SERIA II.—AMIL rV, No. 686.
O singură ediţie
LUNI. 16 FEBRUARIE 1898.
NUMAROL^IU BAiNi
AVUSCIUBILEI
ta Bucur oşti ţi juas^* ev i»«aui aau»i li Administraţia
ia straiBfttata, âwtcf ia	ţi ia
toate oficiile (îs publicitate &«uaeiuri la	pag.	IV	....	.	0.30 »,	«sin
,»	•	> IO	, i .	t	.	i.— iţii	î
»	*	a O	. i .	.	.	8.— o	e
lacerţiila şi	fsslara»is	8	tei	rlaâui
SJ» tsait » k s *î« *s y «*'
DUELULUI
RECHIZITORIUL—PLEDOARIA O-lul DISSESCU
Prin progriimnl «lela Iaşi partidul uaţloual-liberal a tagădnlt c mărirea amortizării anuale a datoriei publice».
Ajuna la putere, nu numai eă partidul liberal n’a mărit amortizarea, dar încă a redns-o prin desfiinţarea easeî de amortizare.
Acont voeşte s’o mal micşoreze Încă, prelungind prin conversiune termenele elnd se sting datoriile Statului.
Nenorocirile luT Gogu
Se ştie că Romînul este născut poet. Prin o excepţiune fericită, Gogu s’a născut fiuanciar. Ce am fi făcut noi daiâ Gogu s’ar fi născut poet?
întocmai ca Midas mitologicul, tot ce Gogu atinge să preface în aur. Nu e vorbă, că bietul Midas sfirşeşte prin a căpăta oare-cari urechi lungf, dar, comparînd pe Gogu cu Midas, nu la a-ceastâ displăcută particularitate ne referim
Fiind aşa, succesele lui Gogu sunt nenumărate; el face operaţii fericite financiare, întocmai cum un muzicant inspirat compune arif, operete, operp, etc. etc.
Dar să intrăm In detalii.
Govu, venind la ministerul finanţelor In 1895 (Iată care va rămînea memorabilă), începe prin a suprima casa de amortizare.
De ce ? Simplii muritori, pretindeau pe atunci că aceasta o face în vederea e-chilibrărel bugetului pe anul 1896-97. Şi se cam potriveşte lucrul, de vreme ce fără capdalul şi ‘ procentele acestei ca-e, vărsat la veniturile ordinare, acel buget se sfirşea ca o coadă de peşte, adi' â prin deficit.
El bine! nu. Gogu se gîndea de pe atund la conversiunea rentei amortisa-bile; deja se gîndea să prelungească termenul amortizârel încă cu vr-o 31 de ani, prin i rmare de o casă de amortizare nu era nevoe, dacă te hotărăşti a nu amortiza de cît Sntr’unîndelungat timp!
Cum vedeţi, după cum decretele providenţei sunt necunoscute, tot aşa şi planurile Iul Gogu, cari, în ceea ce priveşte finanţele, ating dumnezeirea.
Gogu mal face ceva.
El ia impozitul asupra spirtoaselor în mină (la dînsul totul este posibil) şi observă că produsul acestui impozit este imoral.
«Prea mult produce acest impozit, «îşi zice Gogu, i-a să’l reduc eh la cea «mal simpla expresiune ureînd taxa».
Zis şi făcut.
Lucru curios! Acest impozit nu s’a supus de loc injoncţiunilor lui Gogu Abia ridicat, în loc ca el să scază (după logica şi ordinul lui Gogu) impozitul acesta a avut neruşinarea să crească, aşa că Gogu se vede odată foarte displăcut surprins, cînd şeful de serviciu îl spune că impozitul este dispus să se ridice la maximum de intrări la care s’a ridicat vre-odată.
«Dacă este aşa, zice Gogu furios, hal «să Înscria pe anul viitor 2,000,000 «mal mult la venitul lui».
Prevederile lui Gogu nu s’aft realizat, ce e dreptul, dar şi el s’a răzbunat în-callea, creînd un venit neaşteptat bugetului.
Anul trecut, Gogu, întocmise bugetul pe exerciţiul 1897 -98, care putea fi considerat ca o capo-d’operă! Taxa a supra alcoolului, urcarea patentelor, etc. făceaţi deliciile acelui buget. Ministrul spera un excedent cel puţin de lei
15,000,000.
Ce se întîmplă însă ? Se intîmplă că d. V. Lascar vine vremelnic—vre-o cî-te-va saptămînl—în capul ministerului de finanţe.
Rezultatul, spune Gogu, a fost de-zastros. In adevăr, în acele cîte-va săp-lâmînî, d. Lascar a dezorganizat întru atîta finanţele întocmite de Gogu, în cît bugetul in chestie are a se încheia cu un deficit de 15 000,000!
Gogu este furios, şi cu drept cuvînt, în contra soartel, Căci Ia ce folos că natura l’a născut financiar, dacă soarta SI este fatală?
Gogu nu se lasă, obicinuit, să fie învins de soartă, dar de... şi el este om.
Aşa, acum un an pregătise un giuvaer de proiect de reformă a legel patentelor, a timarului şi a înregistrăre.I
Toată lumea, chiar patentării şi contribuabilii, era îi încîntaţl. Deja aceştia băgaţi mina în buzunare ca si plătească Indouit şi întreit, cînd... o criză ministerială izbucneşte şi contribuabilii rămtn cu banii în pungă.
După opt luni, Gogu revine la minister, deci reia din noii proiectul Iul favorit. Deja Gogu face declaraţii categorice asupra economiei reformei legel patentelor, deja Voinţa îl laudă... cînd o agitare în această chestie se începe în ţară, iar Gogu, curagios cum este, pune din noii în saltarul săfl proiectul săă predilect de reformă.
Finanţe! tu nu eşti de cît a nume ! In fine, Gogu se supără serios de astă dată. Trebue, îşi zice, ca sorţii răi să dispară!
Se hotărăşte să facă conversiunea. Gogu auzise că ori ce ministru de finanţe care se respectă, este nevoit să aibă la activul saă pasivul săfl o conversiune.
Conversiunea este piesa de rezistenţă a financiarului. Un ministru care nu a tăcut o conversiune, este ca un general care nu a fost nici odată la război.
Cum se va face ea ? In ce condiţii ? Cu prelungire de termen ? Cu augumen-tare a capitalului nominal ? Cu ce emisiune ?
Toate acestea sunt indiferente lui Gogu, dovadă că în proiectul săil de lege propus, se păzeşte de a vorbi de ele.
Singurul lucru care ’1 preocupă este să facă şi el o conversiune.
Adică pentru ce numai d. Ghermani să fi făcut conversiuni ? Ce ? Gogu nu este şi el ministru de finanţe?
Părăsiv’a de astă dată fatalitatea care urmăreşte pe Gogu în toate operaţiile sale ?
Să o sperăm pentru binele finanţelor noastre. De cit, precedentele lui Gogu nu ne îndreptăţesc să punem mare te-meiîl.	.
Dar, cel puţin, ni se va zice, Gogu a reuşit cu aceste expediente să echilibreze măcar budgetul pe anul viitor ?
EI bine ! nu. Dudgetul se reazimă pe bazo cu totul şubre ie, aşi că deficitul va fi inevitabil, după cum vom arăta mîine.
I>r. CARMEST NYLVA
Se ştie că cu ocazia vizitei perechel regale romîne la Budapesta, universitatea ungurească a conferit titlul de doctor de onoare M. Rale Reginei pentru scrierile Sale literare.
Diploma foarte luxoasă, legată într’un album splendid, a fost trimisă deja de universitatea din Budapesta contelui Goluckowsky, ca pe cale diplomatică să fie remisă M. Sale Reginei.
Diploma, redactată în latineşte, spune in rezumat că universitatea din Budapesta, preţuind alesele virtuţi, deosebita erudiţiune şi marile merite ştiinţifice ale M. Sale Reginei Elisabeta, conferă M. Sale cu unanimitate de voturi, titlul de doctor onorar în artele literare şi filozofice.
Iată şi textul latinesc al diplomei:
Nos Rector
et alma ac celeberrima Regia Scienciarum Uni-versitatis Hungaricae Budapestinensis.
Ledoris Salntem,
Quum illustrissima ac studiis humanitatis scrip-tisque immortali decore splendidis honoratissi-ma Sua Majestas Regina Rumaniae Elisa-betha Luiza, Ottilia, nec non in disciplinis or-dinis Artium, Litterarum et Philosophiae tandem omnium meruerit, eruditionem scienţiae tamque praestantissimam comprobaverit. sique honori-bus, potentiae et splendori soli honores et splen-dorem animi comprobaverit.
Nos iste aestimantes eximias Eius virtutes sin-gularem eruditionem et insignia de scientiis merita, qulbus jam longo temporis spatio eminet: Eandem Tlustrissimam ac Dodissimam Regi-nam, Majestatem, Elisabetham, Luisam, Otti-Ham singulare aestimatione ducti, m<_tu proprio ac libero et concordi voto, Artium Litterarum et Philosophiae Doctorem Honoris causa crea-vimus. In quorum omnium fidem Diploma hoe maiore universitatis sigillo munitum et conse-vetis subscriptionibus roboratum Ea<- dări cupi-vimus.
Budapestini die decima, tertia mensis octo-bris, anno Domini millesimo octigentesimo nona-gesimo septimo.
FUGA D-LUI STURDZA
Convenţia comercială cu Tnrcln. — Anecdota «l-lnl Valerian Urata* un.—D. Fereoblde şI diplomaţia turcească.
Convenţia comercială, cn Turcia
Acum trei săptămlni, JLme Freie Presse ne-a adus o ştire senzaţională, zicind că Sultanul refuză să ratifice convenţiunea comercială dintre Romînia şi Turcia, convenţie votată cu iuţeala vaporului de Se nat şi de Cameră. Sultanul refuză să ratifice convenţiunea, de oare-ce nu mai vrea să primească pe d. Tr. Djuvara, ministru plenipotenţiar al ţăreI fa Constantinopol, care din cauza nedihădei şi a scandalurilor galante pe cari le provoacă pe malurile Bosforului, a căzut cu desăvîrşire în dizgraţia Sublimei Porţi.
Organele guvernului s’hu mulţumit, drept apărare, a spune că ştirea ziarului vienez este neexactă, ca fiind dată de un om care avea duşmănii personale în contra Trandafirului Djuvara.
Şi, totuşi, nici pînă azi convenţiunea n’a fost ratificată !
anecdota d*lnl Valerian Ursiann
D. senator Valerian Ursianu a interpelat pe guvern acum sece zile asupra acestei cestiuni. De atunci însă d, Sturdza n’a mai dat de loc pe la Senat.^
Marţea trecută, d. Ionel Brătianu a cerut d-lui Valerian Ursianu să-şî amine interpelarea pe a doua zi, cînd d. Sturdza va veni de sigur. Dar nici a doua zi, nici a treia zi, nici eri d. Sturdza n’a venit.
Fireşte că d. Valerian Ursianu s’a revoltat de această lipsă de respect a primului ministru, şi în şedinţa de eri a Senatului a protestat în termeni energici, relevînd laşitatea morală a d-lui Sturdza, pe care l’a zugrăvit admirabil prin următoarea anecdotă :
Odată s’au adunat la hotaru1 unei păduri mai mulţi iepuri şi s’aii sfătuit ce să facă şi cum să se apere în contra vi-nătorilor.
—	Dar de ce să ne fie frică de un biet căţel care aleargă după noi ?
—	Ei, ce să facem ?
—	Noi suntem atît de mulţi ! N’avem de cît să fim solidari şi curagioşi şi cînd o veni dinele, să-l luăm de git.
Iepurele cel mai bătrîn însă, întreru-ptnd entuziasmul celor mai tineri, zise:
—	Să nu vă pripiţi, căci numai prin fugă am ajuns eu la aşa bătrîneţe !
Aşa şi d. Sturdza: numai prin fugi dese şi ruşinoase a ajuns unde a ajuns.
D. Fereeliide şl diplomaţia turcească
D. Ferechide a voit să şteargă buna impresie ce a produs protestarea d-lui Ursianu, dar s’a pripit aşa de mult, ^ în cît a scăpat o frasă de natură a sili pe d. Sturdza să ceară noul scuze.
D. Ferechide, opărind pe primul ministru, a zis că e ocupat prea mult la Cameră, şi a declarat, în ce priveşte con venţia comercială cu Turcia, că naţia tur ceaşcă din Constantinopol este indolentă şi că din pricina acestei indolenţe întîr-zie aşa de mult ratificarea convenţiei comerciale cu Turcia t
„CĂPĂTUIALA"
Senatul liberal a votai eri pensia de 300 lei lunar a d-lul Roze Ştefăuescu, din Giurgifl.
