SERIA II.—AMIL IV, No. 701. >r~ LTi » V Ediţia a treia num Arului o bani ‘ A lifP.XAJtEll'TEWjK încep la 1 şl 15 ale fîe-cârei luni şl se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judece şi streinătate prin mandate poştale Un an in tară 30 lei; în streinătate 50 lei Jjase luni ... 15 » » „ 25 > Trei luni . . . 8 » » > 13 * Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ IlEtPACŢIA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 TEEEEOIV MARŢI, 3 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI A MWCIimiIjE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile in această campanie, guvernul va eşi slăbit şi d. Cantacnzino nimicit. FIASCO CONVERSIUNE! Duplicitatea colectivistă nu are margini. l’n lucru, pe care mal alaltă-erl nu ni-1 puteam explica, astâ-zl, în urma unei indiscreţii a ziarului guvernamental-oficios LTndependance, el devine clar. lată de ce evorba. Voinţa Naţională a dat cea d’intîiu darea de seamă de economia budgetului pe anul 1898—99, Înainte ca acest budget să fie măcar depus pe biuioul Camerei. Informaţiile el, evident că plecafi de la cel mal sigur izvor. Voinţa afirma că sporul de şeapte milioane al noului budget este perfect acoperit. Intre alte resurse, ea declara şi pe aceea de I '/a milion care va rezulta din conversiunea cunoscută, chiar dacă termenul de amortizare al rentei amor tibile nu se va prelungi. Era clar, era categoric. Abia cite-va zile trecură şi, spre marea noastră surprindere, vedem pe faimosul Dogu, financiarul partidului, făcind declaraţii categorice in Cameră cum că conversiunea nu se face ţie loc în scop de acoperire a golu ui budgetar. Acelaşi Gogii, mal alaltă-erl a reînoit, cu oare-care insolenţă, chiar, această declaraţie la Senat. Chiar din partea Iul Gogu, care nu ştie ce e scrupul cînd e vorba de a lăuda partidul, îndrăzneala în a minţi ni s’a părut prea mare, cu atit mal mult, cu elf lucru era uşor de controlat. Ce să fie aceasla? ne întrebam. Cum că era ceva la mijloc, lucru era sigur. Dar ce era? lata ce ne munceam a ghici. El bine! TIIndăpendance ne-a dat Slmbătă cheia enigmei. Iată In adevăr ce notiţă dă oficioasa. Ci; im in ziarul francez : «Negocierile începute tul re d. Gogu «Cnntacu/.ino, ministru de finanţe, şi societatea Disconto-Gesellschaft de la Ber-«lin, în vederea conversiunel a unei părţi din datoria publică, sunt aproape de «a izbuti». Mai întîiu se va face conversiunea obligaţiilor rurale G°/0 şi a rentei per-«pelue 5°/0 din 1875. Henfa amortizabilă va fi convertită mai tir- «zlfi, cîwd cursurile vor fi mal favo- «r abile /» Acum Înţelegem, faimosul Gogu a suferit un fiasco de clasa întîiG. Acest genii! financiar îs! propusese să convertească: Renla perpetuă 5°/»...... 30.292.000 Obligaţii rurale 0°/0.... 27.416.000 Renta amortizabile 5»/, 1881 — 18K8.................... 396.000.000 Total • 453.708.000 Din această conversiune, Gogu spera pentru anul acesta chiar să capete un beneficiu de 7—8 milioane. Cînd, de o dată, ce vedem? Vedem că Gogu este nevoit să convertească numai cele două d’întîifl împrumuturi în valoare de 57.000.000, iar conversiunea marelui împrumut în sumă de aproape 400 000.000 să o amîne pentru calendele greceşti. \ a zică tot scandalul, toată lauda, tot lirismul şi toate lacrimele de bucurie s afl vărsat pentru conversiunea a 57 de milioane! In asemenea condiţii, evident că conversiunea nu poate servi ca mijloc de echilibrare bugetară ! Căci ce beneficiul sensibil poate produce conversiunea unei sume aşa de mici ! Speranţa, marea speranţă era în convertirea rentei amortizabile în valoare de 400.000.000 în cifre rotunde. De acolo se spera beneficii cu cari să se acopere golul bugetar. Din nenorocire pentru Gogu, conversiunea acelui împrumut nu se poate face, din cauza... cursului nefavorabil! Ea este amînată ! D apoi, iubite Gogu, în acest caz, nu al făcut nimic! In acest caz, fiasco d-tale este patent. Căci nu uita că al vorbit în Parlament de această conversiune, ca de ceva care are a se realiza imediat. Şi acum înţelegem perfect de ce te păzeai ca de loc a spune termenul de prelungire şi cota conversiuneî. Te adăposteai, politicianule, în dosul secretului operaţiilor financiare! In realitate, chiar dacă al fi voit să precizezi, nu puteai, de vreme ce din tratativele urmate cu bancherii, rezultase neputinţa de a face conversiunea celei mal însemnate datorii! Ceva mal mult, suntem în drept a crede că aşa numita operaţie de conversiune, a lansat-o faimosul Gogu, în scop de a putea mal uşor contracta un nofl împrumut, Împrumutul de 75 000.000 pentru a fi în stare să retragă din circulaţie o parte din datoria flotantă, făcută de colectivişti sub numirea de bonuri de tezaur, de care s’a vorbit atita In adevăr, iată ce mal cilim în no tiţa din L’lnddpendance : «Cu această ocazie, guvernul va rea-«Iiza tot prin casa Disconto-Gesellschaft «un împrumut de 75 000.000 pentru a «stinge datoria bonurilor de tezaur şi «a acoperi lucrările în curs de execuţie !» De aslă dată nu se zăresc numai vîr-ful urechilor, ci urechile, ba chiar animalul întreg! lată cum politicianul de la finanţe s’a încercat să mistifice lumea. In Parlament, d. L. Catargiu l’a in ţeles şi l’a demascat. Acestea le spunem pentru a arăta duplicitatea ministrului de finanţe. Cum că d. Gogu va reuşi mal tirzifl, poate, să facă conversiunea aceasta este altă chestiune. OrI-ce guvern poate face conversiunea. ---------■ —m -------- SENATOR CE SI EA De teama alegerilor, guvirnul nu declară vacante co'egide electorale lipsite de mandatarii lor. Timp de mai multe luni, nu s’a proclamat vacant colegiul 1 de senator de Fâlciu, deşi reprezintantul acelui colegiu era pus legalmente sub tutelă. Acum de curîni, d. doctor Butărescu, alesul colegiului I de Senat din Brăila, îşi de.te demisia. Senatul tl respinge demisia. D. Butărescu îşi retnoieşte demi-siunea, care încă o dată se respinge. D. Butărescu îşi va trimite demisia o a treia oare şi şl-o va reînoi mereu. De frica însă, a corpului electoral, Senatul nu va declara colegiul vacant. Noi ştiam că Senatul actual e un loc rău famat, nu ştiam însă că e o puşcărie din care nu poţi eşi pînă la împlinirea osîndei de 4 an*. CAMPANIA IN contra d-luî Gogu Cantacuzino O provocare Îndrăzneaţă. — ob-strncţlnnea tn contra budgetului.— Campania de tntrnntrl publice. O provocare Îndrăzneaţă Provocarea îndrăzneaţă a d-lul Gogu Cantacuzino, reprobată de o mare parte din majoritate, a produs o indignare atît de mare în cercurile drapelisto-fleviste, în cit chiar şi cel mal nehotărîţl dintr'înşil aii adoptat modul de a vedea al d-lor N. Fleva şi Em. Costinescu, cari de la început susţin că trebue începută campania cea mal energică de răsturnare în contra guvernului. Cinstea personală a fie-cărul drapelist fiind în joc, în urma apostrof el dlul Gogu Cantacuzino, coaliţia liberală a ridicat mănuşa ce i-s'a aruncat cu atita sfidare de d. Gogu Cantacuzino. Lupta începută Sîmbătă va continua şi azi, şi mîine, şi pînă în ziua închiderel sesiunel, cu înverşunare. Şi provocatorul fiind d. Gogu Cantacuzino,* întreaga campanie va fi îndreptată mal ales în contra d-sale. In linii generale, campania este deja ho-tărîtă. Obstrncţinnen tn contra budgetului Campania cea mal înverşunată se va face asupra budgetului. — D. Gogu Cantacuzino nu va avea bud getul! — spun Drapeliştil. Şi în adevăr, chiar în secţiunile Camerei se va începe obstrucţiunea cea mal înverşunată în contra proiectului de budget. Hotărtrea este ca secţiunile să nu termine pînă la 20 Martie,—cînd urmează negreşit să se închisă Camerele,—proiectul de budget. In ori ce caz, discuţiunea generală a budgetului nu se va putea începe înainte de 16 Martie. La discuţia generală, precum şi la discuţia budgetului fie-că rul minister în parte, obstrucţiunea va urma cu tot coi--tegiul el de amendamente şi voturi cu bile. Ast fel că în nici un caz proiectul de budget nu se va putea vota pînă la închiderea sesiunel. Aceste sunt rezultatele răutăţii d-lul Gogu Cantacuzino! Guvernul va fi nevoit să meargă în noul an bugetar, timp de trei luni, tot cn bud getele cele vechi. Dar nu numai Statul va suferi în urma insolenţei ministrului de flnance, ci şi Eforia Spitalelor Civile, Eforia Sf. Spiridon din Iaşi, etc. ah căror budgete urmează să se voteze pînă la 1 Aprilie. Campania de Întruniri publice Obstrucţiunea în contra proiectului de budget va fi presărată de o serie de interpelări ce se vor anunţa în fie-care si. In afară de lupta parlamentară, s’a adoptat şi propunerea d-lul N. Fleva pri vitoare la campania extra-parlamentară. Prima întrunire publică pe care o va