunătorii acestei so-IuţiunI Îşi fac iluzii. Dezbinarea din partidul liberal are cauze adinei; dacă unirea la putere, ar fi cu putinţă, de sigur că ea s’ar fi făcut după a-tttea tratative şi Înainte ca scandalul fatr i-liar să fi izbucnit In public. Faptul că lucrurile aii fjuns aci, e dovadă peremptorie că unirea nu se poate face. A cere unirea, nu e deci alt-ceva de cit a cere imposibilul. Partidul liberal era dezunit pe clnd se afla În opoziţiune contra regimului conservator. Dacă, atunci, fruntaşii partidului ar fi îuţe’es situaţiunea, el ar fi căutat să aplaneze toate neînţelegerile, ajungtnd la o tranşai ţiune care ar fi mulţumit pe toţi. Fruntarii partidului liberal n’aii înţeles Insă situaţiuuea. Profitlnd de setea de putere a partizanilor, el t>fi acoperit sfîşierile intestine printr’o opoziţiune exagerată contra guvernului conservator, lnşellndu-se pe sine, Inşelfndu-şl partidul; iar Intre dînşil căutail necontenit să se tragă pe sfoară, cum a fost de pildă In chestia şi fiel. Aparenţa unirel a putut fi ast-fel menţinută cit timp partidul a stat In opoziţiune. Setea de pu'ere punea oare care frîfi tendinţelor centrifugale. La guvern îrsă, dispărtnd pricina unirel artificiale, cauzele dezbinârel şi-aii recăpătat vigoarea şi şi-afi produs roadele. Trei luni nil lost de ajuns, pentru cn descompunerea să înceapă. A plecat d. Fleva cu al săi, a plecat d. Aureliau cu o mare parte din fruntaşi şi lucrurile aii ajuns unde sunt. Toate aceste consideruţiunl dovedesc că cel ce fac astă zi apel la unire cer un lucru imposibil. Partidul liberal nu se poate reorganiza de cit Iu opoziţiune, dacă nu va mal face greşelile din trecut. Aceasta e singura soluţiune a tncurcătu-rel de as<ă-zl din care sufere şi ţara şi partidul liberal. CONTINUAREA PROCESULUI Şedinţa de erl (a patra) Erl a vorbit d. Emil Costinescu. Discursul d-sals a fost mai violent, şi în formă şi în fond, de cît toate cele ce s’au rostit de Sîmbătă pînă acum. D. Costinescu nu e maestru în ale retoricei, nu face fraze şi figuri, dar în schimb loveşte fără milă, spune lucrurile aşa cum sunt şi îşi manifestă părerea fără înconjur. Se poate zice că d. Costinescu a lovit la mir şi dintr’o aşa execuţie cu greu se vor putea ridica dd. Dimitrie Sturdza şi Gogu Cantacuzino. Nu mai e nevoe să spunem că a fost ascultat cu o tăcere religioasă, că a fost puternic aplaudat şi cdţ n’a fost o singură dată măcar întrerupt. Sunt lovituri de măciucă în urma cărora cel lovit rămîne buimăcit. Aşa a rămas banca ministerială, deşi de data asta se afia printre miniştri şi cunoscuta «piază rea» a partidului, d. Gogu Cantacuzino. * . * *' D. Costinescu a zugrăait perfect clica colectivistă din jurul d-lor Sturdza şi Gogu Cantacuzino. E o clică de oameni constituiţi în ordin călugăresc, al cărui stariţ este d. Dimitrie Sturdza. Aceşti călugări duc şi conduc partidul. Fără ei, nimic nu se face. Ceea ce decid ei e bine decis. Discuţie nu încape; alte păreri nu sunt permise. Or fi bune ho-tărîrile luate, or fi ele rele, trebuesc puse în aplicare! Nu se vorbeşte în front. In afară de trei-patru oameni, nimeni altul nu e priceput, nu e capabil. La finance, singurii cari se pricep sunt dd. Gogu Cantacuzino şi Take Protopopeccu. La instrucţie sunt trei: d. Sturdza, Poni şi Haret. La externe singurul care poate să le dirijeze este d. Sturdza. Cînd aşa e condus partidul, vă miraţi, întreabă d. Costinescu, de numărul păcatelor ce 8’au comis? Vă miraţi că toată lumea ne părăseşte, că partidul e în descompunere, că un dezastru ne aşteaptă şi că riscăm să ajungem în halul partidului liberal din Belgia ? Şi cîte greşeli nu s’aiî comis în timp de opoziţie. D. Sturdza-a săvîrşit adevărate crime. In chesiia naţională, a mers pînă a promite luarea Transilvaniei şi apoi a făcut scuze. Azi,'în Transilvania, toată lumea acuză pe partidul liberal că a trădat chestia naţională. Nu numai atît, d. Sturdza a denunţat guvernului unguresc pînă şi cîţi bani a dat d. Take Ionescu pentru şcoalele din Transilvania. Acolo însă unde d. Sturdza s’a purtat ca un adevărat criminal este chestia cu demisia ofiţerilor de cavalerie. S’a organizat acel pronunciamento de oficeri de cavalerie cărora li s’a promis înscris că li se va reda, cînd partidul va veni la putere, gradul şi vechimea. Nu s’a ţinut nici această promisiune şi nici că se putea ţine. In schimb, unii din aceşti ofiţeri mor de’foame, iar pe cei gălgioşi i-aţl pus în slujbe. Actul acesta a fost criminal. Apoi d. Costinescu, după ce arată cari sunt aspiraţiile liberalilor şi după ce răspunde pe larg acuzoţiunel ce s’a făcut Drapeliştilor că umblă după portofoliurl. termină, spunînd că ori-ce s’ar face, ori-cîte voturi ar obţine guvernul, ori-ce s’ar pune la cale: — Nu mai merge. Nu veţi merge înainte. Peirea aşteaptă partidul liberal, dacă veţi perzista în această direcţie. *** In timpul cuvîntăreî d-lui Costinescu a fost şi un mic scandal, inevitabil intr’un parlament liberal. D. G. Şcorţescu a fost apostrofat de faimosul Pană Buo8cu, prin cuvîntul *cio-mâgaş». La acestă insultă, deputatul Iaşilor a explicat imediat: — Eşti obraznic şi te voiu pune la regulă. Imediat cîţi va mameluci se înfurie şi apostrofează pe d. Şcorţescu. In capul gălăgioşilor e şi faimosul Nae Stătescu din Buzău. — Eşti o fiinţă degradată, îi strigă d. Şcorţescu. — Nu e vorbă aci de falimente, adăogă d. Apostol. — Să nu fii neruşinat, spune d. A. Ar ion. — Te vom pune la regulă, strigă toată opoziţia. Scandalul se potoleşte după ce Nae Stătescu este dat afară din adunare de chestori. * ♦ * Dar tăcere. Preşedintele consiliului are cuvîntul. Mult aşteptata apărare a guvernului n’a fost de cît un fiasco complect. Discursul d lui Sturdza a fost mai prejos de orice apreciere şi încă nu traducem exact realitatea. N’a avut o frază frumoasă, uu cuvint just, un singur argument. N’a răspuns la nimic, la nici una din acuzaţiile ce 8’au făcut guvernului. A fost un discurs incoherent, fără accente, fără sens, o adevărată psalmodie ă vre unui ţtrcov-nic răguşit, care îşi face cm sila datoria. Dezilueia era crudă printre rîndurile ma-jorităţei, care din cînd în cînd numai ’şl îndeplinea obligaţia de a aplauda. — ’Mi-am început cariera politică sub regretatul Panu. Apoi am fost cu Ion Ghica. — Şi sub Hurmuzache, replică d. Take Ionecu. — Da şi sub Hurmuzache. — Şi sub Mavrogheni. m’am alipit în urmă de Ion Brătianu. — Ai fost şi subt d. Lascar Catargiu, continnă d. Take Ionescu, şi te-ai purtat chiar răii : Iarăşi tăcere din partea d-lui Sturdza. D. Sturdza declară că nu se teme de adversarii săi, că el ştie să lupte voiniceşte şi adaogă. — Da, mă voiţi lupta ca piticul spre a dovedi că petit bonhomme vit encore. Preşedintele consiliului a încheiat searbădă sa elucubraţiune zicînd că chiar de ar remine numai cu ciomagul steagului pa- tidulul el va merge tot înainte. In tot răspunsul săii d. Sturdza n’a citat o singură dată numele d lui Aurelian. La orele 5 şi jumătate şedinţa se ridică, Azi vor continua a vorbi d nit Delavran-cea şi Djuvara, cărora le va răspunde d. Gogu Cantacuzino. Se crede că tot azi guvernul va cere votut de încredere. PENTRU PORTOFOLII D. Dimitrie Sturdza, voind să arate că opoziţiunea pe care o fac liberalii din jurul d-lui Aurelian e lipsită de ori-ce valoare morală, a spus în plină şedinţă a Senatului că drapeliştii nu sunt conduşi de alt-ceva de cît de pofta portofoliilor, «Stlnd de vorbă cu dumnealor, « spus primul-mini8tru, am cotistatat cu mulţumire că nici o deosebire nu e între noi nici asupra principiilor, nici asupra legilor de făcut. Nu ne-am putut totuşi înţelege, fiind-că dumnealor cereau portofolii ce nu le puteam da*. In şedinţa de Miercuri a Camerei, d. V. Lascar, fost ministru de interne în cabinetul Aurelian, a destăinuit cum d. Dimitrie Sturdza, la două trei luni numai după plecarea d sale de la putere, se dădea în vînt după portofolii pentru d-sa şi acoliţii d-sale. Frumos, nu e aşa ? dd^streinaţaţe Conflictul ispano-american Zilele astea ni s’a comunicat o depeşă foarte îngrijitoare, cu privire la relaţiunile dintre Spania şi Statele Unite ale Americel. Se spunea anume că Statele-Unite cer despăgubire pentru încrueişătorul «Mâine», explodat in portul Havana, şi pe d’asupra independenţa Cubei. Iată, în aceasta privinţă, amănuntele ce găsim în ziar, le străine: Asupra explozie! vasului «Mâine», ancheta făcută de autorităţile spaniole a găsit că ea se dutoroşte ur.ul accident de care nu pot fi răspunzători de cît cel de pe vas. Ancheta americană susţine însă că exploziunea se d tore-te unei cauze ex'erne. Pe acest temei, de şi nu se învinuesc