SERIALII.—ANUL IV, No. 703. NUMĂRUL 10 BANI
Ediţia a treia
JOUl, 5 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANÎ
AMIOXAJMEXTELK
încep la 1 şi 15 ale fle-cârei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate	prin	mandate	poştale
Un an in ţară 30 lei;	în	streinătate	50	lei -
Sase luni ... 15 >	>	»	25	»
'trei luni . . . 8 »	»	»	13	»
Un număr în streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
AXUXCW lltlF, K
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurî	la	pag.	IV	...	,	0.30	b.	linia
»	»	»	III	/ ’ *	2.—	lei	»
»	»	»	II	....	.	3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3	lei	rindul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ
’ ItEDACTIA
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
A Ȕf WXIS TMIA TWA
TEEEFOiV No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
ŞEDINŢA de ERI a CAMEREI
AL. L AHO VÂRI
£ mi an de clnd s'a dna; şi parc’a fost ieri, atlt de puternică e amintirea lui, atlt de vie încă e durerea noastră.
Făptură omenească, Alexandru liahovari era supus pielrii, cum toţi suntem* Aşa de mari erau îusă darurile lui, aşa desăvîrşit întrupa el simţirea şt aspiraţtu-nile întregului popor romîncsc, în cît nimeni nu putea crede că omul acesta a putut pieri*
Vedem încă ş’acnm, prin vălul durerii, cum la sosirea fulgerătoarei veşti s’a oprit ori-ce mişcare. O stîucă se pusese, par’că, pe pieptul fie-cărula. Iar cea dinţii vorbă ce trecea peste buzele tuturor, prietini şi duşmani, a fost:—Hn se poate ! ţfi totuşi s’a putut.
Mîna de pulbere s’a întors în ţ&rînă. Dar ceea ce n’a pierit, ceea ce nu va pieri nici odată, e amintirea nnei strălucite vieţi jertfită în suljba ţării şl a neamului.
O inimă îu care se rusfrîngea toată simţirea unui întreg popor, o minte ageră care eoprin-dea şl trecutul şi viitorul Patriei, un braţ vîrtos care tăcea să se simtă în afară, pîuă şi de cei mai puternici, că ţara e mică dar poporul e mare — asta a iost, cît a trăit, Alexandru I.nliovarl.
Şl aşa va trăi pe veci, îu amintirea tuturor Komînilor.
GUVERN INTOLERABIL
Pentru a seri aceasta revistă, nu avem nevoe ca să aşteptăm rezultatul dezbaterilor pe cari interpelarea d-lul Fleva le-a provocat.
Este destul ca să constatăm turbarea de care a fost cuprins guvernul şi a cărui ecoil se face Voinţa Naţională, pentru a putea să ne dăm avizul cu perfectă siguranţă.
Turbarea colectiviştilor a atins ultimul paroxism. Guvernanţii nu mal raţionează, ci spumegă şi înjură. 0-mul 1 >r providenţial, faimosul Gogu, strigă, cleveteşte, înjură ca o babă de mahala.
Pină acum, acest om, în deosebire de Sturdza, căuta să’şl \ ăs-treze o mască, ba cîte o dată se încerca să se urce pe coturnii tragice, luîndu-şl aere de inspirat predestinat.
Faţă cu energica atitudine a coaliţiei liberale, tot aparatul teatral a fost aruncat departe, lăsînd să se vadă figurile patibulare şi respingătoare ale colectiviştilor cari, precum Gogu Cantacuzino, pînă mal deună-zl treceau drept tipuri clasice, drept virtuţi antice, în ochii partizanilor entuziasmaţi, bine înţeles.
Astă-zl, toată suflarea guvernamentală înjura, înjură ca la uşa cortului pe toţi din tabăra opusă. Dd. Aurelian, Fleva, Lacar,Grădişteanu, Urechiă, Şendrea, sunt amestecaţi în cele mal veninoase bale pe cari colectivitatea le-a făcut sa curgă vre-odată.
Culmea atacului spasmotic, la care sunt supuşi de astă dată colectiviştii, este cînd, neputincioşi cum sunt de a remedia situaţia actuală, el ameninţa cu darea de foc a baracel, cu sărirea în aer a guvernului, în momentul cînd Fleviştil şi Drapeliştii ar crede că atî speranţa să izbutească.
Ce voiţi, d-lor? îl întreabă pe toţi Voinţt. Voiţi ca d. Aurelian să fie prim-ministru? Aceasta nu va Fi nici o dată ! Voiţi ministere? E prea tîrzifl. Voiţi să ne răsturnaţi ? Aflaţi că în acest caz, <frun-*taşii noştri nu vor ezita un «moment dea trage dintr'o ast-fel *de situaţie singura soluţie < posibilă».
Voinţa îşi închipue că cu acea-
sta poate intimida pe dizidenţii liberali, arătîndu-le că în mîna lui Sturdza stă situaţia, că e destul ca să voiască el, pentru ca conservatorii să-I ia locul prin voinţa lui vindicativa.
Este ceva ridicul.
Afla, d-le Sturdza, că, căderea d-tale precum şi venirea noastră nu sta de Ioc în mîinile nici ale d-tale nici chiar în acele ale liberalilor cari te combat. Asemenea lucru stă în logica şi în firea inexorabilă a evenimentelor. Venirea noastră la guvern se impune, mal presus de voinţa chiar unită a partidului liberal. După cum acum doul ani, era cu neputinţă venirea noastră la guvern, nu doar fiind-că această venire era prematură, ci din cauză că moraliceşte şi fiziceşte era imposibilă, tot aşa astă-zl, toate opunerile întregului lagăr liberal nu pot împiedica a venirea unul eveniment care se impune cu o forţă irezistibilă.
Ţara nu poate trăi sub asemenea scandal. Cele ce vedem, nu sunt frămîntărl, frâmîntărl prin cari a trecut şi partidul conservator fiind la guvern.
Ceea-ce separă pe partidul liberal este scandalul, sunt incriminările, sunt acuzaţiile de malonesti-tate, este ura neîmpăcata, este urmărirea înverşunată în luptă, este ceea ce îndepărtează definitiv pe oameni, fâcînd dintr’un partid bucăţi şi fracţiuni informe.
Un partid care cade în acest hal, poate să-şi ia adio de la putere. Nimeni nu mal este în stare a-1 susţinea. M. S. Regele, dacă ar voi să mal prelungească agonia acestui regim, încă nu ar putea, căci este ceva mal presus de ori-ce putere chiar regală, este o logică inexorabilă a lucrurilor.
De sigur că a doua oară, cînd partidul liberal va mal reveni la putere, va fi desbrăcat de toate elementele cari astăzi fac dezastrul lui politic. Să sperăm cel puţin.
De astă dată il-y-a mal donne.
Deci trebue început lucrul din capăt.
ŞEDINŢA DE ERÎ
In timp de aproape trei ore, guvsr-uul a fost silit să auză, în şedinţa de erl a Camerei, un rechizitor zdrobitor în contra-l.
D. Fleva nu a cruţat pe nimeni.
D. Sturdza, cu toţi miniştrii la olaltă şi împreună cu aceştia majoritatea care îl susţine, au trebuit să audă atacuri violente din partea fostului ministru de interne liberal.
In numele a peste 50 de deputaţi, între cari se numără mal toţi fruntaşii partidului liberal, d. N. Fleva a aruncat guvernului epitetele de incapabil, necinstii, sprijinit de o majoritate gata să dea concursul el azi d-lul Sturdza în contra d-lul Aurelian, mîine d-lul Aurelian în contra d-lul Sturdza.
Această majoritate, cu încrederea căreia se laudă primu'.-ministru, se poate asemui cu o armată de mercenari ; în sinul acestei majorităţi sunt membri cari fac să apară decrete ale Statului Romînesc plătite de Statul Grecesc.
Aceste acuzaţiunl ar fi produs, în orl-ce altă ţară, o adtncă impresiune. Parlamentul coleslivist le-a înghiţit însă, de alt-fel ca şi banca miuisterială, căci nu de la Filipoii şi semenii săi din minister se puteaă aştepta protestări!
N’a fost, la şedinţa de erl a Camerei, vorba de programul de la laşi, de nesocotirea Iul sau de stricta lui aplicare.
A fost vorba de cinstea personală a multora din majoritate, a fost vorba de turpitudinile regimului, a fost aorba de unii miniştri cari în conducerea departamentului lor apleacă urechia la femeile ute stradă.
Şi acestea toate le-a spus d. Fleva în numele fruntaşilor partidului.
ŞEDINŢA DE ERI A CAMEREI
Şedinţa de erl a Camerei a fost tot atît de interesantă ca şi aceea de Stmbătă. Am putea chiar zice că adevărata execuţie a d-lul Sturdza şi a guvernului întreg s’a făcut erl, nu Stmbătă, şi execuţia a fost desăvîrşită.
D. Fleva, la începutul interpelărel sale a trebuit să analizeze situaţia partidului liberal, să arate cauzele stîrpiciunel de care dă dovadă guvernul, să facă o parte largă evenimentelor istorice din ultimii ani. Pe ziua de erl a tras concluziile, a pus în evidenţă rezultatele dezastroase date de direcţia politică a d-lul Sturdza şi a sfîrşit prin a arăta care este datoria opoziţiei liberale de acum înainte.
Par d. Fleva a fost mal concis, mal energic, mal mişcător, mai impresionant.
*%
Acelaş interes, aceeaşi afluenţă din partea publicului. Tribunele Camerei erau iarăşi pline şi deputaţii erau în sorpore, 148 la număr.
Şedinţa s’a deschis la orele 2 şi un sfert: s’a crezut un moment că vom avea o schimbare de decor. Pretindeau unii că tratările reîncepuseră şi se afirma că guvernul se află împreună cu fruntaşii Dra-peliştilor într’una din sesţiunile Camerei.
Aparenţele eraă în adevăr favorabile acestor zvonuri, căci pînă la deschiderea şedinţei, Camera era aproape goală.
încet— încet Camera însă se populează. Sgomotele despre o iminentă încetare a luptei, se reduceau la o propunere făcută de cîţi-va deputaţi guvernamentali în vederea reînceperel tratativelor.
Dar iată că d. Giani ocupă fotoliul prezidenţial.
Preşedintele Adunărel comunică că va pune la vot demisiunile d lor Lascăr şi Şendrea.
Demisia d-lul Lascar e primită cu 49 voturi contra, aceea a d-lul Şendrea cu 50 contra şi în fine aminarea alegerel persoanelor cari vor succeda d-lor Lascar şi Şendrea propusă d°. guvern obţine şi ea 51 de voturi ostile băncel ministeriale.
0 constatare: La cîte şi patru scrutinele opoziţia a obţinut 50 de voturi constante. Prin urmare nu şe poate vorbi de surprise.
*
* *
Se intră în ordinea zilei:
D. Fleva are cuvîntul, pentru a continua dezvoltarea interpelărel sale, începută Sîm-bătă.
Toate privirile sunt îndreptate asupră l. Banca ministerială este văduvă, căci d. Gogu Cantacuzino este absent. Boală politică, zic unii. 0 condiţie din partea guvernului, zic alţii. Regretăm în ce ne priveşte lipsa ministrului de finanţe căci poate ne ar mal fi vorbit de «ceva afaceri».
D. Fleva se însărcinează de a ne vorbi d-sa, în locul d-lul Cantacuzino, de un ghe-şeft comis de un guvernamental, ceea ce face o impresie puternică asupra tuturor.
Scena merită a fi relevată. Două ultime ilegalităţi s’au comis de guvern, zice d. Fleva: una privitoare la alegerea dt la Huşi; a doua ilegalitate este decretul ce s’a dat în afacerea Zappa.
