JODI, 19 FEBRUARIE 1898.
SERIA II.—ANUL IV, No. 689.
IfUMÂRUJ^lO BANI
jjSOMABfEHTEDUR
TiW la t e*«	1**1 ţi m gSăfe**
tet-fl *"Mrr uuttate la Bucureşti la Cas* Administrare*
£	?« .‘rfrRÎsv’Urrie prin mandate poştal*
0b an In Uri 30 leî; !a atrainStat# 60 !«T Sase lonî . , . 16 »	»	»	f&	*	i
trai laaî . . , 8 »	*	»	ia	*
Up anmir îs atreinit&U 30 &*aî
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
NDMAEUL^lO BANI
AVIHemtlU!
(fi Bacureştl ţi jadeţa m primesc animal U Administraţie
ia atraifiătate, dirwf kt uJmimdraţii fi U toate oficiile de publicitate
Afinacteri la	paf.	IV	....	.	0.80	i.	iiaia
,»	*	»	Di	; , , .	.	8.—	lei	»
»	*	»	M	, j . .	.	8—	*	»
lacerţiiîe fi	reclamata t lei	rteda*
Va;iaafi; Ktaâi* Sft is»s
BEDACTIA
Sf*. g— STRADA CliHIHT®1 “ **• ®
TELEFON
ADHUISTRAţlA Ie. g. — SRADA CLEMENŢII - Re t
O PRIMEJDIE FINANCIARA
Prin programul de la Iaşi partidul naţtonal-llberal a tăgăduit «mărirea amortizării anuale a datoriei pnblice».
Ajuns la putere, nu nnmaî că partidul liberal n’a mărit amortizarea, dar Încă a redns-o prin desfiinţarea easei de amortizare.
Acnm voeşte s'o mal micşoreze fncă, prelungind prin conversiune termenele cind se sting datoriile Statului.
0 PRIMEJDIE FINANCIARA
Guvernul a cerut autorizarea d’a converti trei din împrumuturile Statului. Prin proiectul săQ, ministrul cere să fie autorizat, deşi cererea e făcută în mod ipocrit, ca orl-ce face d. Gogu Cantacuzino, d’a prelungi epoca scadenţelor împrumuturilor convertite.
Acest fel de conversiune, cu prelungire de termen, e una din operaţiile mat aspru criticate de ştiinţa financiara.
Leroy-Beaulieu, vorbind de conversiunile acestea, pe cari le numeşte conversiuni bastarde, zice: «Acestea sunt simple expediente întrebuinţate în ţările ce au finanţe rele».
Şi, în adevăr, o adevărată conversiune se poate semui cu operaţia pe care o face un particular al cărui credit s’a îmbunătăţit şi care schimbă o datorie pentru care plătea o dobîudă mal mare pe o datorie pentru care va plăti o do-bîndă mal mică.
Din contră, o conversiune, cu prelungire de termen, se poate asemăna cu o reînoire de poliţă din partea unul comerciant ce nu îşi poate achita datoria la scadenţă.
Să vedem efectele acestei operaţiuni aplicată la cele trei împrumuturi ce sunt a se converti.
Pentru aceste trei împrumuturi, plătim azi, anual, 28,461,092 lei, drept dobîndă şi amortizare.
Dacă prelungirea de termen va fi, cum se zice, de 20 de ani, ţara va avea a plăti, după scadenţa actuală a acelor împrumuturi, timp de 20 de ani, o sumă ceva mal jos de 28 milioane şi în orl-ce caz mal presus de 20 milioane.
Şi vom plăti peste 20 milioane în timp de 20 «le ani, tocmai în epoca cînd vom fi lipsiţi de veniturile actuale ale moşiilor Statului, din cauza vînzăril acestora la săteni, fără ca capitalul dobîndit în schimbul bunurilor înstreinate să se întrebuinţeze la stingerea datoriei publice, ori măcar la cheltu-elT extra-ordinare.
In exerciţiul 1893 — 94, arenda moşiilor Statului a produs budgetului 17.020.040. Prin urmare, faptul vînzăril a o parte a moşiilor Statului deja a scăzut această cifra, aşa că în budgetul 1897—98, evaluarea veniturilor din moşiile Statului a fost de 10.540.000 lei. Peste cîţl-va ani, nu vom mal avea nici nu venit din moşiile Statului.
In acelaşi timp, sumele ce se încasează din vînzarea domeniilor, nu se mal întrebuinţează la stingerea datoriei publice, de cînd s’a desfiinţat casa de amortizare, şi nici nu se întrebuinţează la cheltuell extraordinare, ci se înscriu pur şi simplu, în budget, ca venit ordinar.
Aşa dar, peste cîţl*va ani, vom avea 18 milioane mal puţin anual, din veniturile moşiilor Statului. Nu
vom mal avea nici ţifra amortizării I ce o plătesc sătenii şi care se în- I scrie azi în budget, ca venit ordi- I nar, şi vom avea încă de plătit peste 20 de milioane, timp de 20 de ani după termenul azi defipt pentru stingerea acelui împrumut.
Asupra gravelor primejdii, la cari ne expun expedientele financiare ale d-lul Gogu Cantacuzino, vom reveni pe larg.
OMUL CATASTROFELOR
< u cit se cunosc mat multe a-măuunte, cu atlt adevărul asupra catastrofei «MeteornlnH» tipare mai groaznic.
Nu unei îatfmplări, neattrnă-toare de voinţa oamenilor, scda-toreşte această nenorocire: i*tă ce reiese din informaţlanile nu numai ale noastre, ci ale tuturor ziarelor, de orl-ce culoare politică, ce ntau legături eu guvernul.
S’au făcut «Meteorului» repa-raţinnî costisitoare, dar foarte puţin folositoare; pe Ungă starea lui rea, vasul a fost pus la un serviciu peste puterile sale. De aci catastrofa.
Pe d’asupra, vasul nu era asigurat, aşa că, dlntr’o singură lovitură, Statul şuiere o pagubă colosală, Ia care se mai adaogă discreditul de care ne acoperim In străinătate.
One răspunde pentru toate aceste ?
De drept, răspunderea revine asupra ministrului lucrărilor publice, sub a căruia admiuistrare se găseşte serviciul maritim.
Dar ministru al lucrărilor publice e un om nerăspnnzător sub regimul liberal. I.ncrnl s'a spus fără înconjur de ziarele guvernului şi sta putut constata anul trecut, cîud cu catastrofa de Ia «alaţf.
Ori-ce star lutimpia sub adm!-nistraţinnea acestui ministru, el nu poate fi tras la răspundere, fiind-că star atinge memoria Iui Iou Drătianu.
Iată pentru ce întrebăm încă o dată : One răspunde pentru catastrofa «Meteorului», pentru paguba ce sufere Stalul, pentru discreditul ce va urma?
Cerem să se facă o anchetă serioasă şi să se spue întreg adevărul, ori-cari ar fi urmările pentru omul catastrofelor, «lin capul ministerului lucrărilor publice.
A şe citi în pag. II pledoariile d-lor Delavrancea, Barbu Pălti-neanu, etc. în procesul duelului. Cititorii vor găsi de asemenea la rubrica informaţiilor incidentul de la Cameră dintre prinţul Gr. Stur-dsa §i d. G. Scorţescu.
DIZOLVARE ?
Făcînd propagandă In presa streină contra Aurelianiştilor şi Fieviştilor, d. Sturdza nu uită să dea cu biciul în susţinătorii săi din Cameră şi Senat, cari se vede că nu-I par destul de disciplinaţi.
Intr’o corespondenţă oficioasă din Bucureşti, publicată de Pester Uoyi, d. Sturdza spune următoarele la adresa majorităţel sale :
Ce e drept, şi majoritatea parlamentară lasă mult de dorit ca activitate politi -ă rodnică şi nimeni n’ar plînge-o dacă ar dispare de pe arena poii’ică.
Cu alte cuvinte, d. Sturdza ameninţă cu dizolvarea.
Noi credem că primul ministru se laudă. Am fi însă bucu-oşl să i prindem cu vorba asta.
Dizolvare ? Dar parlamentul actual trebuia de mult să aibă soarta aceasta, dacă la guvern nu s’ar găsi oameni cari să urmărească ruina regimului parlamentar !
Dizolvarea Parlamentului ar fi primul act bun ce am avea de însemnat la activul d-lul Sturdza.
Dar ţl-al găsit!
INTERPELAREA 0-LUl PORUMBARII
«Şeful Partlduln!».—Răgpnnsnl d-Ini Sturdza.
Deputatul de Mehedinţi a dezvoltat ort, la Cameră, interpelarea d sale adresată preşedintelui consiliului de miniştri, relativ la călcarea Constituţiei prin faptul că s’a adus în discuţia Senatului proectul de lege al Casei Rurale, fără mesaj regal.
Interpelarea aceasta, care în intenţia autorului era menită să fie un mare eveniment politic, căci avea de scop a pune faţă în faţă fracţiunea drapelislă cu guvernul, nu a avut rezultatele aşteptate.
Afară de deccyrul sălei, căci erai« de faţă la şedinţă aproape toţi Drapeliştii, nu s’a putut obţine decP răspunsul caraghios ce a dat d. Sturdza. D Porumbaru par’că a făcut tot posibilul ca, în loc să animeze discuţia şi să vorbească aşa cum se cuvenea într’o chestiune atît de gravă> d-sa a căutat să pună în contradicţie pe d. Sturdza şi să discute proiectul Casei Rurale în opoziţie cu vederile conservatoare
«Şeful partldnlni»
Dar nu numai atît. D. Porumbaru a uitat într’un moment că face parte din-tr’o grupare care contestă calitatea de şef al partidului d-lul Sturdza şi şi-a început vehementa apostrofă de la flinele discur sului său cu aceste cuvinte :
—	D-v., d-le Sturdza, care sunteb şeful partidului..
Nu cum-va grupul aurelianist recunoaşte acum pe d. Sturdza ca şef al partiduluiP Dar atunci de ce se mai pling Aurelianişţil că direcţia partidului e greşită cînd recunosc că conducerea partidului se cuvine d-lui Sturdza ?
Răspunsul d-Inl Sturdza
D. Sturdza a răspuns în cîte-va cuvinte şi acele încă aii provocat ilaritatea Camerei.
După ce a explicat in mod caraghios călcarea Constituţiei săvîrşită de guvern, — spunînd că e greşală de cancelarie şi că d sa ca senator avea dreptul să intro ducă modificări — a terminat dînd o mică răfuială interpelatorului şi apoi a propus trecerea la ordinea zilei.
Atîta tot.
Şi după asta, d. Porumbaru a plecat, cei-l’alţi Aurelianişti au tăcut şi majoritatea a trecut la discuţia proiectului asupra învăţămîntului secundar şi superior.
