SERIA IL—ANUL IV, No. 702.
NUMĂRUL 10 BANl
4 A BOALA JIWTMjK
încep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şi se plătesc tot-d'a-una Înainte
In Bucureşti In Casa Administraţiei In judeţe şi streinătnte prin mandate poştale Un au in ţară 30 lei;	in	streinătnte	50	lei
Şase luni ... 15 »	»	»	Ş5	»
trei luni . . . 8 »	»	»	*
Un număr în slreinătate 30 bani
MANUSCRISELE nu se înapoiază
• BBBACŢIA
No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
Ediţia a treia
i a»h
fMERCURÎ, 4 MARTIE 1898.
NUMĂRUL 10 BANI
TEfsEFonr
nndi mu	•
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI	la	pag.	IV	. .	.	,	0.30 b.	linia
.	.	»	III	.	-	2.— lei	»
»	»	»	II	....	.	3.— »	»
Inserţiile şi	reclamele	3	lei	ritului
UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ
A E9MIXI8TRA ŢI A
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
1N T EII5» E E AIIE A II -1,1 I V LEVA
— Şedinţa de azi a Camerei —
DREPTATEA NOASTRA
Astă-zl d. Fleva va continua a’şl dezvolta interpelarea sa. D-nia-sa ar fi putut să sfirşească Sîmbâtâ.
Efectul, tot efectul este deja produs. Şi chiar dacă nici unul din gruparea aurelianistâ nu ar lua cu-vîntul, încă efectul de care vorbim nu s’ar micşora.
Aurelianiştil aQ jucat Sîmbătă un rol prea pronunţat şi prea vădit, pentru ca să mal fie cine-va care să se îndoiască asupra chestiei dacă d. Aureliei! gîndeşte altminteri de cît d. Fleva. Guvernului Sturdza i s’a declarat război în regula, a-saltatoril caută după toate regulele strategiei a-1 izola şi apoi a-1 face să capituleze.
Deja lucrările de învestirea for-târeţel colectiviste sunt înaintate. Este o simplă chestie de timp.
Dar ni se va zice, că după sfîr-şitul dezbaterilor, guvernul va avea majoritate. O ştim.
Dar de cînd majorităţile numerice pure aQ putut susţinea vre-un guvern ?
Guvernele nu trăesc prin bile albe puse în urnă albă, dacă autoritatea morală, prestigiul şi ascendentul îl lipsesc.
Majorităţile, cînd ele sunt mecanice, aQ nevoe să fie însufleţite de o voinţă inteligentă şi de o minte superioara. Numai aşa majori ăţile aQ valoare.
D. Sturdza şi cu îngustul la minte Gogu, nu înţeleg acest lucru, căci dacă l’ar înţelege, nu s’ar prea lăuda cu voturile obţinute în diferite ocazii. Acestea sunt simple accidente mecanice fără nici o consecvenţă durabilă.
Guvernul d-lul Sturdza ar fi tare cînd ar dovedi în actele şi vorbele lui că partea morală e cu dînsul, că cel cari atacă, atacă un guvern tare prin trecutul lui, tare prin prestigiul lui prezetit. Cazul este cu totul dinn contră.
Nu este chestie în care cel întî'iQ venit să nu facă pe d. Sturdza a’şl pleca capul şi a’şl scoborî ocţiil la pămînt, amintindu-I tot ce acela a promis saQ a zis şi arâtîndu-I tot ce astă-zl face şi zice.
Credeam că cuvintele de anti-li-beral, anti-naţional, anti-constituţio-nal, etc. vor intra în bagagiul demodat al vechilor noastre lupte politice.
El bine! d. Sturdza, prin păcătoasa sa purtare, prin renegarea trecutului şi a ideilor sale, a avut darul a da tinereţe -şi semnificaţie vie frazeologiei amintite, aşa că, cînd cine-va îl acuză pe Sturdza de anti-liberal, anti-naţional, el zice ceva cu o semnificaţie reală şi concretă.
Vădit că acest partid nu o mal poate duce înainte fără o reformare fundamentala a cadrelor şi fără o schimbare a şefilor.
Evident că acel liberali cari şl-aQ luat ingrata şi penibila sarcină de a sfărîma baraca liberală, sunt demni de toata stima. Căci le era uşor ca să rămînă în rîndurile colectiviste, pentru a se bucura de foloasele pe cari la colectivişti le dă asemenea poziţie.
Ceea ce fac, fac o operă bună, care e folositoare nu numai partidului, dar chiar şi ţărel.
De sigur, insă, că el îşi dau seamă perfect, că îndreptarea nu se poale face, că schimbarea ministerului Sturdza prin alt minister liberal nu poate remedia starea actuală de lucruri şi că trebue cu toţii să se
retragă de la cîrma Statului, pentru ca în linişte şi cu stăruinţă să-şi reformeze partidul.
Nici o tracţiune liberala nu mal poate deţinea în mod util puterea.
Fleviştil şi Aurelianiştil fac operă sănătoasă cînd voesc a opri dezvoltarea mal departe a colectivismului. D. Sturdza, la rîndul său, va face imposibil un alt guvern liberal, facînd operă detestabilă. Puterea partidului liberal este pentru mult timp nimicită, cel puţin paralelizată, iar prestigiul foarte zdruncinat.
Noi spunem acest lucru de doul ani, noi l’am prevăzut şase luul după venirea liberalilor la putere.
Liberalii sinceri, iubitori de îndreptare, s’au.supărat de multe ori pe noi, taxîndu-ne de părtinitori şi interesaţi.
Astă-zl dreptatea noastră ese la iveala. Ceea-ce se petrece în Parlament nu e de cit desfăşurarea logică a unei stări de lucruri care deja era vizibilă acum doul ani.
Dar mal sunt şi alte învăţăluinte cari Ies la iveală din evenimentele cari se petrec în sînul partidului liberal.
Acele învăţăminte aQ un caracter mal înalt şi interesează însăşi direcţia generală a ţărel, dată în-tr’un moment de Şeful Statului.
PARLAMENTJiSPRETUIT
Am intrat deja în Inna Ini Hârtie nI la silrşitul lnnei treime să se pue în aplicaţie uonl budget.
Piuă azi totuşi nu s’a împărţit îucă nici unul din rapoartele privitoare la budgetele diferitelor ministere.
Nn credem să existe un singur parlament în lnme în care discu-ţiunea celei mal însemnate legi, aceea a budgetului, să se producă în atari condiţiuni.
Aceasta dovedeşte dispreţul pe care însuşi guvernul îl are pentru Camerile sale.
D’aceea noi nu protestăm în contra procedeurllor guvernului faţă de Camerile sale, căci acestea merită dispreţul ce li se arată.
ZIUA DE AZI
Lupta, începută Sîmbătă, va continua astă-zl, poate şi mîine.
Prevederile sunt lesne de făcut.
Izbinda morală va fi-, negreşit, a liberalilor cari combat guvernul. E atft de compromis guvernul acesta, In cit, orl-ce ar face, nu se poate spăla.
Succesul material va fi însă al guvernului. Amînarea interpelării d-lul Fleva, de Sîmbătă pe Marţi, n’a avut alt scop de cît asigurarea acestui precar succes : răgazul a fost întrebuinţat pentru concentrarea pnterel guvernamentale, răs-pîndită de obicei în toate colţurile ţării în vînătoare de gheşefturl.
Bilanţul zilei va fi deci acesta: lovituri moralmente mortale pentru guvern, în contra cărora guvernul nu va avea de opus de cît voturi fără de nici o altă valoare de cît aceea a numărului.
Situaţiunea politică se va modifica totuşi în chip simţitor.
Regimul liberal se va găsi osîndil nu numai de partidul conservator, ci chiar şi de liberali.
Va fi perfect stabilit că suferim un guvern de fapt, care nu se poate legitima prin nimic.
Se va încăpăţina guvernul să ră-mîie ?
După toate cele petrecute pîn’acum, se poale răspunde afirmativ. D. Sturdza şi clica sa se mulţumesc să aibă o majoritate cimentată numai prin foloasele puterii.
Un asemenea guvern nu poate însă trăi mult, ort-cîl s ar acăţa de putere.
LUPTA DI: LA SENAT
Fizionomia Senatului. — Chestiunea naţională.—Chestiunea de Încredere.—Nouii vice-preşedinţi.
Fizionomia Senatului
Toată lumea se aştepta că la şedinţa de erl a Senatului se vor petrece lucruri mari : de aceea de cu vrâme încă toate tribunele Senatului erau înţesate de o lume enormă. In tribuna damelor, unde de obişeiu nu se văd decît vr’o două văduve cari cer pensie viageră, un mare număr de doamne; în tribuna diplomatică, de obiceiu goală, mai, wnlji funcţionari înalţi şi d. general Iţaralambie, fost membru al locotenenţii domneşti din 1866, care, după cum el însuşi a declarat, de două-zeci de ani nu mai '•ăhase pe la Senat . cele lalte tribune, precum şi galeria erau încărcate de curioşi.. în mare parte agenţii colectivităţii îngrijiţi de soarta gu vernului.	.
Băncile Senatului erau- pline de... deputaţi, îneît ţi se părea căţşti la Cameră, iar nu la Senat. '	■
Tribuna presei înţesată; era şi un ziarist ungur din Budapesta, anume Marcel Hahn, care s’a prezintat ca redactor al organului guvernamental Nemzet din Budapesta.
Printre culise animaţie mare; se zvonea că Drapeliştii au constrîns pe d. V. A. Urechiă ca sau să şi reînoiască demisiu-nca de vice preşedinte, sau să demisioneze din gruparea drapelistă.
Cestinnea naţională
Se deschide şedinţa.
D. V. A. TJrechiă se urcă la tribună şi cu o voce palidă, îşi reînoeşte demisiunea, pe care o motivează pe cestiunea naţională renegată de d. Dim. Sturdza.
D. Urechiă a citit un articol din Tribuna Poporului din Arad asupra fraternizărei ofiţerilor romînî cu ofiţerii din Braşov.
Citirea acestui articol, reprodus în numărul nostru de eri, a produs o profundă impresie.
E scris cu atita duioşie, cu atîta durere, în cît emoţiunea creştea din ce in ce, şi în aceeaşi proporţie d. D. Sturdza se glie-muia tot mai mult în capul băncei ministeriale.
Un fior a sguduit toate inimile cînd s’a citit următorul pasagiu din Tribuna Poporului la adresa ofiţerilor romînl din Ploeşti
Romînii din Ungaria şi din Ardeal nu snlută pe fraţii lor Romînl din Romlnia-Lb beră, pentru că asta în patria lor nu le este permis. Nu ne este permis nouă a vedea Romînl în voi, iubiţi căpitani al oştirel ro-mtneştl şi nu ne este nouă permis a ne bucura de fiinţa voastră «romlneaseă» pentru că asta e trădare de patrie ; la noi în Ţara —Ungurească «RomUi» se tllcueşte «trădător». Şi nu aţi venit voi ca «Romînl» la noi, ca dimpreună cu noi să vă veseliţi, că nu este sufletul nostru vesel acum, ci lacrimi curg pe genele noastre, nu de bucurie, ci de durere şi amar.
Efectul a fost zdrobitor. Tribuna Poporului, organul puţinilor amici din Transilvania ai d-lui Dim. Sturdza scrie ast-fel ?
Cestiunea de iucredere
Şi d. Dim. Sturdza stătea ghemuit pe loc. In sală linişte sepulcrală; toate inimile palpitau de rechizitorul dureros al Tribunei Poporului în contra d-lui Dim. Sturdza.
D. Sturdza se ridică palid şi tremurînd; simţea efectul ce aii produs pasagiile citate şi, cu o voce stinsă, a îngînat numai atU:
—	Trecutul meu este cunoscut; acum, d-lor senatori, poftiţi să alegeţi între mine şi între vice-preşedinţii demisionari !
