SERIA II.—ANUL'IV,¥No. 701.
Ediţia a treia
VINERI, 6 MARTIE 1898.
NUMĂRUL 10 BANI
* AHOIVAJflKJVTJEIjIJ
încep la 1 şl 15 ale fle-cârel luni şl se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţie!
In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un au în ţara 30 le!; in streinătate 50 lei Sase luni ... 15 »	»	»	25 »
"trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
’ MIEIBACTIA
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
NUMÂRULŢ0 BANI
ivivdimif:
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate Anunciurî la pag. IV . .	. , 0.30 b. linia
»	» » III	.	2.— lei *
II
3.
TEEEEON
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul
UN NUMĂR VECHIU 30 EANî
A MtlJlhVIS TliA TI A
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
OSINDIREA REGIMULUI
REftim OSÎNDIT
De la adversarii lui fireşti şi de la opiniunea publică, regimul acesta sterp, turburător, scandalos şi necinstit ’şî-a luat de mult oslnda. Pentru ţară şi pentru partidul conservator, regimul liberal e sfîrşit, cu toate zdrobitoarele lui majorităţi.	•
Rănii nea să-l osîndească şi partidul liberal. Şi l’a osîndit.
Se mal poate discuta orl-cît la Cameră asupra situaţiei, guvernul poate spune tot ce va voi — nimic esenţial nu se va adăoga, nimic nu se va scădea din acest fapt.
Fruntaşii liberali, cari aQ vorbit pînă acum, au demonstrat în chip luminos că regimul liberal e mort.
Să ascultăm numai pe d. Aure-lian, un om moderat, fost prim-mi-nistru în acest regim.
D. Aurelian a mărturisit că partidul liberal se găseşte într’o stare anormală, că merge spre descompunere.
Despre guvern, fostul prim-minis-tru a spus că se compune dintr’un mănuchl de oameni cari s’au agăţat de putere şi vor să se men-ţie cu preţul unor acte condamnabile.
Despre valoarea majorităţilor, d. Aurelian a spus că e nulă, căci majorităţile se găsesc în contradicţie cu ţara.
In sfîrşit, fostul prim-ministru a mărturisit că dezbinarea nu e numai la centru, ci s’a întins şi în judeţe.
Toate aceste le a spus nu un adversar al partidului liberal, ci un vechi şi statornic fruntaş al acestui partid, un fost prim-ministru al regimului, un om care trece drept unul din cel mal moderaţi printre liberali.
Vra să zică, după mărturisirea fostului prim-ministru, n'avem nici guvern în adevăratul înţeles al cu vîntulul, n'avem nici Parlament şi partidul liberal, mergînd spre descompunere, nu ne mal poate da un regim sănătos.
Guvernul e o bandă de oameni periculoşi, de vreme ce săvîrşesc ilegalităţi şi acte condamnabile.
Parlamentul actual e o minciună, de oare-ce se găseşte în opoziţie cu sentimentul ţârei.
Aceasta e ostnda complectă, ros tită chiar de liberali. Regimul unul asemenea guvern, şi al unul asemenea Parlament, nu mal poate dăinui fără primejduirea tuturor intereselor ţării; e o datorie de patrio tizm să i se pue capăt cît mal curînd.
In şedinţa de erl a Camerei, un alt fruntaş liberal, fost ministru de interne al acestui regim, a agravat încă dedaraţiunile d-lul Aurelian aducînd dovezi zdrobitoare în sprijinul lor.
«Partidul liberal e ca pădurea din care s'ati scos toţi arborii sănătoşi, nerâmînlnd decit putregaiul.»
Aşa a spus d. V. Lascar, fost
ministru de interne.
Şi tot d-sa a
spus:
«Lucrurile nu mai merg bine, fiind-că în locul principiilor s’a pus interesul».
Mal clar nu se poate.
Liberalii, el înşişi, recunosc că regimul lor nu se mal justifica prin nimic, că avem un guvern primejdios, un Parlament minciună, că numai interesul e liotărîtor, că regimul e un putregai.
El bine, putregaiul trebue înlăturat.
OPOZIŢIA CREŞTE
Rezultatul votului pentru alegerea vice-preiţedinţilor Camerei, tu locul d-lor Iiascar ţl Şendrea, este foarte semnificativ.
Opoziţia «lin Cameră a avut «le «lata asta 59 de voturi contra 50 obţinute in prima zi a începere! dezbaterilor procesnlnl dintre Oculta şi grupările liberale «lisf-dente.
In interval de patrn zile, opoziţia a cfştigat dar O voturi, i guvernul este atlt de conştient de slăbiciunea sa, in cit aseară, «le şi d. SI uriiy.a «a rugat» să se pre lungească şedinţa Camerei ea să vorbească şi d. Costinescn, şedinţa nh s’a prelungit şi guvernnl ulei nu a avut măcar enrajnl să ceară vot asupra acestei cliestiaui,fiind sigur «le eşec.
Dacă tendinţa aceasta de «ir-care în rindnrile opoziţiei se va menţine, nu ar fi de loc curios dacă la sfirşitul dezbaterilor vom avea şl nu vot de blam.
ZIUA A TREIA
Ziua de erî—a treia de cînd ţine procesul dintre Omită şi grupările d-lor Aurelian şi Fleva,—a fost nimicitoare pentru nedemna t o1 erie care are conducerea afacerilor publice.
Discursul d-lut Vasile Las zar, fost ministru liberal şi d-sa, a venit, după discursul d-lul Fleva, să ne arate în toată goliciunea lui putregaiul care pretinde că guvernează ţara avind încrederea M. Sale şi a Ţârei.
D. Vasile Lascar a disecat, unul după altul, adele guvernului d-lor Sturdza şi Cantacuzino şi fie-care acuzare a oratorului, fie-care cuvinl îndreptat în contra băncii ministeriale era acoperit cu aplauze prelungite de către o Cameră aproape în unanimitate compusă de liberali.
Şi d. Lascar nu ’şl-a ales nici acuză■ rile nici epitetele.
Putregaiu, nedemn, necinstit, regim a cărei activitate se reduce la aceea că a înzestrat ţara cu legea crapilor şi a caracudelor, regim care a atins temeliile bisericei noastre, care a lovit aşa de crud chestia naţională în cU blestemele transilvănenilor îl vor urma vecinie, regim de căpătuială compus din oameni cari nu aii în vedere de cit interesele lor personale, iată din cine se compune şlealila care, sub comanda a doul oameni de nimic, are in mină conducerea intereselor statului.
Toate acuzările ce noi am adus guvernului liberal s’au confirmat încă o dată eri, prin organul unui fruntaş liberal; mai mult, s’a adus omagii politicei noastre, politicei lui Alex. Laho-vari in chestia macedoneană, iar deputaţii aii fost siliţi să aplaude.
Sfirşitul dezbaterilor acestui proces ne va arăta dacă cel 48 de deputaţi de alaltăeri, al căror număr s’a ridicat eri la 5.9, nu se va ridica la o cifră îndestulătoare pentru a trimite pe membrii acestui nefast guvern în beciurile Băncii Naţionale, ale Creditelor şi ale celor-Vaite «rvginoase» instituţii colectiviste.
OSINDIREA REGIMULUI
Şedinţa de eri (a treia)
Mergem crescendo.După virulentul discurs al d-lul Fleva,’ corosivul rechizitor al d-lul Lascar. Eri, nu a fost dezvoltarea unei interpelări, nici discuţie de parlament, nici critică, nici luptă Intre guvern şi opoziţie; a fost susţinerea Dnel acuzări de reprezin-tantul societăţel, de procurorul general în contra unor criminali. Nu atl fost adversari de idei şi de principii, cari se războiţi, ci a fost Ţara care vorbea în contra unor stăpl-nitorl ue fapt. D.Lascara avut un mare merit.
El a ştiut să interpreteze sentimentul unanim de oroare ce-1 are Ţara în contra d Iul Sturdza, şi interpelarea aceasta s’a făcut cu un talent incontestabil, cu o energie netăgăduita, cu o fraucbeţă şi cu o preeisiune neîntrecute.
Noi, conservatorii, ne grăbim a recunoaşte că d. Lascar, în afară de paftea privitoare la luptele intestine şi situaţia interioară a partidului liberal—lucruri ce nu ne interesează de cit In al doilea rlnd, a avut curajul să ia taurul de coarne, să atace, In chiar apucăturile sule, pe partidul liberal, râzbu-nindu-şl de toată campania nedemnă dusă In potriva noastră de actuala direcţiune a partidului pe timpul opoziţii.
Răzbunarea noastră a fost strălucită.
* *
* ■ ■ • •
Una din cele mal adinei emoţiunl ni le-a produs d. Lascar cînd a abordat chestia macedoneană.
Oratorul, vorbind de această chestiune, a-ratâ cum guvernul Aurelian a căutat să împace pe cel 37 profesori macedoneni cu Apostol Mărgărit.
Dar d-ta, d le Sturdza, ce al făcut In chestia macedoneană? Al ucis această chestie, care e scumpă tuturor Romtnilor. Al desfiinţat şi consulatul din Bitolia, Înfiinţat de regretatul Al Lahovari, care reuşise să facă să fîlfle steagul scump al ţărel, acolo unde pînă atunci consîng^nil noştri eraţi expuşi la tirania diferitelor influenţe străine, al desfiinţat consulatul din Bitolia şi al sfărlmat inima Romînilor Macedoneni.
Cine ar fi crezut că, tntr’un parlament, exclusiv liberal, un fruntaş liberal ar fi răzbunat pe Al. Lahovari de toate acuzaţiile nedemne, asvHite cu o furie selbatică, In contra sa, de către actualul şef al partidului liberal?
Cine ar fi crezut că amintirea celui mal neîmpăcat adversar al regimului de azi, va găsi un apărător liberal şi 00 de deputaţi liberali cari să aplaude cu frenezie această apărare ?
Şi la aceste vorbe ale d-lul Lascar, majoritatea a tăcut, banca ministerială era sub greutatea adevărului nemilos, iar d. Sturdza Îşi înghiţla veninul, zdrobit, anihilat.
***	1	j
Şedinţa a început la orele două după a-miazl. Se procede la alegerea a doul vicepreşedinţi. Rezultatul scrutinului produce o surpriză plăcută In rîndurile minorităţel. Cu tot numărul exorbitant de mare al deputaţilor prezenţi—161— opoziţia de toate nuanţele obţine e cifră care a pus pe gîndurl guvernul d-lul Sturdza. 59 buletine albe, in afară de alţi şease deputaţi cari lipseaţi.
Mulţi deputaţi exprimă condoleanţele lor d lui C. Dumitrescu-Iaşl pentru faptul că a fost făcut viee-preşedinte alăturea de don Basilio.
Bivolarul de la Giurgiu, ridicat la demnitatea de vice preşedinte al Camerei, pentru faptul, poate, că cu o săptămină înainte a pus pe un uşier să voteze In locul săil, a fost Io discursul săti de mulţumire sombru si fără nici o apostrofă In contra anti-gu-vernamentalilcr.
Sunt deja orele 4 şi un sfert. Se dă cu-vîntul d lui Lascar.
♦
* *
Fruntaşul drapelist, după ce inzistă să vorbească de pe banca sa de deputat, cu toate rugămintele preşedintelui, Îşi începe rechizitorul,
La Început, vocea i se pare stinsă şi prologul abia se aude pînă la tribuna presei. Dar încetul cu încetul, oratorul se animează. Voeea devine stridentă, gesturile se Înviorează şi al fi zis că dorul de a spune tot, fără Înconjur, coprinde pe orator.
Alenţiunea e încordată. Băncile deputa ţilor sunt arhi-pline. Miniştrii sunt Ingrijaţl. El cunosc de ce e capabil d. Lascar.
