mANTl SEBIA n.—ANUL IV, No. 691. ndmIbujl^io banF abohamestelb ■•MV I» 1 *i 1* ato Be-eir«I laşi fi ce flâtaK tot-d’e-mm» halate Ia Bucureşti la Caaa Administraţi»! Ia fiuUţt şi ttrtMUaU prin mandata po;Ule Un an In ţară 30 lei; tn străinătate 30 tel Şase luni . . . 1( » » > ** * Trei luai ... 8 * » » 13 ® Ua număr la străinătate 80 h**1 MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDACTU Ne. I— STRADA CUgWTM — Be. I stas * Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 21 FEBEUAETE 1898. NUMĂRUL 10 BANI EPOCA TELErON A9USCIUBILB Ie Bucureşti şi judeţe se trimese numai la Administraţie la atreinătate, direct la oJmMate*fio şi la toate oficiile de publicitate Anuiriurl la pag. IV .... . 0.30 k. linia .» » » HI j . . , . A— lei » » * » II . | . i . 3.-» * e InacrţiUe şi reclamele 3 lei riadul U8 liEcii î®afet 5 St bcsi ADMHUTBAŢIA S. - SRADA CLRMRNT1EI — te. S CONSFĂTUIREA DE LA SENAT acum r N. HLFESCU făcută în ziua de 14 Februttrie a. c. înaintea Tribunalului, îu procesul duelului Prin programul de la Iaşi partidul naţional-llberal a tăgăduit o mărirea amortlaărll anuale a datoriei publice». Ajuns la putere, nu numai că partidul liberal n’a mărit amortizarea, dar incă a redus-o prin desfiinţarea easel de amortizare. Acum voeşte s’o mai micşoreze lucă, prelungind prin conversiune termenele cînd se sting datoriile statului. 446 MILIOANE Şl 75 DE ANI Guvernul, voind sa convertească o parle a datoriei publice, cu pre-luugire de termen, se cădea ca să ceară formal autorizaţia Parlamentului d’a converti titlurile 5% în 4% şi să prelungească termenele pînă Ia o limită maximum de a-tîţia ani. Ba chiar era mult mal importantă autorizaţia de a prelungi termenul de cît acea de a micşora dobîiida, în potriva căreia nu se puteaţi ridica obiecţiunl. Ministrul de finanţe însă anunţă cu mare sgomot în presă, conversiunea, fără să pomenească de prelungirea termenului. La Cameră prezintă un proiect în vre-o patru mici articole, toate privitoare la dobînde şi furişează o frază cam in cuprinsul următor : «Dobînda va trebui să fie mal mică, chiar dacă s’ar socoti pe acelaşi număr de anî ca azi». In orl-ce ţară, din partea oricărui ministru, nimeni n’ar fi bănuit că un asemenea proect cuprinde autorizaţia de a face o operaţie atît de gravă şi de condamnabilă ca prelungirea termenului amortizare!. Cunoscînd însă pe d. Gogu Can-tacuzino şi procedările sale necinstite, îndată am ghicit că conversiunea e un pretext şi că ceea-ce se urmăreşte este prelungirea termenului stingerel datoriei. Şi, în adevăr, alaltă-erl în Cameră, ministrul de finanţe a declarat că va prelungi termenele împrumuturilor, fără a trece peste 75 de ani. Adică, ministrul de finanţe declară bancherilor că nu mal poate plăti dobînda şi amortizarea pe 40 de ani, ci că va amortiza împrumuturile vechi pe timp de 75 de ani. Aşa dar, ţara va avea să plătească dobînda şi amortizarea de 446 milioane, timp de 35 de ani peste epoca cînd trebue să se stingă împrumuturile. Şi aceste plăţi se vor face pe cînd din cauza înstreinăril moşiilor Statului al căror preţ nu se întrebuinţează la stingere de datorii pentru o valoare echivalenta, vom avea o lipsă în budget de t” milioane. D. Gogu Cantacuzino şi-a asigurat, prin aceste două operaţiuni, o pagină In istoria financiara a ţării. Cînd vom avea o lipsă anuală de peste 40 milioane în buget de pe urma acestor operaţiuni, contribuabilii de la cari se vor stoarce, prin impozit, aceste 40 milioane, vor şti că trebuie să blesteme partidul liberal şi pe ministrul lui de finanţe, d. Gogu Cantacuzino. De o cam dată, însă, liberalii nu se gîndesc la acestea. El sunt mulţumiţi că a ti scăpat, prin un expedient, de o încurcătură momentană. In Cameră nu s’a găsit un singur liberal, care să protesteze în numele programului de la Iaşi, prin care se susţinea că amortizarea ac- tuală, în timp de 40 de ani şi cu ajutorul Casei de amortizare, este insuficienta. Aceasta francheţă a liberalilor ne satisface. Preferim aceasta ipocriziei aceleia care împarte pe liberali în două tabere, unii fâptuind infamii şi alţii protestînd platonic în numele principiilor şi al programului. Politica externa Minunate sunt faptele d-lui Sturdza în politica externă. In vara anului 1896, marele nostru diplomat lucra la o apropiare a Romîniei de Grecia. Se ticluise chiar o convenţiune consulară, prin care guvernul nostru făcea concesiuni scandaloase guvernului din Atena. In primă vara anului 1897, izbucni războiul greco turc. Guvernul nostru întoarse numai de cît spatele Greciei şi se ploconi la picioarele Porţii otomane. Din toată diplomaţia europeană, nimeni nu s’a a rătat mai aspru, mai fără milă pentru Greci de cît d. Dumitru Sturdza. Iată ne în 1898. Faţa lucrurilor s’a mai schimbat. Se pare că Grecii nu sunt osîn-diţi să dispară de pe harta Europei, cum crede d. Sturdza anul trecut ; ba se poate chiar ca ei să mai aibă roluri de jucat. Marele nostru diplomat s’a schimbat şi el; d. Sturdza face iarăşi ochi dulci Greciei. Odiosul atentat contra Regelui George 1 a procurat ocazia să manifesteze nouile sale sentimente şi am văzut Camera şi Senat ul Romîniel făcînd ce n’au făcut alte Parlamente : trimiţind felicitări la Atena. Din cele de mai sus rezultă că diplomatul d. Sturdza se tnvîrteşte ca o giruetă. Nu e dar de mirare dacă politica noastră externă, de la venirea liberalilor la putere, pare zăpăcită. Invîrtitura în loc, produce în tot d’a una ameţeală. D- STURDZA UNGURITUL Un ziar vienez ne-a adus zilele trecute ştirea că d. Sturdza, ca să capete ratificarea convenţiune! comerciale cu Turcia, a înmî-nat un ultimat guvernului otoman, prin intermediul ministrului turcesc în Capitală. Au trecut de atunci maî multe zile şi d. Sturdza nu a suflat. Ziarele guvernamentale: au tăcut chitic şi Monitoriil idem. După trecere de cîte-va zile, iată însă că un ziar unguresc, Fesier Lloyd, primeşte din Bucureşti, din partea Agenţiei Romtne, o telegramă prin care se spune cănu-I adevărat că guvernul romîn ar fi remis vre-un ultimatum şi că re-laţiunile dintre d. Roze Djuvara şi Sultan sunt din cele mai intime. Asupra acestui de al douilea punct nu in-zistăm, precum nu inzistăm nici asupra faptului că d. Sturdza a ales tocmai un ziar unguresc unde să-şi plaseze desminţirea. D. Sturdza e foarte bun prieten cu Ungurii şi în tot-d’a-una cine-va se adresează prietenilor. Socotim totuşi că Monitorul Oficial era mai nemerit pentru inserarea desminţirei. Guvernul care a eşit din rărunchii naţiune! avea datoria să lumineze naţiunea în această privinţă şi fiind că naţiunea nu citeşte ziare ungureşti, precum citeşte d. Stur-za, avea dreptul să fie luminată în limba el. Cerem dar ca guvernul să ne răspundă dacă a trimis ultimatum-ul. VECINIC ŞARLATANI Cind a sporit taxa asupra alcoolului, guvernul a pretins că nu tace aceasta de cît... spre a înfrina alcoolismul. Doamne fereşte, nu se gîndea să sporească veniturile budgetare printr’acest noă bir ! Un an întreg, presa guvernamentală striga cu ifos: «Vedeţi, a scăzut consu-maţiunea!» In anul al douilea însă, consumaţiu-nea a crescut şi taxa alcoolului a dat un excedent de aproape două milioane ; iar în budgetul viitor, ministrul de finanţe a evaluat venitul acesta cu două milioane mal mult. Nu e asta şarlatanie ? Cînd a propus impozitul pe consuma-ţiunea zahărului, guvernul s’a jurat că nu se gîndeşte de cit la incurajearea industriei naţionale. Nici gînd să se creeze noul resurse budgetare! Dar, pînă să vie vremea să se plătească prime fabricelor de zahăr în măsura impozitului de consumaţiune, d. ministru de finanţe înscrie in budgetul pe 98-99 bunicica sumă de 2.600.000 lei. Nu e asta şarlatanie ? Acum, guvernul a venit cu un proiect de conversiune. Cunoscîndu-i-se apucăturile, toată lumea a bănuit că e vorba de un împrumut deghizat. Şi aşa şi e, căci d. ministru de finanţe a trebuit să mărturisească în sfirşit că termenele împrumuturilor se prelungesc cu mult. La liberali, toate astea se numesc dibăcie. E dibăcie să spui alb şi să faci negru. Restul lumii numeşte însă asta şarlatanie. i D. Stolojan pe ducă» Intrigile d-lnl Palladl.