Nici un aplauz ; un murmur străbate prin sală şi se aud şoapte ■
—	Asta i cestiune de încredere !
Cestorii Viişoreanu şi general Catargiu
zgudue pe unii guvernamentali adînciţi în durere şi-i invită să voteze alb la alb. Se aşează apoi lingă urne controlînd pe senatori.
D. Viişoreanu spune mereii
—	Alb la alb!
Dar « o găsit un senator, anume d. Em.
Morţun, din Fălticeni, care a înfierat purtarea d-lui Viişoreanu zicîndu i :
—	La poliţie, iar nu aici!
Majoritatea guvernamentalilor, cu inima
8trînsă de durere, du votat încrederea ce le-a cerut d. Sturdza, primind ambele de-misiuni.
Nouii vice-preşedtnţî
Şedinţa se suspendă tot sub im presiunea articolului din Tribuna Poporului.
In zadar încearcă unii miniştri să mai toarne puţină viaţă in senatorii lor. Toţi sunt abătuţi, amăriţi şi visători. Ţi-se părea că au făptuit vr’o crimă oribilă care le remuşcă conştiinţele. Nu erau de loc împăcaţi cu conştiinţele lor.
'	*	“ " ă de
Ipuşi
de guvern: d-nii general Budişleanu şi N. Crătunescu.
D Crătunescu se urcă la tribună cu gîndul să reînsufleţească majoritatea. Spune că rămîne credincios steagului partidului, că e în contra dizidznţelor, că steagul liberal fîlfîe cu. mîndrie, etc.
In zadar ori ce frazeologie, căci moraliceşte majoritatea e perdută.
TRIBUNA LITERARA
GE0RGE ENESCU
DESCOMPUNERE
După opoziţiunea pe care ne-o făcuse, după angajamentele pe cari le luase, după chipul cum venia la putere partidul liberal, n’am dat viaţă lungă regimului sătl.
Era fatal ca de la primul pas şi In tot cursul existenţei sale, partidul liberal să se puie în violeută contradicţiune cu sine însuşi şi cu ţara.
De aceea, abia cîte va luni după plecarea noastră de la putere şi cu toată dorinţa de odihnă după o muncă Încordată, am fost siliţi să reluăm armele.
Regimul liberal a mal înrăutăţit lucrurile prin adevărate acte de nebunie, ce nu putuseră fi prevăzute; şi ast-fel discreditul sătl în ochii adversarilor politici ca şi în acela al ţărel nepărtinitoare, în scurtă vreme a ajuns complect.
Totuşi, îu virtutea inerţiei, regimul a continuat să trăiască ; o viaţă mizerabilă, negreşit, dar Îndestulătoare pentru un corp politic In care stomaclaul predomină, iar nu capul, cum e partidul liberal.
Şi putea să mat ducă o bucată de vreme acest trai mizerabil, pînă ar fi căzut în ruină. Pentru aceasta se cerea însă ca toţi li beralil să rămîie cufundaţi în inconştienţa de pînă acum, ea partidul să nu vadă el însuşi abjecţia în care a căzut.
Condiţiuuea aceasta nu s’a îndeplinit însă. O bună parte din partidul liberal, avînd în cap maioritatea fruntaşilor, s’a ridicat energic contra regimului liberal.
Din momentul ce o parte însemnată din liberali a început să aibă conştiinţă de răul pe care l-a făcut şi-l face regimul, din acel moment partidul a intrat în descompunere.
Şi după cele ce se petrec de clte-va zile, se vede că descompunerea merge repede.
„OMUL BOLNAV“
Nu e vorba de Turcia, pe care nu ştiîi care diplomat european a caracterizat-o prin cuvintele de mal sus. Turcia e «omul bolnav» al Europei, dar şi noi, in Romtnia, avem pe «omul bolnav» al nostru, şi despre acesta voim să spunem cîte-va cuvinte.
E vorba,—cred că s’a înţeles deja,—de d. Eugen Ştătescu.
D. Eugen Ştătescu a spus odată că cea mal înaltă expresiune a partidului liberal era Ion Brătianu. Cu drept cu-vint se poate spune că astă-zl cea mal înaltă expresie a aceluiaş partid sunt d-niî Gogu Cantacuzino şi Eugen Slă-tescu, deşi nici unul nu este şef oficial al partidului. Cel d’intîiă represintă sentimentul sectar al colectivităţel: este răti, veninoâ, răzbunător; cel de al doilea, d. Eugen Ştătescu, reprezintă sentimentul gheşeftar; el se vîră orl-unde este un gheşeft de făcut, el a introdus unele proeedeurl incalificabile în in stanţele judecătoreşti.
D.’ Eugen Ştătescu s’a retras acum cît-vă timp din viaţa politică — demisio-nînd din demnitatea de preşedinte al Senatului—declarînd că este bolnav, că voeşte săşl consacre tot timpul întru căutarea sănătăţel sale. EI bine, aeelaş d. Eugen Ştătescu, care, respinge cu a-tîta indiferenţă demnităţile neretribuite, a primit grozav, de atunci încoace, două posturi gras plătite, cu toate că-I «om bolnav», cu toate că vrea să-şl caute de sănătate.
D. Eugen Ştătescu a primii din partea guvernului, mal zilele trecute, censoralul la Banca Naţionala, iar alallă-erl, Duminică, guvernul l’a ales şi în consiliul de administraţie al Creditului Rural.
Care va să zică, d. Eugen Ştătescu e bolnav pentru locurile unde d. Gogu Cantacuzino nu-1 permite să se amestece, adică în afacerile publice, dar e sănătos tun cînd e vorba să încaseze lefuri şi jetoane de prezenţă.
Şi a fost o vreme clnd omul acesta era aclamat de «fruntaş între fruntaşi».
In gheşefturl, de sigur.
(l V firi (i	n/^n ”	W
Tinărul compozitor şi violonist care, la con ■ certul’sitnfonic de Duminică, a avut un succes monstru, e născut la Liveul, (Dorohol) In anul 1881, şi din cea mal fragedă vîrsiă a arătat o aplicaţiune extraordinară pentru muzică. La vîrsta de 4 ani a început să înveţe vioara, la 5 ani a şi compus oare-carl piese peutru piano, la 7 ani, primit elev în conservatoriul din Viena, a eşit la 11 ani eu premiul I de vioară, armonie şi composiţie. (Contrapunct şi fuga) După ce a mal stat un an la Viena, s’a dus la Paris, unde a intrat in clasa lui Massenet pentru composiţie şi la Marsick peniru vioară.
Massenet dînduşl demisia, Eneseu a intrat sub direcţia lui Faure încarese afli şi azi încă.
Piuă acuma n’a puiuţ să se presiute la concursul general, — din cauza unul accident la deget, — va concura de sigur a* nul acesta, şi nu ne îndoim că va dobîndi marele premiă.
Eneseu, cum a’I văzut toţi att fost să-l asculte e un talent cu totul extraordinar şi precoce; în adevăr, trebue cine-va să fie dotat tn-fr’un mod excepţional ca la vîrsta de 10 ani să poată scrie cu attta măestrie şi siguranţă, o poemă simfonică ca aceea ce am auzit-o Duminică. Afară de aceasta, posedă şi un temperament muzical, o urechie de o fineţă rară, şi un spirit de observaţiune, căel a pătruns profund pe Basthoven, Mozart şi St. Safins, — ceea ce reiese clar din poema Iul, atît ca fantasie cît ca şi orehestraţiune.
Eneseu e şi un virtuos de vioară cu calităţi deosebite; posedă uu ton mare şi bine simţit; eleganţa în mânuirea arcuşului, şi o tecbnică uimitoare şi sigură.
Să trecem rcum la po’.ema Iul.
Prima parte începe cu un motiv principal expus de viole, trece apoi în violoncele şi viori; reluat de fliut şi oboe trece în corn, revine apoi în viori şi alternează cu instrumentele de lemn ; motivul acesta ne arată oare cum calmul unei seri de primă-varâ.
Tn'ra aceste auzim 3 sunete repetate sunetul clopete'o’’. Aceste clopote însemnate îu partiţiune, sunt acordate într’un ton dificil, şi ast-fel nu se pot găsi, de aceea aă trebuit înlocuite atît la Paris printr’un piano-peialier, cît şi aci printr’un piano 'ordinar. Frasa cantabilă care se des-leagâ pe aceste sunete de clopote ne arată un fel de sentiment religios şi caritabil.
Cîntecul preoţilor îu depărtare se aude întrerupt, din cînd în cînd ; un moment de tăcere, apoî clopotele reîncep, asemenea şi clntul preoţilor; totul se calmează, noaptea vine, e tăcere, luna luceşte. Autorul face aci o reverie, a cărei frasă principală, expusă mal întîitt de oboe şi corn englez, acompaniat da harpe, trece apoi îutr’un solo de vioară acompaniat de flaute şi instrumente de lemn. După această melodie divină, executată da d. Flesch, îutr’un mod cu totul superior,— se aude tluerul păstorilor ciulind doina,— acompaniat de tremolo la viorile prime şi viorile secunde aii flageolete; aci d. Eli-nescu iarăşi s’a distins prin modul cum a executat cu fl mtul partea principală. După aceasta, tema reveriei e reluată 1» trom-bone şi trompete, alterlnd eu motivul principal (ie la Început) expus de vio-1; iarăşi se aude doina pe fl »ut, trece apoi la corn englez. De data asta auzim doina ta 3 tonuri deosebite, pe tremolo a viorilor secunde cari se coboară prin semi-tonurl In quinte; după doină, freviue tema reveriei liitr'o mişcare A'legro-vivo, ca o mică fantasmagorie. Prima parte sftrşeşte aci.
Partea II. Pe o notă ţinută de viorile prime In surdină,flautul şi clarinetul reiaii tema principală din partea lntîia, în clte-va măsuri ; clnd do odată fu'geră şi tunetul bubue ; instrumentele se adaugă unele după altele pentru a izbucni după un puternic crescendo, Intr’un fortissimo; ar-i se deslăuţueşte furtuna şi se calmează pentru un moment; apoi reîncepe din nod şi creşte din ce In ce mal puternic, pînă etnd dudue turistul şi Irâznetul ; Încetul cu Încetul lotul cade lu calm şi pe un tremolo al quarletulul, oboele expune clntul cocoşului, care motiv trece apoi In tagolt, corn englez şi clarinet, se
fransformă In urmă Încetul cu Încetul In
In temă simfonică şi se dezvoltă ptnă la Începerea dansului.
Prin dezvoltarea aceasta, autorul ne face să vedem oare cum ţăranii cari se adună şi vin la joc unii după alţii. Primul motiv al jocului e cunosiuta arie «şi are mă», care revine în 3 reprize cu variaţii; după aceasta e hora boerească şi hora şoapte scări cari revin apoi împreună; prima In quar-tet, iar a doua la flanto-piccolo, merge crescendo şi motivul *şi-are mă*, revine In formă de fugă, admirabil combinat, ajunge alter-ulnd cu hora, la doină, IntH pe flaut apoi pe oboe în urmă cade iarăşi tn horă; de astădată în oboe şi corn englez acompaniat de toba mică In ritmul horei, toate temele se combină şi Încep mal Intll pianissimo, cresc merefl din ce în ce mal puternic pînă ce se dezvolta şi ajunge macstos şi grandios la hymnul naţional ca un fel de apoteosă, care şfîrşeşte cu gama doinei.
Entuziasmul e indescriptibil, era delir, culmea succesului, tot publicul asculta hymnul în picioare, asemenea şi MM. LE. Regele şi Regina. Ilymnul a trebuit bisat.
Poema romîoă a lui George Euescu e o lucrare de mult merit şi de multă valoare; e solid dcsvoltată, are modulaţiunl admirabile şi o ori bestraţie pe cît de briliantăpe atlt de fină şi pricepută ;—are un caracter personal, deşi influenţa profesorului se simte din cînd în cînd. Ca idee, am zis deja, e în felul pastoralei lui Beethoven, iar ca orchestraţie aduce mult cu St. Safins.
