SERIA II—ANTJL IV, No. 700. NUMĂRUL 10 BANI HdiWI'.ViO j I t*A )'•} LUNI, 2 MARTIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI * A HfP\AJIK\Ti:i,IJ încep la 1 şl 15 ale fle-cârei luni şl se plâ-ţese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi str&inătale prin mandate poştale Un an in ţara 30 lei; in streiuălate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr in streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEOACŢMA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 TEJLErdJV AJVUJVCMUAUZ.E In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Ad ininist raţie In străinătate, direct- la administraţie şi la toate oficiile de publicitate ’ Anunciurl la pag. IV . . , . 0.30 b. linia » » * III . 2.— lai » * » » n . s.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndui UN NUMĂR VECHIU 30 BANI A IPMIllISTBiA ŢI A No. 3 — 8TUADA CLEMENŢEI — No. 3 ului la Cameră, ■ ' (543 ît GUVFRNUL LIBERAL ÎNFIERAT , DE PARTIDUL LIBERAL Guvernul care a pingârit Biserica şi apoi a revenit la putere ca să dovedească că se poale clătina nepedepsit aşezămintul secular al Bisericeî noastre, guvernul care a batjocorit cele mai scumpe sentimente naţionaliste exaltate de el însuşi în opoziţie, guvernul sperjur la toate angajamentele sale, a ajuns acum să revolte pe înşişi fruntaşii partidului liberal. Rechizitorul făcut de d. Fleva, eri, ta Cameră', îndreptăţeşte toate aceste învinuiri ce am adus noi guvernului d-lui Sturdza. Dar osînda lui a fost mai aspră, căci d. Fleva a vorbii în numele căpeteniilor partidului liberal. Majoritatea comitetului de zece care avea, în opeziţie, direcţiunea partidului liberal, a înfierat, eri, prin organul d-lui Fleva, guvernul d-lui Sturdza. Şi ce fel de învinuiri a adus guvernului d. Fleva în numele comitetului liberal ? Guvernul acesta, a zis d. Fleva, e anti-naţional şi anti-liberal, renegat de la programul său şi renegat de toţi fruntaşii partidului. A fost o adevărată execuţie. O persoană prezentă la şedinţă făcea următoarea reflecţie: «Nu şi-au spălat liberalii cămăşile în familie. Şi-an spălat izmenele în familie». Credem că acum M. S. Regele ne poate crede cînd afirmăm că un aşa regim nu e tolerabil. Aceasta o spunem fiind-că Ma-jestatea Sa a inaugurat, in 1895, cînd cu de la sine putere a chemat pe liberali, o nouă politică. Această politică se poate judeca azi, după rezultate. bără a discuta teoria constituţională, ne putem întreba dacă sub noua eră constituţională avem guverne mai bune sau mai rele ca înainte. Şi răspundem, sprijiniţi şi pe mărturisirile majorităţii comitetului liberal, că guvernul acesta e cel mai răii pe care l’am avut de la 1866 pînă azi. Credem că Majestatea Sa e doritoare ca guvernele Sale să fie mai bune ca cele-l’aUe. Numai ast-fel se justifică noua teorie constituţională. „ALTJE AFACERI." Iii şedinţa «le Vineri a Camerei, cu ocaziunea interpelării asupra aiacerel M aclitel, guvernul a a-riineat, prin gura <1-1 ui ministru de finanţe, nişte cuvinte extraordinar de grave: — ti averii nl va vorbi, a si d. Cautacnzino, nn numai deşii afacerea Wachtel, ci si deşi oAI.TE AFAUErλ. * 1 Adtnca eraoţlnne,pe care a stăruit-o^ această deciaraţlune, reclamă desluşiri categorice. DE CE A DEMISIONAT D. P. Grâdişteanu ? D. P. Grădişteanu şi-a dat demisia în şedinţa de Vineri a /Senatului din vicepreşedinte, pe motivul că în şedinţa precedentă a fost atacat de un membru al majorităţii, d. Al. Gonstantinescu, fără ca majoritatea să-i fi dat cuvenita satisfac-(tune. Demisiunea respinsă, a fost imediat reiterată, dar preşedintele a declarat că nu se poate pune la vot de cit în şedinţa următoare. ■®r** înainte de deschiderea şedinţei, d. Dtm. Sturdza a dat ordin majoriiăţei din henat să respingă demisiunea d-lui Oră-atşteanu. Acest cuvînt de ordine a fost comunicat în cea mai mare taină sena- torilor guvernamantaU de către chestorii Senatului. Era linişte perfectă la Senat. Nici un semn, nici un incident care să prevestească furtuna ce a izbucnit. UHU dintre drapelişti au aflat însă despre cuvîntul de ordine al guvernului şi, comunicînd-l d-lui J?, Grădişleanu, aii decis să profite de această împrejurare, ca să surprindă pe guvern, care nu era reprezint al la Senat de cU de către d-nii general Berendeiu şi Spiru Haret, cu un vot de blam indirect. Deschislndu-se şedinţa, d. P. Gridiş teanu îşi reiterează demisiunea, dar nu pe motivele din şedinţa de Vineri, ci pentru motive de un ordin pur politic. D sa a biciuit cu o extremă energie politica generală « guvernului, spunînd că politica externă a d-lui Sturdza este o înjosire a neamului rominesc. Aceste sunt vederile mele, încheie d. Gră-dişteanu rechizitoriul său, şi dacă în urma acestei declaraţii sincere Senatul persistă în a-mi respinge demisiunea, ei* sunt la ordinele d voastre. Cuvintele d-lui P. Grădişteanu aii căzut ca o bombă, ai* fost o surprindere pentru toţi. Minoritatea drapelistă a aplaudat cu frenezie, iar majoritatea a stat buimăcită pe loc. * — Poftiţi de respingeţi demisia ! răsunau prin sală întreruperile drapeliştilor. Şi, în adevăr, conform cuvtntului de ordine dat de d. Dim. Sturdza, urma să se voteze respingerea demisiunel. Dar respingerea demisiunel, în urma declaraţiilor făcute de d. Grădişteanu, ar fi implicat un vot de blam la adresa guvernului. Alunei, după ce se face tăcere cîte-va secunde, d. Mişu Schina ia cuvîntul şi spune : — De oare-ce motivele pe cari le-a invocat' azi d. Grădişteanu diferă de cele de eri şi sunt de un ordin pur politic, propun să suspendăm şedinţa ca să ne sfătuim asupra acestei demisiunil Şi, în mijlocul unei zăpăceli enorme, şedinţa a fost suspendată. Numai graţie acestui truc al d-lui Mişu Schina a scăpat guvernul de un vot de blam. Scandalul ne mal pomenit în analele Senatului, ce a urmat in timpul suspendării şedinţei, se poate ceti pe larg la reportajul parlamentar. înfierarea regimului în Cameră Iu ananeie noastre parlamentare n’a fost şedinţă mal scandaloasă ca cea de eri a Camerei. Intr’o singură şedinţă, guvernul s’a făcut vinovat de cete mal incalificabile a-pucăturL S’a c&utat & se înăbuşi vocea o-poziţiel liberale cu o lipsă de ruşine ne mal pomenită,- eomiţtnou cele mal flagrante călcări de regulament. Apucăturile păcă toase de cart a dat o dovadă patentă guvernul fără de ruşine al d Iul Sturdza, eri, Ia Cameră, vor rămînea ca o pată murdară In ananelele noastre parlamentare. La criticile severe ale d-lul Fleva, gu vernul n’a putut răspunde de cit prin vociferările mametucilor săi cart, organizat! pe câprăril, transformaseră parlamentul In-tr’un grajd A domnit regimul Mastodon tilor şi al Filipoilor. Guvernul, care pretinde că reprezintă partidul liberat, a avut pe ziua de eri pe totl fruntaşii liberali In contra-I. Dar să povestim pe scurt cele petrecute: înainte «le şedinţă Atmosfera e încărcată. încă de de la ora uuu se observă o animaţie extra-ordinară în împrejurimile Camerei. Mulţi curioşi vin să asiste la şedinţă. Dar şi guvernul ’şl-a luat măsurile spre a forma un public binevoitor. Pilcuri, pilcuri sosesc agenţi regimului; cu aceştia se umplu tribunele. Nici tribuna diplomatică nu e ferită de această invasiune. Nu mal vorbim de tribuna presei, care e împodobită cu cite-va flori colectiviste din cele mal parfumate. La ora 1 juni., Camera e înţesată de lume. Sunt aproape 1500 de oameni. Deputaţii sosesc mal de vreme ca de obiceifl. Se vede că prefecţii ’şt-aft făcut datoria lu conştiinţă. La apelul nominal răspund 138 domni deputat!, iar mal tirzifl, la orele 6, răs >und 158, număr exfra-ordinar de urcat, cu totul neobicinuit. Dar iată că sună orele ,2. Petotolinl prezidenţial apare genialul d. Tache