—Cestiunea expoziţiei din Paris, — Liga Olteniei. Intrigile d-lnl Palladl Nici nu s’a aşezat bine în fotoliul său şi deja d. Palladi a început să facă intrigi în contra unui coleg al său, în contra d-lui An. Stolojan. Trebuie să precizăm însă că în aceste intrigi d. Palladi serveşte mai mult ca un instrument al d-lui Gogu Cantacuzino, care nici odată nu îndrăzneşte să atace pe faţă. Scopul acestei campanii de intrigi este înlocuirea cît mai apropiată a d-lui Stolojan ; dacă şe poate, imediat după discuţia budgetului. Şi se vorbeşte deja că d. Palladi va trece la domenii, iar d. B. Missir va fi numit ministru al justiţiei. Cert e că Oculta s’a pus să numere zilele d lui An. Stolojan în minister. Cestiunea expoziţiei din Paris Să cităm două din intrigile ţesute de d-nii Gogu Cantacuzino şi Palladi în contra d-lui Stolojan: . In cestiunea participării Romîniei la expoziţia din Paris, d. Dim. Sturdza face mari dificultăţi în consiliul de miniştri, manifestînduse mereu în contra participării. Din această cauză, d. Stolojan, deşi a întocmit şi a anunţat chiar la Cameră comisinnea pentru expoziţie, n’a putut încă să comunice în mod oficial constituirea comisiunei. Pe de altă parte, d. Sturdza îi pune mereu beţe în roate în privinţa numirei unui comisar general al Romîniei la expoziţie. Ştiind acestea, d. Palladi a montat pe toţi Berecheţii săi de la Camera de comerţ din Capitală în contra d-lui Stolojan, răs-pîndind zvonul că cestiunea participării Romîniei la expoziţie nu se poate rezolva, din pricina ministrului domeniilor. In urma acestor intrigi, Camera de comerţ a făcut deja trei adrese d-lui Stolojan cerîndu i rezolvarea cestiunei. Cu atît însă nu se mulţumeşte Berechetul de la justiţie : d-sa a pus acum la cale convocarea Camerei de comerţ în adunare generală cu scop ca ea să dea un vot de blam d-lui Stolojan. Acest vot de blam ar servi apoi Ocultei de pretext ca să izgonească din minister pe d. Stolojan şi prin aceasta să dea satisfasţie comerţului Capitalei. Liga Olteniei Cum însă d. Stolojan contează în Cameră pe sprijinul unui număr însemnat de deputaţi, toţi olteni, cari astă primăvară s’aii constituit într un fel de Ingă oltenească, d-nii Gogu Cantacuzino şi Palladi s’au gîndit mai dinainte ca să pună pe d. Stolojan în conflict măcar cu o parte a deputaţi'or olteni. Şi aii izbutit în următorul chip : Acum cît-va timp, d. Stolojan trebuia să numească un advocat al statului la Cra-iova. Aproape toţi deputaţii craioveni aii stăruit pentru numirea d-lui advocat Pe-ruianu în acest post, şi d. Stolojan le-a făgăduit. In ultimul moment însă, aii intervenit d-nii Gogu Cantacuzino şi Fere-Jcide şi aii făcut pe d. Stolojan să numească în acest post pe un altul. Din această cauză aproape toţi deputaţii olteni aii părăsit pe d. Stolojan. Pierderea „Meteorului" «Credem a şti că Meteorul e cu (lesăvlrşire perdut». Voinţa Naţională. Aşa, sobru şi sentenţios, cu aparenţe de mister, anunţă Voinţa Naţională de aseară perderea vaporului Meteor. Par’că era vorba de un oare-care contract încheiat pentru salvarea vaporului; par’că se fixase şi suma salvârel, 165 mii lei. El, ce s’afl făcut toate acestea? Mister. ,, . , «Credem a şti că Meteorul este cu desă-vlrşire perdut», spune Voinţa, dar nu ne spune cine plăteşte această perdere, care se ridică aproape la un milion de lei. E aşa de cinică forma cu care Voinţa anunţă această pierdere In cit rămîl uimit. Cum? «Credem a şti... că Meteorul este perdut»— şi atita ■ ' _r Dar vinovatul ? Ar putea Voinţa să ne spuie ce crede a şti în această privinţă ? Onorat Tribunal, Permiteţi-ml a răspunde cite-va cuvinte la cele spuse de onorabilul reprezintant al ministerului public. Voifl fi foarte scurt, mal ales că nu voifl ţine seamă de cele spuse de partea civilă. E drept că unul din avocaţi! părţii civile nu mi-a cruţat criticele cele mal aspre. Nu pot totuşi uita lipsa a celei mal mari părţi a părţii civile. Nu pot mal ales uita că desbaterile acestea s’afl deschis cu citirea unei depeşl a unei mame In dolifl care v’a spus că, dintr’un sentiment de pietate filială, voeşte ca acest proces să se desfăşoare cu toată demnitatea cuvenită, că aşteaptă de la d-voastrâ numai ca să faceţi lumină şi nu crede că este nevoie de prezenţa avocaţilor pentru ca memoria celui ce nu mal este să fie respectată. Această declaraţie îmi impune o îndoită datorie : aceea de a nu căuta, prin o pledoarie, să ’ml micşorez vina şi aceea de a nu aduce nici o atingere memoriei lui George Lahovari. De la această datorie nu mă voifl lăsa a fi abătut prin prezenţa a unul membru răzleţ din familie, care a crezut cu cale a se amesteca într’o afacere care s’a născut diutr’o convenţiune după care G. Lahovari şi eă ne-am învoit ca, dacă unul va fi rănit, să ne întindem lealmente mina după luptă, iar dacă pentru unul lupta va fi fa-tată, familia Iul să se închine, negreşit cu durere, dar în linişte, înaintea tragicului rezultat al duelului. Dacă dar arma aleasă a fost spada, era înţeles ca lupta să nu se continue mal departe, nici cu condeiul înveninat al scribilor nici eu limba a anume soifl de avocaţi. D. P. Grădişteanu. Cer ca să fiă respectat aci. D. Filipescu. Nu am avut intenţia să ating pe d. Grădişteanu. Vroesc a nu răni susceptibilitatea nimănui şi mal ales nu pe aceea a d-lul P. Grădişteanu, cu care nici nu mi e permis să am vre-o cestiune personală. D-sa ştie, ca şi mine, pentru ce şi este în interesul d-sale să nu stăruesc. Reviii dar la cele spuse de d. prim-pro-curor. D-sa mi a zis astă zi: «Aţi călcat legile d-voastră şi legea penală». Prin «legile d voastră» am înţeles legile pe cari d-voastră nu aveţi să le aplicaţi, Codul duelului despre care nu aşi fi cutezat a vorbi, dacă reprezintantul ministerului public nu ne-ar fi acuzat mal ales că am nesocotit regulile duelului. In privinţa acestui cod, de care d-voastră nu aveţi a vă ocupa, permiteţi-ml a spune că judecătorii mei sunt martorii din duel. Aceştia ml-aii dat o hotărîre scurtă, In trei rîndurl, dar urmată de patru iscălituri, care e cel mal preţios testimonii! ce puteam avea. «Lupta a fost leală», aă zis nu numai martorii mei dar şi acele două onorabile persoane alese de George Lahovari, pe cari el le-a preţuit că sunt cele mal pricepute, cele mal devotate, cele mal experimentate şi în niîna cărora şl-a încredinţat onoarea şi viaţa. Trecîndu-se totuşi peste procesul verbal al martorilor, s’a discutat regularitatea duelului din punctul de vedere al regulelor duelului. Ce este un duel regulat? Este acela care a respectat toate regulele duelului şi s’a judecat atare de martori. Aprobarea martorilor am avut-o. Cit pentru respectarea regulelor duelului, întreb: «Am nesocotit un singur articol al codului duelului ?» Aştept să fifl contrazis. D. Prim-procuror. Nu d-voastră, martorii. D. Filipescu. Deşi n’am calitate să prezint apărarea martorilor, totuşi să-ml fie permis a zice că nici el n’afl nesocotit nici o regulă a duelului. Şi în această privinţă, daţi-ml voe să vă spui că nu e vorba de aprecierile fanta-siste ale tuturor celor ce aă scris despre duel, căci dacă îmi veţi cita un autor, eă vă voifl răspunde cu zece. E vorba de articolele precise ale Codului duelului. Cer să mi se citeze un singur articol, unul singur, pe care l’ara fi nesocotit. Cum, nu găsiţi nici unul ? Aştept o întrerupere. N’aveţl nimic de iutlmpinat, d-le Prim-procuror, ori d-voas-tre d-lor avocaţi al părţel civile ? Vă rog să mă întrerupeţl spre a-m! răspunde... D. P. Grădişteanu. La timp. întreruperea d-voastră e numai un dila-toriu care dovedeşte că n’aveţl nimic de întlmpinat. Aşa fiind, cînd nu se poate nimic obiecta în contra regularităţel duelului, regret că s’a găsit un magistrat romîn, vorbesc de d. judecător de instrucţie, nu de d. Prim-procuror, care să fi găsit cu cale să arunce bănuiala asupra lealităţel luptei. D. Prim-procuror. Efl m’am pus pc alt teren. D. Filipescu. Am avut prilejul să citesc dări de seamă de procese de duel ce afl avut loc în streinătate. In Franţa, am constatat că în tot-d’a-una procurorul republi-cel îşi face o cestiune de amor proprii!, cliiar cînd cere pedepsirea, de a proclama, în public, perfecta lealitate a luptei, fiind-că, pînă la proba contrarie, orl-ce francez e presupus a fi un viteaz. In duelul Chapins-Dekeirel, acesta apucă spada adversarului cu mina stîngă şi în a-celaşl timp înfige într’lnsul spada lui. In duelului Clovis Hugues, acesta ucide pe adversarul săfl cînd dăduse spada lui îu lături, crezind că lupta e terminată, fiind-că atinsese el mal înttifl uşor pe Clovis Hu-gues. Fiind-că