—	Organizaţia partidului e detecluoasă. Suntem Intr’o anarhie politică. Partidul este în ajunul unei catastrofe. Şi cine e vinovat pentru toate acestea? Am fost ciţl-va cari ne-am zis, după căderea ruşinoasă de la 88, că nu mal merge. Partidul nu mal poale trăi, eu trecutul sftfi glorios. Dalele de 21, 48, 57, 66 eratt bune pentru acel cari le-aii tăcut; nouă moştenitorilor ne incumbă altă sarcină, aceea a aşezărel partidului pe noul baze, corespunzătoare cu noile cerinţe:
—	E bun şi permis dreptul de moştenire la pârtii ularî, dar In politică nu există mo ştenire, ci muncă şi capacitate personală.
După ce d. Lascar se ocupă pe larg de modul cum s’a alcătuit programul de la Iaşi, de modul cum s’a proclamat şefia d-lul Sturdza, de luptele In timpul opoziţiei, In care arată că mal toate campaniile ce s’afi dus In contra conservatorilor afi fost nedrepte şi cu rezultate rele pentru ţară, a junge la chestia naţională :
—Al acuzat, d le Sturdza, pe conservatori că sunt trădători de patrie şi al cerut o in-terveuţie In trebilo Ungariei, In favoarea fraţilor noştri din Transilvania. Şi ce al făcut de clnd al venit la putere ? Discursul de la Iaşi şi înmormîntarea chestiunei naţionale. Sint un dezastru pentru partidul liberal apucăturile d-v., In chestia naţională. Blestemul Transilvănenilor te va urmări toată viaţa, d-le Sturdza.
«Dar s’ati făcut campanii In contra conservatorilor şi pe chestia legel minelor, şi pe chestia legel maximului, şi pe chestia legel drumurilor de fer de iuteres local, şi pe chestia legel jandarmeriei rurale.
«El, ce al făcut, d-le Sturdza, cu toate aceste chestii? aţi suspeudat legea minelor, aţi aplicat legea maximului, legea drumurilor aţi nihilat-o. Aţi menţinut legea jandarmeriei, aţi distrus chestia macedoneană!
«In schimb aţi dotat ţara cu legea crapilor şi a caracudelor.
«A ! dar ne acuzaţi că umblăm după portofolii.	.
«Cine a cerut portofolii ministeriale ? Noi, cari ne-am retras de Lună voe de la putere safi d-v, care aţi făcut o mulţime de intrigi ca să ne luaţi locul ?
«D-v., de-Ie Sturdza aţi cerut portofo-liurl, d-v. le-aţi obţinut.
«Dorim ca această situaţie să înceteze. Nu ne trebue o turmă şi un păstor, un dictator şi supuşi. Facem apel la toţi liberalii să judece, cine umblă după portofoliurl noi safi cel de la guvern ?»
Aci o mică Împunsătură la adresa d-lul Gogu Cantacuzino.
— Să piară «piaza rea», căci numai atunci va reintra armonia tn partid.
Iar daca nu, atunci vom lua fie-care cît o fărămiturâ din steagul partidului, iar d-v. veţi ramlne numai cu băţul.
Cuvlntarea d lui Lascar a fost presărată cu o mulţime de lucruri inedite asupra tratativelor de Împăcare, amănunte cari pentru d. Sturdza erai! lovituri de ciomag. In special amintirea vizitei d-lul Cantacuzino la d. Fleva pentru a l sfătui să părăsească pe Drapeliştl şi aceasta In timpul cînd d. Sturdza exprima d-lul Aurelian dorinţa de a se Împăca cu d-sa fără nebunul de Fleva, a provocat aplauzele şi rlsetele Intregel Camerl.
Nu mal e nevoe să inzistăm asupra ova-ţiunilor făcute d-lul Lascar şi asupra sărutărilor pe cari le-a primit de la colegii săi din opoziţia liberală.
Discursul d-lul Lascar a produs un efect dezastros asupra mamelucilor şi chiar banca ministerială era cu totul zdrobită. .
PREZIDENTUMDON BASILIO
Dacă partidul liberal a ales primar al Galaţilor pe un fost calfă de spiţer, dacă partidul liberal a ridicat la demnitatea de preşedinte al Senatului pe un agent al unei societăţi de asigurare, nu ne prinde de loc mirarea că aceiaş partid a ales pe don Ba-silio d’Apostrofă, vătaful bivolarilor din Giurgifi, vice-preşedinte al Adunărel deputaţilor.	<	_
Cum e turcul şi pistolul. Un partid de intendenţi şi de gheşeftari—îu cap cu intendentul principesei Gorciacof—nu poate umple demnităţile Statului de cit cu exemplare de talia lui Ţine, Gâne, Nacu, don Bazilio şi aşa mal departe.
Alegerea de erl, în persoana d-lul Basil Epurescu, e suprema ruşine ce se aduce parlamentului ţărel. __________________
DOMNU NACU
D. Eugen'Stăteseu a făcut şcoală, nu numai în politică—se Înţelege—ci şi In feluljde a exercita profesiunea de avocat. Cel mal demn diseipul al sâfi e d. C. Nacu, avocatul pe care Îl găsim vîrlt In afacerile celebre, unde isteaţa minte a unul gheşeflar găseşte clmp larg de a opera. D. Nacu este avocat fără să pledeze, ba chiar fără să aziste pe client In şedinţă. Acesta II plăteşte gras numai ca cel-l’alt avocat al său să poată zice:
— Onorat tribunal, luaţi vă rog notă că şi domnu Nacu ne azistă !
Uitima ispravă a acestui domn este a mestecu! săfl In afacerea Zuppa.
D. N. Fleva, In cursul dezvoltărel inter pelărel sale, a afirmat erl In plin parlament, că decretul apărut in Monitor, prin care Statul grecesc este autorizat să încaseze moştenirea Zappa, se datorf.şte intervenţiei lnl domnu avocat Nacu, care a încasat, cu această ocazie, o sumă a cărei valoare o vom putea vedea clnd guvernul grecesc va publica socotelile Stalului pe anul cu rent.
Şi d. Nacu, care era de faţă, clnd d. Fleva a făcut această declaraţie, a tăcut— tăcere de aur plătită cu monedă-htrtie gre ceaşcă, 170 la sută agio !
Pentru ctte-va zecimi de lei, d. Nacu şi colediviştil de teapa sa, sunt In stare să trădeze chiar interesele ţărel ; pentru uu gbeseft d. Nacu poate să se bage avocat la Hallier safi la orl-care alt întreprinzător care ştie că prin d. Nacu poate obţine concesii de la colectiviştii din capul ministerelor, orl-care ar fi natura acestor concesii.
Şi iată pentru ce lui domnu Nacu mulţi II mal zic şi Rai-nacu, deşi suntem siguri că Însuşi Reinach ar protesta In contra a cestel apropieri.
TRIBUNA LITERARA
Conferinţele preoţilor
judeţului Doljiu
Sub acest titlu am primit o cărticică din Craiova, In care sunt adunate la un loc cu-vtntările mal multor preoţi săteşti, din judeţul Doljiu, rostite în mal multe lutruuirl preoţeşti convocate de meritosul fost pro-toierefi, părintele N. Georgescu.
Printr’o inexplicabilă scăpare din vedere, însă, nu se arată nici data nici locul unde s’ail ţinut rceste întru tot lăudabile reuniuni bisericeşti, şi nu ne rămlne de cît a le însemna cu anul 1897, data tiparului.
Mal înainte de a înfăţişă scopul acestor întruniri, ne îndeplinim o plăcută datorie, aduelnd cele mal vil şi drăgăstoase felicitări iniţiatorului acestor consfătuiri, părintelui N. Georgescu, cum şi cucernicilor preoţi, cari s’afi împărtăşit la aceste folositoare Întruniri.
Cestionarul propus şi comunicat conferenţiarilor mal ’nainte spre a se putea pregăti, cuprindea : a) Origina cristianismului la romînil din Dacia-Traiană şi fazele prin care a trecut; b) Bărbaţii cei mari ai bisericei romîne, cari s’au ocupat cu literatura ei; şi c) Starea morală şi materială a clerului romîn.
Despre aceasta afi ţinut clte un discurs c. c. 1. 1. părinţii: N. Georgescu, protoiereul judeţului, Smarand Georgescu din Mâlăieştl, Marin Braviceanu din Urzica-Mare, M. Go-escu din GoieştI, I. Moreanu din Ilunia, Ion Elian din GodenI, Vulcănescu din Pieleştî şi Ştefan Baileşteanu din Negoifi; iar cîte un cuvînt c.c. 1.1. părinţi : Nicolae Bărzeanu, Marin Urziceanu din Bistreţul, P. S'ănpscu din Călăraşii, Jiu-de-jos, Gheorge Ştefanin din Coţofenl, Ilie Dumitrescu din Becbet,
P.	Calafateanu din Calafat şi G, I. Brăde-sianu din BrădeşlI.
Cea mal mare parte dintre vorbitori s’aft dedat cu totul în expunerea pe larg ori pe scurt, a părţel istorice din cestiouar ; din potrivă, cîţl-va conferenţiari afi omis cu totul în cuvîutarea lor aceasta, mărgVm-du-se a vorbi numai despre partea cestio-narulul privind starea morală şi materială a preoţilor şi a bisericei.
După părerea noastră, cel din urmă îşi afi dat mal bine seamă de scopul unor asemenea consfătuiri, cari urmează a lumina, îmbărbăta şi stimula preoţimea noastră : întru îndeplinirea îndatoririlor sacerdoţiului, împlinirea lipsurilor podoabei casei Domnului, Înduplecarea poporenilor la cercetarea cu evlavie a sf. biserici, prin caterisiri şi predici In legătură cu nevoile morale, sociale şi economice imediate ale poporului; apoi, despre purtarea la general a preoţimel In lume şi în viaţa socială, a râbdărel, a lucrului nepregetat In via Domnului, a abnegaţiunel faţă cu lipsurile materiale trecătoare, la credinţa Indrep-tărel, pnntr’o neclintită şi neobosită Îndeplinire a sf. chemări a preoţiei, ş. c. a.
In această ordine de idei, credem Îndreptăţită, deşi aspră, dojana adusă fraţilor săi In preoţie de părintele Slănesm, dud, vorbind de zelul apostolic şi de jertfa de sine a sfinţilor propoveduitorl al creşlinătăţel, exclamă: «Şi noi, fraţi preoţi, merităm cîte o grea ancoră de gît! dar nu ca să ne încununăm ca Climent Romanul...
«Căci noi.tăcînd, nu predicăm şi sttnd, nu lucrăm, spre a înmulţi ast-fel talentul moral al doctrinei lui Christos ce am luat....iată unde zace cauza scăderei morale ce se observă crescînd în popor*.
Părintele G. Ştefanin, care s’a mărginit a vorbi numai despre starea bisericei şi a preoţimel In general, după ce zugrăveşte reaua Întreţinere lu mare parte a biserice-lor şi traiul de zburdălnie a multora dintre preoţi, aminteşte că acum 20—3) ani bisericile erafi pline de lume, ceea-ce se datora tn parte, «prezenţei tuturor proprietarilor în mijlocul celor-l’alţi şi încă din-şii fiind de aproape îngrijitori ai bisericei şi preotului, era natural că poporul văzind aceasta se întrecea şi el care mal de care să se asemene boeruduI şi deci pe întrecute biserica era plină...
Părintele Ioan Elian constată că, starea morală şi materială a preoţilor îu geueral de la aplicarea legel cle-u’iit (promulg ită de guvernul conservator) merge progrestnd;
www.dacoromanica.ro
EPOCA
şi asigurarea propăşire! atîrnă de la bunul renume ce va şti să clştige clerul, prin îndeplinirea sf. sale chemări. Clt priveşte însă starea materială a bisericilor, în general, e cu totul decăzută, pentru că comunele nu plătesc sumele ce sunt îudatorate conform legel a da pentru întreţinerea cultului şi a bisericilor.