Un singur membru al majorităţel a avut curajul să ridice glasul săti pentru a blama procedarea senatorilor colectivişti. «De veţi vota această pensie, a zis d. senator col. Budisteanu, opoziţia va avea dreptul să zică că nu ne ocupam de clte cum să ne căpă tuim partizanii*.
Senatul colectivist a trecut însă peste protestarea d-:ul Budişteanu şi a votat pensia. Oare nu era natural să o voteze ?
Numai de ar fi făcut contrariul Senatul colectivist era în contrazicere cu el însuşi, căci toată lumea ştie că domnii colectivişti, de cînd afl venit la putere, nu fac alt-ceva de cit să se căpătuiască.
S' ai! căpătuit agenţii numindu 1 în funcţiunile publice, dîndu-le diurne şi creind posturi noi pentru el, căci cele existente nu erai! de ajuns, iar acum se căpătneso toate secăturile, cărora din cauza evidentei incapacităţi a lor, nu îndrăznesc să le dea slujbe, dîndu-le gheşefturl safl acordîndu-le pensii.
Nici nu se poate un regim mal decăzut.
0 MANOPERA
D. ministru fie finanţe nu vrea cu nici un preţ să arate condiţiunile în cari se va face conversiunea unei părţi din datoria publică.
Ziarele guvernamentale ridică în slava cerului această operaţiune, dar nu spun nici un cuvînt asupra condiţiunilor.
Misterul acesta a dat, fireşte, loc la bănuieli, căci de cînd e lumea, numai lucrurile rele şi urlte se ascund,
www.dacoromanica.ro
Voinţa, Naţională, coutribue la întărirea acestei bănuieli,
In adevăr, acest ziar s’a pus să re-jroducă toate ştirile date de ziare’e opozante cu ocaziunea voiajului la Berlin, in Oetombre trecut, a! ministrului de inanţe, ştiri despre neizbiuda misiunii d-sale. Voinţa a început cu Dreptatea.
Ce scop poate urmări ministrul de finanţe cu aceste reproduceri ?
De vreme ce a reuşit — cine ştie ir ce condiţiunl—să facă conversiunea, d. ministru ar vrea să facă pe opiniunea jublică să creadă că ziarele opoziţiunil spun lucruri neadevărate, ca ast-fel să se slăbească efectul criticelor Ia cari de sigur se aşteaptă d-sa în privinţa condiţiilor conversiunii.
Manopera nu va reuşi însă, căci opiniunea publică nu e aşa de uşurică cum şi-o închipuie d. Cantacuzino.
" Chiar dacă ştirile date de ziare asupra mersului negocierilor d-tul Cantacuzino în streinătate ar fi fost greşite —ceea ce nu e de loc dovedit—aceasta nu poate schimba în bun8 condiţiile conversiunii, dacă sunt oneroase.
De cît să umble cu asemeni manopere, mal bine ar face presa guvernamentală să arate condiţiile conversiunii.
DELAPIDĂRILE
In vremea guvernului conservator, îndată ce vre-un mîuuitor de bani publici, fie şi cît de mic, se făcea vinovat de delapidare, toată presa liberală se punea să strige din toate puterile:
Regim necinstit! Regim d8 hoţi ! întregul guvern şi întregul partid conservator era acuzat de necinste, pentru că un perceptoraş mînca cîte-va sute de lei.
Iu zadar spuneam liberalilor că acuzările lor sunt copilăreşll, că funcţionari necinstiţi se găsesc în toate ţările şi sub toate guvurnele.
Liberalii ţineaţi una :
— Se fură ! Se fură ! Se fură!
El ? Nu sunt funcţionari necinstiţi sub regimul liberal?
Cu înseşi colecţiile ziarelor liberale şi cu colecţia Monitorului am putea face o listă de minuitorl de bani publici a cărora necinste a fost dovedita în aceşti douî ani şi cîte-va luni.
Nu facem insă această constatare spre a învinui regimul de necinste. Noi n’a vem apucăturile liberalilor.
Facem constatarea spre a arăta tocmai că noi nu înjosim lupta politică, cum făceaţi liberalii.
Cazurile de delapidare ce se produc, se înregistrează pur şi simplu, fără ca vre-unul ziar conservator să-I treacă prin minte a acuza guvernul de necinstea unor fumţionarl.
Fie ca exemplul acesta să folosească liberalilor cînd vor fi iarăşi în opoziţiune
DIN STREINĂTATE
Revanşa Vaticanului
Se ştie cum s’a îneeput ocuparea de către Germani a Kiao-Ciaulu». Nişte misionari catolici, din întimplare Germani de naţionalitate, afl f 'St ucişi de Chinezi. Guvernul german a cerut nu. mal de cît satisfacţie şi a ocupat Kiao-Ciaul Im. prtuuă cu o bună întindere de pamint In pro vincia Şan tung.
Intervenţiunea guvernului german în favoarea ucer misionari catolici a produs, la început oare-care surprindere, fiind-cA nici o-dstă acest guvern n’a arătat m fit interes pentru cato JicizUI.
Draeostra subită a guvernului din Berlin pentru misionari are o urmare.
Franţa s’a considerat în toate vremurile ca protectoarea titrată a Citoli-iz uulul în Orient, un rol care, pe lingă că e frumos, mal are şi nenumărate foloase politice.
Pînă acum nimeni nu făcea concurenţa Fian-ciel pe acest tereD.
Şi iată că Gtrraania începe să-şi aroge ea dreotul de protectoare a catolirizmulul.
După cît se pîre, guvernai din Paris e foarte nemulţumit d» aceas'a. Oficioasei vieneze Poli tische Corespondent i se anunţă din Roma, că ambasadorul Fraocieî pe lingă Vatican va sir pune în curîud Papei propuneri pentru defini rea sferei de acţiune a Gerxaniei în ce pri veşte catolicismut.
Atitudinea Papei
După cum se comunică oficiosului vienez din cercuri clericale sfintui scaun va răspande ambasadorului francez că nu doreşte sa se ames
Dacă afl început să se amestece a’ţîl în ocro tirea catolicismului în China, vina ar’fiaFran ciei, care de mult timp nu-şl mal vede de în datoririle rolului săă.
Ia al douilea loc, se va motiva neamestecul sfîutuluî scaun prin aceea că guvernul francez s’a opus categoric la înfiinţarea unei ambasade papaie la Ptking, proectata de mult de către Vatican.
Forelgn.
ASUPRA BROŞUIEI „ BOALA REFOHMEiO» 1.1 ARMATA “
VI
Ani văzut cum parcea lutîiă a legel s’a o-upat de p-egâHrea ofiţerilor	ser-
viciul de Stat-M ijo - şi oct cart ar d g-e-şelele trecătoare .tpUcaţimisl, nu se poate tăgădui că dispoziţiuuile sale suut reze* mate pe raţiune şi adevăr.
Iu partea a doua trebuia neapărat să găsim sancţiunea ostenelalor ce ne am dat pentru a avea asigurat acest însemnat servicii! şi vom afla prin urmare Drevederile relative la chemările in Stat-Mijor, cele privitoare la diferitele stsguiri şi chestiunile de înaintare. Această parte a lege! este intim legată cu cea d’lntiiă şi, după cum modalităţile adoptate vor fi coi fo'me cu situaţia generală a ofiţerilor li arinfiă, vom doblndi roade mal bune sail ele vor zadarnici ori ce efort atu ici, cînd nu vor prezenta pentru cel la cari se adresează un interes vădit.
Iotr’adevăr, spre a fuma ofiţeri de cari avem nevoe, ne adresăm la toţi acel cari sunt tu floarea vîrstel şi se pot îucă supune unul luvâţămlnt didactic şi le cerem a ’şl îndrepta cariera in noua direi-ţU. El trebue să tn- eapă alte studii, să se expue la noul aprecieri, să dea numeroase examene, să trea â prin diferite probe anevoioase cu ri-zicul de a nu izbuti; dorim în acelaşi timp ca cel cari vor răspunde la apelul nostru să fie cel mal capabili ofiţ-rl al diferitelor arme. Neapărat că ne vor cere ceva în schimbul suplimentului de trudă ce pretindem de la dtnşil. A -el ceva, in situaţia actuală a armatei romtne, este numai o chestiune de înaintare !
Se poate ca mal tîrzid, cînd condiţiunile în cari trăim se vor Îngreuna, să se simtă avantagiu! moral ce dă o instrucţiune superioară, dar de o cam dată mersul Înainte este Încă prea uşor pentru toţi ca să se devoteze unii la o muncă ce nu ar fi recompensata imediat.
De aceea ne aflăm într’un cerc viţios. Pe de o parte cerem ca ofiţerii cel mal da merit din toate armele să vie la şcoala de războifl spre a concura la formarea organelor de comandament atit de imoortante In armatele moderne, iar pe do alta cunos-cînd sentimentele de gelozie ce deşUaotă orl-ce favoare acordată ofiţerilor de Stat-M'jor» legea s’a ferit de a le da vre una .
Cercul se închide în modul următor : ofiţerii de viitor nu vio la şcoala de războifl, fiind că nu găsesc nici un b-*neft-.ifl etec-tiv în situaţia ce li se oferă, iar pentru cel ce se prezintă, zic unii, nu se poate creia nici un privilegia căci nu sunt cel mal de valoare In arma lor.
Din aceasta contradicţie nn ese autorul scriere), din contră se Înfundă şi mal mult, căci cn cit se va striga mal tare In contra pretinsei situaţinol privilegiate a ofiţerilor serviciului de Stat Major, cu alît se vor depărta mal mult ofiţerii bani cari se vor teme a părăsi drumul bătut ee urinase spre a munci şi a nu recolta de cit cuviate aspre ca acele ce li se adresează, pe nedrept, in scrierea aeeasta 1
Ctnd s’a prezentat legea nouă Corpurilor Legiuitoare, şeful S’atulut M j >r general, după atunci, în dorinţa de a realiza în cu-rînd scopul urmărit, a propusca ofiţerii absolvenţi al şooalel de râ/.boiă după ce ar fi Îndeplinit toate stagiurile de trupă. Şi In serviciurile de Stat M jor, isbntlnd la examenul de capacitate pentru gradul do maior în arma sa să fie admis la un alt examen pentru a putea fi clasat pe un ta-blofl special al Statulnt-M <jor, concurind la vacanţele ce s’ar produce In acest servicii! rezervate exclusiv lor.
Această propunere crea un mic avanta-gifl pentru înaintare, el a fost tnsâ nimi il de o dispoziţie adăugată tn lege, de alţii mal tinvzl, cari s’aii temut de sentimentele de g-lozie ce ar putea ezeita; s’a prescris d3r < ă înaintarea tn funcţiunile s-rviciulnl de S'a'-Major să nu se poată face de cit la rîndul ce afl ofiţerii pe tabloul arm-l! S’a interzis ast fel ori ce benefi ifl celor ce s’att supus la nenumăratele probe ce im* pune legea, iar de ură şi invidie tot n’ain scăoat!
Iată motivul pentru care legea n'a dat toate roadele la cari ne put-am aş’e.da ; su< tem închişi lntr’ > dilemă prin sentimentele ce găsim exprim »*e cn a'fia in ons-cienţă in scrierea de fjţ»! «Ofiţerii noştri găsesc azi Încă p-ea multe înlesni*1 tn cariera lor spre a se supune fără avantagiu vădit la cerinţele serviciului d- Sta' M j ir şi cu toate acestea se refuză ori--.** mijloc de a tracţiune de teama nenlult,|m|rilor !» Este dar g^t-fl de combinat interesul general al armatei cn lupta intereselor persoanelor S’ar fi crezut e* dm momentul ce ş oala de răzb .ifl est* deschi-ă tutelor armelor, admiţlnd la instruit'» ce dă p- toţi ofiţerii pînă la vtrsta de 32 de ani, ea se outea considera ca foarte *gdi'acâ ş. menită a asigura ajungerea ofiţ-riior -ap tbill ceea ce nu trebue sa inspire nici un sentiment uricios nimănu-î.