începutul Iul Enescu e prodigios şi dorim din inimă artistului să ajungă geniă, la ceea-ce e menit să ajungă et, şa sera justice.
Oscar Spireacn.
Campania dizidenţilor
Ne zvoneşte că în urma propunere!. (1-1 ui Sf. Fie va, coaliţia liberală va convoca imediat dupe Faşti, la Iaşf9 un congres liberal la care să iie repreziutate toate judeţele.
Ncopul congresului ar fi reorganizarea partidului naţional-liberal; alegerea unni comitet executiv, decretarea guvernului şi a partidului guvernamental drept o tracţiune dizidentă a partidului liberal-naţional.
Discuţia asupra intcrpelăreî d-lui N. Fleva va continua şi mîine.
Azi, după d. N. Fleva, va lua cuvîntul d. P. S. Aurelian.
Mîine vor vorbi d-nii V. Lascar şi Em.
Lostinescu.
După închiderea discuţiei, d. C. Nacu va propune o moţiune de încredere.
Coaliţia liberală contează pe vr’o 60 voturi anti-guvernamentale, de oare-ce cei 10 deputaţi anti-guvarnamentall cari au lipsit de la şedinţa de Simbătă, sunt azi toţi în Capitală.
** *
Guvernul va ti interpelat azi la Cameră asupra suspeudărei
alegerel din linşi.
♦
* *
D. N. Fleva va adresa azî guvernului o interpelare asupra a-facereî succesiune! Zappa.
Săptămîna aceasta vor maî urma o serie de interpelări ale Drape-liştilor şi Fleviştilor.
***
Uberalii-allaţi vor convoca pe cetăţenii Capitalei, pentru Duminică, 8 martie, Ia o mare Întrunire publică.
întrunirea se va ţine tn sala Dacia,
Prin această Întrunire se inaugurează campania extra-parla-
mentară a coaliţiei liberale.
*
* *
Ca toate aceste pregătiri de luptă ale coaliţiei liberale, Voinţa Naţională răspunde următoarele:
D. P. S. Aurelian prim-ministru, nu se mai poate. Toată opoziţia la un loc iarăşi un guvern nu mai poate da. Atunci ce voesc % Remaniare? 1). Dim. Sturdza le a oferit odată trei portofoliurl dar, pentru motive bine-cunoscute, înţelegerea nu s’a putut face. Azi o asemenea slăbiciune ar fi un desastru. nu numai pentru partidele noastre istorice, dar mai ales pentru moravurile politice şi progresele realizate de ţară de 30 de ani.
Dar dacă din întîmplare, din cauza altor greutăţi şi împrejurări pe cari nu le putem prevedea în momentul de faţă, o soluţie să'' impune într’o situaţie schimbată, atunci, ca şi altă dată, fruntaşii noştri nu vor ezita un singur moment de a trage dintr’o ast fel de situaţie singura soluţie posibilă.
M. S. Regele va pleca înainte de Paşte la Abazzia, unde va sta o lună de zile.
Guvernul a hotărît ca, drept manifestaţie în contra Drapeliştilor, să aleagă pe d. C. Dimitreseu-Iaşi, ex-drapelist, vice-preşedinte al Camerei în locul d-lui V. Lascar.
In locul d-lui Şt. Şendrea, guvernul va alege vice-preşedinte pe teribilul Basil Epurescu.
Candidatura d-lui C. Dimilrescu-Iaşî va fi însă aspru combătută de flevişti.
Prin cercurile drapeliste se comentează foarte mult că nu numai d. Al. Djuvara, ci şi d. Th. Stelian ad demonstrat în memorabila şedinţă de Simbătă a Camerei in contra guvernului.
D. general Haralambie, fost membru tn locotenenţa domnească din 1866 şi fost ministru, azistind ieri la desbaterile Senatului, a 8pus mai multor persoane:
— De 20 ani n’am mai călcat pe aici. Cîte inimi au palpitat intre aceste ziduri ! Dar acum 20 ani au palpitat pentru ţară, iar acum pentru... alte afaceri!
Pntem afirma că d. ML Cornea, care de la începutul procesului Zappa, era avocatul guvernului elen, a făcut cerere guvernului romln ca să se dea autorizaţia guvernului grecesc de a primi legatul Zappa.
Guvernul a refuzat.
Acum numai, după ce guvernul grecesc a angajat de advocat pe d. f. Iacii, guvernul liberal a dat autorizaţia prin eare statul grecesc poate lua un legat de peste cinci milioane.
Alegerea d-lor general Budişteanu şi Crătunescu ca vice-preşedinţi ai Senatului a mîhnit foarte mult pe unii din senatorii guvernamentali cari aspirau la această onoare.
De pildă, printre supăraţi, putem cita pe d-nii G. Exarcu-Bacău, Meitani şi general Catargi, cari toţi aii convingerea că sunt superiori, cel puţin, d-lui Crătunescu.
D. general Catar gi a avut chiar formala promisiune a guvernului că va fi ales şi înainte de consfătuirea care a precedat alegerea, d-sa solicita chiar voturile colegilor săi din Senat.
Au trebuit multe intervenţii, ca d. general Catar gi să_nu-şi mai pue candidatura, cum era hotărît.
D. general Berendeid a semnat o de-cisiune prin care nu se va face nici o dislocare de trupe în Aprilie.
Dislocările aO fost amlnate pe Octombrie.
D. G. Scorţescu va interpela guvernul pentru a se şti dacă d. C. DimUrescu-Iaşi poate fi în acelaşi timp şi deputat şi salariat al guvernului.
Se ştie că d. Dimitrescu-Iaşl ezte director al bibliotecei Statului.
Ne adresăm din noă d-lul inginer Tălft-rescu ruglndu’l să dea ordinele cuvenite ca să se ridice murdăriile de pe maidauul Pantazi. (Popa-Nan).
Foarte mulţi dintre senatori se întreabă de ce d. P. Orbescu, vice-preşedinte al Senatului, este aşa de slugarnic şi întrebuinţează atitea teritipuri cînd presidează. Dacă dd. senatori nedomiriţi ’şi-ar fi dat osteneala ar fi putut afla ca şi noi, motivul.
D. Orbescu va incasa peste cite-va zile din casieria nenorocitei de primării, suma de 50.000 fr. pentru locul viran ce-l are în mahalaua Popa-Soare şi pe care primăria i l’a cumpărat fără nici o necesitate pentru dînsa.
V’aţi luminat d-lor senatori? se întreabă Constituţionalul de la care împrumutăm această ştire.
Eri trebuia să se judece recursul foştilor poliţişti ai regimului, cunoscuţii autori morali şi materiali ai torturilor din beciurile poliţiei, Antonescu şi Romano, in contra sentinţei Curţii de apel care-i condamnase la 3 luni închisoare.
Bătăuşii colectivişti erau azistaţi de’dnil Stoicescu, Iancoveacu şi Petrovid şi de o droae de stîlpi ai regimului ca Niţă Berechet, Creţu, Ilie timplaru şi alţii.
D. G. Paraschivescu, victima lui Antonescu şl Romano, era asistat de d. avocat G. Florian.
De la începutul şedinţei Curţii faimosul fost prefect al poliţiei Paul Stătescu a stat necontenit la Casaţie convorbind cu d. procuror Sărăţeanu.
Explicaţia acestei lungi convorbiri dintre cele două instrumente ale guvernului, stă în cererea făcută Curţii de către d. Sărăţeanu ca să amine procesul pentru ca d-sa să studieze dosarele.
Doctorul Angelescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6-7 seara, str. Sălciilor 4 bis.
Citim iu ziarul juridic Dreptul, al căruia director este învăţatul consilier al Curţel de casaţie d. A. Degre, următoarea apreciere ironică a hotărîrel luată de Casaţie în incidentul Skina-Buicliu :
Cronica judiciară. Gazeta Tribunalului din Krăhwinkel. Numărul din urmă al gazetei de care e vorba, ne vesteşte câ tribunalul din Krăhwinkel a consfinţit marele principiu că hotărlrea pentru numirea odă-iaşulul judecătoriei trebuie să fie colectivă, solemnă,creatoare de doctrină, uniformă, neprimitoare de o deosebită socotinţă din partea vre-unul mădular,- hop Într’o parte. Difficile est, satiram non scribere.
Cronica Judiciară*
Procesul moşteuirei \aughele Zappa, fon tiu nare. Nllrî Judiciare.
In şedinţa de eri, d-nii MihuiI Antonescu şi Ion Filitis, avocaţii statului romi», aQ fost siliţi să repete pledoariele lor de Simbătă, din cauză că d. inembiu Predescu, îmbolnftvindu-se, a fost Înlocuit cn d. Ştefăuescu.
0.	Panu, unul diu avocaţii statului elen, după
ce stabileşte ca şi In şedinţa de Simbătă că Olimpicele e o instiluţiune dependentă de Stat, răspunde considerantelor sentinţei curţii de apel cum că statul elen n’avea autorizare pentru a doblndi legatul. Deşi nu e nevoe de autorizare Intre state, zice d. Panu, apoi exista un fel de autorizare tacită, rezultind dintr’o serie de acte petrecute de la 1865, clnd a murit Vanghele Zappa. Afară de aceasta, sub regimul capitu!aţ:unilor. dud s’a deschis succesiunea nici nu poite fl vorba de autorizare.
D. Nacu, desvoltlnd două motive de casare, susţine ideia că sub legea vechia societăţile aşa zise morale existai) de fapt, prin toleranţa Statului, fără să fie nevoe de nici, autorizare. Răspnuzlnd apoi la un considerant al Curţii de Apel, care nu recunoaşte unal Stat străin dreptul de a doblndi teritoriă In Rominia. d. Nacu, fără a contesta dreptul unul Stat de a lua măsuri de apărare In caz de pericol, zice că nici sub legea vechlă, nici sub legea nouă nu e o pedic-ă pentru ca un Stat să doblndească imobile într’un alt Stat. Asemenea chestiuni, continuă d. Nacu, se rezolvă pe calea diplomatica, şi cu toată cearta de Ia început, Statul elen şi Statul rotn!n sunt acum de acord in această privinţa; Statul elen nu stă tn proces de cît pentru a depărta pretenţiile rudelor. Nu e nici un interes romtnesc, termină d. apărător, pentru ca averea aceasta realizată în bani să treacă la rude. st'ăiue şi ele, sail la Statul elen.
Continuarea dezbaterilor s’a aminat pentru azi, Marţi.
***
Recursul d-lor Ionel Antonescu şi Romano s’a amtnat pentru 20 Aprilie, d. avocat Stoicescu prezentind un noO motiv de casare, iar d. procuror Sărăţeanu cerînd comunicarea acestui
motiv.
*
it k	m
Prima sesiune de Martie a Curţel cu juraţi din Ilfov s’a deschis eri.
Pentru azi, Marţi, sunt înscrise în rolul Curţel două procese de calomnie prin presă.
Candidatura Prinţului George
Roma, 2 Martie. — Camera deputaţilor. D-nu Bonin declară că Italia ar primi în mod favorabil candidatura Prinţului George, ca guvernator al insulei Creta, dar doreşte şi acordul tutulor puterilor mari ca garanţia cea mal sigură a păcii în Europa.	*
Pînă acum insă nu s’a stabilit înţelegerea şi nici o altă candidatură nu s’a pus.
Puterile mari continuă silinţele lor pentru a stabili în Creta un regim care să satisfacă populaţia şi să-l asigure o linişte durabilă.