convoca coaliţia liberală, se va ţine Dumineca viitoare la 6 Martie, in Capitală. La această întrunire vor lua cuvîntul toate căpeteniile coaliţiei. A doua întrunire vi fi la Iaşi. unde s’a proclamat programul liberal. Şi la această întrunire vor participa toţi fruntaşii drapeliştl şi fleviştl. Apoi vor urma întruniri in Ploeştl şi Ctaiova. SIMPTOME «RAVE Cind d. Fleva şî-a anunţat Miercuri inter-pi larea, guvernul a cerut zăgazul celor trei zile reglementare. Faptul acesta e fără precedent Iu analele pai lamentare, nu numai ale noastre, dar ale tuturor ţârilor. Din punct de vedere practic, ce nevoe are un guvern de pregătire cînd i se pune In discuţie politica sa generală? Nn cum-va guvernul d-lul Şturdza nu ştie ce a făcut şi ce fa< e, pe ce căi păşeşte şi unde vrea să ajungă ? Dar dacă din puuct de vedere practic nu se poate explica cererea de amlnare, ea e cu desăvîrşire inadmisibilă din punctul de vedere sl demnităţii. Cum! 1 se contestă unul guveru legitimitatea - căci ăsta e fondul interpelării d-lul Fleva, —i se aruncă în faţă că şi-a secat însăşi izvoarele puterii şi autorităţii sale, şi guvernul are nevoie de trei zile pentru ca să poată intra în discuţiunea unor asemeni acuzări ? Dar asta e ne mal pomenit; şi orl-care ar fi sflrşitul material al luptei încinse la Cameră, singur acest fapt ridică guvernului orl-ce autoritate morală, orl-ce prestigii!. Voturile inconştienţilor şi ale interesaţilor, ori cil de numeroase ar fi, nu vor putea Înăbuşi consecinţele morale ale «minării cerute de guvern, lată un prim simptom grav. După trei zile de pregătire — tntr’o chestiune ce nu suferea un minut de înflrziere— guvernul primeşte lupta, avtndu-şl toate trupele mobilizate. www.dacoromanica.ro In tot cursul şedinţei de Sîmbătă, dispo ziţiunea taberei guvernamentale a fost foarte războinică, dovadă scandalurile provocate de către majoritate. După ora 0, cînd regie mentar şedinţa era sfîrşitâ, guvernul şi partizanii reclamă cu zgomot şi obţin prin vot cu bile ca şedinţa să fie permanentă. Actul acesta de bravură era Intr’o curi oasă contrazicere cu fuga ruşinoasă de Miercuri, cînd guvernul s’a ascuns în dosul celor trei zile reglementare. Dar fanfaronada n’a ţinut mult; după un sfert de ceas, războinicii guvernamentali cari voiati să lupte toată noaptea, afl ridicat şi şedinţa. Şi—al douilea simptom grav—aii ridicat şedinţa nu pînă Luni, ci pînă Marţi. Şovăielile acestea, scandaloase, nedemne, nu pot fi de cit semnele exterioare ale unei situaţiunl disperate. CONDITIUNilE CONVERSIUNEÎ Cunoaştem acum conăiţiunile conversiunel. Titlurite 5°l0 se vor converti în titluri 4°j0 pe cursul de 91\. Prin urmare cursul real este de 90lj-i. D. Cantacuzino a declarat că nici o dată nu 8’a făcut o emisiune în con-diţiunl mal avantagioase, ceea ce de altminteri n’ar însemna nimic, căci efectele noastre aii avut necontenit un curs din ce în ce mal urcat. Totuşi dăm o desminţire d-lul Cantacuzino. Acum trei ani d. Filipescu a încheiat o convenţiune pentru convertirea a 80 de milioane de efecte ale primăriei Capitalei. Şi conversiunea, care acum să execută potrivit stipula-finilor acelei convenţiunl, s’a prevăzut a se face pe titluri 4 °/0 pe eursnl «le 95. Ut °lo pe cursul de 95 însemnează 4nio pe cursul de 91. D. Cantacuzino, după trei ani face conversiunea în condiţiunl mal puţin avantagioase de cit a făcut'o primăria cu mat mulţi ani înapoi. SCANDALUIJE_LA SENAT Ceea ce s’a petrecut Sîmbătă la Senat arată că regimul liberal a putrezit cu desăvîrşire. Unul din vice-preşedinţl, d. P. Gră-dişteanu, a căruia demisiune fusese respinsă în şedinţa precedentă, îşi re înoi demisiunea motivînd-o printr’un rechizitor sîngeros contra guvernului. In asemeni condiţiunl, nimic nu era mal firesc de cit ca votul asupra demi-siunil să se dea imediat. Dar, în loc de vot-, s’a suspendat, şedinţa pentru ca senatorii să se consulte... Ce consultare încăpea aci ? Ori guvernul se simte vinovat, şi a-tuncl trebuia să plece. Ori nu se simte vinovat, şi alunei nu putea suferi nici un monte't să stea sub greutatea acuzărilor unul vicepreşedinte al Senatului. G-uvernul a tăcut însă şi a primit suspendarea şedinţei. Dar Senatul ? Ori e o majoritate care se face soH-dară cu guvernul, ori nu există o asemene majoritate. In amîndouă cazurile, suspendarea şedinţei n’avea nici un rost şi votul trebuia să se facă imediat. Faptid că nu s'a urmat aşa, dovedeşte că atît guvernul cit. şi Senatul aii perdut cu desăvîrşire simţul demnităţii. Constatarea aceasta cîşligă in gravitate prin chipul cum s'a sfîrşit şedinţa. Consultarea a durat o jumătate de oră. Dar şedinţa nu s’a mal redeschis, votul nu s’a dat. După un cuvînt de ordine, secretarii biuroulul aii dezertat, împreună cu mulţi senatori guvernamentali, aşa că şedinţa s a ridicai. Vra să zică, pînă azi după prtnz, lucrurile rămîn in stătu quo guvernul primeşte să stea patru zeci şi opt de ore sub acuzaţiunile zdrobitoare ce i a aruncat în obraz un vice preşedinte al Senatului; iar maturul corp tolerează un asemenea guvern. Oumenil aceştia, guvern şi Senat, aii căzut toţi cu toţii în nea din urmă înjosire. TRIBUNA LITERARA Critică Naţională In vremea din urmă se pornise în presă o campanie foarte vie pe tema naţionalizării repertoriului nostru teatral. Faţa cu larma făcută şi mat ales faţă cu succesul Curcanilor, direcţia s’a supus. Rînd pe rînd s’aft perindat pe scena Teatrului Naţional, In aprobatiunea unanimă a prese!: Banul Mărăcine. Radu de la Afumaţi, Boeril şi Ciocoii. Mort fără luminare, Moşu şi... Două Cumetre. «Curentul naţioualist» jubila. Pînă la cea din urmă,' ex-lusiv, agitatorii naţionalizării repertoriului afl aplaudat frenetic, s ati confundat în liude, ati trecut cu vederea părţile rele... Piesele nu ( işti-gafl de cît elogii, direcţia numai aprobări, publicul numai îndemnuri şi încurajări să perziste în nobila-1 şi patriotica-I hotărîre de a lua cu asalt casa teatrului. Pină aci, toate mergeai! strună. Campania dusă prin presă izbutise şi luptătorii se bucurai! deroadelfl sforţ-irilor lor. Nu putem să. producem ceva desâvîrşit, de-o-cam-dată; să încurajăm începuturile’ să îngrijim mugurul piăpînd, căci mal tlrrifl poate da roade minunate. Aşa şi-afl zis cel mal cumpăniţi dintre luptătorii noului curent. Drept ac ea, critica teatrală —ne place să credem că o avem, fericiţi cel ce n’afl văzut şi-afl crezut—critica va trebui să nu aibă în vedere de cît un singur mijloc de acţiune: încurajarea, indulgenţa, toleranţa chiar. Şi o repetăm, pînă la ultima piesă (Două Cumetre), această critică a fost consecventa în principiul sâfl. Iată Insă eă de-o dată cel cari—dacă putem întrebuinţa pluralul aici,—afl ţipat atît de mult pentru piese originale, cari afl propovăduit indulgenţa şi încurajarea, îşi st him-bă fără de veste tonul şi principiul de pîuă atunci. r Cum se explică această bruscă schimbare de atitudiue ? Explicarea e foarte uşoară şi pe cît de delicată, pe atît de regretabilă. Dar să luăm lucrurile mal de aproape si să precizăm faptele. Joia trecută, s’a dat pentru îatîia oară la Teatru, comediea d-lul Burlănescu-Aliu’ Două Cumetre, piesă cu subiect luat din viaţa ţăranilor. Făiînd abstracţie de criteriul absolut în aprecierea unei opere de artă, raărginindu ne la valoarea relativă, naţională, peste care încă nici o piesă romînească n’a trecut In că, lucrarea d lui Burlănescu-Alin— în atară de clte-va părţi mal slabe şi lesne de îndreptat, inerente insă unul începător—este poate singura comedie originală, de oare-care valoare, jucată în această stagiune. Afl simţit aceasta artiştii, publicul, toţi în sfîrşit cîţl^ s aii dus Jn. Teatru, fAră fp• sentimente şi idei preconcepute. Ţăranii nu declamaţi, nu vorbiafl păsă-reşte, nu erai! obişnuiţii ţărani de carnaval: vorbiafl oamenii cum ştifl el să vorbească şi cum i-am auzit şi noi, cîţl ne-arn născut săfl am trăit la ţară o bucată de vreme. Fireşte, era de aşteptat ca presa, în consecinţa el, să continue pe aceeaşi temă şi să-l dea autorului partea de elogii şi încurajări meritate cel puţin. Ce se întîmplă însă ? După reprezintarea piesei, «direcţia naţionalistă» ’şl-uită principiul. In loc de indulgenţă, critica cea mal aspră şi mal răutăcioasă, cu atît mal aspră cu cît era şi ne-meritatâ şi răft formulată. Ast-fel, în ziarul Adevărul, d. B. unul— dacă nu singurul—dintre cel mal aprigi luptători al curentului naţionalist, caută ln-tr'o coloană de ziar, să nimicească lucrarea d Iul Burlăneseu-Aiin, printr’o critică pe atît de nedreaptă pe cit. e de neîntemeiată. Aşa, de pildfl, d. B# declară ca absolut neverosimilă scena din