Pe de altă parte, prin varietatea probrinr la cari sunt supuşi candidaţii la servi iul de Stat-Major şi cari luibraţiş-azâ mat mulţi ani din viaţa lor militară, se putea considera garantată sinceritatea alegerii personalului
EPOCA
S	. --
chemat a ajuta Înaltul comandament. Nimic dar nu tmpedi<-a, după aparentă, Înscrierea In 1-ge a d'spoziţiunel care ar fi atras şcoa-lei de râzbi ifl numeros! elevi de valoare. Din momentul ce s’a dat preferinţă textului citat mal su->, nu ne puteam aştepta ta un rezu tat strălucit imediat; mărturisim că f«tă cu incriminări de felul celor ce ne dă autorul scriere), Înclinăm a crede că bine s’a făcut hg»a, aşa cum este, şi credem că este preferabil a o lăsa nemodificată. Ne va trebui Insă rfib tare şi vom avea mult mai tlrz'fl ceea ce doream a avea numai de cit. T mput va fi dar, ca In tot-d’a-una, marele corector al neajunsurilor prezente.
In curlnd se va Înţelege lu armată că oficeril cari se supun la dispoziţiunile prescrise de leg®, pentru formarea celor destinaţi serviciutnl de Stat-M»jor. primesc un dur mai preţuit de cit beneficiul unei Înaintări ceva mal repede ! E' primesc instrucţia superioară care II pregătesc pentru frumoasa şi Înalta misiune a conduceri tropilor şi 11 formează pentru comandamentul snnerior. Acel cari lşl iubesc cariera şi să uită tnal departe, vor pricepe că cunoştiinţele ce afl doblndit In şcoli la vtrsta frag-dâ de elev, candidat de sublocotenent, nu 9unt de ajuns, şi că munca la care sunt <h-mnţl le va fi folositoare, Inâl-ţtndn-le spiritul, lă-gindu le orizontul şi pre-gă iudu-1 pentru viitoarele Înalte misiunii Să nu ne mirăm de greutăţile actuale, toiul a fost de creat In armata romt-nâ 1 Am avut a lupta cu lipsa de instrucţie generală a populaţiunil, cu abs' nţa de tradiţii, cu ne»jnng--rea profesorilor; lmnlţirea prea rep-de a cadrelor a dat a dat naştere la un be'şng de Înaintări care nu Îndeamnă la mu c ii, şi cu toate acestea, cit de departe suntem de epoca etnd ofiţerii, chiar In grade Înalte, ţineafi hărţele dealndoasele spre a le citi 1 Or ce s’ar zice, nouile institnţiunl afl produs ofiţeri distinşi şi nu ne temem a afirma valoarea foarte de stimat a multora din ab solvpnţi Ş'-oalel noastre de război.
Viitorul va fi şi mal bun; pe măsură ce lupta pentru ajung-re se va Înăspri, vom vedea ofiţeri aleigtid In număr mal mare la şcoala de război; cadrele sale se vor lărgi atunci etnd se vor prezenta candidaţi mal numeroşi ; învâţâmtntul se va îmbunătăţi prin experienţa şi prin rlvna ce vor pune ofiţerii cu sciinţ de a profesa In Academia noastră de război, şi vom merge mal dr parte 1 Cu toate necazurile zilei de azi, cu toate nemulţumirile şi criticele de felul celor ce produce autorul scrierel, n’am dat tnapol nici odată, putem zice «e pur şi move 1».
(Va urma)
INFORMAŢII
Wtocpiozta din lidicoiu
Prefectul din Ploeştl, d. Emil Petrescu, a telegrafist aseară ministerului de iuterue următoarele amănunte asupra exploziei din Baicoifl:
La intrarea in comuna Băicoiu se află două puţuri de petrol de o adîncime de peste 400 metri. De cîte va zile aceste două puţuri dădeău o cantitate enormă de păcură.
Luni dimineaţa un lucrător trecînd pe lingă puţuri şi aprinzînd o ţigare, a aruncat din nebăgare de seamă chibritul araîtid Ungă un puţ. In acel moment însă raze bogate de păcură se azvîrlă în sus şi se face o explozie teribilă şi imediat vr’o patru case din vecinătate iau foc.
Vr’o 9 persoane au fost grav rănite, dintre cari trei au încetat din viaţă a doua si.	.	.	„
Cum însă puţurile continuau să ardă, prefectul a chemat imediat în ajutor pe pompierii din Ploeşti cari abia Mercuri seara aii izbutit să stingă focul, care a• meninţa satul întreg.
Pagubele companiei olandeze, care exi>laat*"ză puţurile, se urcă la vr’o 160 000 lei
Puţurile de petrol, sunt de alt fel proprietatea d-lui general Călinescu.
Eli s’a citit la Cameră mesajul prin care sesiunea Corpurilor Legiuitoare se prelungeşte piuă la 15 Martie.
înalta Curte de casaţiune şi justiţie a acordat un concedifl d- 40 zile d Iul consilier al acdel C"rţi. d. Cli. Ph-rechide, cu Începere de la 10 Februarie a. c.
Vr’o 18 comune romîneşti din districtul Şirete (Bucovina), aii început o mare mişcare ca în Şirete să se înfiinţeze un gimnaziu rominesc pentru a salva pe romîni de furia de rusifleare a prefectului Svo-rukotvsky.
Ciţl-va deputaţi saşi diu Budapesta, ne-retrăgtndu-se din partidul guvernamental In ui ina votării legel de maghiarizare, cercurile i-Lctorale respective din Transilvania afl hntarit să someze pe reprezintanţil lor să şt depună mandatele.
luceputul 1’a făcut un cerc electoral din comitatul Fagăraş, care a somat pe deputatul Baussnern să se explice.
Compatriotul nostru, ce'ebrul baritou Po-povid, a fost ang -jat pentru o serie de zece reprezintapl la Opera imperială din Peters-burg cu 50,000 lei.
Curtea de apel din Iaşi, refuzase prin-tr'un jurnal, trimiterea în posesie unei persoane care a moştenit un imobil rural, pe motiv că nu e cetăţean romîn.
înalta Curte de Casaţie. în urma strălucitei pled’ arii a d lui P. Misir, din Iaşi, a casat decizia Curţei din Iaşi trinvţind afacerea pentru a se judeca din nou de către Cui tea de apel din Galaţi.
Aceasta este a doua hotărîre a Curţii în această privinţă.
Joul seara a avut loc a doua Întrunire a profesorilor medicii,işti din Iaşi, In chestia proiectului asupra legri sanitare. Comisiu-nea a continuat cu citirea raportului, care
a fost admis In Întregime după miel discuţi uni.
Ast-fel, lucrarea e terminată.
% ‘ ¥
. *
Acest memoriu va fi înaintat rectoratului universităţel diu Iaşi şi se va cere convocarea întregului consilii! profesoral al uni-versităţel, care să discute acest memoria şi să adereze împreună cu colegii lor de la facultatea de medicină.
***
Pe de altă parte, precum am mal spus, afl fost convocaţi medicii ieşeni pentru^ a lua cuno tiiuţă şi el de acest memorii! şi a adera prin iscălirea Incrărel, căci memoriul acesta nu este numai un protest al profesorilor facultăţii din Iaşi, ei comisia om-plndu-se şi de loviturile aduse facult ţel de medicină, s’a ocupat şi de loviturile ce se aduc In genere corpului medical din Moldova.
Precum se vede, mişcarea profesorilor de medicină din laşi tinde a lua proporţii mari.
D. Take Ionescu ne triuiete următoarea scrisoare :
Domnule Redactor,
Mi se spune că ziarul L’Independauce Roumaine pe care, de şi abonat, am refuzat să’l mai primesc, d’inainte de Crăciun. în darea de seamă a procesului Fi-lipescu îmi atribuie cuvintele : «Confrunta-ţia Îmi este penibilă, u’am nimic de adaos».
0 ast fel de falşificare o unor cuvinte rostite în faţa a sute de oameni trece peste toate limitele.
Toată lumea ştie că am spus că menţin în întreg arătarea mea. că am o bună memorie şi că nu mai am nimic de adaos. Am sfîrşit spunlnd că «la vîrsta şi poziţia mea nu pricep să fifl confruntat».
Aceasta numai situaţie penibilă nu este.
Primiţi etc.
Take Ionescu.
Bucureşti, 14 Februarie 1898.
Hotarîrea drapelişiilor
Drapeliştil, întruniţi aseară, afl somat pe d-nul Aurelian să’şl explice atitudinea sa şovăitoare faţă de guvern şi frica sa de fleviştl.
După cîte-va cuvinte rostite de d. Em. Coslinescu în privinţa atitudine! grupărel, d. P. S. Aurelian a răspuns că nu e în coutra luptei parlamentare, dar nu poate admite nici un moment campania extraparlamentară, care tinde la răsturnarea şi la compromiterea partidului liberal. Diu această cauză d-sa a fost puţin mal rezervat.
*
* *
D. Em. Costinescu a arătat că atitudinea aceasta nehotărîtă nu poate să aducă declt răii grupării, căci opinia publică începe să se obosească deja de atîtea combinaţii dra-peliste. In special atitudinea grupării faţă de fleviştl nu poate decît să folosească guvernului. Continutnd această stare de lucruri, elementele cele mai hotărîte ale grupării îşi vor pierde răbdarea şi curînd apoi gruparea însăşi îşi va pierde ori-ce drept la existenţă.
A
D. Aureliau a făgăduit apoi că va iutra în luptă alături de fleviştl «cu Începere de Luni», clnd asupra interpelării d-lul Porum-baru va lua şi d-sa cuvlntul şi va Încerca să dea primul asalt.
S’a hotărit apoi ca să se ţiuă consfătuiri cit se poate de dese împreună cu fieviştil şi să se renunţe deocamdată la campania extra-parlamentară de Intruuirî.
La Teatrul Naţional, a venit, în fine, şi rîndul pieselor originale, bune.Penlru mline seară, Duminecă, sunt anunţate Mort fără luminare, dramă, şi Moşu, comedie, amln-douâ ale confratelui nostru I. C. Bacalbaşa.
Despre Mort fără luminare e de prisos să mai vorbim. Succesul obţinut la repre-zmtaţiile trecute a fost imens. Noua pitsă Moşu, o comedie plină de haz, de sigur va ţine afişul ptuă la stîrsitul stagiune!.
EOOVRi
—	Există, în potriva anemiei şi a slăbi-ciunel generale, (‘-ari domină epoca noastră contimporană), un mare număr de remedii. Dar maeştrii medi-inel afl acordat, astă z”, favoarea lor tonicelor folositoare nutriţiunei. sîngelul şi sistemului nervos, trepied vital al sanătaţel perfecte. Iată pen tru ce Vinul Bravais, cu basa de kolo, coca, cacao şi guarana se bucură, în ştiinţă, de un renume vechio, netăgăduit şi veşnic eresetnd, In ciuda zadarnicelor sforţări ale imitaţiei.
—	Comitetul Asoeiatiunel generale a studenţilor universitari Romîni convoacă studenţimea universitară la o şedinţă extraordinară, fiind chestiuni importante de comunicat.
Şedinţa va avea loc mline, Duminică, orele 2 p. m., în localul Asociaţiei din str. Academiei No. 19.
—	Duminică, 15 Februarie, orele 9 seara d. G. Adamescu, distinsul profesor, va ţine conferinţa sa: Epoca reglementară din punctul de vedere golitic şi cultural.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Hoţ prins. — Poliţia de siguranţă a prins erl pe fostul chelner de la Hotel Regal, din Călăraş', anume Ion Nitofâ, care furase de la pasagerii hotelul mal multe obiecte, şi mal cu seamă giuvaereale. Asupra Iul s’a găsit nu ceasornic de aur, 18 carate, pe car^T furase de la un comerciant ce venise la acel hotel.
Cu şt f&râ salbă. — Se pregătea de 1 Martie, Frantz Samuil, ca să aibă şi el un mărţişor. In consecinţă, pe clnd d. D-tru Stoiau Turcitu, din sirada Doamnei 10, lipsea de a-casâ, Samuil se introduce înăuntru şi scotocind prin sertarele b.urourilor, găseşte o salbă compusă din 12 ga benl.
Ciud să şi-o puie de glt, hop şi poliţia I
Fireşte, agentul poliţiei i-a luat-o şi restituit-o posesorului, iar pe Frantz t’a înhăţat şi Ta trimes la arest,
Ce-î cu curcanul ? — Rapoartele poliţiei de azi spun că pe etnd d. M. Georgescu, antreprenorul restaurantului din strada Clmpineanu, voia să cumpere un curcan de la Gavrilă Şte-fănescu. acesta a căutat momentul oportun, şi, pe cînd cumnârătorul se ducea cu curcanul vifl să-l dea să-l gătească, şterge un curcan deja fript şi-i virăin minţeam
De abia cînd se depărtase, păgubaşul vede lipsa curcanului fript şi imediat se anunţă sergentul de strada.
Din nenorocirea sa fusfi, pe cind voia să co-tească coiţul stradel Regală cu Victoriei, olteanul este văzut şi prins cu curcanul fript cu tot.
