SERIA P.—ANUL IY, No. 684.
NUMÂRUJ^IO BANI
ABOIAHliimE *bm>9 ta 1 |f II «le fle-sirei lui |î ssşUtosc IoM’hi» tmalato
I» EtwMMfU la Casa Administraţia!
:« fudef* ţi *treindlak prin mandate pocale Un an In ţară 30 lei; tn streinâtate W lei
Sss ’unl . . . U >	*	*	*
el Inul ... 8 *	»	»	18
Un număr tn streinătate 80 8*nl
manuscrisele^ se inapoiazA ţmPACTlA
|_ STRADA CtMWŢM — II. I____
Edlţlaalreia
SÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIE 1898.
CA
TELETOU
numarul^io bani
UIUICIUBILE
la Bucureşti şi judeţe se prttHMc nunul Ic Administraţie
in streinătate, dinei la admiaitleaiit şl la toate oficiile de publicitate AauntiarI la pag. IV .... . d'3® linia
»	> * m j .... 1- lat *•
*	» » II . a . , . 8.- * »
Inserţiile n reclama'* 3 iei rtndal
ii ’isnir % *ok11 ii £ * * *
administraţia
ăa. I. - SRADA CLEMENŢII - Re. »
Eşecul guvernului la Camera
prin progrnutul de la Iaşi partidul naţlonal-Iiberal a tăgăduit «mărirea amortizării anuale a datoriei publice».
Ajuns la putere, nu numai că partidul liberal n’a mărit amortizarea, dar tncă a redun-o prin desfiinţarea easei de amortizare.
Acum voeşte 8*0 mal micşoreze fncă, prelungind prin conversiune termenele etnd se sting datoriile Statului.
ŞARLATAN IftJEMASCATĂ
Acum doul ani, onestul ministru Gogu Cantacuzino venea cu un proiect de lege prin care ridica taxa alcoolului de la 5 la 8 bani de grad.
Pentru orl-ce om, urcarea unei taxe este o agravare a unul impozit ; pentru Gogu şi colectivişti înseamnă degravare.
Gogu a avut curajul să susţină, că ureînd taxa asupra alcoolului, fiscul face un sacrificiu şi renunţă la cîte va milioane.
Timp de doul ani, cinstitul Gogu, de cîte ori a avut ocazie, şTa ’ refăcut discursul din 1895, numărînd printre de-gravările pe cari partidul liberal le-a făcut venind la putere : 1) desfiinţarea taxei asupra clerului prin care Statul pierde 3 milioane jum., 2) urcareataxei alcoolului prin care Statul pierde iarăşi cîte-va mi'ioane.
Nu mal departe de cit acum două săptămînl, Gogu, atît în Cameră cit şi în Senat, a susţinut că urcarea taxei asupra alcoolului a fost o degravare fâculă în scop moralizator,în scop igienic, In detrimentul fiscului !...
Să vedem atitudinea ce am avut noi in această chestie.
De doul ani, (auziţi d-lor colectivişti) de doul ani, adică îndată ce am luat cunoştinţă de urcarea taxei asupra alcoolului, am spus că aceasta este o şar-latanie colectivistă, făcută în aparenţă pentru motive moralizatoare, iar în realitate pentru a se da mal multă productivitate acelui impozit.
Am arătat, nu o dată, ci de zeci de ori, că urcarea impozitului asupra alcoolului poate, cel mult, momentan, produce oare-care retrogradare, dar că acest impozit îşi reia, nu mult după aceea, avîntul sătt natural, sfirşind prin a produce mal mult de cît producea înainte.
Am arătat că, în tot cazul, fiscul nu poate perde, ci din con' ră cîştiga chiar cînd consumaţia ar scădea ceva, de vreme ce percepîndu-se 8 bani în loc de 5 de grad, adică cu mal bine de jumătate şi mal mult, rezultatul va fi foarte satisfăcător pentru tesaur.
Şi de cîte ori tratam această chestie, tot-d’a-una sfirşeam prin a zice : «să «aşteptăm doul sad trei ani şi se va «vedea că ceea-ce prezicem are a se «realiza!..
Colectiviştii, şi in special Voinţa Naţională, o ţi nea fi strună înainte, debitînd prostiile sad şarlataniile lui Gogu.
El bine ! Iatâ-ne în fine satisfăcuţi! Iată că dreptatea noastră ese la iveală Iată că şarlatania colectivistă apare încă o dată la lumina zilei! Cele ce am prezis s’afi realizat complect şi nici putea să nu se realizeze.
In adevăr, in întliul an, 1896—97 s’a produs o scădere oare-care în încasările acelui impozit, după cum era de prevăzut, din cauza unei neaşteptate şire pezl urcări a taxei.
In anul următor însă, adică pe exer ciţiul budgetar curent, încasările taxei asupra alcoolului s’ati urcat imediat, aşa că anul acesta, în care toate veniturile sunt în deficit, numai acela asupra alcoolului este în excedent.
Mal mult—şi aici şarlatania colectivistă iese la lumină—faimosul Gogu eva
uează pentru anul bugetar viitor 1898 99 venitul taxei spirtoaselor la cifra de 15.000.000 lei! adi-ă cu 2.000.000 mal | mult declt în anul acesta.
Această evaluare este identică cu aceea din anul 1895—96, cînd taxa pe I grad de alcool nu fusese ridicată în scop igienic şi în acela de a scădea | veniturile Statului.
Va să zică, după doul ani, d. Gogu revine la evaluarea de acum doul ani!
întrebăm, la ce a servit ridicarea taxei de la 5 la 8 bani de grad ?
Şi cum rămîne cu declaraţiile reiterate ale ministrului, cum că această urcare echivalează cu o degravare ?
Ce fel de degravare de impozit este aceea care se sfîrşeşte cu o ridicare nouă a unul impozit, momentan oprit in avîntul săti ?
Dar lucrurile nu se vor opri aici. Peste un an sad doul, vom vedea că chiar consumaţia alcoolului va creşte, va atinge pe acea din anii precedenţi şi o va întrece, aşa că atunci se va vedea şi mal bine, ce a voit Gogu cînd a urcat taxa pe gradul de alcool.
Această urcare este un nod impozit aruncat asupra contribuabililor.
Iată tot adevărul.
Procedarea ministrului colectivist trebuie Insă înfierată cum merită, adică ca aceea a unul politicianism şarlata-uesc.