primul act, unde cele două cumetre vin să chefuiascft la circiumă noaptea, cu ibovnicii, pe cînd băi baţil umblă duoă potcoave de cal morţi prin smîreurile Dunării. — Cum ? Intr’un sat circiuma e cafe-chantant? strigă criticul. E fal?, neverosimil, protestez! Iacă o protestare care de sigur a făcut să zîmbeasoă pe toţi elţl efl tră t şi el cîte va luni de zile la ţară, mal ţărăneşte. E, hei! cîte mistere mal ascund cîrciu* mile acelea de pe la sale şi cîte scene de felul acestora se petrec priu odăiţele strimte ale lor, cu safl fără lăutari, cn eafl fără lumină. Pasă-mi-te d. B. vede pe ţăranul nostru încă sub acea lumină idilică şi castă pe care afl crelat-o Teoerit şi Virgilin I Mal dfl apoi d. B. ca neverosimil faptul că două femei fug dintr’o circiumă pe o uşă din dos, fără să fie văzute de bărbaţii cari vin cu g'oata, jnrin faţă. Apoi serioasa e obiecţia asta? Dar d. B. crede oare că pe la sate cîrciumile sunt nişte p omil în mijlocul răspfntjilor, fără să aibă, ca orl-ce casă ţărănească, un obor, o curte, o împrejmuire oare-care în slî şit, pe unde să se poata fuiişa noaptea dona femei ? Dar chiar cînd circiuma ar fi un fel de «han la şosea», fuga tot e verosimila, odată ce unii sunt Intr’o parte şi alţii lntr’alta a case*. Şi apoi, ia urma urmei, ce are a-face atlt de mult acest comentariu extern, cu de-făşurarea scenică. Ne pasă prea puţin de ceea-ce se petrece în afară de scena prezentă. La o adică, am putea noi să dăm exemple din multe piese, foarte apropiate de inima d-lnl B. şi In cari nelogica şi nevero-similitatea sînt mal mult de cit isbitoare şi totuşi d nia sa le crede capo d’opere. Tot ue aceasta temă d. B. declară ca insipid discursul—admirebdul discurs—ţinut de dascălul Răsură. Inţ-leg Lumea nouă să critice piesa aşa cum ştie ea să critice, In nv-mentele-I solemne, cî«d e «idealul» în joc! Dar d. B. ? Calificarea dată de d-tiia sa arată pe omul cu desăvîrşire necunoscător Io eeen-ce priveşte elementul pe care dascălul Răsură îl personifică. O mare, foarte mare parte din învă âtoril noştri, sunt nv gaz l i itelectuale uimitor de mari, in cari zac clţe pes e gămadâ, tot felul de idei prinse diu fugă, citite prin cărţi, prin broşuri de prop. gan la ori de prin gazete. Un Învăţător ţoite sit-ţ! vorbească ceasuri întregi de sociali-ni, de filosofia lui Spencer, de materialismul Iul Bil hner, de ce vrd în sffrşil, într’on valvîrtej de vo:be, alandala, faiă ca singur să ştie ce spune şi aşa ca să te facă la nrmă să zici, ca sub-prefectul din Două Cumetre: — Mă rog, dar d-ta, la urma urmei, ce principii al ? Elementul acesta trebuia să-l cunoască d. B Vorbirea Iul s’o fi auzit îotîitt, spre a putea vedea cit de bine e reuşit tipul lui Răsură şi discutau! Iul. Autorul n’a vrut njcl să laude ni 1 să batjocorească socialismul, el a luat un lip şi pe li soră Irebue să-l privim cumul ca atare. Apoi, Răsură e beat, şi încă beat bine 1 De asemenea şi cu privire la «Scurtează-1, d?s ăle!» unde d. B. nu vede alt-ceva de cît... pornografiei? Şi aceasta u’o zice vre-uu băeţaş «care s’a strecurat pe la vr’o gazetă, cu prilejul vr’nnel schimbări în personalul de redacţie». Nul O zice d. B,omul care a avut «extraordinara virtute» să vorbească două zeci de a 1 în şir numai de Teatru şi care a dus campania naţionalizării repertoriului teatral. O fi avut părţile el bune şi campania a-ceast.t, şi cel cari o duceai) meritai), ori cum, elogii dacă exciţi sincer convinşi şi desinte-resoţi In lupta lor. Şi atunci ar fi fost conse-cinţi cu el piuă la sfîrşit şi pentru toate piesele. Nu pentru unii, şi piuă la anumită vreme, mumă, iar apoi, pentru alţii, ciumă. Cînd vedem însă pe d. B.—de pildă—uî-tîndn-ş! atît. de lesne principiul, aproape inudiat după ce i s’afl jucat piesele; cînd vedem atavînd pe nişte motive ridicole, o piesă originală, cd puţin de talia celor lăudate de d-sa, sa ni şe dea voie să considerăm campania dusă şi brusca schimbare de atitudine, ca i.svoTldd prea puţin dintr’o convingere dezinteresată şi mal mult din motive cari nu pot aduce nici de cum laudă celui ce le are. 11. tntcmlream:. . , ------ i .■riQ»a>-«v6KVWii --- Litere, Ştiinţa, JLrtă» «LEAGĂNELE PUBLICE» O interesantă broşură, de 64 pagini, datorită d-rel dr. Ei-aterina Z. Arbore, a apărut de s< 1) tipnr zilele acestea, sub titlul : «Leagăne Publice din punctul de vedere al igienei infantile». E o dar 1 de seamă, adresată d-lul ministru al instrucţiei publice, asupra acestor importante stabilimente de igienă infantilă, alît de numeroase în Franţa şi atît de bine-fă; atoi rc pentru populaţiu-nea muncitoare. D ra dr. Ecaterina Arbore arală marea importanţă pe care. o aii aceste leagăne publice (ci ec.hes) prin raport la îmbunătăţirea starel igienice a copiilor şi de 1 la scăderea simţitoare pe care a suferit-o mortalitatea copiilor în Franţa, după ce ele aii fost Înfiinţate. G atie acestor st bilimente igienice medicii francezi afl isbutit să ajungă la elogiosul resultat. dorit. Astâ-zt «igiena copiilor stă poate mal sus în Franţa ca în tot restul Europei». Graţie a-estor leagăne, mamele sărmane de dimineaţa şi -pînâ seara—cită vreme ele sunt ia lucru—îşi uit asigurate pentru copil lor : alimentare bună, bigi-t ica, făcută Jutr’nu inod raţional, ceea ce nu s’ar fi putut face de cit foarte rar, pe preţul unor cheltuell enorme, cu doicile ignorante şi de multe or! nesănătoase. Autoarea face i. torioul leagănelor publice din Paris. Primul leagăn de acest tei a fost fondat la «Chaitlot îu 14 Noeuibrie 1844 de d. Mai beau, primarul Fiului arohdisment al oiaşulul.». Astă zl Parisul numă-ă cu sutele. Arată apoi într’un mod foarte amănunţit cum este făcuta instalaţiunea leagăne lor publice, cum se face alimentaţia copiilor In-tr’losele. Face apoi enumerarea leagănelor publice din provinciile fra ceze, pre um şi din alte ţări, ca în Anglia, Belgia, Elveţia, Italia, Spmia, etc. Publicaţiunea se sftrşeşle cu planul grafic al leagănului public dispensar «Maison-Blan-che». Ca apli are la capitala noastră, iată ce zice d-ra dr. Ec. Arbore, la sflrşitiil primului c ? pi t ol. «... Mortalitate a mare a copiilor din capitala noastră am văzut că provine diu aceleaşi cause: mi eiie şi igooranţă absolută In ceea-ce priveşte regutde igienei infantile, de şi numărul femeilor sal riate, femeilor cari muncesc cu ziua laf lnică e incomparabil mai puţin însemnat la noi, totuşi el sporesce îri fie care zi. şi rep> t că ar fi un bine imens, pentru populuţiunea noastră, creeare a unor institnţiunl asemenea cu cele din Paris», * -t. * * ' 1 / Numărul din urmă al cunoscutei Revue EncydopMique Lwrousse, conţine un interesant articol asupra Pocsiei Romine de d. O. N.cuschutz de iaasy.-Studiul începe diu vremile cele mai vechi al litaraturet noastre, cu mitropolitul Dosofteiu. Partea cea mal bine prinsă, din lot arii olul, este aceea privitoare la EmjuBscu. Cel-I’slţt ocupă locuri mai mici, uni) uite un rlnd, alţii un sfert sa ii o jumătate de coloană. Articolul a fost scris cu tendinţă de a ne ridica In ochii streinătăţil şi ca atare se explică multe elogii făcute unora, nu tocmai pe drept. Pentru un romln însă, care şl cunoaşte literatura ţârei sale, sunt isbitoare aprecierile nejustificate asupra unor poeţl^lncă în viaţă. Aşa, după aprecierea d lui Neuscliotz vedem puşi pe aceiaşi treaptă de apreciere pe d-uil Al. Macedonski, Artur Savri, Radu D. Rosetti de o parte şi... Ştefan Cruceanu, Ronetti-Roman şj... Const.'Miile, de alta. Poeţi de talent dd. Ronetti-Roman, şi Miile? Dar atunci d-nil Dorna, A. Toma, Steuer-man, Arist. Cantilli ? Domniile lor ce slnt ? Fireşte, poeţi de genii) ! * * * # Marţea trecută, celebra artistă franceză Suzanne Reichenberg a apărut pentru ultima oară pe scena Odeonului. Retrăgtndu-se diu viaţa de artistă, a jucat In această re-prezintaţie de adio, cele trei roluri de căpetenie ale sale, In care a făcut atltea furori ; Agnes din Esole des femmes ; Suzet din Ami Fritz şi d-na sub-prefect din Le monde ou l’on s'ennuie. La acest festival artistic a jucat şi celebra tragediană Duse, venită din Italia numai pentru această reprezintaţie. DIN STREINĂTATE Conflict în apele chineze Declaraţiile d-lul Gosolien «Agenţia Romtnă» ne-a comunicat alaltă-erl o depeşă scurtă in privinţa declaraţiilor făcute de d. Goschen, ministrul englez al marinei, in Camera comunelor. In privinţa aceasla găsim în Neue freie Presse următoarea depeşă din Londra : Primul lord al admiralităţil, d. Goschen, vorbind despre bugetul marinei, se teme că, de şi sumele cerute sint însemnate, se vor găsi cercuri cari să afirme că ministerul marinei nu face destul. De şi