«•î W ••• jgyRTA IL—ANUL IV, No. 695 Ediţia a treia MERCTJRI, 25 FEBRUARIE 1898. SUMARUL 10 BÂNl ABOVAHIPTELS In SWetw'eşti la Casa Administraţiei Sm M*t» fi •trttnOialt prin mandate naanln ţar» 30 lei; In streinătate M lei Şue luni ... 15 * * » S ’ Trei Innl . . . 8 * . • |8 * Ua nam»r ta streinătate 80 »*** MANUSCRISELE NU SE INAPOTAZÂ 31®. 8- REDACŢIA STRADA CLEMENT iSî CA NUMĂRUL 10 BANI AOTHCiuiraue la Bucaraţtl fi judeţe n prtane «urni (k Administraţie la etmnătata, dtrtd k* administraţie fi la toate oficiile de publicitate 4anadar! la pag. IV . . . > , 0,30 1, Us!e » » » IU î „ . . . 2.- las » » » ® Q < j i i i 8.— » * Inserţiile fi reclamele 3 le! riadul *3a uni! * 9 a &E4 S§ Ss a a 1 S9. § TELEFON A DMIlIiTRAŢIA ffa. S. — mm OLRM1VW - «f« 8 Evenimentele din Balcani CINE E OE REA CREDINŢA Guvernul a făcut o gălăgie infernală din cauza publicării unei broşuri in care se arăta, pentru fie-care oraş în parte, cit propune d. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, să plătească pe viitor negustorii/industriaşii şi profesionali ştii. In ordine normală, publicarea acelei broşuri ar fi trebuit să producă mulţumire d-lul ministru de finanţe, iar nu supărare. In adevăr, care ministru se poate rulnia că opoziţia îl face gratuit publicitatea proiectelor sale ? Şi încă în aşa chip, în cît toţi interesaţii, din toate oraşele ţării, sâ-şl poată da seama, de la prima vedere, despre intenţiunile ministrului ? Totuşi, d. G. Cantacuzino s’a supărat foc. I-o fi ruşine de proiectul de lege asupra patentelor pe care l-a prezintat anul trecut Camerei şi care a ajuns plnă In dezbaterea comitetului delegaţilor ? O fi altă pricină ?—Nu ştim ; destul că s’a supărat nevoie mare. Şi dacă s’a supărat, s’a pus să’şl răzbune pe noi. Voim să arătăm astă-zl cum şl-a răzbunat, pentru ca ţara să ştie cu cine are a face. Mal întîl, a dat un comunicat In «Monitorul Oficial». Iată-1: Sub titlul Noua lege a patentelor propusă de d. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, s’a distribuit, în Capitală şi prin judeţe, o broşură tipărită In imprimeria Epoca, prin care se arată nişte pretinse taxe împovărătoare ce prin-tr’o nouă lege vor avea să plătească patentării In locul taxelor astăzi In vigoare. Ministerul de finanţe dă cea mal pliDă şi formala dezminţire arătărilor din zisa broşură, care conţine numai cifre falşe, negreşit in scop de a induce în eroare pe cel interesaţi şi a creia o agitaţiune care nu poate avea oicl un temei. Cu toată «plinătatea şi formalitatea» dezminţirii, se poate lesne observa că ea e foarte vagă. N’a depus d. ministru de finanţe la Cameră un proiect de lege asupra patentelor? Prin acel proiect se sporesc ori nu taxele ? Se înfiinţează prin el patente noul, ce nu există în legea actuală ? Comunicatul fuge de aceste întrebări. Singurul lucru pe care-1 afirmă, e că cifrele din broşură sunt falşe. E aci un şiretlic pe care-1 vom dezvălui mal la vale. Pentru moment; amintim că am dat comunicatului oficial cea mal categorică dezminţire şi că am somat pe d. ministru de finanţe să dovedească ce cifre sunt falşificate. Cu toate somaţiunile noastre, guvernul a tăcut, preferind să suporte acuzaţia ce ce i-am aruncat In public că minte prin «Monitorul Oficial al Romîniel». Frumuseţea e însă că d. ministru al finanţelor, prin comunicatul citat mal sus, îşi critică el însuşi proiectul, şi Încă foarte aspru. In adevăr, comunicatul vorbeşte de «laxe Împovărătoare». Dar aceste taxe sunt scrise negru pe alb în proieclul d-lul G. Cantacuzino; va să zică d-sa recunoaşte că a propus taxe împovărătoare. Bravo, d-Ie Cantacuzino! Comunicatul mal recunoaşte, punînd înainte pretinsa falşitate a cifrelor din broşură, că proectul patentelor ar legi* tima «o agitaţiune cu temei». Minunat, d-le ministru le finanţe! Noi, opoziţiune hotărîtă, n’am formulat nici o critică în potriva proectulul, iar d. ministru de finanţe, în lăcomia de a ne zdrobi pe noi, îşi critică opera cu o lipsă de egoism admirabilă Ne vom aduce aminte la vreme După comunicatul general, au ‘venit comunicatele pe judeţe ale prefecţilor. In fie-care oraş safi afişat publicaţiunl prin cari prefecţii spuneau că nici. r>rin gind nu i-a trecut guvernului, nici o dată, să urce patentele. 0 Cu prefecţii nu discutăm, fîind-câ el nu sunt direct responsabili; asa li s’a ordonat să facă, aşa aQ făcut." Să ne întoarcem la cel responsabili. Am amintit mal sus că, cu toate somaţiunile repetate ce i-am făcut, gu. vernul n’a arătat nici plnă azi în ce simt falşificate cifrele din broşura tipărită în tipografia Epocei. Guvernul a tăcut, fiind-că nu-şl putea dovedi afirmarea. Dar atunci, cum a putut să spuie «Monitorul Oficial» un a?a de mare neadevăr? Jală explicarea : In proiectul prezintat de ministrul nanţelor, era un articol In care se dispunea că vor plaţi numai jumătate din dreptul fix comercianţii cari vor dovedi că-şl proiiră mărfurile numai de la top-tangil ori ăbricanţil dinţară. Acest articol, purtîid numărul 8," fusese înscris în proiect lupă stăruinţele Camerei de comerţ din Bucureşti. Pe baza icestul articol susţinea ministrul de inanţe în comunicatul din «Monitor», ă cifrele broşurel sunt falşe. Era însă ) dublă ştfrlatanie la mijloc, întîl, pentu că nu toţi comercianţii îşi procură mărurl din ţară. Al doilea,pentru că articolul 8 a fost şters lin proect de către comitetul delegaţilor Camerei* D. miniştri de finanţe ştia foarte bine aceasta, căci a luat parte la lucrările comitetului, Sa făcut Insă că uită, numai pentru c, să poată spune in comunicat că cifree sunt falşe. După aceşti lămuriri, ţara poate judeca cine a ost de rea credinţă In chestiunea pabntelor. Trlbunalu de Ilfov, fiind sesizat de minfeterul public, a dat erl, în ^conti*a d-lui Filipcscu, o sentinţă de tondamnare pentru delictul de duel. In numele princlpinlnl egali-tâţel cetăţenlor Înaintea legii, întrebăm daci toţi acel culpabili de acelaş delict şl a căror delicte nu s’au prescris, vor ii urmăriţi pe temeiul aceluiaşi text de lege. INUNDAŢII GAlATENI I____I Vara treattă, cînd după retragerea apelor s’au inaugurat lucrările digului de la Galaţi, guvernul a făgăduit Gălătonilor că va vtni în ajutorul locuitorilor de pe Bădălan. cari suferiseră pagube mari din pricina inundaţiilor. Considerând împrejurările-şi modul mm se făcea făgăduiala, am spus că guvernul nşalâ pe Gălăteni. Astă-zl nu mai încape îndoială că am amt dreptate să nu punem temei pe vorba guvernului. Ministerul de finanţe a numit o corni-dune care să constate pagubele făcute de inundaţii. Actul prin care s’a instituit această comisiune s’a publicat în Monitorul Oficial şi s’a reprodus cu multă ostentaţie în presa guvernamentală. Se pusese chiar un termen de două luni, în care lucrările comisiunii trebuiau să fie terminate. Ei bine, aiî trecut cinci luni de la instituirea comisiunii şi şapte luni jumătate de la catastrofă, şi n’a mai auzit nimeni vorbindu-se nici de comisiune, nici de lucrările si, cu atît mai puţin de ajutoarele făgăduite inundaţilor gălăteni de către guvernul liberal. Prevederile noastre s'au realizat; guvernul a înşelat pe Gălăteni în chipul cel mai vulgar, el şi-a făcut un joc din suferinţele lor. Dar nu numai guvernul e vinovat în această afacere. Vinovaţi sunt şi reprezintantii Goluţului in Parlament, deputaţii şi senatorii cari aii înşelat pe Gălăţeni cerîndu-le voturile, dar cari nu vor să mai ştie de mandanţii lor. Aceşti deputaţi şi senatori aveau datoria să interpeleze pe guvern şi să-l silească a-şi împlini angajamentul. Au tăcut însă ca muţii şi tac şi acum, fiind-că nu le pasă de interesele Gălăte-nilor ; in loc să îmboldească pe guvern, s’au făcut complicii lui. E bine ca Gălăţenii să nu uite aceasta şi la vreme să dea guvernului şi susţinătorilor lui cuvenita răsplată. LUPTA PENTRU PORTOFOLII In şedinţa de eri a Senatului s’au schimbat vorbe grele între liberali* Răspimzînd d-Ior Comăneanu şl Sefendaclie, membrii al grupării aureltanlste, d. Dumitru Sturdza a spus la adresa Aure-lianiştilor: «Iu e vorba de chestiunea naţională, e vorbă de portofolii». Vorba asta a mai spus-o prl-mul-miuistrn la adresa aceloraşi liberali într’o consfătuire a majorităţilor la Senat şl a fost repetată de « Voinţa Naţională». In parlament nu se spusese încă. Acum s’a spus. După declaraţia d-lul Sturdza, liberalii cari nu sunt mulţumiţi cu mersul lucrurilor, nu se conduc de interesul ţării, nici de principii, ci de pofta de portofolii. Vom vedea cum vor primi Au-rellanfştii această acuzare. Uciderea unul romîn la graniţă Ce a făcui d. Sturdza ?