CASA RURALĂ
Drapelul atacă partidul conservator pentru că să arată ostil legii Casei rurale.
Este drept că suntem adversari ho-tăriţi ai Casei rurale, nu insă pentru cuvintele arătate de Drapelul.
In ziua cînd s'ar aduce tn dis-cuţiune acel proiei de lege, partidul conservator va presinta un contra-proied, care se va vedea că e mult mai avan-tagios pentru ţărani de cît acela al d-lui Aurelian.
Proiedul Casei rurale, sub aparenţele unei măsuri nu de împroprietărire a ţăranilor, ci de desproprietărire a proprietarilor, a cărei urmare va fi ca, peste puţini ani, toată averea, din Moldova mai ales, să se prefacă in avuţie mobiliară care e tn mina străinilor, nu e, după părerea noastră, de cît un colosal gheşeft, pe care, încă de azi, îl denunţăm ţării.
De altminteri şi membrii cabinetului adual aii combătut acum un an, cu în-vierşunare, proiectul d-lui Aurelian.
EŞECUL GUVERNULUI
€a toate aerele despreţnitoare ce le afectează; guvernul nu e de loc sigur pe majoritatea sa.
Lucrul s’a văzut tn şedinţa de eri a Camerei.
Alaltă-seară, guvernul a convocat majorităţile la o consfătuire intimă şt a cerut celei din Cameră să ţie şedinţă de noapte pîuă la votarea proiectului lU' strneţtei.
Majoritatea a făgăduit şt prin urmare Camerlle trebuiau sa meargă ca pe roate.
Dar n’au mers de Ioc.
Eri d. Burileann, deputat din majoritate, a propus să se ţie şedinţă de noapte.
Ministrul de interne, tn numele guvernului, s’a asociat ia această propunere.
Cu deputat din minoritate, d. Dobrescu-Prahova; a combătut cererea.
Atunci s’a sculat d. ministru Cantacuzino, însuşi d. Cantacuzino, sttlpul guvernului, şl a cerut Camerei să primească propunerea.
Ea vot—cu bile—propunerea a căzut; lipsindu-i multe voturi piuă la numărul cerut.,
Guvernul a suferit ast-fel un simţitor eşec, deşi a Intervenit de două ori, prin d. Ferechide ş* d. Cantacuzino, în favoarea propunere!. Majoritatea l-a jucat renghiul.
bă le fie de bine si cele multe ’nalnte.
Alianţa drapelisto-flevistă
Alianţa celor două grupuri liberate nu stă tocmai pe roze.
Chiar a doua zî după încheierea pactului, s’a văzut că este o incompatibilitate de temperament şi de tendinţe intre cele două fracţiuni liberale
Slăbiciunea nu vine, bine înţeles, din partea d lui Eleva şi al grupărei sale, ci din partea d-lui Aurelian—şi, ceea ce e curioe, numai din partea d-lul Aurelian.
Mai lasă <l-le FleTa!
La toate protestările pe cari le face d. Fleva d Iul Aurelian în privinţa inactivi-tăţei grupărei Drapeliste, acesta răspunde invariabil :
— Mai lasă, d le Eleva. Nu e nevoie de acţiune. De ce ne am mişca cînd în curînd vom fi stăpînii situaţiei ?
D. Sturdea nu va avea încotro ; trebuie să ne facă propuneri si trebuie să capituleze, căci singur nu poate merge.
Comitetele de acţiime
încă un fapt, care dovedeşte neînţelegerea ce domină între grupările aliate, în privinţa începerei unei campanii în contra guvernului, este şi următorul:
S’a spus că comitetele de acţiune a aliaţilor s’au întrunit de mai multe ori, că aii decis o acţiune parlamentară energică, într’un cuvinţ, că au luat hotărîrile cele mai virile.
Suntem în poziţiune de a anunţa, cu siguranţă, că de la constituirea lor, comi-mitetele nu s’ad mal întrunit.
In condiţiunile acestea, mulţi membri ai celor două grupări se întreabă: Dar pentru ce ne-am aliat ?
Ca indicaţie a sentimentelor ce oii fleviştoii faţă de aliaţii lor, nu avem de cît să semnalăm înţepăturile,Dreptăţel, care în articolul ei de fond de alaltăerl îi apără ca funia pe spînzurat, iar astă-zi, reproducînd părerile presei asupra ati-tudinei aurelianiştilor la votul asupra luărei în consideraţie a leg ei învăţămîn-tului, are aerul de a lua apărarea aurelianiştilor, în fond însă s’a folosit de ocazie pentru a arăta aurelianiştilor cum unanimitatea presei critică atitudinea lor.
ASUPRA EDUCAŢIEI
Ziarul Adevărul, In trei numere conse-cative, se ocupă de cestiunea educaţiei naţionale, care, după cum se ştie, e atlt de neglijată la noi. Iată o campanie de mult folos pentru ţara noastră, problema educaţiei fiind o problemă vitală pentru orl-ce neam şi mal ales pentru neamul nostru.
Oeuplndu-se mal întîl de cestiunea educaţiei fisice—de şi numai în cîte-va linii— şi, In al doilea şi al treilea număr, de e-ducaţiunea naţională, în general, Adevărul n’a făcut însă de o cam dată, de cit să (ffieurrze problema.
Ari fi de dorit o agitaţie mal serioasă pe tema aceasta, căci şcoala, aşa cum se prezintă astă zi, cu instrucţiune şi fără educaţie, nu poate să producă de cit elemente incomplecte şi de multe ori dăunătoare societăţi. Intelectualismul nu va putea face nici odată idealul unei societăţi.
Campania Adevărului nu poate d ecl de cît să ne bucure, pe noi, cari cel d’in-ttffl poate în presă am căutat să atragem atenţiunea asupra acestei lacune a şcoalel noastre. Să se restrîngă generalităţile însă, căc! în această cestiune sunt de mal mic
folos.	......	,
Se înţelege, între noi şi ziarul Adevărul, vor fi multe puncte de deosebire, In căutarea mijloacelor de lecuire a răului. Bună oară, In primul rlnd, noi nu ne vom putea împăca nici odată cu ideea unei educaţi-uni In care să nu predomine elementul moral şi religios. Totuşi, suntem gata să discutam ori şi ce soluţie ar căuta să dea ziarul republican.
buget conservator, am ajuns le. 222 milioane, cît e fixat bugetul pe 98—99.