DURARĂ
Mort diu bătae.—Din R.-Sărat ni se anunţă că locuitorul Agapie Catrina, diu comuna Greabăuul, acel judeţ, primind două lovituri cu pumnul de la Nlcolae Pinţaru, a rămas mort pe loc.
înecat, — Un vinâtor de peşte din bălţile domeniului Brăilei, Nicolae Ferenti, pe cind tre ea cu doul servitori al săi un ezer, ghiaţa ruplndu-se unul din el, anume Lazăr, căzlnd In apă, s’a Înecat.
Cadavrul Încă nu s’a putut găsi.
împuşcat.—Minie Suliman, tătar, din Medgidia, fiind beat, a tras două focuri de revolver asupra Iul Mnstafa Ibadula, care ehtfuia in a-ceeaşt circiumă cu Suliman. Rănii in şoldul sting, Mustafa a fost transportat la spitalul din Cernavoda, iar Suliman arestat.
In< endiu.—Corespondentul nostru din Iaşi ne comunică că un incendiu a izbucnit erl seara, pe la orele 6. m strada Apeduc, colţ cu strada Tătăraş, din acel oraş.
Focul a h at naştere la băcănia lui Mozes B-rcovirl. diu cauza imprudenţei servitorului Herşcu Rothenberg, care, voind să aprindă o lampă, a alunecat de pe scaun şi a scăpat lampa apnusă peste un bidon cu gaz.
Flăcările s’atl iui ins cu o repeziciune uimitoare şi iu mal puţ<u de 2 ore, aa consumat clădirea împreună cu alte două case din strada Tătăraş.
Focul a fost localizat după o muncă de cite-va ore
Pagubele sunt mari. Toată marfa băcanului BercovicI, as:gurată pentru 10.000 lei, la societatea «Brăila», a fost distrusă.
Rothenberg, servitorul, şi BercovicI, stăpinul, ati fost. arestaţi.
NUVELA
Petreceri de garnizonă
i
Iutr’o Duminică dimineaţa, clnd nu aveam ce face, căpitanul Bergace şi căpitanul Blanc Piton se duseră la biserică , spre a privi femeile frumoase din acea garnizonă unde eraft veniţi de curlnd. Amîndoul făceai! chef mare pe socoteala femeilor cari eşafl din biserica. Cînd d-na Ernesti apăru la braţul bătrînulul el bărbat serioasă şi cu ochii in jos, amîndoul rămaseră uimiţi de frumuseţea el.
—	El? zise Bergace după un moment de tăcere.
—	El ? răspunse Blanc-Piton; asta nu e de nasul tăfl.
—	De ee nu?
—	Mă prinz pe două-zecl de napoleoni că nu vel pune nici odată măcar un picior In patul el.
—	II ţiu! răspunse Bergace.
Amîndoul se înţeleseră să fie crezuţi pe
cuvlntul de onoare şi să păstreze secretul.
II
A doua zi, căpitanul Bergace lucepu să cerceteze despre d-na Ernesti, dar află că el nu erafl In relaţiunl cu nimeni şi deci pierdu speranţa să’l fie recomandat de cine-va. Se hotărî să încerce vicleşugul. Timp de o lună se aşeză într’o ale’ie ln faţa casei, prefăcîndu se că face acuarele.
In vremea asta însă, Blanc-Piton începuse a-1 lua peste picior răii de tot, Bergace se decise a grăbi lucrurile. Intr’o zi el văzu că ln casa d-lul Ernesti se aduse o baie, apoi d. Ernesti eşi şi după el camerista.
O singură persoană trebuia dar să mal rămtie în căsă: d-na Ernesti. Bergace ascunse acuarelele lui şi se repezi In casă.
III
Uşa era deschisă. El urmă picăturile de apă de jos şi ajunse în odaia de toaletă. Odaia era goală, dar plină de un parfum fermecător. Din apă ese un abur căldicel. Bergace se desbrăcă şi se aruncă în bae.
Abia intrase şi un pas uşure se auzi. Era d-na Ernesti care se scoborîse din pat spre a’şl face baia. Ea ţine In mină un roman pe care’l citea şi nu văzu nimic iu-trlnd. Bergace rămase uimit de frumuseţea el. Dinsa se dnse la oglindă şi işl înodă părul, işl scoase capotul şi distrată se plecă să cerce apa. Bergace Insă pierdu capul şi II apucă mina pe care o sărută.
IV
D-nă, zise căpitanul, am venit să vorbesc nu moment cu d-ta; dă ’ml voie să es din bae.
—	ImpertinentuleL.
Se auzi uşa de afară deschizlndu-se.
—	Ah! e bărbatul med, vine aci, d-le ce fad?
—	Nu te teme, doamnă !
Şi Bergace sări din be şi fugi prin uşa deschisă ; era tocmai camera de culcare a d-nel Ernesti. Patul era cald încă şi el se vlri sub plapămă.
De acolo auzi cum bărbatul se ciorovăia cu femeia Iul s’o facă să intre în bae. Căpitanul rămase liniştit căci Işl ascunsese hainele după nişte perdele.
V
Bărbatul plecă. Atunci d-na sosi exasperată, Insă văzîud în pat pe acest necunoscut era să leşine.
—	D-nă, zise Bergace, recunosc că am făcut o necuviinţă, dar...
—	Voifl chema pe bărbatul meu.
—	Doamnă, dacă bărbatul d-tale mă va găsi aci. va bănui că d-ta eşti complicea mea. Opreşte-1 Insă puţin în salon plnă eu mă Îmbrac şi voifl pleca. Află Insă că sunt foarte amorezat de d-ta şi nici o dată, cred, nu voifl mal găsi o ast-fel de ocazie...
—	Domnule, te rog, grăbeşte-te şi pleacă. In mod reglementar căpitanul se Îmbrăcă şi plecă, după ce ’şl luă acuarelele.
VI
—	Blanc-Piton, pe parola mea de onoare am clştigat prinsoarea ! am pus mal mult de cit un picior ln patul el !
—	Bravo ! Atunci al încornorat pe acest biet Ernesti
— ţi!iac- Piton! zise Bergace roşu de mînie, tu eşti prietenul mefl dar dacă îndrăzneşti să zid ceva de cinstea acestei femei, te u id !
Adevărul e că Bergace se amoreză nebun de d-na Ernesti, după ceea-ce văzuse şi după doul ani cind bărbatul el muri o luă de soţie,	.	: . ‘
Ariu. Silvestre
PROCESUL DUELULUI
ŞEDINŢA A TREIA
Sîmbătă 14 Februarie, 1898.
Această şedinţă este rezervată pentru pledoariile părţel civile.
Sala de şedinţă este plină dc lume lucă de la orele 11 şi jumătate.
D na Maria Lahovari e asistată de d-nil avocaţi Danielopnl, Grădişteanu, C. Naeu şi Missir.
Publicul din sală aşteaptă cu uerăbdare deschiderea şedinţei.
— Azi o să petrecem, şedinţa va fi hazlie, fiind că pledează d. Danielopol, spun a-matoriT de şedinţe vesele.
Tribunalul intră în şedinţă la orele 12.45. Se dă cuvlntul părţel civile.
Pledoaria d-Iuî Danielopol
Cu un aer plictisit şi calm, d. Dauielo-pol Işl Începe pledoaria, expunînd duelul şi arăttnd persoanele cari afl luat parte. D sa citeşte apoi articolul din codul penal care pedepseşte pe acel cari comit acest delict şi argumentează că legiuitorul a prevăzut pedeapsa In condica penală pentru acest soifl de delicuenţl, cu toate că duelul s’ar fi petrecut după toate regulile codului de duel, cari, spune d-sa, sunt prejudecăţi sociale.
La noi, prejudecăţile acestea nu exist, spune avocatul părţel civile, noi suntem un popor eminamente democrat şi n’am trecut prin feudalism, de unde este luat duelul. Duelul a existat la vechil seuiorl francezi. In rfgimul feudal, duelul exista ca probă de couviugere, cum există astă-zl jurămln-tul decisorifi. D. Danielopol face istoricul duelului, spune cum Ludovic al XIII era in contra duelului şi cum pedepsea, pe cel cari se băteafl ln duel, cu moartea.
La noi, duelul este o boală de care tre-bue să vindecăm societatea, spune d. Danielopol. Am împrumutat noi duelul de la boeril noştri cel vechi cu işlie ? Ferească D-/efl; aceia băteafl cu ciubucul. Noi l’arn luat diu Franţa, unde am fost cu toţii pentru studii şi de unde ne am Întors cu acest obiceifi.
D. Danielopol mal citeşte argumentele acelor cari sunt In contra acestei ins-tituţiunl pentru a arăta duelul ca o moştenire barbară.
In aşa condiţiunl, tribunalul trebue să pedepsească fără ezitare. Clud legea spune că delictul comis trebue pedepsit, atunci ln cazul de faţă trebue să daţi maximul pedepsei, căci acestui duel a urmat moartea. (Rtsete în auditor).
Lulud apoi îu cercetare cauzele cari afl dat naştere duelului şi fazele prin cari afl trecut parlamentările afacerel, avocatul părţel civile spune că martorii Iul Lahovari nu puteai! să primească declaraţia de conciliere a martorilor lut Filipescu, căci nu puteai! să se dezică lo critica politică pe care a făcut-o Lahovari. D. Danielopol spune că Însuşi d. Filipescu e de aceeaşi părere şi ca să dovedească aceasta citeşte un pasagiu din Epoca In afacerea duelului Fleva-Ferechide. D. Filipescu: Citeşte tot.
D. Danielopol: Voifl citi cit Îmi place inie. D. Filipescu: L’al trunchiat îu mod intenţionat ca să induc] ln eroare.
Treclnd ln altă ordine de idei, d. Danielopol spune că Lahovari era mult mal slab ln scrimă, era stingacifl, dezavantagifl pentru dinsul,—crede avocatul părţii civile,—-Lahovari avea un picior mal scurt şi el a fost dus să se bată lutr’un loc Închis.
D. Danielopol face apoi o incrimiuaţiune din faptul că lupta a avut loc în sala de scrima, vroind să deducă că cu iutenţie a fost atras Lahovari acolo ca să fie suprimat. (Dezaprobări in auditor).
Dar, o să ziceţi că şi Lahovari a cerut acea sală ? adaogă decanul; dar el mergea ca un miel la tăere! (Rlsete).
D. Danielopol exibă apoi planul sălel de luptă şi arata tribunalului poziţia sălel şi locul luptătorilor. D. Filipescu avea o soba îu spate; iar Lahovari avea Intr’o parte, îu fund, paralele.
Venind apoi la lovitură, avocatul părţel civile spune că după ce Lahovari a căzut, d. Filipescu a plecat fără să-I dea mina. Sunt numai martori de al apărării cari spun că d-sa a exprimat regrete şi că era dezolat, dar alt cine-va n’a mal spus’o.
D. Preşedinte: Nici n’aţl căutat dv. să dovediţi lucrul acesta.
Apoi d. Danielopol ia in mină declaraţia feciorului Roudel asupra ultimelor cuvinte ale Iul Lahovari, pe care o ia de bună, spu-nlod că declaraţiile celor-Talţl martori, d. colonel Georgescu şi cel-l’alţl doctori, nu le ţine in seamă.
Acelaşi grad de culpabilitate îl pune d. Danielopol şi în sarcina martorilor d-lul Filipescu şi a martorilor Iul Lahovari.
Pe măsură ce vorbeşte, d. Danielopol se ascute şi repede ajunge să-ş! ia tonul şi ges-•t culaţia l caraghioasă, care In repeţite rîn-durl provoacă hohote de ris lu audienţă şi pentru care d. preşedinte Îl Întrerupe în mal multe rtndurl.
De la martorii duelului, d. Danielopol începe să acuze şi pe martorii diu proces, pe d-nil colonel Georgescu şi A. PopovicI, cari ln ascuns ar fi dat sala pentru luptă.
Aceste enormităţi produc ilaritate ln întreaga sală.
D-nia sa sfîrşeşte cu nota patetico-cara-ghioasâ. Arată pe d-na Maria Lahovari ca singura diu familia Lahovari care a iubit pe fratele sâfl mort şi care nu a putut să-I părăsească sufletul.
D-na Maria Lahovari cu toate astea, adaugă d. Danielopol, n’a fost pusă pe testamentul lui G. Lahovari. Aci decanul acuză pe Al. Em. Lahovari că el care a moştenit, a lăsat la mina justiţiei moartea fratelui săli, iar d-na Mana Lahovari, fără să moştenească nici un ban, cu sufletul se pune pentru tratele el.
La orele 2 şi un sfert, etnd d. Danielopol termină, şedinţa se suspendă.