autorităţile spaniole de rea-voinţă, se cere despăgubire Spaniol. După cum spuu ziarele din Madrid, guvernul din Washington a pus termen de o săptămînă pentru plata despăgubire!. Presa spaniolă protestează cu energie contra acestei pretenţiunl. Cu şi mal mare energie protestează ziarele contra cererel de a se declara Cuba indopen-denia, cerere întemeiată de Statele-Unite pe cuvîntul că autorităţile spaniole nu mal sunt în stare să garanteze siguranţa străinilor în Cuba. Americanii par a se fi holărît să exaspereze pe spanioli prin toate mijloacele. Aşa, un număr respectabil de deputaţi şi senatori americani, îmbarcaţi pe yachtul Anita, vizite; ză coastele Cubei. El sunt acuzaţi că fac propagandă contra Spaniei şi că Împart mijloa-'e pentru reînceperea revoluţiunil. Pînă la ce punct de încordare a fi ajuns re* laţiunile dintre Statele-Unite şi Spania se poate judeca din sfatul pe care ziarul Imparcial îl dă guvernului spaniol de a înarma vapoarele de poştă. Aceste vapoare, zice numitul ziar, ar putea să ruineze comerţul american şi să cîştige gloria Gueri lelor cari atl învins pe Napoleon. Vorba Ini WUlielm Inddpendance Belge a anunţat acum cîte-va zile că împăratul Wilhelm, la un prinz dat de princeca lleinri h, ar fi zis; — Cît voiţi fi Imparul, Yankeii nu vor pune mina pe Cuba. Ştirea aceasta a fost dezminţită din Berlin, In chip oficios. Totuşi pare probabil că Germania şi alte Puteri europene nu s’rr învoi ca Statele-Unite să-şi anexeze Cuba. Forţele «pnniole Ag-'nţia «II, vas» din Paris, primeşte din Madrid urmâ'oarea depeşă : «In Cuba se găsesc 82.000 de Înarmaţi voluntari, cari sunt hotăriţl să apere pină la extrem suveranitatea spaniolă. «Spania nu vrea să declare războid; dacă va fi însă provocată, atunci nu va rămîne singură. Spania nu are nevoe să atace Statele Unite pe uscat; va fi de njuns un i fizboiO cum îl fae corsarii spre a nimici comeiţul american*. Forelgn, TRIBUNA LITERARA Conferinţele preoţilor judeţului Doljiu ii Acum, spre a încheia această expunere, să ne dea voe eu toată dragostea, prea cucernicii conferenţiari, a face cite-va băgări de seamă în interesul curăţeniei literaturel noastre bisericeşti. Cestiunea ce s’a propus conferei.ţir rilcr despre introducerea cristianismului în Da-cia-Iraiană, etc. credem că nu’şl avea locul într’o asemenea întrunire; mal îatil, pentru-că este un adevăr elementar pentru orl-cine cunoaşte cît de puţină istorie bisericească universală, că părţile acestea ale Europei, afi fost creştinate de la începutul erei noastre, mal înainte chiar de drscălicătoarea împăratului Traian; al doilea, pentru că partea istoriei generale de la retragere a co-lonilorde sub Aurelian pînă la constituirea Statelor romlne (secolul al III —XII) este înc ă seb scalpelul critic al marilor istoriografi şi paleografi; In cît, pentru comunul cărturarilor, cestiur.ea.se reduce la recitarea ver-siuni’or elementare In de obşte cunoscute, şi dintre aceştia pentru cel nesăbuiţi, cari se încumete ază a pătrunde cestiunea, cu un criteria critic propria, o tnfrîngere ri-diculă este inevitabilă. Acestei întreceri nesocotite de erudiţiune datorim de sigur: unele producţiunl de stil cu adevărat monumentale, şi alte erezii istorice, pe cit de naive, p’attt de comice, precum urmează : «Că fie care din noi va putea pune cîte o piatră la fie care sugtt, spre a ridica acest monument patrunghiular de istorie, de fapte, de prezent şi viitor*... ...*cu atît mal mult în faţa voastră care cunoaşteţi cu abondenţă asemenea subiecte şi lucrări». *Sf. Ciril şi Methodiii erau fraţi d’al noştri, romînl din ţara Severinulul»... 4Imperiul Bgzantin, prin fazele sale efemere avea aspectul unul teatru în Orientul Europei*..: Apoi o confirmare a teoriei Iul Răssler, căreia i s’a făcut deja de istoricii noştri o tnmormîntare de cl. I-ifi, iar eruditul conferenţiar nr ştiind aceasta, ne spune cu toată gravitatea : «După căderea imperiului Romîno Bulgar, Romînii din Balcani se retraseră în masă mare dincoace de Dunăre»... Bată-1 cucu de imperiu, i s’a apropiat şi lui veleatul, şi o să 1 vedem ca mline clasat printre mărfurile răsuflate de la Papagalul fraţilor Hassan din Lipscani !,.. Acum o probă de punctuaţie : ... *a rămas tot Andrei Şaguna! şi pînă la moarte: creştin-ortodox neunit !?..» Pe lîrgă aceasta, un potop de neologisme şi radicalisme absolut ridicole şi netre-tuincioase ca : sujete, altul mal fin zice sujezte, adopera, cadou, grandios, echipaţi, factot, glorifica, sforţ fama, tabulet, stag-naţiune, misticism penibil, regeneratrice, sugetul, amat, etc, etc 1... Apoi, prea venerabil, stimabil, respectabil, prelat, etc. Şi toate acestea încununate cu slugarnica banalitate de: Trăiţi, Trăiască, al celor prea trăiţi, cad nu vedem ce afi a căuta în nişte convorbiri literare ori con-fessionale. Aceas'ă nenoipeită pornire, de a se In-streina limba poporului, este cu atît mal vinovată în gura preoţime!, care are la tn-demtnă literatura noastră clasică bisericească, această comoară a limbel romîne. Se înţelege, eă e departe de noi ideia de a se mal tntr. buinţa slavismele din vechimeca bogoslovie, precista troiţa, preobrajenia, et<*. Dar pentru D-zefi, cum se poate să fim împăcaţi, auzind pe un preot zicînd amat în Ioc de iubit, grandoare In loc ds mărire, ş. c. a. De asemenea este o gravă necuviinţă, pentru un clericc ortodox, a da unul episcop ortodox calificativul papist de prelat, In loc de ierarch şi prea sfinţit; tot aşa de ridiculă ni se pare şi tifulatura de stimabil, respectabil, etc. în loc de cucernic or cinstit. Ca unii ce am luptat aproape două decenii împotriva propagandei papistaşe în ţară, şi pentru îmbunătăţirea sonrtel clerului noa- www.dacoromanica.ro tru mirean, izbutind a crea o cestiune politi-co-eclesiastieă, pe care partidul conservator a înscris-o în programul săâ şi venind la putere a realizat o, prin admirabila reformă a legeî asupra clerului naţional, ne am permis a face aceste observaţii în speranţa, că nu ni se va lua această în nume de râfl, întru eît, dorul nostru, pentru strălucirea Sf. noastre Biserici naţionale şi propăşirea preoţimel noastre, credem că nu mal are trebuinţă de dovadă. Italui-Norak. --------- — —------------------ HfFtmiAŢlI Cri*» D. Gogu Cantacuzino a sfîrşit prin a-şl retrage demisiunea în urma demersului zadarnic al d-luî Dim. Sturdza pe lîngă d. Eugen Stătescu. Ast-fel criza iminentă a fost amînată pentru cîte-va zile. Zicem amînată, căci impresia generală e că guvernul va trebui să demisioneze chiar zilele acestea, de oare-ce Camera nu va putea lucra nimic şi opoziţia e decisă a nu da guvernului budgetele. * * * Iu urma refuzului ce a inlim-piuat d. Sturdza la d. Eugen Stătescu, consiliul de miniştri întrunit eri dimineaţă la d. Ionel Bră-tianu a liotărlt să meargă piuă In ptnzele albe, adică nici o tratare de împăcare cu nimeni. Şi dacă guvernul nu va ]intea să treacă budgetele, atunci să demisioneze. * * * In tabăra disidenţilor animaţia este foarte mare şi spiritele războinice. Toţi drapeliştii, afară de dezertorul Ştefă-nescu-Gogu, sunt liotărîţi la luptă, pînă şi aceia cari au şovăit acum cîte-va zile. D. Aurelian însă continuă şi acum cu moderaţiunea-l legendară, dar nu e ascultat de nimeni. K Drapeliştii ar dori ca guvernul să nu facă noul demersuri de împăcare, cari ar dezarma o parte dintr’inşil. El doresc ca guvernul să continue lupta, fiind siguri că va fi biruit poate chiar săp-lămtna viitoare. * * * întrunirea publică pe care dizidenţii erau s’o convoace Duminică, a fost amî-nală pe cea-la’altă Duminică, la 16 Martie, de oare-ce campania parlamentară antiguvernamentală nu s’a sfîrşit încă. Campania parlamentară va urma şi 8ăptămîna viitoare prin următoarele interpelări : Luni:suspendarea alegerel din Huşi; Marţi: i, terpelarea d-tul Delavrancea în chestiunea visitei ofiţerilor din Ploeştl la Braşov; Miercuri: scandaloasa afacere Nacu-Zappa. Vor urma apoi interpelările în Gestiunea Antim, legea minelor, etc. Ast fel guvernul va fi cu desdvîrşire împiedicat a lucra ceva serios şi nu va putea cere nici şedinţe de noapte, de oare-ee grupurile aliate au decis să nu lipsească nici un minut de la Cameră, ca nu cum-va guvernul să ceară într’un moment favorabil şedinţe de noapte. Demisiunea motivată a «1-IuiG. Gr. Cantacuzino din consiliul de admiulstraţie al Creditului Burai a produs o vie senzaţie prin cercurile politice şi financiare. Se ştie că d. Gb. Gr. Cantacuzino a fost vice-preşedinte şi preşedinte de fapt al Creditului Burai şi de la înfiinţarea lui, de 25 an^ d-sa a lost membru al consiliului de administraţie şi un fel de