Vrea să zică In loc să scadă, după cum a fost vorba, liberalii aîî sporit cheltuielile Statalul, după doul ani, cu respectabila sumă de 17 milioane.
Iată cum şl-afl ţinut liberalii angajamentul.
Neapărat, noi nu-I acuzăm că aii sporit cheltuielile, căci ştim că nu se poate altfel. Nevoile Statului cresc şi vor creşte, şi guvernul, orl-care ar fi, trebuie să mărturisească cheltuielile. A pretinde contrarul, e ori o prostie, ori o şarlatanie.
Decît, cum rămîne cu criticile ce ni le făceaţi liberalii In opoziţiune ? Cum rămîne cu făgăduielile pe cari le făeeail?
Astăzi cînd liberalii, avînd răspunderea, îşi calcă angajamentele şi contrarul de ce-a ce făgăduiati, suntem pe deplin răzbunaţi.
Nu ştim Insă daeă opiniunea publică, Înşelată de partidul liberal, are aceeaşi mîn-giiere.
ANGAJAMENTELE PARTIDULUI
Pe lingă multe alte angajamente, partidul liberal a luat, prin programul de la Iaşi, şi pe acela de a Intrlna cheltuelile Sfatului.
In tot timpul guvernului conservator, opoziţia u’avea altă vorbă, în materie de finanţe, de cît conservatorii sporesc cheltuelile. Cu toate discuţiunile, fie In Parlament fie In presă, liberalii nu voiad să admită nici în ruptul capului gcă cheituelile sporesc din cauza nevoilor mered cresclnde ale Statului, ci strigaţi Intr’una că se risipeşte banul public şi se juraţi că el vor reduce cheltuelile.
Făgăduiala aceasta înşelătoare a făcut-o şeful partidului, d. D. Sturdza, şi după ce a fost chemat la putere, In ajunul alegerilor ; şi ad făcut o, neapărat, şi toţi candidaţii partidului.
De atunci, liberalii aii avut de făcut trei bugete ; cum şI-aQ împlinit angajamentul ?
Primul buget, pe 96 97, a fost sporit cu clte-va sute de mii de lei ; dar să zicem că liberalii n’ati avut atunci vreme. Cum stăm însă astăzi? Mieşoratu-s’atl cheltuielile ?	, .	,
De Ia 205 milioane, cit a fost ultimul
COHVENTIAJŢURCO-ROMiNA
S’a afirmat, în ziare streine şi în ziare roinîne, că Sultanul refuză a san ţiona convenţîunea comercială tureo-romînâ.
De fapt, convenţia, de şi a trecut atita timp de cînd a fost votata de Camerele noastre, nu e încă ratificată.
Chestiunea e foarte gravă. ^	__
In adevăr, o îndouită lovitură se dă Ro-minieî prin acest fapt: întiiu e lovită demnitatea Statalul romîn; al douilea, sunt greă lovite interesele noastre comerciale şi industriale.
Presa a cerut guvernului lămuriri. Dar, atît ziarele guvernamentale cît şi «Monitorul» ad tăcut.
Un d. senator a interpelat pe ministrul de externe. Dar, de şi a trecut o săptămînă de atunci, d. Dimitrie Sturdza nu s’a pro-zlntat la Senat ca să răspundă. In fle-care zi interpelatorul cere să-şi dezvolte interpelarea, şi în fle-care zi d. ministrn lipseşte.	w	^
Neratiflearea convenţiuniî nici pînă a-cnm, tăcerea presei guvernamentale, lipsa sistem.tieâ a ministrului de externe de Ia Senat—toate aceste împrejurări fac să se creadă că cu adevărat guvernul lib ral a izbutit încă o dată să ne facă de ruşine în străinătate şi să vateme interesele ţării.	*■
In acelaşi timp, guvernul documentează lipsa-î de consideraţiune pentru Parlament şi opiniunea publică.
Juytn.IT oe toti
Cînd a plecat de la putere, partidul conservator avea, pe lingă mu te sa-tisfacţiunl, o mare mîndrie: sub gu-vernămlntul săd de şeapte ani şi jumătate, Romînia nu suferise nici o umilinţă, îşi apărase demnitatea faţă chiar cu puternice împărăţii şi vaza el ajunsese mal mare de cît in orl-ce alt mo ment al zbuciumatei sale existenţe.
Lucrul nu fusese lesne de obţinut, mal ales dată fiind tradiţiunea de umilinţă creată de regimul liberal 76—88 şi lipsa de cumpăt a opoziţiunel liberale pînă la 95. Ad trebuit mari silinţe şi multă abnegaţie pentru ca guvernul conservator să facă pe puternicii noş tri vecini să înţeleagă că Regatul Ro-miniel, aşa mic cum este, trebue res pectat şi spre a obţine în această direcţie succese fără pereche în analele noastre.
Partidul conservator întemeiase o adevărată eră nouă în relaţiile Romîniel cu cele-l’alte ţări.
Astă-zl, toată această muncă, încoronată d’un aşa de strălucit succes, e nimicită.	.
In doul ani şi clte-va luni, regimul liberal a adus Regatul Romîniel la o stare mal joasă de cit a unor Principate vasale. Batjocura şi loviturile cad ca grindina pe capul ţării, din toate părţile.	.
Guvernul conservator, cu toată agitaţiunea desfrînată a opoziţiuniî liberale, a ştiut, in relaţiunile cu Austro-Unga-ria’, să păstreze neatinsă demnitatea ţării. Regimul liberal, ne avînd nici o dificultate înlăuntru, ne-a umilit în ţaţa Ungariei.
Guvernul conservator a izbutit să facă pe Rusia a respecta suveranitatea Romîniel. Regimul liberal ne-a umilit în faţa Rusiei, la cea dinţii ocazie.
Guvernul conservator a obţinut de la Turcia, cu toate dificultăţile terenului diplomatic de la Constantinopole, succese strălucite, ca consulatul de la Bi-tolia, eforiile şcolare, etc. Regimul li beral ne-a umilit şi ’n faţa Turciei.
Umilit de toţi, a fost Regatul Romi niel, de cînd are nenorocirea să fie guvernat de partidul liberal.
Cît va mal răbda ţara atîta ticăloşie ?