Şedinţa se redeschide la orele 2.45.
In sală este o aglomeraţie colosa'ă. Publicul a năvălit prin toate părţile şi absolut nici un loc nu a rămas liber. In incinta dintre locul rezervat tribunalului şi bara avocaţilor iafl loc magistraţii diu cele l’alte secţii ale tribunalelor şi Curţilor. Pe estrada rezervată tribunalului, îu jurul primului procuror şi a grefierului sunt grămădiţi, lnghiemuiţl, un mare număr de avocaţi, magistraţi şi alte persoane.
. *
. * *
La intrarea ln şedinţă, d. Preşedinte spune că tribunalul dehbeiTnd a hotărit să nu mal dea replica, de aceea roagă pe d-nil avocaţi din partea civila să vorbească acum.
D. P. Grădişteanu spune tribunalului că nu poate vorbi acum, mal cu seamă că ln acest caz va repela pe d. Daniileanu care a atins toate punctele procesului.
Pe de altă parte d-sa cere să vorbească în replică, ca să răspundă apărărel care, presupune d-sa, va ridica cestiunea dreptului ce partea civilă are de a sta tu instanţă.
D. Cornea : Clnd dezbaterile unul proces sunt doohise ele nu se isprăvesc de cit atunci clnd ţoale dezbaterile încetează. Nu se poate determina timpul ctt vor dura dezbaterile ; dacă trebuinţa va cere, pentru ca lumina să sc fa' â, ele pot dura « lt de Piuit.
Partea civilă spune că presupune că noi vom discuta dreptul d lor de a asista lu instanţă. Nu trebuia să presupună, ci trebuie să fie siguri de acea ta. Şi trebuia ca d. Danielopol-titanul, in loc să facă un discurs care a produs impresia—nu voifl să calific, pe care aţi văzut’o Iu auditor, ar fi trebuit să dovedească dreptul domniel-lor, dreptul părţii civile de a sta ln instanţă. Dacă intr’o afacere de ouoare se poate amesteca şi interesul bănesc, dacă mal cu seamă şi martorilor li se poate cere despăgubiri civile, după cum a făcut d. Danielopol, de sigur voifl pleda acest lucru, precum si nepedepsibilitatea martorilor.
D. Grădişteanu spune că aceste lucruri se pot ridica pe cale de excepţie.
D. Cornea răspunde că nu pe cale de excepţie va ridica aceste argumente, ci ca argumente de drept, tot ca inculpat.
Tribunalul Încuviinţează cererea replicel şi dă cuvlntul d-lul prim-procuror In susţinerea acuzărel.
Heeliizitorul
D. Prim-procuror Începe priu a spune că în nimic nu va atinge onorabilitatea persoanelor cari sunt amestecate ln afacere.
Suntem în i»ţa unul delict şi datoria noastră este să discutam gradul de culpabilitate al delicueuţilor şi pedeapsa ce li se cuviue. O chestiune mal delicată de discutat este complicitatea martorilor şi este chiar de stabilit o dejsebire Intre felul martorilor şi culpabilitatea lor.
Iu primul rlnd autorii delictului sunt două persoane distinse, de o perfectă ordine, bine cunoscute, ziarişti distinşi şi oameni de guvernămlnt.
Duelul lu sine atinge ordiuea publică, buna administraţie a justiţiei, căci el li sub-stitue rolul.
Venind asupra cazului în dezbatere, primul procuror vrea să dovedească că articolul provocator nu conţine injurii attt de grave ca să dea loc la un duel. D sa spune că acel articol nu conţine de cit o critică la atitudinea şi schimbarea ln politica ziarului Epoca, fără sa atingă onoarea şi atitudinea politică a d Iul Filipescu.
D. Prim-orocuror nu inculpă pe d. Filipescu pentru faptul că s’a bătut cu Laho-vâri, pe care îl ştia mal slab da cit dineul, d-sa face o vină d-lul Filipes-u din faptul de a se fi bătut Intr’o sala ln< bisa. Aceasta însă ca şi toată responsabilitatea afacerel uu cade pe d. Filipescu, ci mal mult asupra martorilor din duel.
Situaţiuuea d-lul Filipescu este cu mult mal clară ca a martorilor.
Venind la martori, d. prim-procuror voe-şte să arate şi să dovedească că a existat duşmănie între d-nil V. Ionescu şi Lahovari şi impută d-lul de V. Ionescu de a fi priu it să fie martor al d-lul Filipescu. Spune apoi că d. V. Ionescu n’a căutat pacea şi că a căutat să facă un text de concidare pe care martorii adveişi nuputeaflsa’l primească cu nici un ţreţ.
Venind la martorii lui Lahovari, II acuză cu asprime pentru faptul că afl făcut opinie separată în procesul-verbal de luptă şi că afl scos pe teren pe clientul lor, decla-rînd că condiţiunile afl fost impuse.
Inculpă de asemenea pe toţi martorii pentru faptul de a fi schimbat sala de gimnastică cu sala de scrimă, numai după a-visul medicului.
Clnd o dată sala de luptă era specificată în procesul-verbal, nu puteaţi cu nici un preţ să o schimbaţi.
«Aţi dus pe combatanţi să se lupte Iu-tr’o sală de 12 metri, ceea ce era un pericol penfru amîndoul. Aţi depăşit legile şi obiceiurile duelurilor.
Situaţia d-lul Filipescu este clară, spune reprezintantu! ministerului public. D-sa a contravenit legel, a mărturisit o singur, şi art. 259 e categoric. Tribunalul va aprecia numai gradul de pedeapsă ce trebue să i se dea după circumstanţele afacerel petrecute şi desfăşurate Înaintea tribunalului.
Ia ce priveşte pe martori, deşi nu e un articol special in codul nostru, totuşi el sunt consideraţi ca complici, căci fără dlnşil delictul nu se poate comite. El procură armele şi aleg terenul.
D. prim-procuror lşl rezervă dreptul de a discuta această cestiuue din punct de vedere al dreptului, în replică.
Şedinţa se suspendă la orele 4.
O declaraţie a d-lui Filipescu
La orele 4.30 şedinţa se redeschide şid. Preşedinte da cuvlntul apărărel.
Cel d’intil ia cuvlntul d. Filipescu.
Tin să îelevez, începe d. Filipescu, un incident petrecut in timpul suspeudârel şedinţei.
S’a adus de la societatea de arme registrul In care erafl trecuţi membrii societaţel cari trag la sala de arme. Aflu că acel registru este distrus In parte. Suut de ase-
www.dacoromanica.ro
menea informat că această distrugere s’a săvlrşit de un membru influent al guvernului, un funcţionar superior. D. maior Mir-ces-u şi intendentul societăţel îl cunosc.
Eo denunţ pe aceşti domni tribuualulul ca sa ÎI întrebaţi.
Se ştie oă din acele registre s’a constatat că n’am călcat în sala de arme de cit de 4 ori.
Nu voesc să ’ml fac o apărare şi nici nu vorb-sc pentru a mă ocupa de partea civilă.
Cea mal mare parte din membrii familiei Lahovari s’ai! dezistat din partea civilă; o mamă îndoliată a lăsat ca justiţia să se facă de d-voastrâ şi n’a voit să mal atingă memoria celui care nu mal este. Acum, dacă un membru răzleţ al familiei, vine ca să se constitue parte civilă, Intr’o afacere pentru care eil şi Lahovari a trebuit să eşini pe teren de unde dacă unul ar fi fost răuit ne-»m fi întins mina şirămlneam tot în bune relaţiunl, iar dacă nenorocirea făcea ca unul să cadă, era convenţia de onoare ca să nu ne urmărim şi să calomniăm prin pana scribilor «lin gazete şi prin limba unor... avocaţi.. (Aplause).
D. Petre Grădişteanu cere ca avocaţii să fie respectaţi.
D. Filipescu: Nu ani voit să ating întru nimic pe d. Grădişteanu. D-sa ştie de altfel pentru ce nu pot avea nimic în contra <l-sale şi nu pat să o spun.
Venind la rechizitoriul d-lul prim-procu-ror d. Filipescu spune că afirmaţiunile d-luî Caracaş cum că regulele duelului ai! fost călcate, nu sunt fundate.
Am lăsat judecarea afacerii în mina martorilor Iul Lahovari, doi prieteni al lui, de onoarea cărora nu se poate îndoi nimeni.
Relativ la călcarea Codului penal d. Filipescu o recunoaşte. Dar prescripţiuuile codului penal în această materie sunt căzute în desuetudine. Ştifl că magistraţi s’aă bătut; miniştrii chiar aO trecut peste aceste preseripţiun! ale codului penal. Ceva mal mult autorităţile ştiatt de duelul acesta, ştiai! locul unde ne batem, cauzele pentru cari ne batem, şi aşteptai! rezultatul:
Sau moartea adversarului lor politic, sau mijlocul de a l aduce înaintea justiţiei.
Ceea-ce mal regret încă onor. tribunal, este faptul că s’a găsit un magistrat, d. jude-instructor care, In ordonanţă a spus că am fust neleal în luptă. Sunt om care pînă acum n’am dat nici o dată dovezi de ne-lealitate. (Aplauze).
Acest lucru nu se întîmplă în alte ţări. Regret că la noi nu există sentimentul naţional atît de dezvoltat cum este la francezi şi să se spună şi la noi că. pînă la proba contrarie, orl-ce romîn nu poate fi neleal.
Terminîud, d. Filipescu spune tribunalului că a te aptă cu încredere hotărîrea sa, de care e sigur că va fi dreaptă, pe cît de nedreaptăa tost urmărirea.
«Nu mă voiă plînge de ilegalitate îu urmărire ci mai bine zis de inegalitatea căci dovadă , de il-galitate îu aplicarea legilor s’a dat cu urmărirea mea.
Pledoaria d-lui Disescu
După o introducere cu adevărat splendidă asupra sentimentelor de onoare, arătîud sistemul nenorocit de Ia noi de a urmări şi persecuta pe inamicii politici, distinsul avocat trece şi face uu studiti amănunţit asupra duelului din timpurile vechi. D. Di-ses- u arată, contrar afirmaţiunilor d-lul prim procuror, că duelul a existat la noi din timpurile cele mal vechi; d-sa citează Regulamentul organic şi condica lui Vasile Lupu.
In vechime duelul se făcea fără martori. Erafleestiuni de onoare cari nu puteai! aşteptaţi întîrziere nici nu răbdat! indiscreţie. Acum duelul este încuviinţat cu martori.
A afirmat d. prim-procuror că duelul este un obiceid. Se ştie că la uol sunt respectate usurile pămînteştî, cari sunt ca şi legile. De alt-tel prevederile codului penal relative la duel sunt căzute în desuetudine. Pentru ce să se mânuiască legea după plac ? Cînd e vorba de Filipescu să o aplici şi cînd e vorba de Ferechide să taci. Pentru ce două legi ? Distinsul avocat citează pasagil din Voinţa Naţională, apărîud duelul şi declarlad desuetudinea codului peual privitor la duel.
*
* *
La orele 6 fără un sfert şedinţa se suspendă.
Abia a părăsit preşedintele fotoliul pre-şidenţial şi întreaga sală a izbucnit în salve de aplauze pentru magistrala pledoarie a d-lul Disescu. Aplauzele aă ţinut mal multe minute şi toată azistenţa s’a precipitat spre distinsul avocat spre a-1 felicita.
Eraţi adevărate ovatiunl.
. ***
La redeschiderea şedinţei, d. Disescu, în-tr’o logică strînsă şi într’o argumentaţie sublimă pledează impunitatea, arătînd că moravurile ţării afl consfinţit aceasta şi exemplele sunt numeroase.
\ enind la articolul provocător, d. Disescu, il arată ca arhi-violent şi insultător. In a* ceasţă ordine de idei, distinsul avocat face istoricul trecutu ui politic al lui Lahovari şi arată retragerea lui din partidul conservator şi curtemile pe cari le făcea guvernului. D. Disescu citeşte toate atacurile presei independente în contra lui Lahovari,
pentru această schimbare. Epoca numai n’a spus nimic. După atacurile ^întregel p ese Lahovari sene In contra lui Filipesmi articolul Deux polttiques.	pescu ai
»•
insultătoare la adresa d-lul Filipesxu. D această cauză s aă trimis martori Martorii, este incontestabil, aă 'căutat să concilieze, dar împăcarea nu s’a putut f De asemenea d. Disescu explică nină^ evidenţă că declaraţia de conciliare a mar** tordor lui Lahovari nu putea fi	j
d-nil Sâulescu şi V. lonescu. P ă de
*
* *
La orele 7 d. a. preşedinte ridică şedinţa si amină continuarea dezbaterilor pentru I 16 curent.____________________________ 1
Moşia Copaciu
din judeţul Vlaşca, a defunctei Alexandrina Hiottu, se vinde cu orl-ce preţ va eşi la licita-ţiunea publică in ziua de 36 Februarie 1898 la Tribunalul de Vlaşca.