Cine-va care a azistat eH, în tribuna presei, la dezvoltarea interpelărei d-lul Em. Porumbaru, a zis:
—	Se vede că Aurelianişţil tratează iar cu guvernul.
DESTĂINUIRI preţioase
Cearta d’inlre cele trei fracţiuni liberale a început să treacă graniţa.
De cît-va timp, d. Dumitru Sturdza îşi atacă concuranţil prin ziare din Viena şi din Pesta; tot ce nu-1 convine să le spuie în faţă, în Parlament, saQ măcar prin Voinţă Naţională, o spune prin fol streine ; toate necazurile pe cari Ie înghite în ţară, ’şi-le răstoarce în străinătate.
Lucrul ar fi destul de indiferent pentru noi, dacă pe ici pe colea n’ar răsufla destăinuiri preţioase.
Aşa, de pildă, într’o corespondenţă din BacureştI a ziarului Pester Uoyi, foarte favorabilă d-lul Sturdza, se spun următoarele cu privire la programul şi la angajamentele liberalilor în vremea opoziţiunil :
«Dacă, cum voîesc AurelianişUf, nn guvern liberal ar trebui să ţie toate promisiunile date în timpul opoziţiei contra guvernului Ca-
targiu- Carp —el ar comite cu aceasta o sinucidere şi ar răpi partidului capacitatea dea guverna».
Atragem deosebita atenţiune asupra acestei declaraţiuni.
Prin cuvintele de mal sus, inspirate de d. Sturdza, se recunoaşte păcătoşia opoziţiunil pe care partidul liberal a fâcut-’o guvernului conservator. Acest partid a momit lumea cu angajamente de aşa soia, in cît s’ar sinucide dacă ar căuta să le ţie!
Suntem foarte mulţumiţi de această mărturisire.
In acelaşi timp, declaraţia de mal sus arată că d. Sturdza, în opoziţiune, ’şl-a bătut joc de opinia publică şi de cole-
giile electorale, minţindu-le în chipul cel mal scandalos.
E bine să se ţie minte aceasta pentru vremurile cînd partidul liberal va fi din noă în opoziţie şi va încerca din nott să ridice lumea cu făgăduell nerealizabile.
Corespondenţa diplomatică
In toate ţările cu regim constituţional, ori de cîte-ori se ivesc chestiuni cari interesează mult opiniunea publică, guvernele publică corespondenţa diplomatică relativă la acele chestiuni. Prin aceasta, nu numai că guvernele îşi justifiică atitudinea, dar şi opiniunea publică e orientată aşa în cît să ştie a secunda acţiunea diplomatică.
Şi la noi, ca pretutindei, s'au tipărit în mai multe rînduri corespondenţe diplomatice privitoare la diferite chestiuni, precum aceea a Dunării, a conflictului vamal cu Austro Ungaria, a ruperii relaţiunilor cu Grecia, etc.
« Cărţi verzi» s’au tipărit şi de guvernul liberal d’inainte de 1888, şi de ultimul guvern conservator.
Numai actualul guvern liberal, al d lui Sturdza, n’a publicat încă o corespondenţă diplomatică.
Şi cu toate astea, aii fost- destule chestiuni, în doui ani şi mai bine, cari aii interesat în gradul cel mai mare opiniunea publică.
Aşa, de pildă, împrejurările aii pus în primul plan interesele noastre în Peninsula Balcanică.
De un an şi jumătate, azistăm la fră-mîntări şi la o luptă aprigă, al căror obiect e Macedonia; după cele ce se văd, toţi ştiii ce fac, numai noi Rominii pare că nu ştim ce facem. Interesele tuturor prosperează, numai ale noastre daii îndărăt.
Şi nu că guvernul nostru ar fi rămas străin de cele ce se petrec. Anihilarea consulatului nostru din Bitolia, constrîngerea prin foame a eforiilor şcolare, afacerea Mitropoliei armîne, toate astea sunt semne incontestabile ale unei acţiuni din partea guvernului nostru.
Dar ce fel de acţiune?
Nimeni n’o înţelege şi n’o poate înţelege, şi opiniunea noastră publică e absolut dezorientată în această privinţă.
Zilele astea chiar, a circulat prin ziarele străine zvonul că guvernul nostru a dat un ultimatum guvernului turcesc în afacerea convenţiunii comerciale.
Ce e adevărat ? Ce nu e adevărat ?
Nimeni nu poate spune.
Un guvern cu respect de ţară, ar fi pus de mult capăt acestei intolerabile stări de lucruri, instruind opiniunea publică prin publicarea corespondenţei diplomatice.
Guvernul liberal al d-lui Sturdza preferă însă întunerecul în locul luminei.
0 fi avînd motive să procedeze alt-fel de cit toate guvernele constituţionale şi de cît guvernele noastre de pînă acum. Aceasta nu ne împedică să cerem să se facă lumină.
Cerem guvernului să publice actele privitoare la interesele romtneşti în Macedonia şi la încheiarea convenţiei de comerţ cu Turcia.
DIN STREINJTATE
Marina Germană.
Marea chestie care pasiouează de atita timp întreaga Germanie, In fruntea căreia s’a pus însuşi împăratul, proiectul de lege relativ la creditele pentru marină, a venit înaintea cami-siunel budgetare a Reichstagului german.
Comisiunea a decis să cerceteze această cerere a guvernului sub un întreit punct de vedere. Din punctul de vedere al schimbului de păreri dintre raportorul comisiunel şi amiralul T.rpitz, ministrul marinei, rezulta că creditele cerute sunt menite să creieze o adevărată flotă de războiţi.
N’a fos’ un moment vorba de apărarea coastelor Germaniei, în explicările date de ministru. Şi chiar nu a fost vorbi da cit foarte incidental de apărarea vaselor de comerţ. Guvernul a dat să se înţeleagă limpede că aceea ce voieşte este o flota mobilă, puternică, In stare să se măsoare cu flotele celor-l’alte puteri mari şi puţind, In caz de războia, să servească în mod practic ca mijloc strategic, In scurt, pentru a putea la nevoie să aibă un rol ofensiv.
Nona politică
Avem dar a-face cu un punct de vedere cu total nod In politica Germaniei. Pină acnm Germania s’a sprijinit numai pe forţele sale de uscat; de acum ea tinde să schimbe caracterul său şi să devie o putere militară şi maritimă, ca Franţa şi Rusia.
Se ştie Insă că comisiunea budgetară a fost In contra acestor credite. Nu ş*im cum a primit comisiunea aceste explicaţii ale ministrului marinei. Este totuşi de prevăzut că progresiştii şi socialiştii vor fi cu totul, de astă-dntâ izolaţi în opoziţiunea lor.
Nu mal este Îndoială azi că In cele din urmă «proiectul maritim» va fl primit.
Foreign.
ASUPRA BROŞUREl
„BOALA REFORMELOR IN ARMATi”
IX
§ 8. Paza graniţst de trupele permanente.—Armata romînă are un sistem teritorial pentru trupele de infanterie şi o parte din cavaleria sa, care permite organizarea unei forţe relativ mare faţă de resursele budgetare de care dispune. Neapărat însă că elementul teritorial este mal slab şi că viitorul este chemat a spori necontenit partea permanentă a diferitelor unităţi; în acest sens s’a lucrat în ultimii ani.
Afară de aceasta, armata Ia noi a fost în tot-d’a-una Întrebuinţată la servicii streine misiunel sale. Ca forţă publică în ori ce ţară este chemată a asigura buna ordine numai cînd este rechiziţionată de autorităţile publice, cărora incumbă a exercita poliţia exterioară şi cea vamală.
In Romînia insă, parte din armată execută însuşi aceste servicii în dauna in-strucţiunel şi putem zice chiar a disciplinei sale. Toate tendinţele militarilor a fost şi sunt, cred, încă, a suprima cu încetul aceste neajunsuri, lăsînd pe fiecare în rolul săii. Administraţia centrală să nu facă poliţia singură, administraţia finanţelor să păzească graniţa din punctul de vedere fiscal, iar trupa să dea ajutorul necesar şi uneia şi alteia, în caz de nevoe dispunînd posturi şi garnizoane anume în acest scop.
In această privinţă s’a făcut un început o dată cu creaţiunea jandarmerie! rurale şi se putea spera că atunci cînd ar fi atins developarea necesară să vedem scutiţi în mod absolut pe călăraşii noştri de serviciul administrativ pe la prefecturi şi sub-prefecturl, ne mal avînd alt rol de cît acela al unor escorte sau garde eventuale, putîndu-se ast-fel consacra tot timpul la formarea lor militară.
După gendarmeria rurală era indicată ca cea d’intîiă mare şî folositoare reformă, din toate punctele de vedere, creaţiunea unul corp de guarzi vamali, pentru paza graniţei, ridieîndu-se acest servicii! din mîinile armatei noastre teritoriale. Proiectul era gata; el cuprindea o organizaţiune militară pentru aceş'I păzitori, recrutîndu-I numai din foştii gradaţi al armatei; el ar fi relevat numai de ministerul de finanţe pentru serviciul ce aQ a executa, ministerul de războiu ocupindu-se numai de a-I susţine prin posturi şi garde dispuse în mod favorabil. Lipsa de resurse bugetare imediate, atunci cînd se făcuse sacrificii pentru înfiinţarea gendarme-rieî, a împiedicat punerea în aplicaţiune a acestui sistem salvator pentru armată şi care era menit a satisface pe deplin şi dorinţele administraţiunel vamale.
Foarte departe de aceste idei sunt acelea cari le atribue autorul scrierel ministerului de războiţi, ţin4 arată că voeşte a păzi graniţa cu trupele noastre permanente.
Nu ne vine a crede că un asemenea dezastru are să se întîmpîe! Batalioanele permanente date, abia cîte unul de regiment, sunt şcoala sacră a infanteriei noastre; ele sunt chemate a suplini în parte slăbiciunea sistemului nostru militar; ele formează cadrele inferioare pentru întregul corp; cu dinsele instrucţia ofiţerilor noştri se poate exersa, şi dacă s’afi adus toţi comandanţii de companii la reşedinţa regimentului, a fost pentru ca şi dînşil să fie zilnic cu o trupă pe care să o poată comanda.
Acest batalion trebue ferit de orl-ce corvadă inutilă, trebue ocrotit de prea multele cereri ale administraţiunilor în ceea ce priveşte gardele şi escortele: efectivul său încă prea mic trebue sporit in fie-care an, potrivit cu resursele noul budgetare şi menţinut complect cu cea mal mare stricteţă.
A fost tot-d’a-una considerat ca ceva dureros, cînd nevoia momentului impunea întrebuinţarea sa timporală la un serviciu de graniţă, şi s’ar gîndi cine-va a nimici armata trimiţînd acest miez ce s’a creiat cu atîta greutate în mod permanent pe frontieră ?! Nu, nu o putem crede!