Pe cînd se înfăţişa procesul înaintea Curţii de Casaţie, apare un decret prin care statul grecesc este autorizat a primi succesiunea. In aceeaşi zi în care apărea acest decret apare în proces şi un nou avocat al statului grecesc, un membru al ma-jorităţel.
Cit a costat acest decret şi angajarea noului avocat, se va vedea din budgetul anului viitor al guvernului grecesc.
D. Vasile Cogălniceanu cere numele a-vocatulul.
—	E secret profesiunal, răspunde d. G. Dobrescu.
Toate privirile sunt îndreptate spre d. C. Nacu, care cu mare greutate poate să-şl stăpînească groaza. E palid şi dacă am fi fost aproape de d-sa, l-am fi auzit clăn-ţănirea dinţilor.
Un moment s’a crezut că d. Nacu va cere cuvîntul pentru a protesta, pentru a se desvinovăţi.
Aşteptare zadarnică. Nacu Hullikr Zappa are aerul unul criminal prins în flagrant delict. Tace chitic.
Opoziţia subliniază cu aplauze frenetice teribila execuţie a unuia din fruntaşii de
mîna întîia al guvernamentalilor.
*
♦ *
Dar d. Fleva trece mal departe. Vorbeşte de administraţia păcătoasă a guvernului, de numeroasele abuzuri ce se comit in toată ţara şi apoi arată ce e majoritatea.
Aci a fost partea cea mal sugestivă a cuvîntărel sale.
—	Vâ lăudaţi că aveţi o majoritate zdrobitoare? Dar majoritatea aceasta este ea a d v.P Ea n’ar mai susţine un guvern ? Dar n’a susţinut primul minister al d-lul Sturdza şi mai în urmă d. Aurelian nu a avut sprijinul aceleiaşi majorităţi ?
Şi dacă va mal veni un alt preşedinte de consiliu această majoritate nu ’i-ar a-cor da sprijinul el P Cum, nu m’ar susţine pe mine această majoritate, dacă aşi fi eu ministru V
Să luăm cîte va exemple :
Preşedintele Adunărel, d. Take Gianni,
unul din fondatorii Drapelului, care azi sprijină guvernul, credeţi că n’ar da acelaş sprijin unui alt guvern ?
D. C. Dumitrescu-Iaşl, iarăşi un membru fruntaş al grupărel drapeliste, care a primit să fie raportorul guvernului la legea învăţă mîntului, ar fi ostil d Iul Aurelian dacă acesta ar reveni la cîrmă ? Nu, d-lor.
Dar d. Arghir P D-sa nu a prezidat întrunirile noastre de protestare în chestia fostului mitropo’it şi acum nu votează cu d-v. ? Se poate spune că d. Arghir ne-ar combate pe noi P
Această crudă execuţie a fugarilor cari aii părăşit opoziţia pentru a se apropia de guvern. reducerea majorităţei la valoarea el reală, produc o mare ilaritate în Cameră.
*
* *
Dar deodată d. Fleva aruncă majorităţei cuvîntul de «mercenari».
Majoritatea, care pînă atunci, din ordinul băncel ministeriale, fusese. liniştită, ese din sărite.
D. Fleva e apostrofat de fraţii Iunius şi Tache Leca, cari îl cer să-şi retragă cuvîntul.
Scandalul ajunge la culme. Opoziţia e toată în picioare pentru a apăra pe d. Fleva, căci la un mo meni dat, unii din guvernamentali par foarte agresivi.
Deputaţii se apostrofează şi se insultă între el. D. Guran se ceartă cu d. G. Dobrescu ; d. Scorţescu cu d. I. Lecca; d. Gr. Grădişteanu cu d. Mincu—şi aşa mal încolo.
Se suspendă şedinţa. La redeschidere ci. Fleva spune că acela care se simte ofensat de cuvîntul pronunţat să protesteze.
Mamelucil mîrîe dar nici unul nu ridică vocea.
D. Fleva îşi continuă rechizitoriul şi la orele 5 sfîrşeşte spuntnd miniştrilor: Vă vom da jos de acolo, căci sunteţi nedemni!
Se fac ovaţiunl d-lul Fleva, care e felicitat de peste 50 de deputaţi.
*
* *
Nu putem împărtăşi nici o impresie din cuvîntarea d-lul Aurelian. Şeful Drapeliş-tilor a declarat că nu e orator şi că e un om de mîna a doua. Cuvîntarea d sale n’a fost de cit o causerie în care a relevat păcătoasa stare a partidului liberal.
La orele 6 şi jum. d. Aurelian şi-a terminat discursul.
DIN STREINĂTATE
Noul guvern austriac
Zilele trecute, cînd am vorbit de criza austriacă, nu se cunoştf afl de cît puţine amănunte asupra motivelor demisiunil cabinei ului Ga-utsch, asupra misiunel noului guvern şi asupra dispoziţiunel diferitelor partide faţă cu acesta.
Două aii fost cauzele imediate ale demisiunil cabinetului Gautseh: întîifl, declaraţiunea partidului feudal bohem că iu chestiunea Bohemiel va merge şi d’aei înainte alături cu Cehii; al dcuilea, neputinţa de a ajunge la o înţelegere cu guvernul ungurese asupra cuotel celor două jumătâţf ale monarhiei în cheltuelile comune. Mu'ţl cred că ex:stă o înţelegere între Praga şi Pesta.
Ministerul Gautseh a demisionat, netezind întru cît va, prin modificarea ordonanţelor privitoare la limbă, drumul urm'şuiul săfl.
Noul cabinet, prezidat de fostul guvernator al Bohemiel, contele Thun de Hohenstein, e un mini-ter de eoaliţiune. lutr’insul, pe lîngă funcţionari, se găsesc : un reprezintant al Cehilor, un reprezintant al Polonilor, un reprezentant al marel proprietăţi germane, uu repn ziutant al clericalilor. Firma sub care se prezintă e aceea de minister de cooperaţiune; scopul lui e să întrunească o majoritate care, lăsîud de o parte programele particulare ale partidelor, să rezolve chestiunile urgente de interes general şi să puie din nofl în mişcire maşina Statului.
De va reuşi ori nu, asta e altă socoteală.
Iu ce priveşte partidelo chiemate a coopera cu guvernul, deşi atî lâs^t ca membri de al lor să intre în cabiuel, totuşi atitudinea lor e foarte rezervată. Toate aceste partide îşi menţin punctul lor de vedere de pîuă acum şi îşi rezervă să dea ajutor guvernului, dacă acesta va merge pe calea ce li vor indica ele.
Faţă cu ministerele Bad ni şi Gautseh, cabinetul a realizat totuşi un progres prin f .ptul < ă a izbutit să deslipească partidul marilor proprietari germani de opoziţi unea germană.
In ce priveşte vederile mimstrulul-preşedinte asupra conflictului ceho german, nu so ştie absolut nimic. Din trecutul săfl nu se poate scoate nici un indiciă. Cînd a debutat în viaţa publică, s’a manifestat ca partizan entuziast al dreptului de Stat al Bohemiel, care formează aslăzl punctul de căpetenie al programului Cehilor. Mal tîrzifl, ca guvernator al Bo-hemiel, contele Thun a mers cu Germanii contra Cehilor. Trebuie dar aşteptat la lu ru, spre a i se cui o’.şte vederile.
Atitudinea Genuauilor
Minoritatea germană, care de un au de zile face aşa de înverşunată opoziţiune tuturor guvernelor ce s’afl succedat, pare hotărîlă nu uu-maî să-şi păstreze şi mal departe atitudinea, dar încă să împingă lucrurile pînă la revoluţie.
In ziarele lor, se poate cili printre linii că G rmanil vor îinpodica reînoirea In condiţii constituţionale a compromisului cu Ungaria.
Minoritatea get mană e foarte supărată pe proprietarii mari germunt că afl lăsat pe un reprezuitunt al lor să intre în cabinet. Poate că tocmai acest punct să aibă o în rlurire ho-tărîtoare asupra desfăşurare! lucrurilor.
TRIBUNA LITERARA
CAVALERUL 0LAF ^
(Baladă nordică de Heine)
I
Doul bărbaţi de-un ceas aşteaptă La biserică în poartă: îRge-I unul, gîde-I altul—
Haine roşii ambii poartă,
«După cum aud eu slujba,
Cununia e sfirşită— »
Regele s’a ’ntors spre gide— .. «Ţine-ţl barda pregătită».
Orgă, clopote... Poporul Busna dă din catedrală. .
Lung alaitl; în mijloc, mirii Străluciţi Ies la iveală. J
Palidă, ne-pus de tristă,
Fiica regelui priveşle; —
Vesel, fără frică-I Olaf;
Gura-I rumenă zîmbeşte.
Spre întunecatul rege Gura-I rumenă ’şl îndreaptă : «Salutare, tată-socru,
Moartea astă-zl mă aşteaptă.
«Rege, pîn’la miez-de-noapte Mal amînă ’ml ceasul morţii ;
Vrea a să’ml văd banchetul nunţii, Danţul Ia lumina torţil.
«Lasă’ml viaţă pîn’ee cupa Cea diu urmă voia goli-o.
Lasă’ml viaţa, lasâ’ml viaţa Pîn’la danţul de adio!»
Regele s’a ’ntors spre gîde :
«Viaţa-I fie ’ngăduifă Pînă azi, Ia miez-de-noapte—
Ţine’ţl barda pregătită».
II
Bea Olaf voios Ia banchet nupţial,— E ultima cupă, e ceasul fatal.
Femeia lui cată la dînsul Şi-o ’nneacă plînsul—
Călăul e la uşe...
Porneşte vid danţul,—şi dornic, păgtn, ’Şî-apropie Olaf femeia la sin :
El joacă la lumina torţil —
E danţul morţii—
Călăul e Ia uşe...
Cum sună v.orile atlt de voios!
Cum şueră flautul trist şi sfios! Privind pe amîndoul jucătorii,
Te prind fiorii—
Călăul e la uşe...
Şi Olaf, în vuet, îngînă, nebun ; «Mî-eştI dragă, ml-eştî dragă, cit nu pot să-ţi spun — Ni l inimă nu-1 să priceapă —
E frig în groapă —»
Călăul e la uşe...
III
Olaf, bate miezul nopţii Şi la moarte-acum te chiamă !
Tu pe fiica unul rege Al iubit-o fără teamă.
Rugi călugării Sngină ; —
Omu ’n haina roşe line Barda ’n mină şi te-aş’eapfă Lingă negrul stilp, pe‘line.
Olaf vede zid de săbii,
Vede tortele cum pică—
Gura-I rumenă zîmbeşte,
Vesel ochii el ridică.
«Bine-cuvînt soare, lună,
Stele—raza voastră sfinlă !
Păsărelele ce ’n ale/1 Vesele plutesc şi ciută !
«Bine-cuvintez şi marea Şi cîmpia Înflorită !
Viorelele frumoase,
Ochii .tăi frumoşi, iubită.
«Voi, frumoşi oehl-viorele,
M’aţl răpus pentru vecie ! Bine-cuvintez şi socul Unde mi te al dat tu mie....»
st. o. ionii;
www.dacoromanica.ro
EVFORMAŢn
Alt scandal la Keuat
Nu trece zi fără ca un incident să nu se producă la Senat, incident care odată mal mult arată josnicia parlamentului colectivist.
Cit părea de liniştită şi de neînsemnată, şedinţa de erl a Senatului, totuşi nu s’a putut termina fără un scandal.
La ordinea zilei eraâ indigenate.
Ca de obiceid, senatorii recomandă biu-roulul ca să se ia înainte votarea protejaţilor lor.