P<-ntru informaţiuul la d-nil SAMI & AR THUR, strada Carageorgevjcl No. 3.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de ia 14 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 1.40
Prezidează d. D. Giani, preşedinte.
Răspund la apelul nominal 98 d-nl de-putaţl.
Pe banca ministerială, d-nil Dim. Stur-dza, Ferechide, G. „Cantacuzino, Sp. Haret şi G. Palladi.
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, citeşte mesagiul prin care sesiunea Corpurilor Legiuitoare se prelungeşte pînă la 15 Martie.
D. C. Popovici cere ca Adunarea să ia vacanţă Luni.
Camera încuviinţează.
D. Gogu Ştefăneacu depune o petiţiune şi anunţă o interpelare, cerînd tot de o dată să i se pună din nod la ordinea zilei o altă interpelare amlnată deja.
D. J. Malla reclamă nişte dosare. Acelaş lucru îl face şi d. N. T. Pop.
D. Em. Prumbaru, avlnd în vedere vacanţa luata pentru Luni, stârneşte ca interpelarea sa privitoare la Casa Rurală, să fie pusă la ordinea zilei pentru Marţi.
D. D. Sturdza, prini-ministru, roagă Camera ca toate interpelările ce sunt Luni la ordinea zilei, să se atnîne pînă după votarea le gel instrucţiei.
D. Porumbaru se învoieşte, însă cu condiţiune ca interpelarea d-sale să fie pusă cea d’tntîifl care se va desvolta după votarea legeî.
D. Sturdza: Nu primesc condiţiunl (zgomot, protestări).
Voci: Atunci, pe Marţi! pe Marţi!
D. Dobrescu Prahova îşi retrage interpelarea relativă la iluminarea Ploeştiulul cu electricitate.
D. Georye-Leonida Aslan, avlnd la ordinea zilei o interpelare şi constattnd lipsa ministrului de domenii, către care era adresată interpelarea, protestează contra sistemului de a se zădărnici dreptul de in terpeîare.
La sosirea d-lul ministru al domeniilor,
D. G. Leonida-Aslan are cuvînlul spre a’şl dezvolta interpelarea privitoare la şcola de comerţ din Galaţi. D-sa constată că în-văţămîntul profesional trebuie să aibă un rol de căpetenie faţă cu concurenţa străină care ne ameninţă aşa de grav pe tărlmul economic. Terminîud, interpelatorul cere d-lul ministru să înfiinţeze de urgenţă clasa a IV-a la şcoala comercială din Galaţi, căci reforma aceasta este vifl simţită de toţi a ceia cari se interesează de progresul pa triel.
D. An. Stolojan, ministrul eomereiulul, răspunzîud d-lul Aslan, spune eă cererea interpelatorulul i-afl mal adresal’o şi cel-l’altl reprezintanţl al Galaţilor.
D. Sîoiojan promite că va face tot ce-I stă prin pntinţă, pentru a satisface cererile ce s’< ti formulat.
La orele 3 şi 30, Camera iucepe discuţia pe articole a legeî asupra învăţămîntulul secundar şi superior.
D. Dim. Sturdza, prim-ministru, spune, cu privire la art. îu discuţie, că Învinuirile aduse de diferiţi oratori cari 1-ati precedat nu-s fondate.
Vorbind despre şcoală în general, d. Dim. Sturdza constată inferioritatea şcoalel noastre faţă de cele streine şi făgăduieşte că guvernul săă se va ocupa serios de în-vâţâmîutul public.
Mal departe, oratorul vorbind despre silă' mutarea facultăţi-! de teologie de la Bucureşti la Iaşi, spune că propune ceva şi mal nimerit după părerea sa şi anume : creiarea unei noul facultăţi de teologie pe Ungă Universitatea din Iaşi.
D. C. Politimos, arătînd că este primul care a depus un amendament la art 58 în sensul conchiderel d-lul Sturdza, cere să se dea prioritate amendamentului săfl.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Tale lonescu, în contra incbiderel, spune că creiarea unei noul facultăţi de teologie i se pare ceva prisoselnic, de oare-ce cele două seminaril superioare nu produc absolvenţii trebuinciuşl pentru două facultăţi teologice. Unde mal pul faptul că asemenea lux—căci creiarea facultăţii de care e vorba, e un adevărat lux—costă nu mal puţin de cît 140 de mii de Iei pe fiece aa ?
Discuţia se Închide şi se procede la vo tarea de amendamente.
Amendamentul d-lul Popescu se votează prin sculare şi şedere şi se respinge.
Se pune la vot cu bile amendamentul d-lul G. A. Scorţescu şi rezultatul este:
Votanţi	108
Majoritate absolută 55 Bile albe pentru 40 Bile negre contra 68
Art. 53 se votează.
Se dă cetire Art. 54.
După mici discuţiunl, Art. 54, 55, 56 şi 57, trec fără modificări.
Se citeşte art. 58.
D. N. N. Săveanu propune uu amendament în sensul de a se oferi garanţii că ministrul nu va putea să-şi exercite arbi-trariul în potriva în studenţilor cazurile prevăzute de acest articol.
D. N. Fleva citeşte nn protest al studenţilor universitari în potriva dispoziţiunilor cari plivesc asociaţiile, etc. şi cari se lasă la discreţia putere! executive.
Cere ca Adunarea sâ forţeze şi de data aceasta pe guvern să renunţe la despotizmul ce respiră din acest articol.
D. Haret, ministrul instrucţiune!: N’am fost forţat, ci am cedat de bună voe.
D. N. Eleva: N’am zis că majoritatea v’a pus cuţitul la g!t. Dar de ce n’aţî pre-zintat legea aşa cum a modificat-o Camera ? Ma! departe, oratorul spune :
— Sâ fim severi cu profesorii, dar să fim generoşi cu tinerimea studioasă. (Aplauze prelungile).
Studentul, îu afară de Universitate este cetăţean şi supus legilor noastre organice (aplauze).
Iu chestiunea naţională pe care d. preşedinte al consiliului o condus o cu mare energie ordinară...
D. Sturdza, prim-ministru : Nu l aşa...Cer cuvîntul.
D. N. Fleva; In chestiunea naţională,
studenţimea formează azi ceea-ce sufletul este pentru un corp. El bine, este arbitrar şi despotic ca studenţii să fie opriţi prin măsuri ca acelea din proectul în discuţie de a servi o cauză atît de mare ca chestia naţională. (Aplause prelungite).
Dreptul de Întrunire şi asoeiatiune zice oratorul, este garantat de Constituţie. Dar noi ne plîngem de spiritul de asociaţie şi în acelaş timp vrem să ucidem în gemenele Iul acest spirit care abia se manifestează.
D. Fleva spune că are mîndria să fi luat parte la mişcarea studenţilor italieni în potriva strămutărel Capitalei Italiei de Ia Korna. Atunci i s’a propus preşedinţia a-soci a ţi el studenţeşti din Neapole. Sub o lege ca a d-lul Haret aşi fi fost poate trimis la închisoare. (Aplause furtunoase şi îndelung repetate).
Oratorul termină rugind Camera să înlăture toate aceste măsuri tiranice cu privire la tinerimea universitară.
D. Nacu susţine articolul, spunlnd că aci nu e vorba de cit despre disciplina care neapărat trebuie să domnească in şcoli.
D. Dim. A. Sturdza, prim-ministru, răs-punztnd d-lul Fleva, spune că în toate relaţiile sale cu studenţimea noastră, n’a făcut de cit să-I recomande moderaţia şi cuviinţa. D-sa declară că admite amendamentul ce a propus d. Săv-anu le acest articol şi prin care se dă destule garanţii studenţilor In contra abuzurilor de putere.
D. Dobrescu-Prahova, vorbeşte de asemenea contra articolului şi se asociază la amendamentul propus de tlnrrul deputat Săveanu.
Termintnd, oratorul cere să nu se lucâ-tuşeze avîntul generos al tinerime!, care tot-d’a-una a dus la rezultate mari, rezultate cari nu se puteai! obţine prin moderaţia diplomaţilor. (Aplauze).
D. Ciocazan sprijină amendamentul d-lul Săveanu.
Amendamentul d-lul Săveanu cu modificarea guvernului se primeşte; cele-l’alte amendam nte se resping.
Art. 58 se votează.
Şedinţa se ridica la orele 6, iar cea viitoare se anunţă pe Marţi.
SENATUL
Şedinţa de la 14 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub preşedinţa d-lul V. A. Urechiă.
Prezenţi 94 d-nl senatori.
Pe bmea ministerială dd. M. Ferechide şi general Berendeifi.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Ferechide citeşte Mesagiul regal prin care sesiunea Corpurilor Legiuitoare este prelungită piuă la 15 Martie inclusiv.
D. Mîrzescu face următoarea interpelare :
Considerînd că în Mesagiul Regal de deschiderea Corpurilor Legiuitoare, gu vemul, între altele, în aliniatul al 7-lea de la pag. 3 pune în gura Majestăţei Sale Regelui, următoarele cuvinte:
«Spre a înlesni elaborarea legilor precum «şi revizuirea codicelor actuale, Guvernul «Mei! va propune înfiinţarea unul consilii! «legislativ permanent...»,
Subsemnatul senator al col. II de laş am onoare de a interpela pe guvernul Majestăţei Sale ca să bine voiască a explica Reprezentaţiuneî Naţionale cauzele pentru care n’a propus nici pînă astăzi, cînd se termină sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare, înfiinţarea acestui consiliu permanent şi lăsînd ast-fel ca conflictul dintre Constitui iune şi legile de ordine publică şi de interes privat să devină o adevărată calamitate socială.
D. Costescu- Comăneanu interpelează pe d. ministru de luciărî publice cu privire la naufragiul vaporului «Meteor», cerînd a se numi o comisiuue de anchetă, în care să facă parte nu numai funcţionari de la serviciul maritim, ci şi ofiţeri de marină.
D. Valerian Ursianu protestează că d. prim ministru nu vine ca să-şi poată dezvolta interpelarea, prin acest sistem miniştri dovedesc că fug de îndatoririle lor.
D. Ferechide răspunde că legea învaţă-mtntulul reţine pe d. Sturdza la Cameră.
La ordinea zilei proiectul de lege prin care comuna Iaşi este autorizată a acorda casei «Continental Gesellschaft fur elek• trische Unternehmungen din Niiremberg» concesiunea iluminare) oraşului cu electricitate. pe termen de 40 ani.
D. Tsoni, raportor, dă citirea raportului şi proiectului de lege.
D. Sefendache face cîte-va obs-rvaţil că prin caetul de sarcini se angajează prea mult viitorul.
T. Tzoni, raportor, arată avantagiile ce aduce pentru laşi acest proiect.
Mal vorbesc d-nil Vergatti şi N. lonescu şi legea se pune la vot care se votează cu 59 bile din 64 votanţi.
D. Ionel Brătianu zice că d. Comăneanu l’a interpelat în privinţa naufragiului va porului «Meteor» fiind lipsă, roagă daeă d Comăneanu doreşte să-şi dezvolte interpe larea îndată, de oare-ce d-sa e gata a răs punde.
D. Comăneanu spune acelaşi lucru caş în interpelarea formulată.
D. Ionel Brătianu răspunde că s’a nu mit o anchetă din care fac parte şi ofiţe ril de marină.
Se pune la vot pensiunea viageră de 300 lei a d-lul Roze Stefânescu.
D. col. Budişteanu susţine legea.
D. Cavallioti se ridică contra acestui pro-ect, d-sa zice, că aici n’am venit pentru a ne căpătui unii pe alţii, cu drept cuvlnt o poziţia va avea dreptul a zice că suntem aici pentru căpătuială.
D. Costescu-Comăneanu susţine proiectul. Legea pusă la vot se adoptă cu 57 bile din 61 votanţi.
D. Ureche anunţă că Camera a luat ho-tărîrea ca şedinţa viitoare să fie Marţi.
Voci: Mercuri! MercurI!...
Se face un scandal colosal, unii cer Marţi alţii MercurI.
D. Preşedinte pune la vot, in mijlocul unul mare zgomot, dacă şedinţa viitoare va fi MercurI.
In mijlocul votăreî, un d. senator răstoarnă urna din greşeală. (Bravo! Strigăte generale).