Giani. Cu mirare constată unii că d. Giani se găseşte în stare anormală, de oare-ce, spun alţii, preşedintele Camerei nu trecuse încă pe la bufet. Se face apelul nominal. Pe banca ministerială iaă loc mutrele cunoscute din guvern. ITn intermezzo ADM1NISTRATMJNEA JUSTIŢIEI N’am avut mari iluziunt despre d. Pallade. Cu toate astea, de la un om care a făcut a-tîţia ani opoziţiune luî Ion Brătiann şi apoi guvernului conservator, nu se put"a aştepta ca, aşa de curînd, după un timp atît de senrt de minister, să ajnngă io halal oamenilor cari hîr-şiţî cu nevoile gnvernămîntnlnl, comit fără nici o hezitare acte rele. Deşi nn e ministru al justiţiei de cit de o lună, d. Pallade are deja la activul săă un şir de acte condamnabile. Iată-le: Înaintarea judecătornlnî de instrucţie Vasilin cel din afacerea mitropolitană, înaintare oare a indignat po toată lumea. Degradarea primnlnî-proonror d. Sărăţeanu. Rolul parchetului în afacerea duelului, cînd atîţia oameni cari cad snb'aoeleaşl prevederi ale codnlul, nu suut urmăriţi. In sfîrşit, scandalul de la Cartea de Casaţiuue. Pentru un timp atît de scurt, e de sigur foarte mult. D. Pallade poate deja concura, pe calea asta, ou mulţii din liberalii îmbătrîniţl în rele. PATRU VIGE-PRESEDIUTl DEMISIONAŢI Patru vice-preşedinţl,—cile doul de fiecare Adunare—aii demisionat: dd. P. Grădişteanu şi V. A. Urechiă la Senat, şi dd. Vasile Lascar şi St. Şendrea la Cameră. Demisiunea acestor domni a avut toc în nişte condiţiunl excepţionale, cari agravează In mod considerabil putreda deja situaţie aguvernulul d-luiD.Sturdza. Vice-preşedinţil Senatului aO demisionat ca o protestare în contra politicei guvernului,politică care, după expresiunea d-lul Grădişteanu, a înjosit neamul nostru; iar vice-preşedinliL Camerei aii demisionat ca o solemnă protestare In contra procedeurilor arbitrare ale d-lul Giani, care, In conivenţă cu guvernul, a permis, în contra textului precis al regulamentului Camerei, să se continue discuţia după orele G, votîndu-se prelungirea abia la orele G şi 10 minute. In aşa bal am ajuns cu parlamentul sub regimul partidului liberal. Pentru o şedinţă ca cea de eri, guvernului îl trebue un truc spre a pipăi pulsul Camerei. Gravul Epurescu, întreabă dar guvernul asupra zgomotelor neadevărate răspîndite împrejurul conversiune!. Trucul prea era nedil acid : mulţi deputaţi rid. D. Gogu Cantacuzino, luînd cuvîntul, îşi laudă conversiunea şi ştiind că nu toţi pricep asemenea chestii, zmulge aplauzele ma-jorităţel spunînd că termenul este de 60 de ani şi că emisinnea se va face cu 91 şi jumătate, din care se va scădea unu la sulă comision. Mamelucil cari nu pricep ce Înseamnă o conversiune aplaudă In mod zgomotos. La orele 2 şi jumătate se intră în ordinea zilei. Interpelarea d-Inl Fleva D. Fleva se urcă la tribună. D-sa pare cam emoţionat. Se face o tăcere adîtieă. împrejurul tribunei iaă loc vre o 10 drapelişti printre cari şi d. Delavrancea. Banca ministerială e In complectul el. Unii din membrii majorităţe! ’şl-afi părăsit locurile obicinuite şi se aşează în partea dreaptă a Camerei unde sunt îngrămădiţi In mod compact, mamelucil guvernului. D. Mărgăritescu mastodontul stă In picioare, la capătul primei bănci, In apropiere de banca ministerială. Tribunul îşi începe discursul. La Început domol, liniştit, arătînd Camerei sumarul cu-vîntăre! sale. Dar Incet-înceT, vocea d-lul Fleva se încălzeşte, gesturile devin mal vil, cuvîntul mal energic. D. Fieva biciueşte guvernul cu cunoscuta-1 vervă şi pe icl-colea caracterizează situaţia cu eîte un cuvlnt de spirit, provoclnd numeroase aplauze. Pentru moment, majoritatea e calmă. Pe icl-colea cîte o Întrerupere nesărată a lui Filipoifl, ctte o eşire intempestivă a lui Mărgăritescu, imediat comprimate de guvernamentalii ceva mal inteligenţi. .Wormlntnl lui Ion Br&tianu Liniştea lasă nu e de cil aparentă. O sclntee şi pudreria guvernamentală va lua foc. — Exploataţi pînă şi mormlntul lui Ion Brftlianu, exclamă d. Fleva. D. Cantacuzino protestează. — D-le Fleva, rlzt pe mormlntul Iul Ion Brâtianu ! Majoritatea aplaudă cu frenezie arunclnd diferite epitete minorităţel. — Vă voiil arăta ett cine insultă memoria lui Ion Brătianu, ripostează d. Fleva. Minoritatea izbucneşte In tunete de aplauze. Toată Camera e In picioare şi vociferările durează clte-va minute. 1 a fine se restabileşte ordinea. Se suspendă şedinţa; la redeschidere d. Fleva continuă. I). Fleva ajunge la acuzarea că guvernul uu respectă libertatea alegerilor. Voiţi dovezi? întrebaţi pe colegii noştri din Teleorman, întrebaţi pe d. Grigorescu. Voiţi o dovadă mal izbitoare ? Iată Împărţirea alegătorilor pe comisariate, iată şi autografele agenţilor de poliţie; d. Fleva arată nişte facsimile publicate de Epoca cu ocazia unei alegeri la PloeştT. D. C. Stoicescu, voind să desminţă, primeşte o straşnică săpuneală din partea d-lul Dobrescu-Piahova, iar d. Politimos cu vocea lui de stentor: — Nu daţi crezămtnt d-lul Stoicescu de şi e un fost ministru. D. Stoicescu înghite şi tace. Scandalul D. Fleva continuă cu dovezile despre incapacitatea administrativă a funcţionarilor regimului şi pentru aceasta citează cazul scrisorel anonime ticluită de tnsuşl prefectul de Muşcel Nicolau In contra deputatului Ghica Anastasescu. De odata d. Ferecliide întrerupe. — E o minciună! Este de nedescris spectacolul ce ni l'a oferit Camera la această întrerupere a d-lul Ferechide. — Să-şi retragă cuvîntul imediat ministrul ! strigă unii. — Nu e minciună! zbiară d. Ghica Anastasescu. Protestez In contra cuvintelor d-lul Ferechide, d-sa ştie că nu e o minciună. — Somăm ped. Ferechide să facă scuzei strigă In cor mal mulţi deputaţi. Zgomotul e asurzitor. Toţi deputaţii sunt în picioare. Toţi vociferează. Printre cel mal energiei este d. V. Lascar. Fostul ministru liberal, apostrofează banca ministerială cerînd d-lul ministru să îşi retragă cuvîntul. D. Ferechide încearcă să spue ceva, dar uu ’l aude nimeni. Zgomotul se măreşte din ce In ce. D. Lascar se sue la tribună şi cere ca ministrul să facă amendă onorabilă. E un adevărat scandal. Minoritatea devenind din ce în ce mal agresivă continuarea şedinţei devine imposibilă. D. Giani fuge de pe fotoliul săti şi cu toate că şedinţa e suspendată, zgomotul e acelaş, vociferările nu mal îacetează, şi la un moment dat o iucâerare pare inevitabilă. La redeschiderea şedinţei, d. Ferechide, face scuze formale şi complecte. AU «iouiea scandal D. Fleva trece ia chestia fostului mitropolit. Primul guvern liberal a fost prăbuşit de afacerea mitropolitului şi aţi fost nevoiţi să vă adresaţi liniştitului Aurelian spre a aduce linişte în ţară şi a scăpa partidul de peire, iar după ce v’a scăpat, acum îl acoperiţi de calomnii şi de insinuări. — Dar uu ne-a scăpat el, strigă majoritatea, n’aveam nevoe de nimeni. — Cum, mal îndrăzniţi să contestaţi acest lucru? exclamă d. V. Lascar. Cine nu ştie că d. Sturdza a venit pllngînd la mine şi la d. Aurelian, rugfndu-ne să-l scăpăm din încurcătura în care singur se vîrlse ? Mal îndrăzniţi să spuneţi că nu ? Se face o adevărată ovaţiune d-lul Lascar, iar d. Sturdza devine din ce In ce mal mititel. Prelnnglrea şedinţei La orele 6 şi 10 minute, d. Giani comunică d-lul Fleva că trebue să consulte Camera pentru prelungirea şedinţei. — Luni, Luni 1 strigă minoritatea. Majoritatea care primise cuvîntul de ordine de la guvern, cere prelungirea şedinţei. — Să se pue la vot. — Luni, răspunde minoritatea. Iarăşi zgomot şi vociferări caie durează 20 de minute. Deputaţii sunt toţi In incintă. Se schimbă cuvinte groase; acuzaţiunile şi Injuriile curg ea ploaia. Dar mcmelucil cer cu inzistenţă prelungirea şedinţei. — l)ar nu se mal