Am avut toţi cunoştinţă de întrebuinţarea prea lungă ce s’a făcut în anul din urmă de aceste trupe pe graniţa Moldovei, am deplîns-o, dar nu am considerat-o nimeni ca indicând o măsură ce are să devie definitivă şi generală în toată ţara. Ne va feri Dumnezeii de o asemenea pacoste.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
2
§ 9 Proiectul de lege asupra recrutării. —Suntem mat optimişti de cît autorul scrierel şi precum nu credem in realizarea măsurel de care este vorba în paragraful precedent, tot asemenea sperăm cft discuţia care a avut loc în presă relativ la proiectul de lege asupra recrutării va avea ca efect înlăturarea imperfecţiunilor ce semnalează şi poate chiar amînarea reformei pentru timpul cînd va fi mal profund studiată.
Incheere.—Am terminat studiul acestei scrieri care a preocupat lumea militară. In privinţa principiilor, nu o găsim nemerită ; în ceea ce priveşte unele acte de administraţiune militară, ea dă alarma şi regretînd atingerea ce se a-aduee disciplinei, suntem nevoiţi a recunoaşte că trebuie gîndit asupra consecinţelor grave la cari ne pot conduce măsurile criticate în această pu-blieaţiune.
Iar atacurile personale ne-aîi displăcut în tot-d’a-una !
FINE	Z.
MXWOWMJL'ţn
Cu vie părere de rău anunţăm, că erî la orele 12 a încetat din viaţă Dimitrie Cezianu, fost director general al poştelor şi telegrafelor.
Decedatul, om iubit şi stimat de toată lumea, a fost unul din cei mai neclintiţi membri ai partidului conservator; fost deputat in mai multe legislaţiunî, a luptat mereu alături de veneratul şef al partidului, d. Lascar Catargiu; fost director al poştelor şi telegrafelor în două rînduri, a reorganizat serviciul telegrafo-poştal, a înfiinţat poştele rurale, a înfiinţat serviciul telefonic, a depus bazele construirei noului palat al poştelor şi telegrafelor, a regulat situaţia funcţionarilor telegrafo-poştali, etc
In timpii din urmă a reconstruit fabrica de zahăr de lîngă Chitila, care a început a funcţiona acum un an, cheltuin-dn şi cu prisosinţă toată vigoarea, energia şi inteligenţa pentru înflorirea acestei industrii.
Căsător it cu fiica cea mai mare a prinsului Nicolae Bibescu, el lasă în urma sa o familie numeroasă.
Guvernul §i primăria Capitalei au împănat, pe ziua de erî, cu agenţii lor, sala tribunalului, unde se judecă procesul duelului.
Nu vedeai în dreapta sau în stingă, de cît comisari şi sub-comisari comunali, agenţi de percepţie, etc. N’a lipsit nici faimosul şef al poliţiei comunale, d-nul Zaharia.
Ce căutau aceşti oameni la proces? Au venit el acolo minaţi numai de curiozitate r Nu. Atunci trebue să'l fi trimis dne-va, şi cine altul putea să-l trimită de cît guvernul ?
In acest caz însă, nu vedem utilitatea poliţiei comunale, cînd mai ales toţi cetăţenii Capitalei se pling de modul cum este condusă administraţiunea comunală a Bucureştilor.
Aflăm că pe la finele săptămînel viitoare va avea loc o întrevedere în sudul Franţei, la Territeh. între împăratul Frantz Iosef şi AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel.
Mîine seară, Joi, la orele 9, va avea loc în catedrala catolică Sf. Iosef din strada Fontînel un concert religios de orgă, la care va azista şi M Sa Regina.
Ministrul de justiţie ungar, într’un discurs ţinut în şedinţa de Sîmbătă a Camerei ungureşti, a declarat că toate procesele politice intentate Romînilor, de la 1893 şi pînă azi, au fost ordonate de consiliul de miniştri; iar d-sa, ca ministru de justiţie, a dat imtrucţii fie curţilor cu juraţi, fie tribunalelor, in privinţa pedepselor ce urmaă să dea agitatorilor.
Şi nici un deputat n’a protestat în contra acestei declaraţii!
Programul alergărilor de primăvară a tost deja fixat.
El se compune din şeapte zile, mer-glnd de la 23 Aprilie pînă la 24 Maitl, cu un total de 41 premiurl.
In cursul lunel viitoare se va începe pa-varea cu piatră a şoselei care merge de la strada 11 Iunie piuă la cimitirul Şerban Vodă.
In acelaşi timp se vor face troluare pe ambele părţi, precum şi plantaţii duble.
A A. LL. BR. Principele şi Principesa Romîniel vor părăsi peste trei săptămîni Nizza şi se vor stabili pentru o lună la Abbazia.
Pe la finele lunel Aprilie, AA. LL. RR. se vor întoarce în Capitală.
Ziarele din Viena şi Buda-Pesta spun că Archiducesa Stefania, văduva fostului moştenitor al tronului austro ungar, se află foarte grav bolnavă şi sunt foarte puţine speranţe de scăpare.
In urma concuisulul de farmacişti, d-şoara Olimpia Vlahu a fost numită In postul de farmacist-şef la spitalul Colentina şi d. Htncu In postul de farmacist-şef la spitalul de copil.
D. Dim. Sturdza a hotărlt să se prezinte azi la Senat ca să răspundă interpelării pe care de trei săptămîni o repetă
în fle-carc zi d. senator Valerian Urseanu, în cestiunea convenţiei cu Turcia.
Cu toate că convenţia a fost promulgată eri, d. Valerian Urseanu totuşi va profita de prezenţa d-lui Sturdza la Senat ca să-i dea o lecţie despre condescendenţa pe care trebue s’o aibă primul ministru faţă de maturul corp.
Consiliul comunal a decis executarea proectulul pentru adîncirea Dîmboviţei Intre podul de la Grozăveşti şi moara Ciurel.
Această lucrare, — prelungirea canalizării Dîmboviţei, — va costa un milion
600,000	lei.
Prin aceste lucrări, se vor asana cu de-săvlrşire părţile mlăştinoase ale Cotroceni-lor şi Grozăveştilor.
Drapeliştii şi Fleviştii sunt convocaţi pe diseară la orele 8 jumătate la o întrunire plenară în clubul drapelist.
Senatorii drapeliştl din provincie au fost invitaţi eri telegrafic să vie azi negreşit în Capitală şi să ia parte la întrunire.*
E vorba iar ca d. Aurelian să ia ho-tărîri «virile».
Mare fierbere la ministerul de domenii. este vorba de numirea unul suplinitor la catedra de la şcoala de silvicultură de la BrăneştJ, în locul decedatului T. G. Pie-traru.
D. Stolojan Insă nu voeşte a lua nici o seamă de justele cereri ale agenţilor cari afl dreptul a suplini acea catedră ci trecînd peste toate, d-sa voeşte să asculte rugă-mintele lui Vergati, care a recomandat pentru acel loc pe d. Petre Antonescu, sub-inspector silvic la Craiova şi care nu Îndeplineşte condiţiunile cerute pentru a ocupa acel post.
Acesta nu are de ctt patru clase gimnaziale, pe cînd legea instrucţiei cere bacalaureatul.
Candidatul protegiat are insă alte calităţi : el este ginerele celebrului senator oltean.
Aflăm că guvernul a oferit d-lui Assan, preşedintele Camerei de comerţ din Capitală, postul de comisar general al Romîniel la expoziţia din Paris.
D. Assan ezită însă a primi această însărcinare.
O observaţie foarte nostimă făcută, eri, la Cameră.
Vorbfa d. Sturdza. Un domn deputat stătea In incintă. De o-dată d. Epurescu 11 roagă să ia loc, ca să nu-I împedice vederea.
Deputatul, părăsind incinta, a răspuns d-lul Epurescu:
—	Al şi ce vedea !
0 furtună într’un pahar cu apă
Lumiuăţia sa prinţul Grigore Sturdza, era cît p’aci să ne dea, erî. la Cameră, un spectacol identic cu cele Intîmplate acum in urmă în Reischtîgul din Viena şi In Camera franceză.
Excelenţa Sa ceruse cuvîntul In contra închiderel discnţiunel, voind să vorbească în potriva d-lul Porumbaru, care atacase proprietatea mare.
Ca aerul săfl marţial, se sue pe tribună şi vrea să vorbească.
Dar preşedintele pune la vot Închiderea discuţiunel care se admite şi apoi întreabă dacă e cine-va contra închiderel.
Nu răspunde nimeni. Luminăţia Sa prinţul Gr. Sturdza se scoboară nnjestuos de pe tiibună fără măcar şă fi spus vre-o vorbă Discuţia se Închisese.
Se vede însă, că d. G. Scorţescu ’şl-a permis in timpul acesta să zîmbească.
Atunci prinţul, furios se repede la di Scor-ţeseu, pe care luîndu-1 de umeri, 11 scutură puternic şi-I zice :
—	Să nu rtzl d-ta cînd cer eâ cuvîntul!
D Scorţescu care nu se aştepta la acest
impetuos atac, se ridică protestînd că este liber să zîmbească.
Iatervin atunci mal mulţi deputaţi, cari reuşesc a conviDge pe Prinţul Gr_ Sturdza că d. Scorţescu nu avusese intenţia să-l bleseze.
Şi ast-fel s’a aplanat acest incident care ar li putut avea urmări grave.
Aurelianiştil eraţi consternaţi de atîta energie din partea Beizadelei.
Moartea luî Alex. V. Beldimanti
Ieri spre seară, la orele 5 şi jumătate, a încetat din viaţă Alex. V. Beldimanfi, fondatorul ziarului Adevărul.
Decedatul s fost unul dintre ziariştii care lupta în presă cu o rară bună-cre-dinţă.
Om de inimă, entuziast, foarte bun camarad, Al. Beldimanfi era iubit de toţi aceia cari s’afi apropiat de dînsul.
El a împlinit în primele zile ale a-nulul acestuia 64 ani.
Transmitem sincerele noastre condoleanţe familiei.
ŞTIRI 5IABIWTE
*	Ministerul de interne a aprobat bugetele zecimilor şi a casei pensiunilor judeţelor Buză a şi Covurlul pe exerciţiul viitor.
*	D. M. Theodorescu, primarul oraşului Babadag, şi-a dat demisiunea din această funcţiune.
Ministrul de interne a primit această de-misiune.
*	Directorii prefecturilor de Constanţa şi Ialomiţa sunt însărcinaţi a gira afacerile prefecturilor lor In timpul absenţei prefecţilor respectivi, Însărcinaţi cu operaţiunile recrutării.
*	D. Gheorghe Ştefănescu a fost numit profesor definitiv la catedra de geografie la gimnaziul Ştefan cel mare din Iaşi.