Se procede din noii la vot şi rezultatul este :
Votanţi	58
B le albe pentru 37 Bile negre contra 21 Şedinţa viitoare va fi MercurI.
Şedinţa se ridică la orele 4 şi uu sfert.
ULTIME INFORMATIUNI
Scufundarea „Meteorului"
Cu toate măsurile luate, cu toate ajutoarele venite din Constantinopol, vaporul Meteor s’a scufundat cu desâvîrşire în Marea Neagră, ast fel că n’aii putut fi salvate nici maşinăriile, nici mărfurile de pe vapor.
Unul biet negustor ture i-ati pierit In valuri mărfuri în valoare de vre-o 20000 lei.
Negustorul, auzind aceasta, a rămas încremenit pe loc, căci tot capitalul săfl era băgat în aceste mărfuri, cu cari voia să deschidă o prăvălie In Bucureşti.
•**
Asupra scufundării vaporului, direcţiunea serviciului maritim ne comunică următoarele :
Vaporul Meteorul, isbindu se de stînd, primise o spărtură la provă şi apa umpluse numai compartimentul dinainte dar nu pătrunsese în compartimentul maşine-lor nici in acel d’inapoi; ast-fel că vasul era sub apă numai pe un sfert din lungimea lui, şi eraţi mari speranţe că va fi scăpat
Dar Vineri dimineaţa a început să sufle vîntul şi valurile puternice lovind mereu vaporul de stînd, wu mărit spărturile ; apa a intrat în cele l alte compartimente şi vaporul a continuat a se cufunda ; actualmente a dispărut, irobabil, cu totul sub apă.
D. maior Coandă debarcase pe Meteor 8cafandrierî cu toate unedele necesare de salvare, dar la orele 9 a. m. vasul nu mai eşia din apă de cît pe un sfert din Iun gime şi a trebuit să se dea comandă de a se părăsi.
S’a deschis o anchetă pentru stabilirea cauzelor şi circumstanţelor exacte în cari s’a produs sinistrul.
*
* 3
D. căpitan Georgescu, comandantul Principesei Maria, a mal comunicat următoa rele unul confrate al nostru despre acest sinistru :
Pasagerii şi ecliipagiul vaporului, după ce afl scăpat pe un vîrf de stînră. aii avut de îndurat suferinţe enorme. Stîncile erafl atît de primejdioase, în cît toată lumea era expusă îu fie-care moment să cadă în apă. Ninsoarea şi furtuna transformară stîncile într’un luciu de ghiaţă. In afară de aceasta, oamenii salvaţi nu puteai! fi trecuţi pe vîr-ful stîncel ca să lasă la mal, de oare-ce poziţiunea era foarte periculoasă şi rişcal la fie-care pas să cazi de la o înălţime de 10-12 metri în mare.
Pe vîrful stîncel erau îngrămădiţi uuul peste altul 10-50 de oameni şi se ţineau a-găţaţl unul de altul. Dacă unul ar fi căzut lot lanţul de oameni Tar fi tras în adinci-mile mării. N’auzeal de cît plînsetele şi vaetele salvaţilor. Plîngeaii de frig şi de spaimă. Marinarii din cauza întunereculul călcaţi pe trupurile oamenilor, cari stăteai! lungiţi cu mtinile încleştate şi ghemuiţi unul într’altul. N’avei! ce face alt-tel. Chiar victimele se obicinuis'-ră cu acest tratament şi nu mal ziceaţi nimic cînd călcâi cu picioarele pe obrazul lor.
Timp de aproape zece ore, salvaţii, aU sfat în această situaţie, tremurînd de frig şi îndurînd primejdia cea mal grozavă.
După aproape zece ore de suferinţă s’a început transportul pasagerilor la uu loc mal sigur.
Calea s’a descoperit, fiind înfunerec, cu ajutorul unor cîinl în următorul chip:
La o distanţa de vr’o 200 metri de locul dezastrului, se află un mic sat Kalici-kioi ; clinii de acolo mirosind a om aii început să latre şi peste puţin salvaţii s’aQ trezit cu un fel de primar al satului, care crezînd că sunt nişte hoţi, venise armat cu două puşti şi cu un felinar. Acesta a dat apoi toate desluşirile şi curînd apoi pasagerii aii fost transportaţi; dar cum satul n’are decît vr’o trei zeci de care, pasagerii au fost grămădiţi în cîte-va oase.
De aici apoi, după cîte-va ore aâ fost transportaţi la Constanţa.
* *
D. Căpitan Georgescu povesteşte apoi următoarea sceuă nostimă :
Un pasager era de o frică extraordinară. După ce l’am salvat pe prispa stîncel, s’a vlrlt într’o groapă de părea că e vîrlt sub un pat. D’acolo necontenit mă striga:
— Domnule căpitan, vin valuri, ce mă fac aici?
?ezl acolo, domnule, că eşti în sigu-. .
— Mă iafl valurile, domnule căpitan !
— Taci din gură şi lasă-mă în pace. -Iţi vine lesne d-tale, dar ett ştia e’am să mă înec !...
— Dacă n’al să taci, te asvirl în mare, auzi! Numai aşa Tam putut linişti; mal tîrzifi Insă, a făgăduit 2 lei unul marinar sâ 1 ri dice cu fringliiile într’alt loc; marinarul Ta ridicat. Ciad s’a văzat sus a început să-şl pretinză un al douilea palton pe care spunea că Ta avut şi i s’a furat.
Intr’adevăr, un focar care lucra numai într’o simplă flineluţâ, in timpul naufragiului, găsind paltonul, Ta îmbrăcat căci altfel ar fi îngheţat de frig.
Sus, pasagerul îşi observă paltonul şi zor nevoie sâ dezbrace pe bietul focar şi să-l lase în prada frigului.
Am intervenit şi am dat ordin ca focarul să nu-I dea paltonul.
- D-ta, d-!e, al un palton,—i-am zis,—de ce vrei ca altul să moară de frig ?
— Aşa, atunci nici efl nu mal daft marinarului doul lei, ci numai 50 de bani !..
Cu tot balamucul şi cu toată supărarea am Început să rîd de răzbunarea pasagerului, care mi se pare că era evreii.
Prefectura judeţului Mehedinţi a comunicat ministerului de interne, eri, un fapt de o extremă gravitate.
Iată amănuntele:
Acum cîte va zile, un jandarm ungur ce
mergea pe linia de frontieră la punctul Cîmpul Terovăţului. a tntilnit un copil de 14 ani, anum Petre Foimete, din VW-ciorova. şi l’a luat la bătae, sub pretext că l găsise pe linie.
Un ţăran, Mihai Preşnennu, care se găsea pe teritoriul romîn, văztnd că jandarmul ungur nu lasă din mîmi pe bietul copil, intervine, rugîndu-l eă nu-l mai bată.
Ungurul înfuriat de această intervenţie, fără a da vre un răspuns trage cu puşca în nenorocitul ţăran. Glonţul, perforindu i chimirul cu care era încins, s a înfipt in corp,
Afitndu-se despre această oribilă crimă, sub-prefectul 8’a transportat la foţ i locului, unde a găsit pe Preşneanu aproape fără viaţă.
Transportindu l la spitalul judeţean, victima jandarmului ungur a încetat din viaţă după cîte-va ore.
Rămăşiţele pămînteştî ale episcnpulu, Ghenadie atl sosit Joi în Constantinopoli unde mi rămas pînă la placarea unul vapor rorntn de acolo.
Medea, care va pleca Marţi 17 Februarie, la C uistautinopol, va aduce rămăşiţele pă* mtiiUştl ale episcopului Gh-nadie.
J I dimineaţa ele vor fi la Kitila şi in aceeaşi seară, la Rtmm'c.
Inmormîntarea va avea loc Vineri, conform programului stabilit.
Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru Luni seara.
Studenţii universitari, alarmaţi de dispoziţia autoritară ce conţine legea înviiţămîntulul secundar şi- superior cu privre la dreptul lor de aso iaţiune, sunt decişi a începe o campanie energică în potriva părţel din protdul guvernului care ti jigneşte.
In acest sens, asociaţia generală a studenţi or universitari, e convo ată azi la orele 2 după amiaei spre a lua măsurile necesare de a apăra drepturile lor.
E vorba chiar ca studenţii să se a-dresese d-lui Fteva spre a-l ruga să convoace o întrunire publică şi să sprijine cauza lor.
D. Fleva a luat eri cuvîntul în Cameră asupra dispoziţiei articolului 58 din legea d~ ui Haret şi după ce a protestat în contra în Muşerel studenţimei universitare, a spus d-lui Sturdza că nu e generos ca după ce a mişcat pe studenţi în timpul opoziţiei, în < hostia naţională, acum să ia mfisurl draconice în contra tineri'or cari vor forma genera ţiunea viitoare.
«Momim Ţolă»
O ştire foarte nostimă circula eri după amiazl la Senat:
Acum trei zile, un senator, mare proprietar în Moldova, invita pe un ovreit! să-I plătească o veche datorie. Orveiul, foarte umilit, cere proprietarului să’l amine cu vre-o două—trei zile.
—	Chiar eri ani dat,—zice ovreiul,— toţi banii pe cari îi aveam pentru Domnu Ţolă.
—	Cine-I domnu Ţolă?
—	E un om mare, care suferă pentru noi, ovreii, acsm la Paris.
—	Şi cine ţl-a cei ut banii pentru domnu Ţolă?
—	Un domn din Bucureşti, care lucrează la o mare bancă. II chiaraă Kohn.
Ovreiul a mal spus că acest Kohn a colectat de la toţi ovreii inculţi cîte 1—20 lei, şi a cutrierat în acest scop mal multe oraşe din Moldova.
Proprietarul, bănuind că acel Kohn, care face colecte pentru domnu Ţolă, nu poate fi de cît un escroc, a denunţat cazul autorităţilor.
Autorităţile caută acum pe individul cu pricina lui «domnu Ţolă».
Şi escrocii afli început ’sâ se folosească de numele lui Zola.
D. N. Fteva va anunţa in şedinţa de Marţi sau Mere,uri a Camerei o interpelare guvurnului asupra politicei sale generale.
In această interpelare, d. N. Feva va face procesul întreg al guvernului d-lul Sturdza şi va wăta prăpastia in care e dus partidul liberal cu aduala-i direcţie.
D. An. Stolojan a fost acuzat in Parlament şi în toată presa, că din cauza inartivităfet şi a lipsei sale de sirguitiţă n a făcut încă nimic pentru o demnă parii ipare a Rominiet la expoziţia internaţională din Paris.
Ministrul domeniilor a fost acuzat pe nedrept.
Acela care a pus şi pune toate piedicile la participarea Romîniei oficiate la sus zisa expoziţie este d. DimUrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, care în toate consiliile de miniş-!ri ce au discutat această chestie, s’a arătat ostil p irticipărei noastre la a-ceaslă opoziţie.
Se vinde pentru pşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădurenl 8 50 fald, pă-miut arabil, fmeţ iri şi aearete ia buaă ătaro la 30 km. de fţtra B*c»Q.
2)	Moşia Cleja Băeăcumi, 520 fălci, pfimint de arătură, fineţe, iarmşe, păduri şi acaret» lo zidărie, aceactă raoeie traversată de apa Sire-tu'ul se află la 5 minute da gira Faraoni.
3)	Moara din comuna Lelea lingă Bacău. situata pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate In judeţul Bacgtk.
Pentru informaţiunT a se adresa Îs doamna «aria Tb. Hanntz la Galaţi STR. CUZA-VODĂ, No. 20.
www.dacoromanica.ro
templa agitaţiunile vieţel la lumina rece a abstracţiunilor, nu era de loc simpa-, tică lui Edel.
El exprima idei absolute pe un ton de siguranţă dezagreabilă, care se părea un fel de zgomot ciudat intr’un concert de voci dulci.
Tensiunea veclnică a spiritului săd, obiclnuinţa ce avea de a lua — pentru a judeca cele mal mici chestiuni — atitudinea unul om ale cărui braţe musculoase trpbue să ridice greutăţi enorme, îl făceaţi ridicol In orbit tinerei fete.
Bigurn ştia foarte bine ce impresiune defavorabilă făcea şi că amorul său era absurd; dar o ştia în felul oamenilor cari speră din toate puterile lor că convingerea lor îl înşeală, adică aceia cari cred în şansa miracolului.
Fără îndoială, nu se mal văd minuni, dar s’ar putea să se mal producă...
Cine ştie? Poate raţiunea, instinctul, simţurile aă judecat râd; poate că e vorba numai de curajul de a te lăsa a fi condus de scînteia de speranţă care luceşte in beţia pasinnel.