poate. E o tiranie. Acesta este regim liberal? Protestăm. După puţin, d. Giani se hotărăşte a comunica Camerei că pune la vot prelungirea. Iarăşi zgomot. Opozanţii ocupă tribuna şi sechestrează urnele. Cu mare greutate, Chestorii iad urnele din roîinile opozauţilor. In fine se Începe votarea. Votul se face cu apelul nominal şi cu bile. Guvernul obţine 108 de voturi, iar opoziţia 50. D. preşedinte invită pe d. Fleva să continue. D. Fleva refuză. D. Morţun înfierează procedeul liberal al guvernului spunînd că i nedemn. In mijlocul unei emoţiunl de nedescris, şi a unul zgomot asurzitor, d. V. Lascar se sue la tribună şi după ce stigmatizează procedarea bâncel ministeriale invită pe d. Sturdza să declare dacă aprobă ce s’a făcut. D. Sturdza tace. — Atunci, zice d. Lascar, In numele d-lul Şendrea şi al meii, declar că ne retragem de la biuroă. Majoritatea e complectamente afară din lire. Ea încă nu pricepe gravitatea declaraţiei făcută de d-uil Lascar şi Şendrea. Toţi opozanţii aclamă pe d. Lascar făcîn-du-1 adevărate ovaţiunl. D. Fleva continuă Încă clte-va minute şi după aceea se amină discuţia pe Marţi. De ce pe Marţi ? Ca guvernul să poată face ceva tocmeli ? TRIBUNA LITERARA GAZDA MEA - SCHIŢĂ - Dacă mergi cu tramvaiul prin Popa-Tatu, pînă la Matache măcelaru, Intoar-ce-ţl capul spre dreapta, cititorule, aşa ca la vre-o sută de paşi mal incoa de calea Grivilel, şi-ai să Vezi o casă c’un chioşc de ziare Ja poartă. Mărimea clâdirel în care m’am războit eti cu sărăcia mal bine de un an, pentru ocbiî unei furnici, trebue să pară enormă ca o piramidă egipteană, dar pentr’un dobitoc mal mare e alt-ceva. Pisicile, de pildă, amatoare de aventuri, dintr’un salt sunt pe acoperiş. Culoarea chip şi seamăn e galbenă, dar tocmai pentru asta sînt oamenii nedumeriţi. Unii cred că este aşa din cauza vecliimel, iar alţii bânuesc că biata casă e galbenă de spaimă, ca nu cum-va, în puterea nopţii, vre-un beţiv mal îndîrjit să-I trudească un pumn zdravăn şi s’o trmită după răposata cofetărie de alături. Gazda mea, o nemţoaică grasă şi bă-trină, meşteră de prăjituri cu mac,’avea un căţel chior şi zbîrlit şi-un bărbat trenţăros ca un scăpătat nobil spaniol. Domnu Freilich,—aşa ’l chema,—era unul din cel mal harnici lucrători la atelierul de reparaţiunl al căilor ferate. Şi dacă toată ziua repara necontenit ia maşini, apoi, seara cînd eşia de la lucru, nu se mal gîndea bietul om de cit la repararea forţelor pierdute. Nimerea la întlmplare, cu alţi tovarăşi. în vre-o circiumă nouă cu vin vechio şi cum maşina omenească e aşa de complicată, ţinea reparaţia ceasuri întregi. ♦ * * In timpul ăsta, madam Freilich aşteaptă moţăind p’un scăunel, la gura maşinel de bucate, cu rasolul fiert gata şi cu şniţelul sfirlind într’o tigaie. Dacă vedea că nu-I mal soseşte odorul, îşi potrivea broboada pe cap şi pornea să’l caute. La mijloc, între odaia mea şi a lor se afla o sâliţă pentru pâstratul lemnelor iama. Ii auzeam din năuntru cînd soseaO. El bombănind furios şi înjurînd nemţeşte, ea căutînd să’l domolească şi sâ’l vire mal repede în casă. Seara citeam de obiceiO. Mal cu seamă în nopţile de iarnă mă culcam aproape cînd se trezeaO măcelarii din piaţă. Dacă m’al fi observat cum stăm a-tuncl cu miinile în buzunarele paltonului şi cu căciula trasă pe urechi, te-al fi îndoit cu drept cuvlnt de existenţa sobei mele. Dar nu, putea să fie cineva mal chior de cît căţelul madamei şi tot ar fi văzut-o răsfăţată într’un colţ, in patru picioare şi neagră ca o dihanie urltă, cu coşu-I de tinichea încolăcit şi petrecut printr’o gaură plină de funingini. Cîte n’am tras şi cu soba asta, efl a-dicâ, pentru că ea nu vrea să tragă de loc! Pot zice, fără exagerare că mă băgase în răcori! Cumpăram lemnesi-o umpleam bine ptnă sus. După ce lemnele se încingeaţi, pîrî-iafi, trozneaîî, şuieraţi, începea şi eadâ-şuchiata să ţişnească fum, pe semne că să-ml arate că nu-I fum, fără foc. Nu-I vorbă, fumu-1 vedeam e0, dar mat ales îl simţeam, dar focu l vedeam fără să-l simt! * * * Odaia mea nu era mal încăpătoare de cît o celula de puşcărie şi atît de înaltă că, dacă şedeai în picioare, tot mal rămînea loc de-o palmă între creştet si tavan. Pe lîngâ mobilierul obişnuit în orl-ce casă de creştin, mă mal bucuram şi de tovărăşia unei prăsitoare colonii de li-bărcl. Le vedeam bine pe lighioanele astea, nesuferite ca nişte pletoşl băeţl cu mustăţile rase şi fără talent,’ cum se înmulţesc meretl, răspîndite vecinie în neobosite escursiunl pe pereţi Crăpăm de ciudă şi le dam In gînd la toate prafurile de insecte, deşi gazda spunea că nu l leac pentru stlrpirea lor. Adese-orI, tîrziQ, pe la cintatul cocoşilor, seîrţlia uşa de dincolo şi mă pomeneam cu madam Freilich în prag. Somnoroasă, plînglnd, ţinea un clondir Ia subţioara şi ’neepea : «Nu ştii şe se faşî cu asta borbat a tracul!, trimis iei fin, faşî capu mare, tal la chirciuma tote pani*. www.dacoromanica.ro Ofta din adtnc şi Iăcrimile-1 şiruiaîl pe obrajii sbtrciţl ca un balon desumflat. Pateticul scenei era ’ntrerupt d’un glas răguşit şi supărată domnu Freilich Îşi mina muerea Ja circiumă. * * * Intr’o seară vio mal de vreme acasă şi văz că uşa de la odaia gazdei e deschisă. înăuntru, pe ’ntuneric, aproape de fereastră, disting o mogîldeaţă cu coatele rezemate de masă, cu-o pipă ’n gura şi c’un clondir alături. Mă gîndesc ce să fie asta, clnd auz: «Făcut capu mare ruşine se pel cu ala scrofe». Din pat răspundea bolborosind o voce mal supţire. Ce se Intimplase ?—Mal nimic. Madam Freilich poftise o vecină la sindrofie şi se cinsteaţi în voe bună, pe ctnd, lungit sub plapămă, d. Freilich sforăia cum se cade. In ciocnitul paharelor şi în veselia petrecerel, se deşteptase omul necăjit şi-o gonise pe musafiră. Madam Freilich se afumase răd, dar vin tot mal era. Şi-acum neamţul, sq-gînd rar din pipă şi mal des din pahar, îşi potolea necazul că i se îmbătase nevasta. Am cercat să-I Împac. D. Freilich n’a zis nimic la început, a pufnit însă mal pe urmă, s’a Înfuriat şi clnd a prins o dată clondirul (gol) şi l’a repezit după mine, am auzit numai cioburi zăngănind pe maşina de bucate! A doua zi mi-am luat catrafusele. T#ma Florescn. ■ »'■ -------------- - IO'OBMA'jH Drapelul de azi conţine o caracteristică notiţă prin care zice că ar II putut, în atace rea monumentului lui Ion Brătianu, să uzeze în contra d-lui Gogu Caii-tacuzino de aceleaşi mijloace perfide, de cari acesta uzează în contra d-lnf Aurelian. Deputaţii guvernamentali răs-pîndesc vorba că prin cuvintele «alte afaceri», d, Gogu Cantacuzino a făcut aluziune la un dosar privitor la şcoala de agricultură şi ei se laudă că din cauza aceasta, d. Aurelian o va muia. Un ziar din Iaşi află că d. general Conatantinovici, guvernatorul Basarabiei, a dat ordine de a se opri orl-ce legături de înrudire dintre romtnil basarabeni cu Cei din Romînia de pe malul drept al PruMui. Acest ordin a produs o mare sensaţie intre romtnii din Basarabia. D. P. Grădişteanu însă, relnoindu-şi demisiunea, a declarat că motive de ordin pur politic l'au determinat la acest pas, adăogind că nu vrea să fie bănuit ar împărtăşi politica generală a'guvernului.. D. V. A. Urechiă a deşertat însă din-naintea luptei, prin urmare cu drept cu-vînt poate fl bănuit. In culoarele Senatului se comenta foarte mult deserţiunea d lui Urechiă. Scandatul de la Senat Snspendtndu-se şedinţa Senatului in urma intervenirei d-lui M. Schina, care vom. să scape pe guvern de un vot de blam inevitabil, ce i s ar fi dat prin respingerea demisiunei d-lut OrUdişteanu, s’a produs un scandal enorm în sala de lectură a Senatului. » Dnil general Angh elesca şi Perieţeanu-Buzeti, aii apostrofat cu violenţă pe d. Orbescu, care