D. dr. Petriai Paul propune şi d-sa votarea unul favorit şi Senatul încuviinţează.
Se procede la votare, d. dr. Petrini fâcînd parte din biurofl ca secretar.
Cînd s’a numărat bilele din urne, spre marea mirare a Senatului, se observă că într’o urnă eraţi 31 de bile, iar in cea l’altă 30.
Se tac tot soiul de comentarii pe socoteala acestui fapt. D. Perieţeanu-Buzăfl din incintă spune:
—	De sigur d. secretar de la biurob a pus, o bilă mal mult.
D. dr. Petrini, furios, se dă jos de la biu-roti în timp ca preşedintele ridică şedinţa.
—	E un adevărat scandal, vociferează atunci d. dr. Petrini; eti nu mal pot tolera o asemenea stare de lucruri şi îmi daţi demisia, în mod irevocabil, din biuroal Senatului.
Şi spunînd acestea ese gesticuiînd din incintă.
Deşi preşedintele Senatului era faţă, a declarat însă că nu poate ţine seamă de această declaraţie de oare-ce a iost făcută după ridicarea şedinţei.
Vra să zică, încă o demisie. Să vedem acum ziua de azi ce ne va mal aduce.
Călători • • • Bagaje • • • Mare iuţeală -Mică iuţeală •
1897
•	2.4-02.177.02
•	09.810.19
-	158.560.64
-	2.332 530.28 4.963.078.13
1898
2.490.365.85
54.040
186.080.79
3.564.108.42
6.294.595.06
+ 1.331.516.93
Tirgul cerealelor. — Vremea redevenind frumoasă, tîrgul cerealelor în porturile noastre a căpătat din nod anin aţiune.
Preţurile nu prezintă însă nici o varia-ţiune simţitoare.
ECOURI
—	Formaţiunea anemiilor e de obiceiti însoţită de slăbiciuni, ameţeală, palpitaţii, lipsă de sînge, cari conduc un mare număr de tineri la nervosisme saă la ftisie. Pentru a vindeca aceste anemii, ştiinţa a renunţat la remediile chimice, cari strică stomacul, sîngele şi sistemul nervos. De oare ce vinul Bravais activează circulaţiunea şi asimilarea, a doblndit astâ-zl favoarea corpului medical. Clorosa, nervosa nu rezistă nici o lună la întrebuinţarea regulată a acestui leac admirabil.
Acesta este verdictul unanim.
—	Statutele soc. femeilor sărace «Salvatorul» din Bucureşti, fiind tipărite, comitetul roagă pe membre a se grăbi să le primească de la sediul societăţel.
—	înalt P. S. S. Mitropolitul Primat a bine-voit a primi, erl, în audienţă pe doctorul Angelescu, fost intern al spitalelor din Paris.
Cronica judiciar &
D. Dim, Sturdsa a cerut marelui vizir să permită a se copia toate rapoartele ambasadorilor privitoare la principatele romîne.
Marele vizir a permis ca să se copieze numai rapoartele dintre anii 1600— 1848.
Aceeaşi intervenţie s’a făcut şi pe lingă ministerele de externe din Pe-tersburg, Viena şi Londra.
Academia romînă va alege în sesiunea generală, care se va deschide săptămîna aceasta, patru membrii în locul decedaţilor Ion Gliica, G. Chiţu, Al. Roman şi Al. Odobescu.
D. Eugen Alexandria, originar din Galaţi, stabilit de vr’o 20 ani la San-Francisco (America de Nord) a donat Academiei Romîne 12,500 lei pentru a se da burse elevilor săraci.	•
Comisiunea europeană a Dunărei a încasat în cursul anului trecut pentru navigaţie un milion 947,670 lei.
In raport cu încasările anului 1896, cele din 1897 sunt mal mici cu 651,756 lei.
Companiile fluviale austriacă, ungară şi rusă aă scăzut preţul de călătorie pe Dunăre.
Cele mal scăzute preţuri le are compania rusă; acestea sunt aproape jumătate mal ieftine de eît ale celor-l’alte două companii.
Serviciul nostru fluvial trebue să se conformeze acestor reduceri dacă vrea să lupte cu oare-care succes în concurenţa ce i s’a deschis.
Majorităţile parlamentare aii fost convocate a seară la o consfătuire în sala Senatului.
Cum însă d. Ganea, preşedintele Senatului, a uitat să comunice personalului de la Senat că e consfătuire, uşile maturului corp aii fost închise, aşa că nu s’a putut ţine consfătuirea.
D. Take Giani a plecat la o berărie însoţit de haita Delimarcilor, Filipoilor şi Mărgăriteştilor.
*
* *
D. Dim. Sturdza a declarat aseară, după ridicarea şedinţei Camerei, unui grup de deputaţi următoarele:
— Dacă va mal continua aşa fncă ctte-va zile, atunci voi ii prezintă Regelui deinisiunea cabinetului.
Buletinul Economic
3 Martie.
Bursa din Bucureşti.—Sub impresia şti-rel că ministrul finanaţelor nu a reuşit să contracteze de cît conversiunea obligaţiunilor rurale şi a rentei perpetue, cursurile rentei noastre de 4 la sută aă început să scază.
Iată comparaţia între cursurile bătă şi de azi: Sîm:			de Sîrn-Luni:
Renta 4°/	o din 1889 (32 */*	mii.) Dl3/*	91'/*
> »	» 1889 (50	» ) 94'/a	94
> >	» 1890 . . . .		94'/,
> >	» 1891 ....		94’/a
> *	» 1894 . . . .		94'/a
» >	» 1896 . . . .	... 95	94'/*
Toate	emisiunile de rentă 4 la		sută aii
pierdut deci clte o jumătate la sulă.
Sub aceeaşi impresie aă scăzut şi scrisurile funciare urban şi rural în clte 1 /« la sută.
Bursele străine.—Pieţele financiare încep să se liniştească din noii. Conflictele ce aii apărut pe orizontul politicei internaţionale aă făcut loc unei aprecieri mal optimiste a situaţiunel, în speranţa că cabinetele vor reuşi să aplaneze cu bine toate diferendele.
Totuşi, cursurile nu aă reeîştigat de cit toarte puţin diu pierderile suferite în ultimele două zile. Tendinţa e mal calmă, dar speculaţiunea nu e încă pe deplin asigurată şi se abţine de la afaceri mal mari.
Renta romînă se menţine pe pieţele străine pe cursul de Sîmbă'ă: 5%: 101.10; 4 °/o: 94 60 ; 4»/, din 1896 : 95,10.
Veniturile C. F. It.—Iată un rezumat asupra veniturilor provizorii ale C. F. R. pe lunile Ianuarie şi Februarie 1898, comparate cu veniturile aceloraşi luni diu anul 1897:
Procesul Zappa.—Procese de presă.— Ştiri jndlciare
Ieri aă oontinuat înaintea Curţii de Casaţie desbaterile în procesul moştenirel Vanghele Zappa.
Aă vorbit d-ni Sipsomo, Etn. Porumbarii, Mi-hail Coruea şi C. Boerescu, avocaţii statului elin.
Pledoariile apărătorilor statului romin şi elen s’au terminat.
Azi, Miercuri, vor urma pledoariile avocaţilor moştenitorilor.
*
* *
Procesul samsarilor de falimente a venit Ieri înaintea secţiei a 2-a a tribunalului Ilfov. S’a amiuat la 20 Iunie pentru viciu de procedură.
*
* *
Curtea cu juraţi a judecat erl trei procese de presă:
D. Gr. Frangopol, invinuit că a calomniat prin Lumea Nouă pe d. Avramescu, funcţionar la Curtea de complurl, a fost condamnat în lipsă la 1 lună de zile închisoare, 25 lei amendă şi 200 lei despăgubiri.
D. Const. Buzdugan, acuzat că a calomniat tot prin Lumea Nouă pe d. căpitan Gr. Cernea, poliţaiă din Tulcea, a fost condamnat în lipsă la aceeaşi pedeapsă.
D. Ion Popescu, redactorul ziarului Epoca şi Iancu Ştefănescu, girantul, invinuiţl că ar fi calomniat pe d. Stănescu, fost poliţaiă din T.-Veste, de şi aă declarat că autorul articolului este d. Simulescu din localitate, totuşi au fost menţinuţi în instanţă şi judecaţi.
In urma frumoasei apărări prezintate de d-nil Gogu Florian şi Barbu Păltineano juriul a adus un verdiet negativ. Curtea pronunţă achitarea.
DIYKRSB
DIN CAPITALA
Incendiul din calea Dndeştl. — Aseară, pe la orele 9, uu mare incendiă a izbucnit în calea DudeştI, No. 125, la fabrica de esenţă de oţet a d-lul dr. Cosiner.
Nu se cunosc în mod positiv cauzele incendiului ; se crede că focul a luat naştere din dosul fabricel, unde erafl nişte saci cu material pentru prepararea esenţei; alţii spun ca focul a izbucnit de la cazanul cel mare.
In momentul cînd a izbucnit incendiul, se aflaă în fabrică mal mulţi lucrători de noapte; căci fabrica lucra în permanenţă.
Focul s’a propagat cu o iuţeală de nedcscris şi în cîte-va miaute întreaga clădire ardea cu putere.
In întunericul nopţel, incendiul împrăştia o lumină în depărtare de mal multe sute de metri.
Detunături puternice se auzeaă necontenit; eraă esenţele cari făceaă explozie.
In interiorul fabricel se aflaă foarte multe damigene pline cu esenţă de oţet, şi cu vitriol, 4 vagoane de var, plus alte materii explozibile.
Lucrătorii cari se găseau în fabrică, aă năvălit numai de cît afară.
Unul din el, anume Iosef Petre, a căzut aşa de răă, în cit şi-a frlnt piciorul drept. Un alt nenorocit, Pericle Stoian, fugind de groaza focului care îl cuprindea, s’a izbit cu ochiul în-tr’un cuiă şi la moment ochiul s’a scurs de tot. O fată, lucrătoare la fabrică, Mariţa Io-nescu, a reuşit să iasă pînă afară şi a căzut jos leşinată.
Cel doul răniţi aă fost transportaţi de urgenţă la spital.
Aă sosit la locul sinistrului pompele de la toate posturile din Capitală. La orele 10 incendiul era localizat, fabrica întroagă însă, cu maşini şi material, fu complectainente distrusă.
Pagubele sunt foarte mari. Clădirea era a d-lul Eftimie Emanoil.
DISPARĂ
Copil A ars A de vie. — Din Brăila ni se scrie că alaltă-erl o mare nenorocire s’a întim-plat în oraş.
Copila Victoria, în vîrslă de 4 ani, fiica locuitorului Florea Ion din oraşul Buzâă, care era lă ată In îngrijirea femei Voica Ţăranu din oraşul Brăila, apropiindu-se de maşina din odae, In lipsa îngrijitoarei sale, ’I s’aă aprins hainele după dînsa. In cîte-va secunde nenorocita copilă fu cuprinsă de flăcări cari ÎI făcu arsuri puternice peste tot corpul.
îngrijirile ce i s’aă dat pe dată aă fost zadarnice. Sărmana a sucombat după două ore de dureri îngrozitoare.
Parchetul a fost avizat.
Incendiu.—Din Galaţi ui se scrie că acum cite-va zile un incendiă puternic a distrus cu desăvîrşire fabrica de cognac din comuna Fi-Ieşti, judeţul Covurlul.
Din cercetările făcute rezultă că focul a luat naştere de la cazanul maşinel, care a făcut explozie.
Clădirea fabricel era proprietatea d-lul V. Dragomir şi închiriata spre exploatare d-lul M. Zilberhertz.