însă nu s’a putut stabili in-tenţiunea de a lovi în atarl eondiţiunl, ministerul public a adus un omagii! lealităţel luptătorilor. Regret că d. judecător de instrucţie nu s’a inspirat de aceleaşi seutimeute faţă de mine, care pot avea orl-ce defecte, dar care n’am dat vre-o probă de nelealitate şi, care, dacă n’am vre-un alt titlu, am măcar pe acela că mă prenumăr în cadrele ofiţerilor de rezervă romînl. Măcar pentru uniformă meritam un alt limbagitt din partea judecătorului de instrucţie. Onorat tribunal, vă rog să mă scuzaţi că am alunecat pe acest teren al codului duelului pe care m’a tîrît d. prim-procuror. Viii acum la cea-l’altă învinuire. Mi se zice că am călcat o dispoziţie precisă a codului penal. Recunosc aceasta. In cursul procesului lui Al. Vidraşeu, acesta, întrebat fiind dacă ştia că a călcat o lege, bătîndu-se în duel, a răspuns că nu ştia. Şi, negreşitj că nu ştia dacă a spus-o, căci Al. Vidraşeu era lealitatea personificată. Dacă v’aşl spune efl acelaşi lucru, n’aşl spune adevărul. Efl ştiam că legea pedepseşte duelul. Dar pe lingă aceasta mal ştiam că de 25 de ani, afl fost sute de dueluri şi că uicl unul n’a fost urmărit. Ştiam că afl fost dueluri mortale ca acela al lui Vîruav cu Leon Ghica şi, deşi justiţia a fost sesisată, totuşi d. Vîrnav n’a fost urmărit. Ştiam că afl fost dueluri urmate de răniri grave, din cari unele nu sunt încă prescrise. Spuntnd aceasta fac chiar o denunţare, dar n’am nici un scrupul în această privinţă, căci ştia că acţiunea publică nu va fi pusă în mişcare. Ştiam că magistraţi s’afl bătut Iu duel. Regret că d. Sărăţeanu nu mal ocupă fotoliul ministerului public, JcăcI uu m’ar desininţi. Ştiam că miniştri, a căror primă datorie e d’a face să se respecte legile, n’afl socotit că se abat de la această datorie, nesocotind acest text al legii penale. Ştiam că un ministru, lealităţii căruia ţin să aduc un omagifl, a zis în parlament, mal de mult ca şi acum, că in privinţa duelului moravurile sunt mal presus de lege. Ştiam că organe d’ale guvernului afl scris la adresa noastră : «Mergeţi de vă bateţi şi, departe d’a vă "acuza, |vă vom aduce elogii». Ştiam că avind o intilnire cu G. Lahovari, duelul se producea eu ştiinţa şi îngăduinţa poliţiei căci se vorbise de acest duel, cu două zile înainte prin presă. Şi nu numai poliţia ştia că se va comite un delict, dar ştia şi con-diţiuuile în cari delictul trebuia să se producă. Se cunoştea şi cauza duelului, care se consideră, azi, ca neînsemnată, se cunoştea şi condiţiunile provocaţiunel în care se vede azi o cursă, se cunoşteafl şi martorii acuzaţi azi de răzbunare, se cunoştea şi forţa reciprocă a luptătorilor, se cunoştea şi locul intilnirel. Poliţia însă a privit neturburată acest duel de la care aştepta ori un neajuns pentru adversarul guvernului, ori o urmărire judecătorească. AUtea aveam de zis. Nu vă cer, d-lor judecători, indulgenţă ; aştept insă cu încredere hotărîrea d-voastre, care sunt sigur că va fi pe atît de dreaptă pe cît a fost urmărirea nedreaptă. Cînd zic nedreaptă uu zic ilegală, zic inegală. Căci din cele ce v’am spus rezultă că legea nu se aplică de o potrivă la toţi, că ea se aplică întt’un fel la amici şi îutr’altfel la adversari. Nu mă plîng de aceasta. Am, se vede, privilegiul de a provoca din partea adversarilor măsuri excepţionale. Nu m’am pllns cînd aceste măsuri afl fost ilegale, uu mă plîng azi clnd ele sunt legale şi clud, graţie mie, se redeşteaptă texte ce dormitau dar ce existai! totuşi, în arsenalul legilor noastre. www.dacoromanica.ro V * * EPOCA Utere, Ştiinţă», Artă. CRONICA MUZICALĂ Muzica de caiuerft.—Quartetul D. DINICU. Duminecă 14 curent, a avut loc ultimul concert de muzică de cameră organizată de d. D. Dinicu. Concertul a avut un succes rar pentru acest fel de concerte la noi In tară, unde publicul d’abia acuma Începe a fi iniţiat în acest gen de muzică clasică. A fost un adevărat concert de elită ; şi sala a fost at chiplină; tntlrziaţil negăsind locuri att fost siliţi să stea In picioare. Acest concert a fost încoronarea concertelor de cameră, şi d. Dinicu ca şi totl cel-l’altl artişti aii eşit glorioşi. Aplauze multe, rechemări, entuziasm şi o retetă foarte bună, a fost justa răsplată pentru osteneala artiştilor. Celebrul Quartetl de Mozart, executat cu acuratetă, într’un stil clasic riguros, şi cu o technică deosebită, a lnclntaţ publicul. Forellequintett cu piano şi contrabas, de asemenea a plăcut foarte mult. Piesa de resistenţă, ca să zic. le clou, a fost marele septuor de Beethoven, pentru coarde, corn, fagott şi clarinet. Partea a doua, în deosebi, executată îutr’un mod magistral, a făcut să reiasă valoarea diferitelor motive alteruînd Între clarinet, vioară, corn şi violoncel. Aci, trebuie să felicităm în special pe d. Hoerath, care posedă un sunet foarte dul -.e, flexibil, nuanţează admirabil şi cîntă cu un sentiment deosebit; clarinetul care de ordinar are un sunet puţin dur, mînuit de d. Hoerath, devine cu totul dulce. Asemenea şi d. Carbus, a reprodus motivul expus, cu o exactitate ireproşabilă şi e stăplu pe cornul d-sale; afară de asta a mal dovedit, că are o puternică respiraţie. . . . După părerea noastră, d. Dinicu ar face bine să mal dea un Concert satt două suplimentare, căci e păcat, clnd îţi e muzica mal dragă, atunci te lasă. S. P. Rlcot. ISFOBliAŢII Consfătuirea majorităţilor De astă dată, consfătuirea majorităţilor a fost fcarte slab cercetată, de oare-ce toţi ştiau că guvernul n’are nimic noii de spus. Abia au asistat 40-50 deputaţi şi senatori. D. Basil Epurescu, luind cuvîntul, a spus că senatorii aii fost din greşeală convocaţi, de oare-ce consfătuirea interesează numai pe deputaţi. Consfătuirea a fost anume convocată in vederea banchetului pe care îl vor da vr’o 80 deputaţi Miercuri seara în onoarea miniştrilor, a preşedintelui Camerei şi a d lui C. Dimitrescu-Iaşi, pentru serbătorirea legei instrucţiei. D, Dini. Sturdza mulţumeşte majorităţii Camerei pentru concursul ce l'a dat guvernului în cestiunea reformei învăţă-mintului şi-şi exprimă speranţa că legea va trece şi prin Senat. D-sa face apoi apel la concursul majorităţilor să lucreze înainte ca în această sesiune care a fost atît de bogată, să lucreze in fie care zi de la orele 1—7, căci in această sestune, care nu poate dura mai mult de cU pină la 22 Martie, urmează să se mai voteze legea modificării drumurilor de fer particulare, regimul apelor şi legea minelor, care a fost alcătuită de boeri în contra spiritului Constituţiei. Mai este apoi şi budgetul... D. G. D. Pallade (trage de mlnecă pe d. Sturdza). . D. Dim. Sturdza, .. fi legea reorganizării judecătoreşti. D-sa se felicită apoi de bunele resulţate ale sesiunei actuale, constatind că partidul guvernamental este unit, este tare şi cuprins de dorul muncei. D. G. D Pallade spune că legea reorganizării judecotoreştl trebue să se voteze in sesiunea asta, căci «alt-fel vin ciocoii şi vor face ei această lege». _ Apoi spune, că leg* a va fi depusă zilele aceste; ea a fost studiată de o comisiune presidată de d. Eugen Stătescu, comisiune care se va mai întruni azi la d. E. Stătescu, ca să termine cu desâvîrşire lucrarea. Legea prevede inamovibilitatea judecătorilor de şedinţă, a celor de instrucţie şi a supleanţilor. Dacă ea se va vota în sesiunea aceasta, atunci va fi pusă în aplicare la I Septemvrie. D-sa apoi se năpusteşte asupra «ciocoilor* şi a «fanarioţilor» şi era cît pe aci să-şi izbească pumnul de un pahar cu apă, atît era de indignat. D. senator Vergati promite că senatorii vor isprăvi repede cu legea", instrucţiei, dar cere ca guvernul să vie şi cu alte legi de. interes local, precum şi cu legea judeţeană. D. Dlm. Sturdza zice că e vesel şi plin de speranţe într’un viitor strălucit văzînd hărnicia majorităţilor. Ziarele din Viena spun că starea Ar-chiducesel Stefania inspiră serioase îngrijiri. D. An. Stolojan va cere un credit de un milion 500,000 lei pentru întimpinarea cheltuielilor necesitate de participarea Ro-mînieila expoziţiunea din Paris. Comitetul delegaţilor secţiunilor Senatului este în mare diverginţă de păreri In privinţa Casei Rurale, care întimpină o vie opoziţie in sinul Senatului. Proiectul de lege, prin care se autoriză ministrul de finance a converti o treime din datoria publică, a trecut ieri prin secţiile Senatului. Au fost aleşi delegaţi