garanţie a acţionarilor acestei Instituţii. Acum Creditul Burai a trecut cu desăvîrşire Iu mîinile Ocultei a unui mănuncliiu de oameni, cari nu pot Inspira nici o încredere publicului celui mare. Figaro anunţă că A. S. R. Principesa Luisa de Coburg, soţia Principelui Filip de Coburg, care se afla la Nisa, a dispărut împreună cu un ofiţer austriac, anume contele Mattasich-Keglevich. Principesa Luisa e fiica Regelui Belgiei, sora Archiducesel Stefania şi cumnata principelui Ferdinand al^Bulgariel. Contele Mattasich-Keglegvich, căpitan în armata austriacă şi fost adjutant al principelui Filip de Coburg, a avut acum două săplămînl un duel sîngeros cu Principele Filip de Coburg, în care acest din urmă a fost destul de grav rănit. «Constituţionalul» şi d. Schina In curînd vom avea ocazie să azistăm la un proces de presă, ale cărui dezbateri promit a fi foarte interesante. D. C. Schina, primul preşedinte al Curţii de Casaţie, a hotărît darea în judecată a Constituţionalului pentru un articol intitulat «fiasco» ce a apărut în acest ziar şi în care se vorbeşte despre d-sa. Iafă un pasaj din acest articol: «In afaceri băneşti a nu-ţl regula datoriile ; a lăsa să ţi circuleze poliţile neplătite în toute părţile şi portăreii să nu îndrăznească a păşi la vreo urmărire, fiind-că datornicul este în capul magistra-turei; a avea o moşie afectată la Creditul foncîar rural şi din ziua ipotecărel pînă la aceea a vînzărsl către un particular, timp de opt ani, a nu plăti nici o singură rată, iar banca să nu aibă curagiul a te urmări fiind-că eşti şi Prim-Preşedinte şi om al partidului; a părăsi cauza judecă- torilor cînd un ministru loveşte în drepturile şi prerogativele lor şi a se interesa numai atunci de organizarea judecătorească cînd este vorba de mărirea pensiunel de retragere ce le priveşte şi pe tine personal; a nu îndrăzni s* te atingi cîtuşl de puţin de un magistra inferior în grad, care în sentinţele ce dă insultă pe colegii săi, însă a trimite cu mare zgomot în judecata Sec-’iilor Unite ale Curţii de Casaţie pe un coleg integru şi stimat fiind-că n’a iscălit o încheere relativă la numirea unul copist—iată în adevăr isprăvi cari denotă o îndrăzneală colosală !» Tribuna Poporului spune că ziarele maghiare anunţă cu mare veselie că îutre cel 80 funcţionari de la căile ferate cari ’şl-aft maghiarizat numele sunt şi Romînl de pe Valea-Mureşulul. Sunt, într’adevăr, doul-trel cantonieri cari nici nu ştiri despre ce e vorba şi cărora li s’a spus că numai aşa vor primi plată, dacă se vor numi cum a venit «poruncă de la împărăţie.» . Iacă prin ce mijloace se propagă maghiarizarea numelor patronimice. Guvernul unguresc a închis cu forţa şcoala primară romînească din comuna Nuşfalău, comitatul Solnoc-Dobtca, ca astfel să silească pe copiii romînl să treacă în şcoala ungurească care nu era frecu-entată de cît numai de trei băeţl ovrei şi doul unguri. D. Nicorescu, candidatul guvernamental de la IIuşl, a comunicat eri la Senat mal multor senatori, că amicul său d. G. D. Palladi va sezisa consiliul de miniştri cu darea in judecată a d-lut Mateiu Cantacuzino, membru al Curţii de apel din Iaşi, pentru suspendcirea alegerel din Huşi. Deci un nou scandal colectivist în perspectivă. D. general Berendeifl a însărcinat pe d. maior IvanovicI, inspectorul muzicilor militare, să întocmească o muzică militară compusă din 60 persoane spre a lua parte la :oncursul muzicilor militare, care va avea loc la Viena, în luna Maifl, cu ocazia jubileului de 50 ani de domnie a împăratului Frantz Iosef. Repetiţiunile afl început deja; bucata care se va cînta la concurs, la care vor lua parte şi muzicile militare ale Statelor învecinate, va fi Uvertura Freischiitz de Weber. Cu această ocaziune toate uniformele şi instrumentele vor fi noul. D. G. Scorţescu, insultat de cunoscutul Stătescu, falitul din Buzău, a însărcinat pe doul din prietenii săi, pe d-nit A. Arion şi C. Buzdugan să-l ceară satisfacţie. Martorii au rugat pe d. Scorţescu să nu-l însărcineze cu o ast-fel de misiune pentru că numitul Stătescu nu e un om căruia s’ar putea cere satisfacţie pe calea onoaret. D. Scorţescu a ascultat sfatul amicilor săi. Buletinul Economic Cronica judiciară* Proceunl dintre primări» Capitalei H| Compania de ga*. — Afacerea Zappa.—Ştiri judiciare Eri în fine, după nenumărate amlnărl, de oare-ce fusese şi vorba de împăcare, afl început înaintea secţiei I-a a Curţii de apel din Bueureştl. dezbalmile în procesul ce Compania de gaz a intentat primăriei Capitalei pentru a-1 cere socoteala pentru ce a obligat-o să stingă lămpile pe anume locuri de la orele 12 noaptea, de ce cu forţa a oprit aprinderea lămpilor de pe Bulevard, unde s’a introdus lumina electrică fără voia companiei, care singură avea dreptul, conform art. 15 din contract, a introduce o asemenea lumină, dacă va costa mal eflin de cit gazul, şi n’a introdus-o pentru că costa mal scump, de ce nu o despăgubeşte de lucrările fâcuto ca ocazia canalizării Dîmboviţei şi canalizării cu egourJ, de ce in fine i-a trîntit la a-' amenzi, cari se ridică clte o dală pînă la 3000 de lei într’o singură noapte, penlru lipsa de calitate a luminel, pe cînd la Viena nu se pune pentru asemenea caz mal mult de 50 fiorini. Tribunalul Ilfov, care s'a pronunţat prin 1891, a adnlis în cea mal mare parte pretenţiile companiei, dar suma era mică, nu trecea de 100.000 de lei. Dacă se va admite insă de Curte modul de a vedea al companiei, aceste pretenţii s’ar ridica, azi, în 1898, la suma de peste o jumătate milion. De aceea primăria s’a pus să lupte cu energie la Curte. Primarul, d. Rohescu, a venit In persoană să asiste la dezbateri, armat cu avocaţi ca d-nil Eug. Stătescu, Petre Gră-dişteanu, V. Lascar, B. Brătianu şi Ştefan Şoi-mescu. Compania de gaz nu s’a lăsat .mal pre jos şi a venit şi ea armată cu d-nil C. Boerescu Schina, Mibail Cornea, Missir şi Mitică Carp. Să vedem care pe care. Cel dintîl, care a luat cuvlntul, e d. Eugen Stătescu. Dezbaterile vor dure 3—4 zile. * * * .. . In afacerea Zappa, aii mal vorbit azî d-nil Disescu şi Missir, D. procuror Filitis îşi va depune Marţi concluziunile sale. *** Curtea cu juraţi a judecat eri pe d. G. Ba-rozi, acuzat că prin ziarul «Nedreptatea» ar fi calomniat pe d. Nicolae Ioneacu, funcţionar la primărie. Juraţii aii găsit că d. Barozi n’a comis nici o nedreptate cînd în «Nedreptatea» a vorbit rău de funcţionarul Ionescu şi aii dat un verdict negativ, Curtea pronunţă achitarea. 5 Martie. Bursa din Bucureşti. - Pe piaţa noastră financiară a domnit ier! o mare lipsă de numerarifl. Mal toţi bancherii aii întrebuinţat sume însemnate pentru a cumpăra rentă romîuă 4 la sută, sperînd să realizeze clş-tigurî cu prilejul conversiunii. Dar cum conversiunea nu se va face de cît pentru o sumă neînsemnată—36 de milioane, — iar cursul rentei de 4 la sută scade mereil, nu se fac realizări şi numerariul lipseşte. Pentru a suplini această lipsă, bancherii aii negociat multe ceeurl, din care cauză schimbul a fost In urcare. S’a notat: cek Londra 25.35; cek Paris 100.15; cek Viena 2103/i; cek Bei lin 123.75. Renta romînă 4 la sută din 1880, adică cea care se va converti, a clştigat ieri la bursă un sfert la sută. Cele-l’alte emisiuni afl rămas staţionare, dar tendinţa e spre scădere. Cînd va trebui să se tacă realizări, renta aceasta va pierde inevitabil clte va puncte. Scrisurile financiare urbane aii ciştigat din nou lU la sută. Conversiunea romină. — Un important ziar- financiar din Paris, Le Moniteur des Rentiere, organul mareî case de bancă «corn ptoir naţional des rentiers», reproduce textul proiectului de lege priu care ministrul romîn de finanţe e autorizat să facă conversiunea şi adaogă următoarele: «In expunerea de motive care însoţeşte «proectul de lege, ministrul finanţelor pune «In evidenţă intenţia sa de a opera conver-«siunea în rentă 4 la sulă, rezervlndu’şl «dreptul de a fixa forma şi condiţiunile ce «va găsi mal avantagioase pentru Te «zaur. Aceasta e dreptul săii, e datoria sa, «şi abonaţii noştti nu pot cere ca să le dăm, «de pe acum, un avis luminat asupra ches-«tiel dacă va fi în intoresul lor să accepte «condiţiile conversiunel saii să le respingă. «Totuşi, ni se pare că din starea aceasta «de lucruri reese că trebue să se profite de «cursurile înalte cu care se negociază renta «5 la sută, pentru a realiza preţul lor, fie «pentru a întrebuinţa din noti capitalul In «rentele cele noul dacă sunt avantagioase, «fie pentru a’l întrebuinţa alt-fel dacă clş-«tigul va fi mal bun. Nu e biue să rănii «nem la discreţia ministrului de finanţe al «Romînieî care, îu Împrejurarea de acum, «vrea să se joace cu creditorii Statului»! Recomandam aceste rîndurî d-lul Gogu Cantacuzino, spre meditare. DIYBRSK Dl^CAPlŢALA încercare de sinucidere a unui dezertor. — Dumitru Angliei, soldat dezertor din regimentul 6 Mihaiu Viteazu, domiciliat îa soseaua Mihaifi Bravu, de teamă ca să nu fie prins de autorităţile militare, a încercat aseară să se sinucidă absorbind o soluţie de gămălii de chibrituri. Nenorocitul fiind cuprins de dureri oribile şi părinţii prinzîud de veste, afl reuşit, graţie îngrijirilor date la.timp, să-l scape de la moarte. Incendiul din calea Dorobanţi.