idealul nu e încă atins, tetuşl s'afl făcut mari progrese de la 1872, an în care s’aft cerut 9 *|» milioane pentru bugetul marinei, pe clnd acum se cer 23 '|* milioane de livre. Oratorul accentuiază că în multe părţi ale globului, unde alte Puteri n’aii de cit cîte-va vase. Anglia are escadre efective. In afară de aceste escadre, în tot-d’a-una sunt pe mare vase gata de războit). Pentru cazul, cînd din nenorocire un război ar fi să izbucnească, escadra aflătoare în apele chineze a fost întărită cu vasele «Barfleur» şi «Victorions*, cari aii fost Înlocuite în escadra Mediteranel prin alte două vase. Toate măsurile ai) fost luate liniştit şi fără laude. I). Goschen speră că nu se va cere guvernului să dea lămuriri asupra dispoziţinnilor luate. Pentru cazul cînd norii s'ar Întuneca mal mult de cit sunt acum, admiralitatea a întocmit cu îngrijire planuri, mal ales In privinţa dispoziţiunil încrucişătorilor, pentru apărarea căilor comerciale. /.lurnl „Tlmes“ Inlr’un articol al ziarului «Timeî», se zice, De la războiul CriraeeI Încoace, nicl-odatâ nici chiar în 1896, cînd s’a alcătuit escadra zburătoare, poporul englez n’a fost mal puţin dispus să tolereze atingerea drepturilor sale. Dacă poporului englez i s’ar impune datoria să-şi apere drepturiie, el nu se va lăsa să fie reţinut. Ilnsla şi Japonia Situaţiunea în extremul Orient, destul de gravă prin antagonismul anglo-rus, se complică printr'un conflict Intre Rusia şi Japonia. Teatrul conflictului e Coreea. Rusia a obţinut, de la ministrul de externe coreean cedarea insulsl Deer. Aceasta a supărat l'oarle inu'.t pe Japonia, al căreia reprezintant la Sftul a protestat foarte energice. Japonia face pregătiri de războit) Din parte-I, Rus>a îşi întăreşte tiupele din Mangiuris cu 10 batalioane şi 2 escadre siberiene şi cu 6—7000 infanterişti din OJes». Forelgn. HWBMâţn Lupta între cele două tabere Ecoul primei lupte parlamentare date Simbătă la Cameră, răsună şi azi pretutindeni, şi toate cercurile politice se preocupă cu animaţie de succesul moral re purtat de opoziţia liberală în contra frac-ţiunei liberale de la putere. Guvernul însuşi este mai preocupat ca ori cînd şi cuprins de mare teamă. Ceea ce îngrijeşte mai mult pe guvern sunt cele 50 de voturi pe cari le-a obţinut coaliţia liberală. Guvernul, pină eri şi-a bătut joc de fie-vişti şi drapeliştl, pretinzînd că nu vor avea, în cazul cel mai bun, mai mult de 27 voturi. Şi în această credinţă fiind a vroit să facă o demonstraţie mare de forţă numerică în contra lor, aducînd în Cameră pe toţi deputaţii. * * * Surprins de cele 50 de voturi drapelisto-fieviste, d. Sturdza a simţit imediat că cu o asemenea opoziţie nu poate dura la putere şi a ordonat ridicarea şedinţei, de şi el ceruse prelungirea în permanenţă. Şi, ca să-şl ciştige vreme spre a se reculege, a luat şi vacanţă azi, Luni. Ştim pozitiv că scopul pentru care guvernul a animat şedinţa de azi a Camerei este să facă vinătoare de voturi, să con-rupă măcar 10 din cel 50. Goana după voturile drapeliste a început de eri şi va continua azi şi mîine. * * * De şi guvernul ar vrea să închidă discuţia asupra interpelării d lui N. Fieva, totuşi biuroul Camerei a fost nevoit să admită dreptul tutulor acelora cari s'aii aso iat la interpelurea d-lul N. Fieva. Ciţi-va dintre cei cari s’au asociat la interpelare, vor renunţa la dreptul lor. Vor lua însă cuvîntul, imediat după d. Fieva, d nil I*. S. Aurelian, V. Lascar şi F.iii. Costineseu. Toată lumea aşteaptă cu nerăbdare discursurile acestor căpetenii ale coaliţiei liberale. * * D. Delavrancea, renunţînd la dreptul Bau de a lua cuvîntul asupra interpelării d-lul N. Fieva, [ va adresa o interpelare specială guvernului asupra vizitei ofiţerilor romînî la Braşov. Cu această ocazie se va discuta cestiunea naţională cu o serie de revelaţiunî sensaţionale asupra intrigilor d-lor Sturdza şi Gogu Cantacuziuo. * ic ik Campania de întruniri pnblice se va începe Dumineca viitoare.' Dreptatea anunţă că ţinerea întrunirilor a fost definitiv hotă-rîtă în principii! Apucături poliţieneşti şi colectiviste. Acum cîte-va zile poliţia Capitalei a reziliat un contract de închiriere ce-1 avea pentru un local în care era instalată o secţie. Motivul rezilierel este că proprietarul nu împărtăşeşte vederile politice ale domnului Sturdza. Ast-fel s’a scuzat chiar directorul pre-fectureî poliţiei capitalei, cînd i s’a cerut motivul pentru resiliarea contractului, încheiat pentru un period de 3 ani. In schimb oameni! regimului se căpăluesc în detrimentul casei Statului. Faimosul Niţă Berechet a închiriat poliţiei un imobil pe suma de 700 lei, dud plnă acum acelaşi imobil nu se închiria de cit cu 400 lei anual. Dar e «de al noştri, şi ca atare merită oare-care încurajare diu banii contribuabililor. încă o dată tntrebăiu pe guvernul «domniei legilor» de ce nu se dă în judecată d. senator Bucşă neacn, care s’a tăcut vinovat de delictul de duel. D. Eugen Stătescu a fost ales ieri membru în consiliul de administraţie al Creditului Rural. Ast-fel guvernul Va răsplătit pentru serviciul ce i l’a adus în şedinţa de Simbătă a Senatului, cînd Va scăpat de un vot de blam. In curtnd consiliul de războiil al corpului 4 de armată, va judeca procesul caporalului Potamiano Leonida din regimentul 12 Can-temir din Btrlad, pentru faptul de dezertare In ţară străină în următoarele împrejurări: In primă-vara anului trecut, îu timpul războiului greco-turc, caporalul Potamiano Leonida, de origină grec, dezertează din armată şi se duse de se ’nroiă în armata grecească, luînd parte activă în acel râz-boii) în luptele de la Domoko şi Veleslino. După terminarea războiului, Potamiano veni în ţară şi se prezintă la corp. Procesul va fi destul de interesant. Liberalii aii atacat cu violenţă guvernul conservator flind-că zicea că nu apără cn destulă energie drepturile Statului, în contra guvernului grec, în afacerea Zappa. Guvernul totuşi sta în instanţă în contra guvernului elen. Pe cînd însă avocatul Statului pleda Sîmbătă la Casaţie, în contra guvernului grecesc, ministerul dedea guvernului grecesc autorizaţia de a lua moştenirea. Ceea-ce e şi mal uimitor, e că decretul apărea în Monitor, în ziua chiar cînd începuse pledoariile. Se zice că guvernul grecesc a dobîndit acest dar de peste 5 milioane, dînd unul liberal de frunte 100.000 lei. Vom reveni. Tribuna Poporului din Arad e dată în judecată pentru pretinsă «trădare de patrie ». D-nii Rusu-Şirianu, primul-re-dactor al ziarului, precum şi Aurel Popovici- Barcianu, editorul ziarului, aii fost citaţi ieri înaintea parchetului, Eri, Duminică, urma să se facă la Huşi alegerea pentru un scaun de senator. O telegramă din tonalitate ne aduce insă ciudata ştire că s a amînat efectuarea acestei alegeri pe motivul că biroul n’a ştiut cu cart liste să se facă votarea: cu listele cele vechi sau cu cele noul ? Vom reveni. Faimoasa Conversiune D. Fieva, printr’o singură frasă, a ţintuit, alaltăeri, la Cameră, pe d. Gogu Cantacuzino, care se lăudase cu conversiunea. — Vă lăudaţi, a zis d. Fieva, cu conversiunea ce aţî făcut, dar uitaţi că renta noastră de 4 la sută se cotează azi cu 96 şi d-v. pretindeţî că faceţi mare ispravă cînd emiteţl rentă cu 90 şi jum. la sută ? D. Gogu Cantacuzino a tăcut. Argumentul era peremptoriu. Nl se comunică următorul angajament luat de guvern faţă de deputaţi, cm condiţia ca aceştia să voteze prelungirea şedinţei de Simbătă. D. Sturdza a promis să pună la dispoziţie deputaţilor trenuri speciale pentru toate direcţiunile şi la ori-ce oră ar fi nevoe, imediat după închiderea desbaterilor din Cameră. Nu mai calificăm faptul. E eloquent prin simpla iui enunţare. Destăinuiri asupra organizaţiei Interioare a partidului liberal D. Fieva a făcui Simbătă, cu Ocazia des-voltârel interpelărel sale, cîte-va destăinuiri importante asupra organizaţiei interioare a partidului liberal, şi a lămurit la ce se reduce mult trlmbiţata şefie a d lui Sturdza. In primul rînd reţinem o mărturisire importantă. După moartea Iul Ion Brătianu, partidul rămăsese, în adevăr, fără ni I o direcţiune. Din pricina însă că erail multe com-petiţiunî asupra şefiei partidului precum şi din cauza neînţelegerilor ce afl sttrnit diferitele candidaturi puse înainte, s’a admis un modus vivendi menit a nu aduce prea mari turburărî, zădărnicind tot-o-dată apucăturile ambiţioşilor. In acest scop aii rămas toţi de acord ca partidul să aibă două comitete, unul compus din 52 de membri, iar cel alt de 10, supranumit acest din urmă şi comitet executiv central. Cele două comitete Comitetul de 52 avea însărcinarea să conducă partidul In direcţiunea Iul exterioară şi făceaţi parte dintr’însul toţi deputaţii şi senatorii liberali aleşi în opoziţie, precum şi unii din membrii comitetului executiv. Comitetul de 10 era qointesenţa partidului; fără el nu se putea lua nici o hotărîre. S’aâ făcut, a zis d. Fieva, încercări lu sinul acestui comitet ca să se proclame şefia d-lul Sturdza, dar ea a fost combătută cu înverşunare şi în cele din urmă înlăturată. 