d-nii: Meitani, [eoni, Vericeauu, gen. Catargi şi Morţun, Consiliul profesoral al facultăţii de ştiinţe din Capitală, sesisat de ministrul instrucţiei, a votat cu unanimitate o încheiere prin care se pronunţă în contra legei instrucţiei. Mf emisiunea ti-Iul J®. JPoni In culisele Senatului circula ert zvonul, că d. Petre Poni, reprezintantul colegiului universitar din Iaşi. vrea să-şi de demisi-uneadin mandatul de senator, drept demonstraţie în contra legei instrucţiei. Controlînd această ştire, am aflat că d. P. Poni a făcut următoarea declaraţie unor amici ai săi: — Nu vreai* să combat pe d. Dimitrie Sturdza, care-şi asumă paternitatea legei de instrucţie. Dar în momentul cînd această lege va fl adusă indintea Senatului, eu îmi voii* da demisiunea. A apărut in Capitală un ziar redactat în romineşte şi turceşte, sub titlul de Sadayi Millet (Vocea Naţiune)). Ne-am fi aşteptat ca cel puţin partea urcească să fie condusă de un ziarist musulman; dar nici atita. Directorul oael este d. V. M. Cogălniceanu, deputat. luuiormfntarea lui D. Ceziauu Erl, la orele 2, a fost trista ceremonie a serviciului funebru al lui Dumitru Cesiauu. Casele din Calea Victoriei erad prea mici ca să cuprindă mulţimea de prieteni care venise să dea un ultim omagiu unul adevărat om de bine. Afară de membrii familiei, am văzut prin] tre azistenţl pe d-nil: Lascar Catargi, Gen. Mauu, George Gr. Cantacuzino, Gr. Trian-dafil, Principele Alex. Bibescu, Principele D-tru Ştirbei, Alex. Marghiloman, M. Gher-mani, Tache Ionescu, Miniştrii Belgiei şi Olandei. M. Ferichidi ministru de interne, Ionel Brătianu ministrul lucrărilor publice, General Fălcoianu, Ion T. Grădişteanu, Emil Lahovari, dr. Toma Ionescu, D-trie Mavro-diu, Colonel Pombriant, George Duca şi o mulţime alţii cari, cu toţii, afi urmat cortegiul pină la Gara de Nord. Nenumărate coroane de flori naturale şi artificiale, cari abia au încăput pe trei care, fuseseră trimise de diferite corporaţiunl şi de prietenii răposatului. * . . . * * Serviciul divin a fost celebrat de mitropolitul primat. După aceasta, d. Take Ionescu, In numele comitetului conservator, a rostit următoarea cuvlntare: Jalnică Adunare! Corni!etul central al partidului conservator, din care Dumitru Cezianu făcea parte, mi-a dat dureroasa cinste de a spune aci un ultim cuvlnt. Vremea este nemiloasă cu noi; riud pe rînd ne răpeşte pe cel mal harnici, pe cel mal ne-interesaţl, pe cel mal credincioşi. De la începutul vieţel lut politice, Dumitru Cezianu a închinat ideilor şi partidului conservator toată energia, toată inteligenţa şi toată dragostea lui. In 1883 a fost trimis pentru întiia oară !n Parlamentul ţărtl, ales In vremuri grele de către con judeţenii săi, pe cari atita ii iubia, de către RomanaţI de unde îşi avea el obirşia şi unde se vor odihni pentru vecie resturile lui pă-mtnteşll. Noul ales Insă, nu avea să intre în acea Cameră. împreună cu şefii lui, Cezianu e’a retras, In semn de protestare. AşaşI-a început el viaţa : întreg, drept şi leal. De atunci încoace, prefect, deputat, director al unuia dintre cele mal importante servicii publice, al unul serviciu care de sigur este cit un minister, pretitudenl şi in tot-d'a-una D. Cezianu a lucrat cu belşug. Şi dacă soarta nu ar fi curmat aşa de timpurie o viaţă atlt de preţioasă, nimeni nu se îndoeşte că D. Cezianu era menit să consacre puterea sa de muncă şi dragostea lui de neam şi in cea mal inaltă treaptă In care omul îşi poate servi ţara. Singura noastră mtngîiere este că pe D. Cezianu nu-I pllngem singuri. Toţi fără deosebire reeuuosc marile servir.il pe cari acest om de bine le-a adus ţârei în toate împrejurările. Moartea lui chiar nu este de cît o jertfă pentru binele obştesc. El, care ar fi putut trăi fericit şi liniştit, s’a azvirl it cu toată ardoarea, cu toată energia în virtejul grijilor ca să facă să reuşească o idee care ’I era dragă : întemeierea industriei naţionale. Ca orl-ce izbîndă, şi aceasta se veda că avea nevoie de jertfa cea mal mare : de jertfă ome • neascâ. Prietenul nostru a fost această nobilă jertfă. El s’a consumat pe sine ca să facă să trăiască şi să propăşească ideia. Dumitru Cezianu a căzut pe cîmpul de arme, pe clmpul de onoare al bătăliilor paclnice în care dacă nu se aude zgomotul armelor, coasa morţel tot nu se rugineşte. Şi a căzut ca un viteaz. A căzut după ce a învins. Lui 1 se cuvine nu numai lacrimile noastre, dar şi laurii ;eroilor. Fie-I ţarina uşoară ! In urmă, d. Pompiliu, inginer, a vobit în numele societăţii Politechnica. La orele 3, cortegiul a pornit la Gara de Nord, prin Calea Griviţel, de unde corpul decedatului, împreună cu coroanele, a fost pornit la Caracal. Inmormîntarra se va face mllne, la Caracal, la orele 2 după amiazl. Un trimis special al nostru va da seamă cetitorilor despre această jalnică ceremonie. Dumitru Cesianu era adorat în judeţul săli. Astă-seară se va reprezenta la Teatrul Naţional, Nini de Dem. Ionescu-Zane, muzica de Const. Dumitrescu. Nini este o operă comică, cea d’întlitt care, scrisă în romîneşte, de d. Dem. Ionescu-Zaue, este lucrarea muzicală a unul artist rornln, a d lui Const. Dumitrescu, profesor la Conservator. Cunoscătorii cari att azistat la repetiţiile generale, vorbesc mult bine de Nini căreia li prezic un succes desăvîrşit. După cît aflăm, cel puţin succesul material este deja asigurat. Mare parte din bilete s’att plasat de erl. Toată lumea artistică şi literară şl-a dat intîluire astă-seară la Teatrul Naţional. EOODRl ~ — Un volum apărut In Craiova, cuprinde date biografice asupra d-lul Alex. Cristofi. — Luni seara, 28 curent, direcţia circului va da o reprezintaţie extra-ordinară de gală sub înaltul patronagitt al M. S. Reginei, In folosul societâţel «Filantropia». —Intre proprietarii fabricel de olărie zmâl-ţuită Jacques I. Katz INŢA A ŞEAPTEA (Urmare) La redeschidere, orele 2.25, d. Cornea iutr’o altă ordine de idei, face aplieaţiunea rcgulel demonstrate în prima parte a pledoariei,—că duelul nu se poate urmări după regulile dreptului comun, şi demonstrează că partea civilă nu are şi nu poate avea rost lu materie de duel. Luind In cercetare acest lucru din timpurile cele mal vechi, d. Cornea spune că nici la Romani, ctnd în luptele publice, în pugilate, unul din combatant! cădea, familia mortului nu avea dreptul la adio ex lege Aquilia, fiind-că moartea, spune legea, nu venea diu interes meschin, nu în scop de a cauza un prejudicia, ci pentru glorie şi mărire moartea s’a pricinuit. Să nu se spună ca un interesul ci durerea a făcut ca partea civilă să-şi ia loc pe bauca tribunalului corectional. Durerea mîn-dră, durerea adevărată este aceea care stă ascuusă şi nu cere nici compătimire, dar o durere care se etalează pe banca justiţiei îuaiutea publicului, nu este durere, e alt ceva. Dar d na Lahovari, nu poate să fie parte civilă, fiind-că nu este moştenitoare a decedatului, care n’a lăsat-o nici pe testamentul săfl, şi nu este nici moştenitoare rezervatoară. N’am ridicat cestiunea de la început ca să nu se zică că ne am temut de ast-fel de adversari. Nu, n’aţl iubit pe fratele d-v. mal mult ca mama lui, a cărei telegramă de dezistare este In adevăr mişcătoare şi care a spus în durerea el că nu voeşte să turbure liniştea mortului. Urmărit! interesul. Aţi dovedit’o; |dar a-tuncl este o rătăcire. Care este alinarea durerel dv., asistînd la aceste dezbateri ? Nu este o alinare, este din contra o pedeapsă pe care rătăcirea o merită. Dacă Lahovari din locaşul Iul din urmă v’ar vedea aci pe această bancă, d-nă, credeţi că ar fi mulţumit de dragostea ce pre-tindetl că-1 arătaţi ? Fi-va el mulţumit credeţi că aţi adus pe aceste băucl pe doul amici devotaţi al lui, pe Drosu şi pe Izvo-ranu ? Nu, d nă, şi un singur cuvînt v’ar spune el din sfera în care pluteşte. «De cit atîta iubire... uitaţi-mă mal bine, uita-i-niă. Să-mi rămîuă în urmă, cel puţin, numai binele pe care l’am făcut». Distinsul avocat dovedeşte apoi că şi ju-risprudenţa franceză nu Încuviinţează partea civilă, care, de şi discutată uneori, ea nu este admisă în mod categoric pentru urmaşii provocatorului. Şi se ştie că provocator este acel care ofensează, nu acel care trimete cartelul. Şedinţa se suspendă la orele 3.20. •** Şedinţa se redeschide la orele 3.45. Eminentul avocat trecînd apoi la cestiu-uea de drept, privitoare la impunitatea martorilor, citeşte