Cu totul originală ni s’a părut cuvîutarea părintelui Ştefan Brăilişteanu,' care, după ce se ridică în contra călcărilor prescrip-ţiunilor bisericeşti privitoare la respectul gradului de rudenie, o boală sufletească cu urmări grave morale şi fizice pentru poporul rural, preconizează sistemul de predi-care anglican— de sigur fără intenţiune — că adică, preotul, pe lingă poveţe morale, ar trebui să călăuzească pre poporeni în practica igienei casnice şi sanitare, în oeu-paţiunile lor zilnice de muncă agricolă, gospodărie şi economie *explicînd pre fie care în parte la creştere şi folosinţa fie căril, cum trebue să muncească ca să producă mai mult şi mai bun».
In rezumat, pentru asigurarea mal departe a poziţiunel morale şi materiale a clerului nostru sătesc, noi credem, după conglăsuirea conferenţiarilor, că este de mare trebuinţă, pe lîngă mare reformă realizată deja de partidul conservator, a se mal aduce la îndeplinire următoarele măsuri :
A se sustrage preoţimea cu totul, de la ori ce ocupaţiunl nedemne poziţiunel sale In Stat, cum munca pămîntulul, minatul vitelor, negustorii şi orl-cce alte specule omeneşti. Pentru aceasta, pe lingă leafa servită de Stat, confrrm legel clerului, susceptibilă a se mări cu vremea, spre asigurarea unul trai cuviincios, preoţii săteşti să mal primească oare cari indemnizărl din următoarele sarcini:
1— Să li se încredinţeze funcţia de ca-ticheţl al şcoalelor pentru predarea religiu-nel; şi
2	— Să li se dea funcţia de vaccinatorl publici şi agenţi sanitari, încredinţîndu-li-se administraţia medicamentelor farmaciilor comunale.
— Sfirşitul mline —
Bnba-Novak,
EfF#llÂŢII
Discursul d-lui Lascar a impresionat aşa de mult pe însuşi d. Sturdza, în cît acesta, după ridicarea şedinţei, părăsind Camera, împreună cu d. Dinu Brătianu, adresîndu-se d-lui Ferecliide, ministru de interne, i-a zis:
-Voiis ave* voulu laguer-re, voila. (Aţi voit războiu, iată rezultatele).
Guvernul a fost îngrozit de rezultatul votului la alegerea vicepreşedinţilor.
Candidaţii guvernului, d-nii E-purescu şi C. Demetrescu-Iaşî, au avut 100 voturi, contra 59 buletine albe şi două buletine anulate.
Trebue să adăogăm la numărul de 59 alţi şease domni deputaţi cari lipseau de la şedinţă.
Aceştia sunt: doui conservatori, d-nii Sculy şi M. Mărescu şi 4 liberalî-dizidenţî d-nii Gogu Ste-fănescu, V. Stefănescu, Th. Buzdugan şi Malaxa.
Prin urmare, opoziţia de toate nuanţele se ridică la numărul de 65 de voturi.
Trebue să adăogăm că e tendinţă de urcare în sufragiile antiguvernamentale.
Voinţa Naţională, în numărul său de eri, spune că d. Oogu Cantacuzino fiind indispus n’a putut azista la şedinţa de Marţi a Camerei.
D. Gogu Cantacuzino n’a azistat nici la şedinţa de eri, nici la cea de azi a Camerei, nu pentru că ar fi indispus, —căci atît Marţi cit şi eri, Miercuri,[a lucrat la ministerul de finanţe, — ci cu totnt pentru alt ceva.
Consiliul de miniştri a impus d-lui Gogu Caniamzino să nu aziste la procesul dintre guvern şi coaliţia liberală, de oare-ce prin prezenţa sa ar putea provoca furtuni parlamentare, din cari guvernul ar eşi cu desăvlrşire zdrobii.
Şi omul său a fost nevoit să se execute şi să se ascundă in gaură de şarpe.
Azi vor lua cuvîntul la Cameră d-nii Em. Costinescu şi Al. Djuvara, în faimosul proces dintre liberali şi colectivişti, proces ce s’a deschis de Simbătă prin interpelarea d-lui N. Eleva.
Ministrul de interne a primit demisiu-nile d-lor Stoicovici şi Filipide, ajutoare de primar din Galaţi.
Ministerul de războiţi a numit o corni siune compusă din d-nii Ttedor Cartian, inspector domeniul şi căpitanul Exarcu, din artilerie, spre a alege patru mari moşii, cari să scrveaseă peutru campameutul artileriei celor patru corpuri de armată.
Aceste moşii se vor alege de preferinţă din judeţele Vlaşca, Ilfov, Ialomiţa pentru corpul II; din judeţele Olt, Romanaţl Dolj şi Mehedinţi, pentru corpul I; din judeţele Covurluifi, Tutova şiTecucifi, pentru corpul III; şi din judeţele Iaşi, Dorohoifl şi Botoşani, pentru corpul IV.
Condiţiunile pe cari aceste moşii trebue să le Îndeplinească sunt: o lungime de 7 km. pe o lăţime de 8 km., şi o populaţiune cît mal rară.	.
Comisiunea are deja mal multe oferte din partea unor proprietar!.
Citim în Constituţionalul:
Voinţa Naţională, relalînd alegerea e-feduată în consiliul de administraţie al creditului funciar rural, işi permite la adresa d-lui Theodor Rosetti următoarea necuviinţă : «Bine ar face d. Theodor Rosetti să-şi exercite controlul cu mai multă rigoare la Banca Agricolă. Dacă Constiluţionalul nu înţelege ce voim să spunem, atunci să bine-voiască să meargă la Informaţii şi să facă bine să nu mai inziste, căci atunci vom administra d-lui Th. Rosetti un bulion care să-i meargă drept la stomac».
Am ruga pe confraţii de la Voinţa Naţională să rezerve modul nedemn de a lupta prin insinuaţiunl pentru membrii partidului naţional-liberal; arme de asemenea natură se explică între d. Gogu Cantacuzino şi d. Aurelian,—faţă cu noi însă, nu au absolut nici un efect.
O calomnie mai mult sau mai puţin în coloanele Voinţei Naţionale ne lasă foarte reci, şi, în cît priveşte ameninţările, aşteptăm să le dee Voinţa Naţională o fiinţă mai reală.
La inventariarea începută Marţi a averel defunctului episcop Ghenadie de R.-Vîlcea, în casele sale din strada Ştirbei-Vodă, s’afl găsit pînă acum trei acţiuni ale Băncel Naţionale şi nişte depuneri la Banca Romlniel In sumă de 80,000 lei.
Testament încă nu s’a găsit.
Demisia d-luî Cantacuzino
Aseară tîrziu s’a răspîndit ştirea prin oraş că d. Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, îşî ar fi dat demişi une a.
Ast-fel s’ar explica şi lipsa d-sale de la şedinţele Camerei.
Neputînd controla această ştire, o dăm sub toată reserva.
Prefectul poliţiei din Petersburg a telej grafiat prefecturel poliţiei din Capitală ca un oare-care Rybin, şeful mare! case de export Gavril GavrilovicI, după ce a delapidat o sumă de uu milion 800,000 ruble (vr’o patru milioane de lei), a şters o diu capitala Rusiei.
Putem asigura pe prefectul din Petersburg, că dacă Rybin s’o fi aflînd în capitală, el nu va fi prins nici odată, căci poliţia noastră are altă treabă.
Afacerea Dreyfus
Paris, 4 Martie.—Doamna Dreyfus a adresat d lui Lebon, ministrul coloniilor, o scrisoare cerîndu i autorizaţia de a merge să vadă pe bărbatul ei în insula Dracului. D. Lebon a respins această cerere pentru aceleaşi motive ca acelea invocate de doui din predecesorii săi în asemenea împrejurări.
Cronica Judiciară*
Buletinul Economic
4 Martie.
Bursa din Bucureşti.—Renta romlnă 4 la sută a scăzut din nofi la bursa noastră cu ’/« *a su^â: Pe cînd eri c0*a 94 */»» azI a scăzut la 04.
Scrisurile funciare, cari pierduseră cl-te-va puncte In ultimele zile, afl reclştigat cursul lor ridicat. Funciarele rurale cotează azi 98 */2, cele urbane de Bucureşti 95 s/9 şi cele urbane de Iaşi 90 '/»•
Ştirea că Banca Naţională face parte din consorţiul de bănci cari plasează noul împrumut romlnesc, a produs o urcare a acţiunilor el, cari aii încheiat cu cursul de 2,122 pe ban! gata şi 2,135 pe termen.
Schimbtcl în mică scădere: Cek Londra 25.338/4 ; cek Paris 100.10 ; cek Viena 210 şi Juni ; cek Berlin 123.70.
Bursele streine.—De şi tendinţa continuă a fi calmă la toate bursele din streinătate, cursurile nu numai că uu recîştigă cota lor normală, dar continuă a scădea. Lumea financiară a rămas sub impresia ştirilor politice nefavorabile din ultimele zile şi spe-culaţiunea nu se prea angajează In transac-ţiunl importau te, de teama unor complica-ţiunl serioase.
Menta romînă a rămas staţionară.
Scontul din Londra. — Scontul privat s’a urcat la Londra la 33/*, cu s/< mal mult de cît scontul Băncii Engliterei. Se crede că, în faţa acestei situaţiunl, direcţia Băncii Engliterei va fi nevoită să ridice şi scontul el oficial, afară dacă situaţia numera-riulul nu se va schimba în scurt timp. _
Tîrgul cerealelor. — Tendinţa pieţiî din Brăila continuă a fi calmă din cauza că speculanţii nu’şl pot desface mărfurile în străinătate de cît cu preţuri foarte joase ; el se abţin dar de la ori ce afaceri mal serioase, ceea-ce produce o depresiune asupra preţurilor.
Nici pieţele streine nu arată nici o tendinţă spre urcare, de şi orizontul politic e întunecat şi ar fi trebuit, în couseciuţă, să se producă o animaţiune mal mare în preţuri.	,
O altă circumstanţă ar fi trebuit să ridice preţurile lu porturile noastre: sărăcia depozitelor de marfă vizibilă. Dar nici aceasta nu inspiră destulă încredere speculanţilor.
Iată, în cifre medii, preţurile cu care s’afl încheiat unele transacţiunl îa Brăila :
Grâtt uşor • • • •	- Lei 1500-1555		pr.
» 51/52 libre •	• »	1700-1750	>
» 53/54 » •	• »	1800-1860	*
Secară comună • •	• >	1050-1060	»
» fină • • • •		1*00-1125	>
Porumb comuu • •	• »	815- 825	»
» roşiţi • • •	• »	880- 890	»
Orz de furagifl • •	• »	870- 890	>
Meifl			725- 740	»
Fasole de Moldova	• »	1300-1321	>
Afacerea Satinover.—Afacerea Zappa
La Curtea cu Juraţi, ieri, lume multă. D. O xemberg, dentint şi d. Al. Ioneseu, ziarist, eraţi ebietnaţl să dea socoteală de un articol ca-lominos la adresa d-nel Sofia Satinover, den-tistă, publicat in ziarul «Lumea Noua». Acest articol conţinea o scrisoare adresata de d. O-xemberg, M. S. Regelui, atraglndu-i-se atenţiunea ca Înainte de a angaja ca furnisoare pe d-aa Satinover să ceară ministrului de justiţie să consulte in privinţa el, la parchet, un dosar, de pe care d. procuror general n’a permis să se scoată copil.