După prima evaluare făcută, pagubele trec peste 50.000 lei.
Clădirea era asigurată la societatea «Dacia-Romtnia, iar aparatele fabricel la societatea «Naţionala».
— Erl noapte uu incendiu s’a declarat Ia fl-năria după moşia Bobeştl-Bălăceanca, judeţul Ilfov, proprietatea d-nel Ecaterina Uieacu,
V Întreaga fînârie, 22 clăi de fin şi 15 alte şire de pae aă fost consumate de tlacărl.
Pagubele se urcă la 15.000 lei.
Pmă acum nu se cunosc cauzele incendiului. Autorităţile locale aă deschis o anchetă.
Evacuarea Tesalieî
Constantinopol, 3 Martie.—Poarîa a dat sâ înţeleagă că evacuarea Tesalieî nu va începe de cît după soluţiunea cestiuneî cretane.
Se dezminte ştirea privitoare la vr’o schimbare în starea forţelor din Tesalia şi Epir.
In ultimii timpi s’au angajat negociărl în privinţa transformării puştilor Martini-llenri, în puşti Matiser.
NUVELA
IUBIREA
E în viaţă, pentru orl-care fiinţă, un moment hotărltor cînd trebue să iubească. Fie bărbat saă femee, fie tînăr saă matur, acel moment 11 urmăreşte şi va trebui să-l a-juDgă. De te-al gbidit saă hu la iubire, de ţi a fost frică de ea saă al aşteptat-o cu bucurie, e tot uua. Vine cînd ’l-a sunat ceasul, şi nu poţi să faci nimic In contra el.
E o boală în stare acută, care cuprinde toată făptura de o dată ; tu contra acestei boale nu e altă datorie de cit timpul!
La Rochetaucauld, în celebrele lui «maxime», spune că sunt multe specii de iubiri, dar că numai una e iubirea cea adevărată.
Şi dacă al ori nu experienţă în iubire, această experienţă nu foloseşte la nimic.
Al fost de sute de ori la bal, ia teatru saă in lume, al variat mulţi bărbaţi saă femei frumoase, al tăcut saă al primit curte, dar n’a sosit momentul şi nu e nici o primejdie. încă n’a sosit ceasul cînd să nu ştii nici ce vorbeşti, nici ce auzi, nici ce vezi. încă n’a sosit momentul, cînd dacă eşll în-tr’un salon, nu vezi de cit o singură persoană, deşi sunt foarte multe. Aşteaptă cit timp eşti cu mintea întreagă, ştii ce faci şi pe unde mergi, eşti ca toată lumea, ca toţi acel cari saă n’afi trecut încă pe acest drum saă l’aă uitat de mult. Ferice de unii şi mal ferice de cel ceM’alţt! Voltaire a scris pe piedestalul unei statul a amorului: «Oricine vel fi iată-ţt stăpîuul!» Dacă el, geniul, recunoaşte această putere, ce mal pot spune cele-i’alte făpturi simţitoare în cari sufletul domină prin esenţa lui dumnezeiască toate cele l’alte patimi lumeşti ? Ce pot face fiinţele In contra unei puteri aşa de mare, care soseşte cînd n’o aştepţ, şi care te cuprinde cu totul?
O singură dată te-al uitat In ochii cari îţi vor fi stăpinl şi totul s’a isprăvit.! Poate că acea fiinţă nu merită de loc să fie iubită.
In ea vezi însă prin prisma amorului, numai calităţi.
O ! e teribilă boala asta, care ştie mal bine de cît orl-ce pe lume să stoarcă toate lacrimile.
Simţirea asta singură nu mal ştie să ridice sultei ele pînă la cea mal înaltă fericire saă să le arunce în cea mal mare disperare... Cit timp durează influenţa el, nimic nu poate sustrage fiinţa pe care şi-a ales-o de jertfă neînduratulul el zeă !
Aproape toate popoarele vechi aveaă altarul zeiţei amorului, probă că recunoşteafi acea putere; grecii însă eraă acel cari ’l a-duceaă cele mal mari jertfe spre a o îndupleca. El personificase amorul şi tot-d’auna le era frică de mînia frumoasei Ve-nus şi a zburdalnicului săă copil. Şi cîtă dreptate aveaă! Ef ştiaă tot aşa de bine ca şi noi că amorul, cînd vi ;e, te ridică în steri necrezute, îţi schimbă toată a ta fiinţă : Nici o nenorocire nu te mal poate atinge, al uitat toiul, al uitat dacă al trăit mal înainte : trăeştl numai din momentul clnd al iubit.
O scumpă şi frumoasă patimă, produs divin al omenirel, de ce eşti alît de rar înţeleasă şi de ce cînd vil, te duci aşa de cu-rlnd şi laşi să cadă iar pe pămînt sufletul care se ridicase atît de sus pe aripele tale şi care devine tot ce a fost mal înainte ?
Dacă al iubit, fără ca vorbele, privirile tale să deştepte nici un ecoă în inima fiinţei pe care o adorai, prin cîte speranţe, iluzii, decepţiunl şi dureri freci, fără să te poţi hotărî să crezi adevărului!
Numai atunci cînd al văzut acel ochi cari te priveaă cu răceală că scînteiază la apropierea altei fiinţl, că acea voce care îţi vorbea liniştită, tremură cînd răspunde la o întrebare pe care n’o tăcuseşi tu, oh ! a-tund eşti Încredinţat de adevăr... dar totul e în zadar.
Timpul nu mal va putea şterge urma sin-geiîndă, timpul nu mal va vindeca rana.
Dar dacă al iubit şi al fost iubit, dacă toate iluziile, bucuriile, durerile, speranţele laie, aii fost împărtăşite, dacă două gîudurl aii iost unul, atunci poţi muri, căci ceasul moi ţel, chiar, îţi va părea sublim, îţi va părea că şi în lumea necunoscută te vel îu-tîlni cu acelaş suflet şi că te va iubi vecinie, fără teama zilei de mîine, fără teama umbrei care trece pe fruntea iubită şi e poate gtndul pe care tu nu’l ştii.
Da, să mori atunci, în culmea fericirel, fără păreri de răii, fără decepţiunl, îu plină tinereţe, înainte de a cădea pe capu-ţî zăpada anilor, înainte de a simţi în suflet gheaţa trecutului 1
Eu.
Pregătiri de războiu
Washington, 3 Martie. — Departamentul marinei a decis să fortifice de urgenţă insulele Tortugas, la sudul Floridei, ca basa operaţiunilor maritime în caz de războiu.
Lisabona, 3 Martie. — Ministrul de războia a hotărit să compledeze de urgenţă, lucrările de apărare ale portului Lisabona.
Petersburg, 3 Martie.—Geueralul-amiral, Marele duce Alexis Alexandrovicl, a comunicat niariuel ruseşti un ordin imperial în privinţa sporirel liotei, adăogînd că Ţarul acceptă memoriul săil asupra măsurilor cari pot aduce flota rusească la un nivel egal cu acela al celor-l’alte naţiuni. — Im- j paratul a scris cu propria sa mină pe ine- i morifl, In mod foarte graţios; «Dumnezeu I
să bine-cuvinteze şi să încoroneze cu succes marea lucrare a sporirei flotei naţionale pentru binele şi gloria Rusiei».
Depeşile de azi
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Budapesta, 3 Martie.—SludenţiI şi cetăţenii organizaseră nişte serbări comemorative ale zilei de 3 Martie 1848 cu nreetin-gurl, discursuri patriotice şi muzică. După amiazl o întrunire a fost turburată de socialişti, cari aii cîntat Marselieza lucrătoare.
Seara o mulţime enormă slrăbătea străzile.
Studenţii s’ail dus la clubul partidului independent, unde un deputat a pronunţat un discurs scurt de pe balcon.
Aproape 600 de socialişti aă clntat Marselieza; s’a produs un zgomot mare. Poliţia a împrăştiat mulţimea, care însă a Încercat de mal multe ori să se formeze din noii,— dar lot la zadar. S’aă tăcut numeroase a-restărl.
Roma, 3 Martie. — După ziare, raportul comisiunel însărcinată să examineze afacerea Crispi, ar conchide că nu este loc de a exercita urmăriri în contra d-lul Crispi. După Italie, raportul blamează şi dezaprobă mal mult sau mal puţin purtarea d-lul Crispi.
Paris, 3 Martie.—In urma procesului Zola, consiliul ordinului avocaţilor a suspendat pentru 6 luni pe avocatul Leblois.
Berlin, 3 Martie. — Cuirasatul german *Oldenburg» va părăsi Canea cu tot echi-pagiul, pentru o destinaţie necunoscută încă.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTATELOR
(Urmare)
Interpelarea tl-luî Fleva
Se intră in ordinea zilei.
D. N. Fleva urcîodu se la tribună, continuă cu desvoltarea interpelărel sale.
Cere voe Camerei să recapituleze cele ce a spus în şedinţa precedentă cu privire la politica generală a guvernului. Guvernul actual—zice interpelatorul—a venit la putere, după cum am spus, în dispreţul organizaţiei partidului liberal-naţional şi stă la putere în dispreţul organizaţiei acestui partid. Comitetul executiv al parii dului nu mai există şi totul se face după bunul plac al actualului prim-ministru. Ei bine, d lor, această cale este greşită şi trebue să luptăm cu toţii pentru înlăturarea acestei direcţii fatale (aplauze).
Am dovedit în şedinţa precedentă, cu discursul d-lul prim-miuistru şi cu programul de la Iaşi In mînă, că nimic nu s’a realizat din cele promise de d sa. Guvernul actual este o negaţiune a principiilor liberale (aplauze).
Noul ilegalităţi
«Domnia legilor» a ajuns o adevărată batjocură.
D. N. Fleva aminteşte din nou ingerinţele şi brutalităţile ce s’au comis cu efectuarea alegerilor.
Dar, d-lor, acest guver.i par’că e făcut pentru a săvîrşi numai acte ilegale. Numai în răstimpul ce s’a scurs de la desvoltarea primei părţi a interpelărel mele şi pînă azi, acest minister nefast a comis «louă Ilegalităţi, dintre cari una e de natură a aduce pe guvern înaintea Curţii de casaţie : suspendarea alegere! din linşi* (Aplauze).
Chestia Zappa
A doua ilegalitate este aceea cu procesul Zappa.
Pe cînd se înfăţişa în recurs acest proces între Statul elen şi cel romîn, apare în Monitorul O final un decret prin care Statul elen este autorizat a primi succesiunea.
Decretul acesta coincide cn a-pariţiunen in proces a unui nou advocat al moştenitorilor, uu membrn al majorităţei (Aplauze prelungite. Murmure).
Avocatul Statului nostru rămîne uimit, căci el, In urma apariţiei acestui decret, nu mal avea nici un rol.
Cît a costat pe Statul grecesc acest decret şi apărarea avocatului despre care am vorbit, (V. Nacu. N. R.), se va vedea numai peste un an, cînd se va publica bugetul cheltuielilor Statului grecesc (Aplauze furtunoase).
Ei bine d-lor, acest guvern nu este guvernul ţârei, ei ai favoritismului, al corupţiunei şl al ilegalităţilor, tiuvcrunl acesta este în stare să vindă cel mai mare interes al ţărei pentru a conrupe o conştiinţă, pentru a căpăta uu vot. (Aplauze).
Administraţie criminală
Dar—urmează oratorul—să ne aruncăm puţin ochii şi către nenorociţii dobrogeni, către aceia pe cari voim să’l facem cetăţeni asemenea nouă şi pentru cari trebuie sâ avem numai bună voinţă şi iubire.
In Dobrogea prefectul de Tulcea, dacă nu torturează pe cetăţeni, tolerează tortura.