*	M. S. Regele a bine-voit să primească azi In audienţă pe d. doctor Anghelescu (Craiova), fost intern al spitalelor din Paris.
BOOUBl
—	Iu curînd va eşi de sub tipar un volum de Epigrame de C. Virgilifl şi Toma Fioresen.
—	Aflăm că doctorul Angelescu. fost intern al spitalelor din Paris, care s’a stabilit în Capitală, strada Sălciilor 4 bis, va fi numit la unul diu spitalele din Bucureşti.
—	Joul, 19 Februarie, orele 9 seara, d. doctor Luca va ţine conferinţa sa, în palatul Ateneului, despre : «Apa de băut şi febra tifoidă».
—	Crampele de stomac sunt un accident comun şi rebel la persoanele nervoase. A ceste crampe sunt însoţite de ameţeli, de arsuri la stomac şi de digestii penibile. Arthristismul e mal în tot-d’auna amestecat In împrejurarea aceasta.
Ca tratament, feriţi-vă de calmante, cari potolesc răul fără a’l vindeca ; daţi aţlţă-toare ale vitalităţel nervoase ; vinul Bra-vais, cu baza de Kola, Coca, guarana şi theobronină, reprezintă chintesenţa tonică şi împuternicitoare a slngelul şi a nervilor. Consultaţi pe mtdicul vostru în această privinţă, şi el va fi de aceeaşi părere, — căci opiniunea exprimată aici esţe a întregului corp medical.
—	In curînd va eşi de sub tipar un volum de epigrame de L. Vero.
De şi autorul e uu începător, totuşi ÎI prevedem succes.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Iuceudiu,—Asta noapte la orele 3, focul s’a declarat in calea Moşilor 261, la casele d-lul Al. Gogu.
Pinâ să se prindă de veste, focul a consumat întreaga clădire unde se declarase la început şi s’a întins şi la casele vecine ale argintarului Petre Ionescu, distrugîndu-le cu de-săvîrşire.
Pompierii sosiţi, ca de obiceifl tîrzifl, n’afl putut de cît să localizeze focul spre ziuă.
Pagubele sunt însemnate.
Pnngaş prins. — Poliţia de siguranţa a reuşit a pune mîua astă-noapte pe un vestit, pungaş şi spărgător de meserie Victor Mătuşe w*ki.
Pungaşul este antorul unei spargeri importante săvirş tă în timpul din urmă la un ceasornicar din str. Zmîrdan 47, de unde a furat mal multe bijuterii şi bani.
Spărgătorul a fost înaintat azi la parchet.
DIN TARĂ
Accident nenorocit. — Ni se comunică din Craiova că un accident nenorocit petrei-ut in comuna Argetoaia, Dolj, a aruncat doliul în-tr’n familie de muncitori din localitate.
Copilul Vasile, fiul locuitorului Ştefan Popescu, din acea comună, In lipsa părinţilor săi, jucîn-du-se cu o armă încărcată a tatălui săO, puşca a luat foc şi descărcătura a lovit pe nenorocitul copil în cap. Moartea a fost instantanee.
Parchetul, în urma cercetărilor făcute, a autorizat înmormîntarea cadavrului.
Pn fralrldd precoce.—O dramă înfiorătoare s’a petrecut zilele trecute în comuna O-lanu din judeţul Argeş.
Copilul Sandu Toma, în virată de 8 ani, a ucis pe un frate al săfl Nicolae, in virată numai de 4 ani, trăgind asupra-I un foc da revolver. Glontele a lovit pe nenorocitul copil în piept, omorlndu-1 pe loc.
Micul criminal a dispărut din comună, îndată după săvîrşirea crimei.
O crimă, senzaţională. — Eri după a-miazl o crimă îngrozitoare s’a descoperit în oraşul Iaşi, iu următoarele împrejurări :
In despărţirea I, strada Florilor No. 7, trăeşte o femee anume Ilinca Arghiropol, văduvă, nu tocmai în vîrstâ înaintată, ducîndu-şl traiul din veniturile el proprii.
Ducea o viaţă liniştită, modestă şi foarte regulata, nepermiţindu-şl nici orl-ce alte cheltuel! de lux.
Are o singură servitoare, o fată tînâră, care doarme în odaia de a doua de Ungă camera de culcare a stăpînel sale.
Aseară, stăpîna închide uşa pe la orele 9 şi ordonă servitoarei sale să meargă să se culce. Servitoarea se retrage In odaia el, se culcă şi azi dimineaţă aşteaptă ca stăpîna să o cheme.
Fata, însă, începe a se impacienta văzînd că orele Înaintează şi stăpînă sa nu se mal trezeşte. Comunică mal întil ' lucrul acesta vecinilor şi apoi pierde răbdarea şi, pe la orele 2, anunţă autorităţile. -
După investigaţiile făcute ptnă acum, se constata că femeia Arghiropol a fost găsită moartă, aruncată sub pat, perdelele de la ferestre pline de sînge şi lampa urzind încă pe masă.
Se pare că o crimă s’a săvîrşit, de oare-ce se credea că femeia aceasta are bani in casă.
S’a avizat parchetul : pe mîine detalii.
Incendiu. — Din Galaţi ni se scrie că In noaptea de 15 curent, un incendifl violent a distrus casele lui Moise Orenstein şi Serafim Dumitru, situate în strada Cojocari în acel oraş.
Pagubele sunt însemnate. _
Asupra cauzelor incendiului fiind bănuell serioase, parchetul a deschis o anchetă.
Alt Incedlu. Un groaznic incendia a izbucnit noaptea trecută, la orele 1 şi jumătate, distru-gînd casele cu numerile 115, 117, 119 şi 121 din strada de sus, In oraşul Iaşi.
Panica era peste măsură de mare ; focul sur. prinsese pe toţi incendiaţii pe cînd doimeafl-Cel d’tntîiO care zăreşte focul este croitorul I. Goldstein, atunci cînd acoperămîntul casei No. 115 era cuprins deja de flăcări.
Ajutat de un vînt uşor, focul s’a întins eu o iuţeală, cuprinzînd într’un sfert de oră toate casele, pînă lingă cişmeaua Muzeului.
Locuitorii din etajul al douilea al caselor cu numerile 119 şi 121 nu prinseseră încă de veste şi aripa din faţă era deja aprinsă de-abinelea.
Un ceas de-arindul a ars fără ca un picior de pompier să sosească.
Tumultul era grozav şi o îngrămădeală de nedescris—strada fiind îngustă, iar în mijlocul el se aruncai! lucrurile din casă.
Afl ars casele cu No. 115, proprietatea d-lul Şulem MoşcovicI, compusă din 8 odăi, ocupate de chiriaşii I. Goldstein croitor; D. Gropper, strungar. D. Haimovicl şi Simon GrOnberg ; casa cu No. 117, proprietatea d-lul Th Gheor-ghiu şeful perceptorilor, ocupate de pălărierul Ghinsberg; casa cu No. 119, ocupate de H. H. Rosen, abagier şi Simon Kreidman ; casa cu No. 121, compusă din 4 odăi şi cu un etaj proprietatea d-lul I. Dichter ocupate de debitanta de tutun d-na Emilia Paladi.
Focul, după cum se crede, a luat naştere din podnl casei cu No. 115 şi a ţinut pînă la 5 dimineaţa.
• : *
D. Penescu, prefectul de poliţie, văzînd că pompierii nu sosesc şi pericolul poate deveni prea mare, s’a apropiat de casele din aripa stingă. In acel moment o grindă aprinsă se
desprinse şi dacă un chiriaş de acolo n’ar fi oprit-o cu un topor, grinda cădea în capul prefectului.
ŞTIRI JUDIdURE
Azi se judecă la Curtea de Casaţie recursul Statelor grec şi romlu In procesul Zappa, precum şi recursul d-lul Andrei Po-povicl asupra incompetinţel tribunalului şi a Curţii de Apel pentru a pune pe moştenitorii Semo In procesul d-lul Andrei Popo-viei.
*
t * *
Eri şi alaltă ieri aâ continuat Înaintea secţiei a I-a Curţeî de Anei din Bucureşti desbaterile In afacerea Urban. Afl vorbit d-nil V. Lascar, C. Arion şi Al. Giuvara, apărătorii d-lul Urban.
D. Procuror general Stătescu şi-a susţi nut ieri rechizitoriul.
Din cauza replicelor ce vor trebui să ia avocaţii apărării, dezbaterile vor ocupa Încă o şedinţă.
NUVELĂ
OHIOCELVL
Mică, drăgălaşe şi modestă floaie, ea ne apare cînd ctmpul e încă sub zăpadă, ea e cea d’inttl dintre toate ficele sublimei Flora, pe cari primă-văra le chiamă la sărutările Soarelui; poate de aceea In Italia se numeşte Primula. Credincioasă par’eă numelui pe e re 11 poartă In limba ţărel, se deşteaptă atunci clnd toate surorile el sunt moarte şi acoperite de mantia albă de zăpadă.
Născut la marginea iernel care moare, Ghiocelul a luat de la dlnsa albeaţa imaculată. De frica gerului, mica floare sfioasă şi friguroasă abia îndrăzneşte să se ridice puţin d’asupra pămîntulul, ca şi clnd ar sta merefl gata să se ascundă Îndată ce vlntul cel rece ar sufla.
Cit sunt însă de drăgălaşe aceste pete albe, catifelate, cari sunt presărate pe marginea cîmpulul! Şi eît de dulce clntă ele primul cînt al Primă-verel In mijlocul ver-delul sfios şi friguros care naşte! Cu cîtă graţie invită aceste flori mina omului să le d^smierde, pe poet să le salute şi pe albine să culeagă nectarul care abia naşle In ele!
Dacă ghiocelul s’ar naşte în mijlocul vere!, în mijlocul mulţimel nenumărate de flori, mal mari, mal frumoase şi mal parfumate de cît el, nici un poet nu i-ar fi dedicat un vers măcar, nici un amant nu l’ar fi oferit iubitei sale; el însă se numeşte In limba poetică a amorului Primula şi toate lucrurile d’fnttifi sunt mal bune de cît cele de al douilea şi de cît cele din urmă. Pri-mă-vara clntă imnul retnvierel naturel şi al amorului oferind această primă dar modestă floare.
Dacă limbagiul florilor ar fi o pagină de psihologie umană, iar nu o jucărie copilărească, speranţa de iubire ar trebui să aibă de emblemă Primula, iar prima sărutare a mîinel iubitei să fie salutată cu o viorică. Trandafirului II este păstrat triumful victoriei.
Mantegazza.