—Un mare incendia a izbucnit, aseară, pe la orele 8, în calea Dorobanţi 82, la atelierul de tîmplărie, al d-lul Schmitinger. Acest atelier, unul din cele mal mari ateliere de tîmplărie din capitala, era încărcat de o cantitate enormă de material de lucru şi de mobile confecţionate. Focul a luat naştere din neglijenţa unul lucrător din tîmplărie, care a aruncat un chibrit aprins în tataşil din atelier. De o dată flăcări imense s’att ridicat şi aâ cuprins din toate părţile atelierul. Focul s’a întins cu mare repeziciune la depositul de material şi în mal puţin de un sfert de oră, totul era în prada flăcărilor. Limbi enorme de foc se ridicau in văzduh şi cheresteaua uscată trozuea, scoţind milioane de scintel cari se râsplndeatt împrejur. Panica era la culme. In vecinătatea atelierului in flăcări, era o casă locuită de peste 10 familii. Cu toţii înspăimîutaţl, locatarii afl eşit in stradă îngroziţi de proporţiile incendiului. Pompierii sosiţi la incendii!, s’nfl ocupat numai de apărarea clădirilor învecinate ; atelierul era cu totul cuprins de flăcări şi în ueputinţă de a-1 mal scăpa; el a fost literalmente distrus de flăcări. întreg materialul de lucru, unelte şi mobile lucrate afl fost consumate de flăcări. Pagubele sunt foarte mari. ' Incendiul a fost localizat pe la orele II din noapte, iar focul a ţinut pînă ziuă. Altă Încercare «le sinucidere. — Femeia Măndica Popescu, în vlrstă de 45 e ani, domiciliată pe şoseaua Doamnei 3, voind a-şl pune capăt firului vieţel, aluat un cuţit şi şi-a făcut mal multe răni grave ia git şi la figură. Starea nenorocitei fiind foarte gravă, ea a fost transportată în căutarea spitalului Brlnco-venesc. Pînă acum nu se cunosc cauzele cari afl determinat pe Măndica Popescu ca să ia această funestă rezoluţie. NUVELA VAIiSUIi Dr. PAUL ELEUTERESCU Mânios S’A MUTAT Strada Ilegală, No, 8 Consultaţiuul de la orele 2—3 p. m. ConsultaţiunI grauite Luni şi Vineri de la orele 1—2 r - I Un vals, un vals nebun, îmbătător, p! de farmec şi poezie, o făcea să se avîr In mijlocul perechilor de dănţuitori, îmi taţi cu toţii de valurile armonioase cari le scotea pianul. Sunetul, cînd Încet, languros şi suspin tor, se pierdea murind pe frunzele plantei din salonul cel mare, elud viu, uebunati arzător şi pliu de voluptate, da fiori acest dănţuitori şi ’l avînta şi mal mult in fi mecul valsului. Florile răspnldeatt un parfum de prin vară, şi plantele de seră, aduse din ţăr soarelui şi ale luminel, fermecaţi ochiul verdele lor, reamintind că departe, depar In patria lor, e vecinie vară, vecinie soi şi vecinie lumină. Şi In acest tot ce-o conjura, In beţia muzicel, In acest transpi de nevrozare, sufletul EI se simţea trai purtat, du3 In regiuni necunoscute, îu în ţiml nesfîrşite, acolo unde valurile eter scot note pline de farmec şi melancolie, acest extaz, avîntată cu acest necunosi EU, cu care dauţa acum, se simţise In b ţele lui, simţise pe frunte, pe obraz, pe ţ îu păr, se fiarta lui caldă şi fiorii II trt prin tot corpul. ’I se părea că viaţa ’ suspendată. Ochii el mari limpezi şi frum sdnteiafl schiţei şi clud lntllni privirea se pierdu In ea. Pianul scotea merefl note pltngătoa valuri armonioase şi In acest vals neb simţi că iubeşte. Ea, aşa micuţă, drăgălaşe să iubeasc La 17 ani, clnd totul ’l se părea vis să bească cit de fericită se simţea ! Valuri de slnge ’l se urcafl In obraji şi iuima-I bătea cu putere, ca şi cum ar fi voit să’l sfărâme corpul. Acest corp micuţ ca de o păpuşieă cu viaţă, simţea dar foeul dragostei 1 Valsul utma neîntrerupt, pe cînd copila, hipnotizată, lăsată In voia valurilor muzicel, aproape că nu atingea parchetul cu picioruşele el mici, delicate, sfiltînd şi avtn-tîndu-se ca o ciocîrlie atrasă spre razele de lumină ale soarelui, precum ea era atrasă spre razele de lumină ale iubirel. jtj: II Pianul rămăsese tăcut, coardele de metal încetaseră de a mal vibra sub degetele pasionate ale maestrului care ’l mînuia şi dînsa rămăsese tot agăţată de corpul falnic al acestui bărbat pe care acum îl vedea întlia oară şi care o slăpînea. Cînd dînsul o conduse spre locul unde ea cerea, copila se ascunse aproape cu totul în verdeaţa plantelor, în colţul abia luminat şi acolo rămase singură, pierdută în «prada visurilor, a acestor nebune de iubire. Se gîn-dea uimită şi turburată la privirea ochilor Iul arzători şi se simţea fericită. Se glndea la viaţa el din trecut, de care nu ’şî deduse seamă pînă acuma şi pe care în cîte-va minute începuse s’o simţă, s’o cunoască şi s’o bine-cuvîuteze. Făcea visuri să fie vecinie cu dlnsul, merefl In braţele lui In acel vajs, pierdută, extaziată, şi din acest colţ ascunsă ca o criminală, apăsîndu-şl mlinele pe inima care îl bătea aşa de tare, îl urmărea cu privirea, vedea tot ce făcea el. In momentul cînd îl văzu că vine spre ea, inima’l bătu şi mal tare, îu cit îl fu teamă de sgoniotul acestor bătăi că vor fi auzite de celcari tre-ceafl pe lingă dînsa. El, înalt, brun, cu înfăţişearea superbă, avea vigoarea tinereţel şi farmecul pe care îl răspîndeşte o figură sinceră. Făcu clţl-va paşi, căuta cu ochii în toate părţile, surise şi se duse de luă braţul unei femei frumoase, apoi trecînd cu dinsa pe lîngă copila pe care aproape o atinse fără s’o vază, se pierdu în mulţime. Atunci mîinile ei se strînseră nervos, se sculă repede cuprinsă de o furie copilărească de gelozie şi în neputiuţa-l de]a’l opri cu dînsa, de a goni pe acea femeie, căzu sdrobită pe scaun şi rămase mută, multă vreme ast-fel. III Se auzi răsunînd semnalul pentru un cadril ; copila eşi repede din colţul el se amestecă prin mulţime, fugi de adoratorii cari o enervaţi şi îl căuta cu ochii peste tot. El nu era în salon. Tot aceleaşi degete, tot acelaş suflet pasionat scotea valuri de armonie din instrumentul care părea că are viaţăj; pentru ea muzica nu mal avea Insă farmecul d’inainte, el nu era; mulţimea care o înconjura i se părea că e de ghiaţă, fără simţire; totul o supăra. Figurile cadrilului urmafl, dănţuiţo-ril plini de transport făcea un zgomot din infern. Copila fugi din mijlocul acelei mulţimi şi izolată, iar în colţul întunecos, nu avea de cit un gînd: Unde o fi el? Lipsa lui o făcea să i se pară că în salon e frig. Vîntul pe care adineaori nu’l auzea, cum^i se părea că urlă cu furie şi că pătrunde în casă împreună cu zăpada spulberată. I se părea că frigul o îngheaţă şi cu toate astea uu fugea de acolo. Simţea că va muri şi prepara moartea pentru că îu acea singurătate se gîndea la el, avea în ochi chipul adorat al acestui om care îl stăpînea simţirea toată, chipul Iul pe care ar fi voit sâ’l aibă de stăpîn, să se prosterne In faţa Iul îu adorare. II veni în gînd o cugetare care o făcu să tremure şi să roşească de fericire: Dacă m’ar iubi şi el ? Şi speranţa acestui vis de fericire o legănă mult timp pe aripele sale, mult, atlt de mult, că uitase lumea şi petrecerea. IV Un vals, un vals nebun, îmbătător, pliu de farmec şi poezie o făcu să simtă un fior de voluptate în tot corpul. Iute eşi de unde sta ascunsă şi cîud 11 văzu venind, pe el, pe acest adorat, 11 luă braţul şi se avlnlă din nofl cu el In vîrtejul valsului, în acest vîrtej unde pentru îutiia oară simţise fericirea. Il şoptea vorbe măgulitoare, cuvinte fermecătoare şi el pătruns de diăgălăşia acestei copile, ca semn de simpatie, ÎI zise : «Să te prezint femeeî mele, e foarte bună!» Cînd auzi cuvintele: femeeî mele, ea se simţi pierdută, în inimă 1 pătrunse un fior, crezu că moare şi rămase nemişcată în braţele lui. Clnd se deşteptă, prietenele sale o încon jurafl, ele credeai! că leşinase de oboseală Muma el care o adora o rugă să meargă acasă; prietenele o conduseră mal mult pe braţe. Ea se mişca mal mult maşinaliceşte, fără să-şi dea seamă de ceva, pe clnd la ureche II răsunaţi merefl şoaptele lui şi vorbele : femeeî mele! Palidă, superb de frumoasă în blana-I albă care-î încadra figura, forma un tablofl: alb în alb, al resemnârel. Trecînd pe la uşile salonului auzi acordurile pierdute ale pianului care ciuta un vals, un vals nebun, îmbătător, plin de farmec şi poezie: valsul dragostei d’îutll, valsul lu care simţise fericirea, valsul In care aflase durerea. Privirea el îl zări pentru ultima oară. închise ochii, se mal văzu o dată In mijlocul danţulul avîntată în braţele lui, 11 simţi la pieptul el 11 auzi şoaptele şi vestea care o ucidea. Clnd deschise ochi el dispăruse. O urcară în trăsură. Acolo se afundă în colţul întunecos şi două lacrămt îl alunecară pe obraji diu ochii el mari, limpezi şi frumoşi. Intr’un moment iubise, adorase şi adorarea asta o arunca lu noianul de dureri cari o ucideafl. N. i’. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Romîne» Comlantinopol, 6 Martie.— 0 circulară a Porţii adresată ambasadorilor săi, îi roagă să insiste pe lîngă puteri penlru o soluţiune promptă a cestiunei cretane. Se asigură că Poarta are de gînd să adreseze puterilor o notă reînoind încercarea sa privitoare la numirea unui an- pus turc, ca guvernator al insulei Creta. Berlin, 5 Martie. — Comisiunea bugetului Reichstagului a adoptat legea asupra flotei. Roma, 5 Marlie. — Toate biurourile Camerei s’afl pronunţat In favoarea autoriza-iei de urmăriri li contra d-lor Donaţi, Fusinato şi Tassi,’ în privinţa duelului Ca-valotti. Melz, 5 Martie.—Sculptorul elveţian Stein-len şi călătorul Dussard de Quenlen, afl fost arestaţi pentru spionagifl. In urma unor perchiziţiunî s’afl găsit documente însemnate. Atena, 5 Marlie. — Karditzi şi Giorgis au făcut apel în contra hotărîrei Camerei de punere sub acuzaţie, care i-a trimes înaintea Curţei cu juraţi. Inginerul Andreaidis a fost arestat ca afiliat la clubul anti-dinastic. Karditzi continuă să afirme că el nu este membru al acestui club şi că a lucrat după popria sa iniţiativă. Celinge, 5 Martie. — Noul ministru al Serbiei a remis Prinţului scrisorile sale de creanţă. Discursurile pronunţate cu această ocazie afl fost foarte cordiale. Prinţul a reamintit întrevederile sale cu Regele Serbiei la Belgrad şi la Cetinge, cari vor rămîne sancţiunea cea mal termă a lnfrăţirel nestrămutate şi a amiciţiei ce există îutre cele două ţări. Corpurile Legiuitoare CAMERA DERUTAŢILOR Se*Ilnţa ele la 5 Jflarile (Ui mare) r.;. - Discursul d-lul Eostinescn. — Direcţiunea partidului Toţi tinerii de condeiu, toţi tinerii valoroşi, v’au părăsit. Ei n’au mai putut suporta despotismului mînuncliiului de oameni cari s’aiî agăţat de cîrmă, în dis preţul voinţei partidului. Direcţiunea este greşită, d-lor, şi această direcţiune a adus partidul în acest hal derizoriu. Ion Brătianu—şi 1. Brătianu era Ion Brătianu /—vă aduceţi aminte cum ne consulta pe toţi, cum cerea părerea fie-căruia cîud era la mijloc o chestie importantă. El bine, tot aşa se face acum ? Nu. Şi aceasta pentru că partidul e prost condus. Consfătuiri nu mal există, adunări generale nu se mal fac ca pe vremile de glorie ale liberalismului. Mal deunăzi, majoritatea a fost convocată la o consfătuire îu sala Senatului şi cînd cel convocaţi vor să intre în sală, dafl de lacăte : uşile eratt Închise, d-lor. (Aplauze). Acum consfătuirile se fac între doul trei, de la cari porneşte cuvîntul de ordine. Tratările Vorbind despre tratativele ce afl existat între guvern şi dizidenţi, d. Costinescu aminteşte cele spuse de d. Lascar în şedinţa de eri şi anume că pe cînd d. Sturdza într’o vizită la d. Aurelian blama purtarea d-lui Fleva, d. G. Cantacuzino, într’o altă vizită la d. Fleva, batjocorea pe d. Aurelian şi ai săi. D. Gogu Cantacuzino se ridică de pe banca ministerială şi se duce la pupitrul d-lul Fleva, căruia îl şop’eşte ceva la ureche. D. Fleva: Cer cuvîntul. D. Em. Costinescu: Iată d-lor politica mandarinilor de la putere !... In loc do discuţiune deschisă largă, şoapte la ureche !... Politică e asta ( po itică liberală? (Aplause prelungite şi îndelung repetate). Tagmă călugărească Partidul liberal nu e condus de fruntaşii săi, ci de un adevărat ordin călugăresc, după expresia uuui maestru îu ale psihologiei. D sa cileşte un articol din Drapelul prin care se spune că camarila de la cîrmă tace impresia unul ordin de călugări, iar nu a unul guvern. Voci : Cine iscăleşte articolul ? D. Costinescu : De la Moina, ui psiholog distins. D. Scorţescu : Numele adnvărat ? 1). Costinescu : D-lor, efl respect pseudonimele, căci am fost ziarist. Am fost chiar întemniţat preventiv pentru că n’arn voit să spun cine se ascunde sub pseudonimul de sub uu articol. Dar tagma călugărească credeţi că ţine seamă de aceia cari afl suferit pînă şi lu-chisoarea—cum e d. Fleva şi alţii mulţi — pentru partidul naţional-liberal ? Nu. (Aplauze preluugite şi Îndelung repetate) D. Sturdza, în diferite convorbiri ce am avut cu dlnsul, Îmi spunea că e tare religios. El bine, acum se poate făli : d-sa este stareţul unei tagme, iar nu şeful unui partid. (Aplauze) Nu mal e conducere, e o stăplnire a cărei mină apasă greii asupră ne. Atavismul vorbeşte nral tare în d. Sturdza de cît principiile. D-sa nu este liberal, d-sa este un musafir in acest partid. (Aplauze prelungite) D-sa este boer neaoş; avem nu un liberal la şefie, ci un boier. (Aplauze). Otiţeril demisionaţi Nu mal vreafl să vorbesc—urmează oratorul, despre făgaduelile nelndeplinite. Treime însă să amintesc una de o gravitate mare. In opoziţie, d. Sturdza a împins nn mare număr de ofiţeri din cavalerie să facă nn pronuneianiento, dîn-du-le în scris făgădui ala că, venind d-sa ta putere, te va ret!a vechimea st gradai, (Senzaţie). Nu s’a ţinut de cuvîiit, ca toate că făptuise mi act de o ejrtvemd //raritate, un avi condamnabil din toate punctele de vedere. (A-plause prelungite). L’nin sfătuit să uu îndemne pe acei ofiţeri să iaca ceea-ce, in urma promi-Hlunei date in scris, aii făcut. D. Stnrdza-mandarinul însă www.dacoromanica.ro «FOCA nn m’a ascultat, cum de aseme-uea nu m’au ascultat nici ofiţerii. Şi astă-zî dreptatea mea ese de-asupra. (Aplause). (bestia Ghenadie De asemenea d. Sturdza n’a vrut să ne de i ascultare nici in chestia mitropolitului Ghenadie şi In urmă s’a dus la d. Aure-lian cu lacrămile la ochi ca să salveze prestigiul partidului. Şi d. Aurelian, In urma multor stăruinţe, a primit să rezolve chestia Ghenadie. Voci diu majoritate: N’a rezolvat-o d. Aurelian, ci conservatorii /... D. Costinescu: E adevărat că a rezolvat-o cu concursul conservatorilor şi eă le aduc mulţumirile mele. (Aplauze). Dar, d-lor, ce a făcut d. Sturdza in chestia naţională ? A TRĂDAT-O, A NIMICIT-O. (Aplauzej. Acela care se servea «le această mare chestie pentru a aduna masele şi a agita st rada. tocmai el a volt s’o înăbuşe. (Aplauze). Dar d. Sturdza a spus in public, cu privire la această chestie, lucruri mari, §i, cînd a venit la putere, fraţii noştri de peste munţi au fost siliţi să şuiere cele mai mari nedreptăţi ; ba, ca o culme, a decorat pe torturatorul lloinlnilor, pe Iesxenszky. Scandal In vremea aceasta d. Pană Buescu, care trece pe lingă pupitra d-lui G. A. Scor-{eseu, adresează acestuia un cuvînt ofensator. D. Scortescu (adresîndu se d-lul Pană Buescu) : Să nu iii obraznic ! D. P. Buescu: Tu eşti obraznic! D. Scortescu (repezindu-se la banca d-lul Buescu): Cu mine nu ţi se trece ca cu d. Delavrancea; eu te pun pe dată la respect. MameluciT se ridică în picioare şi vociferează. D. Stătescu, de la Buzău, apostrofează pe d. Scorţescu cu cele mai neparlamentare expresii, la cari deputatul flevist răspunse : — Te invit să tll cuviincios, falitule. Eşti ruşinea parlamentului, canalie. Şi d. Scorţescu se repede la acela care îl insultase. D. V. G. Morţun Insă, îl roagă să se liniştească. Iu vremea aceasta, mamelucil se scoboară în incintă şi provoacă un scandal atît de asurzitor, în cit abia dacă se mal aude vocea d-lul Grădişteanu, care strigă : — Faceţi tăcere, d-lor !... Parlament e ăsta ?... Zgomotul perzistă îusă. D. Giaui, pentru ca scandalul să nu ia proporţii, roagă pe d-nil chestori să-şi facă datoria. D. chestor Delimarcu, urmînd celor recomandate de preşedintele Adunăreî, ia pe gălăgiosul mamelua Stătescu şi-l conduce afară din incintă. Opoziţia aplaudă din răsputeri. Scandalul domolindu-se, d. Giani roagă pe orator să continue. Conservatorii şt liberalii Conservatorii—urmează d. Costines'm, — aii fost mult mai naţionalişti de cit d-v. D. Take Ionescu a ajutat, fiind la guvern, şcoalele romîne din Transilvania, pe cînd D. Sturdza a denunţat pe cei cari făceau acte atît de lăudabile. Ce să mai zic de exilarea delegaţiei macedonene ? Unde s’a mal pomenit, d-lor, ca o delegaţie de romînî să n’aibă voe a sta in ţara romanească? (Aplause). Dar purtarea d-lul Sturdza faţă de profesorii macedoneni ce