—Couil-sluuea mixtă. Acum ctte-va zile, la fruntaria noastră spre Ungaria răsăriteană, lingă punctul Bahna, ’ departe de un ceas de Vtrciorova, un jandarm ungur anume Secole Ferentz, a ucis, pe teritoriul romînesc, pe u» ţăran romîn, descărcînd asupra-l un glonte de puşcă. Acest grâu incident a alarmat, cu drept cuvînt, opinia publică, cu atît mai mult cu cît difltr’o relaţie trimisă, de la fata locului, de către un prieten al nostru, reiese că ţăranul împuşcat a fost o adevărată victimă a sălbaticului jandarm. Victima nu greşise intru nimic gendar mulul ungur. A fost numai o schimbare de cuvinte ceva mai aspre între ei, în privinţa unui teren, solicitat, în acelaş timp, de ţăranul romîn şi un compatriot al jandarmului. Ce a făcut d. Sturdza? Guvernul nostru a fost imediat pus în cunoştinţa faptelor de către autorităţile romîneşti din Mehedinţi. D. Sturdza însă, care e gata să strige: Trăiască Sultanul, cînd nu treime şi se grăbeşte a face scuze umilitoare cabinetelor streine, mai răii de cit în timpul vasali tăţei noastre, în loc ca să ceară imediat explicaţiuni guvernului maghiar şi să reclame o aspră pedeapsă pintru gendar mul ungur, precum -şi despăgubiri fami-Hei victimei, s’a mulţumit să defere cazul unei comisiuni mixte, ale cărei cercetări de sigur nu vor avea nici un rezultat. In adevăr, s’a orînduit o comisiune mixtă, ca să cerceteze incidentul împuş cărei ţăranului şi să restabilească responsabilităţile ! Comislunea mixtă Această comisiune, membrii căreia sunt deja numiţi, se întruneşte tot-d’a-uua cînd e vorba, să se aplaneze un diferend de fruntarie. Ea e compusă jumătate din Romîni şi jumătate din Unguri. Bar în cazul omorîrei ţăranului romîn, deferirea acestui caz numitei comisiunl, este ridicolă. Ce voeşte să dovedească comisiunea mixtă? Că gendarmul ungur nu a împuşcat pe ţăranul romîn ? Că ţăranul era vinovat şi că gendarmul putea să-şi facă singur dreptate împuşetnd pe ţăran ? Comisiunea mixtă nu e de cit un moft menit să tărăgănească lucrurile ptnă cînd afacerea va fi uitată şi va fi posibil să fie transformată într’o nouă muşama patrio-ticodiberală. Cînd se întîmplă incidente singeroase la fruntarii, Statul al cărui agent a fost vinovat, e dator să iea imediat deplină satisfacţie. Cînd cu chestia S-.hnaebele, Germania a obţinut de la Frar.ţa o satisfacţie mai mult de cît eclatantă. D. Sturdza, nu e capabil însă, să aibă o asemeneu atitudine. EVENIMENTELE DIN BALCANI Ştirile cari ne vin de peste Dunăre continuă a ne arăta o vie mişcare în Macedonia şi în Statele vecine cu noi. Ast-fel, din Sofia se telegrafiază că d. Stoilof a însărcinat din nod pe agentul diplomatic bulgar dm Consţantinopol să atragă atenţia Porţel asupra masacrelor creştinilor, masacre cari nu aQ încetat de a se produce de cîte-va săptâmînl in tot nordul Macedonie!, cu toată trimiterea unei comisiuBl de anchetă şi a numeroaselor întăriri ale trupelor. Aceeaşi telegramă spune mii departe că ministrul de războiu bulgar, colonelul Iva-nof, a convocat Sn cursul săptămlnel trecute, de mal multe ori, pe membrii statului major general al armatei. S’a decis, se pare, ca să se prepare de pe acum pentru ori-ce eventual conflict dintre Bulgaria şi Turcia, in cursul pri-mă-verei. Pe de altă-parte, o altă depeşă din Belgrad ne spune că ex-regele Milan va face, în curînd, un turneu în Serbia, în calitatea sa de comandant al armatei active, pentru a inspecta garnizoanele de la graniţa Turciei şi a Bulgariei. ^ Al tedouă telegrame, una din Constan- www.dacoromanica.ro tinopol şi cea-l’altă din Cetinie, nu sunt mal puţin semnificative. Cea din Con-stantinopol spune că d. Marcov, agentul bulgar, a înmînat Porţii o nouă notă prin care cere desluşiri asupra mişcărilor trupelor turceşti la fruntaria bulgărească ; iar depeşa din capitala Munte-negrulul ne aduce ştirea că furnizorii din ScutarI al armatei turceşti aQ primit ordin să adune proviziunl, pentru un corp de 16,000 oameni cari in curînd vor fi trimişi în Albania. Toate rezervele de cereale din ScutarI aQ fost cumpărate. Cercurile politice din Muntenegru sunt Ingrijate de măsurile milităreştl ale Turciei al căror vîrf, adaogă telegrama, este îndreptat spre Muntenegru. Cu toată gravitatea lor, aceste ştiri nu trebue să alarmeze încă pe nimeni. Am mâl spus că asemenea mişcări se repetă mal în fie-care an, la începutul primă-verel, de cîţl-va ani încoace, şi nădăjduim că nu în anul curent îşi va făsi rost, pentru aceste evenimente, fa ula cu «vine lupul». LIBERAU) SI PARLAMENTAttlZMUL Aă începui şi unii membri al partidului liberal să recunoască in public că regimul care ne oblădueşte lucrează din toate puterile la ruina Parlamentarizmnlul. Noi o spuneam de mult; e bine că încep şi liberalii s’o spună. In şedinţa de Simbată, dezvoltlnd o interpelare ce adresase guvernului, deputatul liberal de CpvurluiQ d. G. L. Aslan, a spus Intre altele : Domnilor deputaţi, atitudinea pe care guver nul o are de eît-va timp faţă de Parlament are de sigur ceva caracteristic care nu a scăpat observaţiunel d-voastre. Aceasta atitudine este de natură a faee să se creadă, că guvernul, departe de a considera Camera şi Senatul ca factori constituţionali necesari colaborărel sale politice; din contră, el vede tn aceste corpuri parlamentare nişte instituţiuni inutile şi ambarasante cari ar ţine in loc activitatea sa arbitrară. Şi mal departe: CU pentru dreptul de interpelare, pot să zic că a fost aproape suprimat în timp de mal bine de o lună de zile. Şi, d-lor, să nu se zică că era legea instrucţiunel publice în discuţiune a cărei importanţă prima totul; nu, da şi a* ceasta nu ar fi un cuvînt, căci cu mult înainte de discuţiunea acestei legi, dreptul de interpelare nu a fost respectat. Reprezintantul liberal al Covurluiulul a citat o mulţime de exemple In sprijinul afirmaţiilor sale. DIN STREINĂTATE Criza austriacă Guvernul austriac, prezidat la baronul Ga-utsch, a demisionat; cu formarea noului minister a fost însărcinat contele Tiiun, fost guvernator al Bohemiel. După toate probabilităţile, cauza demisiunil ministerului Gautsch e neizbînda primului-mi-nistru tn încercarea sa de a împăca pe Germanii şi Cehii din Bohemia. Conferinţele avute cu şefii diferitelor partide n’a 0 dus la rezultatul dorit, Germanii nevoind să înceteze lupta decît cu condiţiunea ca ordonanţele guvernului Badeni să fie revocate pur şi simplu. Cehii nu puteafi primi această condiţiune, fiind-că nu avead nici o chiezăşie că Germanii nu se vor opune la rezolvarea chestiunii limbilor pe cale legislativă. Ast-fel, guvernul era silit să se prezinte Reichsrattulul fără nici o ispravă. In Cameră, ar fi avut o opoziţiune hotărîtă să urmeze cu obstrucţiunea şi o majoritate gata să la armele în contra lui. In asemeni condiţinnl, baronul Gautsch a preferit să se retragă, lăsînd altora sarcina de a descurca criza de care suferă Austria de a-tlta vreme. Înainte de a pleca Insă, ministerul a dat noul ordonanţe privitoare la întrebuinţarea limbilor în Bohemia şi Moravia. Cea mal însemnată schimbare, faţă cu ordonanţele contelui Badeni, e că funcţionarii nu mal sunt obligaţi să cunoască amîndouâ limbile ; in privinţa recrutării funcţionarilor, zic ordonanţele, se va ţine seamă de trebuinţele locale. Viitoarea sesiune Parlamentul austriac e convocat pe ziua de 9 (21) Martie. In dizpoziţiunea partidelor nu sa operat ptnă acum nici o schimbare. Maioritatea, constituita In sesiunea trecută de Cehi, Poloni, Sloveni şi clericali, se menţine. Foarte probabil e deci că vomazista din noii la scene furtunoase. Una din sarcinile importante ale sesiunel e alegerea Delegaţiunel. După legea volată de Parlamentul unguresc, nu mal sunt de cît două luni plnă cînd să expire ultimul termen acordat de Ungaria pentru ret noi rea pactului dualist. Forelgn. TRIBUNA LITERARA 0 serbare in Brăila Inaugurarea Ateneului. Conferinţa d-lul Gr. G. Tocilesen.—Banchetul Duminică, 15 Februarie, Brăila a fost In sărbătoare. In oraşul acesta, de obieeitl aşa. de tihnit şi de absorbit de afaceri, s’a petrecut un adevărat eveniment: inaugurarea unul Atenefl. Dacă n’ar fi vorba de cit de un Ateneu asemenea celor din mal toate capitalele de judeţe, nu s’ar putea pricepe vîlva produsă, entuziasmul nemărginit ce a domnit la această solemnitate. E vorba Insă de altceva. Intemeetoril Ateneului brăilean nu şl-afl propus numai creiarea unei instituţii, foarte folositoare ce-l drept, dar totuşi res-trlnsă în cercul săfl de activitate, ci aQ mers mal departe în intenţiunile lor. El şi-au propus să facă din Ateneul fondat de dînşil o mare instituţie naţională şi culturală. Pentru a da o mal mare solemnitate ina-ugurărel, comitetul a făcut apel la sprijinul ilustrului academician, d. prof. Gr. G. Tocilescu. Acesta s’a şi grăbit să răspundă cu bună-voinţa şi înalta solicitudine ce pune în tot-d’a-una în sprijinirea fapteler frumoase. Conferinţa inaugurală ce d-sa anunţă : «0 pagină din istoria Brăilei» stîrni în societatea cultă brâileană o curiozitate şi o nerăbdare nespuse. Această conferinţă devenise subiectul favorit de întreţinere al Brăilenilor. Toţi căutaîi să ghicească ceva din pagina anunţată. In sfîrşit ziua pe Duminică sosi. La 5 ore dimineaţa, ilustrul oaspe al Brăilei fu în-tîmpinat la gară de membrii comitetului şi de mal mulţi cetăţeni brăilenl, D. vice-preşedinte Alexie îl ură bună venire şi-l asigură de dragostea cu care-1 aşteaptă orăşenii. Conferinţa era