Plîng'eri
D. C. Alexandrescu, din strada Ciclopilor 23, ni se pllnge că a fost ţinut arestat timp de trei zile de către comisarul Vergulescu din serviciul siguranţei, In urma unei simple reclamaţiunl făcută de o concubină a sa anume Alexandrina Ionescu. Dar nu numai atlt. In lipsa d lui Alexandrescu, comisarul Vergulescu s’a introdus In domiciliul săti şi cu o chee străină a deschis un cufăr, sub pretext că ar avea de făcut o percheziţie.
Am vrea să ştim cu ce drept un simplu comisar ţine arestat pe un om timp de trei zile şi face perchiziţil la domicilii! ?
procesuTdueluluT
ŞIIUNŢi A COCEA
(Urmare)
Pledoaria d-lnl Constantine seu
edinţa se redeschide la orele 2 15. reşedinţele dă cuvîntul d-lul Al. Cons-tantinescu, apărătorul d-lul Drosu.
Criticînd de la început rolul părţel civile în instanţă, avocatul d-lul Drosu, Işl exprimă satisfacţia că eri, In instanţă, partea civilă a declarat că ’şl retrage pre-tenţiunile faţă de martorii lui Lahovari.
Lulnd în discuţiune cestiunea de drept asupra impunităţel martorilor, d. Constan-tinescu reia argumentul, atlt de splendid desfăşurat eri de talentatul avocat Cer-nescu, în privinţa introducerel In codul nostru penal a secţiunel privitoare la duel, a-rătînd, ca şi distinsul avocat al d-lul Is-voranu, că la 1864, clnd s’a introdus în codica noastră penală această secţiune, legiuitorul, intenţionat şi cu jHdecată nu a prevăzut pedeapsa pentru martori Iu duel.
Dar chiar fără acest argument peremptoriii In drept, ca argument juridic, mal a vem şi consideraţiunea că face din martori persoane utile In duel, căci de la prezenţa ori absenţa lor, legiuitorul califică faptul de duel safi simplu omor. Clnd însuşi legea ÎI face utili In duel. cum am putea să-I mal declarăm complici ?
Revenind la cercetarea faptelor, d. Con-stantinescu explică modul cum clientul d-sale, a fost luat ca martor şi tot ceea ce
H fâCl)t.
D. Constantinescu spune că declaraţiunea pe care Drosu a prezentat-o martorilor lui Fdipescu, era o declaraţie făcută de însuşi Lahovari, pe care Rubin o copiase şi o Încredinţase d-lul Izvoranu.
Asupra neregularităţilor ce se impută martorilor, că s’ar fi petrecut In luptă, d. Constantinescu spune că, nici poate primi dis-cuţiunea pe acest teren. Art. 260 este categorie ; dacă regulele impuse de martori n’afl fost păzite, locul nostru nu mal este aci şi un tribunal corecţional ar trebui să ne judece. Instrucţia nu spune aceasta, instrucţia orală dovedeşte perfecta lealitate a
luptei, deci asupra acestui punct nu încape discuţie.
Terminînd, d. Constantinescu spune că clientul d-sale cu consciinţa împăcată a terminat însărcinarea sa de martor, cu consciinţa Împăcată a venit înaintea justiţiei şi cu aceeaşi conştiinţă aşteaptă cu-vlntul el.
Pledoaria d-lul B. P&lttneanu
La orele 3 se dă cuvîntul d-lul Pălli-neanu.
D. Pâltineanu, constată de la început lipsa de continuitate, absoluta discordanţă între opera d-lul jude-instructor şi rechizitorul primulul-procuror. Ordonanţa judelul-instruetor este produsul efervescenţei şi a tumultului pe care răii voitorii le-aQ stîrnit în această afacere. Rechizitorul d-lul prim-procuror are tonul magistral, diametral-mente opus ordonanţei.
D. Păltineanu constată însă o nedreptate In rechizitoriu, anume faptul că d. Prim-procuror Încarcă mal mult pe d. V. lo-nescu.
Se Încearcă să se iusinueze că ofensa a fost trasă cu greti. Apărătorul .reaminteşte depoziţia d-luî Th. Vâcârescu, care a declarat că Înainte de duel, citind articolul provocător, a prevăzut duelul.
De altminteri chiar Lahovari ştia mal d’inainte de acest lucru. Dovadă mărturia lui Tomulescu care a declarat că Înainte de a se publica, articolul a fost discutat tu redacţia Independenţei şi că o persoană a spus Iul Lahovari : Qa vous brouillera ă mort avec Filipescu; şi că la aceasta La-liovari a răspuns—o şlifl şi sunt autorizat să o spun: Je m’en flehe de Filipescu.
Pe d’alfă parte, In preziua duelului, ziarul Drapelul vorbind de articolul provocator, îl examinează şi ÎI scoate toate punctele insultătoare, spunlnd că un duel va urma de sigur.
Atît de moderaţi Înainte de duel, moderaţii de la Drapelul, afl devenit foarte ne-moderaţl în urmă.
Asupra tendinţei martorilor de a împăca pe adversari aceasta este pe deplin dovedii şi nu mal sufere discuţie; lumină s’a făcut înaintea d-voastră.
D. P. Grădişteanu: Nu mal insistaţi; şi noi suntem convinşi de acest lucru.
D. Păltineanu : In ce priveşte textul de conciliere pe care d. V, Ionescu l’a făcut cu prietenii săi şi acel al Iul Lahovari, să răspundă d. prim-procuror dacă nu era un bun text de conciliere şi dacă persoanele cari afl lucrat la acest text nu doreai! din suflet concilierea.
Asupra punctelor de detalii!, acele nimicuri ale răutăţel, d. Pâltineanu trece repede, spulberind de asemenea şi legenda certei dintre V. Ionescu şi Lahovari, arătind ne-exactităţile intenţionate puse in dosarul judecătorului de instrucţie Vasiliu, in această privinţă. Se poate uşor controla acest lucru, controltndu-se declaraţiile lui Cristodulo de la instrucţie cu cele orale din faţa tribunalului.
D. Păltineanu conchide că In această privinţă ar trebui formată o ligă a oamenilor de bine, In contra acelora cari sub roba magistratului îşi ascund veninul şi patima politică,
Şedinţa se suspendă la orele 3,40.
Pledoaria d-lnl P. Grădişteanu
La redeschidere, orele 4, se dă cuvintul d-lul P. Grădişteanu, avocat al părţel civile.
In frase cadenţate, d. Grădişteanu se e-rige în apărător al guvernului şi partidului liberal, voind să dovedească că nici guvernul nici partidul liberal n’afi stăruit şi n’au ordonat urmărirea d-lul Filipescu.
N'aşI fi primit să fiii avocat al părţel civile după dezistarea d-nel Zoe Lahovari, continuă d. Grădişteanu, dacă d. Filipescu n’ar fi spus că G. Lahovari îşi schimbase situaţia politică, pentru a menţine pe fratele săfl Al. Lahovari, In funcţiunea de ministru la Roma. Aceasta este o insultă adusă lui Lahovari, este un act inuman.
D. Filipescu. Puteţi spune orl-ce, căci ştiţi că nu vă atrage nici o consecinţă.
D. Preşedinte atrage atenţia d-lnl Grădişteanu.
D. Grădişteanu Am spus că d. Filipescu a făcut un act inuman. Este o apreciere pe care, pot face.
Trecînd la cercetarea dreptului pe care îl are partea civilă de a figura îa instanţă, avocatul,^părţel civile citează părerea, asupra acestei materii, a unor autori streini. Explică partea unde Sourdin gradează pe membrii diu familia celui căzut in luptă, de a cere daune interese—şi Sourdin dă dreptul în primul rînd soţie! şi părinţilor şi Dumal în lipsa acestora, fraţilor şi surorilor, d. Grădişteanu spune că cuvintul d dăfaut, întrebuinţat de autorul francez, nu înseamnă «lipsa celor d’întîifl», dar, în cazul cînd cel cari sunt clasaţi In rlndul iutîl n’ar face-o !
Vorbind de duel în general, d. Grădiştea-nu începe prin a se mira mal cu seamă de d. Diseseu, de a fi făcut apologia duelului.
Ca şi d. Dauielopol, d. Grădişteanu califică duelul de instituţie barbară şi sălbatică.
La demonstraţia evidentă a d Iul Dises-cu, care a arătat, că duelul există la noi din timpurile cele mal vechi şi eâ pravila Iul Matei Basarab vorbeşte de această instituţie, d. Grădişteanu reaminteşte aceasta dar adaugă că Matei Basarab, făcea distincţie, vorbind de acest lucru, între mojici şi boerl, arătind duelul, în acele timpuri, ca un apanagifl al clasei nobile.
La erele 5 şi un sfert, d. Grădişteanu declară că e obosit şi roagă pe d. preşedinte să ’l amine continuarea pentru mîine.
Tribunalul intră in deliberare.
După o deliberare de 15 minute, Iribu-dul spune d-lul Grădişteanu că faţă cu mgimea dezbaterilor şi considerlnd că trienalul este luminat din dezbaterile orale, u poate acorda o suspensiune pînă mîine. D. Grădişteanu, în continuare, spune că rl-care ar fi naţionalitatea sat! necesitatea eelulul, nu înaintea tribunalului se pol jzvolta aceste lucruri. Avem un text de ge, care trebue aplicat. S a invocat de a-irâtorl scuza legală _ a provoeaţmnel ; dar
In ce priveşte pe d. Filipescu, legea este categorică d-sa trebue să fie pedepsit. Şi
www.dacoromanica.ro
Cu începere de Jouî, 19 o. vom introduce în ziarul nostru o rubrică nouă : Buletin*1* Economic, în care vom trata toate chestiunile financiare, comerciale şi industriale, cari pot interesa pe cititorii noştri.
Pe lingă informoţiunile din fără şi din străinătate, asupra Intregel mişcări economice, pe lingă cursurile principale ale efectelor şi mărfurilor, sosite prin fir telegrafic, vom consacra zilnic o parte a Buletinul Economic unei a-precierl obiective a mişcărel burselor in legătură cu chestiunile politice sau economice cari le influenţează. Afară ae aceasta, cititorii noştri vor găsi in edi-ţiu noastră d& dimineaţă cursurile din urmă de la Bursa din Bucureşti şi de la Bursele străine din ajun, cari, de regulă, nu se publică de cît cite-vu ore mal tîrziu.
Introducînd această rubrică, ţinem seamă de o cerinţă a opiniei publice, care reclamă ca un organ de publicitate să'şl informeze cititorii şi asupra mişcărel economice, al cărui avînt necontestat îmbrăţişează numeroase interese ale ţărel.________________________________
fiind că duelul a fost urmat de moartea adversarului, d. Grădişteanu cere maximul pedepsbill.
Cu privire Ia martori, d. Grădişteanu, susţine că el suni pedepsiţi.
Legiuitoral nostru, spuue avocatul părţii civile, clnd a introdus această secţie în cod, a luat-o din codul prusian, care pedepsea pe acel martori cari nu căutafi în mod serios concilierea clienţilor lor.