Duelul Cavallotti-Macola
Asupra acestui duel Împrumutăm următoarele amănunte de la ziarul parizian L’Aurore, asupra cauzelor cari aO motivat e-şirea pe teren :
«Se ştie că Cavallotti s’a crezut ofeusat de un articol apărut în Gazetta di Venezia pentru care a cerut satisfac'ie de la direc-toiul ziarului, colegul săiî Macola. Acesta nefiind autorul articolului, s’atl angajat Intre mentori negocieri interminabile. Ultima scrisoare a Iul Cavalloti a cărei publicare lu Don Chisciotte a atras acest duel tragic, va da cititorilor noştri o ideie despre subtilităţile şi complicaţiile la caii poate da loc punctul de onoare. Iată scrisoarea:
«Deputatul Macola nu vrea să înţeleagă ceea ce toată lumea a înţeles deja, că vrea să facă zgomot în jurul numelui săiî cu vorbe late dar fără acle. Ni se pare că cu talentul său, are la Indemlnă alte mijloace de a-şl face reclamă şi de a-şl face drum In lume.
«Mal Intîiii m’a provocat, cerîndu-ml sad explicaţiunl saii o reparaţie prin arme. Şi abia am primit provocarea şi în loc de a-ml cere explicaţiunl, Îmi dă d-sa. Mal bine ar fi făcut să nu mă deranjeze. Şi pe clnd aci la Roma, făcea pe paclnicul, la Veneţia, tn ziarul săiî, face pe războinicul şi acolo anunţă provocaţiunea cu nişte obrăznicit ce aci le pune la umbra aranjamentului amiabil.
«Refuz explicaţiunile cerute şi acest original vrea să mă facă să mă bat cu martorii mei, amicii mei Nicolini şi Socci, cărora nu Ie datoresc de cît mulţumiri, cări 'şi-ah păstrat mandatul, de oare ce îacer-cările de împăcare căzuseră.
«Nu-mi rămlnea de cit o cale de urmat. Şi tocmai pe aceasta o aşteptam, nu de răutate, nici de gust, nici de dorul de a avea un duel care ar fi al 32-lea, dar numai pentru a-1 Învăţa să fie mal serios şi a nu deranja pe aceia cari nu ah timp de perdut.
«Găsesc atuucl la Cameră o scrisoare pe plicul căreia recunosc seriosul Iul Macola. Era să nu o mal deschid, clnd onorabilul d. Donaţi, venind din partea lui Macola, mă rugă să o deschid, dfndu ml cuvîntul săd de onoare că scrisoare nu avea nimic ofen-sător. O iah din mtnile sale şi o găsesc, in adevăr, foarte măgulitoare ; ială ce conţinea :
Iubitul meu Cavallotti,
Am venit la Roma creziud că mă voit) bale Îndată. Martorii noştri at) judecat că nu era loc de a ajunge la această extremitate. Respect de-cisia lor, dar, de oare-ce nu eşti <'e aceaşl părere, nu pot tolera o situaţie indo lnică. Nu am, ce e dreptul, strălucitele tale servicii; sunt de alt-fel mal tînâr ca tine, dar sunt, ea şi tine, un om de acţiune. Vrei să sftrşim? Nu ar fî frumos să cauţi a mă zdrobi prin superioritatea Irecutujul tăi), clştigat prin abnegaţie şi curaj, de şi simt că am inima tot aşa de bine pusă ca şi a ta. Do eri seară, de cind am aflat părerea ta asupra procesului verbal al martorilor noştri, sunt aci cu martorii mei aşteptînd ho-tărtrea ta... voii) fl provocatorul saO provocatul, puţin importă, numai să se iasă din această plictisitoare şituaţie.
«Crede-mâ, In aşteptare,
Al tâO foarte afecţionat Macola
Abia am citit aceaslă scrisoare (eăcl clnd mă ia cine va cu bine, mă găseşte bun ca plinea caldă) şi am zis colegului Iul Macola că mă felicitam să văd lu fine pe Macola In aceste bune dispoziţii, că o cordialitate preţuia cit o alta, şi că ÎI luam scrisoarea dupe cuvlut. Trebuia dar să-mi trimeaţă Îndată pe martorii săi, dar să vie, nu să mal discute, ci ca să fixeze o Intllnire tu cele 24 ore... A doua zi am aflat că Macola lşt schimbase părerea şi că nu mal urma sfatul meii. Pentru ce a făcut atuucl atlta gălăgie. Si ce folos găseşte el contiuutnd-o ?
Pelice Cavalloti
Iu urma acestei scrisori, a avut loc lnttl-nirea pe teren, ce a avut nenorocitul dez-nodftmlut.
Buletinul Economic
2	Martie.
Compromisul austro-ungar.—Primul-mi-nistru al Austriei, contele Thun, şi cel-l’alţl miniştrii de al căror resort ţine relnoi-rea compromisului dintre Austria şi Ungaria, vor pleca zilele aces'ea la Budapesta spre a se înţelege cu ministerul ungar asupra relnoirel compromisului.
Se ştie că principala diferenţă In chestia aceasta, e privitoare la stabilirea cotei cu care Ungaria şi Austria trebue să ia parte la cheltuelile comune ale monarehiel.
Situaţia numerariulul.—Cursurile schimbului dintre Londra şi Paris preocupă acum In Înalt grad cercurile financiare Cursul cecurilor franceze asupra Loudrel s’a urcat din noQ şi oferă prilej pentru un not) export de aur din FraDţa.
Urcarea schimbului asupra cecurilor din Paris a fost provocată şi de faptul că Banca Francieî şi-a mărit din noi) prima asupra aurului ptnă la 6 la mie, cu intenţia de a opri scurgerea aurului.
In acelaşi timp scontul privat s’a urcat la Londra pînă la 31/* la sută, adică peste scontul oficial al Băncel Englitereî, ceea-ce face să se crează că şi Banca Îşi va urca sconptul.
Numerariul, care era aşa de abundent zilele acestea, începe să devie mal rar. împrumutul cliiuez va absoarbe 16 milioane lire, care se vor subscri In cea mal mare parte la Londra; Împrumutul grecesc cere alte 5 milioane lire şi se vorbeşte şi de un mare Împrumut al Indiiior, menit să asigure introducerea valutei de aur. Toate acestea îngrijesc pe conducătorii Băncel Englitereî şi ’l ar putea hotărî să urce scontul. Deja astă zi rezerva In aur a acestei bănci a căzut la 23 milioane, ceea-ce echivaleză cu 43 la sută din obiigaţiuuile el.
Contravenţiile la legea timbrului.—Avlnd a judeca un proces de contravenţie la legea timbrului, tribunalul de Ilfov, secţia II, s’a pronunţat In sensul următor :
«Numai faptul că o persoană a întrebuinţai, la confecţionarea unul act, uu timbru de o valoare mal mică de cit acea cerută de legea timbrului, sah că nu a plătit taxele cerute de acea lege, cu intenţiune de a lipsi pe Slat de sumele ct ar fi trebuit să perceapă, constitue o contravenţiune la legea timbrului, şi aceasta independent de penalitatea se i s’ar da contravenientului de agenţii însărcinaţi cu constatarea contra-venţiunel.
«De aci rezultă că In contra proiesulul-verbal ce constată o contravenţiune la legea timbrului, proces-verbal aprobat de ministerul de finanţe se poate face apel la tribunal, chiar dacă contravenientul a fost condamnat nu numai la plata taxelor ci şi la o amendă, iar nu contestaţie la casierie şi apoi apel la tribunal».
Jurisprudenţă. — Curtea de apel, secţia III a, a stabilit următoarea jurisprudenţă care va interesa de sigur toate cercurile comerciale :
t) O poliţă semnată de bărbat In ordinul soţiei sale şi de aceasta semnală tn ordinul altei persoane, este nulă neavlnd scris con-simţimtntul soţului, care emisese poliţa lu josul girului pus de soţie ;
2	Proba cu martori este inadmisibilă pentru a se dovedi că femeia a fost autorizată de soţ să gir» ze cambia ; şi
3.	Creditorul, lu mina căruia se găseşte cambia, nu poate avea ast fel acţiune de plată In contra femeii care a girat cambia, girul s3fl considerîndu se în totul nul
Ultimele cursuri.—O telegramă din Viena ne anunţă că azi, la bursa de acolo, tendinţa a fost din nott slăbită din cauza relei stări a politicei internaţionale.
S’atl cotat azi: Napoleonul 9.53.—Rubla 127.50—Credit-Anstalt 361.75 —.Credit funciar austriac 457.—Credit ungar 374 50.— Căi ferate austriace 339.70.—LombarzI 78.20. —Alpine 15140.—Lozuri turceşti 57.60.— Schimbul: Londra 120 55 ; Paris 47.62 ; B rlin 58 85; Belgia 47.60 ; Italia 45.20.
NUVELA
Domnişoara Tufănică
i
Doamna Quintin II zise :
—	Şi mal ales fii punctual!..
Nu e aşa că n’o să uiţi?
—	Nu, de sigur scumpă doamnă.
—	Aşa dar, la două ceasuri la expoziţia de flori. D-ra Lebail o să poarte o jachetă de astrahan şi o pălărie cenuşie.
N’al putea să vil In costumul d tale de ofiţer de spahii ? Iţi vine foarte bine!
—	Nu, prefer costumul civil. Se despărţiră.
Mihail de Carlepont, a pornit Încet pe răcoarea dimineţeî, se uită la fereastra unei prăvălii şi se văzu In oglindă. Era un tt-năr ca de trei zeci de ani, cu faţa arsă de soarele Africel şi cu ochii dulci.
In mersul săi) salută o femeie elegantă şi Îşi aduse aminte de castelul săil de Cagny pe care’l vinduse pentru ea. De ar mal fi in t îl nit şi altele poate îşi aducea aminte de multe moşii vludute.
II
Peste tot flori şi iar flori, de toate culorile şi de toate mărimile.
In faţa acestor flori stăteai) numeroase grupuri de bărbaţi şi femei cari le admiraţi. D na Quintin îl văzu intrlnd de departe şi 1 făcu semn cu capul să se apropie. Alături de hătrlna sa prietenă eraţi două fete tinere cari citeatl un catalog; una înaltă, blondă, cu aerul hotărît, cea-l’altă mică, subţirică, cu părul castaniii şi cu nişte ochi albaştri cu reflexurî castanii, toată făptura el era plină de gingăşie.
Mihail căuta cu nerăbdare jachetul de astrahan şi pălăria cenuşie şi le văzu pe frumoasa eu aerul hotărît.
—	lată amabila persoană care mă face să ridic hipoteca după castelul părinţilor niel! Frumoasă fală, dar... cam comuuă. Privirile lut alunecară tu partea cea-raitA, în partea celei mici, şi tu îndată cucerit.
D-ua Quintin 11 zise: Ce, d ta aci scumpe Mihail ? Ce plăcere !
Ea se Întoarse apoi către tovarăşile sale puţin zăpăcite şi le zise:
—	Marchizul de Carlepont, un prieten pe care l’am văzut năsetnd.
El observă un surls schimbat Intre cele două fete şi înţelese că toată lumea ştia despre proectul de căsătorie.
Cile patru porniră prin aleele de flori, etele erail înainte.
—	El, cum îţi pare? întreba d-na Quintin.
—	D-ra Lebail ? Plăcută, frumoasa fată... Dar cine e cea-l-altă, aşa de drăgălaşe ?
—	D ra de Musey, o vară a el. Dar nu e vorba de ea. Dacă Jeana Lebail Iţi place, cred că d-ta al plăcut deja.
Are patru milioane zestre. Şi e plăcută, hună muzicantă.
—	Da, da, nu mă lndoesc... dar ce drăguţă e mititica 1 Ce picioruş!
—	Ah! dar ce al ? Nu cum-va o să te amurezezî de mica Musey care n’are o para. Aide Mibal, fii serios, al făcut atitea prostii ptnă acum pentru femei... E o căsătorie care o să te scoată din încurcătură... vino astă seară la ceai la mine. O să fie şi ea, veţi vorbi împreună.
Dar d ra... cea mică o să fie ?
—	Da, dar ea e mal mult ca o guvernantă...