D. procuror generel Stâtescii ocupa în persoană fotoliul miDisteriuluI public. D-sa zice că a venit nu atît ca să inculpe pe acuzaţi cit ca să facă lumină asupra acuzaţiunel ce i a'a dus că n’a permis să se scoată copil dintr’un dosar. Intr’o seară, expune d. procuror general, venisem in vizită la d. Poenaru Bordea. Acolo văz pe d-na Satinover, numai In papuci, galbena ca ceară, venind de la casa el, speriată de ameninţările cu revolverul din partea d-lul deputat C. Popovicl.
Am însărcinat pe comisarul Cioran cn ancheta, dar coinisrul in loc să cerceteze plinge-rea reclamantei, a făcut o anchetă in contra el, intrind în viaţa el privată. Această anchetă continuă d. Stătescu, am clasat-o la dosar pentru că n’am găsit probe in contra d-lul Popovicl, dar n'am permis să se scoată copil pentru a se face scandal pe socoteala reclamantei.
D. procuror general examinează apoi trecutul d-lul Oxemberg pe care-1 găseşte intuneeatj fiind dat. de mal multe ori iu judecată, de şi achitat. De d. Ioneseu zice asemenea că a fost tradus de mal multd ori înaintea Curţii cu jut raţl. Concluzia d-lul procuror general a fos-cel puţin în ceea-ce priveşte pe Oxemberg că faţă cu trecutul lui nu merită onorurile unei condamnări pentru delict de presă, cerind achitarea ambilor inculpaţi.
D. D. Şoimescu zice că Oxemberg a voit să aducă uu serviciu coroanei cind a făcut acea denunţare, care e adevărată, de oare-ce după spusa vecinilor şi a anchetei făcuta de comisar zgomotul ce se auzea, tîrziu noaptea, tn stabilimentul de dantură diu s'rada Umbrei No. 4, era aşa de asurzitor, In cit de sigur nu provenea diu extragerea măselelor vre-unor clienţi dar neliniştea mahalaua.
In urma verdictului negativ al juriului, Curtea pronunţă achitarea.
*%
Dezbaterile in procesul Vangbele Zappa a continuat şi eri înaintea Curţii de Casaţie. Ati vorbit d-mi Grădişteanu, Basilescu, Triandafil, B. Brătianu şi Iancu Labovari, avocaţii moştenitorilor.
Azi se vor termina dezbaterile.
DIVERSE
DIN CAPITALĂ
Incendiul din calea Moşilor. — Un
început de incendia s’a declarat astă-noaptepe la orele 11 jum. in calea Moşilor 20, la bucătăria d-lul N. Neuman.
Prinzlndu-se însă iute de veste, focul a putut fi repede stins de către vecinii şi oamenii din serviciQ. La sosirea pompierilor, totul era sflrşit.
Afl ars două dulapuri goale şi alte ctte-va obiecte culinare, de mică valoare.
încasator pungaş.—Individul Haralam-bie Gheorghiu, distribuitor de vinuri, în serviciul societăţel de viniculturâ din Capitală, după ce a încasat peste 1,500 de lei de la diferiţi clienţi, a dispărut cu sumele încasate.
In urma reclamaţiunel făcută la poliţie, pungaşul a fost prins şi arestat de agenţii siguranţei.
Fratricid.’— Suut cîte-va zile de cînd, individul G. Căplescu, muncitor, domiciliat in strada Lupeasca, luindu-se la ceartă cu fratele săfl Grigore, cu care locuia in aceiaşi casă, l’a bătut în aşa fel, că nenorocitul a căzut ia pat în nesimţire. Cu toate îngrijirile date, sărmanul a încetat eri noapte din viaţă, in cele mal teribile dureri, t
Poliţia a fost avizată.
Fratricidul a fost arestat şi înaintat parchetului.	„
DIN TARĂ
Sinucidere.—Ni se comunică din Focşani, că zilele trecute, în comuna Bilca, judeţul Putna, s'a găsit strangulată într’uu grajd, femeia Ca-trina, soţia locuitorului G. Munteanu din acea comună.
Ptnă acum nu se cunosc cauzele cari ati determinat pe numita femeie să-şi pună capăt zilelor.
Fecunditate.—Femeia Rada Ifrim din comuna Slobozia-Mihălceul, judeţul R.-Sărat, a născut alaltăerl noapte trei copil gemeai, doui şi o ffitfl
Biserică arsă.—Din Bîrlad aflăm că săp-tămîna Irecută biserica din cătunul SărăţenI, pendinte de comuna SehinenI, judeţul Tutova, a fost distrusă de flăcări.
Focul a luat naştere de la coşul sobei din altarul bisericel.
Toţi locuitorii din sat afl venit în ajutor ; totuşi biserica a ars ptnă la pămtnt.
Locuitorul Ştefan Dănăilâ, un bătrin in vîrstâ de peste 70 de ani, cînd a au/.it că biserica statului arde, a fost. utit de vifl emoţionat, In cît a căzut jos şi a murit pe dată.
NUVELA
liacrâmi gi lacramî
Li acea seară, două femei tinere pllngeafl.
Ele loeuiatt foarte departe una de alta ; una In cea mal păcătoasă parte a oraşului, cea laltă futr’un superb liotei din centru.
Ah 1 cît de puţiu se asemănaţi ele!
Afară că săraca era peste măsură de săracă şi bogata peste măsură de bogată, a-ceastu era frumoasă ca o floare care se dezvoltă în vasele de Japonia în saloanele princiare, iar cea laltă era urltă ca o biată floricică de un gologan care se vinde pe la colţul stradelor; mal era între ele şi deosebirea că Margot cerşa noaptea pe bulevardele exterioare ale Parisului ca să aibă cu ce să plătească de băut pungaşului el de amant, pe clud baroana Elena se ducea cu plăcere întovărăşită de clţî-va cavaleri cu cari dauţase la ultimul bal al ambasadei ruse — complotul âsla se făcuse spre sfirşitul cotilionulul— să lmparţă milă mo-
nede de argint, prin mansardele semnalate de ziarele caritabile.
Val! ironia soarleî face clte o dată astfel de lucruri : de o parte toată splendoarea posib lă, frumuseţea, surlsurile cu orgoliul de a îndatora ; de cea-l'altă, toată urlta mizerie, cu durerea în suflet clnd cerşe-
torea.	.
In acea seară, Margot şi Elena, aşa de departe una de alta, pllngeafl amlndouă. Pentru ce pltngea Margot?
Pentru că pungaşul, care avea clte o dată, chiar, mlinile pline de slnge_, şi pe cari cu tot acest sînge, ea era fericita să le sărute, nu se Întorcea acasă de şi sunase trei ceasuri după miezul uopţel. Ea îl aştepta Iu mansarda el, deşteaptă, cu luminarea pe sflrşit, şezlnd pe salteaua fără cearşaf.
Fără ludoială, el Îşi petrecea noaptea cu vr’o femee, mal tinără sad mal bine lmpopo-ţonată, In vre-un botei elegant, cu_ perdele la fereastră, unde o odae costă cincî-spre-zece gologani ceasu !
Dar baroana Elena de ce pllngea ? Pentru delicatul şi plăcutul ttnftr de club căruia de trei luni nu-I refuza nimic, nu uza In noaptea asta de libertatea pe care i-o da să pătrunză la ea cu ajutorul unei chel mici cu care să deschidă poarta gră-dinel.
Cine ştie? El lnllrzia poate la nedemne cocote, blnd şampanie, departe eu totul de sala de mîncare, în misterioase cupe cari seamănă cu crinul de aur, safl de abanos, dezvoltat de rouă; safl poate, se aprinsese —căci bărbaţii sunt proşti—după vr’o fată din corpul de balet, grasă, cu şoldurde mari, într’un tricofi strimt şi care, cu rochea In aer ca şi cum ar fi umflată de viatul luminos al rampei, i-o fi rîs în nas din scenă In avant-scenă, In lnvlrteala danţulul, parfumată cu mosc şi înăduşită? Ah, ingratul !
Şi delicatul Uuăr nici nu se glndi să părăsească pe cocota safl baletista sa, aşa că ptnă la ziuă Elena pllnse cu sughiţuri In păru-I despletit, printre dautelele cămăşel sale de dantele, In zadar doritoare de mototolire şi arzătoare sflşietură.
Dar în cotineaţa mizerabilă, pungaşul, hoţul apăru In sflrşit! Cu pălăria p’o sprinceană, cu părul plin de noroi, vorbind greii, răgind, cu mirosul vinului şi al alcoolului pe care 1 băuse, el era oribil, venind de la vre o crimă safl de la un deboş.
Dar în sfirşit era acolo. El luă în braţe pe urita lui, sărută cu buzele sale apsre pe care rămăsese drojdia beţiei pe amoreaza care se ameţea în extazul îmbrăţişărel. Si Margot începu să rlză, să rlză încă, să rizâ lung, înăbuşind, fericită că îuăbuşeşte, sub greutatea stringerel triumfătoare a omului «I.
Pentru că amorul, prea dreptul amor, învingătorul soartel, dă tandreţe răsplâtitoare ; prîu mlnglerî infame or nu — tot-una e dacă ele sunt dulci! — el dă şi păstrează celei mal mari sărace eu ee să facă geloasă pe dama din lume, cea mal drăguţă Intre toate! şi aceea care milueşte ar putea cere milă cerşetoarei!
Catule Mendiks.
EOOURi
— D. Delianu, baritonul operei rornîne, fiind bolnav, reprezentaţia de mîine a operei Trovoatore cu d-ra Antonie S.hlager se amină pe Luni 9 Martie pentru a se aduce uu bariton din străinătate.
Chestia Cretană
Colonia, 4 Martie.—Se anunţă din Berlin Gazetei de Colonia că plecarea vaporului Oldenburg din insula Creta, lisă să se pre supue că după regularea cesliunel creditorilor Greciei, Germania se va desinteresa de viitorul Cretei, de care vor îngriji In special Francia, Rusia şi Englitera.
Totuşi retragerea Germaniei diu această afacere nu semnifică de loc eşirea el în mod definitiv din concertul european.
Canea, 4 Martie.— Detaşamentul german rechemat din Creta a plecat la Messins, pe bordul lui Oldenburg, în mijlocul dovezilor de simpatie ale trupelor streine, auţorităţi lor şi populaţiunel turceşti.
Canea, 4 Martie.—Amiralii şi consulii afl primit o comunicare de la creştinii din Kis samo.zicînd că vor suferi de foame dacă n’ar primi nutrimente şi loouinţe la Kissamo Corabia austriacă «Wien» a plecat la Kis samo.	___________
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 41 Jtarfie
(Uimare)
Demisia d-lui Const. G. Yernescu
Se pune la vot cu bile demisiunea d-lul Const. G. Vernescu, secretarul Camerei.
Iată rezultatul votului:
Votanţi	137
Majoritate absolută	69
Bile albe pentru	82
« negre contra	55
Demisia d-lul Vernescu	este primită.
Alegerea celor doui vlce-preşedinţl
D. D. Giani, preşedintele Camerei : Vă rog să procedaţi la alegerea celor doui d-nl vice-preşe dinţi, în locul d-lor Şendrea şi Lascar, demisionaţi.
Alegerea se face cu apelul nominal, lată rezultatul scrutinului:
Votanţi	161
Voturi exprimate	102
Majoritatea	52
Bile albe	{19
D. C. Stoicescu, care prezidează, proclamă aleşi pe d-uil Dimilrescu-Iaşl şi B. Jepurescu cu clte 102 voturi. (Aplauze prelungite pe băncile majoritâţeî).
D. C. Dimitrescu-Iaşi, urcludu-se la tribună, mulţumeşle Camerei pentru onoarea ce i-a făcut şi făgădueşte eă va respecta, la biurofl fiind, principiile fundamentale ale regimului reprezentativ. (Aplauze).
D. B. Iepurescu se urcă de asemenea la tribună şi mulţumeşte In ctte-va cuvinte Camerei pentru onoarea ce i-a făcut ale gin-du-l vice-preşedinte.