ASUPRA BROŞU* EI
„BOALA REFORMELOR IN ARMAT*“
IV
§ 6. Statul Major şi legea de Stat Major.—Să cercetăm acum dacă autorul scri-erel a fost mal fericit tn aprecieri şi soluţii clnd s’a ocupat de Statul-Major.
Găsim în această parte clte-va «deşirate» cari sunt adevăruri prea cunoscute spre a fi dat multă bâtae de cap aceluia care le-a înşirat, dar cînd este vorba de a se arăta lu mod exact situaţiunea statului nostru major şi a legel sale organice, cîte erori! Cînd aşteptăm propuneri pentru doblndirea cerinţelor exprimate, primim sfaturi de felul celor ce da nemuritorul La Palisse!
Este uşor a zice că Statul Major trebue să fie aşa, şi aşa, şi mal aşa, este lesne a ponegri tot ce a existat şi ce există, şi la urma urmelor a explica răul prin netrebnicia tutulor, mari şi mici, cari, de aproape sad de departe, concură la educaţia ofiţerilor de Stat Major, şi a propune ca mijloc de îndreptare o neînsemnată măsură / Aceasta însă a avut darul a ne arăta «virful urechii» (le bout de l’oreille) cum zice zicâtoarea franceză şi o vom studia în parte la locul el.
Să ne permită, autorul scrierel, sâ-I spunem că atunci etnd o critică aşa de aspră vine de lovpşte în alîtea generaţ un! de o; fiţerl, şi înfăţişează pe toţi, de toate gradele, ca corupţi sad corupători, trebue să se rezeme pe alte baze de cît afirmări; trebue să probeze cauzele reale ate răului îndelungat şi să arate mijloace de Îndreptare mal serioase de cit cei cu care se prezintă !
Statul-Major trebue să fie «adevărat capabil, dar nu o coterie care prin intrigi şi alte mijloace pun mîna pe o situaţie ca s’o exploateze» (textual), iată cu ce_ cuvinte frăţeşti stigmatizează, autorul scrierel, pe ofiţerii cari ad avut nenorocirea de a răspunde la îndemnul ce le-a făcut o lege a ţărel de a căuta a se instrui, a munci, spre a îndeplini misiunea cea mal delicată ce există în armatele moderne 1 3ă notăm că numai este vorba de vechiul corp de Stat Major restrîns ; acela s’a desfiinţat cu o trăsătură de condeid, fără a se menţine în legea cea nouă nimic din drepturile ce ad putut avea; nu s’a auzit însă nici o protestare, primind toţi cu abnega-ţiune deschiderea unul nod viitor pentru Statul Major al armatei.
Ofiţerii cari îl compunead nu ad dat numai această probă de devotament ţărel şi armatei. El, pe cari cu atîta «uşurinţă» îl acuză de uşurinţă In răsboid autorul scrierel, ad dovedit că ştid a pune mal presus de amorul lor proprid, onoarea şi interesele armatei. De aceea ad lăsat, în tăcere, ca vălul unei glorioase isbînde să acopere ori ce Îndoială asupra acţiunilor ce ad avut loe, luînd asupra lor răspunderea orl-cărel critici! Vom zice numai, că pretinsa uşurinţă a unora a servit, a acoperi minunat greutatea în mişcări a altora 1
Vedem însă, cu părere de răd, că autorul scrierel, face parte şi dînsul din tagma celor cari îşi î chipuiesc că la răsboid sedo-btndesc succese fără perderl şi voiad a lua redutele turceşti stlnd cu mtinile tn buzunar. Este de ajuns a aminti, spre a spulbera această prea des repetată poveste, că armata aliată avînd un efectiv numai odată şi jumătate (mult de două ori) efectivul rondn, a suferit în aceeaşi zi de opt ori mal mari pierderi, fără alt rezultat de cit a Împărtăşi puţin isbînda trupelor noastre!
Dacă acesta este trecutul, cuvintele măgulitoare de mal sus şi cele ce urmează mal Ia vale, sunt adresate noului Stat Major, de şi este des his larg tutulor ofiţerilor armatei din orl-ce armă ar fi şi este menţinut prin noua lege In relaţiune constantă cu trupa atît peutru servi-id cit şi pentru înaintare.
Imputările ce se adresează acestor ofiţeri sunt vagi In fond şi aspre In formă. Nu ne putem Închipui cum se pot acuza de a forma coterie, ofiţerii cari prin felul serviciului lor sunt răsptndiţl cite unul sad doul pe întregul teritorid şi cari lnainttnd In general pe arme diferite, n’ad prin urmare aceleaşi interese; el nu se Intllnesc de cît pentru Înaintările sad numirile în cadrele Statului-Maj rr şi atunci se găsesc în rivalitate. Dacă se lnvinuesc unii din el că ad trecut dintr’o armă In alta, aceasta n’ad putut-o face de cit în limitele prescrise de lege ; s’ar putea critica legea în acer stă privinţă, dar nu ce-I ce o aplică sad uzează de dinsa.
Autorul scrierel pare a crede că asemenea manopere ad provocat protestările ofiţerilor de cavalerie. In această privinţă s a făcut ecoul pretextului cu care s’a amăgit mulţi dintre ofiţerii ce ad participat la această nenorocită întlmplare. Trecerea provizorie a doul ofiţeri de Stat-Mcjor la vacanţe cari nu putead încă fi împlinite, era favorabilă tocmai ofiţerilor de merit din cavalerie, cari nu putuseră din cauza lipsei de vechime să se prezinte la examen şi cari ar fi găsit ast-fel locurile libere Îndată ce ar fi ajunşi pe tablod. Dacă motivul invocat ar fi fost în realitate acela, nemulţumirea ar fi încetat imediat ce s‘a făgăduit reintegrarea celor doul ofiţeri In cadrele Sta-tuluI-Major!
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Ce cerem cu toţii un Stat-Major capabil! Foarte bine, dar nu putem sa l alegem pe sprinceană, trebue să-l pregătim.
Să examinăm legea şi să vedem dacă se reazimă pe principii bune, pe cari o lungă experienţă le a determinat aproape în mod invariabil.
Ol	d’tntliă principiă admis de lege este: că unul ofiţer nu-I se poate da instrucţia complimentară pentru serviciul de Stat Major şi aptidudinile nu’I se pot recunoaşte de cît cînd a ajuns deja la oare-care vlrstă şi cind practica vitţel militare l’a format în parte ; cu alte cuvinte nu se pot admite la probă elevi eşiţl din şcolile lor speciale pînâ ce nu sunt deja recunoscuţi ca buni ofiţeri de trupă !	.