articolele din codul penal a-eupra duelului şi arată că legiuitorul nostru a copiat articolul din codul belgian, de unde este inspirată întreaga secţie relativă la duel, iar nu după codul prusian după curii a susţinut d. Grădişteanu. Legiuitorul belgian clasifică pedepsele după efectele duelului, după modul mal mult sad mal puţin grav al rănirel. Legiuitorul nostru a înjghebat într’un singur articol duelul fie cu rănire fie cu moarte, lăsînd judecătorului latitudinea pedepsei între 15 zile şi 4 ani. Aceasta pentru a lăsa la aprecierea judecătorului, faptele şi modul cum s’a fă^ut duelul şi să dea pedeapsa nu după efectul duelului, ci după cele-l’alte considerente cari afl precedat şi însoţit lupta, după persoanele pe cari le are să judece. Ast-fel judecătorul poate da maximul pedepsei, în anume cazuri, unei răniri uşoare, după cum poate să dea minimum, cu circumstanţe atenuante, în cazuri de duel urmate de moarte. Legea noastră face deosebire între duel şi omucidere prin presenţa martoriior şi ţinerea condiţiunilor de luptă stabilite de a-ceşt a. in ce priveşte pe martori, toţi marii autori criminaliştl streini, nu-1 constitue complici aplicîndu-le regulile de drept comun asupra complicităţel. Studiind de aproape cestiunea complicităţel, eminentul avocat arată că regulile dreptului comun nu se pot aplica martorilor din duel. Cine zice complice, zice ajutor; cine zice martor în duel, zice împăciuitor, supraveghetor al luptei. r Tot raţionamentul făcut pentru a se dovedi contrariul, nu este de cit aberaţiune, absurditate. Jurisprudenţa noastră este în acel aş sens , şi cele-l’alte jurisprudenţe străine. Dar, un argument în contra căruia nu se mal poate opune nimic, este însuşi inten-ţiunea legiuitorului nostru Jclnd la 18«4 a introdus secţia duelului în codul penal. In comisiunea revizuirel codului penal atunci ah fost aleşi d-nil Bosianu şi Strat! Iu raportul făcut de comisiune, raport care însoţea proectul care venea din discuţia Camerei, se spunea între altele modificări aduse, că comisiunea a suprimat articolul prin care se pedepsesc martorii Şi doctorii în duel, de oare-ce departe de a h vinovaţi, el sunt garanţia şi supraveghetorii luptei leale. Şedinţa se suspendă la orele 5. * • * ca La redeschiderea şedinţei, orele 5.30 d. Cornea fiind obosit, roagă pe d. preşedinte ca să amîne continuarea dezbaterilor pentru Simbătă ctnd mal are a cerceta cestiu-nile de fapt. Tribunalul încuviinţează cererea şi amînă continuarea dezbaterilor pentru Sîmbătă la orele 12. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Romîne» Sofia, 19 Februarie. — Cu ocazia aniver-sărel a 20-a a liberării Bulgariei, s’a cîntat un Te-Deum la catedrală. Apoi a fost o paradă a garnizoanei. Oraşul este împodobit. Seara a fost iluminaţie. Viena, 19 Februarie. — Fremdenblatt salută cu satisfacţie un articol al ziarului Pe-tersburgskia Wjedomosti în privinţa însemnătăţii şi consolidării apropierel dintre Rusia şi Austro-Ungaria. Ziarul vienez reproduce In întregul lor cîte-va pasage ale acestui articol. Roma, 19 Februarie.—Senat. Răspunztnd la o interpelare a d lui Codruchi, d. di Ru-dini zice că desordinele din Siculiana şi Modica provin din cause complexe, mal cu deosebire din cauza filoxeril. Nu este adevărat că există o cestiune siciliană. Constantinopol, 19 Februarie. — Toate cabinetele au răspuns acum la recenta circulare a Forţei în privinţa cestiunti cretane şl refuză de a admite vre-o legătură între evacuarea lesaliel şi solu-ţiunile cestiunei cretane. Paris, 19 Februarie. —Colonelul Henry a refuzat să dea satisfacţie colonelului Picquart, cît timp nu se va lumina cestiunea originei telegramei care face suspect pe maiorul Esterhazy. Martorii colonelului Picquart aii declarat că nu vor să dea urmare afacerei. Căpitanul de Stat-Major Begouen, adre-sînd o scrisoare insultătoare d-lui Tra-rieux ce acesta a comunicat generalului Billot, a fost blamat de ministrul de rezbel. Grupele Senatului vor decide mîine dacă această pedeapsă este de ajuns. Paris, 19 Februarie.—Curtea cu juraţi a achitat pe d. Naquet. Corpurile Legiuitoare CAKEBA DEPUTAŢILOR Şedinţa de ia 19 Februarie (Urmare) D. C. Politimos interpelează pe d. ministru de interne cu privire la invazia ovreilor în Romînia. Chestiunile personale, din cauza lipsei d-lor deputaţi respectivi, se scot de la ordinea zilei. Se votează un credit de 129.000 lei pe seama ministerului de războiţi. D. M. Ferechide, ministru de interne, depune un proiect de lege pentru autorizarea comunei Ploeştl să dea Iu antrepriză iluminarea oraşului cu electricitate; in urmă, un alt proect de lpge prin care comuna Galaţi se autoriză a încheia o tran-zacţiune cu casa Georgi. D. G. Ştefănescu-Gogu aviud cuvlntul pentru a-şl dezvolta interpelarea privitoare la pensiile funcţionarilor comunali şi judeţeni precum şi la stabilitatea acestor funcţionari, cere ca d. ministru de interne să aducă de urgenţă o lege care să ţie seamă de interesele acestei însemnate categorii de funcţionari. Oratorul deplînge soarta acestor funcţionari amovibili. Cere facerea unei singure case de pensiuni pentru toate comunele şi judeţele din ţară. Cere de asemenea ca aceia cari afl servit Statul, judeţele şi comunele şi nu li s’aă făcut reţineri, să poată vărsa reţinerile pentru a putea căpăta dreptul la pensiune. Roagă apoi pe d. ministru ca să vie cu o lege în care să prevadă stabilitatea în funcţiunile publice. D. Ferechide, ministru de interne, declară că nu poate cere modificarea uuel legi de la acelaş parlament care a votat-o şi discutat-o în toate amănuntele, nu mal departe de cît acum un au. D-sa spune că nu s’a făcut nici practica necesară pentru a se putea cunoaşte bine rezultatele acestei legi. Şi apoi s’ar aduce o prea mare perturbaţie* în finanţele judeţelor şi comunelor. Se cere închiderea discuţiei. D. N. T.*Popp vorbeşte contra Inchiderel. Discuţia se închide. Interpelarea d-lul G. Dem. Teodorescu se amînă pe mîine, în Înţelegere cu d. mi nistru de interne, căruia e adresată. D. Porumbaru Em., dă citire proectu-lul de lege privitor la joncţiunea căilor ferate slrbe şi romîne printr’un pod peste Dunăre. D. Poenaru-Bordea propuue ca diseuţia să se amîne pe Sîmbătă. Se observă lipsa de la şedinţă a d-lul ministru de externe şi discuţia legeî se a-mînă. D. Sechiaris dă citire uuul proect de lege relativ Ia acordarea unul credit suplimentar de 10,000 lei pe seama ministerului de interne. Articolele se votează fără discuţie. Legea în total se pune la vot cu bile şi votul e nul. Şedinţa se ridică la orele 4 20. Şedinţa de la 90 Februarie Şedinţa se deschide la orele 2 5 sub preşedinţia d-lul Giani. Prezenţi 115 d-nl deputaţi. Pe banca ministerială, d nil Sturdza, Sto-lojan, Ionel Brâtianu, Gogu Cantacuzino, Spiru Ilaret, M. Ferechide. La ordinea zilei sunt, nici mal mult, nici mal puţin, 44 de cestiunl, dintre cari : 7 iu-terpelârl, 6 cereri de credite, 15 proiecte de legi şi 16 ceierl de pensiuni. D. N. Ceaur-Aslan cere ministrului lucrărilor publice dosarul privitor la contractul pentru aprovizionarea cu cărbuni din Westfalia, spre a anunţa o interpelare asupra nulităţei acelui contract. Oratorul mal cere să se aducă în dezbaterea Adunărel două proiecte de legi referitoare la Dobrogea, proiecte din iniţiativă parlamentară, a căror urgenţă a fost admisă de Cameră încă în prima sesiune. D. P. Gorgos dă citire unul proiect de L'ge din iniţiativă parlamentară pentru res cumpărarea de embaticurl. D. C. Popovici comunică d-lul ministru al domeniilor că mulţi din sătenii cari s’afl înscris a cumpăra loturi mici de la Stat, n’afl plătit încă nici o rată, iar de acest pămîut se folosesc perceptorii şi notarii satelor, fără a plăti nimic Statului în schimb. Nu crede de cuviinţă d. ministru respectiv—întreabă oratorul—că ar fi mal bine să se dea acele loturi unor oameni solvabili, cari aă şi adresat cereri în acest sens ministerului. D. An. Stolojan, ministrul domeniilor, spune că are un proiect deja gata. D. Gogu-Ştefănescu cere d-lul ministru de interne să prezinte Camerei proiectul privitor la un împrumut de 7.000.000 lei al oraşului Craiova. D. Ferechide, ministrul de interne, răspunde că chestiunea se află In studiă. SENATUL Şedinţa de la 90 Februarie Şedinţa se deschide la orele 3 sub preşedinţia d-lul P. Orbescu. Prezenţi 90 d-nl senatori. Pe banca