Noul secretar
Se procede la alegerea unul secretar In ocul dTul Vernescu, demisionat.
Rezultatul votului :
Votanţi	84
Voturi exprimate 82 Majoritate	42
Buletine albe	2
D. D. Giani, preşedinteleAdunărei, proclamă ales pe d. Stavri Brătianu, care a întrunit 82 voturi.
La ordinea zilei continuarea dezbaterilor asupra interpelărel d-lul Fleva.
Discursul d.lui V. I.ascar
Oratorul Începe prin a spune că nu e adevărată acuzaţia ce s’a adus disidenţilor că s’afl despărţit de partidul liberal şi că vor să treacă la conservatori.
Iubim partidul liberal din toată inima noastră şi avem toată Încrederea In viitorul lui. Resţingem deci acuzaţia ofensatoare ce ni se aduce clud ni se spune că vrem să-l părăsim.
Dar partidul liberal este astăzi fn stare de dezmembrare. Căci, d-lor, ce mal rămîne din pădurea căreia i se răpeşte toţi arborii tineri, rare rănii ne numai cu putregaiul ? Acesta e tabloul pe care ni-l înfăţişează astă-zi partidul liberal. (Aplauze furtunoase).
Slnrdza transfugul
Ca o dovadă că noi nu am eşit din partid este şi d. Aurelian, sub scutul căruia ne-am pus, d. Aurelian care o zi măcar n’a părăsit drapelul naţional-liberal, d. Aurelian care nu s’a agăţat de pulpana cind a unui bărbat politic, cînd de a altuia, pentru a parveni, — cum au făcut unii cari azi trec de liberali. (D. Sturdza Not. Red.).
Fn senrt istoric
Oratorul face istoricul diferitelor acte săvîrşite de partidul liberal. Aceste acte le-a putut săvlrşi partidul graţie unirel sale.
Diu nenorocire îusă, lucrurile u’afl mers vecinie ast-fel.
Schisma se produse şi, Rosetti şi Brătianu, cari erafl ca doui fraţi, începură a se urî de moarte. In cele din urmă, Ro-setti se retrase, ca un left rănit, şi muri de durere. (Aplauze).
Partidul se dezbină din ce in ce mal mult, bărbaţii lui de fruute începură să se duşmănească şi ştiţi de ce ? pentru că «INTERESUL» luase locul principiilor mari şi generoase! (Aplauze preluDgite).
Această stare de lucruri a durat pînă la 1888, cind căzurâm de la putere. Şi bine am făcut că am căzut; bine şi peutru ţară, bine şi pentru noi, cari aşteptam să ne reorganizăm. (Aplauze).
Reorganizarea
Cizînd de la putere, am început să ue reorganizăm, să ne strîngem rîndurile. A tncepLt seria conferinţelor,—după cum bine ştiţi,—şi fie-care îşî da părerea eu privire la întărirea partidului.
Toată munca însă a fost zadarnică : tot se mal găseaţi oameni cari zîmbesfl faţă de sforţările noastre.
Tinerelul începe să se împrăştie ; mulţi din ei au făcut disidenţă, mulţi aii trecut la partidul conservator, de şi nici ideile lor, nici tradiţia nu le ingăduiafl aceasta-(Aplauze prelungite)
Majoritatea însă afl luptat înainte pentru unire, plnă cind în sflrşit reuşirăm.
Vom vedea însă mal în urmă ce trebuia să se aleagă din această reuşită... (Aplauze)
ClicHtia programului
Cînd partidul nostru se organizase, mulţi membri importanţi afl cerut ca partidul să aibă un program.
Ce credeţi însă că s’a îulîmplat atunci? S’afl găsit oameni cari să spună: Ce, partidul liberal program ? Dar programul nostru este 48, 57, 66, etc. etc. Unii au mers chiar să spună că programul partidului liberal datează de la 1600, ba chiar de la lurnavitu... (Aplauze furtunoas )
In sfirşit, cu cliifi cu val se înjghebă un program, după ce mal înainte propuitoriî erafl să fie azvîrliţî pe ferestre. (Aplauze).
In ejunul căderel de la putere a conservatorilor, fruntaşii noştri reveudicară puterea.
Dreptul de moştenire
Dar, d-lor, atunci s’a ridicat partea inteligentă şi cultă a partidului şi a spus;
— Pentr u a avea dreptul să revendicăm puterea, trebue să luptăm noi prin noi, să dăm la o parte legendele, căci ele nu mai folosesc în timpul de faţă. Nu mal e cinstit, nici domn să revendicăm puterea pe temeiul că suntem urmaşii lui Ion Brătianu, C. A. Rosetti, etc. Cogălniceanu. (Aplauze).
Şi era aceasta un adevăr. Căci, d-lor, dacă dreptul de moştenire este admis şi cons-flinţit în viaţa privată, apoi el este inadmisibil, condamnabil chiar, în viaţa publică. (Aplausa prelungite şi în delung repetate).
Şelia partidului
Am venit la guvern, şi ce am făcut se ştie. D. Sturdza a reuşit ca abia într’un an să discrediteze partidul şi a recurs
la D. Aurelian ca sâ-1 scape din încurcătură. (Aplause).
Toată lumea se întreba atunci: «Bine, frate, a-um, cind Aurelian e la putere, la cine să ne adresăm după d sa ? D. Sturdza răspundea : La ş»ful partidului, la Stătescu ; lui i se cuvine onoarea aceasta; eu nu fac alta do cit să ţin loc de şef, pină s’o însânătoşa el.
Şi acum, d-lor, vedeţi pe d. Sturdza, care zicea că n’are d-sa şefia, cum stăruieşte tn a o avea, pentru a distruge partidul (Aplauze).
Actlvltatei* partidului
Cabinetul Aurelian, cit a avut puterea, a luptat din răsputeri pentru a face ctt mal multe legi folositoare. Şi lumea cunoaşte munca noastră. Dar să iim drepţi : şi cabinetul d-lul Sturdza a produs ceva : a înzestrat ţara cu legea crupilor şi a caracu. delor (Aplauze. Ilaritate).
Chestia naţională Dacă ceea-ce spusei acum v a făcut să zîmbiţi, ceea-ce voiit spune însă vă va întrista. E vorba, d-lor, de clieM-
www.dacoromanica.ro
1 P O C ti
tia naţională , de acea chestie, care l’ăcea ca marele public Na ne urmeze $1 pe care d. I)im. Hturdza a Ierfellt-o, a nimielt-o.
(Aplauze prelungite şi strigăte de bra-vos).
Acela care agita mal mult această chestie sfintă—urmează oratorul — tocmai acela caută s'o înăbuşe, tocmai acela Încurajează pe Unguri să maghiarizeze totul Iii Transilvania (Aplauze prelungite). După ce vorbeşte despre vizita ohţerilor romînl la Braşov, tocmai în aceste vremuri de restrişte, d. Lascar zice cu o voce slabă si emoţionată : Mlle&teinul transilvănenilor vă va armări vecinie ! (Aplausele ţin aproape cinei minute).
Chestia Cheu adie
Faţă eu această chestie, care a revoluţionat ţara, ain păstrat — urmează oratorul — cea mat demnă rezervă; mal mult, am sfătuit pe guvern să fie cu băgare de de seamă. In special d. Aurelian a consiliat adese-orl Jpe d. Sturdza ; acesta însă nu l’a ascultat şi ştiţi ce a rezultat din în-căpăţînarea actualului prim ministru.
I). Sturdza văztudu-se îu imposibilitate de a mal ţine cîrma, vine la acela pe care nu voise să-l asculte şi-l roagă să ia puterea.
D. Aurelian se împotriveşte. Atunci actualul prim-ministru 11 acuză că nu e soldat crcdiucios al partidului. D. P. S. Aurelian primeşte în sfirşit, însă numai cu condiţia că după ce se va tranşa chestia Ghenadie să nu i se ceară a mal sta nici o zi măcar la guvern. Şi d. Aurelian a fost leal (Aplauze).
Pofta de portofolii
Dar, d-lor, am fost acuzaţi de vînăiorl de portofolii.
Vă voifl arăta cui se cuvine acest epitet. După cît-va timp de la venirea d lui Aurelian la guvern, d. Sturdza, care declarase că ministerul Aureliau e uu minister definitiv, rivneşte să intre din nod în minister :
I s’a pus atunci întrebarea:
—	Ce minister voeşti ?
—	Asta e treaba mea ! răspunde d. Sturdza.
—	Foarte bine, puteţi lua orl-ce minister.
—	Eu nu intru singur. .
—	Cu cine voiţi să mal intraţi ?
—	Mă priveşte; eu dictez, nu dv. Vedeţi dar, d-lor, că nu trecuseră nici
două-trel luni şi acela care lăsase ministerul, poltia Ia nn portofoliu.
Cine dar e poftitor de portofolii ? Noi, cari am primit de silă să formăm cabinetul, ori acela care nu poate trăi o zi fără por-tofolia ? (Aplauze furtunoase).
Ministerul «le externe
Ni s’a imputat, pe timpul cit am deţinut puterea, că am denotat incapacitate în ce priveşte afacerile externe.
Aşa e, d-lor, nici umil din noi nu a avut dibăcia—ca să nu zic naivitatea,—să strige cum a strigat d. Sturdza, actualul ministru de externe: «Trăiască Sultanul!»
Noi «le asemenea n'aiu fi fost In stare să desff iuţăin «‘onsnlatul din Bitolia. opera lăudabilă a valorosului şf mult regretatului bărbat"de slut Alean, I/Ultovart/. (Aplauze).
Aţi avut dar dreptate, lînd ne-atl acuzat de incapacitate în ale externelor. Noi n’am fost In stare şi nu am putea fi uicl o dată să comitem actele condamnabile pe cari le-aţî comis d-voastră ! (Aplauze).
Tratativele
Aborînd chestia tratativelor, d. Lascar spune că n’a văzut la eine-va o mal mare viclenie ca la d-nil Sturdza şl Gngu Can-tacuzino.
Ştiţi ce fel de tratări făceai! aceşti domni cu noi ? Iată :
Jntr’una din zile, d. Sturdza vizitează pe d. Aurelian şi îi spune .
—	Eu sunt pentru împăcare, dar mărturisesc că nu pot înţelege ce v’a făcut să vă uniţi cu F.eva, un nebun, un om care nu ştie ce vrea etc...
Tot în aceeaşi zi însă, d. Gogu Canta-cuzino vizita pe d. Fleva şi ii spunea:
—	Noi ţinem foarte grozav la d ta. Eşti un om care ai luptat mult pentru partidul liberal-naţional,- nu ştim însă ce te a făcut să te uneşti cu ăia de la Drapelul, nişte oameni fără rost, ele. etc.
t El bine, d-lor, vă fac pe d v., judecători: împăcare, unire voia d. Sturdza şi miniştrii d-sale? Nu. (Aplauze)
Iuipăcare nu supunere
Dar, mal e ceva. D. Sturdza, ori de cîte oii i se pomenea de unirea partidului, de armonie, răspundea invariabil:
—	Cine vă opreşte de a vă face oameni de treabă ? N’aveţi de cit să vă supuneţi şi împăcarea se va face t
De unde, d-lor, a-est despotism? Să ne supunem ? Dar ce însemnează asta.
Eă nu înţeleg ce a vrut actualul prim-ministru să spună prin cuvtntul supunere.
Nul,-o declarăm,—împăcare voim, iar nu supunere. împăcare, pentru ca toţi să lucreze cu tragere de inimă şi cu dragoste pentru ridicarea partidului.
Greşeşte d. Sturdza «lud se ia după piazi rea despre care a vorbit d. Aure-liau erl, după uceu pia/ă rea care par’că şi-a jurat peireu partidului (d. Gogu Can-tucu/ino. Nota redae.)
Pentru împăcare, o declar, suntem guta; pentru supunere însă, nici odată. (Aplauze prelungite pe băncile dizideuţeî liberali).