anunţată pentru ceasurile trei, In superba sală a teatrului Rally, Deja de la ora unu lumea începuse să se îngrămădească la uşile teatrului. La două şi jumătate, nu mal era nici un loc liber. Aspectul sălel era feeric. Sexul frumos, venit îu mare număr, strălucea prin graţiile sale sub valurile sclipitoare ale lumineî electrice. Aproape 2000 de persoane îşi daseră întîlnire la această solemnitate. D. preşedinte Grigorescu, într’o caldă cu-vîntare î .treruptă de dese aplauze, arată rolul instituţiuneî ce presidează. D-sa re-levează apoi onoarea ce d. profesor Tocilescu face Brăilenilor, venind să desfâşure înaintea ochilor lor o pagină din istoria Brăilei şi dă cuvlntul eruditului profesor universitar. Ovaţii nesfîrşite se fac d-lul Tocilescu la apariţia d-sale la tribună; tunete de aplauze îl dovedesc stima şi iubirea ascultătorilor. Nici încercăm a rezuma magistrala sa conferinţă: ar fi trebuit cine-va s’o asculte timp de aproape două ore—scurse ca o clipeală subt farmecul cuvîutărel—spre a căpăta o ideie de însemnătatea el ca formă şi ca fond, prin mulţimea faptelor noul rezemate pe studiul unul mare număr de documente pînâ azi rămase necunoscute, prin observaţiunile adîncî şi luminoase asupra trecutului neamului nostru, prin căldura, tn fine, înălţătoare a expunerel, care de la Început chiar a electrizat auditoriul. Vom atinge numai în treacăt cîte-va din cele ce am putut reţine. Iu partea introductivă a făcut să reiasă nevoia ce are poporul de a întreţine vie conştiinţa Iegătu-rel cu origina sa şi cu trecutul sâfi, datoria ce are Statul de a deştepta puternic simţul istoric al Naţiunel şi cum nici un Stat nu s’a putut dezvolta în alt chip de cît prin conştiinţa istoriei sale. Ilustrează acest adevăr prin exemple luate din istoria patriei şi încheie frumoasa sa introducere zicînd: «Aşa momente de reculegere voesc astă-zl să deştept, cînd de pe malurile Dîmboviţei am venit pe acelea ale Dunării, ca să salut trecutul aproape milenar ai mîn-drel cetăţi brâilene». După aceasta trece în revisă documentele, izvoarele monumentale şi epigrafiee, ce avem asupra Brăilei, inzistînd asupra importanţei documentelor aflate de d-sa In Archivele streine, şi cu ajutorai cărora istoria politică, şi mal ales cea culturală, cîştigă o nouă faţă. Arată apoi Însemnătatea In genere a Dunării de jos şi a oraşelor de pe malul stîng al el, în special a regiunel brăilene In antichitate, evul-medifl şi pînă în timpii moderni; existenţa cu mult mal înainte de cucerirea Daciei prin Romani, a unei colonii greceşti Ungă Brăila şi starea el înfloritoare, casta ţiuue de import al fabricatelor helenice şi orientale, şi în epoca romană ; urmele podului antic de piatră pe Dunăre Ja Braila, care într’un text epigrafic din + a. 337 d, Chr. e designată ca locul obicinuit de trecere al gintelor Gothiee îu imperiu] roman; comerciul Goţilor, Slavilor, Cumanilor, Ge-novezilor şi Veneţienilor pe Dunăre şi stabilimentele lor în oraşele dunărene; principatul Brăila In legâtnră cu al Biiladulul; origina numelui Brăila, organizarea Brăi-lei-oraş şi Brăilei principat. boerl, cneji, judecători, judeţl şi pîrgarl al Brăilei», mi-troporilia Brăilei şi istoria el. După aceea Tafele vamale ale Brăilei în cursul se- EPOCA A colilor 14 şi 15; relaţiunile sale comerciale interne şi internaţionale ; lista neguţătorilor bră'lenl în acele secole ; In fine rela-ţiunile Brăilei cu Ştefan cel Mare domnul Moldovei; corespondenţa schimbată între dtnşil pentru un Mircea-Vodâ, pe care Şte-fan-Vodă voia a’l pune domn peste ţara Brăilei, şi Buzăului—Rîmnicul-Sărat, şi răspunsul Brăilenilor, ca Ştefan să-I lase ’n pace, fiind că dînşil afl «domn mare şi bun pe Basarab», iar dacă Ştefan ţine la Mir-cea şi la mama lui pe care «a ţinut-o toţi pescarii brâilenl»—atunci n’are de cit să lase pe Mircea moştenitor al săfi, iar pe mama lui să şl-o facă sie-şl doamnă. Altfel să ştie, ca Brâilenil vor muri pînă la unul în apărarea ţărişoarei lor». (Sflrşitul mîine) Litere, Ştiinţă,, Artă. D-ra Elodia Caselli. distinsa noastră har-pi da, va da Vineri 27 c. un mare concert sub patronagiul M. S. Reginei, în sala A-theneulul. La a'-est concert, care se anunţă a fi splendid,—vor mal lua parte d-na E. C. Anghel, (canto) d-ra V. Pohl, (vioristâ) şi d-nii Dall, Orso, G. Dinicu, E. Carini, Karbus. Elinescu, D. Dinicu, Lobel, Geor-gescu şi Nowotny. La piano va fi d-nul E. Narice, distinsul nostru pianist. raj^MMAŢII Voinţa Naţională spune că se va ocupa, iarăşi, în curînd de duelul Filipescu-La hovari. In loc d’a ataca pe cei ce se bat în duel, Voinţa ar face mai bine să-şi păstreze invectivele pentru cei ce nu se bat în duel, ca d. Ionel Brătianu, şi ies terfeliri din scandaluri în caridau pe faţă lipsa lor de ori-ce delicateţă. D. Ioan Arapu, fost prefect al judeţului Botoşani, a fost ales preşedinte al clubului liberal din localitate, drept demonstraţie a drapeliştilor din localitate In contra guvernului. Archiducesa Stefania se află in agonie. Din această cauză împăratul Frânte Iosef a renunţat a mai merge in Sudul Franţei la Torritel, unde, precum am anunţat, urma primească vizita AA. LL. RR. Principele §i Principesa Ro-miniei. Patria din Cernăuţi Înregistrează cu bucurie ştirea că In urma întrunirilor populare ţinute de d. dr. G. PopovicI prin mal multe orăşele din Bucovina, ţăranii romînl refuză a răspunde la ci-taţiunile ce li se trimit în limba germană de către diferite autorităţi, cerînd ca ele să fie scrise In romîneşte. Suntem informaţi, că guvernul a renunţat să mal pună la ordinea zilei la Senat Casa Rurală. D. P. P. Carp, lntllniud erl după amiazl în culisele S-natuluI pe d. senator Sefen-daihe, l’a îutri-bat: — Clnd Vfţt lua hotărtrl virile? — Ţmem Drapelul sus,—răspunde ironic d. Setendache. Ziarele ungureşti anunţă că în urma unor discuţii politice o serie de dueluri se aşteaptă în Arad între tinerii romînl şi unguri. _ u Primul duel a avut loc între d. Divin Tamaşdanu, doctor în drept, cu un inginer anume Steiner, Sîmbăta trecută. Duelul a fost cu sabia. Ambii combatanţi au fost răniţi. D. Petre Antonescu, sub-inspector silvic la Craiova, despre care am spus că sub protecţia d-luî senator Vergati, socrul sâfl, voeşte să ocupe catedra de la şcoala de silvicultură, rămasă vacantă în urma înce-tărel din viaţă a lui Petraru, ne trimete o scrisoare pria care ne spune că este absolvent al şcoaiel noastre de silvicultură şi absolvent al şcoaiel forestiere din Nanry. Noi nu contestăm acestea. Dar menţinem eă, conform legel, d. Antonescu nu poate obţine această catedră peutru-că nu are bacalaureatul. Cetim în Constituţionalul: Suntem informaţi că în timpul cinc procesul duelului Filipescu se afla înaintea tribunalelor, d. G. Pallade, ministrul justiţiei, a chemat la minister pe d. Alexandrescu, judecător de şedinţă în acest proces, şi i-a ţinut următoarea cuvîntare părintească — Noi ştim să răsplătim pe magistraţii integri, şi cum d-ta eşti un asemenea magistrat, m’am oprit la d-ta pentru a-ţl încredinţa preşedinţia unul tribunal, şi cred că-ţl convine. D. Alexandrescu care ştie că nu e vacant nici un loc de preşedinte, a făcut pe şiretul şi a răspuns, că interesele sale particulare îl leagă de Bucureşti. — Te voi numi atunci aproape de Bucureşti, la Ploeştl L. In privinţa înaintării d-lul Alexandrescu, discuţia s’a închis aici. Apoi d. Pallade a trecut la adevăratul scop a chemării magistratului şi a întrebat : — Cum stă procesul Filipescu ? sper că veţi da satisfacere legel care pedepseşte duelul. Nu mă îndoesc că veţi aplică legea care prevede pedeapsa de la 15 eile la 4 ani şi adăogă apoi: că legiuitorul a prevăzut minimul şi maximul pentru ca magistraţii să dea pedeapsa după gravitate D. G. Pallade, precum se vede, ţine de principiul liberal al influenţei morale. D. K. St. Cezianu ne roagă să publicăm următoarele: In numele văduvei doamne Dumitru Cezianu, al fraţilor mei şi al meii, mul-'urnesc tuturor persoanelor cari aii luat parte la durerea noastră cu ocazia crudei ovirl ce am încercat prin perderea iubitului nostru frate Dumitru. Ministrul de interne, în urma avizului consiliului de miniştri, a respins demi-siunea d-lul dr. Felix din postul de director general al serviciului sanitar. Proiectul de lege pentru participarea Ro-mîniel la expoziţiunea universală din Paris, proiect care s’a distribuit Camerei In şedinţa de erl. are următorul cuprins: Art. I.— Ministerul agriculturel, comer-ciulul, industriei şi domeniilor este autorizat a cheltui plna" la suma de 1,300.000 lei pentru participarea Romlniel la Expoziţiunea Universală ce va avea loc la Paris în anul 1900. Printr’un regulament de administraţiune publică se va organiza serviciul special pentru pregătirea lucrărilor, determinîndu-se atribuţiunile respective, controlul şi chel-tuelile ce sunt de efectuat. Art. II.— Suma de 1.300.000 lei se va lua cu împrumut de la casa de depuneri, consemnaţiunl şi economie şi se va ridica treptat cu trebuinţele. Cheltuelile se vor efectua prin mijlocirea tesaurulul public şi cu paza formelor şi dizpoziţiunilor legel asupra comptabilităţeî publice. Art. III.