presida Senatul, strig în-du-1: — Boule, dacă nu te pricepi, ieşi afară ! — strigă generalul Anghelescu. — Noi nu suntem argaţii d-tale aici, —strigă d. Perieţeanu-Buzăă. Cuvintele de idiot, bou, măgar răsunau de aproape un sfert de oră prin Senat. In mijlocul răcnetelor celor mai mari, uşile sălilor au fost închise. In urma ordinului d-lul Sturdza, mal mulţi senatori aii fugit şi ast fel Senatul descompledinduse, şedinţa s’a ridicat. Exprimăm încă o dată mirarea noastră că gnverunl nu a cerut încă Parlamentulnl autorizarea de a armări pe d. senator Bucşănescn, care a săvîrşit delictul de duel, care, cliiar cînd nu e nrmat de rănire, e pedepsit piuă la doni ani închisoare. D. C. Sărăţeanu, fost prim-procuror de Ilfov, a părăsit, aseară Capitala, pentru a merge la Galaţi unde a fost transferat. Un mare număr de magistraţi şi de tineri avocaţi din baroul Capitalei, ati însoţit pînă la gară pe simpaticul magistrat. Consiliul comunal al oraşului Galaţi, a fost convocat pentru a alege un primar in locul d-lui C. Plesnilă. Se spune că fostul primar va solicita din nou sufragiile colegilor săi din con-siliţi spre a se face ast fel o demonstra-ţiune ostilă guvernului. Clubul Concordia al partidului naţional din Bucovina a fost convocat pe Luni In adunare generală, spre a se discuta propunerile privitoare la reorganizarea partidului. D. N. Filipescu va prezintă primului procuror o petiţie prin care va cere ca, potrivit legii, să i se libereze mandat de depunere. Se zice că d. Palade a dat ordin ca să se complice afacerea cu tot felul de tertipuri avocăţeşti. S’a găsit însă mijlocul d’a sili pe reprezentantul guvernului de a lua o hotărîre. Aflăm că raportîndu-i-se erl după amiazl incidentele de la Cameră dintre d-nil Aurelian, Gogu Cantacuzino şi Scorţesm, d. Eugen Stătescu a fost atît de indignat în contra ministrului de finanţe in cit a exclamat : — De acum înainte toată răspunderea pentru situaţia detestabilă in care se află partidul liberal, trebue aruncată asupra acestui om rău şi plin de fiere. Toţi amicii d-lul Eugen Stătescu au, condamnat aseară în termeni vehemenţi pe d. Gogu Cantacuzino. Deserţiunea d-luT V. A. Urechiă După cum a anunţat Drapelul, azi trebuia să şi retnoiască d. V. A. Urechiă demisiunea sa de vice-preşedinte al Senatului. 9 Spre uimirea drapeliştilor din Senat, d. 7. A. Urechiă a lipsit de la şedinţa de azi a Senatului, ca să nu fie silit a se declara solidar cu d. P. Grădişteanu şi să-şl reînoiască demisiunea. D-nii V. Lascar şi Şt. Şendrea, în urma unui incident am demisionat din vice-preşedinţia Camerei erl la orele 7,30. Următoarea telegramă trimisă din R.-Vilcel d-lul N. Filipescu, s’a refuzat transmiterea el de oficiul telegrafie local: R.-Yîlceî. In nesocotită lor mînie vrăjmaşii d-tale şi-au arătat şi de astă-dată sălbatică lor fire, mergind cu persecuţia adversarului lor politic pînă la sacrificarea înaltului sentiment de ordine socială, că justiţia trebue să fie una şi aceeaşi pentru toţi. D-ta, care al dovedit cu prisos că te-at condus cum nu se putea mal cavalereşte şi mal leal în duelul pentru care al fost condamnat, al eşit din această afacere, ca în tot-d’a-una, onorat şi demn. Vrăjmaşii d-tale, cari înjosesc justiţia, făcAnd’o să apese asupra unora şi să ocrotească pe alţii, au, eşit cu pecetea infamiei pe frunte. Sentimentele noastre de simpatie şi prietenie te vor urmări tot-d’a-una. Constantin Herescu, I. Sinescu, Nicolae R. Căpităneanu, N. Dobriceanu, I. I. Bu-ne8cu, A. Botlea, Gr. V. Pleşoianu, Th. Morestu, Na'e Dimitrescu, N. Em. Bonciu, Colonel Ivanovicl, M. Tălăngescu. Cronica Judiciarii Procesul inogteulrel Zappa. — Ştiri Judiciare* Erl afl început înaintea secţiei I-a a Curţe! i de Casaţie dezafeterile In procesul moştenire! lui Vanghele Zappa. Prezida d. prim-preşedinte Schina. Fotoliul ministerului public era* ocupat de d. procuror general Filitis. Recurenţii, stalul roinîn era reprezentat prin d-nil avocaţi Mitiail Antonescu şi Ion Filitis şi statut elin prin d-nil Mihail Cornea, C. Boereacu, G. Panu, Sipsomo, C. Nacu, Em. Porumbarii şi Barbu Gănescu. Rit» dele de slnge ale defunctului Zappa eraţi asistate de d-nil G. Grădişteanu, Maiorescu. Iancu Lahovari, Triandafll, V. Lascar, Missir, Disescu, B. Brătianu, P. Arion, Basilescu. Bursan. Erl nă vorbit d-ni! Antonescu şi Filitis. avo. raţii Statului roinîn. D. Panu, unal din avocaţii Statului elin, Începuse apoi să dezvolte un motiv de casare, clnd tn mijlocul pledoariei sale s’a ridicat şedinţa la orele (, d. prini-Ş>reşediute trebuind să plece cu trenul. Dezbaterile, cari vor dura probabil vr’o.3-i zile, vor continua Luni. * * h * Apelul d-lul Aristjde Ioneseu, autorul piesei Ciapcîml, a veniţ erl Înaintea secţ'el a II-a a Ctirţe! de apel din Bucureşti. Dezbaterile s’afi amînat pentru C Iunie, ora clnd s’a strigat procesul fiind (oarte înaintata Banca, ministerială, tn acest moment, îţi taceă impresia unei bănci de acuzaţi. ’ , wo • Deşi vechia luptător, deşi Parlamentar, jjicl o dată nu m’am simţit mal emoţionat ca astă-zl. Şi această «noţiune nu provine din grija de a lupta, “ - -le, Primejdia ce ameninţă ‘deile llb“*l«- Făcînd o digresie, oratorul vorbeşte des- O mină vizibilă sale invizibilă, şi tot-d’a-una bine-făcătoare, ’l a reţinut In tot-d’auna Ia momentul pericolului. Ce să facă ? El se căsători cu o femee foarle rea, îşi asigură viaţa pe nomele d-nel Prunier şi [ aşteptă ca ea să’l otrăvească. Diu contră, recunoscătoare de alîtea generozităţi, dama sa deveni modelul soţiilor. Desgustat de viata şi nial ales că nu pu- w tea să se scape de ea, intră Intr’o zi la un l’pre svouurile că conversTnn'on\^Yi Y-" bărbier spaniol. , I Acuităţi. Declară că l Iii timpul clnd bărbierul II rădea bărbia I ’l-a apus acum patru zile cs, ! ce şi ştiind că spaniolii sunt oameni iuţi, II | ta, că contractul e terminat-li „Jt zise: «Hoţule! Incoruoratule! Lumea cunoaşte toate meseriile voastre desgustăloare, murdarilor ! Bărbierul nu răspunse. D. Prunier făcu o mutră de dispreţ şi zise simplu : «Laş !... cuvînt care este injurie aruncată uuui spapioL Băiatul din prăvălie auzind cele spuse de d. Prunier, zise cu batjocură : «Iţi pierzi vremea de geaba d-hvpatronul e surd,]» D. Prunier a renunţat, pentru un moment, a distruge opera Iul Dumnezeii. , r, t kantoisenu. Bancherul Urban, învinuit de înşelăciune In prejudiciul minorului Strat, după nişte dezbateri can nil durat cu Inlrerupţie vr’o 5 zile, a fost achitat do Curtea de apei secţia a II-u, apel din Bncureştţ, Depeşile de erî Serviciul * Agenţie i Rotnîne> * ♦ * Craiova. Procesul duelului, care a pus încă odată în relief loialitatea şi cavalerismul d-tale, s’a sfîrşit; se va sfirşi odată şi cu închisoarea la care al fost condamnat, Acolo insă ca şi orl-unde, vet fi urmărit de dragostea nemărginită a tutulor prietinilor şi de acolo vel eşi mal mindru şi mal onorat, căci această închisoare o suferi pentru că eşft cel mal înverşunat adversar, al acelora cari nu merită să se numească liberali. I. Economu, C. Carianopol, Aureliu M. Eliescu, Const Popescu, A. Warlam, N. Coandă, George Tirnoveanu, Iancu Pes-sacov, Tache Folicrat, N. P. Cotadi. Paul Brătăşanu, D, G. Stăncescu, Ştefan Pleşia, Ştefan Rusănescu, D. Cuţiana, P. Răiciu-lescn, Alex. Furduescu, Dr. 1. Cernătescu, Petre Anastasiu, Ion D. Grecescu, Gr. Delfori, Christ. Pessacof, P. D. Bucmeş-teanu, dr. I. Atanasescu, C. D. Stăncescu, Iacob Strambeanu, N. P. Guran, M. Kintescu, Th. Herescu, G. I. Peşşicu, Ch. Strambeanu, C. Fudulescu, F. Stăvileam, D. Malciu şi P. Niculescu. *** Fălticeni. -Respectăm hotărîrea condamnătoare ca emanată de la Justiţia Ţdrel. Ea ne convinge însă o dată mal mult că lupta ce duceţi prin ziarul d-voastră, trebue prelungită şi dusă cu mal mare vigoare spre a putea şi noi spune într’o zi: «Avem Judecători în Romînia». Curagiu, inimele noastre şi gîndurile noastre vor fi continuu lingă d-ta în timpul osîndel. Eşit mal oţelit, veţi lupta cu mat mare bărbăţie şi noi vom strînge rîndurile şi mal mult spre realizarea nevoilor acestei nefericite Ţări. ■Estl victima duşmanilor d tale; cine însă n’are duşmani, n’are nici prieteni. Sentinţa e proba dată de cel întil ; fie pentru d-ta presenta o mică probă a celor ce se zic cu onoare prietenii d tale. I Paris, 27 Februarie. Ministrul afacerilor streine va depune săptămina viitoare pe biuroul Camerei, proiectul de lege vizînd ratificarea convenţiunel în vederea garantării împrumutului guvernului elen. Paris, 27 Februarie.