Apel io unire
După ce vestejeşte în termeni energici purtarea puţin demnă a ministrului de fi-uance, asupra căruia cade toată răspunderea situaţiei precare a partidului, oratorul face un călduros apel la unire.
D-sa spune că din unire- care nu se va putea face de cit prin sacrificarea piezel rele de la vistierie,—ar clştiga mult chiar
d. Dini. Sturdza, o căruia autoritate e as-tă-zî nulă.
Aşi voi—zice oratorul termiuîud —să văd din nod partidul mare şi puternic, căci aşa cum este astă zi el face o impresie dezastruoasă.
Trebue să ne strîngem toţi sub acelaş drapel, drapelul partidului naţional-liberal, căci alt-fel, toate grupările liberale vor rupe clte o făşie din acest stindard, iar d-lul Sturdza şi alor săi nu’I va rămlne de cit băţul. (Aplauzele şi strigătele de bravo nu se mal sflrşese).
D-nil N. Fleva, Aureliau. Scorţescu, etc.,
se duc la orator şi-l sărută.
*
* *
Se cere suspendarea şedinţei.
D. C. Nacu, care prezidează, întreabă Camera dacă voeşte prelungirea pentru a putea d. Costinescu să-şi înceapă cuvîntarea. Voci : Ridicarea şedinţei !
D. Sturdza: Ed cred că ar fi bine să se prelungească şedinţa, pentru a se isprăvi o dată cu acest soiu de desbateri.
D. Costinescu: Adunarea fiind prea obosită, rog pe d. preşedinte şi pe d-nil deputaţi să îngădue a-rnl Începe discursul în şedinţa de mline.
Voci: Mîine! Mline !
Şedinţa se ridică la orele 5 şi 45 m., ră-mîiiînd ca d. Costinescu să vorbească mîine.
Şedinţa de la 5 Martie Ora 1
Aceeaşi auimaţie ca şi la cele trei şedinţe anterioare.
O mulţime enormă staţionează la uşile diferitelor tribune.
Băncile din incinta Camerei sunt pe jumătate ocupate de membri majorităţel.
Ora l1/*
Uşile tribunelor se deschid şi numerosul public dă uăvală înăuntru.
La ora aceasta îşi face apariţia tu Cameră d. Dim. A. Sturdza, care este imediat înconjurat de mal mulţi mamelucl.
Ora 1.35
Soseşte ministrul cel cu promisiunea că «oa vorbi şi de alte afaceri». Marele vistiernic este pe dată asediat de mamelucl, cari îl întreabă ce e adevărat în sgomotul răspîndit că va demisiona pentru a se putea face unirea.
Depeşile de azî
New-York, 4 Martie.— După Herald, d. Mac Kinley a zis că preferă să se considere că guvernarea sa ar 11 izbutit la un eşec mizerabil, de cîtsă’şl asume răspunderea unui război insolent.
Copenhaga, 4 Martie.— Ţarina văduvă va sosi Luni. cu ocasia aniversării Regelui.
Bresl, 4 Martie. — Prefectul maritim intervievat, a desminţit ştirile în privinţa preparativelor unei mobilizări generale a flotei; este vorba numai de un exerciţii! de mobilizare a primei diviziuni a escadrei nor dulul.
Atena, 4 Martie. — Poliţia este pe urma unui club antidinastic. Numiţii Milas, tîmplar, şi fiul său Moraitis, căpitan in retragere şi Koskinopulo, avocat, aii fost arestaţi ca afiliaţi la această societate.
Nu se ştie dacă este vr’o legătură între actele acestui club şi atentatul lui Kar-ditzi.	,
Paria, 4 Martie. — După Aurore fan luat toate măsurile pentru a prepara o mobilizare generală a marinei.
Această ştire nu e confirmată de nici un alt ziar*
ULTIME INFORMATEI
Ora 1 şi 45
Soseşte d. D. Giani, care se duce direct la d-nil Sturdza şi Gogu Cantacuzino ca să primească ordine asupra conducerel dezbaterilor în şedinţa de azî.
Tot la această oră soseşte şi d. Em. Costinescu. D-sa se ietrage într’uu colţ cu d. Fleva şi alţi disidenţi, unde discută cu a prindere.
Orele 2
D. Giani ocupă fotoliul prezidenţial.
Pe banca ministerială d-nil Dim. Sturdza, Gogu Cantacuzino, An. Stolojan şi G. D. Palladi.
Răspund la apelul nominal 120 d-uî deputaţi.
Se intră îu ordinea zilei.
Discursul d-lul Costinescu
D. Em. Costinescu, urclndu-se la tribună, spune că, dacă a luat cuvîntul, a făcut-o pentru că simţea nevoia de a şl expune părea cu privire la criza prin care trece partidul liberal.
Rana gravă care roade partidul liberal este direcţia nenorocită. Ea l’a adus în halul acesta şi, dacă şi de aci înainte va urma tot ast-fel, acest partid va 11 nimicit (a-
plauz ).
El bine, d lor, nu pot azista ca un simplu spectator la desfiinţarea partidului In care m’am născut. Nu pot sta impasibil astă zi la desmembrarea şi mîine, poate, la nimicirea lu\. Şi aceasta pentru că eu nu sunt liberal de poruneeală, ci adevărat liberal.
Elemente retrograde şi reacţiouare
S’afl introdus In partidul liberal o mulţime de elemente retrograde, reacţionare. De aceea el da înapoi, pe cînd partidul conservator face pe lie-care zi progrese
(Aplauze).
Şi va continua să decadă partidul nostru, pentru că tinerimea cultă ne părăseşte, din cauza aerului înăbuşitor ce s'a crejat şi a direcţiune! excluziviste a partidului (Aplauze).
A fost un moment cînd d-nil Take Io-nescu şi C. Disescu, ar fi voit să {[intre în partidul liberal, dar nu s’a putut din cauza mandarinilor cari conduc paitidul, din cauza txclusiviştiior cari ad direcţi.). (Aplause prelungite).
Cum se face că d. Delavrancea n’a mal putut sta între d v.? De ce d. Djuvaia, ministru tînăr şi luminat, n’a mal putut trăi intre d-v ? Dar d. Xenopol, om de talent, de ce v’a părăsit? Unde-I, d-lor, tot tineretul eutusiast, care făcea fala partidului ? Toţi v’ad părăsit, din pricina bătrinilor re-trogazl, reacţionari, cari aii direcţia partidului. (Aplause prelungite).
t
Stmb&tă, 7 Martie 1808, la zece ore dimineaţa, se va oficia la Sf. Biserica Albă, parastasul de uu an pentru odihua sufletului Iul
Alexandru N. Lahovari
Familia roagă pe amicii reposatulul să bine-voiască a asista la acest servicifl comemorativ.
SENAm
Şedinţa de ta 5 Martie
Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub pre-şedinţa d Iul N. Ganea.
Prezenţi 79 d-nl senatori.
Pe banca ministeriali d-nil general Be-rendtl, Ionel Brâtianu, Spiru Haret. Se fac formalităţile obicinuite.
D. V. A. Ureche depune pe biuroul Senatului, un proiect de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru modificarea mal multor puncte din legea pentru administraţia I) ibrog-I.
D. Sefendache se pllnge că dezbaterile Senatului sunt foarte greşit publicate în Monitorul Oficial. Cu privire la interpelarea pe care d-sa a adresat-o primului ministru sunt paragrafe întregi greşite şi al căror sens e cu totul pe dos. D-sa cere ca acele greşeli—iutenţiouate—să fie rectificate.
Biuroul ia act.
D. dr. Mihalescu adresează o interpelare ministrului de interne, cu privire la 220 de funcţionari poştali, cari ad obţinut prin concurs locurile lor şi cari servesc fără a primi absolut nici un salarid.
Se intră in ordinea zilei.
Criza
Sgomotele despre o criză ministerială iau, din ce în ce mai multă consistenţă. Succesul moral obţinut la Cameră de opoziţie a demoralizat cu de-săvîrşire rîndurile majorităţilor şi guvernul îngrijit de hotărîrea opoziţiei de a continua cu aceeaşi impetuositate
lupta, §l-a pierdut busola.
*
* *
D. Dim. Sturdza a făcut aseară o vizită d-lul Eugen Stâtescu, cu care s’a întreţinut aproape o oră.
Se zice că primul-ministru a făcut apel d-lul Stătescu să salveze situaţia guvernului. .
D. Ştătesen a declarat ca pentru a se realiza concentrarea liberalilor nu există alt mijloc de eît retragerea cabinetului.
D. Sturdza a plecat foarte trist acasă, unde a avut o consfătuire cu d-nil Ferechide, Gogu Cantacuzino,
Nacu, Palladi şi Ionel Brătianu.
*
* *
Se afirmă eă d. Gogu Cantacuzino şl-a dat demisia cu condiţia casă lase mină liberă d-lni Sturdza să înceapă negocierile «le împăcare prin d. Eugen Stătescu.
fam însă, d. Stătescn este «le părere ca guvernul întreg să de-mfslonezeţ de sigur eă d. Gogu Cantacuzino se va grăbi să-ţd retragă demisiunea, de curn-va nu şl-a retras-o piuă acum.
Demisiunea d-lul£G. Gr. Cantacuzino
D. G. Gr. Cantacuzino §i-a trimis demisia motivată de membru în consiliul de administraţie al Creditului funciar rural.
De două-zeci şi cinci de ani, adică de la fundaţiunea acestei societăţi, d-nii G. Gr. Cantacuzino şi Th. Rosetti, făceau parte din consiliul ei de administraţie.
La recenta alegere ce s’a făcut la credit, d-nu Th. Rosetti a fost eliminat. Condiţiunile acestei eliminări dau pe faţă apucăturile necorecte ale colectiviştilor, alături de cari, un om ce se respectă nu mai poate sta.
Se hotărise candidaţii ce trebuiau să fie realeşi, şi printre aceştia era d. Th. Rosetti.
D. Cantacuzino, ca preşedinte al consiliului, a prezidat alegerea şi, pe cînd prezida, a observat că d. Sturdza şi oamenii săi se dedau la nişte manopere de cari cei mai vulgari agenţi electorali sunt singuri capabili, în scop de a înlocui pe d. Th. Rosetti prin d. Eug. Stătescu, cea mai înaltă ex-presiune a gheşeftarilor, care numai ast-fel se poate îmbuna.
D. Cantacuzino, revoltat, şi-a înaintat demisia. Lipsa d-lor Cantacuzino şi Rosetti nu va fi de folos instituţiunei Creditului funciar.
Ziarul Marina află că «Adria», din Fiume, So ietate ungară, îşi va dezvolta exploataţiunea sa, în sensul că va creia in curind un servicii! yiaritiin în Marea Neagră cu un nod capital. Acest ser-
vicii! va cuprinde mal multe linii, dintre cari una Intre Dunăre şi Constanti-nopol, cu escală la Constanţa, iar alta directă, poştală, între Constanţa şi Alexandria (Egypt).
In acest scop, societatea, care este subvenţionată de Statul ungar, cu 300 inii fiorini pe an, construeşte vasele necesare, cari pină la toamnă, se zice că vor intra în serviciu.
D. Budeanu, inspector financiar, s’a întors din Botoşani, unde a anchetat timp de două săptămîni gestiunea financiară a fostului prefect, d. Ion Arapu.
Spre marea dezolare a guvernului, d. Budeanu n’a putut descoperi nimic în sarcina d-lui Arapu.
Azi s’a distribuit Camerei proiectul de lege privitor Ia participarea Romi-niel la expoziţiunea universală din Paris.
Prutul din Botoşani anunţă că d. Gh. Morţun, prefectul judeţului, îşi va da zilele acestea demisiunea.