—Rambursarea sumei împrumutate se va face în timp de cinci ani, prin rate anuale egale, cari se vor Înscrie în budgetul de cheltuell al ministerului agriculturel, comerciulul, industriei şi domeniilor cu începere de la 1 Aprile 1899. Campania drapelisto-flevistă In fine, coaliţiunea drapelisto-flevistă a hotărît să înceapă campania în contra guvernului prin o serie de interpelări. Prima interpelare o va anunţa azi d. N. Fleva asupra politicei generale a guvernului. La această interpelare se vor asocia şi d-nil Delavrancea şi Porumbaru, iar cu ocazia dezvoltării interpelării vor mal lua cuvîntul şi d-nil P. S. Aurelian şi V. Lascar. Cu ocazia acestei interpelări se vor des-bate o serie de cestiunl importante, precum cestiunea naţională, cestiunea macedoneană, cestiunea participării Romîniel la Expoziţia din Paris, Casa Rurală, etc. *** Mal mulţi drapeliştl, fiind An contra unei campanii energice alături cu d. N. Fleva, e vorba să se abţină de la orl-ce vot ce s’ar provoca în urma interpelării de azi. *** Tot în şedinţa de azi d. Ceaur-Aslan va anunţa guvernului două interpelări. Un alt deputat va anunţa guvernului o interpelare asupra scandalului de la Curtea de Casaţie, despre care am dat erl toate amănuntele. *** După lupta vehementă începută aăptă-mina trecută intre Drapelul şi cele două gazete colectiviste, va începe azi şi lupta parlamentară. Ast-fel androginii din gruparea drape-listă au fost învinşi! Doamna Brezianu fiind tot bolnavă, re-prezintaţia de aseară a operei Nini, s’a a-mlnat pentru mtine Miercuri. Biletele vlndute sunt valabile. Ar fi de dorit ca baritonul Edgarăo DalTOrso, cînd cum-va e primii în societatea bucureşteanâ, să aibă o atitudine potrivită cu funcţiunea ce ocupă, pentru a nu se expune la dezagremente ca acelea la cari deja s’a expus. Viziuni ungureşti Sub acest titlu, cetim In Tribuna din Sibifl: . Ziariştii maghiari afl viziuni. Din ele se vede ura şi ignoranţa lor. Iată ce serie Pes/er Lloyd : «După cum s’a anunţat deja, se fac în cercurile agitatorilor romînl pregătiri mari pentru demonstraţiunl contra serbărel de 15 Martie. In înţelegere cu conducătorii Li-gel culturale romîne şi cu cunoscuţii agitatori romînl din Ungaria, studenţii romînl vor face in această zi demonstraţii contra Ungariei. Ast-fel de manifestaţiunl se vor face nu numai la universităţile din Bucureşti şi Iaşi, apoi în Budapesta, Cluj şi Sibifl (!) ci şi la universităţile austriace, mal ales In Viena, Praga şi Graz, precum şi In Paris. Afară de aceea se plănueşte o mare demonstraţie în Blaj, al cărei program, după cum anunţă Keleti Erteşito (organ litografiat, în serviciul lui Jeszenszky, Red. «Trib,») e deja stabilit de către oamenii «Ligel». Conform acestuia la 15 Martie se va dezveli cu mare solemnitate monumentul lui Barbutţl) pe «Cîmpul-libertăţil». La aceea vor participa multe persoane din Bucureşti şi alte părţi ale Romlniel. Conductul festiv prin stradele oraşului la locul serbărel se va face avînd In frunte tricolorul naţional ro-mln. Oraşul va fi decorat cu embleme In tricolor romînesc; domnii vor purta cocarde, damele vor demonstra cu bande late de tricolor. La dezvâlire se zice că vor vorbi şi oaspeţii din Bucureşti». Aşa scrie Pester Lloyd — şi dacă n’am cunoaşte perfidia izvorului acestor viziuni, am zice : «O de ar fi cum zici tu, şi nu cum ştim noi». Romlnil—stimabililor de la Pester Lloyd şi Keleti Erteşito— nu vor demonsta In contra serbărel voastre de la 16 Martie, pentru că el respectă sentimentele altora, chiar şi ale duşmanilor lor. Dacă ar putea fi vorba de vre-o contra-demonstraţie faţă cu «ziua libertăţii», apoi este destulă, Iu realitatea stărilor actuale diu ţară, cari sunt o ironie stranie la adresa libertăţel şi a spiritului el. Guvernul maghiar face însuşi chiar prea multă contra-demonstraţie, la ce s’ar mal ocupa şi alţii de acest rol ? ŞTIRI MĂRUNTE * Ministerul de interne a aprobat alinierea stradelor, Egalitatea, Traiau, Doamnei, Smlrdau şi Palestina din oraşul Tulcea. * D. D. lonescu a fost numit sub-prefect al plăşel Olt-Olteţ, din judeţul Olt. * D. Iordache Teodor, membru în consiliul judeţului Dorohol, a murit subit erl după amiazl. * D. Broscărescu, membru In consiliul judeţean de Dolj, a fost Însărcinat să ia parte la lucrările de recrutare ale judeţului. Cronica Judiciară» Stăpâni şt servitori.—Un mod snl-ge- neri» de a Încasa salariul. — Ştiri judiciare. Radu Constantin, minor de 1B ani, se găsia ca băiat de prăvălie la cîrciuma-băcănie a unul oare-care loniţă de pe şoseaua Pantelimon. In-tr’o zi, numitul băiat dispare din serviciu, lulud de le stăpînul sâfl 13 Iei, 4 cutii de sardele, un salam, iar de la grăjdarul stăptnulul sâfl, un palton. Radu Constantin a foat chlemat pentru fapta asta să-şi dea socoteala Înaintea tribunalului corecţional. Preşedintele (către inculpat). De ce al luat banii de la stăpînul d-tale? R. Fiind-că aveam şi eti de luat! I. Bine, dar cu sardelele şi cu salamul cum stăm ? R. El, eă aveam să iafl 30 de lei, şi am împlinit restul cu marfa din prăvălie (rîsete). I. Dacă aveai să el de la stăpînul tăfl, de ce n’ai aşteptat să-ţi plătească dlnsul? R. Şiiam că nu o să-mi plătească, căci am voit să ies de la dlnsul, găsind un stăpîn mal bun. I. Bine, cu stăpînul aveai ce aveai de regulat, dar ce al avut cu grăjdarul, căruia i-al luat paltoDul ? R. Dar şi el mi-a luat Sntr’o zi ghetele mele, (rîsete). D. avocat Ţaciu pledează lipsa de pricepere, lipsa de intenţie frauduloasă a copilului; e un fel de compensaţie (rîsete) ce a voit eă facă dînsul.: Tribunalul n’a voit să admită compesaţia în materia penală şi a eondamuat pe inculpat la 5 zile închisoare. Nu e vorbă, tribunalul putea să achite, dar nu pe motivul compensaţiei. ** + , Ieri a venit Înaintea tribunalului Ilfov, secţia a 3-a, procesul cămătarilor. De oare-ee apărarea reprezintată prin d-nil Pantazi, Stavri Predescu, Ath. PopovicI, Anti-mescu, M. Vlădescu, e*e. a inzistat pentru ascultarea ca informatori a minorilor escrocaţi, cari lipseafl, procesul s’a amlnat pentru 16 Martie. * * * Procesul samsarilor de falimente va veni înaintea aceleiaşi secţii a tribunalului în ziua de 14 Martie. *** Recursul d-lor Ionel Antonescu şi Romano, condamnaţi de către Curtea de apel din Bucureşti la 3 luni de zile Închisoare pentru torturile de la poliţie, va veni în ziua de 2 Martie înaintea Curţii de casaţie. Spania şi Statele-Unite Washington, 23 Februarie.—După o conferinţă ce s’a ţinut la Casa Albă şi la care au asistat cîţl-va membri al congresului, preşedintele comisiunei creditelor a depus la Cameră un proiect de lege punînd la dispoziţia preşedintelui 5.000,000 dolari pentru apărarea naţională.—Proedul s’a trimes comisiunei. Spania, retrâgînd cererea] de rechemare a d Iul Lee, incidentul se poate considera ca închis. Buletinul Economic 23 Februarie. Bursa din Bucureşti. — Rentele romlne continuă a se urca, sub impresia că noul împrumut 4°/o va fi plasat pe cursul de 94 la sută. Dar azi primim ştirea telegrafică din Paris că renta cea nouă nu va fi emisă de cit pe cursul de 93. Aceasta| lasă a se presupune că prima ştire a tost tendenţioasă, cu scopul de a prezintă noul împrumut ca Încheiat în condiţinaî mal favorabile. Acţiunile Băncel Naţionale, care se urcaseră In ajunul alunăriî generale de Dumineca trecută, tntep a scădea din ce In ce mal mult. De la 2180, cit notaseră la începutul săptâmtneî trecute, afl ajuns azi la 2145. Semnificatv. Schimbul invariabil. Bursele streine.—Publicarea nouilor ordonanţe asupra limbilor pentru Boemia şi Moravia a făcut Sîmbătă asupra bursei din Viena o impresie defavorabilă, căci nimeni nu avea încredere In eficacitatea lor spre a împăca toate spiritele. Pe lingă aceasta a venit ştirea că Turcia grămădeşte trupe numerouse la graniţa bulgară, de teama unor erupţiunl de bande macedo-bulgare. Din cauzele acestea mal toate cur-( şurile afl suferit scăderi. Bursa din Paris a prezintat de aseme-menea Stmbătă o tendinţă slabă, In urma proiectului ministrului de finanţe Cochery de a reorganiza tîrgul financiar, proiect de care vorbim mal jos pe larg. Toate cursurile afl scăzut. Acelaşi aspect l’afl prezintat şi bursele din Berlin, Loudra şi Francfort. Renta romlni 4 la sută se prezintă în mică scădere Ia bursele străine; numai renta 5 la sută s’a urcat la Berlin plnă la 101.30. Viitoarele tramwayurl din Bucureşti.