Al douilea principia este: ca o instrucţie complimentară generală şi alta specială serviciului de Stat Major să fie dată acelor cari se destină acestei grele cariere ; de unde s’a născut Academiile de războiţi safi în unele ţări şcolile de războia, deschise ofiţerilor de or-ce armă.	_
Al treilea principia este : că instrucţia dobtndita în Academie, cit de metodici şi îndrumată spre probele practice să fie, totuşi nu este de ajuns pentru a determina aptitudinea ofiţerului la acest serviciâ.
Aptitudinea este calitatea intimă a omului care nu se arată în mod vădit de cît atunci cînd pune mîna pe lucru necesar, real, în afară de orî-ce ficţiune şcolară; de uude rezultă necesitatea de a supune pe absolvenţii şcoalei de război la o încercare nouă, aceea a unul stagiu la serviciul de Stat-Major şi apoi a trimete pe cel aleşi după această serie de probe a-şl complecta instrucţia la trupă în altă armă de cît acea din care provine, spre a cunoaşte în amănuntele sale eel puţin două serviciurl de trupă.	(Va urma)
Litere, Ştiinţă, Artă
MUZICĂ DE CAMERĂ
Qnartottnl Dinicn
Duminecă 15 Februarie va avea loc în Sala Liedertatel al 4 lea şi ultimul concert de muzică de cameră, organizat de distinsul maestru de violoncel D. Dinicu.
Credem să aducem un serviciâ amatorilor, anunţîudu-I, că din cauza admirabilei programe care conţine celebrul Septour de Beethoven,—biletele,- pentru care e o cerere foarte vie,—vor fi epuizate Iu curînd şi ar fi bine să se prevazâ de timpuria, spre a evita de a se supune riscului,—cum a fost la concertul trecut,—a nu mal găsi bilete la casă. ,
I»tă acum şi programa concertului: Schubert, Q nntett cu Piano.
Muzart, Celebrul quartett pentru coarde. Beethoven, Marele Septuor, pentru coarde, corn, clarinet şi fagot.	_
lutru cît priveşte septuorul, e una din operile cele mal măreţe ce s’aO scris vre-o dată în felul acesta. In streinătate, — cum de ordinar programele concertelor de muzică de cameră se anunţă cu 2 - 3 luni lua-inte, — se mal găsesc poate bilete pentru cele-l’alte, dar pentru Septuorul lui Bee-thoven, sunt epuizate in două zile.
Concertul de Duminecă, va ti sigur great event de sesou.
*
* *
D. Al. Vlâhuţă fostul director al revistei Viaţa, ne roagă să aducem la cunoştinţa publicului, că d-sa n’are nici o relaţie cu direcţia revistei Viaţa Nouă, care se zice că ar fi apârînd în Capitală.
" IMF# MM Afli
Azi dimineaţă au fost afişate în Capitală listele electorale definitive pentru anul curent.
Ministrul ungar de instrucţie, d. Wlassics, a declarat In Camera din Budapesta, în cursul diseuţiel generale asupra budgetului instrucţiei, că a prevăzut înfiinţarea a o mie de şcoli primare ungureşti prin comunele romîne din Transilvania, Banat ^i Crişiana.
Aceste şcoli urmează să se construiască în cinci ani.
Deci furia de deznaţionalizare a romînilor s’a pornit pe toată linia.
Proiectul d-lui Ionel Brătianu, privitor la regimul apelor, inlîmpină o vie rezistenţă în secţiunile Senatului.
Discutînduse cîte-va dispoziţii ale acestei legi privitoare la obligaţiunea riveranilor de a îngriji ca apele să nu se reverse, d. colonel Obedeanu a protestat cu violenţă strigînd :
— Miniştrii ăştia nu ştiu ce fac. Le spun şi în faţă, că toţi sunt... proşti, nu cunosc ţara de loc.
D. Alfred de Lindheim, deputat in dieta Austriei de j »s, a fost numit consul general al Romîniei ia Viena în locul decedatului săfi frate YVilhilm de Lindheim.
Pe cită vreme d. Aurelian face oihl dulci guvernului, in contra sentimentului general al grupării sale, Voinţa Naţională, vorbind despre interpelarea d-lul Em. M. Porumbaru, atacă fără milă pe drnpeliştl, în numărul săii de a-seară, zicînd :
«Se vede că de cind cu ultima fusiune, Drapelul a adoptat ca mijloace de lupta procedimentele celeM’alte grupări cu cari s’a contopit. Regretele noastre !*
Apoi Voinţa, atacînd pe d. Porumbaru, scrie următoarele:
«Am scris aceste rindurl... pentru a protesta contra tendinţei unul d. avocat de a subordona ordinea zilei a Camerei carnetului săfi de procese».
Ridica-vor acum drapeliştil mănuşa ce le-o aruncă guvernul ?
In dieta Bucovinei, în urma unei propuneri a deputatului romln Ştefanelli, s’a pro-
dus o vie o discuţie asupra înfiinţării unul licefi romlnesc tu Suceava.
D. cavaler de Pruncul a pronunţat un discurs mare, care a produs o vie emoţiune, pentru înfiinţarea liceului.
Guvernatorul, d. baron Bourguignon, a promis că va face o anchetă In această privinţă In Suceava şi apoi va înainta guvernului central din Viena un raport amănunţit sprijinind ideia înfiinţării liceului romlnesc.
0 mare agitaţie domnea eri prin culisele Senatului în contra Casei Rurale.
Mai mulţi senatori protestau cu energie în contra acestei legi, promiţind a o combate cu înverşunare.
Unii senatori au precisat chiar că întreaga lege nu este de cît o lege de gheşeft pentru unii îmbuibaţi de la Creditul Rural şi pentru un mare număr de bancheri şi cămătari.
Curentul în Senat se accentuează din ce în ce mai mult în contra Casei Rurale.
Ministrul instrucţiei a angajat pe d. Age Benedictsen, profesor de geografie la universitatea rurală din Danemarca, care se află de vr’o cinci zile în Capitală, ca să ţină o conferinţă asupra universităţii rurale.
D. Benedictsen, om tînăr încă, posedă o vastă cultură.
D sa a sosit în Capitală venind diotr’o călătorie de studitt de şeapte luni din Asia mică.