Asupra scaudalulul din IIuşI aflăm din sorginte autentică următoarele :
Alegaţiunea Voinţei Naţionale că la Huşi Înl891,cu ocazia alegerel generale, s’afl ţinut In seamă, cu autorizaţia guvernului, listele cele noul rămase nedefinitive, este i îexactă. In adevăr în ajunul alegerel, primarul a cerut ministerului de interne instrucţiî cu ce liste să se facă votarea.
Acestui raport s’a răspuns de la ministerul de interne c’am In următorii termeni :
— Cestiunea de care sesizaţi ministerul este tranşată clar şi precis de lege, prin urmare n’aveţi de cît să vă conformaţi legel.
Şi dacă alegerea s’a făcut cu listele cele noul, e că ele n’ad fost întocmite In mod falş ca acum şi deci nimeni, nici un candidat, nici un alegător, n’a reclamat In contra lor. D. Profiriă, membru la Curtea de apel din Iaşi, prezidentul de atunci al biu-roulul electoral, n’a avut deci a se pronunţa asupra nici unei obiecţiunl saă con-testaţiunl.
Acum însă, cu clte-va zile înainte de alegere s’a pus lo discuţie chestia nouilor liste, aşa că d. Mateid Cantacuzino, membru al Curţel din Iaşi şi preşedintele biu roulul electoral din Huşi, In ajunul plecă-rel, a întrunit pe colegii săi de ia Curte şi aă discutat cestiuuea listelor. Curtea de Iaşi a opinat ca votarea să se facă cu listele cele vechi.
întreaga Curte este scandalizată de infamiile Voinţei Naţionale, aşa că Însuşi preşedintele Curţel, d. Vrtnceanu, ale cărui simpatii pentru guvernul liberal nu sunt o taină, a felicitat pe d. Mateid Cantacuzino, pentru modul sâă corect de a proceda.
Iată textul demisiunel colective pe care consilierii comunal din Galaţi aă adresat-o ieri, telegrafic, ministrului de interne.
Domnule Ministru,
Din cauza situaţiunei critice care a provocat demisiunea primarului şi a ajutoarelor sale, motivată numai de acei chemaţi a conduce destinele ţărei, ne mai puţind tolera o asemenea situaţiune anormală, sub-semnaţiî nevoind să şi asume nici o răspundere, demisionăm din consiliul comunal.
C. Plesnilă, St. StoicovicI, N. Filipide, Gr. Guţu, I. Coltofeanu, Al. Dall’Orso, H. Ne-niţesvu.
Ministrul instrucţiunii a numit ca director al învâţămlntulul secundar şi superior pe d. V. Praja, prbfesor de liced.
Noul director va intra mline în funcţiune.
Primim din partea d-lul M. Korne, următoarea scrisoare:
4 Martie, 1898.
Domnule Director,
Iu numărul de erl al ziarului d-voastră, mmm»
găsesc, cu privire la afacerea Zappa, afirmarea că eă, care am fost de la început avocatul Statului elen în această afacere, aşi fi cerut guvernului roniîn autorizarea pentru clientul meă de a primi legatul ce i s’a lăsat de Evanghelie Zappa.
Buna d-voastră credinţă a fost surprinsă : n’am primit din partea guvernului elen însărcinarea de a cere această autorizare, şi nici din iniţiativa mea n’am cerut-o, şi nici n’am Întreţinut despre proces pe vre-un ministru, nici sub guvernul liberal, nici sub cel conservator, ast-fel că nimeni n’a putut să-mi refuze autorizarea.
In interesul adevărului, vă rog să daţi ospitalitate acestor rtndurl, şi să primiţi, împreuuă cu anticipatele mele mulţumiri, încredinţarea sentimentelor mele de Înaltă consideraţiune.
M. D. Korutf
DE VÎNZA&E
Moşia PAŞCANI - VLĂDEŞTI, departe 12 kitm. de gara FolteştI, 4 ore de Galaţi, pă-înlnt, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna VJâdeştî, plasa Prut-IIorinco, jud Covurlul, uvînd peste 800 falei teren, din care loc arabil, pădure fineţe, iraaş, carieră de prundiş. bălţi de peşte, stufârie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată Ia Creditul rural cu 130.000 lei. Se fac avantaje de plată preţului.
A se adresa d-lul A. Nauii, casierul Primei Societăţi de Economie Iaşi, Strada Palatului No. 1.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiune
Domnul «Bobbi G. PetrovicI», comerciant din Brăila, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săii patronimic-de «G. PetrovicI» în cel de «Ghenciu» spre a se numi «Bobbi Ghenciu».
Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicaţinne
D. dr. David Grunberg (acum prin botez Dumitru), din comuna DrăgăşanI, judeţul Vîlcea, a făcut cerere la acest Minister pen-ru schimbarea numelui său patronimic de tGriinberg» în acela de «Galian», spre a se numi «Dumitru Galian».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoz ţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
X>e înmiriat
de la 2S Aprilie ISflS
In Constanţa Vila decedatului general I. Em. Florescu.
In [Bucureşti Casele din str. Soarelui No. 87. Două etage curte singură, interior luxos.
Casele din Strada Numa Pom-piliu 1, colţ cu Stradele Fîntî-nei şi Neptun, şapte camere, curte singură.
Doritorii se vor adresa la Avocatul N. A. PAPADAT, 14 Strada Modei, Bucureşti._____________
l>e yînzare
Casele diu Strada Sfintu Spiri-don No. 49 sub Popa-Cliiţu, avîud curte mare şi grădină spaţioasă, suprafaţa 1800 M. P. tramwaiul la 10—15 paşi.
Puse la credit._____________
I. Tanoviceanu
Doctor în drept la Paris, Prof. universitar AVOCAT
S’a stabilit în Bucureşti, Strada Inocenţii No. 4 (lîngă Biserica Popa Rusu).
Orele de consultare 8-10 a. m.
4" t*Mntpărufi Jltiffini şi Unelte Ageienle înainte «le « vi&ila CEI, MAI MARE OEPOSIT DE TOT FELVL DE
MAŞUAE şi UNELTE AGRICOLE
Met! a tia ile Jur I«91
Metlalia ile Au»' ISHt
EUGENIU BEHLES
Repre&enlant General
al
Renumitei Fabrici TH. FI.OTHEB din Germania BUCUREŞTI
Strada Klibescu- Vodd, t ţti 3 (In dosul Aşez. Brîncoveneşti)
Se recomandă D-lor AGBICULTOKI, pe lîngă tot soiul de Maşini şi Uttelte Agricole şi Mnttineitriale fie o solitlitafe ai perfecţiune neintreetflâ	*
L0C0M0BILE şi TREERĂTORI
fiii» renumita fabrica VMM. UM.O’l'HM-:It
Premiate cu M EI DALIA 1) E A. U H la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURA de la Herăstrău 1891
TREERATOAOEA NOUA
,,floUhcr(i Moft el iSU* PATENTATA
Prevăzută cu Tripla eurâţiloare, Trei »>int»tri ceea-ce nu posedă nici o Iroerătoare de orl-ce alt sistem existent şi TIUIA M*JEl%"TMtU HATUT PORUMB aplicabila numai la TREERATOAREA «FI.OTHER» hătliMl pe 7.1 150 piuă Im 200 chile uiarl «le porumb, cn nhu lârft i'oi şi fiiră risipă
Pluguri do tot felul iViî^8R?drroBDÎBÎrt,,dare oa SE'
Cele mal perfecţionate şi solide, construite din oţel SKUKRATORM aimple, ( OJITMAU VTAM, şi CORITOARK
Cele mal solide şi mai practice, Model 1898
SECERATOARE „B0NNIE“
llarventer (America)
Cele mal uşoare şi solide, construite din oţel garantat Garanţie absolută pentru buna funcţiorare şi material solid al tutulor maşinelor • Representant general al renumitei Case SUMOIV RUUUUUIUl <}• BtAuJMAIbN M*enlrn ittalalafintti ele Mori perfect Automatice cu Walt uri —
www.dacoromanica.ro
EPOCA
’ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
24
J. P. JACO».STJ57V
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- NIEL8 LTHUE —
Vorbise încet, cu un ton trist, în care nu era amărăciune, dar cu o stranie vibraţie în glas. Ea nu-I cunoştea vocea aceea şi fu mişcată şi se* îngălbeni puţin.
Niels, replică dinsa, să nu-mi prezici nici un răii. Adu-ţl aminte că tu nu erai aici, că eu nu eram sigur de iubirea mea către tine: nu ştiQ pînă la ce punct era adevărat, mi sepărea că mă interesează numai. Era ca un cîntec foarte dulce care avea numai aripi spre a mă ridica... Nu mă simţeam apucată de braţe viguroase... Cel puţin aceasta o credeam pînă în momentul în care botărîsem de soarta mea şi rostisem da . Am tost tîrîtă... Aveam de luat în seamă multe fiinţe şi multe lucruri.... Fratele meO, Hardenskjold, şti*, cel care s’a dus în colonii... care a făcut cîte-va nerozii p’aicl... S’a întors, şi acum este foarte serios, foarte la locul lui. Acolo ajunsese tovarăşul unuia ; a cîştigat bani mulţi şi s’a căsătorit cu o văduvioară foarte bo-
gată, drăguţă de femeiuşcă, te încredinţez
S’a împăcat cu tata... Hardenskjold, s’a schimbat cu totul ? E foarte respec tabil, ’I e teamă de gura lumtt; în fond, e grozav de mărginit !... Fireşte el a socotit de cuviinţă să mă împac şi eQ cu familia... De cîte-orl venea să mă vază, mă cicălea, mă ruga, mă povă-ţuia... M’am gîndit că tata îmbătrîneşte şi m’am învoit la ceea ce-mi cerea... Şi iată cum vechile legături cu familia s’aO înfiinţat din noii.
Tăcu o clipă, apoi se întoarse ca să-şi scoaţă cu grabă mantela, pălăria şi mănuşile, continuîndu-şl şi tot de o dată cuvlntarea.
— Hardenskjold avea un prieten care e foarte considerat, afară din cale considerat... El găsiră toţi cu cale că tre-bue să-l iail de bărbat, şi dorea0 mult s’o fac... Consideraţiunea de care se bucura trebuia să-mi îngădue să-mi reiau locul şi rangul în lume... De multă vreme rîvnisem aceasta.
N’al fi crezut-o, nu-I aşa ? Nu mă credeai făcută aşa ? De atîtea ori îmi bătusem joc de societate şi de neghioabele el convenţiunT, de morala patentată, de termometrul virtuţel, de compas spre a determina ceea ce este femenin şi ceea ce nu este !... Aveam atîta spirit amîndoul!.... E ceva de plîns, Niels, cind te gîndeştl că nu era nici un cuvînt adevărat în tot ce spuneam atunci... Vezi, noi femeile, nu putem să rămînem merefl în stare de vrăşmăşie faţă cu tot ceea ce este con-venţiune în lume. Inadîncul nostru dăm
dreptate acestora fiind-că el ah puterea să ne judece; noi ne plecăm înaintea sentinţelor lor şi suferim chiar cind ne dăm aerul de a fi foarte în-drăsneţe. Nu ne este uşor să fim ex-cepţiunl, Niels, poate aceasta ne ar face mal interesante, dar nu ne este natural. înţelegi Niels?... Nu-I de plîns? Cu toate acestea nu trebuie să te miri, că am fost mişcată aflindu-mă în mediul de altă dată.
Atîtea amintiri îmi vorbeai!... mal ales amintirea mamei, aprecierile, ideile sale. Mi se părea că mă întorsesem în poit, totul era liniştit şi corect împre-jul mefi, n’aveam de cit să mă leg şi eu spre a fi fericită restul zilelor mele . şi m’am lăsat să fiii legată, Niels!