Răspunzîud la argumentaţia străină a d-lul Cernescu, care a dovedit că legiuitorul n’a avut nici o dată intenţiunea de a pedepsi pe martori şi că, a scos chiar din cod articolul privitor la el, d. Grădişteanu spune că e inadmisibil ca legiuitorul să încuviinţeze patru mandatari al legel In duel, patru mandatari în comiterea unul duel pe care îl pedepseşte.
La orele 6 şi un sfert, d. P. Grădişteanu cade pe scaun şi declară d-lul preşedinte că este obosit şi tu imposibilitate de a continua.
După o deliberare de cîte-va minute, tribunalul admite continuarea dezbaterilor pe mîine.
Depeşile de azî
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Petersburg, 17 Ianuarie. — Journal de St. Petersbourg zice că evenimentele ce s’aii petrecut la Atena, vor face pe Eleni să înţeleagă că numai devotamentul către dinastie şi o muncă armonică şi pactnică vor putea asigura prosperitatea şi fericirea poporului grecesc.
Atena, 17 Februarie. — Complicele lui Karditzi a fost arestat. Acesta este un lucrător macedonean, anume Giorgis.
Atena 17 Februarie.— Poliţia a arestat doui amici ai lui Karditzi, dintre cari unul este foarte bănuit că ar fl complice cu acesta.
Atena, 17 Februarie.—Giorgis, confruntat cu Karditzi, a mărturisit că a luat parte la atentatul contra Regelui George.
Giorgis pare că a lucrat sub instiga-ţinnea lui Karditzi, care i-a arătat că erau să îndeplinească o faptă glorioasă.
In ultimul moment însă, Giorgis şovăi, şi n’a putut să facă să cază caii, ceea ce de sigur ar fl făcut să reuşească atenta tu'.
Poliţia este pe urmele restului bandei.
In toată ţara continuă manifestaţiuni de lealitate.
Turin, 17 Februarie. — Azi dimineaţă s’a făcut înmormîntarea solemnă a d-lui Sineo.
Paris, 17 Februarie. — Camera deputaţilor. Răspunzlnd la o interpelare, d. Hano-taux declară că sub ofiţerul de Bernis, fiul deputatului, a fost asasinat In regiunea Nigerului.
Berlin, 17 Februarie.—In urma uuel răceli uşoare, împărăteasa nu poate eşi din
casă.
Roma, 17 Februarie.—Cu ocazia aniversarei a 50 a a Statutului, Regele a dăruit 150,000 franci destinaţi să se ajute săracii din cîte-va provincii.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTATELOR
Şedinţa de la 19 Februarie
(Urmare)
D. Porumbaru pornind de la faptul că proiectul de lege al Casei Rurale, votat de Cameră, diferă de cel care a fost preziutat Senatului, sub iscălitura actualului ministru al domeniilor, se rosteşte cu vehemenţă în potriva ilegalităţel procedeului d-lul ministru, care nu era în drept să amendeze cu de la sine putere un proiect de lege votat de Cameră. (Aplauze).
Şi-apol, zică d. Porumbaru, proiectul d-lul Stolo)»"- a fost prezintat Senatului fără cuvenitul Mesaj regal. Or, Constituţiunea nos-tră a delimitat atribuţiunea puterilor în Stat, a precizat atribuţiunile Coroanei faţă cu Parlamentul şi ale acestuia faţă cu Coroana; deci, o dată ce Coroana respectă atribuţiile Parlamentului, trebuie ca şi banca ministerială, care nu-I de cît o emanaţiune a reprezentanţei naţionale,să respecte prerogativele Coroanei. (Aplauze).
Mal departe, interpelatorul, vorbind despre lucrarea lui George Lahovary asupra flcţiunel institutiunilor parlamentare, cere voie Adunârel să citeze pasagil In cari se expun aceste idei conservatoare.
D. Ionel Grădişteanu: Na erafi conservatoare, din pricina aceasta a şi fost silit să se retragă din partidul conservator.
D. Em. Porumbaru, intrînd în discuţia economiei proiectului de lege, arată deosebirea fundamentală dintre cel prezintat a-euni Senatului — care protejează pe marii
proprietari,—şi cel primitiv, care favoriza pe săteni.
Aşa dar, zice oratorul, s’a schimbat ideia care stă la baza legel; s’a prezintat deci o nouă lege, şi aceasta guvernul a tăcut o fără consimţimîntul, mal mult: chiar fără ştirea Coroanei (aplauze).
Dar, d-lor, noul proiect de guvern— zice d. Porumbaru—nu este conform principiilor şi programului liberal-naţional. Prin depunerea acestui noii proiect, mănunchiul de oameni cari ne guvernă şi cari ati pretenţia a reprezintă partidul liberal, terfeleşte principiile şi programul acestui partid. (Aplauze prelungite).
_ D. Dim. A. Sturdza, preşedintele consiliului, răspunzîud d-lul Porumbaru, spune că atunci cînd a prezintat proiectul în chestie, a avut consimţimîntul M. S. Regelui. Cu privire ia amendarea proiectului primitiv, care a fost deja votat de Cameră, spune că d-sa, ca senator şi ca ministru, avea voe să introducă amendamente, aceasta conform uzului, de oare-ce în legile noastre nu există nici un articol care să-l fi oprit de a o face.
Terminînd d. Sturdza, apare la tribună.
Prinţul Sturdza, care vrea să vorbească Adunărel ceva despre proprietari, de oare ce d. Em. Porumbaru a pledat cu puţin mal înainte în favoarea sătenilor.
Se cere închiderea discuţiei şi se admite.
Prinţul Sturdza se coboară de la tribună şi se îndrepteaeă spre d. G. A. Scor-ţescu, pe care voeşte să-l lovească.
Mat mulţi deputaţi intervin şi beizadeaua se domoleşte.
— Am să te învăţ tu minte să mal rîzl cînd cer eu cuvîntul! spune prinţul adre* sîndu-se d-lul Seorţescu, şi se retrage.
*
* *
Se intră în discuţiunea legel instruc-ţiunel.
Art. 59, în urma unei mici discuţii, se votează nemodificat.
Se dă citire articolului 60.
D. Teodorescu G. Dem. prezintă cîte-va observaţii la cari răspuude d. raportor C. Dimitrescu-IaşI.
D. C. Nacu cere explicaţiunl în privinţa echivalenţei diplomelor de la facultăţile străine.
D. Dimitrescu-IaşI răspunde că u’a fost în intenţiunea nimănui să lase liberă în ţară circulaţia diplomelor străine, cari adesea se liberează cu multă uşurinţă ; regulamentele facultăţilor noastre voi* stabili măsurile trebuincioase pentru seriosul control al diplomelor streine.
Se cere închiderea discuţiei. Art. se votează.
Cu mici discuţii se votează art. 61—78.
La articolul 78,
D. Take Ionescu face istorieul legisla-ţiunel învăţămîntulul în ce priveşte punerea în retragere a profesorilor. D-sa găseşte exagerată vîrsta de 75 ani, cînd punerea la pensie e obligatorie.
Oratorul spune că nu se fac şi nu se pot face abuzuri cu punerea la retragere a profesorilor universitari şi, în susţinerea acestei afirmări, citează mal multe exemple.
Fâclnd o digresie, d. Take Ionescu arată cum i s’afi copiat articolele din anteproiectul săfi privitoare la asociaţiile studenţeşti, articole cari ati fost combătute cu vehemenţă de d. Palladi In «Gazeta Poporului» şi «Voinţa Naţională».
Azi—zice d. Ionescu—sunt răzbunat, căci acel cari m’aii combătut cu străşnicie în 1895, venind la guvern, copiază tocmai dispoziţiile încriminate. (Aplauze)
D. Sturdza contestă că ar fi o absolută asemănare între legea ce se discută şi proiectul d lui Take Ionescu.
După ce mal vorbeşte d. Haret, art. 78 se votează nemodificat.
Se votează fără discuţie articolele 79,80, 81 şi 82.
La art. 83.
D. Take Ionescu profită pentru a răspunde d-lul Sturdza care l’a acuzat de străşnicie, arâtînd că revocarea rectorului şi a decanilor după un simplu raport al ministrului, este luată tot din proiectul d-sale.
Se votează apoi fără modificare articolele 83, 84, 85 şi 86
Şedinţa se ridică la orele 5 şi 40.
Şedinţa de la 18 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 1.45 sub preşedinţia d-lul Giani, preşedinte.
Prezenţi 100 d-nl deputaţi.
Pe banca ministerială d-nil Dim. Sturdza, general Berendeifi, M. Ferechide, Spiru Ila-ret, G. Palladi, An. Stolojan.
La ordinea zilei: continuarea discuţiei şi votărel pe articole a proiectului de lege asupra învăţămîntulul.
D. P. Gîrboviceanu, în lipsa d-lul C. Dimitrescu-IaşI, raportorul legel, dă citire articolului 87, care se votează nemodificat.
Se mal votează şi articolul 88.
Se dă citire articolului 89.
D. P. S. Aurelian cere cuvîntul pentru a propune separarea şcoalei de farmacie de facultatea de medicină.
D. Sp. Haret, ministrul instrucţiei, combate propunerea d-lul Aurelian.
Art. 89 se votează nemodiftcat.
Art. 90, 91 şi 92 se votează fără discuţie.
SENATUL
Şedinţa de la 18 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 2,45 sub pre-şid’enţia d-lul V. A. Urechiă.
Prezenţi 82 d-nl senatori.
Pe banca ministerială, d-nil gen. Bcren-deifi, Ionel Brâtianu.
Se fac formalităţile obişnuite.
D. dr. Butărescu îşi reînoieşte demisiu-nea sa din mandatul de senator al col. I de Brăila.
(UZ). Zăgănescu cere ca şi de astă dată Senatul să respingă demisia d-lul dr. Butărescu.
D-nil Beloescu şi Costescu-Comâneanu cer de asemenea respingerea demisiunel.
Dr. ROTII
Wo, 8 Calea Ba hor el iVo. 8.
lingă Biserica d-na Bălaşa
orele de consultaţie 4-6 d. a.
ULTIME INFORMATIUNI
Scufundarea „Meteorului*1
Anchetele guvernului
D. Ionel Br&tianu vrea să arunce praf tn ochii lumel în afacerea Meteorului o-rîndumd anchete în felul celei ce ’urmează :
Printr’o adresă formală, direcţia serviciului maritim invită pe căpitanul portului din Constanţa să sesiseze parchetul local, şi împreună cu acesta să facă o anchetă şi să urmărească pe aceia din echi-pagiul vaporului cari s’au făcut vinovaţi de înecarea celor trei pasageri de pe Meteor.
Se ştie, că după legea ministerului de externe, căpitanii de port sunt auxiliari al parchetului.