—D-nil Fdry d’Es-clănds, Mezidres şi Deroulede, desemnaţi pentru a compune un juriu de onoare care ar fi chemat să statueze asupra cazului Esterhazy-Picquart, au decis că nu mal este loc de a se constitui acest juriu. Paris, 27 Februarie. — Poliţia a arestat trei indivizi compromişi In atentatele anarhiste ce s’ati întîmplat pe piaţa Concordiei. Unul din el este considerat ca fiind de sigur unul dia autorii acestor atentate. i, . Paris, 27 Februarie.—Camera, în şedinţi sa de azi dimineaţă, a terminat studiarea proiectului de lege asupra reformei patentelor. Venind în discuţie bugetul veniturilor, ministrul de finanţe răspunztnd la o întrebare a d lui Castelin, a promis să studiezd cesliunea taxelor de stabilit asupra valorilor străine. Cherbourg, 27 Februarie.—Rfgina Engli-terel, mergind ia Nisa, a sosit azi după a-miazl. Budapesta, 27 Februarie. — Un duel a fost între d-nil Zalatvski, şef superior de comitat, şi Yvranka, deputat. Cel d’întîiu a fost rănit la genunchi. ^ Canea, 27 Februarie. -Faţă de dificultăţile ce intimpină stabilirea de tribunale internaţionale în toate localităţile protejate de puteri, amiralii au, decis de a întinde în întreaga insulă juridicţiunea co-misiunei militare din Canea. Christiania, 27 Februarie. — Comisiunea însărcinată să studieze proectul de reforme constituţionale a decis cu 5 voturi contra 2 să propue adoptarea sufragiului universal pentru toţi cetăţenii în virstă de 25 auL Viena, 27 Februarie. — Starea sănălăţel archidţicesel Stefania, Imbunătăţindu-se In mod simţitor, nu se vor mal publica buletine. Constantinopo\ 28 Februarie.—Se a-sigurâ că Rusia caută în momentul de faţă să obţie dreptul de liberă trecere pentru corăbiile escadrei sale din Me-terana, în cazul cînd ar ave x de executat reparaţiunl în arsenalul Mărel Negre. Paris, 28 Februarie.—Martorii maiorului Esterhazy au scris clientului lor că ne-J putînd decide pe ex colonelul Picquart să se bată cu dînsul, ei consideră misiunea lor ca terminată. Maiorul Esterhazy în răspunsul său, atribuie refuzul colonelului Picquart unui sentiment de frică şi de laşitate, şi adaugă • nu mal e demn de cit de biciuşca mea, şi mă voi îngriji eu de el. : NUVELA MOI OM A UTIE Domnul Prunier are nostalgia morţel. El a citit aceasta: «Să faci un lucru care te egalează cu Dumnezea! El te-n creat, tu îl vel distruge opera sa, tu, prin curagiul tăO, cu voinţă! Bucuria lui Erostrat nu era mal mare !» Dar d. Prunier nu ţine Ja lucrurile meschine : dînsul nu vrea să se slujească contra sa însuşi, de un cuţit ascuţit pentru această ocazie, nici de un revolver bine Încărcat, nici de o frlnghie nouă şi nici de un alt lucru de nimic. Ast fel, el aşteaptă cu răbdare un a ci-dent grav; el caută, provoacă acest acei- PUmetle di„ pa,te-ne-as« N. Fleva: Mare Intre pitici î. Am elianiştii şi Fleviştil aplaudă din răsputeri; majoritatea murmură. Potolinduse tumultul, oratorul continuă si vorbească despre Organizaţia partidnlnîlibera! D sa spune că vechia organizaţie a partidului naţional-iiberal a fost nimicită, graţie actualului prim ministru. Congresul liberal de la Iaşi, organizai tuiă pe vremea clnd trăia Ion Brătianu, s’a ocupat cu programul. Dar, d lor, unde e programul partidului? Nu văd nici un program. Da asemenea, ce s’a făcut cu comitetul exe-CU tiv, al partidului ? D. Sturdza 1 a aruncat pe drumuri ! (Aplauzi). Vorbind despre şefia partidului, oratorul spune că nu ştie de unde şl-a luat d Sturdza titlul de şef al partidului. La laşL d. Djm A, Stui-dza n’a fost ales şef al partidului, ci ca unul dintre cel mal bă-trîni libercdl, a fost proclamat preşedinte al comitetului executiv La Iaş>,.d. Sturdza a închinat un pahar cu şampanie şi din acel pahar a eşit şef ul partidului ! (Ilaritate! Aplauze). Cînd M. ‘Li Regele a făcut ape! la partidul liberal pentru a lua puterea, rog ped. prim-ininistru să dedare : n’a convocat d-sa la d. Stătescu acasă comitetul executiv pentru a ne consulta asupra formărel cabinetului ? EI bine, aslfi zi unde e acel comitet ? (Aplauzi). Atunci d. Sturdza slăvia acel comitet • cum a venit fusă la putere, l-a nesocit şi distrus clrar (Aplauze). In aceşti trei ani de guvernămtnt liberal, s aă petrecut o mulţime de evenimente tu ţară ; el bine, Întreb : convocatu-s’a o sin gură dată acest comitet P (Grupurile flevist şi aurelianist aplaudă • majoritatea întrerupe). Greşelile guvernului D. N. Fleva, răspunztnd la o interpelare, declară că gratia soverităţel care a pâs-trat-o Iu timpul alegerilor, ca ministru, se află azi în Cameră mulţi dintre acei cari n’ar fi intrat nici odată (Aplauze). Revenind asupra autoritaţsl de care se bucura la Început guvernul liberal, arată că Intr’uu an s’a întîmplat un lu ru fără precedent In ţara aceasta. Guvernul a comis atîtea greşeli, în cit a trebuit să cadă după un scurt timp, (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). I). Aurelian—urmează d. Fleva,—a moştenit această situaţiuue nenorocită şi încurcată. Ef bine, imediat ce ministerul Aure-lian a descurcat o, Oculta a Început să urzească intrigi infame. Dezgustat, d. Aure-Jian s a retras, crezlnd că va înlesni coucen-rarea. Dar iată coucedfrarea d-lul Sturdza! (Aplauze). *% Se intră In ordinea ,zilei. Se pune din noi Ia voi un indigenat asupra căruia a rămas votul nul In şedinţa precedentă. * 1 Interpelarea i d-voastre, prin acest soiu de administraţie, creiaţî un precedent condamnabil (Aplauze). Oratorul ^ citează cîte-va rapoarte de di-soivare cari cuprind motive ridicule. Un Ncaudal enorm D. Fleva Sminteşte interpelaread-lul Gliiea Anastasescu şi spune că prefectul de Muscel, prin o scrisoare anonimă, l’a ameninţat cu bătaia. încheiat cu sindicatul din West făli a, ele, etG., condamnlnd energic procedeu-rtle greşite ale actualului guvern, t,egea Instrucţiei Abordînd chestia legel instrucţiuni, spune că pentru sărbătorirea acestei legi s'a dat un banchet, la care n'a luat parte, afară ae miniştri, nici un fruntaş liberal. A lipsit şi d. Eugen Slătescu. De ce P I). Sturdza ştie. Eu cred, d-lor, că lipsa d-lul Slătescu de la ast-f el de serbări, e o dezaprobare a actelor dv. (Aplauze prelungite). 