ministerială, d. general Bs-rendel. Se fac formalităţile obişnuite. D. general Berendei, ministru de război, depune pe biuroul Senatului proiectul de lege pentru organizarea marinei militare. D. G. Mîrzescu îşi retrage interpelarea pe care o adresase guvernului pentru înfiinţarea comisiunel legislative, de oare ce guvernul după trei luni de la anunţarea in-terpelărel sale, a depus proiectul de lege în comisiune. Ceea ce aveam de spus in interpelare, adaogă d. Mîrzescu, le voia spune la discuţia proiectului de lege. ULTIME niATÎ Eri, cu ocaziunea votărei imul credit cerut de ministerul de interne, Camera descomplectîndu-se şi d. Sfolcescu, care prezida, voind cu ori-ce preţ să servească prompt pe d. Ferecliidi, a îngăduit să roteze un aprod. Aprodul a pus bila albă îu urnă albă, in urma pornncel ce primise de la nu domu cliestor. Garnizoanele din departamentul Nizsa au dat săptămina trecută un bal splendid la Nizza, la care au invitat prin o delegaţie de ofiţeri superiori pe AA. LL. RR. Principele şi Principesa Ro-mînieî. AA. LL. RR. aii fost primite la scară cu onoruri militare. înaintea sălii eraii înşirate o companie de artilerie şi o companie de infanterie. Cînd aă sosit A A. LL. s’a cîntat imnul regal şi toii ofiţerii au ieşit înaintea auguştilor oaspeţi. Intrînd in sală, AA. LL. RR. au fost primite in sunetele de tobe şi trompete ale artileriştilor. Principele şi Principesa Romîniei au stat, la bal pînă dimineaţa la orele 4. La plecare aceleaşi onoruri militare au presidat ca la primire. Dr. Guntran Schulteiss, profesor universitar în Muenchen, a scos o importantă lucrare sub titlul de «Germanism şi maghiarizare», In care se ocupă pe larg despre furia de maghiarizare ce a cuprins pe unguri. Guvernul unguresc a confiscat la oficiile poştale din Ungaria toate exemplarele acestei lucrări. D. An. Stolojan pe ducă In privinţa campaniei ce s’a întreprins de către unii miniştrii pentru răsturnarea d-lui An. Stolojan, mai aflăm din sorginte autorizată următoarele lucruri foarte interesante : Un mare număr de cleputati, instigaţi de d-nil Gogu Cantacuzino şi Pallade, vor cere d-lui Stolojan în ziua in care se va pune la ordinea zilei proectul privitor la Sindicatele Agricole, să beneficieze de un articol al regulamentului ca să retragă proectul său. Dacă d. Stolojan nu l va retrage, atunci o mare parte a majorităţei este hotărită să respingă această lege, silind ast fel pe d. Stolojan să se retragă din minister. D. Tanoviceanu, profesor la facultatea de drept din Iaşi, care a obţinut un concedia de un an de zile, e hotărît, după expirarea acestui termen, a şl da demisiunea din profesorat, în caşul dud ministerul de instrucţie ar persista în hotărlr-a de a nu-1 strămuta la facultatea din Bucureşti după cum are dreptul. E vorba de numirea d lut Ghica, actualul secretar general al ministerului de externe, în postul de ministru plenipotenţiar pe lingă Curtea Regală din Grecia. In acest caz d. N. Mişu, directorul di-viziunei politiei de la acelaş minister, va fi înaintat secretar general al ministerul lui de externe. Seoalele din T.-JiO vor fi închise piuă Iu ziua de 25 c., din cauza epidemiei de tifos ce bîntue printre soldaţii regimentului local. D. C. Dimitrescu-IaşI a fost eri solicitat de mal mulţi deputaţi guvernamental! să meargă la consfătuirea majorităţilor. D-sa însă a refuzat,—preferind să asiste la frumoasa piesă Mort fără luminare a confratelui nostru d. I. C. Bacalbaşa. După ce mal toate eomuuele mari sunt a- meninţate de faliment, a venit acum şi rîndul comunelor mal mici să păţească acelaş lucru. Ast-fel casa comunei FilipeştI, din jud. Prahova, e în ajunul falimentului. Lefurile funcţionarilor suut neplătite pe două—trei luni îu urmă, precum nu s’afl putut plăti nici pînă azi anuităţile datoriei comunale pe trimestrele Octombrie şi Ianuarie. Iată ce însemnează gospodărie colectivistă. Astă-zl a fost depusă la Senat legea instrucţiei. D. Ilaret este foarte incurcat, că nu ştie cine ar putea să fie raportorul legeî. Legaţiunect franceză din Capitală este nemulţumită de răspunsul ce Camera de comerţ a dat ministerului de externe în afacerea biuroulul de infor-matiuni, al d-lui Th. Niculescu. Lega-{iunea a cerut d-lul Sturdza explica-ţiuni categorice, de la cari ar depinde buna armonie in relatiunile celor două State. După cît se pare, afacerea Niculescu este pe cale de a da naştere unul conflict diplomatic, care insă se va încehia, de sigur, cu noul scuze din partea d-lui Sturdza. D. C. Panaitescu a fost numit avocat al Creditului Urban din Capitală în pos tul înfiinţat din noii. D. An. Stolojan, ministrul domeniilor, elaborează un proiect de organizare a Camerilor de comerţ din ţară. Astăzi la orele 12 a avut loc înmormînta-rea regretatului Direcior politie şi fondator al Adevărului. Carul funebru, acoperit de coroane, era urinat de foarte numeroşi a-micl al defunctului, şi printre cari ziariştii în cel mal mare număr. Cordoanele erafl ţinute de d nil Miile, Constantin şi Ioan Bacalbaşa, şi alţi doul redactori de la Adevărul. Cortegiul, urmat de un număr uesflrşit de trăsuri, a pornit din str. Teilor, de la locuinţa defunctului, parcurgtnd străzile principale şi oprindu-se în dreptul redacţiei Adevărului, unde s’a ţinut un mie discurs. A-pol, cortegiul a plecat către barieră unde rămăşiţele pămînteştl ale intransigentului ziarist vor fi puse pe un alt car şi duse la mănăstirea Cioroglrla. Aflăm că d. Eugen Slătescu a dat ordiu amicilor săi ca să atace pe drapeliştl prin coloanele Liberalului. Atacul va începe chiar azi. Guvernul unguresc a numit profesor la catedra de limba romină de la universitatea din Budapesta pe faimosul renegat Moldovan Gergely. Act de mulţumire Subsemnaţii Fraţi Pantzu, proprietarii fabri-cel de spirtoase diu Tirgşor, judeţul Prahova, ne simţim datori a exprima In public adînca noastră mulţumire c&tre Societatea de asigurare «Dada Rom tuia , care, in urma incendiului. ce s’a declarat in noaptea de 2 ('14) spre 3 (15) Februarie a. c. la zisa noastră fabrică şi Ia spirtoasele din ea, a lichidat această daună, atît de Însemnată, cu cea mal mare rapiditate, în mal puţin de zece zile, şi ne-ati despăgubit in modul cel mal larg, plătindu-ne imediat despăgubirea lichidată de lei 67.800. Nu putem In de ajuns arăta deplina noastră satisfacere şi recomandăm tuturor şi in special concetăţenilor noştri aceasta societate, care cu atîta corectitudine ’şl îndeplines'e obligaţiunile sale şi scie a ’şl păstra vechiul săti renume. Bucureşti Î5 (27) Februarie 1898, (s.s.) Pavel P. Pautzn ti Ole. SPECTACOLE Astă-seară la Teatrul National : H I S I operă comică, în 3 acte, de Dem. Ionescu-Zâne, muzica de Const. Dimitrescu. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţlune Domnul Petre Gheorghe factor poştal la Casieria poştei centrale din Bucureşti a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Gheorghe» în cel de «Ion Radu» spre a se numi «Petre Ion Radu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăj zut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţlune D nul Manolache Tănase Mikalache, im-impiegat în administraţia Docurilor, diu Brăila, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Mihalache» In acela de «Mihailescu* spre a se numi «Manolache Tănase Mihăiiesm» Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol. Prima Societate Bomdnd Pentru fHbrlcarea de hirtie Domnii subscriilorl la acţiunile de prioritate emise de Prima Societate Romiuă pentru fabricarea de hirtie în luna Maifl 1897 sunt rugaţi să facă al 2-lea vărsămint ds 25 la sută la sumele cu care afl subscris cel mal tirzifl pînă la 20 Martie 1898. Pentru vărsămintele efectuate după această dată se va percepe o dobindă de întîrziere de 10 la sută pe an. Vărsămintele se vor face la Casa de Bancă Marmorocb, Blănii A- Cie cu domiciliul Strada Lipscani No. 8. Consiliul de Administraţiune. I>e închiriat De la 8f. Glieorglie viitor 1. Două Apartamente cu sau fără grajd ; unul compus din 6 camere pentru stăpln, 1 pentru slugi, bucătărie, pivniţă; cel-l’alt compus din 4 odăi, bucătărie, pivniţă, odae pentru slugi. Ambele cu apă, gaz, W. Closete sistematice, se află situate pe cheiul Dîmboviţei colţ cu strada Curia{t (Isvoij; se pot Închiria şi Împreună. 2) Un grajd sistematic de 4 cal, şopron de 4 trăsuri, odae pentru vizitiii, orzârie, pod, apă. basalt, etc., se poate da şi ca magazie. 