epitet merită ? Eii vă mărturisesc, d-lor, că conservatorii n’ar fi fost in stare să facă ceea-ce aţi făcut d-v. (Aplauze prelungite). Purtarea d-v. e condamnabilă din toate punctele de vedere. Şi u’aş ti atlt de îngrijat, dacă toate aceste greşeli s’ar răsfrluge numai asupra acelora cari le-ah comis; ele însă se răs-frîng asupra întregului partid, pe cînd, de tapt, nu domneşte de cit o fracţiune a partidului naţional liberal. (Aplauze frenetice). Vă lăudaţi cu majorităţile, de guvernanţi. Ett ştia însă ce este In sufletul acestor majorităţi. Ele vă susţin de teamă ca nu cumva o dată cu d-v. să se prăbuşească de la guvern întreg partidul liberal. Nu meritaţi însă încrederea lor. (Aplauze). încrederea regelui Acelaşi caz faceţi şi din Încrederea ce va acordat-o M. Sa Regele. Dar, d-lor, nu d-v. v’a acordat regele încrederea, ci partidului liberal (Aplauze prelungite). Augusta speranţă a M. Sale regelui a fost însă înşelată (Aplauze prelungite şi îndelung repetate;. Oratorul se coboară de la tribună şi este viii felicitat de dizidenta liberală. Se suspendă şedinţa pentru un sfert de oră. La redeschidere, ia cuvlntul: D. D. prim-ministru Dim. A. Sturdza : D-lor deputaţi, aţi auzit atacurile oratorilor liberali, atacuri pe cari nu cred să le merite nici duşmanii naturali al partidului. S’a luegrit nu numai modesta mea persoană, dar chiar memoria ilustrului Ion Brătianu 1 D. Costinescu, printr’un meşteşug oratoric pe caie efl uu’l posed, m’a numit ba mandarin. ba carbonar, ba stăriţ de călugări. D. Eleva spune că-I vechitt luptător In partidul liberal; cred; nu e însă mal puţin adevărat că şi ett am luptat pentru acest partid. Noi. cari avem puterea, avem o răspundere şi cîud suutem la guvern şi cînd suntem iu opoziţie. Aceasta ue deosibeşte pe unii de alţii. S’a vorbit despre organizarea partidului. In toate ţările din lume, guvernul este e-maiiaţiunea pulcrel legiuitoare care nu se poate supune controlului unul comitet iresponsabil. S’a vorbit despre existenţa unul comitet executiv al partidului. A fost, Intr’adevăr uti comitet, din care făceam parte efl, P. S. Aurelian, Giani, Şendrea, P. Grădişteanu, etc, şi d. Fleva, care s’a retras. D. Fleva : Protestez ; efl nici odată nu m’am despărţit de partidul naţioal-liberal. I)-v. m’aţl eliminat după ce v’aţl făcut trenurile. D. Dim. Sturdza : D. Lascar zice că direcţiunea partidului, de la moartea lui I. Brătiauu Încoace, a fost greşită. Dar, d-lor, d. Lascar zicea chiar despre I. Brătianu, cînd era Încă In putere, că a apucat pe căi greşite. (Aplauze), D-nil Costinescu— azi, şi d. Lascar—erl, afl afirmat că efl sunt un om care fac numai răfl partidului, un om care am luptat tot-d’a-una contra liberalismului. De ce nu afl spus aceasta mal de mult; căci dacă am făcut vr’un răfl partidului, apoi vina este a d-lor, cari ştiafl de mult rana şi n’afl căutat s’o vindice. (Majoritatea aplaudă; minoritatea Întrerupe). D. Dim. A. Sturdza : Vă rog nu mă ln-trerupeţl, căci efl nu am talentul de avocat — acel frumos talent cu care d. Delavrancea a apărat pe d-nil Filipescu şi Victor Ionescu, — şi o dată întrerupt, s’ar putea să mă încurc... D. Delavrancea : Am apărat pe d-nil Filipescu şi Victor Ionescu, cum am apărat pe d. Cantacuzino şi pe d-v. toţi. (Aplauze). D. D. Sturdza : Nu zic că a-î făcut răfl că i-al apărat, nu, al făcut foarte bine ; dar te rog lasă-mă şi pe mine, piticul, să mă apăr de acuzaţiunile ce mi se aduc (aplauze). Urmîndu-şl cuvlntarea, d. prim-ministrn pomeneşte numele lui Cogălniceauu, D-trie Brătianu... D. N. T. Popp: D-ta n’al dreptul să vorbeşti de D-trie Brătianu... (zgomot, întreruperi violente). D. D. Sturdza : Cit de tari sunt d-nil Costinescu, Fleva şi Lascar la vorbă, tot atît de tare mă simt şi ett să le statt faţă, azi, mîine, poiraîine, merett (aplauze). Fiind întrerupt de d. Delavrancea, primol-ministru spune că îiu vrea să fie Întrerupt de un om care a fost cînd conservator, cînd liberal, de un bărbat care a scris la Epoca şi care a redactat tot aşa de bine manifeste liberale cum a redactat şi manifeste conservatoare. (Aplauze pe băncile majorităţel). D. Delavrancea : E o calomnie contra căreia protestez. D. D. Sturdza: D-le preşedinte, rog să spui d-lul Delavranaea să nu mă mal întrerupă. D. Giani: D-le Delavrancea, respectaţi libertatea cuvîntulul. D. Delavrancea: Bine, bine, d-le prim-ministru, ne vom lăfui. (Aplauze). *** D. Dim. A. Sturdza: S’a zis că rătt am fost ales ca şef al partidului. De ce n’aţl protestat atuucl ? Satt de ce n’aţl desemnat Regelui un alt bărbat ca reprezintant al partidului liberal-naţional ? Dar să vă spuitt ett de ce m’aţl ales pe mine ca şef. Nu puteaţi încredinţa această onoare de cît la doul bărbaţi: lui Stătescu satt mie. Stătescu n’a voit să primească, din cauza sănătăţii sale sdruucinate, deci aţi fost siliţi a mă alege pe mine de şef. Vorbiţi de dezbinări ? Dar dezbinările nu ett le-am provocat, ci tot dv. Cred însă că actele mari pe cari partidul va fi chemat să le facă, va avea darul să vă reîntoarcă în partid, după cum s’a reÎDtors şi d. Di-mitrescu laşl cu ocazia legel instrucţiune!. Ni s’a spus că nu facem reforme. Ett ştitt că de cincl-zecl de ani am tot reformat şi voni mal reform ; văd însă că pe lingă altele multe, trebuiesc reformate şi moravurile (Aplauze). Despre chestia portofoliilor n’ar fi trebuit să vorbesc, dacă vehemenţa şi acuzaţiile multiple ale d lor Fleva, Costinescu şi Lascar nu m’ar fi forţat la aceasta. (Oratorul promite să vorbească, însă trece la o altă chestie fără a rosti un cuvînt măcar despre afacerea portofoliilor, pe care temă a fost atît de scîrmănat. Nota Red.) Spune că legea repauozululdominecal nu e cu desăvîrşire bună. Oratorul aminteşte toate actele partidului liberal, despre care d. Lascar a declarat că constituesc o pagina neagră. Ett declar că este o pagină de aur (A ! al a 1 a!...) (Deputaţii plictisiţi de discursul anost şi incoherent al primului ministru, părăsesc unul clte unul, incinta Camerei). Nu mă mir că lutr’o zi că d Lascar să fie ministru alături de d. T. Ionescu. D. T. Ionescu: Al fost şi d-ta sub d. L. Catargiii şi te-ai purtat foarte răii. (Ilaritate). D. Sturdza De ce m’am retras de la putere în chestia Ghenadie ? Fiind-că am văzut că disidenţii s’att unit cu conservatorii. (A! a ! a !.. ilaritate) Iu chestia Ghenadie am dat concurs d-lul Aurelian. Vorbind despre pofta d-lul Mîrzescu de a intra în minister,primul ministru declară că nu putea încredinţa departamentul instrucţiei unui om care de mult nu mai era în curent cu progresele ce ţările civilizate realizaseră. Mal departe, d. Sturdza, vorbind despre tratative, spune că ele n’att reuşit d n pricina ambiţiunel dizidenţilor, cari ţineaţi în ruptul capului să fie printre cele trei ministere ce le ofeream, şi acela al internelor. N’am putut să le ofer internele, fiind că mă temeam ; şi de aci att pornit urile. Iu cele diu urmă iarăşi am vrut să «re-vitt la sentimente bune», dar cînd am văzut atacurile Drapelului, mi-am zis .-«Voia merge înainte cum voitt putea. Sunt servitorul ţărel, sunt servitorul Regelui; dar nu mă bag slugă la dizidenţi!» (Aplauze). D. V. G. Mortun: Acum vorbeşte-ue ceva şi despre consulatul diu Bitolia, punct asupra căruia aţi fost interpelat. (Aplauze). D. Dim. Sturdza: Voitt vorbi despre ce îmi va plăcea... (Murmure). Vorbind despre activitatea Parlamentului, spune să nici o seziune n’a fost măi rodnică de cit asta. Oratorul citează cîle-va proiecte de legi, printre cari şi legea caracudelor. S’a spus, urmează oratorul — că ett nu voesc unirea partidului. Cel cari att părăsit parîidul se pot reîntoarce. (Aplauze) Aţi spus că veţi rupe din stindardul liberal flşie cu flşie, plnă ce mie nu-rol va rămine de cit băţul. Aceasta o fac numai duşmanii. Regimentul luptă pentru a menţine în tact stindardul. Şi chiar de voitt rămine numai cu băţul, tot ll voitt păstra, zice d. Sturdza termi-nlnd, — căci aţi văzut cu cită veneraţiune poartă o trupă stindardul din care n’a mal rămas de cit mici şuviţe. (Aplauze). Se cere Închiderea discuţiei şi se admife. Şedinţ' se ridică la orele 5 şi 40. Şedinţa de ta G Mărite Şedinţa se deschide la orele 2 şi 5, sub preşideoţia d-lul D. Giani, preşedinte. Prezenţi 126 d nl deputaţi. Pe banca ministerială d-nil Dim. Sturdza, Ferechide, G. D. Palladi, Sp. Haret, An. Stolojan. D. Slătescu protestează contra informa-ţiunel pusă de ziare cu privire la darea sa afară din incinta Camerei, In şedinţa de erl a Adunăreî. (Ilaritate) Rog, — zice oratorul, — să declaraţi, domnule preşedinte, dacă este satt nu adevărat că ett aşi fi fost dat