Nenorociţii locuitori, ca să capete dreptate şi proiecţie, trebuie să recurgă la o oare-care Coana Lina. (Ilaritate).
Şi oratorul vorbeşte despre un caz In care un cetăţean pentru a putea să reuşească într’o afacere, a trebuit să recurgă la Coana Luia, o «doamna» în strlnse legături cu d. Stolojan.
Judeţul Brăila este de asemenea un pa-şalic.
Sătenii din Scorţarul vechili se plîng contra perceptorului. Controlorul şi sub-prefec-tul sunt însărcinaţi cu ancheta şi raportul este înaintat ministerului respectiv. Din acest raport se constată că perceptorul luase taxe ilegale de la locuitorii din Scoţarul-vechiii. Dar acest perceptor ii'a fost pe-
depsit ; el, din potrivă, a fost tolerat, graţie intervenţiune! favoriţilor cabinetului.
Iată ce fel de administraţie se face ! (Aplauze prelungite).
Eiipta pentru portofolii
Treclnd mal departe, oratorul vorbeşte despre <cestiunea de portofolii», pe oare a ridicat-o d. Sturdza la Senat.
Actualul prim-ministru, a spus, într 'o şedinţă a maturului corp, că d-rAiAu-relian, Lascar, Şendrea, etc. fac opoziţie pentru portofolii. Dar, d-lor, primul guvern Sturdza, văzîndu-se slab în urma atîtor nelegiuiri ce comisese în aşa de scurt timp, a venit la d. Aurelian, ru-gîndu-l să ia puterea, căci el nu o mai poate duce. D. Aurelian, văzlnd că într’adevăr partidul e în pericol, a primit. Dar n’a trecut mult şi d. Sturdza a început a intriga pentru doborîrea guvernului aurelianist. Simţind aceasta, d. Aurelian s’a retras. El bine, cine umblă după portofolii?D. Aurelian ori d. Sturdza? (Aplauze pe băncile dizi-denţeî liberale).
Şi acum, oamenii cari aii luptat şi intrigat pentru a reveni la guvern, au comis atîtea ilegalităţi, atîtea infamii, in cit le va fi imposibil să mai clea ochi cu alegătorii, cu publicul.
Un incident
D. Nicorescu: Ba o să se poată.
D. Dobrescu-Prahova : O să vedem.
D. Nicorescu: Cer cuviutul, d-le preşedinte.
D. Dobrescu-Prahova : Cer şi eti cu-vîntul.
D. Nicorescu: Eă nu fug de discuţie; vă voitt arăta eti că de partea noastră este forţa morală... (Ilaritate).
D. Fleva se miră cum d. Nicorescu s’a guvernamentalizat atît de straşnic, cînd pînă mal deunăzi colabora la «Dreptatea» şi scria articole în potriva guvernului (Aplauze. D. Nicorescu tace chitic şi se înghemueşte în pupitru).
Ar fi de dorit—urmează d. Fleva — ca d-nil cari sunt din majoritate azi, să-şi arate vitejia în opoziţiune, să lupte atunci îu contra adversarilor partidului (Aplauze).
„încrederea Regelui şi majorUalea“
Vă lăudaţi mereii cu încrederea Regelui şi a majorităţei; dar majoritatea reală nu e cu dv., d le prim-ministru, ci cu noi. (Aplauze). Zilnic vi se daă probe despre aceasta. Chiar d-nil Giani şi Dimitrescu-IaşI sunt cu noi, în ceea-ce priveşte inima d-lor.
Credeţi oare că majoritatea aceasta, care susţine acum pe d. Sturdza şi care a susţinut tot aşa de bine pe d. Aurelian, nu va susţine tot ast-fel un alt cabinet? Ba da, d-lor. Majoritatea cu care vă lăudaţi, d le prim-ministru, e a ori-cărui guvern, nu a d-v.
Tot în această situaţie se află guvernul şi faţă cu preşedintele Camerei. Credeţi că dacă d. Sturdza va cădea de la putere şi va veni un alt cabinet liberal, d. Giani nu-I va da concursul? (Aplause).
Dar d. Arghir care a prezidat întrunirile noastre de protestare cu ocazia detronărel mitropolitului ? (Aplause).
Nu mal revendicaţi deci majoritatea acest tel Adunări! (Aplauze).
Dar, d-lor, mal este un factor cu care guvernul se laudă: încrederea Regelui. Protestez în contra amestecului Coroanei in luptele noastre politice. (Aplauze)
Nu M. Sa Regele a chemat pe d. Sturdza la guvern, ci partidul uaţional-iiberal, şi, In ziua cînd partidul nu vă va mal voi, va trebui să plecaţi de la putere. (Aplauze)
Partidele de gnvernănilnt
M. S. Regele voeşte să aibă două parlide puternice de guvernămîut, ca atunci cînd unul guvernează, cel-l’alt să facă controlul.
Ei bine, d-lor, aşa cum e partidul liberal astă-zl, este el un partid pe placul Regelui? Nu, fără îndoială, ţi nu e departe vremea clnd Suveranul, dezgustat dc cele ee se petrec, vă va retrage încrederea cu care te tot lauzi, d-Ie Sturdza* (Aplauze frenetice)
Şi se va lnllmpla aceasta, d-lor, cît de curîud, căci ce soartă poate să aibă o armată condusă de recruţi şi sprijinită (le mercenari ? (Aplauze).
Scandal
D. Iunius Lecca: D-le Fleva, protestez în contra cuvîntului mercenar.
D. Curau : Şi eu protestez!
D. Maltezianu: E o insultă ce ni se aduce.
Voci: Noi nu suntem mercenari, d le Fleva l
Se produce un tumult îngrozitor. Ma-melucil se scoboară în incintă şi apostrofează pe interp lutor.
D. V. G. Morţun: (adresîndu se d-lul Nacu, care prezidează): D-le Nacu, asta nu însemnează a prezida... D ta niî ştii ce va să zică a prob ja pe orator... Protestez energic împotriva modului cum bîuroul conduce dezbaterile !
D. Fleva vrea să se explic», dar îl este imposibil.
Sturdziştil şi FlevîştiT ajung pînă a se lua de piept şi nu e (le mirare ca în toiul scandalului, să se 11 produs şi cîte un pugilat pe furiş.
D. C. Nacu: Vă rog a vă lua locurile peu-■ru a asculta explicaţia d-lul Fleva...
Voci: Ce explicaţie ?... Ce explicaţie ?... Nu voim să ascultăm pe un om care ne insultă.
ţi niameliicii se precipită diu nou spre tribună, pentru a asalta pe orator. Aei insă se împiedecă de piepturile puternice ale d-lor V. O* Morţun, Politimos, ttcor-ţescu, etc.
După o harababură de vrt-o zece minute, d. Fleva reuşeşte a lua cuvîntul şi a spune:
— D lor deputaţi, n’am zis că se află mercenari in Adunare...
D. l.uuiiis l.eca: Ba aşa ai zis...
Voci: Ne-ai insultat...
Iarăşi tumult.
www.dacoromanica.ro
I P O C A
K
D. Nacu, văztnduse în imposibilitate de a domoli scandalul, suspendă şedinţa.
Scoborindu-se (le la tribuna, d. N. Fieva este întîmpinaţ, do d-nil colonel Cftzimir, .Ju-nins Lecca şi alţii, cari li adresează cuvinte puţin parlamentare. In deosebi d. Junius Lecca se agită cit zece.
I.a redeschidere
Şedinţa se redeschide la orele 4 şi 45 sub preşedinţia d-lul C. Nacu.
O. N. Fieva, revenind la tribună, declară că dacă cine-va se simte atins de vre-un cuvînt rostit de d-sa, e gala să Iacă retractări. (Aplauze).
Oratorul constata că guvernul perzistâ a merge pe calea greşita pe care a apucat, şi aceasta din cauza d-lul Sturdza, care se crede infailibil.
A făcut greşeli şi Ion Brălianu, dar el, dacă ar fi revenit la putere, n’ar fi continuat pe drumul pe care apucase.
I). Sturdza însă, venind la putere a reluat firul de la 1888. (Aplauze)
Aşa ar fi făcut oare Ion Brătianu ? Nu, fără Îndoială.
l)-v., d-le prim-ministru, sunteţi pentru partidul liberal o plantă exotică. (Aplauze) D-v. aţi intrat în partidul liberal pentru a declara luptă făţişă principiilor liberale şi democratice. (Aplauze. Bravos)
Şi aşa trebuia să se lutîmple, căci aceia cari zdrobesc religiile sunt neofiţii, şi d-v., d le Sturdza, sunteţi un neofit pentru acest nenorocit partid. (Aplauze).
Un meşter drege-strică
Intr’un discurs oare-care, actualul prim-ministru a zis că a adunat cărămidă cu cărămidă pentru a întări, pentru a clădi din partidul liberal un edificii! puternic.
Et bine, d-le Sturdza, aşa al făcut? Nu ; al stricat şi ceea-ce era clădit. Al dezbinat, al nimicit frumosul edifieiă, în loc să 1 Întăreşti.
Răul ce aţi făcut însă va fi pedepsit. Şi ce pedeapsă vi se poate da de cît izgonirea de la putere ?
Ei bine, — szice oratorul terini-nînd—ne luăm angajamentul să vă doborfm de acolo, nude vă menţineţi prin ilegalităţi, prin conruperi de conştiinţe, prin tot ce e permis şl ncpermis.
Aplauzele şi strigătele de Bravo, ţin aproape 10 minute. Oratorul e viă felicitat.
DiNcnrNiiI d-lul Anrelian
La orele 5, d. Anrelian se urcă la tribună.
D-sa începe prins a pune că partidul libe-ral-naţional se află într’o stare anormală.
Care este cauza ? Cred că ne-am îndepărtat de la organizaţia democratică şi liberală a partidului. Căpeteniile partidului aii fost deprinse să se consulte cît de des. Cum aii părăsit acest obiceiii, partidul s’a desmembrat.
Partidul greşelilor
In urmă, aii urmat greşalele, unele mal grave, altele mal puţin grave. Si aceasta din cauza direcţiunel greşite ce de cit-va timp o are partidul.
Nu mai există comitet, nu se mal cons-fătnesc fruntaşii partidului; un mănuchiu de oameni s’aă agăţat de banca ministerială şi vor să se menţie acolo cu preţul unor acte condamnabile.
Chestia de portofolii
D. Sturdza—zice oratorul—m’a acuzat că fac opoziţie pentru portofolii.
El bine, d-lor, aceasta este inexact. Nimeni nu’ml poate reproşa că am cerut vre o dată un portofolii!. Ion Brătianu m’a chemat )a 1877 la Corabia şi mî-a impus să intru în cabinet. Nici odată n’ain solicitat, ci am fost îmboldit.
Acelaşi lucru s’a îutimplat şi la 1888.
Am luptat şi am dat şi cQ tributul meii partidului de care m’am despărţit şi nu mă voiii despărţi nici o dată (Aplause).
***
Oratorul face apoi un scurt istoric al fazelor prin cari a trecut partidul de la 1895, dată clnd a venit la putere,—pînă astă-zl.
Declară că după eşirea d Iul Fieva din minister, i s’a propus, de către d. Sturdza, la o consfătuire, portofoliul internelor, dar l-a refuzat, pretextînd că nu e destul de pregătit pentru ale administraţiei.
A refuzat de asemenea ministerul domeniilor, care i-a fost oferit la eşirea din cabinet a d-lul Palladi.
tabinetul Anrelian
Cu aceiaşi greutate — zice oratorul — m’am liotărît să iafl preşedinţia consiliului anul trecut, clnd partidul trecea prin timpuri de grea cumpănă.