'fiu. ca discuţia săse amine, şedinţa se ridică Ia orele 7 şi 45, anunţîndu-se cea viitoare pe Marţi. «Marele program» de Ia 1892 La redeschidere, O. N. Fleva se întreabă ce s’a făcut cu programul aşa numit «marele program» al partidului ii.iţiunaHiheral, acel program care era menit să atragă către partid pe toţî tmerii valoroşi, etc. IJtmde-I acel program 9 Nu se ştie. Mal departe, oratorul spune că ar putea să vorbească despre făgâduelite făcute în opoziţie şi despre diferite alte chestii, dar s a hotărlt să iie modest. Voiă vorbi Insă despre programul politic al şefului guvernului, despre programul de la Iaşi. Int.erp?)atorul se ocupă de acea parte din program care promite imediata realizare, a cîtor va puncte interesante. Se vorbeşte de o imediată realizare/ — z,ee d. Fieva, — şi au trecut trei primăveri, d-le prim-ministru, şi nu se vede ni inie. Clitstliuiea u ii ţi ore al a Unul dintre marile puncte ale programului, este chestia naţi-ouală. €te-aî tac eit, «l-le prim-miniera, cu această măreaţă chestie ? Voi ii răs-gtismie eu: In Macedonia avem pe nn Apostol Mărgărit ; iar în Transilvania decorarea lui leszensky. (Aplauze furtunoase.) , Libertatea alegerilor Al douilea punct din programul pretinsului şef al parliduţui nuţional-liberal/ este libertatea alegerilor. El bioe, d-lor, să spună d. Procopiu cum s’aţl făcut alegerile sub actualul guvern. Există labiurofl o interpelare a d-luî Procc-pift prin care se protestează în contra unei ast-fel de libertăţi. Fac de asemenea-zice d. Fieva-apel la d. Grigorescu, veneratul deputat deP.a-bova, să ne spue ce fel de alegeri s’afl fă-cuttn Ploeştl sub ministerul d-iul Ferichidi ,D- Ferichidi: Alegeri litiere, absolut Sunt orele G.10 minute. Se cere prelungirea discuţiei. D. V. Lascar cere cuvîntul in chestie de regulament. D. P- S. Aurelian cere să se amine discuţia pe Luni. interne, un puternic murmur de protes- I prelunaire să se votez?, rfe I ^u\er,ll,^u' *n <îf,s**a naţională, nici cum tare isbucneşte in Cameră. V | ZnSnJ ca'săXTolfe ‘ 89 luCrează di^lo de Car puţi, nict ceea AU scandal D Ferichide : Minciună ! La acest cuvint al d-lul ministru de SE SFĂTUI, Şedinţa de ta 38 tTebvuuvie Şedinţa se deschide Ia orele 2.20 sub preşedinţia d-luî P. Orbescu. Prezenţi 89 d-nl .senatori. Pe banca ministerială d. general Berendel be fac forpialităjile obiclauiţe. V- P- Grădişteanu mulţumeşte Senatului peătVu că l-a. respins demisiunea, erl, din vrc^-preşldenţla Senatului. D-sa ’spune Că aci nu era vorha'de o cestiune de snpătare personala, ci o cestiune pur politică. Partidul liberal, ast-fel cum este divl-*ifc. nu, poate sta la guvern. Eă, Continuă d. Grădişteann, nu pot ră-mţne vice preşedinte al Senatului, pentru ca să nu mi se poată spune că împărtăşesc vederile guvernului. Din potrivă; nu împărtăşesc purtarea libere! D. A. Fieva: Să mă ieiţf/d-le ministru, dar ceea-ce aţi rostit nu este adevărat. Şi ca dovadă cetiţi ziarele. Oratorul vorbeşte despre fac-similile unor acte publicate în Epoca şi din cari se dovedeau ingerinţe te ce s au petrecid în alegeri. Descentralizarea administrativă tnterpelatorul abordează apoi chestiunea descentralizărei administrative. (Exclamări rlsetc). Vedeţi, Domnilor,— zice oratorul,—unde am ajuns : clnd se vorbeşte despre descentralizare, se găsesc lu Camera liberală unii cari să rîJft! El bine, pentru ca tă vedeţi ce credea Ion Brâtiauu, pe al cărui mor-mtnt nu rîde d. Cantacuzino, voifl ceti Înseşi cuvintele lui Brătianu asupra descen-fraiizăreî (Aplauze prelungite. Si oratorul tace ceea*ce spune). S’a cerut—urmează d. Fleva—chiar mal 1 deună-zi Ia Senat, d-lul Dim. Sturdza, o h ge de descentralizare ; d-sa însă a amlnat şi acest punct din program la calendele greceşti, de şi el se află şi în Mesagiul Regal. Amipliţi-vă cu ce călduroase aplauze a fost primit acest Mesaj. AI douilea Mesaj a fost vsg, iar al treilea sterp. (Aplauze). r ' K< tocmii flimm lm ă Un alt punct din program, este reforma financiară. In program se spune: W©i nu vrem «Itărî noul, ©i vo|,„ înfrînăm elieltueli]© Stalului. Ei bine, zice oratorul, aţi înfrthat (hei-tuehle Statutul? Nu. 1 Pretutindeni risipă. In dom ani «ţi Mporit foudai-ril© secrete şi aţi ©UeitaH tiu milion şl jumătate. Apoi asta nu însemnează înfrînare a ciLeltueiilorSta-tului, ci desiVîiiitre. Aţi făgăduit de asemenea desfiinţarea impozitului persanul şi nu v’aţi ţi- ongşts Tjţ.l deputaţii sunt în picioare. a D. Ghica Anastasescu cere cu voce tare, în mijlocul sgomolulul enorm ce se produsese,—ca d. ministru să retracteze acest cuvînt neparlamentar. Ii» cerere» «l-lul Anastasescu se asociază st «1-nll Lasear, io-rellan, Icorţesen, A. T. Popp, C. tirl^orescu, Rarbu I>elavraneea, ctc., etc., certnd cu toţii pe iuu ton ridicat, ca ministrul de Interne să-şi retragă expresia puţin cuviincioasă ce adresase deputatului de Mnscel. D. V. Lascar se urcă la tribună şi pronunţă cîte-va cuvinte aspre la adresa d-lul Ferichide, a cărui figură,—ca şi a tuturor colegilor săi de pe banca mi-nisterialăj—devenise pămlntie. In acest timp, matneluoii se îndîrjesc şi încep să apuce de piept pe dizidenţii liberali, cari însă se apără cu energie contra ori-cărei bruscări. Se produce un imnult formidabil, din mijlocul căruia abia dacă se mat poate auzi cîţe o voce care cere ca ministrul Ftrechide să părăsească banca ministerială, să se urce la tribun A şi să declare că-şl retractează cuvîntul minciună. D. ministru de interne se exocută. In acest moment vocea d-lul N. T. Popp răsună ' — Să facă amendă onorabilă acest domn FerecMde... •: Din noii zgomot din noii scandal. Ministrul de interne este împins jos de la tribună do către dl Liscar, care vrea să vorbească. 0 dată cu ministrul de interne, părăseşte şijl. Giani fotoliul preşidenţial. Timp de un sfert, de oră domneşte în incinta Camerei o harababură indescriptibila. Pa banca ministerială n’a mai rămas ele cit d. Sturdza, care priveşte năimuit la cele ce se petrec. Domolindu-se puţin scandalul, D. M. Ferechide revine ps banca' ministerială şi declară că cuvîntul «minciună» n’a fost adresat d-lul Anastasescu, ci a;eldra ce erau cuprinse în scrisoarea despre care se vorbeşte, D. Gir Anastasescu cere si Abţine cuvin-tul pentru a spune că declaraţia d-lul ministru de interne îl satisface. D. FJeva revine la tribună tnterpelatoru’, reuşind să-şi urineze cuvîn-tarea aminteşte d-lul Sturdza clnd, cu la-criinolo in ocliî, a recurs Ja d. Âurolian rugindu-1 să primească a lua frînele statului.! D. C. Mărgăritescu: Nu e adevărat! D. V. Lascar: Ba este adevărat. Declar solemn că a plîns eu fjţiroae de lacrimi ş! ne-a rugat să primim puterea. Se produce din nou zgomot. D. Sturdza se sooboară de pe banca ministerială şi se duce la d. Mărgăritescu ca să-l roage să nu mal facă întreruperi. D. C. Politimos: Am avut drep-tflio ciud am afirmai câ guvei*« uni a rămas numai cn Măriru-ritesen. D. N. Fleva : Dacă n’ar fi fost d. Au-relian ca să scape onoarea partidului ce a’ar fi făcut acest partid ? (Aplauze H , vre-unul din noi de două ori... D. N. Fleva: D-lor, am vorbit patru ore... rog să amînaţl discuţia pe Luni. Voci: Prelungirea ! Prelungirea ! D. B. Epurescu : Cer «prelungirea In permanenţă». (Ilaritate). Deputaţii se coboară Iu incintă şi încep să vocifereze. Unii dintre mamelucl sunt atît de furioşi, în ctl puţin le lipseşte să comită brutalităţi la adresa Fleviştilor cari ocupă tribuna pentru a controla votul. Se pune Ia vot, cu bile şi apel nominal prelungirea şedinţei şi rezuitatul este : Votanţi........... Bile albe pentru • » negre contra Prelungirea se admite. 158 108 50 * * * Prezidează d. Giani, preşedinte. D. V. G. Morţun, în chestie, de regulament, protestează contra modului cum s’a efectuat votul. D-sa spune că votul a fost neregulat, de oare-ce s’a făcut după orele 6. (întreruperi zgomotoase). închipuiţi-vă, urmează oratorul, în ce situaţie penibilă puneţi pe un orator care a vorbit patru ore în şir, silindu-I să vor-| bească încă. Ce aţi zice dacă v’aţl afla îu locu-I ? [ Majoritatea protestează. Vod: Nu e în regulament! D. V. Gr. Morţun Ca modal acesta voiţi sa împiedicaţi pe orator de a vă mai spune lucruri crude, de a prelungi a-ouzaţia ce£vă aduce. (Aplauze). Voci: Să i se retragă cuvîntull Să i se retragă cuvîntul! D. F. G. Morţun: Ceea ce faceţi nu e de cît un fel de fugă ruşinoasă ! D Giani: D-le Morţun, vă retrag cu-vintul... D. F.