III
A doua zi, Mihail intră In salonul d-nel Quintin ; ea lăsă condeiul din mină, cum îl văzu 11 zise:
—	El bravo ! Ce fel de om eşti ? Ed aranjez o întrevedere cu d-ra Lebail şi d-ta găseşti mijlocul să-ţî pierzi capul de o rudă săracă a el. Ieri seară, după atitea bătăi de cap reuşesc să vă adun la un loc şi d ta nu găseşti un cuvlnt să-l adresezi; In loc de asta te apuci să faci curte nebunească fetei cea fără avere şi nici frumoasă.
—	Oh ! dă-ml voe. E adorabilă!
—	Iu sfîrşit, care e ţinta d-tale ? Nu poţi lua de soţie o fată săracă.
De ce nu ? Nu sunt aşa de ruinat cum crezi. Vinzlnd castelul Vaudricourt, şi ceea-ce mi-a mal rămas, cum şi leafa inea de locotenent, pot trăi convenabil... în A'geria. Şi voifi face aceasta pentru că găsesc pe d-ra Lebail nesuferită şi iubesc pe d ra... Cum o chiamă... să’l zic d-ra Tufănică, pentru că am văzut o printre aceste flori şi e dulce ca şi ele.
—	Cum d-nă, d-ra Lebail putea să ne auză ! D-ta ui’aî făcut să comit o infamie !
Perdeaua de Ia uşe se dete la o parte şi «Tufănică H apăru cu obrajii roşii şi ochii sclnteetorl.
—	D-ra de Musey, zise Mihal.
—	Nu. prostule, d-ra Lebail, care dăruise o jachetă de astrabăn profesoarei sale.
IV
In cupeul pliu de flori care ’l ducea acasă după cununie, Mihail de Carlepont atinse cu buzele urechia femeel sale spunln-du 1 încet: Ah ! scumpa mea, vel fi tet-d’a-una pentru mine d-ra «Tufănică».
Fr. de Nion,
DIVBRNB
DIN ŢARĂ
Teribil accident.—Trei lucrători din fabrica de cherestea situată lingă vama PrisecanI, judeţul Neamţ, locuitorii SociaDU, T. OlariQ şi Niţă Ion, mergmdjcu vagoanele pe linia de lingă fabrică, Bistra-Pintee, la un scoborlş. va-gonetele afl derait şi nenorociţii lucrători aO fost aruncaţi departe da liuia terată.
Sociaru a fost ridicat grav rănit şi cu leziuni pe tot corpul.
T. Oiariu cu piciorul drept rupt din genunche iar cel d’al treilea nenorocit Niţă Ion, fiind asvirlit cu capul de o stlncă. a rămas mort pe loc.
Cel doul d’intiifl aQ fost transportaţi tn căutarea, spitalului din apropiere.
Cadavrul lui Niţă Ion a fost transportat la casa mortuară a spitalului.
Parchetul a început cercetările.
Arse de vii. — Femeia Rada Enache, din comuua Axinteie, judeţul Ialomiţa, voind să toarne gat într’o lampă şi aşezîndu-se lingă foc pentru a face această operaţiune, gazul din vas a făcut explozie şi nenorocita femeie stropită cu lichidul aprins a fost arsă peste tot corpul.
Cu toate îngrijirile date, nenorocita a sucombat după cite-va ore în cele mal o-ibile suferinţe.
— Copila Ion Vadă. tn vlrstă de 3 ani, din comuna Ruginoasa jud. Suceava, fiind |lăsat sin-în casă şi jucindu-3e pe lingă foc, i s’aO aprins hainele de pe dînsa. Flăcările aQ înconjurat Într’o clipă pe sărmana copilă care a sucombat, tn urma arsurilor grave, fără ca să poată primi vre un ajutor.
Cînd părinţii s’aQ tntors acasă, spre marea lor dezolare aQ găsit pe nenorocita copilă, aproape carbonizată.
Criminal din iinprndenţ&.—Mal multe
fete din comuna CucutenI, judeţul Iaşi, du-eîndu-se la o prietenă a lor, pe drum s'aO in-tilnit cu băiatul Florea Daraban care avea puşca încărcată pe umăr. lucepînd să glumească cu fetele, flăcăul le-a ameninţat cu puşca. La un moment dat arma a luat foc şi alicele ln-cărcâturel aQ rănit pe nul multe fete. Una din ele care era In bătaia armei, a avut braţul drept strivit.
Autorităţile locale aQ început cercetările.
Depeşile de azi
Serviciul *Agenţieî Romîne»
Berlin, 2 Martie.— îndată după sosirea ştirei privitoare la incheerea definitivă a convenţiunei germano-chineză, împăratul a dat ordin telegrafic de a evacua garnizoanele germane de pe teritoriul din dosul lui Kia-Ciau pe un diametru de 50 kilometri, cu condiţie ca Chinezii să ocupe această zonă cu trupe.
Berlin, 2 Martie. — Norddeutsche Allge-tneitte Zeitung este autorizat să declare că ştirea dată de ziarele spaniole şi cari zic că împăratul Wilhelm, într’un prlnz de familie, la principesa Ilenri, s’ar fi exprimat Intr’un sens care permite să se Încheie la o reluare energică a cestinnel Cubane, este cu desăvlrşire lipsită de temeiti.
Paris, 2 Martie. — Contraria ştirilor date de ziarele de dimineaţă, numitul Hahn, n’a fost arestat pentru spionagit); numai i sa anunţat o sentinţă de expulzare. El va fi re-condus la graniţă.
Paris, 2 Martie.— Camera deputaţilor a adoptat ansamblul bugetului.
Londra, 2 Martio.-Se anunţă din Pekmg «Agenţiei Reuter» că ştirea care ztce că ministrul englez ar fi protestat cu energie pe lingă guvernul chinez, in contra ce-stanei lui Port-Arthur, este neîntemeiată.
Londra, 2 Martie.—Se anunţă din Seul tot Agenţiei Reuter că cabinetul corean a
www.dacoromanica.ro
S F O C 4
notificat ministrului rus intenţiunea sa de a congedia pe instructorii militari ruşi si pe consilierul financiar rus.
Londra, 2 Maitie. — Marchizul de Salis-hury fiind atins de friguri, doctorul i-a or-douat o şedere în sudul Franciel.
D. Balfour va gera afacerile străine tu timpul absentei sale.
Constantinopol, 2 Martie. — Şurile in privinţa preparativelor militare ale i ardei in contra Bulgariei sunt desnunpte. Guvernul otoman are încrederea, lealitatea şi fidelitatea Bulgariei, faţă de puterea suverană.	„ „	...
Atena, 2 Martie.- Asty zice că Eng itera, Francia şi Rusia aii Întins garanţia lor asupra totalităţii Împrumutului, al cărui capital efectiv atinge ţifra de lno milioane.
Paris 2 Martie.-Zorele semnalează arestarea la Asmcres a unui o fi fer german, anume Uahn. bănuit de spionagm
Londra, 2 Martie.—Se anunţă din Ca neea Agenţiei Reuter că numeroşi cre-tani pleacă zilnic In Grecia din causa lipsei de nutrimen'e.
ŞTIBI SIAUrJITJK
*	Aflăm cu părere de răii, că simpaticul bariton de la opera romluă, d. Tiberie Ca-loteseu, a sucombat Duminică seara, In urma unei scurte suferinţe.
*	Stmbătă 7 Martie, se va reprezintă la Teatrul Naţional, pentru prima oară, drama Copiii părăsiţi, tn beneficiul simpaticului artist d. I. Petrescu.
*D-na Jana Xanto a dăruit comunei Dru-ineştl din judeţul Pulna.de care ţine şi moşia donatoarei, un teren In suprafaţă de 6 000 metri palraţ-, pentru construirea localului Primăriei şi a şcoalel din acea comună.
. * Ministerul deinterne a autorizat comuua Biloteştl din judeţul Putna ca să cumpere pe preţul de 3.050 lei, casele d-nel Z. Ni-colail, pentru primăria comunei.
*	Ministerul de interne a aprobat regulamentul pentru comerciul peştelui In oraşul Tecuci şi al fabricaţiunel de pline în comuna UrzicenI, Ialomiţa.
Pc banca ministerială — goală pînă acum, — stau d nil Sturdza, Ferichide, Pal-ladi, Ionel Brătianu şi An. Stolojan.
D. (I. A. Scorţescu intrepelează guvernul asupra suspendărei alegerei de la Huşi.
D D. Giani, preşedintele Camerei : Se va comunica guvernului.
Demislnnea vice-preşedinţilor
D. D. Giani întreabă Adunarea dacă doreşte a se rosti asupra demisiunea d-lor vice-preşedinţl Lasear şi Şendrea.
Voci: Da 1
Se pune la vot cu bile demisiunilor d-lul V. Lasear şl rezultatul este:
Votanţi.................132
Majoritate absolută • 67 Bile albe pentru • • • 84 » negre	contra •	48
Demisia d-lul V. Lasear a fost primită.
Se pune acum la vot demisiunea d-lul vice-preşedinte Şt Şendrea şi rezultatul votului este :
Votanţi.................126
Majoritate absolută • • 64 Bile albe pentru • • • 77 » negre contra • • 40 Demisiunea a fost primită.
*
* *
Se pune la vot cu bile dacă să se pro-ceadă imediat la alegerea nouilor vice-pre-şcdinţl, safl să se amine votarea pe mline. Rezultatul votului:
Votanţi	137
Majoritate absolută	69
Bile albe peutru	86
» negre contra 51 Aşa dar alegerea celor doul vice-preşedinţl se amină pe mline.
Interpelarea d-lnî Fleva
Se intră in ordinea zilei.
D. N. Fleva ureludu se la tribună, con tinuă cu desvoltarea interpelărel sale.
Corpurile Legiuitoare
tfîAMEBA DEPUTAŢILOR Sediu [a de la 3 JJMartie Orele 12 V*
La ora aceasta nu se mal găseşte absolut nici un loc In tribune. In deosebi tribunele publică şi a doamnelor sunt arhi-pline de public.
E de observat că dfe data aceasta nimeni n’a mal putut intra, tn nici o tribună, — a-fără de aceea a presei, bine înţeles, — de rit cu o arumitâ cartă eliberată de eh-s-torl sad prin bună voinţa agenţilor poliţieneşti.
La uşa tribunei publice, inspectorul Ot-nescu, comisarul Iliescu şi alţi 4-5hipo-comisari, indicau pe aceia cărora uşierii
trebuia să le libereze intrarea.
*
* *
In incinta Camerei sunt la ora aceasta, peste cincî-zecl \ie deputaţi, cari, slrînşl în grupe de cîte 10—15, discută cu animaţie.
Orele 12,45
Se aude gălăgie afară.
Mal mulţi reporteri parlamentari se grăbesc să alerge după informaţii : era mulţimea enormă care aşteptă să intre şi care se vedea nevoită să rămlnă afară din cauza marelui număr de agenţi comunali şi poliţieneşti cu cari oamenii guvernului înţesase tribunele încă de pe Ia orele 12.
Ora 1
Băncile sunt aproape p'ine de deputaţi ; nici un ministru însă nu şi a făcut apariţia.
D. Coco Dimitres u-laşi trece din bancă în bancă şi adresează cîte un cuvînt amabil la mal mulţi deputaţi; se vede că-şl pregăteşte terenul pentru alegerea de vice-preşedinte al Adunărel. Ora 1.20
D. Fleva îşi face apariţia. Tribunul are o figură radioasă şi priveşte cu satisfacţie spre marele număr de public care s’a grăbit a veni să-I asculte.
I)-sa e imediat înconjurat de deputaţii flevişt! şi aurelianiştî prezenţi.
Ora 1SU
Banca minislerială pustie; nici un ministru nu şi-a arătat faţa In Cameră. Lucru ciudat: lipsesc de asemenea mal toţi aure-lianiştil fruntaşi.
La un moment dat se răspindeşte zgomotul că atit miniştrii cit şi căpeteniile aure-lianiste sunt In camera preşedintelui consiliului, unde se ocupă cu aranjarea Bigului.