1). Nacu, prinlr’o întrerupere, a restabilit şi un alt punct. — Aţi combătut pe d. Sturdza, a spus d. Nacu, pentru că aţi propus ca partidul să aibă trei şefi. D. Nacu a neglijat a ne spune cine erau acei trei şefi. D. Fieva a mal arătat că plnă la venirea partidului liberal la putere, comitetul executiv a fost veclidc consultat. Chiar tind s’a chemat parlidul Ic 1895 ca să dea un guvern, comitetul a fost acela care, la d. Stătescu acasi1, a desemnat pe viitorii miniştri. De atunci, a continuat d. Fieva, comitetul executiv nu a mal funcţionat. El n’a fost convocat nici o dată, timp de trei ani. Apoi d. Fieva a îndieiat spuntnd că şefia d-lul Sturdza, stă înlr’un pahar de şampanie băut de d. Stolojan la banchetul deJa Iaşi, ceea ce a făcut pe d. Giaui, actualul preşedinte al Camerei, să nu asiste la acel banchet şi să plece de acolo supărat. Naşte acum întrebarea : Pe cine mal reprezintă d. Sturdza Iu partidul bberal, căci atît membrii comitetului de 10, cit şi cel el comitetului de 52 ’l sunt, In majoritate, absolut ostili. Cercurile guvernamentale afirmă că în şedinţa de mîine, Marţi, a Camerei, primul act ce se va face va fi primirea de-misiunilor d-lor Lascar şi Şendrea din demnitatea de vice-preşedinţi ai Camerei. Decanul şi profesorii facultăţei de medicină din iaşi afl comunicat ministerului instrucţiei publice, că saltle,care au fost puse la dispoziţia lor în noul palat al Universitâţel din Iaşi, sunt insuficiente pentru instalaţiunea numitei facultăţi. Aceşti profesori afl cerut ca facultatea de medicină să fie transferată în vechiul local al Universităţii. stache Plesnilâ, care va face să se aleagă primar d. Neniţescu safl d. Ţincu. Amicii d-lul Zorilft sunt aşa de puţin In consilia in cit orl-ce încercare din parte-le de a alege un primar devotai nu va izbuti. Se mal vorbeşte iarăşi, şi cu oarecare insistenţă, despre o dizolvare a consiliului comunal în cazul cînd consiliul ar voi, ca semn de manifestaţiune penlru d. Plesnilă, să-l realeagă primar. Ţinem să adaogâm, că zgomotele de dizolvare sunt respîndite de d. Zorilâ şi de agenţii administrativi. Mal primim din Brăila copie după următoarea telegramă trimisă d-lul N. Fi-lipescu: Brăila Cînd numai singur dintre cîţl aii avut dueluri aţi fost urmărit şi condamnat şi mai sunt încă alte asemenea fapte neprescrise ce stau neurmărite principiul egalităţel cetăţenilor, înaintea legilor, nu mal are aplicare. Măsura luată numai contra dv. e în scopul de a înlătura pentru cît-va timp din luptele politice pe urnii din cei mai valoroşi şi mai redutabil adversar al lor. Protestînd contra unor asemenea procedeuri, vă rugăm să apelaţi sentinţa tribunalului. Vă reînoim iubirea, stima şi devotamentul nostru. Christache Suliotti, Al. Mareş, Ion Ber-ceanu, Camil de Roma, I. Pavelescu, C. Georgescu, Sicrie Ionescu, Al. Ananescu, Lazaroneanu, Purcăreanu, Antinescu, P Antonescu, D. Cosac, Beloiu. Cîrjan, P. Stoianovici, S. Stanulescu, Chivulescu, N. Ştefănescn, L. Grigorescu. M, Stănescu, Mihăilescu, Spirea Enache, Dragomir-Roşea. Mai urmează încă 20 de semnături. * * * Corn. Petroşiţa (jud. Dîmboviţa) Condamnarea dv. străbătînd pî-nă în vîrfurile Carpaţilor, martir al dreptăţei, te rugăm a primi simpatiile noastre. Iubita ţară te va urma. Devotaţi. Ghiţă Şerb. Popescu, Iosif Grigorescu, Ghiţă Grigorescu, Grigore Negulescu, Avram Grigorescu, Grigore Grigorescu, Ion Preotu Nicolae, Şerb. Vreotu Nicolae, Alexandru G. Popescu. Citim în Viitorul Olteniei din Craiova : Suntem informaţi că o deputaţiune de cetăţeni craioveni, se va transporta la Bucureşti, spre a face o manifestaţie de simpatie Ilustrului luptător, Nicolae Filipescu, îndată ce va fi internat spre a-şi face o-sînda la care pe nedrept a fost condamnat. Comitetul de redacţie al ziarului nostru împărtăşeşte şi se asociază în totul dorinţei cetăţenilor. Urăm d-lul Filipescu, sănătate perfectă, curagiu şi credinţă în Dumnezeii. Conflictul anglo-rus Londra, 28 Februarie.—O telegramă din I*eklu adresaAgenţiei R*uter anunţă că ministrul Fugii!erei a protestat pe liugă Tsong-il-ya-men in contra cesluuel Port-Ar-t hnrnlul Rusiei,care cesiune rupe ecliillbrnl tu extremul Orient. Ecouri de la Interpelare Iu tot cursul şedinţei de Stmb&tă a Camerei d. Gogu Cantacuzino n’a spus un cuvînt asupra interpelărel ce desvolta d. N. Fieva. Toate ameninţările sale eă va vorbi despre afacerea Wachtel şi de «alte afaceri» afl fost numai explosia răutâţel sale. Ctud situaţia guvernului a părut că I ameninţată d. Sturdza şi colegii săi din minister, afl împiedicat pe d. Cantacuzino d’a mal învenina discuţia I s’a pus o adevărată botniţă La somaţiunile energice ale d-lul Fieva, la acele nu mal puţin categorice ale d-lul V. Lascar, veninosul ministru de finance a păstrat cea mal complectă tăcere, deşi a fost tratat de calomniator atît el cit şi întreaga bancă ministerială. Frica sireaca! Amestecul d-lnl Djuvara Fostul ministru de justiţie a păstrat pini In ziua de Sîu.hâtă u atitudine cu totul rezervată. El avea aerul de a se desinteresa de tot ce se petrecea îu Cameră şi toate zgomot'le ce se răspindeafl că va lua cu-viului pentru a exp ica căuşele retragerel sale din minister, s’att dovedit neîntemeiate. Nici chiar izbucnirea d lui Stelian, nu a putut determina pe d. Djuvara să se depărteze diu atitudinea sa. In ziua de Simbătă, Insă, d. Djuvara a izbucnit, unii zic prin contagiune, alţii din calcul, după ce a văzut starea proastă In care se găseşte guvernul : I). Djuvara a fost alăturea de d. Lascar ca să protesteze cu energie în contra cuvln-tulul anti-parlamentar *minciună», pronunţat de d. Ferechide. Şi apoi dud d. Fieva a vorbit de intrarea d-lul Djuvara în minister şi de dispariţia lui fără ca să se ştie pentru ce, d. Djuvara a cerut cuvîntul. Nu se poate ghici ce va vorbi d. Djuvara. D-sa e om de impresiunl, ast-fel că aşa cum ar fi puiuţ Simbătă să fie agresiv !u adresa guvernului, s’ar putea ca Marţi să fie... viceversa. Toate sunt posibile la liberali şi la d. Djuvara. Chestiunea alegerel de primar e la ordinea zilei la Galaţi. Fie-care face poantajnl necesar ca sa ajungă la concluziunile cari îl convin. Dintre toţi, cel mal sigur e tot d. Co- --- ■—I ■ —i ---- Buletinul Economic 1 Martie. Bursa din Bucureşti.—Aproape întreaga speculaţiune la Bursa noastră se face numai asupra rpntel, mal ales asupra celei de 4 la sută. Din cauza aceasta avem ziluic de înregistrat diferite variaţiunl de cursuri la renta aceasta. De două zile ea a revenit la cursul de 94 şi jumătate — 95, după ce se urcase înainte la 96. Schimbul se menţine fără variaţiunl însemnate. Conversiunea. — Ştirea anunţată de mi* strul finanţelor în şedinţa de Sîmbătă a Ca-j- merii cum că conversiunea se va face pe cursul de 91 5, din care trebue să se mal scază | 1 la sută pentru cheltuell, n’a produs asupra pieţei noastre nici un efect favorabil. După laudele ce-şl făcea d. Gogu Cantacuzino In ziarele guvernului, lumea noastră financiară se aştepta i a cursul de emisiune să se apropie cit de mult de cursul zilei, care variază acum între 94,5 şi 95.5. Operaţia conversiunel pe cursul net de 90,5 nu ţ constitue dar nicî un succes financiar, f Dacă e adevărat că cu alte ocazii unele f împrumuturi ale Statului romln s'afi făcut 1 pe cursuri mal mici, e tot aiit de exact că < aceste cursuri de emisiune s’afl apropiat tot-î d’a-una cît mal mult de cursul zilei. In acelaşi limp, ştirea organului guvei-namental L’Independance Roumaine cum | că nu se convertesc acum de cit renta perii petuă 5 la sută şi obligaţiunile rura'e 6 la \ sută, din care Statul nu mal are azi In cir-•j culaţiuue de cit un capital de 57.000,000 lei : a decepţionat piaţa noastră financiară. Se asigură că cererea tăcută de guvern, In ; parlament, de a i se permite şi convertirea ' rentei amortibile din 1881 88 a fost o simplă manevră de bursă. . , t Cercurile noastre financiare eritică şi ati-) tudinea ziarului francez numit mal sus, care Is’a pretat alaltă-erî la o manoperă a guvernului nnuoţind că conversiunea nu este Încă un fapt îndeplinit, pe cită vreme guvernul ştia contrariul şi voia numai să pre pure prin ajutorul acelui ziar, o comedie i parlamentară. i Bursele străine. Ştirile asupra conftictu-Iul lu Extiemul Orient afl impresionat i toate bursele străine, toate valorile afl sefi-j zut. Discursul oare cum războiuic al nnnis- www.dacoromanica.ro «FOCA trulul Goschen In camera engleză atitudinea mal energică a cabinetului englez în chestie chineză dafl evenimentelor în caracter ameninţător. Anglia care a observat pînâ acum o politică de expectativă fată cu succesele obţinute în China de către Ruşi şi Germeni, a eşit de o dată din rezerva el şi, în unire cu Japonia, s’a Îndrumat pe calea protestului şi a ameninţărilor. Ca şi lumea politică, cea financiară a fost impresionată şi cursurile afl scăzut. Renta roinînă se menţine la Berlin, Paris şi Francfort la cotele anterioare. Afacerea Esterhazy-Picquart Paris, 28 Februarie.