‘©. Morţun: Cuvîntul nu ini-1 puteţi retrage !... rifA/eU,Ur^eani1 S* U-înge de tirania mino- D. C. Politimos: Tirani sunteţi D-v, majoritatea! Se n-'şte zgomot. D. F G. Morţun se Urcă la tribună şi vroieşfe să vorbească, dar este împiedicat de majoritate. D. Giani părăseşte scaunul prezidenţial şi nu revine de cît după vre-o zece minute, cînd dă din noii cuvîntul D-lul -V. (i. Morţun. care întreabă pe d-nil Lascar şi Şendrea dacă faţă de această calcare de Regulament, mal pot sta în biuroil. Dcmtslnuea d-lor vlce-presedlntY lascar şi Şcndrea ' ce se petrece dincolo de Dunăre. Purtarea guvernului în această cestiune, este injoatrea neamului romin-rte&Cb ln ce priveşte politica internă, nu împărtăşesc părerile guvernului ln ceştiunea Casei Rurale, epstiune în care actualul guvern, ea şi îu alte multe chestii, se lasă a fi condus de partidul conservator! Acestea simt vederile mele şi dacă, ln urma acestei declaraţimil sincere, Senatul persistă ln a-ml respinge demisia, efl sunt la ordinele d-v. D. M. Schina . D. Grădişteanu care erl ne făcuse judecători Intre d-sa şi d. senator Constantinescu, astă-zl ne face judecători între d-sa şi politica actualului guvern. Aceasta este o schimbare imensă de atitudine. Propun dar, ca să suspendăm şedinţa şi să ne consultăm asupra dimisiunel d-saie. Şedinţa se suspendă, dai* d-nil senatori departe de a se consulta, stail de vorbă în incintă. VJL 91. jEvY. In aceşt timp însă, telefouul funcţionează. £ * Ji y C rjfA 4» ir In timpul Hnipendăreil După ce s’a suspendat şedinţa, senatorii din majoritate aă trecut cu toţii în biblioteca Senatului, unde, departe de a se consulta, In urma insistenţelor d-lul Viişoreanu şi alţii din majoritate, aiă tugit, unul elte unul, pentru a face ca Senatul să fie des- D. General Anghelescu : Ministru de războiţi o general şi nu dezertează nici odată. D. Colonel Obedeonu, către d. Mirzescu: Acum, cînd^ s’a ridicat şedinţa, ţi-a venit glas şi pînă acum tăceai ca un peşte. Toţi izbucnesc în hohote de rîs. ^ După acestea, drapeliştil părăsesc incinta Senatului şi se tndreptează spre vestiar. In acest timp senatorii din majoritate, împreună cu secretarii Senatului ies din sala de lectură şi se întilnesc cu drape-liştii cari ieşeau din şedinţă. Uite fugarii, stau închişi ca gioarecii în colivie, esclamă mai mulţi drapelişti, le-au fost frica să vie în şedinţă. ’ OLTillEliiATll Suntem pozitiv informaţi că M. Sa a declarat guvernului că nu va prelungi sesiunea Camerelor mal departe de 20 Martie, cînd irevocabil trebuesc închise Corpurile Legiuitoare. On-cum ar sta guvernul cu votarea legilor şi a budgetului, la 20 Martie Camerile vor fl închise. Consiliul de reformă al corpului IV de armată, compus din d-nil coloneii Cică Negel, Stefănescu, Brâtiami şi Fiorescu, a ro-tormat pe d. locotenent Mivrosni din regimentul 8 de călăraşi din Botoşani. ° Guvernul a hotărU să propună candidatura d-lul Meitani la locul de vicepreşedinte al Senatului, care va deveni mîme vacant, cînd se va primi demisiunea d-lul P. Grădişteanu. Incidente de la Cameră ln cursul şedinţei de erl de la Cameră Exo. Sa d. Gsorgevid, ministru plenipotenţiar al Serbiei, însoţit de drago- nvanui legaţiunet, d. Smilocoşici, vroia să ia loc în tribuna diplomatică Cum însă tribuna era o ,upală de o lume străină corpului diplomatic d Georgevict n a putut să-şl găsească loc. Această scenă a produs o penibilă im -............. _ . presiune în Cameră şi d. Moroianul complectat şi ast tel să nu mal poată ţine I unvd din chestori, a fost silit săsenre ŞCP± rrt , n . zinte d~lui ^orgevict şi să-t ceară scuze I 4De din drapebştl, d-mî Perieţeanu-Bu- 1 zătl, Costescu-Comăneanu, general 'Anglie-lesdi şi alţii, observînd tertioul, merg cu toţii în bibliotecă şi apostrofează pe faimosul vice preşedinte P. Orbescu : *** —- Cum, d-le preşedinte, ai suspendat şedinţa ea să discutăm asupra demisiu-nei d-lul Grădişteann şi d-v., faceţi tertipuri necinstite şi goniţi senatorii ca eă nu/mal putem ţi.ie şedinţă? Spuneţi că vă e frică să mal deschideţi S'a remarcat foarte mult, că imediat 1- wsdtfiiz&-as‘r **+- Partea a doua a rechizitor ului ari/a^î dv. ? Astea sunt procedeurl I s/â Gtit de dezastroasă, în cît atît Biblioteca Senatului avea aerul unei ta- ^nca Ministerială cît şi imensa verne puntroase, de unde vociferările şi cu- moloritate trimisă CU toptanul de vuitele piperate se auzeau î„ sala şedinţelor, prefecţii de judeţe, (iu statbllimă-Uşierii ruşinaţi el însuşi de această scan- I cite rml.no oumia- daloasă şcenă, aâ închis uşile bibliotecel di^ D. F Lase:«*. Cer cuvîntul! In vremea asta, d. Ferechidi, u... - îndemnul d-luî Sţurilza, se duce la biurou şi spune încet d-!ul Giani să nu acbrde cuvîntul alt- I (IA ncr6 nară . » prelungite), D. C. Nacu protestează. D. N. Fleva . D. prim-minislru a declarat că sa retras pentru ca să se liniştească opinia publică revoltată. lu cazul acesta, este adevărat ceea ce am spus ed că d. Aurelian a scăpat partidul. Li bine, d-lor, acum d. Sturdza se năpusteşte contra d Iul Aurelian, ceea ca face să tşl aibă locul proverbul: PE CINE NU-L (AS1SA MOARĂ, NU TE LAŞA SA iliAL.Stl. (Aplause prelungite). Guvernul a recunoscut toate ilegalităţile comise. (Aplauz^. D. Al. Djăvara a eşlt din minister şi i-a luat locul d. Pailadi. Pentru ce ? Habar n’am Nici d-voastră riu ştiţi ca Parlament. Dar, domnilor, minstrul oel noii de cite ori cerea cuvîntul d. Lascar/ros tea invariabil : —_ D. F.eva âre cuvîntnl. K . Yăzînd că zgomotul creşte, d. Sturdza trimite dm noă pe d. Ferechidi să spue preşedintelui să acorde cuvîntul d-iul Lascar, ceea ce d. Giani şi face. iX V. Lascar, ureîndu-se la tribună, declară că, de oare-ce regulamentul e călcat în picioare «tit d»sa cît şi d. Şendren demisionează din hinroii. (Aplauze prelungite gi îndelung repetate). Se dă cuvîntul D-lul N. Fleva, care îşi continuă cu-vîntarea, veştejind din răsputeri atit purtarea băncei ministeriale, cît şi pe a majorităţef, pe care nu o poate califica «Ic dl ui^oamara Calea Vfetoiriei IVo. 125 Ff* ă lHs Palatul Ştirbei -Palarioare pentru dame ______Violette de Parma Br. Foaupiliu Medic al EFORIEI SPITALELOR « a mulat in Strada Polonă (Alea Năsturel), No 1 Consultaţiunl în toate zilele de la 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m. Mereurl şi Vineri, consultaţiunl gratuite pentru săraci la aceleaşi ore. www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 20 */. P. JACOMBEIV ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - ÎVIELS LTHÎfE - Lui Niels II venea grefl să admită această abţinere complectă a prietenului săfl. De şi idealul lui Erik nu era al săO şi de şi Erik se nevoea In operile sale să traducă o sentimentalitate romantică, pentru el neplăcută, totuşi ştia să-şi întinză simpatiile, să-şi lărgească vederile, atît de bine In cit se interesa de munca lui Erik, se bucura de progresele sale, şi l-ajuta chiar, In momentele de descurajare, ca să-şi recapete încrederea în sine. La epoca aceea în care atîtea idei noul frămtntat) pe Niels şi-l făcea să simţă trebuinţa de a-şl deschide inima la un altul şi de a întîlni la acestea alte încurajări, înţelese in sfirşit nedesă-virşirea prieteniei care ’l lega de Erik. Amărît de descoperirea aceasta, el puse in judecăţile sale asupra prietenului mal puţină cruţare, se întrista de izolarea sa. I se părea că tot ceea-ce purtase cu sine de la casa părintească, tot ceea ce îl lega de copilăria sa, îl părăsea, lăslndu-1 sâ’şl urmărească singur drumul sâO. O barieră peste care nu putea trece îl despărţea de trecutul sâO. Trebuea ca, lăsat în voia propriilor puteri, el să afle ceea ce dorea, ceea ce’I lipsea prieteni noul, simpatii şi