afară erl, diu incintă, de către d. elies tor Delimarcu, din ordinul d-v. ? D. Giani. preşedinte : Regret că am fost adus în poziţiune să recurg la asemenea mijloace. Sper că pe viitor nu mă veţi mai sili să iau asemenea măsuri. D. N. Fleva adresează o interpelare în afacerea Zappa. D. G. C. Dobrescu cere dizolvarea consiliului comunal din Ploeştl, fiind descom-plectat. D. V. G. Morţun adresează o interpelare d-lul ministru de războitt asupra torturilor făptuite în regimentul 2 de roşiori. întreabă, de asemenea, pe d. ministru de justiţie dacă ştie că la Botoşani a avut loc un duel între d nil senator Bucşenescu şi Şt. Gane şi dacă parchetul local a pornit acţiune împotrivă le. Discnrgul «1-InI St. Şendrea D. St. Şendrea se urcă la tribună În a-plausele opoziţiei liberale. Oratoiul mulţumeşte Parlamentului pentru onoarea ce i s’a făcut cînd l’a ales vicepreşedinte. Cred că aceasta a făcut-o Parlamentul pentru serviciile ce am adus partidului liberal în cel 8 ani de opoziţie. (A-plause). SEKATUL Şedinţa de ia G Martie Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub pre-şedinţa d-lul N. Ganea. Prezenţi 81 d-nl senatori. Pe banca ministerială d-nil general Be-rendel, Ionel Brătianu. Se fac formalităţile obicinuite. D. General Catargiu, relativ la informa-ţiunea publicată în ziarul Drapelul, prin care se spune că nu este romln, d-sa recunoaşte că In adevăr a servit In armata sîrbă, cu învoirea guvernului romln, dar că la Întoarcere şl-a luat toate drepturile sale politice pe cari, de alt-fel, spune d. Catargiu, nu le pierduse nici odată. D. Catargiu citeşte şi un jurnal al consiliului de miniştri din anul 1887, prin care i se recunoaşte toate calităţile de cetăţenie şi de drepturi politice. Toată tinereţea, continuă d. general Catargiu, mi-am petrecut-o In armata romlnă. Sflrşind, d. general Catargiu spune că, ca vechitt soldat, rămine la locul sătt de senator. Cu această ocazie, bătrlnul general nu pierde prdejul de a-şl arăta devotamenlul şi slugărnicia către d. Sturdza şi Încheie cuvlntarea prin cuvintele: «Să trăiască şeful partidului liberal. (Ilaritate). Se intră în ordinea zilei. Prima cestiune este discuţiunea proiectului de lege asupra regimului apelor. D. Sefendache spune că acest proiect este de mare importanţă şi discuţiunea lui nu se poate face în mod aşa pripit. Abia ieri raportul comitetului delegaţilor a fost distribuit şi azi deja se pune In discuţie. D-sa cere amînarea pentru Luni. D-nil colonel Budişteanu şi 'foni combat propunerea d lui Sefendache. Propunerea se respinge. D. M. foni, raportor, dă citire raportului comitetului delegaţilor privitor la proectul de lege asupra regimului apelor. ULTIME INFORMAIIUNI CRIZA D. Dim. Sturdza a făcut aseară o nouă vizită d-lui Eugen Stătescu, cu nare nu s’a întreţinut de cît vr’o zece minute. Primul-ministru s’a dus apoi la d. Ferechide, unde se aflau d-nii Gogu Cantacuzino, C. Nacu, Palladi, Take Protopopescu, Stolojan şi 1. Brătianu. D. Mişu Skina, deşi invitat special, a refuzat să se ducă la acest conciliabul. Se spune că s’a hotărît ca să ia azi cuvlntul d. Gogu Cantacuzino şi în răspunsul său să fie cil se poate de agresiv. ** * Azi guvernul va pune cestiu-nea de încredere. E probabil eă moţiunea «le Încredere va fi propusă de d. C. Ni acu. Ne vorbeşte că la conciliabulul de aseară s’a decis ca guvernul să ceară amînarea tuturor Interpelărilor piuă după votarea budgetului. €mu insă pentru amlnare se cer două treimi, guvernul e decis a demisiona, chiar mîine, dacă uu va isbuti. Citim în Drapelul de azi: D. general Catargiu, întrerupătorul neobosit al tuturor vechilor liberali, omul care dă lot tonul în Senat ori de cite or-se atacă guvernul, acest stîlp al băncei mii nisteriale, a fost scos de tribunalul de Huşi din listele electorale ca neflind cetăţean romln. Deja de anul trecut Curtea de Casafie ştersese pe acest domn din listele electorale, dar el a fost din noii reînscris din ordinul guvernului. In urma cererti d-lui Iamandi, deputat şi mare proprietar, eri d. Catargiu a fost din nou şters din liste. Iată cine conduce la Senat grupul amicilor guvernului, şi iată în fine explicată incăpăţinarea guvernului de a faee alegerile din Huşi cu listele cele noui. Credem că în urma acestei hotărîri a tribunalului, şeful sturdziştilor din Senat va demisiona din scaunul pe care pe nedrept îl ocupă, neflind cetăţean romîn. D. Praja, fost inspector al învăţămlntulul secundar, va fi numit director al divisiel ln-vâţămlntulul secundar de la ministerul de instrucţie. Statul romîn a fost invitat să ia parte la congresul diplomatic ce se va ţine în Septembrie la Ilaga. Citim în Opinia : La Dorohol s’a înfiinţat de eît va timp Cabinetul Negru. In mod isolat s’a violat secretul scrisorilor mal multor corespondenţe. Această violare se pare Însă că s’a făcut sistematic în ce priveşte corespondenţa a-batelul Morisseau cu apărătorii săi şi In ce priveşte corespondenţa apărătorilor între dîuşil. Afacerea va ajunge probabil înaintea instanţelor judecătoreşti. Oraşul Focşani a cerut autorizarea ministerului de interne ca să contracteze uu Împrumut de 700.000 lei, pentru aducerea apel potabile În oraş şi alte lucrări de edilitate. Un proiect de lege va fi depus pe biu-roul Camerei In acest scop. Aflăm că comisinnea numită pentru a ancheta cauzele pierdere! Meteorului, a descoperit lucruri de o extremă gravitate, pe cari însă direcţia C. F. K. vrea să le faeă muşama. Promitem a da cititorilor destăinuiri seusaţionale Iu această privinţă. 1). inginer Sp. Iorceanu a donat 100 000 lei «Societăţii pentru învăţătura poporului romlu». In urma iniţiativei d-lul dr. Istrati, s’a constituit în Capitală o societate cu scopul de a exploata şi a elabora materiile prime din ţară pentru usul medicinel. Comitetul de acţiune s’a constituit din următoarele persoane: D-nil dr. Istrati, profesor universitar, dr. Petrini-Paul, profesor universitar, A. Lo-custeanu, director al şcoalel superioare de medicină veterinară, D. I. Roşu, preşedinte al ^oeietăţeî farmaciştilor diu ţară, T. Wit-ting, preşedinte al clubului farmaciştilor din Capitală, Teodor Stefânescu, director al Băncei Naţionale, C. Boerescu şi Barbu Pâl-tineanu jurisconsulţi. Membrii acestei societăţi nu pot fi de cit medicii, veterinarii, farmaciştii şi jurisconsulţii. D. Dimitrie Sturdza a făcut eri, la Cameră, o revelaţiune interesantă. D sa vorbind de propunerile de împăcare cu aurelianiştii, a răspuns că nu poate sta alături cu d. Ghită Mîrzescu, pentru motivul că acesta nu era pregătit în mod suficient ca să ocupe fotoliul de ministru al instrucţiei publice. D. Sturdza însă n’a spus tot adevărul. Ce zice, totuşi, d. Mîrzescu ? Abatele Morisseau tu Iaşi Miercuri, cu trenul de 5 seara, a fost adus în Iaşi abatele Morisseau, autorul crimelor din comuna Dersca, al cărui proces urmează a se judeca toaiutea Curţtl cu Juraţi din Iaşi în urma transferărel de către Curtea de Casaţie. **• Multă lume care aflase că abate’e va fi adus, se dusese să vadă pe autorul emoţionantei crime şi În acelaş timp victima infamiilor administraţiei cneazului Moruzzi. Abatele Morisseau a fost adus în vago-nul-dubâ, împreună cu 6 ţărani. Figură zdravluă, abatele poartă o căciulă mare, un palton vechitt şi galoşi în picioare. Faţa II e încadrată de o barbă lnălbită deja în urma chinurilor Îndurate—căci citi toril să nu uite că atlt instrucţia cit şi de ţinerea a fost făcută în paşalleul cneazului * Lumea înconjură grupul păzit de opt jan darml pedeştri şi se uită cu curiozitate la abate. Morisseau voind să spue ceva sergentului de jandarmi, acesta 11 răspunde brusc : — «Nu vorbi, d-le, nu trebue să vorbeşti aci». Doctorul Anglielescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiunî de la 6 — 7 seara, str. Sălciilor, 4 bis. ACT «le MITI/fT MUIE Prin care subsemnatul aduc viile inele mulţumiri Onor. Societâţal Romine de Asigurare «Patria» la care am fost asigurat contra accidentelor corporale pentru suma de 20.000 lei, şi care în urma accidentului nenorocit ce mi s’a Intîmplat lutr’o fabrică din Sobbes (Belgia) unde mi-a sărit o bucată de fier în ocbitt, m’a despăgubit complectaminte în modul cel mal culant şi prompt. Acest accident nenorocit m’a făcut să apreciez avantagiile ce presinta acest fel de asigurare şi cred că aduc un servicitt d-lor comercianţi cari sunt expuşi în voiagiuriie d-lor la tot felul de accideme’ corporale ca cel în-timplat mie recomandindu-le cu căldură «Societatea Romlnă de asigurare PATRIA». Bucureşti, 15 Martie 1898. ii. itw. /.f’orf.A.vi; ;e închiriat de ta 28 Aprilie 1898 Iu Constanţa Yila decedatului