—Ca răspuns la scrisoarea ce a publicat Gaulois, şi in care maiorul Esterhazy, ameninţă pe ex-colonelul Picquart cu biciuşca, acest din urmă a zis unul redactor al ziarului Tempa: sunt mal presus de ameninţările lui Esterhazy. De altminteri, se va vedea valoarea acestor a-meninţârl, îndată ce se va cunoaşte întregul adevăr şi ziua aceasta este mal apropiată de eît se crede; v’o garantez. EOOlEf D. C. Gebauer ne roagă să publicăm următoarele : Persoanele cari afl reţinut locuri pentru reprezentaţiile d-nel Schlager sunt rugate sâ-şl retragă biletele, cel mal tîrzifl pînă mîine seară, de oare ce Miercuri se vor pune în vlnzare toate biletele disponibile. Amintim că prima reprezentaţie a d-nel Schlager va avea loc Vineri 6 Martie cu opera Trovatoare şi cu concursul d-nellrma de Spagni, contraită. * * * Pentru concertul Van-Dyck biletele reţinute trebuesc retrase cel mal tîrzifl Miercuri seara. Miine vom da programul complect. Putem spune de acum ca programul este foarte bogat şi că va lua parte la concert şi o distinsă violonistă romînă. Cronica Judiciară. Procesul moştenirt! Zappa. — Testamentul lui Zappa.—Ruperea relaţiuuilor diplomatice.— Moştenitorii de sîng-e învingători. Afacerea înaintea Casaţiei. —Pledoaria d-lni Pann. Procesul moştenire! Zappa După cum am spus, dezbaterile In acest proces afl început Luni înaintea Curţii de Casaţie. Să rezumăm puţin istoricul acestei afaceri. Istoricul Vangheie Zappa s’a născut tu satul Sa-babo (Turcia) pe la sfîrşitul secolului trecut. De şi albanez prin slnge şi supus otoman prin locul naşterel, a luat ca căpitan parte în rezbelul Independenţei Greciei. Venit In ţara noastră, s’a ocupat cu arendăşia şi a-faeerile i-afl proferat aşa de bine, în cit între anii 42 — 43, Vangheie Zappa se găsea în posesie a 6-8 moşii în judeţul Ialomiţa. Testamentul Ini Zappa In anul 1860, Vangheie Zappa face un testament, prin care iasă toată averea sa mobiliară şi uzufructul întregii averi imobiliare, In valoare de vr’o 3-4 milioane, vărului săfl Constantin Zappa, iar nuda proprietate a acestei din urmă averi o lasă In-stituţiunil Olimpicilor din Atena. Iu 1865, Zappa moare. La această epocă, unele dia rudele de sîoge ale defunctului reclamă la instanţele noastre judiciare, dar acestea se desezisează în urma intervenţiei ministrului de justiţie de atunci, d. Vernescu, care era pentru respectarea capitulaţiunilor. Constantin Zappa se pune prin intervenţia consulatului elen în posesia usutructuluî averii imobiliare, răraîind ca la moartea acestuia, statui elen, care avea posesia de drept a nudei proprietăţi, să reintre în posesia de fapt a întregii proprietăţi. Ruperea relaţiuuilor diplomatice Lucrurile afl stat aşa pînă la moartea Iul Constantin Z ppa, întimplatâ în anul 1892. Statul elin pretindea atunci pe calea diplomatică să fie pus lo posesia de fapt a averii defunctului Zappa de eătre statul romîu. Se ştie corespondenţa ce a urmat între guvernul grecesc şi guvernul romtu. Regretatul Al. Lehovari, ministrul de externe, răspundea atunci guvernului grec că afacerea aceasta uu se poate resolva de cit de tribunalele romîne, mal cu seamă că sunt şi rudele de slnge, cari reclamă moştenirea. Relaţiunile diplomatice s’afi rupt, dar aceasta n’a impedioat pe guvernul grecesc de a interveni în procesul ce se angajase Înaintea instanţelor noastre între moştenitorii de sînge şi statul roniîn, care reclama moştenirea ca vacantă, in caz etnd rudele nu şl vor putea dovedi calitatea lor de moştenitori. Guvernul grec continuă Insă de a per-zista în părerea că litigiul dintre cele două state nu se poate resolva de cît pe calea diplomatică, şi intervenţia sa în proces n’a făcut-o de cit peni ni a lupta iu contra pre’! tinselor rude ale defunctului. Moştenitorii de ninge învingători Tribunalul Ilfov, in absenţa statului elin, care nu depusese cautio judicatum solvi, a dat eîşt.ig de cauză moştenitorilor de slnge. La Curte, statul elin eseculîndu-se In pri vinţa cauţiunii, a luat şi el parte la des-baterl. Se ştie că Curtea de apel a dat iar dştig de cauză' moştenitorilor de slnge. A fost şi o părere a minorităţii. 1). prim-pre-şediute Schina şi d. consilier Julian afl fost de părere ca moştenirea să se dea în bani Olimpicilor, acordîndu i-se un termen de şase luni pentru a obţine autorizaţia guvernului grec. Afacerea înaintea Casaţiei In contra decisiunel Curţii de apel dia Bucureşti, apărătorii ambelor state afl formulat mal multe motive de casare. Sîmbată n’a început cercetarea recursului. D-niî Ion Filitis şi Miliail Antonescu, avocaţii statului roniîn, afl desvoltat trei motive de casare relative la modul de probaţiune, admis de Burtea de apel, pentru dovedirea calităţii de moştenitori. Curtea de apel s’a mulţumit, după d-nil apărători, cu presumţiunl vagi, pe clnd după codul imperiului otoman, unde s’afl născut pretinsele rude, se cere martori şi acte de stare civilă. Pledoria d-lnî Pann D. Panu, Unul din advocaţii statului elin, Începuse să desvolte un motiv de casare relativ la chestiunea de a se şti dacă 0-limpicele e o persoană morală particulară, safl o dependinţa a statului elin. Curtea de apel a fost prima de părere şi a refuzat să recunoască Olimpicelor calitatea de persoană morală capabilă de a moşteni lu Romlnia. D. Panu a căutat să demonstre contrariul, arătlnd că Olimpicele creiate prin legea diu 1857 Iu scop de a se face exposiţiunl din 4 In 4 ani, nu este de cit o continuare a comisiunel pentru încurajarea industriei şi agriculturel naţionale, creată prin decretul din 1837 al regelui Otou şi ataşată pe lingă ministerul de finance. Curtea de apel a comis o eroare grosieră de fapt, cînd In considerantele sale zice că alt ce-va era comisiunea şi alt ce va Olimpicele. D. Panu şi a întrerupt pledoaria sa din cauza că d. prim-preşedinte a ridicat şedinţa la orele trei şi jumătate, trebuind să plece unde-va cu tienul. Continuarea dezbaterilor s’a amlnat pentru azi Luni. Statele-Unite şi Spania — Prin fir telegrafic — Madrid, 28 Februarie. — Se anunţă din New York ziarului Corespondenţa că guvernul Statelor-Unite va reclama o indem-nisare pentru perderea vaporului Mâine şi va cere independenţa Cubei. O I "V JEG R S 'K< DIN CAPITALA Slnnciderea din calea Victoriei. — Untinftr anume Iosef Fişer, de mesrie ipsosar, s’a sinucis erl în calea Victoriei, 182, Sntr’o cameră din mansardă, la propietatea d-lul Alecu Orăscu, Comisarul secţiei 8, care a fost anunţat de că’re uo domn din vecinătate, a sosit la faţa locului pe dată. S’a chemat de asemenea şi medicul comunal al culorel respective, care a constatat că moartea a provenit din otrăvire. In camera sinucisului nu s’a găsit nici o scrisoare prin care să se arate cai za care a determinat pe Iosef Fişer, in virstă numai de 17 ani, să-sl curme viaţa. Nenorocita lui mamă, care loeueşte Iu ace leaşl case, a declarat că Stmbătă seara fiul el părea vesel, că a mlncat cu dînsa şi că pe urmă s’a dus In odaia lui de culcare. El s’a otrăvit, de sigur, In timpul nopţel. După toate probabilităţile, cauza uu poate fi de cit dragostea. Se vorbea chiar că tlnărul iubea pe o fată din apr ipiere. Cadavrul, din ordinul parchetul I, a fost tr. n-sportat la Morga oraşului. Iar&şi ordonauţt» prefectului.