Zărind pe d. G. A. Scorţescu, l’am Întrebat:
—	Ce s’aude: iarăşi tratăil?
—	Doamne fereşte!
—	Atunci cum se explică faptul că la o oră aşa de înaintată nu se arată In Cameră nici miniştrii, nici d-nil Aurelian, Lasear, Şendrea, etc. ?
—	N’aveţl frică! Toiul e aranjat. Aure-lianiştil sunt hutărlţl de astă dată să ducă lupta pînă la capăt.
Nu e mal puţin adevărat — continuă d. Scorţescu—că este o propunere din partea a vre-o 20 guvernamentali a se ţine o şedinţă secretă, la care să fie poftiţi şi senatorii. La această propunere nu ne-am putea opune, de oarece ori-ce încercare din partea noastră, ar fi zadarnică.
Orele 2
Banca ministerială tot goală. De asemenea şi incinta e văduvă de fruntaşii grupă-rel de la Drapelul
Iu şfirşif, la orele 2 şi’5, d. Pulladi apare, avlud la braţ pe d. C. Nacu. Zappa. De ase menea şi dintre drapcîiştl lşl arară figura! fi- G. Dem. Teodores u.
Orele 2 şl IO min.
b- D. Giani ocupă fotoliul preşidenţial. Răspund la apelul nominal 138 deputaţi. Miniştrii încep sa se arate unul cîte unul. Tot ast-fel şi şefii drapoliştilor.
SENATUL
Şedinţa de la & JfMariie
Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub pre-şedinţa d lui N. Ganea.
Prezenţi 84 d-nl .Senatori.
Pe banca ministerială d. general Berendel.
Se fac formalităţi'e obiclauite.
D. Vaier ian Ursianu repetă din noii cererea făcută erl, pentru a i se înainta dosarele alegerei de la IiuşI, voind a adresa o interpelare guvernului.
Biuroul ia act.
Se intră ia ordinea zilei.
S natul se ocupă cu indigenate.
In urina cererel d-lul senator Micescu se votează recunoaşterea de cetăţean romln a d lor Virgil Lupescu şi N. B îozău, profesori la liceul din Piteşti.
La orele 3 Senatul se descomplectează şi şedinţa se ridică.
E un rls general tn tot oraşul de acest caraghiosllc colectivist, cu atit mal mult că şcenele de azi sunt numai Începutul altor lucurcituil cari trebue-tc să urmeze.
De sigur că d. C. Plesnilă şi puţiuil săi devotaţi se vor retrage din consilia pentru a provoca dizolvarea consiliului şi alte îa-curcăturl.
Sorţii de izblndă al candidaturel d-lul G. Panu la Senat, cresc, căci lumea e sătulă de caraghioşii colectivişti şi dezgustul e zugrăvit pe feţele tuturor.
Iris.
Consiliul comunal din Ploeştl este des-compledat şi urmează să fie In curînd disolvat.
D-nil C. T. Gregoresru, M. Slănescu, G. C. Dobrescu, ludorică lonescu şi Ghiţă lonescu, consilieri comunali, şi-au dat erl demisiunile.
Prin demisiunile anterioare ale d-lor M. Nicolau şi Steriaie, şi prin moartea Iul Radu Stanian şi Gli. lonescu, consiliul comunal nu se mai compune de cit din şease membri.
Majoritatea consilierilor comunali din Roşiori şi-a dat telegrafic demisiunea, drept protestare în contra prefectului judeţului, d Chinte8cu.
D. Lasear Catargiu, veneratul şef al partidului conservator, va pleca Vineri seara la Galaţi.
Iată textul interpelărel ce d. G. A. Scorţescu a anunţat bâncel ministeriale cu privire la suspendarea alegerei de la Huşi:
Am onoare a interpela pe d-nil mi niştril de justiţie şi interne asupra unul fapt grav petrecut cu ocazia alegerilor din 1 Martie curent pentru un loc vacant de senator la colegiul 1 senatorial de Fălciii, fapt care a zădărnicit aceste alegeri.
Întreb pe d-nil miniştri de justiţie şi nterne ce măsuri au luat în contra primarului de Huşi care a refuzat serviciile sale d-lul preşedinte al alegerei, refuzîndu-l lista alegătorilor spre a putea proceda la alegeri, fapt care cade sub prescripţiile articolului 116 din legea electorală.
Azi s’a distribuit la Cameră raportul
alegere cu lista nouă. Răspund alţi 20 de
alegători cerlnd ca alegerea să se facă cu lista veche.
*
* *
D. Glieorghiu Parpalea aduce o listă veche şi o prezintă prezidentului. Acesta întreabă pe alegătorii din safb, Intre care era şi primarul, da--ă recunosc că aceasta e lista veche. Primarul răspunde că n’o
I>e închiriat
fie la 23 Aprilie lSfiS
Iu Constanţa Vila decedatului general I. Em. Eiorescu.
In Ilnouretgtl Casele din str. Soarelui No. 87 Două etage curte singură, interior luxos.
Casele din Strada Numa Poni-
recunoaşte.
Atunci Parpalea îl apostrofează, certndu I	^	^
Înapoi francul pentru li) ta care i-o vîndu-se I pHiu 1, colţ CU Stradele Fîutî-cu cîte-va minute mal înainte ca autentică. | neî ^ Neptuil> şapte camere, Cur
Alegătorii poliţieneşti cearcă să facă un protest contra prezidentului care nu procedează la operaţie, aşteptlnd lista veche.
Nu iscălesc acest protest de cit 4 şi de aceea pentru a nu se face ridicull, nici nu mal prezintă preşedintelui acest protest. Alţi 20 de alegători prezintă un protest contra primarului care refuză să dea lista.
**«
Prezidentul face proces verbal de închiderea operaţiunilor orele 10
Alegătorii ‘ poliţişti aii telegrafiat d ini Mîndru, procuror-genera), cerlnd darea In judecată a preşedintelui Cantacuzino, pen* tru că n a procedat la alege e ăl p	I gituaU	apa Bistriţa, avînd patru perechi
la un moment da» sar h exprimat . «Nn- I tr(J d(J măcjaat. Toate situate iu judeţul mal la Huşi se pot intlmpla lucruri de a- 1 ' ceste», ceea ce ar constitui după reclamanţi, un ultraj la adresa oraşului repreziotat prin
te singura.
Doritorii se vor adresa la Avocatul N. A. PAPADAT, 14 Strada Modei, Bucureşti.________________________
Se vinde pentru eşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădureni. 830 fălci, pă-mînt arabil, fineţuri şi acarete tn bună stare la 30 km. de gara BicăO.
2)	Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pămint de arătură, fineţe, iaraeşe, păduri şi «carete In zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni.
3)	Moara din comuna Letca lingă Bacău,
primar şi la adresa alegătorilor reprezintaţl prin prefect.
Alţi 20 de alegători, aO dat în judecată pe primarul Triandafil.
Prefectul, în timpul discuţiei a telegrafiat ministrului de justiţie. D. Pallade a răspuns pe Ia orele 12 «mergeţi înainte eulis-tele noul».
V
OLTUE INFORMAţIUi
Azi, împlinindu-se cele 10 sile de apel şi nevoind să usese de dreptul de apel, d. N. Filipescu a mers la d. prim-procuror şi i-a înmînat o petiţie prin care îi cere a-î libera mandatul de depunere.
IHind încă cite-va formalităţi judecătoreşti de împlinit, s’a convenit asupra silei, din chiar sap-tămîna aceasta, cînd d. Filipescu se va constitui prizonier.
UN SCANDAI COLECTIVIST
(De la corespondentul nostru special)
Alegerea primarului diu Galaţi
E?te cunoscut faptul demisiouărel primarului Const. G. Plesnilă.
Nevroind sâ’şl retragă candidatura de la S nat, ministrul de interne i-a adresat telegrafie un blam, în urma căruia d. C. Ples nilă a demisionat din demnitatea de primar. Demisia i-a fost primită, iar pentru azi Lunl2 Martie, orele 5 p. m. consiliu! co munal a fost convocat să aleagă un nod primar.
Tare de sprijinul consilierilor comunali, d. C. Plesnilă vroia să se aleagă din nod primar.
Zece din consilierii comunali s’ad adunat Stmbătă seara şi s’ad legat prin jurămînt să realeagă pe d. C. Plesni’ă ca un act demonstrativ contra guvernului, dar mal ales
contra administraţiei locale.
*
* * . . De altă parte nici prefectul, deputaţii şi
senatorii nu s’ad lăsat mal pe jos. El s’ad pus pe capul d lui C. Ţincu, farmacist, consilier comunal din majoritatea d-lul C. Ples-nilă, şi 1-ad făcut să primească ingratul rol de trădător, In schimbul demnităţel de primar.
Majoritatea d-lul C. Plesnilă s’a evaporat ca prin minune.
*
* *
Azi la 5 ore consiliul comunal a proce dat la alegerea de primar, de unde d. C. Plesnilă se credea sigur de reuşită şi se pregătea să braveze administraţia judeţului şi pe deputaţi; primul scrutin dă 6 voturi d-lul C. Plesnilă, alte 6 voturi le întruneşte d. C. Ţincu, iar un vot se găseşte alb. Participad la vot 13 consilieri din numărul total de 14; lipsea d. H tr.Neniţeseu, dus după afaceri In Capitală.
Acest rezultat neaşteptat surprinde pe toată lumea. Intre cel d’intlid d. C. Plesnită şi fidelii rămaşi sunt prăpădiţi.
Vestea eşecului se răspindeşte In oraş ; public numeros se îndreaptă spre primărie şi In acest timp sala şedinţelor consiliului se umple de lume.
*
♦ *
Şedinţa se suspendase pentru o nouă consfătuire. După o oră consilierii reintră In şedinţă, se repetă scrutinul şi d. C. Ţincu este ales cu 7 voturi contra 6, date d-lul C. Plesnilă.
Ast-fel d. C. Plesnilă a căzut la primărie * *
Procesul abatelui Moriseau se va judeca la 10 Martie Înaintea Curţii cu juraţi diu Iaşi.
Acusarea va fi susţinută de către procurorul general Mlndru şi primul procuror Istrati. /	.
Apărarea va fi susţinută de către d-nil Teke lonescu, A. Bădărăă, P. Missir, etc.
Primim următoarea copie după o telegramă trimisă din Giurgiu d-lul N. Fi-pescu:
Mîndrie a neamului Romînesc, (jlorie a partididuî conservator, primeşte admiraţiunea noastră. Ne-am obişnuit să vedem în tine
comitetului delegaţilor asupra proectu- pe ^ cej mai qeneros şi brav al lui modificator al legel pentru construi- 1 ^	^	...
petre BacţO.
Pentru inforrnaţiunl a se adresa la doamna VI arin Tb. Hanntz la Galaţi STR. CUZA-VODA. No. 20._________________
MARELE MAGASIN
CU
încălţăminte de lcx
LA LUMEA ELEGANTĂ11
70. — Calea Tletorlei. — 70
Vis-n-vlM «Ie Tealirul Naţional
Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga. Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşo î sunt farte călduroşl, presentînd avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitala, cuaceastă calitate, şi viudem marfa cu preţuri cît se poate de avantagioase.
Mal recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, in toate culorile.	.	,
Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A I» Costa, din Paris, şi, ca reclamă am pus în vinzare ghete de ghems, foarte solide, pentru dame*, cu preţul de la 12 !e! în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei in sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de la 16 lei în sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de lae rusesc, de la 20 lei înjsus.
Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne
rea şi exploatarea căitor ferate de interes local.
Agenţia romînă ne comunică următoarea telegramă:
Berlin, 2 Martie.—Convenţiunea privitoare la împrumutul de renlă romînă amortisabilă îti aur 4 la sută, de 180.000 000 fr. sau 145 800.000 mărci, 8’a încheiat cu Disconto GesellseJiaft, S. Bleichroder, N. A. Rols hild şi fiii, Com-ptoir Naţional d’Escompte de Paris, Banque de Paris et des Pays-Bas, Banca Naţională a Romîniei şi Banca generală romînă.