general I. Em. Florescn. In Bucureşti Casele din str. Soarelui No. 37. Două etage curte singură, interior luxos. Casele din Strada Numa Pom-pilin 1, colţ cu Stradele Fîntî-nei şi Neptun, şapte camere, curte singură. Doritorii se vor adresa la Avocatul N. A. PAPADAT, 14 Strada Modei, Bucureşti. Un leac efiin In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte că cel mal bun mijloc de a vindeea gutnraiurile, tuşea, bronîştate, ca-tarele esle întrebuinţarea GUDRONULUI GU-YOT. Acesta este şi medicamentul cel mal eftin, căci nu costă de cît 15 bani p8 zi şi dispensează de ori ce alt medicament. wnmmaom whsrbb VIZITAT! CROITORIA CENTRALĂ „1TRNI80AREA LIGEI (ELTlJinLE“ 5. - PASAGIUL ROMÎN. — 6 Unde c sosit pentru sezonul de PRIMĂ-VARĂ şi VARĂ un bogat asortiment de stofe enghze şi franceze pentru conmnde. cnoiAE,A şi ur si i/o; elegantă — PREŢURILE EFTINE — i3WHEar«sssEs:. ssasssxBBsa LaIMGEâiaOuMEdxTOURBE du VocteurîfouIlEL inlocuiţivE flanelele Antihigienice prin faptul că oprecs evaporaţiunea sudoare IMBRACAŢI-VA JT I. IV !G K VETEMEHTSkDESSOUS HYGlOllQUES RE TATA de TURBA ale D-rnlnl BA8UREL NlN(U Ki:i.i; RECCX08< IÎTE CA IIIGIKVICH Flanel® de Vată de Turbă I Sunt singurul remediu contra durerilor reumatis-- , „ „ , m „ I rnale; sunt antiseptice; sunt nemicşorubile la spălat; Flanele de Vata de lurDa ţ Ab8»rb Sudoarea; sunt ellaslioe, îşi conserv po- Flanele de Vată de Turbă ( ros‘ta,ef- evaporează sudoarea. Flanele de Vata de Turba ) nice din toate puntele de vedere. Nlugurul DepoHitar pentru IConiAiila: Maga&inul AU PETIT PAEI8IEN Bucureşti. — 92, CALEA VICTORIEI, 92 (vis-â-vis de Palatul Regal) DBPOmiTB 1H JPHOVMJVCMB Btirlttdi W. Sanft («La Lâna») GiargiUf Luoa Lueatos («Mug&sin lammy. Fraţii Polllnger ► 6. Kahttmj's.^-aorl (Va/ora, 8 Lazfir Benvenlstl (Bazar şi Papztărie). Fccnat«I, laoob K Hanagio BumeUf Fraţii Stoloeaou 911 Blocaţi* OonstantlnoBou k Ducă-rt-Moa ("La Curcubeil). UotOHanîy Abr. Mohablatt Tecuci, Eraţi! Ibraileana T.-Sererin, Abr. I. AUdgem Uraita, Fraţii G. Periea Universt Uer Vonutanixa, L I. Laaoaridcs Tutcea, Grunberg («La Luna») Cataloyul Minut rut me trimite y raţia şi franco www.dacoromanica.ro EPOCA 4 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 25 J. p. JAConstw ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - KIEL8 LTME - Două voci se SnălţaQ din stradă, schim-btnd cuvinte de o banalitate desăvîrşită. Palavrele acestea prosaice din oare nici o silabă nu se pierdea, făceaQ şi mal ameţitoare îmbrăţişarea lor, Sn această cameră în care lumina ajungea îndulcită. — Cum te iubesc, adorato !... aici, in braţele mele!... eşti bună, nu-I aşa că eşti cu adevărat bună ?... D’abia pot să-ţi' vorbesc toate amintirile, amintirea lacrimilor şi a dorinţilor mele dureroase mă stăpînesc ca şi cum ar avea să se asocieze la fericirea mea... înţelpgl ?... Tema, adu-ţl aminte de acel răsărit de lună, de anul trecut? Iţi place lumina, aceasta atit de curată ? Oh, tu nu ştii cît mă face ca să sufăr!... O asemenea noapte, Tema, în care aerul e nemişcat într’o lumină rece, în care norii iaQ o formă lunguiaţă... florile şi tufişurile îşi opresc respiraţia, s’ar zice că sunt acoperiţi de parfumul lor ca de un fel de rouă... sunetele par depărtate şi repezi, se opreşte subit... nici unul din ele nu se prelungeşte... o asemenea noapte e crudă, ea măreşte dorinţele, ea le caută în toate unghiurile sufletului, ea le sileşte fără milă să iasă la iveală, dar nici o speranţă nu surîde, nici o făgăduinţă nu dormitează, gata să se deştepte, In această lumină rece şi înţepenită. Oh! am plîns, Tema !... N’al pllns tu nici o dată o noapte întreagă, sub farmecul de lună ?... — Scumpa mea, tu nu trebue să plingl... ţie trebue să-ţi strălucească soarele ziua întreagă şi trandafirii să îmbălsămeze nopţile tale... Ea se lăsă cu totul în braţele lui, cu privirea pierdută Sn ochii lui; buzele el şopteaţi uşor, ca dintr’un vis, cuvinte de iubire, înăbuşite de respiraţia el şi de cuvintele pe cari le repeta, ca să le murmure par’că inimel sale. In afară vocile se depărtaţi, născlnd Sn sufletul el neliniştea. Se apropiaţi din noQ, însoţite de sgomotul unul baston care izbea pavagiul, apoi se depărtară iarăşi In direcţia opusă, se micşorară, şi se pierdură cu desăvîr-şire* Din noii tăcerea crescu in jurul lor, vibrind de bătaia inimelor lor, încărcată de respiraţia lor. Cuvintele lor se topeati unu într’altu, sărutările cădeaţi de pe buzele lor ca întrebări care ezită, fără să le satisfacă. Ochii lor nu îndrăzneaţi să se părăsească şi nu îndrăzneaţi nici să’şl grăiască cu privirea, se acopereaQ, se as- cundeau şi amuţeaţi, păstrlnd visele lor misterioase. Dar în strlmtoarea in care se găsea, el avu un fior care o redeşteptă. Ea îşi rezemă mîinile in pieptul lui şi se desfăcu din braţele lui. — Du-te, Niels, nu trebuie să rămîl aici, auzi tu ? El voi s’o atragă din noQ la sine, dar ea îl respinse, palidă şi sălbăticită. Tremura toată din creştet pînă în talpă şi întinse braţele înainte ca şi cum i-ar fi teamă de apropierea corpului lui. Niels vru să îngenunche şi luă mina. — Să nu mă atingi ! Privi disperată. — De ce nu pled, cînd efl te rog ? Oh! doamne, nu te poţi duce?... Nu vorbi, du te! Uite, cum tremur... Eşti crud cu mine... Niels! te rog !... El nu putea spune o vorbă, ea nu mal voia s’asculte. Ea nu se mal putea stăpîni, lacrămile II curgeaţi, figura el mişcată, strălucea par’că de paloare. Ce putea el să facă ? — Tot nu vrei să pleci ? Nu vezi tu că mă umileşti grozav, dacă rămîl ?... Ce să fac, dacă eşti aşa de răQ ? Oh! du-te ! N’al milă de mine ? Milă!... Mînia îl îngheţă, i se părea că e nebună. Nu rămînea alta, de cît să plece. Şi plecă. Cele două şiruri de scaune nu-I plăceaţi; trecu printre ele, cu un mors Înţelept, cu privirea ţintă, ca şi cum ar fi vrut să le desfidă. — Exil Niels Lyhne, zise el clnd poarta se Închise după dlnsul. Scoborî cu precauţiune scara ţinînd pălăria în mină. Jos se opri şi începu să gesticuleze. Cum să înţeleagă toate acestea ? Pentru ce ? Da, pentru ce ? şi urma drumul şi trecu sub ferestrele el deschise şi-I veni gust să rupă printr’un ţipăt ascuţit co-vîrşitoarea tăcere de sus, saO să aibă pe cine-va cu care să vorbească, vreme de ceasuri, spre a acoperi această tăcere în nişte palavre neroade. Nu putea să se scape de tăcerea asta, credea că o vede, că-I simte gustul în gură, mergea cu această povară pe dîn-sul. De o dată se opri, roşindu-se indignată de ruşine : oare voise ca să se ispitească pe sineînsăşl şi pe el ? In apartamentul de sus, d na Boye plîngea mereQ. Se aşezase înaintea unei oglinzi şi, cu amîndouă mlnile pe măsuţa, plîngea cu atîta violenţă, că lacrimele îl cădeaţi de pe masă. Se uita la figura el abătută care se arăta de asupra aburului gros pe care suflarea sa Sl punea pe sticlă, privea lăcrimele care’l ţişneafi din ochi şi se rostogoleaQ de-alungul obrajilor. Nici odată nu plinsese atit... ba nu, odată, la Frascati, după ce îl căzuseră caii de la trăsură. Puţin cîte puţin lacrimele se lăriră, dar o tremurătuiă nervoasă o zguduia încă din creştet pînă’n tilpl. Soarele ardea tot mal dogoritor. Reflexul mişcător al apel se întindea Sn dungi pe tavan; de fie-care parte, per- delele aruncaţi raze paralele de lumină ruginie. Căldura creştea. In atmosfere muiată de rairezmele lemnului încălzit şi de pulberea dogoritoare, se respîn-deaO alte mirezme, cari eşeati din pra-nele brodate, din spătarele scaunelor, din cărţi şi tapetele cutate. Puţin clte puţin tremurul o părăsea, lă-sînd-o in prada unei ameţeli în care gîndurile el confuze se amestecaţi cu senzaţiunl nelămurite. închise ochii şi rămase cu faţa întoarsă spre oglindă. ’ O cuprinse de o dată un fel\le spaimă, care o făcea să ţipe. Ţipase oare? Ecoul unei voci puternice îl vibra încă în ureche, şi simţea gitlejul obosit ca după un lung strigăt de spaimă.. Dacă el ar fi posedat-o!... O poseda, şi ea îl apăsa braţele pe piept, rezista... şi i se părea că străbătea prin văzduh fără pînze, roşie de ruşine, expusă la des-mierdările tuturor vînturilor... El nu vrea să se ducă şi ea simţea că o părăsesc puterile, peste o clipă ar fi prea tîraiO... Oare îl rugase în genunchi ?.. Sufletul săQ se înălţa spre dînsul, ară-tîndu-şl goală fie-cari dintre dorinţele, dintre visurile sale tainice,... se lăsa în voia Iul cu deliciu. Deschise încet ochii şi trimese chipului săQ din oglindă un zîinbet discret, ca unul martor căruia nu vrea să-I încredinţeze prea multe lucruri. Apoi, ’şl adună mănuşile, pălăria, mantaua. (Va urma) Mu cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole înainte