Şeful parchetului din Constanţa, însoţit de căpitanul de port, a început investi-gaţiunile.
Ca prim rezultat al acestei anchete, a-vom depunerea comandantului vasului Meteorul şi a altor trei persoane din echi-pagiu, sub inculparea că de şi puteau să scape pe toţi pasagerii, riau luat la timp toate măsurile trebuincioase pentru a opri orl-ce nenorocire.
Ministerul de războiu a trimes tutu-lor comisiunilor de recrutare o circulară prin care le ordonă să nu mal recruteze soldaţi călăraşi cu schimbul, de oare-ce aceste clase de armată sunt desfiinţate.
Ori ce tinăr îndeplinind condiţiunile cerute pentru a fi recrutat soldat cu schimbul, va fi recrutat după dorinţa sa, permanent sad cu schimbul, la orl-ce alte corpuri de armată.
Majoritatea Camerei va da Vineri seara un banchet la Hotel Bulevard în onoarea d-lor Dim. Sturdza, Spiru Haret şi C. Di-mitrescu Iaşi pentru votarea legel instrucţiei.
Nouile ateliere de aplicaţie de la şcoala de arte şi meserii din Capitală, vor fi inaugurate în cursul lunel acesteia.
Prin înfiinţarea noului cubitat de turnătorie de fontă de la această şcoală, lucrat în şcoală chiar, atelierul de turnătorie al şcoalei de arte şi meserii va fi în stare să toarne pe săptămtnă pînă la 20.000 kilograme de fontă.
Duminică seara s’a ţinut o întrunire la Craiova, la care aâ participat uu mare număr de fruntaşi al judeţului Dolj.
întrunirea a decis ca toţi reprezinţaţil judeţului Dolj să stăruiască pentru construirea liniei ferate Craiova-Gruia.
Iu acest scop a fost aleasă o comisiune, care se compune din d-nil C. Pleşea, S. Staicu, T. Feraru, T. Izvoranu, C. Feraru, general Sachelarie, I. Pazu, R. Geblescu, Dincă Popescu, Al. Poenaru, general An-ghelescu, S. Şomânescu, I. Geblescu, Gr. Feraru, colonel Drăgoescu şi colonel Sa-vopol.
Această comisiune va veni zilele aceste în Capilată.
Cenzura în Ungaria şi Transilvania
Abia s’a introdus cenzura în Ungaria şi Transilvania, prin o simplă ordonanţă ministerială, efectele el deja se şi văd .
O goană disperată s’a început în contra ziarelor şi a cărţilor romîne şi slovace de peste munţi.
Tribuna auunţă că în munţii apuseni s’afi făcut perchiziţil domiciliare pe la mal mulţi fruntaşi rominl, confiscindu-li-se mal multe cărţi romlneştl şi mal ales Biografia Iul Iancu, apărută în SibiO acum un an.
*
* *
Judecătorul de instrucţie din Sibifl, Godri Sândor, s’a prezintat la adm nistraţia Tribunei şi a cerut să i se dea toate registrele.
Această cerere deneglndu-i-se, judecătorul le-a confiscat trimiţludu-le tribunalului din Alba Iulia spre cercetare.
*
* *
In Turoţ St. Martin parchetul, pe baza cenzurel, a confiscat toate foile ziarelor slovace Narodny Hlaznik şi Ludove Noviny sub pretext că ele agită în contra Statului.
Mîine, de sigur, va veni rlndul ziarelor ramîneştl.
Romînia la expoziţia din Paris
Consiliul teclmie al pădurilor Statului a prezintat ministerului domeniilor, în vederea participăreî Romlniel la expoziţia universală din 1900, următoarele propuneri:
Să se constitue o comisiune specială, compusă din silvicultori cari să se ocupe cu întocmirea hărţel silvice a ţârei. Pe această hartă să se arate poziţiunile pădurilor Statului, ale persoanelor morale, şi ale particularilor, fie ori nu supuse regimului silvic. Comisiunea să descrie speţele forestiere din punct de vedere botanic şi economic ; să facă o statistică forestieră pe judeţe, iu care să arate proporţia dintre domeniul forestiev şi cel agricol ; să se prezinte planuri de exploatarea pădurilor In mod sistematic; să arate rezultatul planta-ţiunilor făcute în cîmpul Bărăganului, al fixărel nisipurilor sburătoare din judeţul Dolj, şi al fixărel şi plantărel locurilor goale din munţi; să prezinte vederi fotografice de construcţii forestiere, case, cantoane, canalurl, etc.
Pentru toate aceste lucrări va trebui un credit de 80,000 lei.
Moartea prematură a mult regretatului, fost director general de Telegr. şi Post., Dimitrie Cesianu, a produs cea mal dureroasă impresiune asupra Întregului } personal Telegrafo-Poştal, de la directorul general plnă la cele mal de jos grade.
D. director general Chiru, adine mişcat, voind a aduce un omagia memo-
riei repausatulul Cesianu, a disposat, pe de o parte, trimiterea unei coroane demnă de meritele repausatulul, iar pe de alta a propus în comisia consultativă, care a admis In unanimitate, facerea în bronz a bustului regretatului Cesianu, care să se aşeze In una din sălile noului palat Telegraf o-Poştal.
Bustul se va face prin subscripţia corpului Telegrafo-Poştal.
ULTIMA «RA
Continuarea pledoariei d-lul Grădişteanu, în procesul duelului, încă nu a început cînd punem ziarul sub presă, din cauză că înaintea acestui proces, se judecă de tribunal parte din procesele aglomerate.
Cititorii vor găsi darea de seamă a procesului duelului în ediţia de seară.
SPECTACOLE
Teatral Bulevard.—Joi 19 Februarie 1898, UNICUL MARE BAL MASCAT de elita dat în beneficiul Casierului.—Două muzici—una militară şi una naţională.—Mare bătae de flori, serpetine şi confetti — La acest Bal se va da gratis fie-cărul vizitator confetti în abondenţă.
Cirque d’Hiver.—Astăzi Marcuri 18 Februarie, reprezintaţie High-Life. Debut Ariolo Szemanovitz, Trio, supramiţil regii artiştilor, 3 Stella ale continentului.
t
Doamna Dumitru St. Cesianu, Domnişoara Nicole D. Cesianu, Domnu Petre D. Cesianu, — Domnu şi Doamna Constantin St. Cesianu cu copil, Domnu şi Doamna Ion St. Cesianu cu copil, Domnu şi Doamna Nicolae St. Cesianu cu copil, Domnu şi Doamna Ion Otetelechanu cu copil, Domnu şi Doamna Nicolae Iulian, Contele şi Contesa Starzenski cu copil, Locotenentul şi Doamna Dumitru Bibescu cu copil, Cuvioasa Maieă Stariţă a Carnetului din Alger, — Doamna Ana Via-huţi, Doamna Zoe Zaleska, Doamna Lina K. Slătineenu, Doamna Elisa Philippescu, Prinţesa de Brancovan, Prinţul şi Prinţesa Gheorghe Bibescu, Prinţul şi Prinţesa Alexandru Bibescu, Contesa Odon de Mon-tesquion-Fezensac, Familiile Vlahuţi, Dar-van, Zaleski, Pontbriant, Brancovan, de Noailles, Stirbey, Bibescu, I. Philippescu, de Montesquion-Fezensac, de Lucinge-Fan-cigny, de Mareuil, de Fraville, Murat, de la Moskova-d’ElchiDgen, Jianu, Szenkeresty, Emile Ghica, — afl durerea de a împărtăşi pierderea ce afl încercat în persoana Domnului
Dumitru St. Cesianu
soţul, tatăl, fratele, cumnatul, unchiul, nepotul şi vărul lor primar, decedat la 17 Februarie în vîrstă de 46 ani şi roagă pe rudele, amicii şi cunoscuţii lor sâ asiste la ceremonia religioasă care va avea loc Joi, 19 Februarie, ora 2 din zi la domiciliul lui din calen Victoriei, 188. înmormîntarea va avea loc la Caracal.
Rugaţi-vă pentru dînsul. Rudele, prietenii şi cunoştinţele sunt rugate să considere acest avis ca ţinînd loc de scrisoare de faire-part.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Fublicaţiune
D-nul dr. Dimitrie Saxemberg, medic militar din Roman, a făcut cerere Ia acest Minister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Saxemberg» In cel de «Sto-enescu», spre a se numi «Dimitrie Stoenescu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune la termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI P1IB LICATIINE
D-nul Leon Zalman din Bucureşti, calea Văcăreşti No. 4, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săă patronimic de «Zalman» a celui de «lacob-sohn», spre a se numi «LeoD Zalman Ia-cobsolin.
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publfcaţlane
Domnişoara «Roşa Goldenberg», doctorand în medicină, din Iaşi, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Goldenberg» în cel de «Lupu» spre a se numi «Roza Lupu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţinnile în termenul pre văzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Pnbucaţinue
D-nul Iosef Rosenhek, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Rosenhek» în cel de «Rozescu» spre a se numi «Iosef Rozescu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoz ţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlfine
Domuul «Maidiros Chircor», comerciant din oraşul Brăila a făcut cerere la acest ministar pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Chircor» a celui de «Borvi-zeanu» spre a se numi «Mardiros Chircor Borvizeanu».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, In termenul prevăj zut. de aliniatul 2 al zisului articol._
MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE “
D. Carol Rotman, domiciliat în Bucureşti strada Dogari 51, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Rotman» în acela de «Ră-murescu»,spre ase numi «Carol Rămurescu».
Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
Mărţişoare îneîntătoare Mârţişoare sublime Ufărţişoare Higli-Lilfe DUI^CAMARAsj 1
Calea Victoriei No. 135
Via ă-vis Palatul Ştirbei
Pălărioare pentru dame
Violette de Parma
I. Tanoviceanu
Doctor în drept la Paris, Prof. universitar AVOCAT
S’a stabilit in Bucureşti, Strada Inocenţii No. 4 (lingă Biserica Popa Rusu).
Orele de consultare 8 -10 a. m.
l>e yînzare
Casele din Strada Sfintu Spiri-don No. 49 sub Popa-Chiţu, avînd curte mare şi grădină spaţioasă, suprafaţa 1800 M. P. tramwaiul la 10—15 paşi.
Puse la credit.