Nu eram — urmează d. Aurelian, — pregătit pentru o aşa de mare onoare şi mă temeam să nu fac un pas greşit.
D. Sturdza văzind că ezit, îmi spuue că dacă nu primesc sarcina de a forma cabinetul, nu sunt un soldat credincios al drapelului partidului.
Declară că în tot timpul cît a guvernat a luptat din răsputeri să salveze onoarea • partidului liberal care trecea printr’o grozavă criză.
Clnd a văzut că încep să se facă intrigi Îinpotrivă-I, s’a retras ca să nu se poată zice că vrea să producă schismă In partid.
Propunerile «Ie implicare
Acum la deschiderea sesiunel parlamentare mi s aii tăcut iar propuneri de împăcare.
ErI am propus ca condiţie de împăcare ca guvernul să consulte pe comitotul de direcţie al partidului în orl-ce împrejurare.
Aceasta, după d-sa, ar fi adus două Iu crurl. o mal înţeleaptă conlucrare în afacerile ţărel şi al douilea, o împărţire a responsabilităţilor actelor făcute.
D. Anrelian spune că a fi ministru şi a nu merita este o greşeală (Aplause).
Oratorul zice că guvernul sâti a fost taxat de incapabil, şi necinstit. D-sa nu se formalizează că a fost taxat de nedestoinic căci nu este vina d-sale ci a celora cari i’aît silit să formeze ministerul. Cabinetul s’a constituit sub auspiciile partidului liberal, căci toţi miniştrii din cabinetul săiî a fost desemnaţi de partid. Iii ceea ce priveşte însă acuzaţia de necinste, o respinge din răsputeri.
Activitatea cabinetului Anrelian
Cit am stat la putere—urmează oratorul, am căutat să lucrez. Am luillnit lu cale
piedici numeroase, dar nu m’am dat Înapoi, am prezintat—şi Camerele ati primit şi votat,—mal multe legi.
S’a obiectat că sunt rele. De ce nu s’a Îndreptat ce e răii ?
Am profitat de un moment de linişte — zice oratorul — şi am făcut şi legea repao-zulul dumiuecal. Legea această de asemenea a fost criticată. Dar oare nu trebuia s’o fac pentru ridicolul motiv că o corobăteau clţl-va domni cari habar n’aiî de ce I această Iepe ? (Aplauze prelungite).
Dar, d-lor, nu numai oameni politici aii hulit contra acestei legi democratice, ci chiar ziarele. Şi mal ales un ziar franţuzesc —L’lndâpendance Rnurnaine—care din păcate apare In capitală, mă Înjură ori de clte ori are ocazia.
•	Piaza rea
Vorbind despre actele ilegale ce se comit zilnic de către guvernul actual, d. Aurelian zice:
Aceste Ilegalităţi se resfrtng a-snpra partidului naţional-liberal, care de cft-va timp merge spre descompunere.
E ceva care roade acest partid, e cine-va care, conştient ori inconştient, lucrează în potriva lui, există un fel de piază rea (D. Sturdza. Nota. Red.) şi treime să lnptăm din răsputeri să doborlm, să nimicim această piază rea. (Aplauze prelungite pe băncile minorităţelj.
Majorităţile
Abordind chestia majorităţilor, de încrederea cărora actualul prim-ministru face caz în tot-d’a-una, spune că aceste majorităţi nu pot ajuta întru nimic pe un guvern cînd ţara nu mal vrea să-l tolereze. Citează cazul d-lul Sturdza cînd cu chestia mitropolitului Ghenadie. Avea încrederea majorităţilor ; mai mult, majorităţile îl rugau să rămînă la putere; d-sa însă a plecat de la cîrmă... Şi aceasta fiind-că ţara nu l mai voia...
D. C. Nacu, preşedinte: D-le Aurelian, sunt orele 6 ; voiţi să prelungim şedinţa ?
D. Aurelian: sfîrşeşte pe dală.
Forţa nnm&rnlnl
S’a făcut caz mare—zice interpelatorul — din faptul că la un vot de mică importanţă s’a constatat că nu sunt prezenţi de cît 10 — 15 dizidenţi. Dar bine, d-lor, numărul, cantitatea primează ? Cine nu ştie că în Franţa, pe timpul Imperiului, cinci bărbaţi ari făcut să cadă Imperiul iar Napoleou să fie trimis In exil, uude a şi murit ?
Termiuînd, d. Aurelian îşi exprimă părerea de răii că vede partidul liberal în starea în care se află şi exprimă dorinţa ca In curînd sâ’l vadă mare şi puternic. (Aplauze).
*
' ± *
La orele 6 şi 25, şedinţa se ridică, anua-ţtndu-se cea viitoare pe mîine.
Şedinţa de la 4 Martie
Ora l
Tribunele sunt pline de lume.
In tribuuele publică şi oficială se observă prezenţa a o mulţime de agenţi comunali şi poliţieneşti.
Oamenii d-lul Caton Lecca aii întrebuinţat şi astă zi manopera de erl: permiteau intrarea numai acelora al căror ochi le plăceaţi.
*
* *
In incintă, peste eincî-zecl deputaţi cari, In grupe de cile 10 — 15, discută unii asupra cuvîntărei în doui peri a d lui P. S. Aurelian, iar alţii asupra persoanelor desemnate de guvern a fi alese vice-preşedinţl al Adunârel.
Ora l1/*
D, Palladi tşl face apariţia. D sa este imediat înconjurat de mal mulţi mameiuel, cari îl Întreabă dacă e adevărat că d. Ba-sil Epure8cu şi-a retras candidatura de la vice-preşedinţie în favoarea d-lui Mateiu Corbescu.
Tot la această oră soseşte d. N. Fieva, In jurul căruia se strlug toţi deputa'il fie-viştl şi drapeliştl prezenţi.
Ora l1/*
Băncile din incintă sunt aproape pline.
D. Filipoiu din Drăgăşanl se aşează în-tr’un scaun de la biuroil şi se ocupă cu confecţionarea biletelor necesare alegerel vice-preşedinţilor. D sa, in urmă, le distribue amicilor guvernului.
Orele 2 şl 5 ni.
D. Giani ocupă fotoliul prezidenţial.
Băspuud la apelul nominal 144 «1-ni deputaţi.
Pe banca ministerială d-nil Sturdza, General BerendeiO, M. Fereiliide, G. Palladi, Ionel Brătianu şi An. Stoiojan.
D. C. G. Vernescu, secretarul biuroului, îşi înaintează demisia în scris. (Aplauze pe băncile dizidenţeî liberale).
Intreblud pe un deputat din majoritate asupra persoanelor desemnate a lua locurile d lor Şendrea şi Lascar, mi-a afirmat că lutr’adevăr d. V. Epurescu a renunţat Ia candidatura sa în favoarea panarnistuluî Mateiil Corbescu. Cît despre cel-l’alt scaun, el va fi ocupat de d. Dimitrescu-IaşT.
Ora 1 şl 45
Nici un ministru n’a mal sosit, afară de d. Paladi.
*
* #
La ora aceasta se naşte un nod zvon cu privire la alegerea vice-preşedinţilor. Se zice că majoritatea s’ar fi pronunţat pentru dd. C. F. Robescu şi C. Dimitrescu-Iaşl,'iar candidatura d-lul M. Corbescu ar fi susţinută de un mic număr de amici personali.
Ora 1.55
Soseşte d. Em. Costinescu, unul dintre dizidenţii care va lua cuvîntul In şedinţa de azi pentru a vorbi asupra politicei ge nerale a guvernului Sturdza; d. VasileLas-car, primul orator înscris pentru a vorbi în şedinţa de azi, încă nu se vede lu incintă.
La această oră îşi face intrarea In Cameră d. An. Stoiojan.
Un grup de disidenţi se strîng în jurul d-lui Costinescu şi discută asupra zvo-
nului ce s’a ruspîndit că guvernul ar 11 avînd intenţia să ceară cuvîntul pentru a răspunde d-luî Fieva, înainte ca cel-Palţl (1-nî deputaţi însorişi a lua cuvîntul să-şi dezvolte interpelările.
D. Preşedinte: Pun la vot demisiunea d lui Vernescu.
Voci: Cu bile ! Cu bile !
D. Giani: Se va pune la vot cu bile.
D. M. Ferichidi, ministru de interne, citeze un Mesaj.
D. General Berendeiu, ministrul de războia, dă de asemenea citire unul Mesaj.
D. Procopiu depune o petiţiune prezin-taţă de o delegaţie ministrului lucrărilor publice pentru construirea unul pod care va servi mult judeţului Teleorman.
D. Chiriţescu cere urgenţa pentru această petiţie şi se admite.
8ENATUU
Şedinţa de la 4 Martie
Şedinţa se deschide la orele 3 sub pre-şedinţa d lui N. Canea.
Prezenţi 83 d-nl senatori.
Pe banca ministerială nici un ministru.
După citirea apelului nominal,
D. Costescu Comăneanu spune că sumarul şedinţei precedente nu se poate citi, de oare ce nici un d. ministru nu e de faţă. Asupra sumarului se pot ivi discuţiunl, la cari guvernul neapărat trebue să fie de faţă.
D-sa cere ridicarea şedinţei.
D. Preşedinte, In urma unul sfat cu secretarii biuroulul, declară ca întemeiate ob-servaţiunile d-iul Costescu-Comăneanu şi ridică şedinţa.
La orele 3.15 Senatul trece în secţii.
ULTIME INFORMAJIUN!
Un noii gheşeft colectivist :
Direcţia Regiei monopolurilor a cumpărat de ia un armator stniin două remorchere hodorogite, Jflon plaisir şi Jflon JRepos, cu un preţ enorm.
Acum patru ani s’a mai oferit Regiei să cumpere aceste remorchere, dar d. Or. X. Mânu, fost director general al Regiei a refuzat categoric, ele fiind hodorogite.
Se vorbeşte eă în dosul acestei afaceri stă un deputat şi avocat colectivist, care a primit drept comision 30.000 lei.
D. George Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului, şi-a trimis demisia din membru al consiliului de administra-ţiune al Creditului funciar rural.
In cnrsul discursului său de eri, d. P. 8. Aurelian a făcut următoarea declaraţie foarte exactă :
— Partidul liberal n’a venit prin ţară la putere !
Candidatura d-lui V. Epurescu la vice-preşedinţia Camerei întîmpină mari dificultăţi in sinul majorităţei.
Guvernul chiar a liotărît să susţie candidatura d-lui C. F. Robescu.
Aflăm că d. RadoslovicI, fost. comandant al Meteorului pierdut, a fost pus în libertate şi a plecat în Germania.
Ast fel direcţiunea C. F. R. a făcut muşama întreaga afacere a scufundării Meteorului, iar Statul a rămas cu o pierdere de peste un milion de Iei.
A-seară s’au adunat la d Ferechide toţi miniştrii şi aii discutat asupra răspunsului pe care ’l va da d. Dim. Sturdza, d-lor Fieva, Aurelian, Lascar şi Costinescu.
Se afirmă cu siguranţă că d. Sturdza va fi foarte violent şi că s’au luat măsuri ca majoritatea să fie agresivă faţă de coaliţia liberală.
Interpelarea d-lui G. A. Scorţescu, privitoare la afacerea Wachtel, va fi pusă mîine la ordinea zilei.
D. Senator Meitani va depune Ia finele acestei săptămînl raportul săfi asupra legel instrucţiei.
Legea va veni In dezbaterea Senatului abia săptămlna viitoare.
Motivul care a determinat pe d. Sturdza şi pe colectivitate să combată candidatura d-lui Teodor Rosetti la consiliul de admi-nistraţiune al creditului funciar rural, este următorul.