— Contrar ştirel date de unele persoane interesate, comishinea numită de consiliul comunal al Capitalei spre a studia propunerile pentru facerea unul tramway de sen-tură, nu s’a pronunţat In favoarea ofertei d-lul Iorgu Balş, ci In favoarea ofertei făcută de d. Th. Ştefănescu. Intr’adevăr, din raportul depus de d-nil Vanic, Proc. Demetrescu şi Dobrescu, membrii acelei comisiunl, reiese că din cele trei oferte, cea a d-lul Th. Ştefănescu e cea mal preferabilă. Se ştie că s’afl prezintat trei oferte : uua a d-lul Iorgu Balş, care a www.dacoromanica.ro propus un tramway electric, alta a d-lul Th. Ştefănescu pentru un tramway cu abur şi a treia din partea unei compaiil olandeze. Reforme Ia bursa din Paris. — A corni-siunea budgetară a Cameril tranşeze, d. Cochery, ministrul finanţelor, a dedarat că acceptă amendamentul Fleury-Ravain asupra reorganizări! bursei. După ametdamen-tul acesta, orl-cine oferă spre vînmre safl cumpărare valori de bursă, Irebuie să prezinte funcţionarului de la registratură notele de încheere ale agentului de schimb, clnd e vorba de valori admise In cota oficială; iar clnd negociază valori neoficiale, trebuie să depuie direct impozitul respectiv. îndată ce se va adopta anendamentul acesta şi de Cameră, guvernul va fi obligat să mărească numărul agenţilor de schimb, căci afacerile de bursă care seîncliee acum la aşa zizul «ttrg liber», îunl numeroase. Se creiază, prin măsura cei rouă, un fel de monopol în favoarea ageiţilcr de schimb. Banca naţională a Gernaiioî a fixat ultima sa dividendă la 8 ‘/t 1® sută şi a hotărît sâ-şl mărească capitabl tu 15.000.000 mărci, pentru cari se vo tmite acţiuni mari. Noul minister lustriac Viena, 23 Februarie.—ată lista cabinetului Thun constituit azi Contele Thun» preşedim de consiliu şi ministru de interne ; Contele de Welsersheirb, apărarea' naţională ; D. de Wittek, drumurle de fier; D. Ruber, justiţia; D. de Bylandz Rhedt, zulte şi instrucţia publică; Aceşti patru din urni făceau parte din cabinetul Gautsch. Baronul de Kast, peşidinte al dietei Austriei de Sus, este nmit ministru al agriculturel; D. Kazil, profesor uriversitar, deputat tînăr-cech, ia port doliul finanţelor. D. Baereither, mareproprietar german, deputat, ia portofoliul comerţului ; D. Jendrzejowicz, cepntat polonez, este numit ministru f Ară portofoliu. Viena, 23 Februarie—Noua Presa Liberă publică un intermiev cu unul din membrii cabinetului Gausch, care păstrează anonimul, dar care, e asigură, că ya face parte din noul minster. Acest ministru afirmă că or-cine pode fl sigur că ministerul Thun nu se vi deda nici la o lovitură de Stat, nici la vr’o schimbare a Constituţiei; ci va ţi un cabinet de concentrare a tutulor grupelor moderate ale Reichsrathulul. _________ DIYBR8B DIN CAPITALA «■■■■■■■a Banditism.—Patru indirizl bine înarmaţi s’afl introdus astă-noapte pe la orele 1 în domiciliul d lui C. Atanasiu din şoseaua Pandurilor. Iu momentul clnd bandiţii se pregâîetfl sâ intre în camera unde dormea stăpînul casei, pentru a’l jefui, acesta prinzînd de veste, s’a sculat repede, a luat o puşcă pe care o avea Jîngâ pat şi a descărcat un foc asupra lor. Unul din tllharl lovit la cap, a căzut j»s ca trăznit. Cel-l’alţl trei, văzlnd că tovarăşul lor e mort, afl luat repede cadavrul lui în spinare şi s’afl făcut nevăzuţi. D. Atanasiu a dat imediat alarma. Vecinii şi sergentul de stradă cu No. 571, afl pornit In urmărirea tllharilor, fără însă ţa să-l poată descoperi. Tocmai din spre ziuă, sergentul de de stradă a găsit intr’o colibă din fuudul via lui Radu Enache Mălăeru, cadavrul tîlharulu: ueis de d. Atanasiu, pe care cel-l’alţl bandiţi, după ce l’afl depus acolo, afl fugit. Poliţia a luat măsuri pentru descoperirea bandiţilor dispăruţi. Identitatea tllharululmorl, nu a putut fi încă stabilită. DINŢARĂ Drama din BnhnşI. — Din Băcafl ni se comunică o dramă mişcătoare petrecuta zilele trecute la fabrica de postav din Buhdşl, în următoarele împrejurări: Duminică după amiazl, 15 lucrători din fabrică, In două trăsuri, eşiafl din curtea fabri. cel pentru a merge la tlrgul din comună. Toc-mal clnd prima trăsură, trecea linia ferată, un tren sosia In viteza mare. Lucrătorii din cea-l’altă trăsură, văzlnd trenul că se apropie, şi neputlnd opri caii care se speriaseră de sgo-motul locomotivei, fură cuprinşi de groază, In faţa morţel oribile care îl ameninţa Cel care mina caii, dete drumul hăţurilor şi lăsă caii să treacă şinele In galop vertiginos. In acest timp, trei nenorociţi lucrători, cari credeaţi că nici odată trăsura nu va avea timpul să treacă şinele pînă la sosirea trenului, afl avut nenorocite idee să sară din trăsură. Unul din el a fost lovit de locomotiva ;i raiului şi ucis pe loc. Cel-l’alţl doul afl fost giav răniţi. Trăsura cu restul lucrătorilor ca p:in miuune a trecut şinele şi toţi cel-l’alţl afl s:ă-pat neatinşi. Cel doul răniţi, a căror stare as foarte gravă, afl fost transportaţi în îngrijirea spitalului. Bort din bătae,—Din Craiova ni se scrie că locuitorul Ion D. Pârvu, din comuna Bo-baia, judeţul Dolj, a sucombat alaltăerl In urma unei bătăi ce a suferit de la un consătean ăl să ti. Criminalul a fost arestat şi Înaintat parchetului lo.al care instrueşte cazul. Ar» de Tiu.—Dumitru Subţirică, locuitor diu comuna Mahmut, judeţul Constanţa, voind să aprindă focul In casă, a turnat gaz peste lemne şi dind foc cu un chibrit, gazul a făcut explozie şi lichidul inii amant s’a răsplndit pe vestmintele nenorocitului. Cuprins de flăcări, Subţirică a suferit arsuri groaznice din cauza cărora a şi sucombat după cîte-va ore de o teribilă suferinţă. DIN STRE1NATATE Teribil sinistru.—O telegramă din Robă (Japonia) anunţă că magaziile construite pe cheul acestui port afl fost distruse cu totul te flăcări. Cantităţi enorm# de bumbac americin afl fost de asemenea prada flăcărilor. Pagubele acestui sinistru trec peste un milion de lei. Dr. PAUL ELEUTERESCU Nămol S’A MUTAT Strada Regala, So. 8 Consultaţiunl de la orele 2—3 p. m. Consultaţiunl graniţe Luni şi Vineri de la orele 1—2 r rr 1009 Moartea luî Cavalloti Roma, 23 Februarie, — Cu ocasia morţii d-lul Cavalloti, Camera deputaţilor a adoptat în unanimitate propunerile preşedintelui de a ridica şedinţa In semn de doliu, de a cerni timp de 8 zile drapelul care filfîe pe palatul legislativ, de a depune pe mormln-tul defunctului deputat o coroană de bronz şi de a trimete condoleanţe colegiului electoral al d-lul Cavalloti. NUVELA DUELUL Marieta şi Mariana hotărlră să puie capăt certurilor lor bătlndu-se In duel, pe moarte. Ele nu mal puteafl să sufere situaţia căci amantul lor nu voia să renunţe nici la una mei la alta—oh cît îl laud şi cit îl invidiez! şi pentru că ele nu puteafl să supuie u-nel prea crude împărţeli. Hotărlră deci să se lupte plnă ce uua va rămîue pe teren. Văduvul uneia din ele aparţine aceleia care va trăi. Armele ? b loreta. Locul ? Acel buduar chiar, martor al provocărel şi ca martori imaginele celor două combatante, reflectate de cele două oglinzi de Veneţia. Intr’un moment, ele se desbrăcară. Mariana rămăsese numai In cămaşa de dantelă şi în pantaloni de mătase roz; Marieta nu avea de cît cămaşa-I tot de dantelă şi pantaloni de mătase albastră-pal. In gardă ! jî. Se priviră Înainte de a încrucişa fierul. Ele se vedeafl—cu umerii şi braţele gole, cu sluurile tari şi albe sub transparenţa dantelei—foarte frumoase şi seducătoare. Ce! una diu ele va rămtne după un moment, o formă fără viaţă şi rece, pe care de aci înainte nici o sărutare nu o va mal face să tresară? Din cauza însă-şl a frumuseţel lor, furia le veni In suflet! dar nu aşa de puternică la Mariana care admira pe potrivnica el cu ochii plini de tandreţe. In gardă! Fierurile se încrucişară şi începu o luptă fioroasă, îndirjită şi fermecătoare. Picioarele lor mici loveaţi cu putere covorul, braţele se colorat! de roz şi piepturile săltat!... Mariana scoase un ţipăt. Ea crezu că văzuse sînge, o picătură de slnge la pieptul vrăşmaşei sale! Fără îndoială, o rănise, o ucise se poate. Aruncă arma şi se repezi Ia Marieta ; plină de căinţă ea se apucă să sărute, pliugtnd, rana pe care o făcuse. Ea îşi aduse amints ce citise de mult, şi se apucă să sugă stngele din rana victimei sale spre a o scăpa ! Marieta respiră Insă greii. Un lucru uimea însă pe Mariana ; ea nu simţea pe buze umiditatea slngelul. Atunci, se dete Înapoi, privi şi surise... Rana pe care o sărutase, o supsese priu dantelă, era virful sinului Marietil! Catnlle Bendfls. Depeşiie de azî Serviciul «Agenţiei Romîne» Viena, 23 Februarie. — Prinţul Bulgariei a primit erl după amiazl vizita contelui Coluchowski. Clte-va ziare zic că Prinţul va cere o audienţă împăratului Frantz Io-sef pentru a-l mulţumi pentru interesul cordial ce arată Principesei Clementina, bolnavă. Berlin, 23 Februarie.—Reichsanzeiger i\-nunţă că tratatul cu China s’a semnat la Peking la 22 Februarie. Paris, 23 Februarie.— Camera a adoptat articolul legel finanţelor care supune introducerea titlurilor străine pe piaţă Invoirel unul reprezentant responsabil al administraţiei financiare a Statului. Atena, 23 Februarie. — Camera a votat în ultima citire proiectul de lege de con trol. Regele va sancţina această lege fără întirziere. Bourges, 23 Februarie.— La şcoala piro-technică s’a produs e explozie de iarbă de puşcă. Sunt doul ofiţeri răniţi grav, uu mort şi un altul rănit de moarte. Lyor, 23 Februarie.