Ca profesor de geografie, d. Benedictsen a făcut un studifl important asupra Romi* niel, fără însă a fi venit vr’odată în ţară. Istoria Roinînieî o cunoaşte în perfecţie cum şi starea socială a ţăranului romln.
D. Zerlenti, bancher din capitală, era să fie victima unul furt îndrăzneţ.
Din comptuarul d-sale s’a sustras de Ia sfîrşitul unul carnet un cec către Creditul Lionez, în valoare de 42 mii lei.
Acest cec a fost prezentat spre încasare băncel Ionice din Corfu, care la rlndul el l’a înaintat creditului Lionez din Paris spre plată.
Din fericire, creditul văzlnd ca n’a primit nici un aviz din partea d-lul Zerlenti, l’a avizat telegrafic despre aceasta.
D. Zerlenti, a luat măsuri pentru arestarea autorului, care s’a servit de numele Ni-colae Ducas.
D. Zerlenti, bănueşte că acest îndrăzneţ pungaş este un tînăr pe care l’a avut scurt timp ca Impiegat inferior şi care a plecat ciad că se întoarce In patria sa.
Rusificarea romînilor
Patria din Cernăuţi ne aduce următoarea ştire gravă privitoare la rusificarea ro-mîoilor din Bucoviua :
Rusificarea complectă a districtului Şirete se face după un bine chibzuit plan şi In fruntea executăreî acestui plan stă însuşi căpitanul districtual Sworakowski.
In districtul Şiretului aâ rămas pînă acuma 18 comune romlneştî. Numai cîte-va din acestea aa minorităţi ruseşti. Căpitanul Sworakowski nu numai că nu ştie ro-mlneşte nici o boabă, dar el încă şi prigoneşte cu turbare limba romluească.
Vornicul din PoenI, e Romîu din moş-stramoş şi nu ştie ruseşte de fel. Vine el deună*zl la căpitanul săfi să raporteze despre comuna sa şi începe romîneşte:
Căpitanul Sworakowski se răsteşte la el, că de ce nu vorbeşte ruseşte. Cu spaimă declară vornicul din Poem, că nu pricepe de fel ruseşte.
«Tu trebue să vorbeşti ruseştel», a strigat la el Sworakowski.
De atuucl vornicul din PoenI, de cîte ori ar merge la căpitanul săâ, pune mal lntll pe alţii să-I facă rapoartele pe «rusie», apoi le învaţă pe de rost şi abia atunci se prezintă Înaintea căpitanului.
Iacă dreptatea Romlnulul în paşaltcullul Sworakowski 1 Şi ce ni ac eel-l’alţl amploiaţi din câpitânatul Creţului de dragul şefului lor Sworakowski! Comisarul superior romlnul Tomaşciuc s’a supărat chiar cînd deunăzi un preot II vorbea romîneşte!! Ce să mal zid despre ceî-l’alţl amploiaţi mal inferior! de cit -comisarul superior ?!
Există şi la săteni opinie publică. Căpitanul Sworakowski fcu toate creaturile că-pitănatulul săfi îşi dă apostolica silinţa să stigmatiseze înaintea opiniei publice a sătenilor romînl din districtul Şiretului limba romluească de cea mal joasă şi ruşinoasă limbă de pe pămînt.
Cine cunoaşte influenţa căpitanului în district, poate calcula grozăvia pericolului, In eare se află cele 18 comune romîueştl din districtul Şiretului.
Cronica Judiciară*
Un frate sub drapel.—Dispensa a doul fraţi.
După legile noastre militare, un tată poate avea orl-ciţl copil, pe rind toţi vor face armată, dacă mama lor a fost destul de prudentă ca sa nu-I zămislească de cît la intervale cel puţin atît de lungi cît durează serviciul militar. Ce se intîmplâ în caz contraria, cînd o mamă e aşa de prolifică în cît pune merefi la lumină copil ce nu se diferenţiază în vlrstă de cit cu cîte-va luni ? Este o dispeziţiuBe în legea de recrutare, în virtutea căreia un frate sub drapel poate dispensa pe un altul.
Poate să dispenseze doul şi prin consecinţă, dacă s’ar putea, trei ?	...	, .
Cazul s’a prezentat înaintea secţiei I-a a tn-bunului ui Ilfov.
Un anume Goldvrig. originar din Bacău, se găsea ca ucenic la o giuvaergerie din Bucureşti prin anul 1891. El este chemat Înaintea consiliului de recrutare al acestui oraş şi dispensat în baza actului adus cum că un frate al lui mal mare SşT face armata în Bacăfi. Peste vr’o doul ani, după ce Îşi învaţă bine meseria în Bucureşti, se stabileşte ca giuvaergiO în Bacâfl, unde se însoară şi face şi copil.
Prin 1897 se face un denunţ la Minister cum că cel care ’şî face armata în Bacăfi mal dispensase un alt frate mal mare cu care trăsese sorţ împreună. Giuvaergiul Goldvrig, purtind acum sarcina a 29 de ani, pe lingă aceea a nevestei şi a copiilor săi, este Înhăţat din nofi în armată, ba încă şi trimis înaintea tribunalului corecţional pentru a răspunde de fraudă.
înaintea tribunalului, Goldvrig se prezentă în uniformă de soldat, asistat fiind de avocatul săQ, d. locotenent Theodorescu.
D. procuror Voinescu cere condamnarea in-
culpatului, de oare-ce a indus în eroare oonsl-liul de recrutare din Bucureşti, nearătînd că fratele săa sub drapel dispensase un alt frate mal mare.
D. locotenent Theodorescu arată că dacă după art. 8i d’n legea de recrutare, din doul fraţi cari trag la sorţi de odată, chiar cel mic poate dispensa pe cei mare, apoi tot acest articol zice că un frate sub drapel poate dispensa pe cel mal mic care vine după dlnsul.
Golvrig se află în această din urmă categorie ; el n’a comis dar nici o fraudă.
Tribunalul a admis această teorie şi a achitat pe inculpat. Goldvrig va desbrăca acum haina de militar pentru a se Întoarce la meş-ttşugul săfi.
isaoîmi
— D. HaimovicI, directorul teatrului de varietăţi de la Bulevard, s’a întors diD străinătate unde a angajat o trupă, compusă din artişti aleşi. Stagiunea teatrului de varietăţi de la Bulevard se va deschide în seara de Duminică 22 curent.