3) Un apartament compus din 5 odăi peutru stăpin, bucătărie, pivniţă, etc., situat pe cheiul Dîmboviţei No. 24 (Isvor). Pentru tnformaţiunl a se adresa Cheiul Dîmboviţei No. 22. Un leac eftln In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bina să ne aducem aminte că cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, broniştele, ca-tarele este întrebuinţarea GUDRONULUI GU-YOT. Acesta este şi medicamentul cel mal ef-tin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează da ori ce alt inadi'-amenl. Les Eaux de Vich$ Si nous parlons des Eaux de Vichy, si connues et si employees chez nous pour leur merveilleuse efficacite dans les maladies du foie, de l’estomac et de l’intestin, dans lagoutte, le diabete, etc., c’est pour mettre le lecteur en garde contre les nombreuses imitations que le succes des veritables eaux de Vicby a fait naitre. Pour etre certain de leur authenticitâ, il faut toujours reclamer l’une des sources : HOpltal, C6lB$til\S ou Grande-GrîUe, qui, appartenant ă l’Etat francais, sont embouteill^es ă Vichy et expediees, sous son controle et avec sa garanţie. Ces sources de l’Etat supportent le transport sans aucune alteration et vous serez assure de leur purete en exigeant sur la capsule et l’etiquette de vos bouteilles l’un des trois noms: HOpltal, COlBStlflS ou Grande-BrlUe. I. Tanoviceanu Doctor în drept la Paris, Prof. universitar AVOCAT S’a stabilit In Bucureşti, Strada Inocenţii No. 4 (lîngă Biserici Popa Kusu). Orele de consultare 8 -10 a. m. Mărţi$oare îuciutătoaro Hărţişoare sublime llărţişoare Migh-JLliie I> UIjCAMARA Calea Victoriei No. 125 Vis ă-vis Palatul Ştirbei Pălărioare pentru dame Yiolette de Parata De închiriat O casă mare, situată pe strada Schitu-Măgureanu No. 43. Bună pentru Institut sad Autoritate, avind grădina, curte, gaz şi apă. A se adresa Str. Soarelui No. 1 2 Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paris Boale tle Femei st de Voiţii Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare si prin Calea Victoriei 80. IOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu tu saci BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit. CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. LoI 46. 50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3. COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiano. Lei 54 tona. Cărbuni de piatră de Petroseny şi Cardif. ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62. Greutate GAHAXTAT* Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa. CAKOL I.OWENBACII STR. SFINŢI VOEVOZl, 5 Moşia Copaciu din judeţul Vlaşca, a defunctei Alexandrina Hiottu, se vinde cu ori-ce preţ va eşi la licita-ţiunea publică în ziua de 26 Februarie 1398 la Tribunalul de Vlaşca. Pentru infurmaţiunl la d-nil S.VMt & AR THUR, strada CarageorgevicI No. 3. I>e yînzare Casele din Strada Sfîutu Spiri-don No. 49 sub Popa-Chitu, avind curte mare şi grădină spaţioasa, suprafaţa 1800 M. P. trainwaiul la 10—15 paşi. Puse la credit. Aitimciîî Se aduce la cunoştinţă că noua M irni a de Artii din Corabia, judeţul Romanaţî, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-luf Tfîeuiaque Caravia a îceput a funcţiona produdnd Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscuta superioritatea grinelor din acest judeţ. Pentru ori-ce informaţii a se adresa ta d-nil 155 CARAVIA ăr MAVROKEFAI.O CORABIA www.dacoromanica.ro EPOCA şssh Centură HyglenteS Bucureşti,—Tipografa FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* jr. p, JACOBSEN ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - NIELS LY1INE - Exerciţiile corporale cari reclamau forţă fisică, o mină zdravănă şi un ochi deprins, ială ce iubea el. Nici nu se sinchisea de petrecerile lui Niels şi ale lui Frifhjof, la cari imaginaţia lua o înseninată parte. Niels şi Frifhjof nu pregetară să se lase de jocurile lor spre a face ca Erik. Nu mal citiră romane, şi ne mal sfîr-şita povestire avu un desnodămînt tără de veste, In vremea unul ultim taifas ţinut In finărie. Nici nu mal lu vorbă despre ea, căci nu le-ar fi plăcut să vorbească de aceasta In faţa lui Erik : ghiciseră din primele zile că el îşi bă-tea joc de el şi de povestirea lor. Erik nu era plecat nici spre visare nici spre exaltare ; raţiunea sa foarte practică, foarte clară, spiritul sătt foarte sănătos, îşi bătea joc de neputinţele sufletului cu aceeaşi nemiloasă sinceritate pe care o arată copiii, de obiceiu, cu privire la anume cusururi fizice. Ni- els şi Frithyof cam prinseseră frică de el: căutară deci sâ-1 imite, renegară şi ascunseră multe lucruri. Niels mal ales se grăbi să înăbuşe în sine însuşi tot ceea ce’l făcuse deosebit de Erik. Cu zelul unul renegat, el rîdea şi-şi bătea joc deja de Frithyof, a cărui fire puţin cam greoae şi potolită, nu puteail să rupă asa de o dată cu vechile deprinderi. Gelozia ’1 împingea : căci începuse să-I fie drag Erik, care se lăsa să fie iubit, rece şi cu o nuanţă de dispreţ. Există oare un sentiment mal delicat şl mal nobil de cit prietenia tot de o dată pasionată şi sfioasă a unul băiat pentru altul ? Acela din doul care iubeşte, nu îndrăzneşte să-şi exprime afecţiunea sa prinlr’o desmerdare, o privire, un cuvînt. E o dragoste plină de prevedere, care suferă de cea mal mică greşală a celui iubit; e făcută din ad-miraţiune şi din uitarea de sine, din mtndrie, din umilinţă şi din bucurie senină. Erik stătu abia un an şi jumătate la Lonborg. Un sculptor vestit, căruia Lyhne îl arătase desenurile sale într’un timp cînd era în Copenhaga, găsise indiciul unul adevărat talent şi declarase că studiile clasice nu eraQ indispensabile unul artist. Fu hotărît deci ca Erik să fie trimis la Copenhaga, unde avea să lucreze in atelierul Statvarulul. In ajunul plecării sale, el şi Niels eraţi în camera lor. Niels răsfoia un jurnal ilustrat. Erik citea un catalog de tablourile adunate în castelul Chris-tiansborg. De cîte ori mal voise el să’şl facă o ideie de operile maeştrilor cu ajutorul recilor descripţiunl / Se simţea aproape bolnav de dorinţa de a absorbi în ochii săi bogăţia culorilor şi frumuseţea liniilor ; dar adesea închisese cartea, ostenit de a tot căuta vedenii şi senzaţii în pictura nehotă-rîtă şi vagă a cuvintelor. Acum avea siguranţă că imaginile aveaţi să capete corp; ele îl apăreaţi deja în splendoarea culorilor ca nişte sori strălucitori, văzuţi printr’o ceaţă aurită. — La ce te uiţi ? întrebă el pe Niels. Niels ii arătă portretul eroicului Las- sen care, în lupta navală de la 2 Aprilie 1801, între flota daneză şi Dota engleză, merită admiraţiunea lui Nelson. — Oh! ce urit este! zise Erik. — Urit?.. Dar e un erou!.. Şi ăsta, tot urit ţi se pare ? Şi arată portretul unul mare poet. — Spăimîntător de urit! — declară Erik făcînd o grimasă expresivă. Ce nas!.. Şi gura aceasta şi ochii şi ce urît e crescut părul !... Niels văzu atunci că poetul era in adevăr urit; el stătu cîte-va clipe tăcut. Nu crezuse pînă atunci că ceea-ce avea un caracter de mărire morală putea să nu fie înveşmîntat de frumuseţe plastică. , — Haide, zise Erik, să nu uit ca să îţi dau cheea de la hamgar. * Niels făcu o mişcare de refuz, melancolic ; cu toate acestea Erik ÎI petrecu pe după gît o panglică de care atîrna o chee. — Haide! In grădină găsiră pe Frithjof care mînca coacăze încă necoapte şi era cu lacrimile in ochi, glndindu-se la sepa-raţiunea apropiată. El se supărase că fusese lăsat la o parte de cel doul veri, o bună parte din zi. Fără ca să le zică nimic, el le oferi coacăze. — Sunt acre, zise Erik. — Dă-le ’ncolo, sunt scîrboase! spuse Niels cu un ton dispreţuitor. Să mergem la hangar. «Hangarul» era un vechiei bastiment cumpărat la mezat după un naufragiu pe coastă. Copiii făcuseră in el o ascunzătoare in care piteau vasele lor, alerbardele, şi unele lucruri oprite ca praf de puşcă, chibrituri şi tutun. — Vreau să-mi sparg vaporul! zise Erik. — Şi eti pe-al mea ! răspunse Niels, cu gestul solemn al unei prestări de jurămfnt. Dar prudentul Frithjof declară că el şi-l opreşte pe al sud, ca să nu fie cu totul lipsit de distracţii după ce o pleca Erik. Niels i-aruncă o privire dispreţuitoare. Vapoarele fură încărcate cu praf de puşcă şi de pinză gudronată. Apoi le puseră în apă şi aprinseră fitilurile. Explozia nu se făcu numai de cît. Cele două majestoase fregate