—Un accident de drum de fer s’a produs lingă Chasse, se crede, In urna une! ruperi de şină, deşi circulă zvonul că ar fi vorba de un act criminal. Şuat zece răniţi. Corpurile Legiuitoare CABEBA DEPUTATELOR Se Jiu (a de la 23 Februarie (Urmare) D. Ioan Malla îşi dezvoltă interpelarea sa privitoare la modul defectuos. In care se fac cercetările în armată. Vorbeşte despre cazul caporalului Ion Rădulescu, din reg. 4 Argeş, care s’a sinucis din pricina persecuţiilor ce suferea de la d. colonel Bădulescu, comandantul regimentului. Mal departe, d. Malla vorbeşte despre depărtarea d-lul dr. Pâltineanu din funcţiunea de medic primar al oraşului Piteşti. Această depărtare—zice oratorul se dato-reşte intervenirel pe lingă d. Ferechide, a d-lul ministru de războit!, care vrea să răzbune pe colonelul Bădulescu pentru raportul defavorabil ce d. Pâltineanu, In calitate , de medic de garnizoană, ar fi făcut !n potriva şefului regimentului 4. D. Malla protestează contra destituirei d-lul dr. Pâltineanu, care, pe lingă alte calităţi remarcabile, mai posedă şi pe aceea de a fl «membru al marelui partid liberal». . . Oratorul termină rugind pe d-nil ministru de război şi interne să facă dreptate. D. G. Dobrescu-Prahova se asociază la interpelarea d-lul Malla şi roagă pe d-nil miniştri respectivi să dea cea mal deplină satisfacţie autoritâţel civile, ale cărei drepturi afl fost încălcate cu această ocazie. D. ministru de război, răspunzlud inter-pelaterulul, apără în cîte-va cuvinte pe colonelul Bâdulessu. I n M Feriehidi, ministrul internelor, fllx îndepărtarea d-lul Dr.Păltineanu “ f/ntul că Fnsultase îritr’un chip de ne-fertat ?2n ziarul Adevărul, pe d ’ colonel Bădulescu. Se cere închiderea discuţiei. T) Ion Malla vorbeşte contra Includere!, n-sa fiind des întrerupt de d. Giani, protestează contra intoleranţei ce biuroul arată clnd oratorii spun lucruri neplăcute băncel ministeriale. „„vmtul pen- ii Ghika-Anastasescu cere cuvlntu p tru închidere şi îl obţine di8cuţiunea D-sa spune că, "admirabil că dSatea eSleCcu doc1orul Păltineanu, nu dreptatea este c preluDgl discuţia. ^DeGiak %-e?editMe..Camereî’ ?une la vot închiderea ,ntul ln chestie îper- sonală cu d-nil miniştri de interne şi răz- bnDeputaţiI părăsesc Camera. p Malla atrage atenţia preşedintelui, care" cere deputaţilor aă rămînă în incintă, căci alt-fel va fi silit să facă apelul.. D. Malla protestează în contra cîtor-va cuvinte rostite de d-nil Ferecliide şi general Berendeifi şi pe cari Ie-a crezut atingă-toare pentru d-sa. Se încinge un viu dialog între a. preşedinte Giani şi d. Malla. D. I. Malla • D-le Giani, d-ta aperi afacerea d-tale cum vrei, efi apăr afacerea mea aşa cum îmi convine. D. Giani, roşu de furie, observă d lui Malla, că, în loc să vorbească în chestie personală, îşi dezvolta din noii interpelarea. ' . D. I. Malla: Poţi să mă întrerupt cit vrei... Cu asta nu faci alt-ceva de cît să prelungeşti discuţia... In vremea asta deputaţii dispar unul cîte unul,pînă cînd oratorul văsînd că nu mai are de cît vre-o doui, trei ascultători, îşi termină cuvîntarea. _ Şedinţa se ridică la oreie 5.30. Şedinţa de la 24 Februarie Şedinţa se deschide la orele 1 şi 55. sub preşedinţia d lui D. Giani, preşedinte. Prezenţi 97 d-nl deputaţi. Pe banca ministerială d-nil G. Paladi, Gogu Cantacuzino. D. G. A. Scorţescu adiesează ministrului de interne o interpelare cu privire la nere-gularităţile ce se comit în serviciul penitenciarilor şi în special In administraţia penitenciarului Văcăreşti. D. Poenaru-Bordea depune un’proiect de lege pentru construirea unei linii ferate Ploeştl-Slobozia şi cere urgenţa, care se admite. D. Nicolete Fleva propune ca biuroul să trimită o telegramă de condoleanţă parlamentului italian pentru moartea deputatului Caval otti. Camera admite în unanimitate propunerea d-lul Fleva. D. N. Fleva interpelează pe d. preşedinte al consiliului de miniştri asupra politicei generale a guvernului, care e absolut în dezacord cu programul de la Iaşi. D. P. S. Aurelian: şl efi mă asociez la această interpelare. D. V. Lascar: La interpelarea d-lul Fleva mă asociez şi efi. D. Emil Coetinescu: Şi efi ! D. I. Poenaru Bordea : Şi efi ! D. Giani, preşedintele Aaunărei • Mal e cinp-va ? . Voci Se poate să mai fie! D. Em. M. Porumbaru . Mă asociez şi efi ! D. St. Şendrea: Şi că f D. Al. Enacovici! Şi eu ! jg|Se intră în ordinea zilei. D. Ionel Grădişteanu îsl dezvoltă interpelarea adresată d-lul ministru de finanţe, privitoare la casierul general al judeţului Ilfov, care refuză sistematic alegătorilor certificatele de cari afi nevoe în susţinerea contestaţiilor electorale. Oratorul arată că acest sistem este contrar atlt legel electorale cît şi celei comunale. D. Gogu Cantacuzino, ministrul finance-lor, răspunztnd d-lul Grădişteanu, spune că a luat deja măsuri pentru vindecarea râului. SENATCL Şedinţa de la 23 Februarie (Ui mare) D. Nicolae Ionescu declară că în urma înţelegerel ce a avut cu d. ministru de instrucţie, consimte a-şl amina interpelarea. D. Racoviţă îşi dezvoltă interpelarea adresată primului ministru cu privire la legile judeţeană şi comunală. Interpelatorul spune că prin programul de Ia Iaşi, literalii afi promis modificarea legel judeţene şi comunale, în sistemul de descentralizare. Piuă acum nimic nu s’a făcut ; d-sa roagă pe d. prim-ministru, care a făcut promisiunea In opoziţie, să se ţină de vorbă la guvern. D. D. Sturdsa promite că se va ocupa de această cestiune cînd îl va veni timpul; acum Senatul are de lucru cu legea Invă-ţămtn tulul. Incidentul se închide. D. dr. Mihăilescu îşi dezvoltă interpelarea adresată ministrului de instrucţie cu privire la adăogirea încă a trei Clase la gimnaziul din Dorohoifi. Interpelatorul spune că oraşul Dorohol are o populaţie însemnată şi n’are şcoli suficiente. Din această cauză, copil nu pot să înveţe. D. Haret spune că legea din 64, prevede la Dorohol un gimnazifi cu 4 clase. D sa recunoaşte că a primit petiţia cetăţenilor dorohoienl, dar a’a putut face nimic căci, acum tocmai este în discuţie noua legea a lnvăţămîntulul; după ce va trece legea, se va îndrepta răul, spune d-sa. Incidentul se închide. D. Nicolae Ionescu întreabă pe d. ministru al instrucţiei ce gîndeşte a face cu liceul din Pomirla, pentru întreţinerea căruia reposatul Baştea, a lăsat un fond anumit. &D. Haret promite că se va ocupa de cestiune, cu toate că, declară d-sa, acest gimnaziu nu aduce roadele dorite. Se închide incidentul. D. C. Exarcu îşi dezvoltă interpelarea adresată guvernului cu privire la neapli-carea timp de 2 ani a legel minelor şi a legel căilor ferate de interes privat. Acest lucru, spune d. Exarcu, este o călcare a programului de la Iaşi, unde s’a promis «domnia legilor». Liberalii, cari afi promis însă lot soiul de reforme în opoziţie, nu le-afi ţinut In seamă fiind la guvern. In marea chestiune naţională, guvernul de astăzi este negaţiunea partidului liberal. Dacă legea minelor nu se aplică, aceasta este o violare a art. 93 din constituţie. D. Sturdsa. Spune că d. Exarcu trebuie să fie convins că guvernul reprezintă partidul liberal, după votul Camerei asupra legel instrucţiei, vot care de sigur, insinuiază primul ministru, se vajrepeta şi în Senat. Asupra legel minelor, primul ministru încurcă cum că legea nu este suspendată, dar că ea nu este gata neavînd regulament. D. Exarcu spune că-şl rezervă dreptul de a adresa o interpelare guvernului asupra politicei generale. Incidentul se închide. D. Sefendache îşi desvoîtă interpelarea sa adresată guvernului ch privire la faptul că un guvern unguresc a ucis pe fruntarii pe ţăranul M. Preşteanu din Vîrcio-rova. Interpelatorul istoriseşte cum s’a petrecut faptul şi încheie lntrebînd pe primul ministru ce măsuri a luat în această privinţă. «Aveţi un avantaj, d-le prim-ministru, spune d. Sefendache, acela că ziarele ungureşti vă numesc amie al ungurilor ; este regretabil că pe altarul acestei amiciţii se aduc asemenea sacrificii». D. D. Sturdsa recunoaşte că incidentul de la fruntarii este adevărat şi spune că o comisiune mixtă a fost sesizată pentru a judeca faptul, după cum se face între Statele vecine şi In bune relaţiunl. D. Sefendache explică cu ironie curajul d-sale de a fi făcut această interpelare, prin faptul că nu face parte din majoritate ; d-sa este disident şi deci nu-I supus guvernului. B-nii General Catargiu şi Ilariu Isvo-ranu. Cer cuvlntul. D. Sefendache cere apoi primului ministru să o ocupe cu seriozitate de acea comisiune mixtă însărcinată cu judecarea cazului. Incidentul se închide. D. Costescu-Comăneanu dezvoltă interpelarea adresată ministrului de războifi, cu privire la balul ofiţerilor maghiari Ia care sunt invitaţi şi ofiţerii din garnizona Plo-eştl. Interpelatorul aminteşte consecinţele tristo pe cari le-a tras presa maghiară din vizita Regelui nostru la Pesta. De sigur că şi această invitaţiune va fi tot atît de răfi comentată şi speculată de acea presă. Şi ca rezultat practic, va fi impilarea şi mal*grozavă a fraţilor noştri de peste munţi. De altmiuterl ln ce moment se face această invitaţie. Cînd