D. Theodor Rosetti, faţă cu protecţiunea acordată unor proprietari colectivişti de către direcţiunea acelui credit, ceruse cu insistenţă să se urmărească toţi acei cari aveau un mare număr de rate întîrziate.
Printre acei cari sunt în ast fel de în-tîrziere sunt şi d-nii Anast. Stoiojan şi Schina.
D. Th. Rosetti a cerut formal să se urmărească aceste două ipochimene colectiviste.
Direcţiunea creditului neavînd în cotro, a făcut formalităţile obicinuite şi a somat pe d-nii Stoiojan şi Schina să’şi plătească datoriile.
Dar formalităţile aii rămas formalităţi şi d-nii Stoiojan şi Schina nici pînă acum n’au plătit suma datorită.
Acum, pentru a se răzbuna in contra d-lui Theodor Rosetti, s’a combătut cu în-
verşunare candidatura d-sale care, din această pricină, a şi căzut.
Citim In Opinia din Iaşi:
înaintea Curţel cu juri s’a prezentat as-tă-zl procesul de calomnie intentat de d. Bejan, d-lul G A. Scorţescu, directorul ziarului Evenimentul.
De oare-ce nu s’a obţinut autorizarea Camerei cu privire la punerea In urmărire a d-lul Scorţescu care e şi deputat, d. prim-procuror Istrate, a cerut amînarea.
D. C. D. Miclescu, aminteşte Curţel că nefiind un text precis pentru calea ce trebue urmată In scop de a căpăta această autorizaţie, d sa consimţind la amînare, cere Curţel să hotărască cererea pentru acordarea cuvenitei încunoştiinţărl.
Procesul se amînă urmtud a fi judecat în Iunie, cînd Parlamentul fi nd închis dispare şi imunitatea parlamentară.
Scandalul de la Huşi
«Opinia» oftă, din sorginte sigură, că, procedura d-lui M. Cantacuzino, membru al Curţel de Apel din laşi şi preşedintele biuroulul electoral din Huşi, a fost aprobată de către toţi colegii d-sale, cari l’au felicitat de a fi contribuit la ridicarea prestigiului magistraturei.
*
* *
Raportul d-lui M. Cantacuzino, cu privire la amînarea alegerel de la Huşi, adresat primului-preşedinte al Curţel de Apel din laşi, a fost primit azi dimineaţă la ministerul justiţiei.
Dr. MENDELSOHN
de la Facultatea din Paris
Uoale de 4'anei isl de Copii
Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m.
45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis (le Ministerul de Interne) Intrare hI prin Calea Vtet«iriei 80.
Desfacere totală de Mobile
cu preţuri foarte reduse MAOASINUL FOST II. OEHLBERO Strada Carot No, ii
vis-â-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR Cine doreşte a cumpăra mobile fine cu preţuri foarte reduce să viziteze magazinul din Strada Carot No. 6. fost H. AELBEUG, care este compus de un foarte bo^at Asortiment.
Desfacerea numai pînă la Sfintn Glieorglie 1S»8.
DOCTORUL S ERLICH
SPECIALIST IN BOALE INTERNE
22, Str. <«abrovenf, 22
Consuttaţtnnl 3—4 p, iu.
Arin folositor
Credem de datoria noastră să reamintim, din timp in timp, cititorilor noştri, că, pentru a repara forţele slăbite, a combate anemia şi starea febroasă, a grăbi convalescenţa, cel mal bun mijloc este de a bea, după fio-care masă-un pahar de liquor de vin de quinina Laba-rraque. Formula acestui vin a fost aprobată de Academia de medicină din Paris şi se recomandă cu foarte mare succes de cel mal celo bri doctori din toate ţările.
Alegerea d-lui Ţincu, ilustrul calfă de farmacie, în postul de primar al Galaţilor, a produs o mare neînţelegere între consilierii comunali.
D-nii Stoicovici şi Filipide, ajutoare de primar, au demisionat telegrafic. Azi va demisiona şi consilierul comunal Guţu.
Se crede că aceste demisiuni vor fi urmate şi de altele, în scopul de-a se des-complecta consiliul comunal şi de-a se face noui alegeri.
In tot oraşul alegerea d-lui Ţincu a provocat o dureroasă impresie.
Se spune că in cazul cînd aceste neînţelegeri vor mai urma, prefectul Zorilă va cere ministerului de interne disolvarea consiliului comunal.
SPECTA OOLE
Teatrul Bulevard. (Sala Eforiei).—Astă-zl şi In fie-care seară Reprezentaţiunl Extraordinare.
Debutul La Morena, Carmencitta, Surorile Denis, Les Durauds, La Belle Cle-mence, Trio Mandroux. Les Risots.
In curînd debutul «Original batalion de dame», sub comanda celebrei artiste Ca-rola.
Sala Liedertafel. — Reprezentaţiunea dată de Artiştii Teatrului Naţional în scop de Bine-facere,care trebuia să aibă loc Miercuri 18 Februarie e. din cauză neprevăzută se amînă pentru Miercuri 4 Martie 1898.
Biletele vîndute pentru această repreren-taţie vor ii valabile, restul Biletelor s’a pus In vlnzare la casa Teatrului, L’Iudependance Roumaine şi In seara de reprezentaţie la casă.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţinne
D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru adă-aogirea ta numele săîî patronimic de «Ioni »C acelui de «Apostoleanu» spre a se num I. Apostoleanu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţinnile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
c>ba■ ia m * m IMPERMEABILE i F celemaIeî,tijse lllUOnmnLL Vindeca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale 551 BucurescI, str. Smârdan, 2 W Brăila, Bulevardul Cuza,17 VV. dlddUdblUil Crai00’a Mr- Cogalniednulo	
	
	
pAHrum jj\ AnM eocriaTQILETTE SleMOuCHOlR^ iîb» Se troure exolutiremont jŞ|4i let Grandl Mafasint ISlpo Bm fiovm	
Conditions spLioles pour le gros	
	
Ammeiu Se aduce la cunoştinţă că noua Moara «le Artă din Corabia, judeţul RomanaţI, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Telemaqne Oaravia a îceput a funcţiona producînd Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ. Pentru orl-ce informaţii a se adresa la d-nil 155 CAUA VIA A MAVBOKEFALO CORAJBIA	
Prima Societate Miomdnti Pentru fabricarea «le litrtie	
Domnii subscriiforl la acţiunile de prioritate emise de Prima Societate Romină pentru fabricarea de hîrtie în luna MaiO 1897 sunt rugaţi să facă al 2-lea vârsămint de 25 la sulă la sumele cu care ati subscris cel mal tîrzitl pînă Ia 20 Martie 1898.
Pentru vărsămintele efectuate după această dată se va percepe o dobiudă de întirziere de 10 la sută pe an.
Vărsă nintele se vor face la Cisa de Bancă Marmorocb, Blank & Cie cu domiciliul Strada Lipscani No. 8.
Consiliul de Administraţiune.
48 C O K S | n
ÎOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu fn saci
BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit.
CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46.
50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3.
COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiane. Lei 54 tona.
’ Cărbuni de piatră de Petroseny şi Cardif.
ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62.
Cr renta te GA HAN TA Ta
Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa.
CAltoi. LdWEN BACU
.STR. SFINŢI VOEVOZl, 5
De închiriat
O casă mare, situata pe strada Schitu-Magureanu No. 43. Bună pentru Institut sau Autoritate, avînd grădină, curte, gaz şi apă.
A se adresa Str. Soarelui No. 12
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţiune
Domnul Nicolae Ştefănescu din BucurescI, strada Cuţitu de argint No. 15, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui său patronimic de «Ştefănescu» -n cel de «Stoenescu», spre a se* numi «Nicolae Stoenescu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoz ţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Ayis Important
SOCIETATEA EMtAACEXA
CASINULUI REGAL din Slănic (Bacăfl)
are onoare de a informa pe onorabil al'public, cdne eaînsărcina de a stabili de ia MU Ni Ml IM VI MjA #5 S11P-TJEMU li MU
ABONAMENTE DE VILEGIATURĂ
ea re vor coprinde t K.OCUMJVŢA, Ut ti VI, /'l«Cf«8tX /v TMtÂSVMtJL ta dun ni intorn de ta Tirgu^Oena ta Slauie, MttSTit.iVŢif/iV# Li tl--S-/1tt, inlr'nn eu vini ea t-a da abonaţilor na* inijloeuf de a trai bine, Hfiind de ntai ’naiute h tiu ta ce vor avea de et* el t uit, erilindu-fe iueou-veuientele iuHtafaţiuuei.
Preţuri reduse pe timpul lunelor Iunie şi Septembrie
t’eutru in formaţiuni a He adreua ta biurout SOt'tKT.iŢMUM llt I Vf 7.//i
•	Hueuresei, Strada Einlinet No, 4*%.
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA>
23
J.	/*. JACOnSKlV
\
f
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- NIEL8 LTME —
>
IX
Niels Lyhne se grăbi să se întoarcă în Danemarca, nu putea să îndure singurătatea sa printre atîtea fiinţe nepâ-sătoare. Dar apropiindu-se de Copenhaga se întrebă ce are să facă şi-I p.lru râă că n’a mal stat în streinătate.
Pe cine o să vază în Copenhaga?Nu pe Frithjof; de sigur. Erik căpătase o bursă de călătorie şi era în Italia. Doamna Boye ?... Eraă ciudate legăturile Iul cu doamna Boye. In momentul în care părăsea mormintul mamei sale, îl părea O, dacă nu profane, cel puţin în nepotrivire cu starea sa sufletească.
Elo aruncaă o notă falşă.
Ar fi putut să-şi caute o logodnică, o fată tînără şi ruşinoasă, fără ca prin aceasta să-şi fi jignit sentimentele pe care le avea după ce rămăsese atîta timp absorbit în împlinirea datoriilor sale filiale. Zadarnic căuta el să-şi bage în cap convingerea că avea,lin această
privinţă, vederi Înguste de burghez. Nu putea prin raţionamente să birue dezgustul de această legătură în care, totuşi, vedea un caracter boem. Printr’o consecinţă logică a acestei noul dispoziţii de spirit, întiia sa vizită, după ce şi-a luat în stăpînire apartamentul săă din vecinătatea fortificaţiilor, a fost la Consilierul de Stat.
A doua-zi, se duse la dînsa fără ca să o găsească acasă. Portarul îl spuse că ea a închiriat o vilă lingă izvorul Emiliei '), lucru de care el se miră.
Ştia că tatăl şi mama doamnei Boye aveaţi pe acolo, prin apropiere, o casă de ţară.
Făcu planul să se ducă în cea d’înlîiă zi. Dar a doua zi primi de la ea un bilet prin care îl înştiinţa să se afle, în aceiaşi zi, la unu fără un sfert, în apartamentul săfl din oraş. «Nepoata sa îl zărise în stradă. Trebuia neapărat să vie. Are să-I spue pentru ce... dar ştia poate la ce să se aştepte... O ştia ? Era convinsă că n’o s’o judece cu asprime, că o să primească lucrul... O cunoştea şi n’avea chipul de a vedea al spiritelor ordinare. Nici el nici ea nu ereau naturi obişnuite. Ah ! dacă ar vrea el s’o înţeleagă !... Oh! Niels! Niels!..»
’ Scrisoarea aceasta îl înciuda mu t. îşi aduse aminte de odată că nevasta consilierului de Stat îl privise cu o expresie de ironie cămpătimitoare, câ’I zimbise păstrind o tăcere singulară. Dar, ce se petrecuse ?jt
^ ') In preajma Copeubagel.