afecţiuni noul, alte suveniruri. De un an aproape Niels Lynhe n’avea alt tovarăş de viaţă de cit pe doamna Boye, cînd fu chemat la Lonborg de o scrisoare a mamei sale care-1 vestea că tatăl săQ e greQ bolnav. La sosirea sa, tatăl săQ murise. Niels fu doborît ca de greutatea unei greşeli, aduclndu-şl aminte căn’avusese în cel din urmă ani nostalgia casei părinteşti. Gindurile sale se întorseserăde multe ori la dinsa, dar se văzuse acolo ca un străin care ar purta pe hainele sale pulbere de pe alte ţinuturi şi in inima sa icoana altor locuri; nu-I fusese dor atît de cumplit după vatră ca după un sanctuar al vieţel sale; nu suferise dorinţa de a dormi sub acest acoperă-mînt. Ia-I săruta pragul. Remuşcările îl năpădeaţi pentru că a fost necredincios către această casă ; se clătina sub durere, şi remuşcările se posomorâţi încă şi din pricina unei participări tainice la faptul Împlinit, ca şi cînd moartea venise din cauza acestei lipse de credinţă. Se miră că a putut să trăiască mulţumit departe de casa care îl înlănţuia acum ou o putere extra-ordinară. Se agăţa de ea cu toate fibrele sale în prada unei nostalgii neţârmuite, neliniştit că nu se putea lega de vatra aceasta pe vecie, cum ar fi vrut, nenorocit că constata miile de amintiri cari îl năpădeaQ din toate colţurile şi din toate tufişurile, în sunete şi în efectele de lumină, în p&rfumurl, în tăcere chiar, toate acestea îl chemaţi cu nişte glasuri depărtate cari n'aveaii nici plinătatea, nici claritatea pe care o dorea; ele şopteaţi sufletului săQ ca în-tr’un freamăt de frunze pălite. Fericit acela care în doliul unei fiinţe iubite poate să-şi verse toate lacrimile sale la cumplita despărţire. Sunt mal amare pllnsorite cari ispăşesc lipsa de dragoste către acel ce a încetat de a mal trăi. Totul se întoarce atunci ; nu numai cuvintele aspre, răspunsurile jignitoare, dar şi gîndurile cari n’atl fost exprimate prin cuvinte, judecăţile pripite cari afl străbătut mintea, mişcări din umeri, zîmbete necunoscute, cumplit de ironice; toate se întorc ca să se afunde în pieptul tăîl ca nişte săgeţi înveninate şi sfărîmate: vîrfuf le-a rămas în inima aceluia care nu mal este. Această inimă nu mal bate, şi tu nu poţi să îndreptezl nimic... Acum e destulă gingăşie în sufletul tăQ, dar e prea tîrziQ. Du-te de dupune pe mormînt comorile iubirel tale, seamănă acolo flori şi coroane, nimic din toate acestea nu te va apropia de cel mort. In Lonborg, cel vil împleteai! coroane. Şi amara amintire a ceasurilor în care blîndeţea lui tăcuse şi In care glasuri aspre resunaseră, ÎI chinuea; el citeaQ mustrări în aceste linii severe diinpre-jurul gurii închise a mormîntulul. Aceasta fu o altă perioadă: ea avea de bun totuşi faptul că apropia pe unul de altul, pe mamă şi pe fiţi, mal intim ca ori cînd. Fără îndoială el se iubiseră mult în tot-d’auna, dar amîndol puseseră o mare discreţie în ceea-ce dăduse fie-care din el înşi-şl, de cînd Niels se făcuse prea mare spre a mal putea sta pe genunchii mamei sale. Căci lui îl era frică de exaltarea şi de pornirea firel el, şi ea fusese atinsă de prevederea şi de sfiiciunea pe care o găsea dînsa în caracterul fiului său. Dar viaţa, cu ceea ce dă şi cu ceea-ee iea, cu aţltările şi potolirea sa, le făcuse inima pentru o înţelegere deplină. D’abia după două luni de la înmor-mîntarea soţului săQ, doamna Lyline căzu greQ bolnavă. Multă vreme viaţa-I fu în primejdie. Neliniştea acestor sâp-tămînl depărta amintirea doliului de cu-rînd. Cînd doamna Lyhne începu să-şl vie în lire din boala sa, i se păru, cum i se păru şi lui Niels, că ani întregi trecuseră pe mormîntul de curind săpat. El, mal ales, căci, în tot timpul boalel sale, nu încetase să crează în apropiata sa moarte, el II fusese foarte multă frică de ideea aceasta. Şi astă-zl încă, cînd mergea spre bine şi cînd doctorul o încredinţase că orl-ce pericol era îndepărtat, nu se putea des-brâca de negrele presimţiri. Convalescenţa fu tristă. Puterile II re-veneafl încetul cu încetul şi ca In silă ; nu simţea acea dulce piroteală a între-gel fiinţe, ci o slăbiciune neliniştita, un dureros sentiment de sleire fără leac. Puţin cîte puţin, cu toate acestea, pre-gresul se făcea mal repede; dar, la ghidul că avea să zică adio vieţel, continua să apese asupra el ca o umbră caro o doboară prin adinca-1 melancolie. Intr’o seară, stetea, în salonul de jos, şi se uita înaintea el, pe uşa deschisă despre grădină. Arborii ascundeaQ purpura apusului, într’un singur Ioc de lumina jerateculul strălucea între trunchiuri ; de acolo porneaţi razele sclnte-etoare cari puneaţi pe frunzişul mohorîl culori verzi şi reflecte de bronz. Pe d’asupra vîrfurilor mişcătoare, norii a-lergaQ pe un cer roşiatic; în goana lor lăsaţi după dînşil bulgări albi pe cari lumina apusului ÎI pătrundea cu raza el purpurie. Doamna Lyhne ascultă şuerarea vîn-tulul şi însoţea cu clătinări din cap vîr-lejurile cari urlaţi afară şi se pierdeafi apoi într’un murmur. Privirea sa era pironită între dînşil pSnă dincolo de noii. (Va urma) Nu cumpăraţi maşini sau Unelte Agricole Înainte de a vizita CEE MAI MARE DEPOZIT RE TOT E E E UI RE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE EU6ENXU REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TU. F FOŢII E* DIN GERMANIA Bucureşti. - St nula Bibescn-Vodă, IV©. 1 şi 3 (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti LOCOMOBILEÎsÎTREER ATORl Rin Renumita 1Fabrică TMI. JFjL fi TIS Uit Premiate cu RJERAILIAR R AUR la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrău în 1891. TRE1ERAT6RISA NOVA „Flother” Model 1898. Patentată WF* Prevăzută cu Triplă Curăţitoare, Trei Vîiiturl ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de orî-ce alt system existent, şi Tobă pentru bătut Porumb aplicabilă numai la TREERĂTOARE A „FLOTHER* bătînd pe zi 150 pînă la 300 cliile mari de cu saă fără foi. MAŞINELE „FLOTHER treerâ mult, curat, fără de risipă, fără a sparge bobe şi fără a inegri griul la cas de mălură. PLIICOU UNIVERSALE ..................... Cele mai bune şi solide, construite numai din otel o o a t» x j m „ * Cu 2, 8 şi 4 Brăzdare.— Tot-d a-una oOO—600 pluguri în Deposit Oh PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE IhVtl mnMtinl/v C.. 1 I _î e_ I W ar-- » ■ PLUGURI NORMALE Cn 2. 8 «i 4 Brăzdară TnlAJo-nno kaa fi a a _* n_î&ţl Cu mai multe brăzdare. NI«rI TRANSPORTABILE, pe postament de^J lemn şi’det fier, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mal re-S numite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl. Pietre de Moar& FRANCEZE l-a calitate, din LafertA^ sous-Sociătă Meulliere Dupety & Co„ compuse din maxi- 1 inum 4-.> bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile. Batoze de Porumb SIMPLE şi DUBLE, manuale şi cu* aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. t'urele de transmisiune ENGLEZEŞTI, l-a calitate' simple şi duble, şi toate lăţimile. 1 onipe pentru spălatul cazanelor, de incendifi şi grădini. Semănători, manuale In lat şi în rîndurl. Trioare originale „HEID“ în toate mărimile cele mal bune existente. Vînturători, transportabile cu aparat de scos malura. Greble de fin,—Maşini de tăiat paie îşi iîn. Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurî şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Tăvălit ci. ***de re*iră- ~ -m„9t„e ae semnal „epos,»,, - Secerătoare simple „CONTINENTAL" şi Cositoare OT" _/ rv 1E“ !« conduite am «je, <*a,anţie absoluta pe,.trn perfecta funcţionare ţi material solid al lut,.Io. .„«şinelor Mleprexenlant general « Henumttel Case S/JIOY lll HIA ll &■ II Uni l i Pentra de MO Bl perfectAuto n. o ti c e c n t alţuri Bucureşti. TipograWWW No. 3.--Bucureştl