In trupa d lui HaimovicI figurează, între alţii următorii artişti:	.
D ra Crasoni, prima-donă de^la şcoala din Mi lan ; D. Carlo Calomari, tenor ; D ra Carmencitta, celebra dansatoare spaniola; D ra La Morena, de la Folies-Berg&rs; steaua trupei; Surorile Demis, clntăreţe si dansatoare spaniole; Nandraux Frio. Bare fixe ne mal văzut în Capitală ; Frbres Dublin, clovni muzicali.
Trupa ast-fel compusă va da numai zece reprezentaţii, după care va debuta «Originalul batalion de dame» sub conducerea cunoscutei Carola, cu caii el proprii.
DIVKB8E
DINŢARĂ
Copilă, araă de vie. — O dramă înfiorătoare s’a întîmplat zilele trecute în comuna Budiştenl din judeţul Muscel.
Copila Olimpia, în vlrstă de 4 ani, fiica locuitorului Costache Popescu, din acea comună, în lipsa părinţilor săi din casă apropiindu-se de sobă, i s’afi aprins hainele după dinsa şi în cîte-va secunde tot corpul îl era în flăcări.
Muma nenorocitei copile intrînd în_ casă şi vâzîndu-şl copila In această stare oribilă, sco-ţtnd ţipete sfâşietoare de durere, a sărit ca să stingă focul, dar şi dinsa s’a ars grav la ambele mîinl.
Sărmana copilă a Încetat din viaţă în cîte-va minute, iar muma, a cărei desperare este de nedescris, este grav rănită din causa arsurilor de la mîinl.
Bătae cu zăpadă.—DiniFun joc al copi ilor, o crimă sfişietoare s’a săvlrşit zilele tre cute în comuna Rogova din judeţul Mehedinţi
Pe cînd mal mulţi băeţi din sat se băteafi in tre dinşil cu cocoloaşe de zăpadă, băiatul G, St. Isidor, a pus în mijlocul unul bulgăre de zăpadă o bucată de cărămidă şi a lovit su atl'a putere pe camaradul sătt Nicolae Pirru Ciocea, Iu cit nenorocitul a murit pe dată.
Autorităţile cercetează cazul.
Sinucidere.—Din Galaţi ni se scrie că a-Ialtă-erl dimineaţă femeia Maria Negruţi, zisă şi Negoescu, domiciliată pe strada Lâpuşneanu No. 6 a fost găsită strangulată în camera sa, cu un şal care era legat de o grindă a camerei.
Din cercetările prime, rezultă că numita era de moravut I uşoare şi că în acelaşi timp nu se bucura de întregimea facultăţilor mintale.
Cadavrul sinucisel a fost transportat la spitalul Elisabeta Doamna, pentru a i se face autopsia.
Oribil iufantioid.—Din Fălticeni primim ştirea că o îngrozitoare crimă s’a descoperit zilele trecute in comuna Dorna, din judeţul Suceava.
Fata Irina Şoican, din acea comună, dînd naştere unul copil, imediat după ce l’a născut, ea singura, l’a înfăşurat in clrpe şi l’a îngropat in tîrla de ol a tatălui săfi.
Oribila crimă fiind descoperită, parchetul a fost avizat şi criminala a făcut mărturisiri complecte.
Accident nenorocit. — Ni se comunică din Cimpu-Lung, că alaltă eri, locuitorul Ion Hera Dumitrescu, din comuna Maln, Muscel, voind să taie nişte ramuri dintr’un copacifi, aşezat pe o ripă, a alunecat şi căzînd pînă în fundul rîpel, s’a făcut in bu aţi. Moartea a fost instantanee.
Cadavrul nenorocitului a fost adunat din rlpă şi transportat la domiciliul săfi.
Parchetul, în urma cercetărilor făcute a autorizat lnmormintarea.
împrumutul grecesc
Atena, 11 Februarie.—Negocierile in privinţa împrumutului s’au terminat. Sindicatul care dă 4.000.000 lire garantate de Rusia, Frantia şi Engli-tera, mai dă încă 25.000.000 franci fără garanţie.
Restul împrumutului care se urcă la 165.000.000, se va acoperi de băncile greceşti cari vor primi titluri de ale noului împrumut pentru avansurile făcute în diferite împrejurări.
Guvernul a constituit datoria flotantă parte în aur, parte într’un împrumut de garanţie, contractat cu 3 la sută, care se va emite aprjape al pari.
ŞTIRI MAKIJNTE
*	Ministerul de interne a primit demisiu-uea d lui N. D. Steriade din însărcinarea de consilier comunal al oraşului Ploeştl.
*	D. M. Antonescu, membru In consiliul judeţean de Ialomiţa, a fost autorizat să ia parte la lucrările consiliului de revizie al recrutărel, din acel judeţ.
*	Ministerul instrucţiuni publice a închis internatul d-lul M. Zshariade, din Ploeştl, de oare-ce acest internat nu era îu condi-ţiuuile cerute de regulamentul pentru şcoa-lele private.
*	D-lul Nieoleanu ’şl-a dat demisia din membru al consiliului comunal din Botoşani.
Dr. PAUL ELEUTERESCU
Mamos
S’A MUTAT Strada Regală, No. 8
Consultaţiunî de la orele 2—3 p. m._ Consultaţiunî grauite Luni şi Vineri de Ha orele 1—2 p	1009
Procesul Zola în Camera franceză
Paris, 12 Februarie. — Camera deputaţilor. Sala este plină.
D-nu Brisson anunţă că a primit cereri de interpelare din partea d-lor Hubbard şi Gatuhier.
După cererea d-lul M61ine discuţia începe Îndată.
Interpelarea d-lnl Hubbard
D. Hubbard inlerpelează guvernul asupra intervenţiei generalilor de Pellieux şi de Boisdeffre In afacerea Zola şi Întreabă dacă aâ intervenit cu autorizaţia safi din ordinul generalului Billot. Oratorul vorbeşte In mijlocul întreruperilor centrului, de primejdia războiului religios, şi termimă cerlnd guvernului să facă să înceteze scandalurile de stradă.
Răspunsul d-lul Mcline
D. Meline zice că generalul Billot n’avea de dat nici un ordin generalilor chemaţi să depue Înaintea justiţiei ţârei.
S’a acuzat un general din cauza unor cuvinte ce a pronunţat.