tribunalele maghiare condamnă pe flăcăii romînl cari afi clntat doina roml-nească şi pe acel cari afi purtat sicriul sacru, care între flori avea o panglică tricoloră. Cine ar putea să vadă în Franţa un banchet între ofiţerii garnizoneî din Nancy şi acel al garnizoneî din Strasburg ? Mal bine moartea, ar primi-o ofiţerul francez. de cît să primească să benchetuiască cu inamicul săfi. D. Costescu-Comăneanu îşi exprimă credinţa că această invitaţiune nu va fi primită. D. D. Sturdza: Este o absurditate ca cine-va să compare starea de inamiciţie dintre Franţa şi Germania, cu duşmănia dintre Romlnl şi Unguri. D. Costescu-Comăneanu : Vă mulţumesc pentru cuvlntul parlamentar ! D. D. Sturdza, răspunztnd apoi la interpelare, spune că nu vede cum amicia ofice-rilor unguri cu acel romînl ar fi dăunătoare intereselor ţărel. Nu trebue, spune d. Stnr-dza, să mal vorbim de vizita M. Sale Regelui la Pesta, dacă el a făcut’o, bine a făcut. D. Sefendache. La 94 n’ai fi vorbit aşa t D. Sturdza. Dv. dizidenţii faceţi gălăgie; v’aţi frtnt de la partidul liberal nu pentru principii şi naţionalism, ci numai pentru portofolii (aplause în majoritate). D. Sefendache. Efi nu aspir la portofoliu ; am trecut în disidenţă, fiind că dv. lucraţi în contra intereselor ţârei. D. Costescu Comăneanu se declară nemulţumit de răspunsul d-lul prim ministru şi mâhnit de atitudinea Senatului. Incidentul se Închide. Şedinţa se ridică la orele 5. Şedinţa de la 24 Februarie Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub preşedinţia d-lul P. Orbescu. Prezenţi 85 d-nl senatori: Pe banca ministerială d-nil Sturdza, Haret, general Berendel şi Ferechide. Se fac formalităţile obicinuite. Se intră ln ordinea zilei. D. I. F. Robescu îşi dezvoltă interpelarea adresată d lui ministru al cultelor cu privire la starea de ruină în care se găseşte catedrala Sft. Ion din Focşani. Interpelatorul spune că mînăstirea Sft. Ion din Focşani este fondată în anul 1661 de Grigore Ghica-Vodă şi că a avut ca avere peste 20 de moşii din cari unele sunt astă-zl cele mal mari domenii ale Statului. D. Robescu citează toate aceste moşii şi arată că deşi atît de bine înzestrată, mînăstirea a căzut In stare de ruină şi că la 1841 ea a fost reparată din milostivenia unul drept credincios grec. Actualmente, această mînăstire, un adevărat monument istoric, este închisă din cauza stărei de ruină în care se găseşte. D. interpelator roagă pe d. ministru să ia măsuri pentru repararea acestui monument, care face fala oraşului Focşani, şi ale cărei ruine, inspiră astă-zl mila celor cari o văd. Dr. KOTII iVo. a Calea Mlahovel iVo. 3. Ungă Biserica d-na B&laţa orele de consultaţie 4-£ d. a. ULTIME INFORMAŢIUNI Iată Încă textul cîtor-va depeşl primite de d. N. Filipescu : Călăraşi. Domnule Redactor, Cetăţenii Călărăşeni aă trimis următoarea telegramă d-lui Nicolae Filipescu ca o dovadă de stimă şi de consideraţie pentru valorosul luptător conservator. Iată textul acelei telegrame: NICOLAE FFLIPESCE fost primar al Capitalei Bucureşti. Draconica sentinţă a tribunalului ne-a surprins. Totuşi, o suferinţă, orî cît de mare, se sfârîmâ cînd mtîlneşte o energie de fier şi o răbdare de stoic ca a d-tale. Şease lumi vor trece ca şease sile, şi cu nerăbdare te aşteptăm, spre a te vedea reluînd firul întrerupt al luptei pentru răsturnarea ar-bitrariului şi bunului plac. Cetăţenii călărăşeni îţi depun ca omagiu tot devotamentul şi toată dragostea lor. (ss) Alexandru Bădulescu, C. I. Nenişor, Marinache Popescu, Ion Medigreceacu, Ghiţă Demetrescu, Gheorghe Petrescu, Vasile Nicolescu, Gheorghe Nicolaide, Stoica Pifa, Ion Georgescu, Leonida Nicolaide. .% Ploieşti. Brav şi loial, sub regimul scuzelor, nu se putea necondamnat; o prietenească felicitare. (8) Răşoanu. ^ * -mmsm Bucureşti. Cu cît smuceşti, cu atît mai sus se ’nalţă smeul. (ssj Demetru Plesnilă, Alexandru Doi- ciu, student universitar. * a * Mizil. Condamnarea ce suferiţi pentru că v’aţi apărat onoarea atinsă pe nedrept, v’a ridicat mult mai mult in ochii acelora cari înţeleg ce înseamnă onoarea. Rugăm pe D~seu să vă ţină sănătos, ca ex-pirînd osînda unei legi aplicată în contra dv., pentru întîia oară în ţară, să începeţi din noii lupta pentru ajungerea idealului partidului conservator. (ss) L. Condeescu, Ştefan St. Pitiş, C. Condeescu, Prijbeanu, G. Constanli-nescu, Leonida Conte, J. Voiculescu, Ghiţă G. Borcescu, N. Bărbulescu, Emi-lian Rădulescu, Elie Nicolaă, lache Georgescu, 1. Andreeacu, Constantinescu, avocat, N. Apostolescu, T. Ştefănescu, A. Georgescu, Nifă Constantinescu, C. Borcescu, Gh. G. Şerban, A. Fior eseu, Tu-dorache loniţă, Ştefan N. Vlădăreanu, llie T. Georgescu, Petre P. Manolescu, Ion Tudoran, Vasile Tudorăn, Isaia Niculesau, N. Petrescu, C. C. Condeescu, Al. Pitiş. * * * Focşani. Sentinţa aspră care vă loveşte demonstrează că astăzi legile nu mai ocrotesc de o potrivă pe toţi cetăţenii. - Martir al onoarei şi al datoriei, lovitura nedreaptă ce primiţi vă înalţă şi mai mult în stima oamenilor de bine. Teodor Ienibace Registratorul divisiel a 8-a din Botoşani, anume Gheorghiu, după ce a delapidat o sumă însemnată din fondurile divisiel, s’a sinucis trăgîndu-şl ln inimă un glonte de revolver. S’a deschis o anchetă. ln urma declaraţiei Voinţei Naţionale, că singurul candidat guvernamental la colegiul I de Senat din Galaţi e d. Pavel Macri, primarul oraşului, d. C. Plesnilă, şl-a dat demisiunea. D. C. Plesnilă îşi menţine candidatura ca liberal drapelist. E vorba ca întreg consiliul comunal să demisioneze. Deocamdată ministrul de interne s’a grăbit să primească demisia d-lui Plesnilă şi a dat ordin prefectului local să convoace consiliul comunal pentru alegerea unui alt primar. Liga pentru unitatea culturală a tuturor Romlnilor ne comunică următoarele : După iniţiativa domnilor: Andrei Stavăr, Ap. Nicolaide, N. Raiolţea, C. G. Gămeaţă, I. Stânciulescu, Maria Fuudescu şi alţi locuitori din comuna Vîrteşcoiu districtul R.-Sărat, s’a înfiinţat la 8 Februarie a. c., o secţiune a Ligel pentru unitatea culturală o tuturor Romînilor. Comitetul central aduce mulţumirile sale d-lor iniţiatori pentru acest lăudabil act şi cu această ocasiune aduce la cunoştiaia tuturor persoanelor din comunele rurale care ar dori să înfiinţeze asemenea secţiuni, că Comitetul Central se pune la dispoziţia lor, pentru a le înlesni executarea unul asemenea scop. Azi dimineaţă, un consiliu de miniştri s’a ţinut la ministerul de interne sub preşedin- ţia d-lul Dim. Sturdza. Consiliul a durat de la orele 10 plnâ la 12. Sir Kennedy, noul ministru plenipotenţiar al Engliterel, a sosit azi la a-miazl ln Capitală. D-sa va prezintă Joul M. Sale Regelui scrisorile-I de acreditare. Eri s’a împărţit la Cameră un proect de lege prin care se acordă o pensie viageră de 500 lei lunar d-lui deputat Al. Vilner. După Rose Ştefănescu, Vilner; după Villner cine mai urmează ? Se vede că guvernul vrea să încarce budgetul Statului cu pensiuni mari pentru toţi colectiviştii infirmi. O telegramă din Botoşani vesteşte că In urma unei polemice între cele două ziare locale, un duel a avut loc eri între dd. Ştefan Gane şi dr. Bucşânescu, senator. Condiţiunile duelului aii fost: pistolul, două focuri, distanţă de 25 paşi. S’aQ schimbat cîte două focuri fără rezultat. Combatanţii şi-aii strîns mîna pe teren. Comisiunea însărcinată de ministrul de războifi ca să stabilească gestiunea financiară a nefericitului căpitan Comănescu, fost casier al şcoalel militare din Iaşi, a constatat că s’a delapidat suma de 65.000 lei. Comisiunea opinează că această sumă va trebui plătită în mod solidar de toţi foştii comandanţi al şcoalel,- de oare-ce n’afi controlat pe Comănascn. Foştii comandanţi al şcoalel sunt d-nil general Macaruvicl, colonelil Gheorghifi şi Cică, maiorii Anastasiadi, Belinschi şi Văi-toianu. Iată textul interpelârel ce d. N. Fleva a adresat d-lul Sturdza, preşedintele consiliului : Am onoare a Interpela pe d. preşedinta al consiliului asupra sltuaţlune! guvernului faţă cn organizaţia şi cu programul partidului liberal şl asupra sistemului de guvernare cu totul opus acestui program. La această interpelare se asociază şi d-nii Aurelian, Lascar, Costinescu, Porumbaru, Poenaru-Bordea, Şendrea, E-nacovioi. Frica d© revoluţie Tribuna Poporului anunţă că guvernul unguresc umblă să descopere o nouă «revoluţie romlnească». Guvernul a trimis la Baia mare şease a-genţl ln cap cu uu inspector poliţienesc din Budapesta, să facă o anchetă In privinţa organizării unei mari revoluţii romtne sub conducerea d-lul dr. V. Lucacifi. Trimişii guvernului afi ascultat pe toţi funcţionarii din Baia mare, pe toţi gendarmil şi pe mal mulţi ţărani din Baiasprie, SiseştI, etc. Tuturora afi pus următoarele întrebări: a) Ce Îndrumări şi porunci împarte popa din ŞişeştI poporului ? b) Ce fel de cărţi, ziare, corespondenţe primeşte prin poştă ? c) Cine afi fost la popa din ŞişeştI dr. V. Lucacl, ln aceste vremuri din urmă ? Cu cine întreţine relaţiunl? Cu cine stă In corespondenţă ? d) De unde capătă bani ? Şi cui împarte ajutoarele de baul, şi sub ce titlu, safi cu ce menire dă ajutoare oamenilor! e) Cînd s’afi ţinut adunări de noapte la popa din ŞişeştI, şi cine a luat parte Ia ele ? Nimic nu rămine ne ispitit! Poşta, rela-ţiunile de prietenie, rugăciunile din biserică, sărbătorile eclesiastice şi cele sociale-ono-mastice, toate sunt bănuite, ispitite şi controlate. Agenţii sunt prevăzuţi cu tot felul de vestminte ţărăneşti, ca să poată pătrunde • în sinul poporului. Afi portul Baiamarean, Cioran, Sălăgiau, şi îşi dafi toată silinţa să afle secretele dintre ŞişeştI şi BăseştI, unde se fierb şi se ţes,—după mintea lor nebună, — toate comploturile revoluţionare. Proectul de lege privitor la înfiinţarea unui consiliu legislativ, depus de berechetul de la justiţie, cuprinde între altele următoarele dispoziţii : Consiliul se compune din 9 membri cari aii împlinit virsta de 35 ani. Ei sunt inamovibili, şi numai la virsta de 70 ani pot fi puşi în poziţie de retragere din oficiu. însărcinarea consiliului este să alcătuiască proecte de legi pe bazele presintate de guvern. Membrii consiliului nu pot ocupa nici o funcţiune şi sunt retribuiţi cu 1500 lei lunar, secretarii consiliului cu 800 lei lunar, iar copiştii cu 200 lei lunar. NPECT1COLE Teatral Bulevard.