Sentimentele cari ’l ţinuseră depărtat de d-na Boye nu mal existad. Nu le mal Înţelegea şi se temea de ele... De ce nu schimbaseră scrisori cum fac toţi oamenii cu minte ? De sigur, nu doară fiind că i-a lipsit timpul!... Ce fiinţă ciudată mal era, veşnic cucerită de influenţele momentului!... Sad, mal bine zis, nu uita lucrurile, le îngropa sub cele prezente, ca sub nişte munţi... Nu s’ar fi crezut că avea imaginaţie...
In sfirşit, sosi ziua Sntrevederel.
Doamna Boye deschise chiar ea uşa sălel mal înainte ca el să fi sunat. Ea nu zicea nimic, dar îl strinse mult mîna în semn de condoleanţă. Ziarele II vestise moartea mamei Iul. Nici Niels nu zicea nimic.
Străbătură în tăcere prin cea d’intîid odae, trecînd printre două rîndurl de scaune acoperite cu pînză roşie. Can-delanbrul era acoperit cu hîrtie şi geamurile albite ru cretă.
Doamna Boye părea că şovâeşte în alegerea unul scaun; în sfirşit se hotărî pentru un ro king-rhair pe care-1 şterse de praf cu batista, apoi stătu în picioare la spatele acestui jeţ, cu mîi-nile pe spătar. Mal avea încă mănuşile în mtinl, şi scosese numai un braţ de sub măntăluţa de mătase neagră pe care o purta pe d’asupra unei rochi de mătase, împodobită cu latele panglici ale marel sale pălării de pae, care-I ascundea pe jumătate faţa, pe cînd îşi cobora capul clătinînd aproape cu violenţă rorhing-cliairul.
Niels se aşezase pe un scăunel dina-
intea pianului, departe de dlnsa, în pot ziţia cui-va care se aşteaptă de la un lucru neplăcut la auzire.
—	El, Niels, tu ştii ?
—	Nu!... dar ce este aceea pe care n’o ştifi ?
Fotoliul începu să se legene.
—	Sunt logodită.
—	D-ta logodită ? Dar cum ? Cum ?
—	Nu-mi zice «d-ta», aşa, numai de cit... nu fii fără judecată... (Se rezimă de scaun cu un aer de bravare). Trebue să înţelegi că nu mi e de loc plăcut să fiă aci spre a-ţl explica lucrul. Am să-ţi spun totul, dar ar trebui să-mi vil în ajutor.
—	Nerozii, toate astea ! Eşti logodită, da snQ nu ?
—	Ţi-am spus că sunt, răspunse ea cu un accent de nerăbdare resemnată şi ridicîndu-şl ochii.
—	Dacă e aşa, nu-ml mal rămîne de cit să te felicit, d-nă Boye, şi să ţi mulţumesc de plăcerea pe care am simţit-o in prietenia d-tale.
Se sculase şi se aplecă de mal multe ori, cu un aer înţepător, înaintea el.
—	Şi o să mă părăseşti ? Fiind-că sunt logodită, trebue ca totul să se sfîr-şască între noi, ca tot ceea-ce avuseserăm la o l’altă să mal fie doar o povestire veche care nu merită să-ţl aduci aminte de ea ?... Niels, atîtea zile bune, al să le ştergi din minte, n’al să te gîndeştl nici-o dată la mine, n’o să-mi simţi lipsa ? Seara, cînd vel fi singur, n’o să cauţi să mal visezi din nofl vi-
sul nostru ? O să poţi impiedica de a mal trăi acel timp bun în gînd ?
Vel putea să calci peste toate aceste amintiri şi să le nimiceşti, Niels ?
— Nădăjduesc, d-ta ’ml dai dovadă că lucrul lesnicios... Dar toate acestea nu’s ca lumea. De ce mi-al clădit comedia aceasta ? N’am de loc drept să-ţl lac imputări. D-la nu m-al iubit nicl-odată, mi-al dat numai voe să te iubesc, şi astăzi îmi ridici privilegiul acesda...
Ori trebue să continuu azi cînd te-al dat altuia ? Nu te înţeleg. Al crezut, în adevăr, aceasta cu putinţă ? Cu toate astea, nu mal suntem copil... Dar poate te temi că o să te uit prea lesne. Fii sigură, d-ta nu eşti dintre cele care se uită lesne în viaţă. Dar bagă de seamă ! Nu-I dat de două ori unei femei să în-tîlnească o iubire ca a mea. Ia seama, poate o să-ţl aducă râO faptul că m’al respins!.. Nu-ţl doresc nu 1 un răfl, nu, nu! Să dea Domnul ca să nu fii nici o dală atinsă de suferinţă, să poţi avea din potrivă, toată fericirea, biruinţele de pe lume, admiraţia obştească. Să dea D-zefl să-ţl fie toată lumea deschisă, afară numai de o singură portiţă, dar pe aceea, al s’o găseşti în tot-d’a-una închisă, cu toate sforţările d-ta!e ca să ţi se deschidă... Afară de aceasta, îţi doresc deplina realizare a tuturor dorinţelor d-tale.
(Va urma)
UeeontaHttatn atenţiunel o-«of. i*. J, Public
RESTAUBAKTUIi
DEPOSITUL'de VINURÎ
Prima $simîiiţaii’ie Pomina
Bucureşti, Strada Carot lo. 23.
Recomandă: Seminţele nou venite, aduse de Ia grînarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut în 29 de ani. R	j. CUCERITA, qualitate superioară, cu certificate.
‘ GAZON, calitatea cea mal grea de 28 libre, etc.
— DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ —
Catalogul se trimete giatis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi.
Cu toată stima
SOR
ŞTEFAN COLFESCU
ia Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Becomandă Barele lor Deposit de
ttin Slratla Cimpineanu,, /«
(colt cn *'• Ionicii)
unde pe lingă o bucătărie NAŢIONALĂ, GERMANA şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi ce!e mal bune Vinuri diu ţară şi streinătate, cu
preţitri foarte reflu&e
»	PH EC IU t
LOCOMOBILE cu sau fără aparat de ars na©
„ w de Ia 8 şl jumătate piuă la 30 cai putere	r .
BATOi^?ade GHU d*e,	Mărimile I BATOAZE de PORUMB No. 5, cn Elevator
de la a şi jamState pmî la 13 cai patere	|	pentra LOCOMOBILl şi on Mâna
Macine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâu ■C BOBE DE BĂ CINA T ^
Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu sad fără aparat de legat snopi
Pluguri de Oţel făurit peste tot
FRIDE1CH FILDNER S
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d i Franţa, aii găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA* oferă avau-tagiul că, In schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua', pentru a fi asigurat cu lei 50.000.
BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI
MAŞINI INDUSTRIALE I)E TOT FELUL
REZERVOARE DE TABI. DE FIER, etc.
MARE DEPOZIT de ŢEVE DE FIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de !a Brăila, nevămuite
BUCUREŞTI
V®. 9, Slriula Rerzei, \o. î)
TLF63AFJEZ, APĂ
UTC ALZITUL CENTRAL LUMINA ELECTRICA TELEFOXE PARtTOSERE FILTRU CHAMBURLAfO PASTEUR T V B U Bi î
dte BAS.VXT, PUTJIB, FOSTA ţi FIER
cejOse:te •
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, No. 4 şl 6
Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cei mat îngrijit şi mat iun, deservă băl cu preţurile următoare:
Clama I
O bae de putină cu duşe, lei 2.— Abonament de 10 băl. . « 15.— O bae de abur, complect, « 2.50 Abonament de 10 băl. . « 20.— Clama II
O bae de putină.......< 1.50
Abonament de 10 băl... « 12.50
PIPER-HEIDSIECK
Ancienne Maison HEIDSIÎK fondâe en 1755 KUNKELMANN & Co. Succiseurs
REIMS
FRANCE
Hepresentant peneral
LGOFOLD H. ÎIA1UT N
70.-BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70
de toate felurite (tont d legaut)
R.'-prrsentnnţa Generală a casei
FRmJiYIEEXS TEIY <§' Co. Eteriin
FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE
MARE ItEPOSIT «le «onle nrtieolele «ii ngfit <»>«-<■ «le neenstn branşA
BIUR0U de CONSTRUCŢIE.- EXPORT
• DIPI.OMA DE ONOARE • lt» Expoziţii, «lin Bucureşti Iu
La Typografla EPOCA se află de vîn-■are hîrtie maculatură cu 50 bani kil
NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ FRANCEZĂ DE VATĂ DE TURBA
A Doctorului RASUREL
necunoscute de toate somităţile medicale
Notiţe asupra Turbei “
, ESTE TURBA î Turba seconstifuedino masă djl 1 lllMial	2	a
de plante transformate într’uu corp noii ţinlnd mij-	rM4KfnlfBWN * „	/
locul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc In W ffl, : °{	Yf ‘«I 3 M
ele febre regulate ale plantei traversate de uu ca-	Mi	I KmWV	I Si	2	*	MU
nai plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar.	%	illlMiijR	Hir	©	g"	■fii
Demult timp deja Turba e cunoscuta că posedă |H li illllM	i	fw	W	*	t '
proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-	!	■ J	H	~	i
5 v tr«2o$0,mun,eat,e făc,,ta ,n ?edinta de la 16	- ■l l RBil V,	fi	1Ş
Martre 1887 la Societatea de Chirurgie In Paris, e-	HtlLţfc iilll	S Kg
Champieniere, vorbind	HIMmV j	fi
de Vată de Turbă principiul sâă Absorbante mult	I Jf ;
măi considerabil de cit acela a celor-Palte plante ri.»u.t mimuu-a »■ ■uim
'!£’ pnn e-a Vlsă?1 substanţa este antiseptică dc iEEiKaBwrrcm*5’*, T ~ — ------■
ansornantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de acedte proprietăţi.
* Astă-xl gratie Încercărilor chiriiroilnr fr«.n.-a.i «.:
ca suverane contra răcelel şt durerilor reumatismale
Bepositnl deneral
Pentru BÎTClJR^ŞTi şi toată ŢARA
La MA6ASIHUL
No. 92, Calea Victoriei, BTo. 92
VICTOR KRAIJS
L'urniMorul Cnrţel Regale
P»m«lon Mjtrlonlrl
DEPOSITE IN PROVINCIE
• _______
laţi, Fraţii Pollinger Ternei, Fraţii Ibraih
dMAWA W 11» I HHÎ tRtm’KZ.ţ
» S. Kahane’s S-sor	„ „	. .. ,	,
T. Sever!n, Ab. I. Aladgem Craiova, S. Lazăr Benve- „	P ... ^ n ,
nisti {Bazar şi Papetărie) Bra,,a’ 1 ratl1 • erlea
Focşani, lacob K. Hanagic nlr,a'1’ W- Sanfl La Luna
r-t» stotacu "‘-g&fitSSS**
Floeşll, Consiantinescu & Constanţa, L. & I. Lasca-Bucărescu La Curcubeu rides
RotoşanI, Abr. Mohnblatt Tnlcea,GrOnberg, LaLuna
Nu suni veritabile de cîl acelea cumpărate din depositele sus numite şi vă rog a exigea iscălitura mea la toate articolele . Or. RANIIREIm
Outnrft ll>-Kt«‘iilcă
I*»uUUiuii jir im
Tiviră «ir damA M»in»«a
_______Worapl HTglmlrl
cere la Depositele locale CATALOGUL ILt)81B*f~
ONOJR PUBLIC dio Preeîul ( un ul pent
provincie es(» rugat a nu a nu plăti mal scump
Bncureşa-TipograKa EPOCĂ Slrada C|emen
www.dacoromanica.ri
& No. 3.—Bucureşti