—Bieţii biciclişll abia afl putut sâ’şl scoată maşina din fundul podului şi afl dat din noii piept cu faimoasa ordonanţă a prefectului. Erl după arniail, un biciclist trecind pe calea Victoriei, în dreptul stradel Amza, un sergent de stradă II înhaţă din fugă din . maşină, il trinteşte jos, II rupe bicicleta pe motivul că... n’are clopot la maşină. La protestările legi time ale biciclistului, rănit in cădere şi cu ma şina sfărîmatâ, sergentul rhiamă în ajutor alţi doul colegi şi toţi trei afl început sâ’l bruta lizeze. A trebuit intervenţiunea trecătorilor, re voltaţl de barbaria agenţilor poliţieneşti, pentru ca sărmanul biciclist să scape din mina zbirilor. O reclamaţiune a fosl depusă, in contra celor trei sergenţi, la seiţ;a de poliţie respectivă. încercare de sinucidere. — Azi dimineaţă la orele (j şi jumătate, o dramă roman tică s’a intîmplat in strada KaragheorgbevicI Femeea Poldi Scbemern, care eşise din spre ziuă de la bal mascat de la Hugo cu o prietenă a sa Ana Glavotski, afl mers la mag zinul Durieux, unde afl mlncat şi chefuit pînă la orele 6 si jum. dimineaţa. La această oră cele două prietene afl eşit pentru a merge acasă. Abia afl apucat insă să se suie in trăsură că Poldi Scheinern, absoarbă conţinutul unul flacon cu substanţe otrăvitoare pe care-1 avea în buzuuar. Cuprinsă de dureri teribile, f- mei a a fost transportata in îngrijirea spitalului Brîncove nesc, unde starea el e socotită ca in afară din orl-ce pericol. Pină acum nu se cunose cauzei» cari afl de terminat pe numita femeie să recurgă la acest romantic procedefl. Incendiu.—Un început de incendiu s’a de clarat Simbătă noaptea pe la orele 3 şi juma tate In strada Ştirbel-Vodâ No. 2. lulr’o cameră din acest imobil loeueşte d Cesar Pascu, absolvent al facuităţel de diept. D. Pasci-, culcindu-se pe la orele 1 din noapte, a lăsat deschisă uşa sobei, in care ardea încă focul. De sigur că un cărbune a căzut din sobă pe covor, care s’a aprins. Focul s’a comunicat a-pol duşumelei care a ars Închis şi s’a întins pe dedesubt plnă spre mijlocul odăel. După două ore flăcările afl izbucnit in odae. Din norocire sergentul de stradă, văzlnd lumina flăcărilor In camera incendiată, a dat imediat de veste. Oamenii din curte şi vecinii, afl sărit repede In ajutor şi afl putut stinge focul. Studentul Pascu, care era aproape asfixiat din cauza fumului diu cameră, în urma îngrijirilor dale de un medic chemat In grabă, este acum In afară de orl-ce pericol. ŞTIRI lABIITE * Eli, la Atenefl, orchestra coliceitelor simfonice a executat,; sub conducerea tîuft-rulul şi genia'ulul compozitor, *Poema ro-mină», simfonia Iul George Eoeseu. Se ştie că această operă, executată deja Ia Paris, la concertul «Coloane», a fost primită cu un adevărat entuziasm de către cel mal eminenţi maeştrii In ale muzicel şi de către poporul francez. In urma succesului cu adevărat triumfal doblndit erl, la Atenefl, Majestatea Sa Regele, care a azistat la coucert şi dăduse semne vădite de admiraţiune, a bine-voit a chema, imediat după concert, la Palat, pe tluărul compozitor romln, şi ca o probă excepţională de Înaltă salisfacţiune, l’a decorat cu medalia Bene-Merenti de aur, deşi George Enescu nu are Încă 17 ani Împliniţi. George Enescu, tlnărul nostru artist, va da, după cererea generală, un al douilea concert, Joi seara, In palatul Ateneului. Iar, pentru Dumineca viitoare, toată lumea speră că d. Waclunan, directorul concerte- lor simfonice, va da o a două audiţinne a simfoniei •Poema romină» care a doblndit erl un aşa de mare succes. * Azi, Luni, 2 Martie se va ţine şedinţa ordinară a soc. de ştiinţe. La ordinea zilei fiind : 1) Despre organul globuligen de profesorul Voinov; 2) Ploaia in Bucureşti In cel din urmă 32 ani, de d. St. Hepites; 3) Flora cryptogamică a Romîniei de profesorul Vlădescu; 4) Despre eflorescenţele saline şi Jadeite de profesorul Mrazek. Începutul la 8 jum. In sala No. IX a Uni-versităţel (căldură, electricitate). Depeşile de erî Serviciul < Agenţiei Romtne» Paris, 28 Februarie.—Camera deputaţilor. D. Dron, radical, interpelează guvernul asupra politicei sale, pe care o tratează de reacţionară şi clericală. D. Barthou, ministru de interne, protestează In contra imputării făcută guvernului de a fi aliatul delicaţilor. Afirmă necesitatea de a combate socialismul pe faţă. D. Millerand replică, apărlnd politica socialiştilor. D. Mdine, preşedinte al consiliului, respinge acuzaţia adresată guvernului de a fi complicele partidelor monardiist şi clerical. Reaminteşte asigurările date de Monseniorul Rampolla, afirmlnd că Papa u’a încredinţat nimănui misiunea de a interveni In politica internă a Franciel. «Dacă conservatorii votează pentru guvern, zice d. Meline, causa este că găsesc că politica sa este conformă intereselor ţării.» Preşedintele consiliului adaogă că guvernul urmăreşte o politică paclnică, pe clnd radicalii şi socialiştii vor o politică de lupte intestine. D. Mdine termină ziclnd că guvernul are un program care cuprinde reforme politice, sociale, economice şi financiare şi că acest program este un adevărat teren de unire («p'ause). D. Bourgeois acuză guvernul de a susţine pe inamicii republictl. Se teme de viitorul legilor şcolare şi militare. Discuţia este închisă. S’afl depus la biurofl mal multe moţ uni. A;eea a d-lul Dron, care zice că Camera este decisă să reia polili '-a tradiţională a partidului republican, este respinsă cu 309 voturi contra 228. Ordinea de zi a d-lul Descubes, acceptată de d. Meline, şi exprimind încrederea Camerei In guvern, s’a adoptat cu 319 voturi contra 231. NU VE l"ĂT Prietena bună* — Toc 1 Toc ! — Cine e ? — Deschide! — La ceasul ăsta ? Se vede că nu le glndeştl Ia ce spui d-le. Mă culc, am aruncat acum pe fotoliti corsetul meii brodat cu pluş roş şi mt-am şi scos unul diu ciorapii mei de mătase neagră. — Lasă mă să’ţl scot efl pe cea-l’altă. — Impertinentule ! Vezi-ţl de drum. — Te iubesc ! — Grozav aşi vrea să văz pe ciue-va care să nu mă iubească ! — Sunt gata să mor pentru d-ta. — Trăeşte, mori, puţin îmi pasă mie. — Sunt tlnăr. — Şi naiv ! Pleacă d’aicl. — Sunt frumos — Şi îngîmfat! Pleacă d’aicl iţi zic. — Sunt bogat. — Şi prost. Pleacă odată d’aicl, or chem poliţia. — Sunt aman tul jprieteneLd-tale Elena. — El, de ce nu spuneai mal de grabă 1 Şi ziclnd acestea, tînăra femee deschise uşa ! Catnlle illeud^s. Pe banca ministerială d-nil Sturdza, Ha ret, Palladi, general Berendeifl, An. Sto-lojan. In timpul citirel sumarului, d. Grădiş-teanu cere curtatul asupra sumarului. D. P. Grădişteanu. Spune că e o deosebire capitală Intre ceea ce a spus d-sa şi Intre ceea ce este In sumar, deosebire care nu-I convine. In sumar se spune că acum nu împărtăşeşte părerile guvernului şi că ar fi o nouă sch'mbare de atitudine. Lucrul nu este aşa. Am spus că de la început nu am împărtăşit modul de a lucra al guvernului. In al douilea rlud : şedinţa s’a ridicat pur şi simplu din cauză că d-nit secretari plecaseră. Atlt şi nimic mal mult. N’a fost vorbă dc învoirea Senatului, care a protestat chiar în contra tertipului acesta cu care s’a ridicat şedinţa. Biuroul ia act de observaţiile d-lul Grâ-dişteanu. Se fac apoi formalităţile obicinuite. D. D. Sturdza depune pe biuroul Senatului proiectul de lege pentru convenţiunea încheiată cu Serbia lu privinţa joncţiune! căilor ferate a acestor două State. Se cere urgenţa şi se aprobă. DeintKla <1-Iui Hreelie D. V. A. Ureche, referiudu-se la cuvintele d-lul Isvoranu, rostite cu ocasiunea de-misiunl d-sale, spune că calm este şi prin virstă şi prin temperament. Dar cine asistă la ceea-ce se petrece In sinul partidului liberal, acum tn timpul din urmă, iu urma celor ce se petrec, nu mal poate fi calm, ’ml poate avea liniştea sufletului. Epoca mă impută că am dezertat Simbătă de la datorie. Nu am dezertat, dar numi imeumbă mie de a arăta>ine şi cum s’afl făcut dezbinările în partid. Sper Insă că majoritatea va obliga pe ioţl să-şi facă datoria. D. general Catargi: Majoritatea aprobă actele guvernului.' D. V. A. Ureche. Dacă majoritatea aprobă toate actele guvernului, atunci ea este mal catolică de cit Papa. D. general Catargi: Poate d-v. D. V. A. Ureche. Efl sunt ortodox. D. general Catargi: Şi efl. D. Ureche termină dîndu-şî demisia, ca o protestaţie în contra politicei guvernului în chestia naţională. Se pune mal Intlifl la vot demisia d lui Grădişteanu, care se primeşte cu 56 voturi pentru, contra 24 şi o abţinere. £epe|ile_d^azî Nissa, 1 Martie.— Regina Engliterei a sosit. Era aşteptată de AA. LL. RR. Prinţul şi Principesa moştenitori ai Romîniei. Mulţimea a salutat-o în mod respectos. Canea, 1 Martie. - 0 baterie de artilerie de munte ce trebuia să se întoarcă în Italia, rămîne aci în urma unui contra-ordin. Viena, 1 Martie.— Aniversarea răscoalei de la 1848 s’a serbat fără incident. S’afl depus 200 de coroane pe mormintele acelora cari afl căzui _ln Martie 1848. Numărul lucrătorilor şi b1 studenţilor se urca la 50.000 Nici un incident nu s’a semnalat nici în proviucie nici în Ungaria. Praga, 1 Martie. — Cu ocazia aniversării Iul 1 Martie 1848, s’afl produs clte-va de-monstraţiunl. Poliţia nu s’a amestecat. Madrid, 1 Martie.