—Astă seara mare reprezentaţie High-Liffe. Debutul La Morena, stea de Paris, al celebrei dansatoare Carmencitta. Aseară a asistat un imens public, care a răsplătit cu aplauzele sale pe meritoşil artişti. Surorile Denis, ce e dreptul, afi dovedit mult talent. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţia ne D-nul Panaite Gh. Bărbieru, comerciant din comuna CotescI, jud. Râmnicu-Sărat, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Gh. Bărbieru» ln cel de «Gheorghiu», spie a se numi «Panaite Gheorghiu». Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol. Dr. Florea Simionescu ţf| ConsuUaţiunl pentru boale sifilitice ora 8—10 a. m. şi 5—7 p. m. 7, — Strada Venera, — 7 De vinzare MARELE IMOBIL fost uariov ’svisse Se vinde în total safi ln loturi marele Ieren cu toate construcţiunile aflate pe el (fost Union Suisse) situat în dosul Pasagiulul Romln şi Palatului Regal, avînd 4 faţade între stradele : Cfmpineanu, Sf. Ionică. Zorilor şi Brezoianu. Suprafaţa totală este aproape 5000 metri pătraţi. Venitul construetiunilor aflate actualmente variază între 22 000—25.000 lei anual, iar terenul liber de construcţii are o suprafaţă de peste 2500 m. p. Preţul pentru Întreaga proprietate este de 400.000 (patru sute mii lei), şi se poate împărţi In mal multe parcele eoprinse in trei mari loturi din cari: un singur lot indivisibil cu toate construcţiunile de pe el situat Intre strada Ctmpineanu şi Sf. Ionică, avtnd suprafaţa de 1650 m. p. cu preţul de 160 lei m. p. Lotul No. 2 pe strada Sf. Ionică, colţ cu Zorilor, avînd o suprafaţă de 1400 m. p. divizat în parcele cu preţul de 90 şi 100 lei m. p. Lotul No. 3 pe strada Brezoianu divizat în parcele avînd o suprafaţă de peste 2000 m. p. cu preţul de 80 lei m, p. Pentru tratative şi orl-cari alte informaţiunl a se adresa la d. E. Demetresca-Mirea, proprietarul acestui imobil, In strada Carol I, No. 31 Bucureşti. Se acorda Înlesniri de plată. De închiriat O casă mare, situata pe strada Schitu-Magureanu No. 43. Buna pentru Institut saQ Autoritate, avînd grădina, curte, gaz şi apa. A se adresa Str. Soarelui No. 12 • De vînzare | Casele din Strada Sfintu Spiri-don No. 49 sub Popa-Chiţu, avînd curte mare şi gradina spaţioasă, suprafaţa 1800 M. P. tramwaiul la 10—15 paşi. Puse la credit. DOCTORUL S ERLICH SPECIALIST IN BOALE INTERNE 33, Str. Gabroveni, 33 ConsuUaţiunl 2—4 p, tn. poar IîTOILETTE &ie M0UCH01 Se trouve exo/us/rement ana Ies Grands Magaslns SUCAREST/ Condiţiona spe dales pour le gros MARELE MAG1SO CU ÎNCĂLŢĂMINTE de lux „LA LUMEA ELEGANTĂ11 70. — Calea Victoriei. — 70 Vls-a-vis de Teatral Naţional Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga. Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa iuvenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti ’şoşo i sunt farte călduroşl, presentind avantajul’ că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuacea-lă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cit se poate de avantagioase. Mal recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, In toate culorile. Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la Costa, din Paris, şi, ca reclamă am pus în vinzare ghete de ghems, foarte solide, pentru dame1, cu preţul de la 12 lei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de Ia 15 lei în sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de la 16 lei ln sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în^sus. Rugăm deci pe ouoraţit noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurîndu-T că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasinulul ______ «La Lumea Pledantă» MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate J51 Bucuresd, str. Smârdan, W StaaaeckerBuie'rar, a fi} sati personal casei i. GOItRSTEIJW 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66. Tot acolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, Iei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţinnl en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orî-ce staţiune a căilor ferate. Eforte gazosd şi amestecată sau nu, cu ori ce lăuturi. Singura apa purgativa . ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESCI Comenzile se vor adresa reprezen lanţului general pentru toată ţara CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ <£)ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.(-,* UN PĂHĂREL FACE AGELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. CCUREŞTI IAŞI a Moşilor, 31. Strada Mitropoliei, 3, GAJLAJU, Strada Egalităţei, 46. renumita cărtnrăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Strada Ţăranilor, Io. 35 lucrări atingătoare de această artă Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară, ârifuîSUSS Victor Thuringer.m Bucur SE GĂSESCE DE VANDARE IA TOTE. FARMACIILE SI DROGUERIILE OIN ŢARA Tipografia „EP0CA“ execută ori- Societate Romină de Asigurări Generale BBAILA Capital Social, lei 3,000,000 deplin răraath-Eond de organizare 3 , CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE t Preşedinte, DIMITRIB A. STrKIlfci.. Fîe«-prjjKÎinJT: Alexandru Marghiloman Nicolae P. Perina, Mal mult de */1 de secol succes proclamă superio* iatea sa în tratamentul de gutural, irltaţlunel peptului, 1 fluenţa, dureri reumatismale, scrlntlturl, răni, vărsături, bătă» ţari.—Topic excelent contra bătăturilor .... MEIDINGEE, PABIGINA, C0METUL, VULCAIT (belgiano) festbc IXCALZIBE CU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMHE Maşini de Bucate MOBILE PE FIER Instalaţiunî de încălziri Centrale Fabrica COHETUL Adolf Salomon Strada Doamnei, 14. Ernmmi Gentilii, Directorul Geuer.l u ramei BooleUţI austriaco do AsigurIrl Generale contra Accidentelor, etc.. etc. C'barle» Glrtanner, Dirigintele ramnrel de transport la Societatea Asicnraalonl Generali Vitiorla B. Mendt, Şeful Caselor L. Mendt Oo. Fratelll B. Mendt, mere comerciant armator, Brilla. Edmondo Richettt, Secretarul general al Soolet. -Assleursrionl Generali., Trieat Colonel G. BasnOTan, mare propr., BomoT. Zamfir Zamflrescn, mare propr., Brtlla. Pani Rotteisberg A Co., Şeful oaie! de banoi Bottenberg «t Co. Brtila. Subdirector, B. Gerecovicl. Tacite Anastasia, Deputat, mare proprietar, Tecuolu. _ ©• Auiiaii* Preşedintele Csmerex de Comerciu Bu^nresof. ComAndOTHl Marco Bes»o, Directorul societăţii «Assiourazioni Generali*, membru al Institutului d’aotuari dlu Londra, etc. etc. Mauriein Rlank, Şeful casei de bancă Mar-morosch Blank & OoM Bucureşti. "* mare oomeroiant armator, In AU PRIX FIXE 70, Str. Lipscani, Casa Fraţii ttasan Str. Lipscani, 70. MANUFACTURE EN GROS şi EN DETAIL - BUCAREST - Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim NliUTATI in I__ — .. . _ _ . w * II T. Carnevali. Brăila. Constantin O. Cociaş, Deputat, Advocat, Brăila. „ yi, Adolflf Erfllngr, Consul German, Erălla. Director, HUGO ASCOLI. Societate Română de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condiţiuni liberale şi avardagioase în contra daunelor de: INCENDIU , GRINDINĂ transport pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Viata, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. ‘ ^ niHECJIUlXEA. N.B. — Pentru orî-ce informatiual a sa adresa la sediul Societăţel, în Mătăsuri şi Gazrri pentru Rochi.de Baluri şi Nunţi CO.JTFEECT ASOtlTMUEVT FB ARTICOLE JPEJATU MIRESE PRETURI MODERATE şi EIXE H P. S.-Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul DEPOSIT DEPOSITE IN’ PBOVISCIE: Iaşi, la d-nul Jaccţues Davidovici, str. Lăpuşnemu, 3? Craiova, la d. Petracha Andreescu & Fii, str. Lipscrnl Brăila, şi la toate sucursalele din ţară, BwejaŢAM»** Tipografia EPOCA, Stra<** r,~ Bucureşti. www.dacoromanica.ro