Niels nu se putea opri să nu zîm-bească, avea conştiinţa superiorilăţel sale şi dinsa îl făcea milă : i se părea atît de naiv nefericită, in vremea acelei spoveduirl! Se înduioşa, nu mal găsea nici o singură vorbă ca s’o învi-nuiască.
Se apropie de ea.
Doamna Boye întorsese fotoliul, se lăsase să cază pe el si rămăsese acolo, în atitudinea unei fiinţe obijduite, părăsite de toţi, cu braţele în jos, cu faţa plecată, cu pleoapele pe jumătate închise, cu privirea ţintită, printre cele două şiruri de scaune ale salonului slab luminat, pînă în anti-camera întunecoasă.
Niels îşi puse mina pe spătarul scaunului şi se aplecă spre dinsa:
Şi, pe mine, mă uitaseşi ? şopti el.
VAR HIDRAULIC
Calitate Superioara
DIH FABRICA
Ernest Manoel & Oblei
Ea păru că nu aude, nu-şl ridică ochii. După o clipă, dete încet din cap, de două ori.
împrejurul lor totul era tăcut. Apoi auziră o servitoare cîntînd prin sală, pe cind ştergea mînerele de pe la uşi. Zgomotul nasturilor de alamă frecaţi, întrerupea cu brutalitate tăcerea şi se auzea număl bătaia regulată şi somnoroasă a jaluzelelor.
Tăcerea aceasta le fura cuvîntul şi aproape şi gîndul. Ea rămase in aceeaşi atitudine, cu privirea mereO ţintită spre anticamera întunecoasă, şi el continua să se aplece spre dinsa pnvindu-I micile pătrate ale rochii.
împins de lîncezitoarea tăcere, începu, aproape fără să-şl dea seama, să legene foarte încet fotoliul.
Ea-şl ridică pleoapele spre profilul tî-nărulul; apoi şi le aplecă iar, covîrşilă de o pace dulce. Era ca un fel de lungă îmbrăţişare, ca o cădere în braţele Iul, de cîte ori fotoliul se dedea îndărăt; cind se lăsa înainte şi cînd picioarele el atingeai! pămîntul, era şi atunci ceva dintr’îrisul.
Şi el, de asemenea, simţea aceasta, jocul începea să-l intereseze, încet încet, grăbi legănatul. Cu cit trăgea mal înapoi fotoliul, cu atît i se părea mal mult că o are cu totul. Secunda care preceda mişcarea înainte conţinea o speranţă, mica lovitură în sec pe care o dedea parchetului picioarele el nemişcate, îl făcea o stranie mulţumire ; era o plăcere şi mal mare în sforţarea pe care o făcea spre a apleca şi mal mult foto-
liul şi prin care el o silea să-şl apese ?! ţnal mult piciorul pe parchet si să’sl ridice genunchiul.
~7 ,Sâ nu mal visăm ! zise Niels sco-ţind un oftat şi lăsind în roe scaunul.
—	Da da! zise ea cu un ton aproape rugător şi ridicînd asupra lui nişte ochi mari de inocentă, înecaţi de melancolie.
Se sculase încet.
•— Nu, să nu mal visăm, urmă Niels, nervos. Destule visuri aă plutit între noi. Nu le al simţit nici 0 dată trecînd ca o suflare pe obraz saQ prin părul tătt ? E cu putinţă să nu fi auzit noaptea, suspine cari expirat! pe buzele tale ?
II trecuse un braţ pe după miljoc şi o sărută. Sub sărutările sale ’I păru mai puţin tînără, dar mal frumoasă, mal ispititoare.
—	Trebue să ştii, zise el, cît de mult te iubesc, cît am suferit! Ah! dacă pe reţii camerei mele ar putea să vorbească. Tema!
—	Si ce ar spune pereţii, Niels?
—	j i-ar spune de mal mult de zece mii de ori: Tema ! Ar pune în numele acesta rugăciuni, gemele, desnădejde, chiar şi ameninţări.
—	Şi ameninţări ?
(Va urma)
I>r. KOTH
Xo. 3 Calea Bahovel Xo. 3. Ifngă Biserica d-na Bălaşa
orele de consultaţie 4-« d. a.
DIN
COMARNIC
Comenzile se vor adresa reprezen-Sântului general pentru toald tara
T. ZWEIFEL
bucureşti	iaşi
Calea Moşilor, 31. * Strada Mitropoliei, t, OALAŢI, Strada Egalităţel, 46.
DACĂ PÂRUL D-VOASTRĂ CADE!!
dacă este tărâ putere şi tără luciu, dacă aveţi mâtreaţă saă orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
1* E T K O V,
PENTRU PAR
care întruneşte pe lingă calităţi şi aceia de 8 înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAM, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT:
BUCUREŞTI : Ilie Zamflresca, Str. Academiei 4; Bazar Universal. Calea Victoriei 31; Mihail Stoinescu, Str. Academiei 2 şi Drogneria Tetzu Str. Lipscanii. GALAŢI : Boreovicî, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile Perieţeann 91 Nicoleann.
IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Kenya.
BACAU : Drogneria Andreescn,
• CALAR.AŞ1 : Farmecia Tieek.	*
MEDICAMENT PHOHPHATIC
IX de VIAL
- VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea ape-fitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior In-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şi in tote farmaciile
BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
capsule
cn eapalvat de Nada-salol şt mintal
antibl«n<»faKice!e existente pîna acum nu Împlineşte cele Ciafh.n«nd« h î de.aal!lul*re repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-Sriî S1*' C0 î°?pun “j'63'6 capsule este tot ce actualmente î, I.,I n ? ■ bun Şl inal încercat In tratamentul blenoragiilor. Modul tu totul noO şi special după care sunt preparate aceste cnnsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja storaacu’ ast-fel
meninvVind6ac« l, 0r pe,r9°anelor rhiar celor mal debile. Acest noO medica-u! ,®?a,în.sc!lrl timP complect şi radical seursorl. (sculamenl) noi
ete JPrVtnl	j* fe“eI» • precum Ş> blenoarea, poală albă,
etc. i reţnl linei <‘Utli 4 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia NHutalinH. Preţul urnii flacon I«! 3.50
Farmf“'ia MIHAII, STOENESCU Strada Mihat Vadă, No. 66, EucureşH. Do vtnsaro la principalele farmacii din tară.
“ - •*-* - »*•*«**
ST0MAC,aleCÂIL0RMĂRÎ
^..înn^nLLvmujn WhlNHltcto
-^Anemie,Gastraigie,Oiabetâ|
ApeleT*
MINFRAtt DE'
Dispepsie,Cho
SI PENTRU CAIITÂJIIE
_______Rutinate si la
P.««sSlLEGERXnjayHEUM/jT|SH
SUNT RECOMANDATEX&F^^-----^
V ♦
de către somităţile* Medicale în Solele du
Efirte gazosi şi plăcută la băut, , amestecată sau’nu, cu ori ce băuturi..
Singura apă purgativă
ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
*f?ll
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR Şl NE JIGNITOR SI O ACŢIUNE CURATIVĂ ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.u«
UN PĂHĂREL FACE'aCELAS EFECT CA O STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GASESCE DE VÂNDARE IA TOTE FARMACIILE Şl DROGHERIILE DIN TARĂ.
Les Voritables Eaux Mineralei do
VICHT
tone les Sources
VICHY-ETAT
CELESTINS
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Exiqib Îs nom aur la Capsule st l’Etlquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy sonC les
Pastilles YICHY-ETAT
(abriquâes aveo les sels natnrele extraits dea Eaux Vichy~Etat
CoMPRIM£S~de VlCHY
aux asia naturela VICHY-ETAT pour prSparer l’eau artiflcielle 'ie Viahy gtzeus».
Agtnt Gtniral pour la ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE :
_A. O. C&KISBY, Bneareit
]
PRIMA CALITATE
La Typografla EPOCA sa află de vîn-«are hîrtîe maculatură cu 50 bani kil
CÂMPULUNG
FABRICI DE VAR ALB
IN
JUDEŢUL MUSCEL
VAR ALB~"GRAS VAR STINS VAR HIDRAULIC CIMENT şl IPSOS
COMENZILE SE PBIMESC:
In Bucureşti, la: Biuvoul nostru, Calea Cetei fol, „ n-l Bernard 4* CoCetei [el, G3, n » toslf Bnneseu, „ şi la B-nul Mostf Moneseu, Bacdr.
Guturaie, Tuse Bronşita
Grippe, Influenţa -Astmă
A se cere adresa
RUE jacob,
Bubbie Bble de Piele
In tfite farniaolile
Catare
băsicei
. _^1P?fra^a EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de aceasta artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
Ţuică de Florica
Lacrima' de Prune
- Ţuica de Goleşti
(Marca de Cotnerciu este depusă la Tribunalul Argeţ)
Ţnica est© fabrieatâ «lin prune; singură ne-vatăm&tăre săn«ti» . AaI «MaY An
PODAGRA, PIATRA
REUMATISMELE!
.	sunt vindecate prin
Sărurile Granulate Efervescente
de LITHINA
de Oh. LE PERDRIEL
LE PERDRIEL & Cie, Paris.
SOBE
MEIDINGER, PAEIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiana)
PKSTBO
IKCĂLZIRE ou coks, CĂRBUNI DE PîftTRÂ si lemhe Maşini de Bucate MOBILELE FIER
SnstalaţiunT de încălziri Centrale
Fabrica COMETIL
Adolf §alomon
DEPOiIT: Strada Doamnei, 14.
DEPONITE IN PROYrWTTţ .
Iaşi, la d-ntil Jacques Davidovlci, str. Lăpnşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescn & Pil, str. Lipscrni.
Cea mal bună calitate existentă
___	de
cocs
DE USINA DE GAZ
ajrMRt.’uaasrtiaa
46 Iei 46
dată vă adresaţi printr’o carte poştală sati personal casei
4. GOJL&8 TEM IU
9, STRADA DECEBaL, 9 BrCUUEŞTI-TelefouXo.««
rot acolo se află In deposit- Cocs mărunt pentru sobe Parigino şi Bel-giane, lei 54- tona. Cocs de Fonderie Coc# de Fetârie. « Ariniui din ml’ nele englezeşU de KardiIT, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe ilelios, Briqutitte, etc.
Expediţiuni en gros şi en detaU din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
D-na A A A A
renumita eărturăreaaă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi miorul, locueşte în Ntrada Ţăranilor, Ho. H5
1_____________________________________________
BncureştI. Tipografiia EPOCA Strada Clemenţei No. 3.—Bucureşti
www.dacoromanica.ro
Serviciu de Bidoane ţi Lăzi
la domicilii)
PETROL
Adresa:	Golesci, 12
PILULELE ELVEŢIENE
AI.E FARMACISTULUI
RICH. BRANDT
sunt recunoscute astă-zl în toat» lumea ca sigure şi nevătămătoare, plăcute la luare şi efline Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipatie şi consecin-
__	ca: Maladii ale ficatului, lloemorhoizl
PalDitatin ihaino i„ • •	durere de cap, ameţeală, respiraţie defleilă,
h?8S d® P0ftS de m‘ncare, „,’nflătura pîntocolul, rftgiiaU^congest.unl de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor
Mediemnent Deiiurutiv
netăgăduită, ast-fel în cît asţă-zî pretntindenl «unt preferate tutulor pre-paraţmmlor de felnl acesta,
A SE FERI LA CUMPÂRARE DE IMITAŢIUNl
nnmtil Rllulol.. iai_x»	.	.
----------------- v-uiuxanauri U(i imiTAŢIUNI IR
care nnurla 'ni^eU-hluV6*®	ale farmacistului UD'll Hraiul
PSe Lăsesc h, ^n«tt».°fCrUCe ® bft P8 r,,"d r°îiQ- I,retttl cutl<* <et > n , F •	* loale furmacule şi drogueriile principale din ţară.
Depoul general pentru 1rpL •
Victor Thuringerţîn Bucureşti