Subscripţia la noul împrumut se va face în\Germania,\înRomînia, în Francia, în Belgia şi în Olanda.
Scandalul de la Huşi
Asupra scandaloasei suspendări a alege-rel de la Huşi, ziarul ieşan Opinia dă următoarele interesante amănunte:
Neruşinarea colectivistă nu mal are nici o margine. De şi legea electorală a dat Iii puterea magistraţilor inamovibili, conducerea operaţiuuilor electorale, totuşi prefecţii şi primarii colectivişti In earcă a se substitui legilor şi organelor însărcinate de lege. I ■ _
Prefectul de Huşi, fostul doctor de la Ră-ducănenl, conformîndu se tiadiţii'or partidului a cercat în alegerea de senator de erl, să-şi impue bunul săfl.
Cînd s’a fixat data alegerei pentru colegiul I de Senat din FălciO, listele nouă erafl In cnrs de lucrare. D. Muuteanu ştiind că pe candidatul săft Îl aşteaptă o cădere sigură, a recurs la următoarea stratagemă:
A dat ordin primarului să-I fabrice nişte liste ad hoe, în vederea candidaturel d-lul Nicorescu. Primarul Triandafil nici o dată nu s’a pus de pricină cu prefectul, or cine ar fi el şi de ori-ce culoare politică ar fi. A şters sub felul de pretexte pe mulţi din cel despre cari era sigur că -vor vota pentru candidatul opoziţiei.
*
* * .
Răreînea ca lista ast-fel fabricată s’o impue prefectul biuroulul. Pentru aceasta ar fi trebuit complicitatea magistralului prezident. D. Munteanu a avut un moment această ilusie. Se vede că d-sa nu cunoaşte Curtea din Iaşi.
De şi listele electorale nu suut perma-
I acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-ţăreî. Duşmanii au cautat sa vn- J matoriI de marfă bună, Să cumpere de la noi,
tunece gloria ta, dar tu i-ai în-frînat, i-aî redus la ceea ce sunt.
Condamnarea ta adaogă la gloria ta. Apari din ce în ce mai mare.
Noi te salutăm şi te urmăm pretutindeni, cu dragostea şi devotamentul cetăţeanului onest şi liber.
M. Urlioi, Parisianu, avocat, D. Ca-lianu, Al. Micules:u, A. Panasescu, fraţii Marinescu, A. Pou'opouio, Ef. Mi-culescu, Glieorghiu, Chr. Lăzăres^u,
V. Nanu, M. lonescu, Margaritopulo.
SPECTACOLE
Grand Etablissement Hugp. — Marţi 3
Martie. COCHER.!!jChez Hugo au bal masiţ e.
Dr. Pompiliu
Medic al EFORIEI SPITALELOR s'a mutat în
Strada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 ConsultaţiunI în toate zilele de la 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m.
MercurI şi Vineri, consultaţiunl gratuite pentru săraci la aceleaşi ore.___
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publfcaţiane
' D-nul Pascale H. Dubriadi, comerciant din T. Măgurele, a făcut cerere la acest Minist ter, pentru schimbarea numelui său patronimic de «Dobriadi» tn acela de «Dobrişanu4 spre a se numi «Pascale H. Dobrişanu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoz ţiune în termenul prevă-znt de aliniatul 2 al zisului articol._
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICATIIJNE
D-nul Ion Vasilescu, adjunct, la intendenţa divisiel I de infanterie din Turnu-Severin, a făcut cerere la acest Minister pentru a dăogirea la numele sătî patrimonic de Vasilescu Ion a celui de «Cârstocea» spre a se
nente, pentru că se revizuesc în fie care an -I numi «Vasilescu Cărstocea». şi lista precedentă rămîue în vigoare, pînă 1	—1	n
ce cea nouă nu mal este impusă nici unei discuţiunl şi cu toate că există ultimul aliniat at art. 47 din legea electorală care zice «apelul atît în contra decisiunel consiliului comunal, cit şi In contra hotărîrel tribunalului este suspensiv de executare», totuşi primarul a trimes biuroulul lista nouă, a cărei execuţiune este suspendată prin apelurile pendinte la Tribunal.
♦
* *
Prezidentul biuroulul, d. consilier Matei Cantacuzino, a cerut secretarului provizor al biuro dul, care e un funcţionar al comunei, săi aducă lista veche, peni ru a trage după dlnsa la sorţi, membrii biuroulul. Pe cînd secretarul aducea lista, intervine primarul Triandafil şi alungă diu sala de vot pe sec ret ar eu listă cu tot.
Atunci prezidentul cere prin adresă for-
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.__
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicaliune
D-nul Ion Predescu din Bucureşti calea Moşilor No. 409 a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Predescu» în cel de «I. Stă-nescu» s.ire a se numi «Ion I. Slănescu».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul pre vă! zut de aliniatul 2 al zisului articol.
nwîă'prinmrui;^	| S’a pefdUt victoriei!*'2 cif/eoţoS
că comuna nu mai posedă o ast fel de listă, căci le-a desfiinţat după alcătuirea listelor noul. După acest răspuns se produce un mare tumult In sală. Cel 5 6 partizani al prefectului, cer prezidentului să procedeze la
chocholat, (cafenifi) picioarele scurte, urechile lungi, rasa basset (DachshîlundJ răspunde Ia numele de «Basset -. Persoana care l’a găsit e rugat a ’l aduce d-lul Spirescu, Strada Fran-clin No. 6, şi va primi o buuă recompensă.
asigurîndu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii rnagasinulul
«La Lumea Elegantă»
I. Tanoviceanu
Doctor in drept la Paris, Prof. universitar AVOCAT
S’a stabilit In Bucureşti, Strada Inocenţii No. 4 (Ungă Biserica Popa Rnsu). Orele de consultare 8 -10 a. m.
l>e yînzare
Casele din Strada Sfinţii Spiri-dou No. 49 sub Popa-Cliiţu, avînd curte mare şi grădină spaţioasă, suprafaţa 1800 M. P. Iratmvaiul la 10—15 paşi.
Puse la credit.__________________
mx Buveurs d’Eau de Viclty
Om suit combien l’eau minerale fran-caise de Viehy est precieuse contre Ies m iladies du foie et de l'estomuc, si nombreuses dans notre pays, le rhu-inatisme. la gravelle, le diabete, etc.
Le? sources de Viehy appartenant â l’Etat franţais qui portent Ies noms de Câtestins, Hdpitat et Granăe-Grilie sorit Ies meilleures et Ies plus connues.
II faut donc se garder des imitations et exiger toujours l’un de ces trois noms sur Ies etiquettes et Ies capsules des bouteilles. On est ainsi assure de boire de l’eau naturelle authenlique, embouteillee â Viehy, sous le contrele et la garanţie de l’Etat et supportant facilement le transport. Les noms CSlestins, Hâpital ou Grancie-Grute, sont. imprimes en lettres blanches sur fond noir dans le bas de 1 etiquelte.
De vinzare
MAHJEWjE EiUOitlIj
FOST CV IOV HUlSJiK
Se vinde în total saQ in loturi marele teren cu toate construcţiunile aflate pe el (fost Union Suisse) situat îu dosul Pasagiuhil Romtn şi Palatului Regal, avînd 4 faţade înlrd stradele : Cîmpineanu, Sf. Ionică. Zorilor şi Brezoianu. Suprafaţa totală este aproape 5000 metri pătraţi.
Venitul construeţiuuilor aflate actuatm uite variază între 22 000—25.000 lei anual, iar terenul liber de construcţii ara o suprafaţă de peste 2500 m. p.
Preţul pentru întreaga proprietate este de 400.000 (patru sute inii lai), şi se pode împărţi îu mal multe parcele ooprinse in trei mari loturi din cari : un singur Iot indivisibil cu toate construcţiunile de pe el situat Intre strada Cîmpineanu şi Sf. Ionică, avînd supra-aţa de 1650 m. p. cu preţul de 160 lei in. p. Lotul No. 2 pe stradi Sf. Ionică, colţ cu Zorilor, Avînd o suprafaţa de 1400 tn. p. divizat în parcele cu preţul de 90 şi 100 lei in. p. Lotul No. 3 pe strada Brezoianu divizat în parcele avînd o suprafaţă de peste 2000 m. p. cu preţul de 80 lei ni, p.
Pentru tratative şi orl-carl alte informaţiunl a se adresa la d. E. Dentett’escn-vţUre», proprietarul acestui imobil, în slrada Caroi I, No. 31 Bucureşti.
Se acordă înlesniri de plată.
De închiriat
Odăi mobilate cu lot confortul, de preferinţă pentru Celibatari.
A se adresa la Doamna Proprietară Frosa Stoianoviel, Strada Şlir-! bel-Vodă, 84.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
22
a. P. JACOBSEN
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- NIELS LYHNE -
Nu poţi să-ţi Închipui, Niels, cil de netrebnică mă simţeam, Închisă în camera mea de bolnavă, în care imaginaţia mea întărîtată peste măsură căuta să’şl reprezinte tărîmurile depărtate, vir-furile pline de zăpadă ale Alpilor pla-nînd peste lacurile de un albastru închis, fluviile de argint între colinele acoperite de vil, şi un lung lanţ de munţi pe care ruinele se înălţat! mal sus de cit culmea pădurilor... Şi apoi, să nu mal fii în stare să-ţi rechemi splendorile astea, să renunţi spre a începe din noă o clipă mal pe urmă fiind-că eprea cumplit să le zici un veşnic adio fără ca să te fi bucurat vre-o’dată de el... Să fii atrasă spre ele din toată puterea sufletului şi să te simţi în acelaşi timp alunecînd pjnă la pragul unei alte lumi, să fii pe acest prag şi să arunci înapoi, lungi priviri pline de regrete, împinsă însă fiind în acel necunoscut către care nimic dintine nu năzueşte!...
Niels, copilul met!, o să mă el cu tine
In gtnd, clnd ţi-o fi dat să contempli acele slendorl pe care ed nu voit! vedea nici o dată, nici o dată
PUngea.
li Niels voi s“k o mlngle făclcd planuri Îndrăzneţe : puţin mal tîrzio, clnd ea va fi mal bine, el va merge în oraş ca să întrebe pe doctor care de sigur avea să-l îndemne să călătorească.
Numea oameni pe care schimbarea de loc II vindicaseră cu desăvîrşire; făcea itinerare, promitea să i’nvălue bine, vorbea de scurtele poposurl pe care avea să le facă la început, de jurnalul pe care avea să-l ţie.
Pe tonul acesta continuă în toate serile şi-n zilele următoare. Ea zimbea a-uzindu-I proiectele ca de nişte visuri hazlii şi el se bucura văzind o convingere că această călătorie n’avea să se facă nici o dată.
După sfatul doctorului, Niels se ocupă cu toate acestea de preparative. Ea îl lăsa să ia toate dispoziţiunile, să hotărască ziua plecărel, sigură că avea să intervie ceva care trebuia să-I răstoarne planurile. Iar cînd mal rămase numai un mic număr de zile care îl despărţea de ziua plecărel şi cînd fratele săQ mal mic care trebuia să Îngrijească de moşie în lipsa lui, sosi, ea începu să se îndoiască şi să grăbească preparativele de teamă ca piedica să nu s’arate în ultimul moment.
In sfîrşit plecară.
Intlia zi rămase nervoasă, agitată de o rămăşiţă de nesiguranţă; du înţelese că mergea către splendorile atît de
mult visate, de cit atunci clnd această primă zi trecuse cu bine. O bucurie febrilă o apucă, şi cele mal mici cuvinte ale sale trădat! nerăbdătoarea aşteptare a tot ceea ce II era destinat.
Dar aceste mari privelişti clnd putu în sflrşit să le admire nu o transportară atît de puternic cit îşi Închipuise.