Albion şi Cuceritor, înaintară cu prorele lor înainte ridicînd spumă împrejurul lor. lin fum gros se înălţă, apoi se întinse pe apă. O trosnitură vesti că puntea vaporului lui Erik s’a despicat, plnza luă foc şi flăcări luminoase cuprinseară catargurile. Pavilionul danez filfiia încă Innapoef, apoi dispăru, mistuit de o flacără. Scorbura înnegrită se duse după curent, legănat de valuri şi de vint. Cît despre vaporul lui Niels, el tot se ţinea. Se văzuse eşind fum, dar nu făcuse explozie. — Sâ-1 ciuruim ! strigă Niels aple-cindu-se să ia o piatră. Un nor de proiectile căzu asupra vaporului ale cărui coaste se despicară. Sfârimăturile Iul fură adunate pe mal şi arse pe o grămadă de frunze uscate şi de tezec. Un moment, cel trei prieteni priviră în taină focul cum consumă resturile fregalil; apoi Niels se sculă şi se duse de luă din hangar toate lucrurile pe cari le avea, le făcu bucăţi şi le aruncă în foc. Erik, la rindul săa, se duse să ia ceea ce era al săfi şi Frithjof se hotărî şi el să jertfească vr’o cîte-va lucruri mal mici. _ Flăcări innalte se ridicară. Erik, temiudu-se ca să nu fie văzute din castel, puse pe foc, tezec jilav, pe cînd Niels se uita nemişcat şi posomorit. ; . Frithjof sletea la o parte şi recita o odă osianică, făcînd tot de odată gestul de a se acompania pe o harpă nevăzută. (Va urna) Ţuică de Fiorica Lacrima de Prune . Ţuica de Goleşti (Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş) ţuica este fabricată clin prune; singură ne-vătămătăre sănătăţei; cel mai bun apetissant. jWx trebuie să lipsească clin nici o casă Hlare Depozit la gfara Goleşti Cererile pentru ett gros sa se adreseze la ION Ml. BĂBVEESCV, - Piteşti ogttj Becotnandfini alenfiunet o nor. P. T, Public RESTAtRASTlJl DEPOSITUL^e VINURI ŞTEFAN COLFESCU din Strada Citnpineanu„ 18 (colţ cn Sf. Ionică) unde pe lingă o bucătărie NAŢIONALĂ, GERMANA şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi cele mal bune Vinuri din ţară şi streinătate, cu preţuri foarte reduse Kt fumeg que le PANAMA Le mellleur de ton» itlpăt (M Creangă ă Comp: - Bukarest. Societate Romînă de Asigurări Generale BBAILA Capital Social, lei 3,000,000 deplin eăraaţl.-Fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : Preşedinte, IUM1TB1K A. STl'BDZA. nct-iiresedinp: Alexandru Marghiloman Xicolae V. Perlea. membri! consilier! CLAVTON t SHIITTLEWORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Mfccomantlă Fiarele lor Mfeposlt tle _ —-—m maşinc agricole 5 PltECUMt LO€OMOBIL£ cu sau fără aparat de ars pae ile la 2 şi Jumătate pln& la *0 cal patere Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâu * FI O U I FI A C IN AT Instrumente trebuincioase Maşiaiştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saii fără aparat de legat snopi ngp Pluguri ele Oţel făurit peste tot ca ana plnă la 4 brazde msr COSITOARE ! ele FIEl£ cu cloixă şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI TEVE BE CAZAN pentru EOCOMOBIEE şi atlete I„ Atelierul lJ.tr» primi». B.p.raţl»»! a. LOCOMOBIAE «'» »'«-“ *»»'•<* YÎNZĂRl CU CONDIŢIUNÎ ATANTAGIOASE Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal maro acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipt^ranel. Vechia şi enumita [Fabrică deTrăsurl H. I. RIEBER S’A MUTAT IN I Str. Roinulus, îfo. 11 Tache Anastaoln, Depatat, mare proprietar, a. Anual., Preşedintele Camerei de Comeroifi Bneoresol. _ Comandor»! Marco Beeso, Dlreotoral ao-Oletstil -Aseicurazionl Generali», membra al > Institutului d’aotuarl din Londra, eto. etr. s Manrlcin JBii.uk, Şefnl oasel de banei MarI morosoh Blank fe Oo., Bnourejtl. | X. Carnevali, mare oomerolant armator, In 1 BrSila. . , . ! Constantin O. Coci»?, Deputat, Advocat, Brîila. „ „ I Adolff Erfling, Oonanl German, BrllIa. JOlrector, HCSO ASCOLI. Ermit no Gentilii, Dlreotornl General al Prii mei Bocletitl .natrlace de A.Ignrlrl Generalei contra Accidentelor, etc., etc. Cliarlea Glrfanner, Dirigintele rsmnrel de transport !a Societatea Asionrarionl Generall.| Vltlorlo B. Mendt, Şefnl Oaselor L. MtndtOo. Fratelll B. Mendt, mare comerolant armator, Brilla. F.dmoiido Biehettl, Secretarul general al Boolet. «Aeslcnrarloni Generali», Trlest. Colonel G. Bosnovau, mare propr., Boinor. Zamilr Zanifirescn, mare propr, Brttla. Pani Rottenbergr A Co., Şefnl oaael da banei Rottenberg & Oo. Brilla. Subdirector, D. Geraeorlei. , Local cu ATELIERE mari, spe-I ciale, pentru a corespunde întinde-[ rel ce a luat fabrica mea. Prevăzîndu-mă cu materiale fine [ şi cu lucrători specialişti, sunt în j măsură a efectua orl-ce comande de | Trăsuri Cupeuri Gabrioiete BreacurI, etc. i după cele ma! noul modele, riva-(lizînd cu produsele similare din < streinătate. O exposiţie permanentă de trăI suri gata stă tot-d’a-una la dispo-j siţia onor. clienţi. Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condiiiunl liberale şi avantagioase in contra daunelor de ; IIU C E V O I MJ w TttANSI’OHT pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor In ramura Viata după combinatiunile cele mal noul şi mal convenabile. * ’ 1 * BIItECfICNEA. jţ g _ Pentru orî-ce informaţiu-il a se adresa la sediul Socielăţe!, lu Brăila, şi la toat8 sucursalele din ţară. Ttoografla EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoard de această artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. MEDICAMENT PHOSPHATIC IM DE WIAIi • VINUL DE VIAL est8 un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAI. Lyon7 rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile. NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ FRANCEZĂ DE VATA DE TURBA * Ă, Doctorului Eâ.SUS»BIa necunoscute de toate somităţile medicale ca suveran ?i Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBA! Turba se constitue din o i rsă de plante transformate într’un corp noă ţinînd , ij-locul între imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plante! traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unu! tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie Intr’o comunicaţie făcută în şedinţa de la lb Martie 1887 la Societatea de Chirurgie în Paris eminentul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâtt absorbant e mult mal considerabil de cit acela a celor-l alte plante textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. ............ . Astă-zl graţie Încercărilor chirurgilor francez! şi rns! Vata de Turbă este întrebuinţată în toate spitalele si adoptatâde Ministerul de Războia ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii att mers înaintea chirurgilor în întrebuinţarea Turbe! de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul lntr’o bucată de Turbă sa putut constata in mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. D1 Ţesătura hfgienică franceză cu fibre de Turba care du£ă multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast-fel că îmbrăcat cu aceasfă îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate politeraţiunile nucrobice formate din cauza transpiraţiunl. Ţesătura higiemeă franceză a D-rulul Răsurei poate fi considerat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce Boli ar trebui să poarte această îmbrăcăminte. Pautalon Hygrlenlcl FLANEI.A HIG1ENH A p. BAKBAŢ1 CllIAIjA HimtUl» tKAMK/l I .A FlanrlA de Itame Pantaloul de Dame i FSTl de » »MMftlllotA de Copl I Ciorapi Hyglenlcî ^ ip i (jR-fA ae uam* - ■ . --------------------------------------, Q ,ara 1, nauositele locale CATALOGUL ILUSTRAT şi ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere la Depos Predai Curent pentru a e* jlăti mal scump Deposltul General Pentru BUCUREŞTI şi toată ŢARA; La HAGÂBIMUL AU PETIT PARISIEN Ifo. 92, Calea Victoriei, No. 92 VICTOR KMIS Furnizorul l’urţel Regale DEPOZITE IN PROVINCIE Iaşi, Fraţii Pollinger » S. Kahane’s S-sor Craiova, S. Lazăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie) Focşani, Iacob K. Hanagic Buzău, Fraţii Stoicescu Ploeşti, Constantinescu & Bucărescu La Curcubeu Botoşani, Abr. Mohnblatt Nu sunt veritabile de depositele sus numite şi mea la toate articolele. Tecuci, Fraţii lbrailearm T. Severln, Ab. 1. Aladgem Brăila, Fraţii G- Ferlea Btrlad, W. Sanft La Luna Giurgiu, Luca Lucatos Ma-gasinul Universelle Constanţa, L. & I. Lasca-rides Tulcea,GrUnberg, La Luna cît acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Dr. RĂSUREI* Ua’ No' 3.—