Vii cumpăraţi Maşini şi Unelte Agricole înainte ele a rioita CEL MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUL DE
MAŞINI: si UNELTE AGRICOLE
Meelalia ele Aur
Renumitei Fabrici TH. FLOTHEB din Germania BUCUREŞTI
Strada Bibescu- Vodă. 1 şi 8 (In dosnl Aşez. Brîncoveneştl)
Se recomanda D-lor AGRICULTORI, pe lingă tot soiul de Maşini şi Unelte Agricole şi Inetuntriale ele o (solielitale şi perfecţiune neîntrecută
L0C0M0BILE şi TREERĂTORI
tlin renumita Fabrică TU. FUOTUF.R
Premiate cu Ml EDALIA I) E AUR. la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURA de la Herăstrău 1891
TREERATOAREA NOUA	'***
Prevăzuta cu Tripla curăţltoare, Trei rinturi ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de orl-ce alt sistem existent şi TOBA JRFXTRU BATUT BOBI MB aplicabilă numai la TREERATOAREA «FLOTHER» bâtlud pe zi 150 plnă la 200 chile mari de porumb, cu safi fără foi _
Plug-uri de tot felul etare şi cn SEMĂNĂTORI de PORUMB,
Cele mal perfecţionate şi solide, construite <1in oţel SFt'FBA TOB1 tsimple, COXTIXEXTAU şi COBMTOABK
Cele mal solide şi mal pradice. Model 1898
CU TATSUU UA BBFABTA
SECERAT0ARE „B0NNIE“
Cele mal uşoare şi solide, construite din oţeţ garantat Garanţie absolută pentru buna functiorare fi material sol|d M tutulor nmi^lor Representant general al renumitei Case	Bl MMMjEB 4* ®
— Pentru inHta laţiuni ele Metri perfect .4utomalic^c»^^tiţur^^-
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA
Credinţa nu silise să se facă minunea. D-zefl nu răspunse la chemarea luf, moartea putuse să răpească prada ca şi cum nu s’ar fi înălţat către nori o jertfă de rugăciuni.
Se făcu într’insul o tăcere. După ce a bătut zadarnic la poarta cerului, credinţa sa se prăbuşise, zdrobită, pe un mormlnt.
Avusese credinţa puternică şi simplă
într’o şoptire fierbinte, că nu vrea să înceteze de a spera : ,
— Nu te voiQ lăsa în pace, Doamne, pînă cînd nu mă vel asculta ! Nu trebue să ne-o el, căci ştii cît o iubeam. Nu pot sâ-ţl spun: «Voia ta să fie făcută» fiind-că voia ta e ca ea să moară... Oh ! las o să trăiască, am să ţi fiti recunoscător şi te voia asculta la ori ce lucru!.. Am să fifi bun, n’am să fac nimic îm-polriva plăcerii tale, dar las-o să trăiască !. Mă auzi tu, Doamne ?... Oh ! Auzi-mă mal nainte de a fi prea tîrzifi !.. Ce pot să-ţi făgăduesc eu ?.. Te voia lăuda, nu te voia uita nici o dată.. Tot nu vrei să mă asculţi ?... Moare, vezi bine că moare; oh ! trageţi mina : nu pot s’o pierz, nu pot... şi tu nu vrei să m’auzl!.. Oh! ce răa faci tu!...
In grădină, lingă fereastră, florile albe se vopseafl trandafiria in lumina apusului.
Cerul se acoperea de o ceaţă, pe cînd din ostroavele de purpură şi de aur se înălţaa uşoare arcuri luminoase, încet, Edel îşi dădea duhul.
Respiraţia i se făcea mal slabă, pleoapele mal grele.
Cel d’imprejur nu ştiură către cine se îndrepta gîndirea din urmă a el: ea se ducea la un om ilustru, la un artist pe care Edel îl iubise din tot sufletul, in taină, şi pentru care ea nu fusese de cît un nume, o figură d’abia observată în mulţimea admiratorilor lui
Afifră, lumina desereştea îa albastrul amurgului.
Umbrele serei şi acelea ale morţeî creşteau în acelaş timp.
Unele naturi foarte viguroase primesc durerea cu bravură, ca o povară a cărei greutate le îngădue să-şl pre-ţuiască puterile. Alţii — cel slab! — se lasă fără împotrivire în voia durerel, cum cade cine-va pradă unei boale.
Durerea pătrunde în organismul lor întocmai ca un raft fizic, şi după o îndelungată luptă, ea se preface, se îndulceşte şi piere, lâsînd pe individ cu desăvîrşire vindecat.
Dar sunt aşişderea şi fiinţe asupra cărora durerea’ produce efectul unei cruzimi, al unei nedreptăţirl şi cari nu vor nici o dată să vază în această încercare sati o pedeapsă, ori numai şi numai o lovitură a soartel. El o urăsc ca o manifestare a unei tiranii nesuferite şi păstrează mereu în fundul ini-mel o rană adîncă.
Rar se întîmplă ca să sufere copiii in acest fel. Şi cu toate acestea, aşa îndură Niels Lyhne şi suferi ast-fel fiind că ruga Iul fierbinte îl pusese, ca să zicem aşa, faţă în faţă de D-zeti: el se tîrîse în genunchi la picioarele tronului, cutremurîndu se de spaimă şi de speranţă, încrezător în puterea rugăciu-nel sale, hotărît ca să se facă ascultat prin căldura rugilor sale. Şi trebuise să se scoale cu speranţa lui înşelată.
a copilăriei. Copilul nu credea în D-zeul complicat şi subtil al catehismului, dar într’acela alVechiuluI Testament,—Dumnezeul care iubi pe Adam şi pe Eva, şi în fata cărora regii, profeţii, Faraonii n’au fost de cît nişte copil înţelepţi sati nesupuşi; Dumnezeul, tot de-o-dată şi pornit spre mînie şi iubitor ca un părinte, ale cărui mînil şi miluiri sunt de uriaş; care, îndată ce a creiat viaţa, SI puse împotrivă moartea, care înnecă pămîntul sub ape, care dete în bubuitul tunului, legile prea aspre ale ome-nirel, — şi apoi, pe vremea împăratului August, prinse de milă pentru oameni, trimise pe fiul sâtî la chinuri, pentru ca legea să fie, tot-d’odată şi respectată şi întrîntă... Dumnezeul care grăeşte în minuni, pe acela ’l invoacă sufletele copiilor.
Mal tîrziQ, vor înţelege că glasul lui a răsunat pentru a din urmă oară în cutremurul de pămînt care clătină Go!-gota, şi că astăzi, cind vălul sanctuarului e sfişiat, Isus e Dumnezeul care domneşte. Atunci se vor ruga alt-fel.
Rietul Niels nu ajunsese încă acolo. El urmase cu
NIELS LTHKU
Niels era în salon cu maică-sa. In-genuchiase jos, cu faţa îngropată în catifeaua unei canapele plîngea tare, ţâră ca să caute a ’şl ogoi durerea. Pe masă, dinaintea doamnei Lyhne, era o carte de rugăciuni deschisă la capitolul celor cari sunt în agonie. Ea citea cîte-va stihuri, apoi se apleca spre fiul său ca să ’l spue lucruri mîngiietoare. Dar Niels nu vrea să se lase mîngîiat : ea nu ’l putea opri nici lacrămile nici rugăciunile desnădăjduite.
Lyhne se arăta la uşe. Nu făcu nici un semn, so uită numai la el cu un aer serios ; el se sculară şi veniră după dînsul. Le luă mîna, îl duse lingă pat; Edel se uită la el şi mişcă buzele. Atunci Lyhne şi soţia sa se duseră de se aşezară la fereastră pe cind Niels se arunca în genunchi la piciorul patului.
Plîngea încet şi se ruga cu mîinile împreunate, el spunea lui DunmezeQ
supunere pe Isus în mersul
Recomandăm alenţinnei o-nov. P. T. Public
BEiTAIJBASTUL
DEPOSITUL de VINURI
Guturaie, Tuse Bronşita
Grippe, Influenţa * ____	Astmă
AU PRIX FIX
ŞTEFAN OOLFESCU
70, Str. Lipscani, Casa Fraţii Hasan Str. TApscanl, 70.
MANUFACTURE EN GROS şi EN DETAIL
- BUCAREST -
Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim 1WUTATI în
Mătăsuri şi Gazrrî pentru Rochi de Baluri şi Nunţi
COMPEECT asortiment re
ARTICOLE SMEAfTU MIRESE W* FMtETWJRI WIOnjEttA TE fi FIXE
P-S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru eu alte firme.
din Stvada Cimftineanu,. fS
(colţ cu Sf. Ionică)
unde pe lingă o bucătărie NAŢIO NALĂ, GERMANA şi FRANCESÂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi ce!e mal bune Vinuri din ţară şi străinătate, cu
ţireţnrl foarte reduse
L1QUEUR * CAPSULE
Le metlteur de tous
A se cere adresa
■)FpM 0-1
Creangă A- Comp: — Bnharest.
Catare
băsicei
Bubhie B6le de Piele
SOCIETATF.A
de Basalt Artificial şi de Ceramica Deia renumita fabrică Capital social 2.500.080 întreg vărsat GUST. ADOPLHIBACH
Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori	« nvrC'lV
de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că	J»
cuponul de dividend No. 12 al exerciţiu-	Fondată în anni 1791.
Iul 1896, se plăteşte cu începere de Luni DE VÎNZARE pe. preţurile fabrieel la 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fle-caro, *	W Wi ltW A MT 717
la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada * A* Ax Aj AM 1FA JA In il Lipscani No. 1.	BUCUREŞTI. Strada Decebal No. 20.
sunt combătute cu isbândă prin
Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi
Ca TLT1 oi1 de Ficat de Morun.
S	LE PERDRIEL & Ci®, Paris.	A
Mm lasslt de ljt <ăe secol «acces proclamă superior tatea sa în tratamentul de gntaral, irltsţlnnel peptulni, > «fluenta, dureri rcuuiaRismalef «crintiturl, râul, vărsAtarl, bătă»
tari.—Topic excelent contra bătăturilor.
JRRECWIMs
LO€OIIOBILE cil sau fără aparat de ars paie
«le la S8'|» piuă la 30 cal putere
BATOAZE RE GBÂt de Toate Mărimile BATOAZE de PORUMB Mo. 5, cu
de Ia 2 şi Jumătate pînă Ia 12 Cai putere	pentru Uocomobilă şl cu Mâna
Maşine de Semănat, Macine de Ciuruit şi Vînturat, Maşine de ales Neghina şi Secara
19^ MORI RE M ĂCI NAT **»*
Iiistrameate trebuincioase iiiaşiiiiştîlor, Curele englezeşti de prima călit
PIETRE DE MOARĂ FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SECERAT ?9WOOI»66 CU SAU FĂRĂ APARAT DE îl
Elevator
PLUGURI de
eu una pînă la
a rare n /; e e r	mB** tete re caza
doua §i trei aripi cu dinţi articulaţi	* pentru LOCOMORILE fi altele
Xn ateiiei*iil nostru primim i*epai«aţiimi de locomobile clin ori-ce falbi’icâ
VÎNZÂRI CC CONDIŢIMl AVANTAGIOASE
BuiMirastl,
Tipopwww.dyeOOrtafflîair»- ţîo’ 3.—