—Imparcial anunţă că raportul comisiunel spaniole asupra cauzei exploziei lui Mâine, menţine opinia sa că explozia se datorează unei cauze interne. De şi raportul comisiunel americane zice alt lucru, guvernul spaniol va menţine cu energie nonduziunile comisiunel spaniole. __________ Corpurile Legiuitoare NENATFI, Şedinţa de ta 2 Martie încă de la orele 2 fără un sfert culoarele Senatului mişună de public. In incinta maturului corp senatorii sunt In număr; printre el şi mulţi deputaţi. Tribunele sunt arhipline. Tribunele oficială, a presei şi a damelor sunt înţesate. In galeria de sus lumea e grămadă. Şedinţa se deschide Ia orele 2 25 sub preşedinta d Iul N. Ganea. Prezenţi 82 senatori. ULTIME INFORMATIIMi Amănuntele ce primim diu Huşi asupra amfn&rei alegere! de senator, sunt de o gravitate excepţională. Primarul Huşilor a prezentat biuroulnt listele cele noul, earl nu vor deveni definitive de cft peste două luni, tn cari a înscris o mulţime de creaturi ale S»le şl a pretius de la preşedintele biuronlui ca alegerea să se efectueze după aceste liste. Preşedintele a refuzat, fireşte, cererea primarului, iar acesta nu a voit să dea listele cele vechi* Procedarea aceasta, fără pereche, erelază un precedent In contra căruia un putem îndestul protesta. Cu chipul acesta, tiitr’un timp anumit, ori-ee alegere poate fi amfnată pe viitor, de ctte ori candidatul guvernamental va vedea că nu are sorţi de izbîndă, cum e cazul acum. la Huşi, cn d. Nicorescu. Vom reveni. D. Stolojan va da diseară un ceaiu parlamentar, la care sunt invitaţi toţi guvernamentalii, cari se află în Capi tală. E vorba să se pună la cale oare-cari infamii în vederea zilei de mîine, care promite a fl furtunoasă la Cameră. Cu toate stăruinţele d-lor D. Sturdza şi Spiru Harţi, comitetul delegaţilor secţiunilor Senatului nu vrea să grăbească discuţia legei instrucţiei. Comitetul delegaţilor fiind compus in majoritate din drapelişti, se va face o mică obstrucţiune în contra legei instrucţiei. După toate prevederile, legea instrucţiei nu va putea adusa în discuţia Senatului pînă la 15 Martie. Cum însă sesiunea în nici un cos nu va dura de cît pînă la 20 Martie, e foarte probabil că această lege nu va fl votată în sesiunea actuală. Comitetul delegaţilor, care discută deja de aproape zece zile legea instrucţiei, abia a ajuns la articolul 17 ; legea însă are aproape 140 de artico'e. Şantajai guvernului faţă cu a-urelianiştî continuă. Ieri, Duminecă, adică a doua zi după şedinţa furtunoasă de la Camera şi în preziua şedinţei de Marţi, cînd d. N.Fleva îşî va continua interpelarea, asupra eăreia va lua cnvîntnl şi d. Anrelian, guvernul a trimes pe d. Pompo-niiî, şef de divizie la ministerul domeniilor, şi po un şef de biuroti de la acelaş minister, la şcoala de agricultură de la Herăstrăă, unde a scotocit aproape trei ore toate dosarele de pe vremea cînd d. Anrelian a fost directorul acestei şcoli. După cît ştim, ancheta n’a dat rezultatul pe care-1 doreşte guvernul. Tribuna din Sibiu, vorbind în prim-ai'-ticol despre visila ofiţerilor romtnt la Braşov, îmbrăţişează întreaga politică in Gestiunea naţională a d-lni Uim. Sturdza şi închee ast-fel. 0, scumpă Rominie, holda ta « mare şi frumoasă; curăţeşte numai şi plivegce cu o zi mai curînd neghina din ea, ca să ai în viitor un seceriş bogat! La tribunalul unguresc din Murăş-Oşorheiu se judecă azi un proces de «trădare de patrie» în contra a opt Romtnl. Acuzaţii in acest proces sunt următorii domni . 1) Zacherie Şoptersn, învăţător întro comună din jurul Murăş Oşorheiului. 2) Vasile Pop, învăţător întro comună din jurul Clujului. 3) loan Pop, învăţător tot de lîngă Cluj. 4) . Gavrilă Bâieş, învăţător din jurul Dejului. 6) Inliu Murăşan, învăţător din jurul Bistriţei. 6) Andrein Russu, învăţător din jurul Mură ş- Oşorheiului. 7) Valeriu Oltean, învăţător din jurul Albei-Iulie. 8) Avram Giurgiu, învăţător în Blăjenl, în Zarand. Ofiţerii Komiui la Braşov Tribuna Poporului diu Arad publică următorul prim articol despre vizita ofiţerilor romlnl la Braşov : Uliţile Braşovului sunt Împodobite cu steaguri romineştl şi Romînil — jalesc. Soldaţi romtnl venit-afl pe «omenie» la noi şi puternicii zilei ÎI primesc cu braţele deschise, «fişpanul» Ungurilor salută pe Romlnl şi Rornlnil—jalesc. Auzim «buze streine» rostind dulcele graiu al maicelor noastre, plebea strigă «trăiască» pe romlneşte şi seara la concert locotenentul de «husari» clntă doina romînească şi Homînil—jălesc ! Statele se bucură şi benchetuesc, — dar Romînii sufer şi jalesc. Că acum se arborează steaguri romîne pe cetăţile noastre, clnd noi cu drag animăm la pinptul nostru dulcele tricolor, răsar geandai mii ea din văzduh şi In temniţe ne Urăsc. Că acum slujbaşii «împăratului nostru sărută pe fraţii noşti Romtnl, dar cînd noi cu dragoste şi credinţăne-am apropiatde «Regele-Impărat», Ungurii dimprejurul Burgului ni ’l-afi Închis şi Iarăşi în temoiţl ne-afl tlrît, pentru că am voit. să dăm numai faţă cu al vostru Vodă iubit. Că acum «fişpanul» cu drag priveşte la «hora» romîuească şi «husarii» ciută doinele romineştl,—dar pe sate feciorii noştril sunt închişi şi bătuţi şi globiţlŢen-tru «hal să dăm mină cu mină cel cu inimă romînă». Şi pentru aceea Statele se bucură şi benshetuesc,—dar RomîuiI sufer şi jalesc. Cetăţenii ţărilor de sub coroana Sfiutu-lu! Ştefan salută cu bucurie în mijlocul lor pe ofiţerii Statului Romln. Dar Romînii din Ungaria şi din Ardea! nu saluta pe fraţii lor Romlnl din Romtuia-Liberă, pentru că asta In patria lor nu le este permis. Nu ne este por-mis nouă a vedea Romtnl lu voi,iubiţi căpitani al oştire! romineştl şi nu ne este nouă permis a ne bucura de fiinţa voastră «romînească» pentru-că asta e trădare de patrie ; la noi In Ţara—Ungurească «Romii»» se tîlcueşte «trădător». Şi nu aţi venit voi ca «Romlnl» la noi, ca dimpreună cu noi să vă veseliţi că nu este sufletul nostru vesel a* cum, ci lacrimi curg pe genele noastre, nu de bucurie, ci de durere şi amar. Şiim şi mărturisim, că Vodă al vostru şi al nostru Domn sunt Împrieteniţi şi se iubesc şi că Ţara Voastră s’a legat cu stâ-plnitoril Împărăţiei noastre, ca tovarăşi să fim la bine şi la răfl, dar inimile noastre cernite sunt de durere, că amărăciunea poporului nostru întunecă minţile noastre şi singura mîngîiere ce o avem este: clnd Vă vedem pe la noi, ne. Întărim pentru luptă şi în uădejdea că In curlnd trebuie să se uşureze şi starea noastră. Aţi venit la noi, ca martori să fiţi, că săbiile şi puştile şi tunurile voastre sunt ajutor la ale noastre, dar prea bine ştiţi voi că sabia taie trupul, dar duhul e nemuritor şi legaturile inimilor sunt mei tari de cît moartea. Grijeasca împăraţii de inimile popoarelor şi vor avea tăria împotriva duşmanilor. Iar durerea noastră să nu turbure veselia voastră. Bueuraţf-vă de bucuria aliaţilor gă.duitorl, dar întoretndu-vă la casele voastre, spuneţi celor de acasă, că fraţii lor din văile Ardealului şi din pustiile ungureşti, că fraţii lor Romtnl din matca străbună, nu sunt fericiţi 1 ITJLTIMA ORA Asupra scandaloasei amtnărl a alegere! de senator din Fflciu, primim de la corespondentul nostru următoarea telegrama : Primarul din Huşi a impus preşedintelui biuroul ui, d-lul Mateiii Canta cuzlno, ca să fa fă operaţia electorală după listele noul, cari sunt încă pendinte la tribunal; aceasta pentru că după verhile liste definitive, candidatul colectivist Nicorcscu nu ar fl avut de cît 18 voturi, iar d. Teieman 50. D. Mutei Oamtaouzino, preşedintele biuroului, nevoind să consfiinţeasoă a ceaetă ilegalitate fără de margini, a de clarat că, dacă nu i se dau listele ve chf, nu poate preceda la alegere. Primarul, neon simţind aceasta, alegerea nu 8‘a putut face. Candidaţii au dat tn judecată alit pe primar cît şi pe preşedintele biu roulu*. Senatul, tn şedinţa-l de azi, a primit şi demisiunea d-lul V. A Ureche din demnitatea de vice preşedinte, cu 54 voturi, fiind şi 13 contra. www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI e la Relrocetif Capital social 2.500.000 întreg vSrsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentor! de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 ai exerciţiului 1896, so plăteşte cu începere do Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte le) 25 de fio-care, la casa de bancă lescbek & C-ie, strada Lipscani No. 1. SOBE AMERICANE VERITABILE CTJ Patent Hegulâtor, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solida şi eleganta, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin < Patent-Regulator », care le deosibeşte de c.e-le-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel r. RAKITREIi « u"l',"'"sh... Bucureşti