Cînd absoluta siguranţă a zdrobit slaba speranţă de care ţm^a fericirea noastră, atunci numai izbucneşte strigătul disperârel; într’un caz îndoielnic, nimeni nu desesperă.
Nenorocitul Irithjof nu înţelegea nici de cum de ce această princesă juca In viaţa eroului un rol atlt de copleşitor !
Se aşeză aproape de fereastră, în dreptul soarelui şi plinse.
Din această zi. Niels se simţi fericit, cînd era lîngă Edel. Ea nu mal era o femeie ca multe altele, dar o fire deosebită, zeificată prin o frumuseţe ascunsă. II bătea inima cînd o contempla; în a-dîncul sufletului săd, el se vedea îngenunchind în faţa el pentru a se Urî la picioarele sale.
Cite o dată nevoia Iul de a o adora era aşa de violentă, In cit căuta să-şi dea singur o dovadă văzută de robia sa.
Atunci profita de o clipă favorabilă pentru a se furişa în camera lui Edel, şi săruta cu pasiune perna el, pantofii el, sad ori ce relicvă ce eşea in calea fanatismului săd.
Faptul că vesta sa de Duminecă deveni la această epocă haina de toate zilele, fu pentru el o mare fericire: picăturile de esenţă de trandafiri î-I lăsaseră parfumul In stofă ; prin acest ta-lisman, el putea să revadă pe Edel cum o văzuse, întinsă pe o canapea şi în-veşmîntată într’un costum uşor.
Această imagine el o introducea în mod constant în interminabila istorie ce povestea Iul Frilhjof: se pierdea e-In adincimile unei păduri virgine, prin-ce.-a cu picioare goale îl chema din în-nălţimea hamacului său de liane; căuta el Sntr’o grotă adăpost contra uraganul lui, ea îl mîngiia cu privirea şi-l ura bună-venire; zdrobia el cu o viguroasă lovitură de sabie uşa cabinei unul pirat, ea încă se afla şi aci, culcată pe o bancă...
punse el cu o voce a căreia sonoritate 11 surprinse chiar pe el însuşi.
Şi dădu flaconul fără a ridica ochii asupra el.
Edel observă cît e de emoţionat.
II privi cu un aer de uimire, se roşi repede, se ridică pe un braţ, îşi ascunse picioarele sub jupă şi pe jumătate supărată, pe jumătate zăpăcită, îl zise:
— Dute! dute!
Cu toate astea, făcu să cadă pe el cite-va picături de esenţă de trandafiri.
Niels eşi.
După ce uşa se închise în urma Iul, Edel îşi întinse picioarele şi le privi cu curiozitate.
Niels străbătu mal multe odăi în fugă şi se închise în camera sa.
Era turburat, genunchii îl amorţiseră, corpul îi tremura.
Se asvirli pe o canapea şi închise ochii, în prada unei n< grăite agitaţiuni; respiră Intr’un mod chinuitor, ca şi cum ar fi încercat o frică îngrozitoare, şi lumina zilei într’atîta, că trebuie să ţie ochii închişi.
Puţin cîte puţin aceasta se schimbă : i se păru că simte o respiraţie uşoară, care îl lua din putere. Avea sensaţia, pe care o avem cîte o dată in vis: o voce te cliiamă, şi al vrea să te supui acestei voci, dar nu poţi face nici o mişcare, suferi grozav de dorinţa de a alerga, şi te simţi reţinut, legat. Gemea ca un om bolnav, nici o dată nu se simţise atit de nenorocit, singur şi părăsit.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA
Zi cu zi, d. Bigurn se înamora mal mult de d şoara Edel.
Cu toate astea, In zadar II dete numele de Laura, de Beatricea, de Vitto-ria Colonna ; In zadar căuta să spiritualizeze amorul săd.
Ceea ce iubia el, nu eraîî calităţile inimel şi ale spiritului ; era frumuseţea d-şoarel Edel, eleganţa el apucăturile el de fernee de societate şi altele de soiul acesta. Era o iubire care trebuia să-l facă să mediteze cu spaimă şi confuzie asupra slăbiciunel omului.
‘ Dar ce importă în prezent veritâţile eterne de cari se ocupa, ce însemnătate avea acum armura sa de convin'ţii?
Ea nu se ocupa cîtuşl de puţin de verităţile eterne: la ce foloseaţi atunci vederile genia'e?
Era imposibil deci s’o cucerească cu ajutorul cugetărilor sale înalte: tot ce poseda el era fără valoare.
Sufletul săă putea să strălucească de o sută de ori mal vifl ca lumina soarelui ; el strălucea de-geaba, fiind ascuns sub mantaua lui Diogene... Frumusrţe, aparenţă, sunt gata să vă vind pe treizeci de arginţi tot ce posed în mine! Daţi ml corpul lui Alcibiade, şicul unul Don-Juan şi rangul unul Gentilom de Cameră !
El n’avea nimic din toate astea.
Natura sa de filozof obicinuit a con-
KIEL8 LYDNU
—	Sunt florile, zise el, apropiindu-se cu bu hetul.
Ea ’l lua, compară repede nuanţele florilor cu acelea a'e costumului săd şi lăsa fă cază buchetul jos, murmurind c’un aer plieti-it:
—	Cu neputinţă.
Cu o miş-are » mtinel, făcu semn lui Niels «ă n’adune fl irile.
—	Da-mi-o. zise dînsa, aratind o sticluţă care era aşezată pe o batistă lingă picioarele sale.
N'els se roşise foarte mult.
Cind se rpiecâ spre aceste picioare atit de albe, de un contur atlt de delicat, p« aceste pi ioare lungi şi subţiri cari pâread a avea inteligenţa unei mlinl, se simţi aproape năimit.
Unul din picioare mişelndu-se, el era aproape să cadă.
—- De unde al cules aceste bluete ? Intr*bă Edel.
Din apropiere de minăstire — răs
Dr. ROTIff
iVo. 3 Calea Bahovel Vo. 3
lingă Biserica d-na Bâlaşa
orele de consultaţie 4-B d. a
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, îfo. 4 ţi O
Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit şi mai bun, deservă băl cu preţurile următoare:
Classa I
O bae de putină cu duşe, lei 2.— Abonament de 10 băl. . « 15 -O bae de abur, complect, « 2.50 Abonament de 10 băl. . « 20.— Classa II
O bae de putina........« 1-50
Abonament de 10 băl . . ■ « 12.50
SOCIETATE de ELECTRICITATE pe ACŢIUNI
Servicii) de Bidoane fi Lăzi
la domiciliâ
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main SUCURSALA RUCURESTI
28,	8trada Frnmoasi», 28.
Alte SHPMianfe lat ItEUTHEX, OVMSBUHG, GOT Ut, HlUtl Ut ii, HA11ESKVHE, fl UXMCU, St. /OMiW şi
VABSO VIA.
* ' DIYAMRI
MOTOARE
'ţ CONTINUU ŞI ALTERNATIF
Instalaţit de Lumină Electrică
Instalaţiunî Electrice pentru Iluminatul Oraşelor
de orl-ce mărime.
FABRICI DE VAR ALB
ÎN
JUDEŢUL MUSCEL
VAR ALB fiRAS CAUTiVe VAR STINS VAR HIDRAULIC CIMENT şi IPSOS
Galeşei, 12
Adresa
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoar» de acea stă artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
COMENZILE SE PBIMESC:
In Bucureşti, la: B tur oul nostru, Calea Grtviţcl, „ n-l Bernard «J* Co., Crtviţel, G3, „	„ Iostf Buneseu, „
şi la B-nul Iostf Ionescu, Hacdr.
SOBE AMERICANE VERITABILE
* „SIRIUS
Staţiune Centrală
de lumină şi energie electrică p. oraşe şi regiuni industriale.
TRANSMISIUNI
de forţă electrică p. utilisarea forţei apelor pe distanţe mari
Patent Reguiător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperata după dorinţa, care se obţine prin < Patent-Regulator >, care le deosibeşte de cei le-lalte produse similare. §3$ încălzitul se face prin ori I~ ce fel de cărbuni de piatră.
Macine de Bucate
[	Americane
cele mal practice şi cele mal economice.
L Mare ASORTIMENT de 9 Lămpi de petrolefi.
DEPOZIT GENERAL:
Cea mal bună calitate existentă
de
BUCUREŞTÎ
No. 9, Strada Berzei, No. 9
TEUBBAF, 6U, APÂ
ÎNCĂLZITUL central
LUMINA ELECTRICA TELEFOME PARATONERE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR TU BURÎ
de BAS ALT, FLOIH, FOXTÂ ţl FIER
C Ij o set e
DE USINA DE GAZ
vi se furniseazft la domiciliu. !u saci tona de 1000 kgr. grentatea garantată
pentru
producerea şi distribuirea forţei motrice în orl-ce fabrici,
dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sad personal casei
1. GOLRSTEAX
9, STRADA DECEBaL, 9 BFCL'BEBTI—1Telefon Mo. 66.
Tot aeolo se află in deposit: « ocs mărunt pentru sobe P&rigine şi Belgiano, lei 64 tona. ()'><■* de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc.	.
Expediţtuni en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate._
.«I b m h mate şi poleite sub garanţie pentru J| 1 |L decorarea de locuinţe de mirese, HoteI i |n| 1 8	^ turi, Vile şi Case de ţară in cea mal
m | 8b Hi bună calitate din material bun şi uscat
EFECTUEAZĂ CU PREŢURÎ EFTINE
HflTZ HERLINBEB
VIENA, V IlHitdslhurmstrasse, 49.
Preţuri curente franco contra 40 bani, numindu-se acest ziar
de toate felurite pont ă legout)
HAKK I.EPOS1T de ţoale articolele
’ atinyatoare de «consta branşa
BÎUR0U deCONSTR U - ŢIE- EXPORT
I	niPLONt OR OSOAKK
la F.xposlţta din Bncnreţtl Iu 1894
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21
NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ FRANCEZĂ DE VATA DE TURBA
contra răcetel şt durerilor reumatismale
|	““1 I Bepositnl General
\ Pentru BUCUREŞTI $i toată ŢARA
l \ 2 r ă ’ll	La MAGASINUL
Recunoscute de toate somitdtile medicale
Turbei	,r\" ta#"' s
Notiţe asupra
CB ESTE TURBA ! Turba se constifue din o i tşS de plante transformate într’un corp nod ţinînd . ij-locul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar.
De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absurbare şi de antisep-sie Intr’o comunicaţie făcută In şedinţa de Ia lo Martie 1887 la Societatea de Chirurgie In Paris, e-mioentul doctor Iust-Lucae Championtere, vorbind de Vată de Tuiba, principiul sad absorbante mult mal considerabil de cît acela a celor-l’alte plante textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi.	...	.	•
Astă zi graţie Încercărilor chirurgilor francezi şi msi Vata de Turbă este întrebuinţată în toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Razboid ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii ad mers Înaintea chirurgilor In întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi a învelit piciorul tntr’o bucată de Turbă s’a putut constata în mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale.
Ţesătura higienică franceză cu fibre de Turba care duna multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţinne, ast-fd că îmbrăcat cu această Îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult Încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei ni-mieeşte toate poliţei aţiuuile miiTobice formate din cauza transpiraţiunl. Ţesătura higienică franceză a D-ruluI Răsurei poate fi con siderat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce
jfo. 93, Cale» Victoriei, îfo. 93
VICTOR KRAUS
Furnizorul Curţei Regale
Pantalon Hyţienlcl
M AiA<ă p* RARRAŢI
4T
HWAuib %
Iaşi, Fraţii Pollinger » S. Kahane’s S-sor
rjl-vv», S. L azăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie)
Focşani, Iacob K. Hanagic Buzău
cAn asAHtoi tini rBAXcFz.i

Crntnrâ Hyglralo*
n . .	,	XM IUI ţţ ■	—	---
r raţii Stoicescu	gasinul Vniveraelle
Ploeşti, Constantineseu & Constanţa, L. & I. Lasca-Bucărescu La Curcubeu	rities
Botoşani, Abr. Mohnblatt Tnlcea, Grtlnberg, La Luna
Nu sunt veritabile de cît acelea cumpărate din depositele sus numite şi va rog a exigea iscălitură mea la toate articolele. Dr. RĂSUREI*
Pantaloni dejQanic
Ciorapi H vfjlenicl
VRT4 do DAMĂ MaillotA de Copt 1
Depositele locale CATALOGUL ILCaiTrtAT şi
ONOR. PUBLIC dio provincie este rugat a cere la
Precinl Cnrent pentru a ** plAti neţi scump,
Boli ar trebui să poarte această Îmbrăcăminte,


Rururesll,—Ti|