Dorea să meargă mal departe, tot mal departe, cu speranţa că v’a găşi un loc în care v’a recunoaşte acel univers visat de ea şi care pe măsură ce o urmărea se desbrăca de lumina magică cu care ea o învestmîntase, ară-tîndu-se privirilor sale desamăgite lumina soarelui obicinuit.
Cercetările el nu fură răsplătite; anul trecea, se grăbiră să meargă la Clila-rens pe care-1 destinase doctorul lor spre a petrece iarna. O ultimă scîntee de speranţă atrăgea către acest loc sufletul sleit; nu era oare acesta Chlarens cîntat de Rousseau, paradisul Juliel?
Se aşezară acolo dar zadarnic, iarna îşi opri suflarea rece. In van se făcu foarte blîndă căci nu putu să Împiedice răul care o rodea.
Primă-vara veni la rîndul săti triumfătoare, aducînd evanghelia noutăţel, dar şi ea lăsă pe bolnavă să se ofilească şi să se stingă.
Această putere tînără care strălucea în atmosferă şi în lumină, şi ţîşnea din pămînt, nu putea să pâtrunză in vinele el spre a o sili să-şi amestece vocea în marele cor al veseliei. Era osîndilă să se topească fiind-că visul său din urmă
Întrezărit In umbra liniştită a căminului, ca nişte zori strălucitori, i-adusese numai desamăgirl. Şi Înţelese că se In-tîmpla aşa fiind-că visase culori pe cari viaţa nu Ie produce şi o frumuseţe pe care pămlntul n’a purlat-o nici odată. Dar regretele sale, departe de a o potoli, continuau să o mistue ca un foc domol.
împrejurul el floricelele salutat! venirea primăverii.
Sutimi de pîrîiaşe săreaă sglobil din vîrful muntelui în‘vale ca să vestească noul ano-timp, dar ajungeaţi prea tîrziil, căci de-alungul drumului lor întîlneaQ ghiocel şi viorele cari le ziceaţi: «Noi ştim de mult vestea cea mare, o ştim mal nainte ca voi»...
... Asista Ia frumuseţea lucrurilor, cu inima plină de dorinţa unei frumuseţi neîndestulate. Cite înlr’o seară numai, clnd soarele se cobora după lungul şir de munţi al Savoilil şi clnd vîrfurile din cea-l’altă parte a Iacului păreaţi de sticlă opacă, şi că aQ absorbit lumina in păreţil lor stîncoşl, atunci numai natura o ţinea sub farmecul săQ. Ceaţa vinăt-gălbue a serii ascundea crestele depărtate ale Jurel; lacul, roşu ca o oglindă de aramă, flăcărele de aur, care brăsdati luciul acesta, păreaţi că se topeşte cu lumina cerului Sntr’o imensitate scînteetoare. Atunci numai regretele sale se potoleai! une-orl şi sufletul credea că a găsit ţărmul atît de dorit. * Pe măsură ce primă-vara trecea, d-na Lyhne slăbea mal mult; curînd nu mal putu să părăsească patul, dar moartea
nu o însp&iminta, din potrivă o chema cu nădejdea că se va găsi dincolo de mormînt in faţa frumuseţel desăvirşite, şi depline, al cărui glnd o chinuise toată viaţa.
Se lăsa să viseze că din sinul veclni-ciel amintirile el se vor întoarce către lucrurile frumoase întrevăzute in lumea trecătoare şi că atunci ea are să le înţeleagă mal bine.
Muri, şi Niels o ’ngropă în cimitirul din Chlarens în care se odihnesc morţi, din atîtea neamuri deosebite. Urne învăluite în zăbranic şi coloane zdrobite mal spun acolo în graiuri felurite aceleaşi cuvinte de jale şi fac pete albe pe închisa verdeaţă a chiparoşilor. Pe mal multe dintre rozele timpurii li se împrăştie petalele, la picioarele lor, adesea, viorele albâstresc pămlntul.
Fie-care piatră, fie-care colină se împodobeşte cu floarea iubită a lui Itous-seau căreia nici un cor nu-I egalează strălucitorul azur.
(Va urma)
Dr. Florea Simionescu
ConsuUafiunt pentru boale sifilitice
ora 8—10 a. m. şi 5—7 p. m.
7, — Strada Venera, — 7
D-na Alexandrina Constanti-nescu a perdut zilele acestea mal multe acte de moştenire. Persnana care le-a găsit este rugată să Ie aducă în Strada Gogoşi No. 1, şi va primi în schimb o bună recompensă.
CÂMPULUNG
FABRICI DE FAR ALB
iisr
JUDEŢUL MUSCEL
VAR ALB CRAS «f,*"”™ VAR STINS VAR HIDRAULIC CIMENT şi IPSOS
COMENZILE SE PBIHESC:
In Bucureşti, la: Biuroul nostru, Calea Gr ivi fel, „ II-t fier nard *f* Co., Cri vi tel, 09, „ „ losif Buneseu,	„
şi la B-nul Iosif Ione&cu, Ha car.
MINERAL*
^TOMAC,meCĂILOR ufflNÂR?|| Anemie, Gastralgif,Diabetâ! Dispepsie,cho
PENTRU CALITĂŢILE . , ^ilTINATE şi ia
SUNT RECOMANDATE*®^^.—^
DE CĂTRE SOMITĂTILE^^*^ '
Mi.DICALEÎN BOLELE
Efi'rte gazo'sd şi plăcută la ii.., amestecată sau'nu,cu ori-ce băuturi,.
La Tipografia EPOCA se află de rîn-■are hîrtie maculatură cu 50 bani kil
Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
EMii sfiiVhi fiii
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SlkNEJICNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ffiASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£*
un‘păhărel face’acelas efectua
o STICLĂ ÎNTREABĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE 51 DROCUERIILE DIN ŢARĂ.
HAMPABNE DOYEN & C Reinis
Bepresentant pentru România A, F’eldmann, Bucureşti.
Vechia şi renumita
Fabrică deTrăsurl
H. X. RIEBER
S’A MUTAT IN
btr. Romnlus, No. 11
Local cu ATELIERE mari, spe ciale, penlru a corespunde întinde-rel ce a luat fabrica mea.
Prevăzlndu-mă cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, sunt In măsură a efectua orl-ce comande de Tr&gnrf
Cupeuri
Cabriolete
BreacurI, etc. după cele mal noul modele, riva-liztnd cu produsele similare din streinătate.
O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a-uua la dispo-siţia onor. clienţi.
i | Ţuică de Florica
‘ | Lacrima * de Prune
U Ţuica de Goleşti
t
(Marca de Comeroiu este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica est© fabricată din prune; singură ne* vătămatăre sănătăţei; cel mai bun apetissant.
IVix trebuie să, lipsească, din nici o casă
Mare Depozit la'g-ara Goleşti
Cererile pentru en prom ea ee attreeeue ta * ______JOV ii. MĂnVM.BSCU, - PUe^tl.	*
Prima $ămfnţăi»ie It o infim
Bucureşti, Strada Carol Xo. 93.
Recomandă: Seminţele nou venite, aduse de la grinarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut in 29 de ani. Recomand- ll,clERSÎA» qualitate superioară, cu certificate.
' GAZON, calitatea cea mal grea de 28 libre, etc.
— DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ —
Catalogul se trimete giatis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca Sn anii trecuţi.
Cu toată stima
FRIDR1CH PILDNER SJ2E
!! BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
CAPSULE
cu capaivat de sada-salol şi sântul
Nici unul din antiblenoragicele existente pină acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiunei» substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat in tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul noii şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complecta şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noii medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scnrsorl, (sculament) noi şi vechi atît la bărbaţi cit şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Preţnl unei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule ss recomandă cu succes Injecţia santaiina. Preţul unul ilacon Iei 2.50.
Depozitul general: Farmacia MIHAIL STOENESCU Strada Mihal Vodă, No. 55, Bucureşti. De vînzare la principalele farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra uuuî mandat poştal.
I
buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la
BREAZU
IAŞI
Autorisată, de Stat.
Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894.
Recomandata cu preferinţa de D. nii Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai
APA MINERALA DE BREAZU
Care se găseste la toti vanzatorTde ape minerale din tară.
y	v	»
Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Dcposit general: Fraţii Kdnya Jasl.
U
Tipogafia „epoca M execută tot felul
de lucrări atingâtoare de această artă.
I Societate Romînă de Asigurări Generale
Bbbaila
Capital Social, lei 3,000,000 deplin rrfr.njl,—Ftttid de organizare 300,000
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE i
Preşedinte, ItlHITRlE A. STlîRDZA. rict-preţedinp: Alexandru marghiloman Nicalae V, Ferica.
MEMBRII CONSILIERI
Tactic Ana.ta.ln, Deputat, mare proprietar,
TeoBOln.
O. AH.an, Preşedintele Camerei de Oomerolâ
Bncnresol.
t'oinimilurnl Mareo Beeeo, Directorul «o-oiet&ţ-ll -AsBlonrazlont Generali., membru al Institutului d'aotaarl din Londra, eto. etc. Maurletn Blank, Şeful oaael de banei Mar-morosch Blank & Oo., Bnonreţtl.
T. tlaruevall, mare oomerolant armator, tn Brăila.
Coiixlnulln H. Codaş, Deputat, Advocat, Brăila.
Adolir IrfllliK, Oonaul German, Brăila. IMreetor, HCOO ASCOLI.
Ermano Gentilii, Dlreotorul General al Primei Societăţi anatrlaoe de Asigurări Generale oontra Accidentelor, eto., eto.
C'barle. ftlrlnuncr, Dirigintele ramurel de transport la Societatea A.louraaloni Generali,
»ltlorlo B. M end t, Şeful Oaselor L. Mendt Co.
Fratelll B. Slendl, mare oomerolant arma* tor, Brlila.
Kdinondo Rlchettl, Secretarul general al Soolet, «Asslourazlonl Generali*, Trlest.
Colonel ©. Hoftnovau, mare propr., Roanov.
Zamfir ZamllruMCu, mare propr., Brăila.
Paul RoCtenherg dr Co., Şeful oaie! de banc! Bottenberg & Oo. Brăila.
Sub-director, D. Gerocovioi.
l
Societate Romîuă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condifiunl liberale şi avantagioase în contra daunelor de:
M X < ’i: x »P M l	w
G B IX MM M X A
TU A X S PO BT pe apă (Fluvial şi Maritim) pi pe uscat.
Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor In ramura după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile.
MHHKCŢM răfii.
N.B. — Pentru orl-ce informaţiiul a se adresa la sediul Societăţel, tn Brăila, şi la toate sucursalele din ţară.
Tipografia „EP0CA“ execută orl-ce lucrări atingâtoare de această artă.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă ţi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
PAPIER FAYARD et BLAYN
Hai mult de l/* de secol succes proclamă supeno' i&tea sa in tratamentul de guturai, iritaţiunei peptulul, I «fluenţa, dureri reumatismale* scrlntlturl, răni, vărsături, bătături^—Topic excelent contra bătăturilor
MEDICAMENT PHONPHATIC
IX de VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile ae: ebdiiitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şi în t6te farmaciile
VAR HIDRAULIC
Calitate Superioara
DII FABRICA
i Ernest Manoel & Obled
DIN
COMARNIC
Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toată ţara
T. ZWEIFEL
IIIKURF^TI	IAŞI
Catea Boşilor, 91. Strada Bitropotiel, 9. O A Ia AŢI, Strada Kgali ţaţei, 46.	-
SOBE
MEIDÎNGER, PABIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano)
mm
încălzire CU COKS, ClRBUNl DE piatra si lemne Maşini de Bucate MOBILE PTC FIER
Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf lalomon
DCPOSIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOBITE IN PROVINCIE;
Iaşî, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrach© Anâreescu & Fii, str. Lipscmi.
B,,cure*"-	■>	-,,ti