Fără Îndoială p pronunţat un cuvînt mal mult de cît trebuia, dar aducă-şl orl-cine aminte de acuzaţia lnspăimlntătoare aruncată In faţa sa. Imputările făcute armatei sunt nedrepte. In fie-care zi se văd în străinătate afaceri de spionagifi. Mişcatu-s’a vr’o dată presa franceză de aceste afaceri ca de afacerea Dreyfus ?
La toate acestea este o concluziune. Trebuie ca totul să Înceteze în interesul armatei, al păcii publice, al siguranţei noastre externe şi chiar în interesul acelora cari s’afi angajat In mod aşa de nebun şi de îndrăsntţ In această campanie şi care poate să ne ducă într’un secol de netole-ranţă.
Guvernul va lua măsurile cerute de împrejurări şi nimeni după verdictul de eri nu va putea argumeuta contra bunel sale credinţe.
Dacă legile de care dispune guvernul nu sunt suficiente, guvernul va mai cere şi altele (aplause vil).
Ce spune Viviani
D. Viviani zice că socialiştii puteafi fi invitaţi asupra cestiunel Dreyfus dar că sunt de acord asupra prerogativelor puterii civile asupra puterii militare.
D. Viviani vorbeşte de coaliţia şefilor armatei şi al bisericeî şi se teme că libertatea este ameninţată. Cere Camerei să protesteze în contra atitudinel generalilor (a-plause la extrema stingă. Sgomot la centru).
Replica d-lnl Măline
D. Măline zice că după justiţia militară s’a pronunţat justiţia populară şi democratic. Ţara va primi verdictul juraţilor (a* plause). Nu există un singur ofiţer capabil de a visa un atentat în contra ţărel. Dacă după verdictul de eri, agitaţia ar continua, atuDCl am fi în faţa unei cestiunl de partid. S’a făcut destul răfi Naţiune!, s’a oprit viaţa Naţiune!. O parte a presei străine a strîns tot răul ce ziceam de noi înşi-ne. A primi aplausele străinilor este pedeapsa a-ctlora cari vorbesc de Franţa
D. Meline rîde de această elită intelectuală care închide ochii şi-şi astupă urechile (aplause).
Guvernul se află tn faţa unei răni ce vrea să o cicatriseze, căci asta trebue. Va impuue linişte tutulor.
I). Meline termină ziclnd că votul Camerei va dovedi că uu mal suDt partide, ciud este vorba de patriotism (aplause vii).
Alţi oratori
D. Cavaignac reproşează guvernului că n’a zis tot adevărul îu faţa Curţii cu juraţi şi că n’a protejat în de ajuns pe ofiţeri. El termină zicînd că vrea o armată puternică, dar supusă puterii civile.
D. Roche, socialist, interpelează guvernul în mijlocul unor conversaţiunl, asupra unul pretins demers ce intendentul Martirie ar fi făcut, îu numele generalului Billot, pe lingă familia Dreyfus.
In cursul discuţiunel, d. Roche atacă con-siliurile de războia al căror membri sunt călăii soldaţilor. (Protestări)
Moţiunea de Încredere
Camera apoptă o ordine zi de încredere în declaraţiunile guvernului cu 416 voturi contra 40.
După propunerea d lui Goujan, Camera adoptă afişarea discursului d-lui Măine.
Alt discurs al d-lnl Măline
Răspunzlnd apoi d-lujf Castelin, d. Meline zice că guvernul va căuta să stabilească responsabilităţile sindicatului Dreyfus, dar în limitele Jegislaţiunei actuale.
Discursul d-lui Billot
Răspunzlnd la interpelarea d-lul Roche, generalul Billot declară că n’a trimis nici o dată pe nimeni la familia Dreyfus, că nici o dată n’a fost prizonierul d-lul Scheurer-Kestuer şi termină protestînd cu indignare In contra insinuaţiunilor al căror obiect a fost (aplauze).
Altă moţiune de Încredere
Generalul Billot cere ordinea de zi pură şi simplă ce se adoptă cu 423 voturi contra 54.
Turbur&rile din Algeria
D. Viviani depune o propunere de amnistie cu ocazia recentelor turburărl ce s’afi petrecut In Algeria şi reclamă urgenţa.
D. Milliard, ministru de justiţie, declară că amnistia ar fi un act de slăbiciune. Culpabilii vor fi pedepsiţi. Urgenţa se respinge cu 377 voturi contra 104.
Ordine de zi
D. Brisson anunţă depunerea unul proiect de lege în privinţa unei a treia douâ-spre-zecime provizorie.	_	_
Camera adoptă un proiect de lege modi-fieind ora legală franceză pentru a o pune în concordanţă cu sistemul universal al diviziunilor orare.
La Senat
Paris, 12 Februarie. — D. Fabre cere să interpeleze pe generalul Billot asupra cu-
vintelor pronunţate de Boisdeffre In faţa juraţilor. Generalul Billot fiind absent, data interpelării se va fixa în mod ulterior.
Antisemiţii, Zola, Picquart
Paris, 12 Februarie.—Se va deschide o instrucţie judiciară în privinţa discursurilor ţinute Duminica trecută, la întrunirea antisemită din sala Chaynes, în cursul căreia aii luat cuvîntul d nii Max Rigis, Pradelles, Milleroye şi Thidbaud.
Paris, 12 Februarie. — Se asigură că d. Zola s’a decis să intenteze o acţiune de anulare a sentinţei sale.
Ministrul de rezbel va publica mîine deciziunea sa în privinţa colonelului Picquart, care probabil va fi pus in poziţie de reformă.
NUVELA
OMUL CU MÎNA RUPTĂ
Am întUnit pe Edmond Legault, care ’ml zise:
— Omul are vrăjmaşi peste tot. şi vrăjmaşi cari răsbună bine cînd pot! '
Uite, zilele trecute mi-s’a întîmplat o istorie foarte neplăcută:
Am căzut de pe cal cind mă întorceam dela pădure şi ’ml-am frînt mina dreaptă
In acel moment tocmai trecea pe a colo doctorul R... şi acest om este vrăj maşul meO cel mal intim şi cel mal ne împăcat.
Ar fi prea lung să ’ţl explic de ce ; află numai că T am jurat o ură eternă, pentru trel-zecl de mii de motive pe cari le am, şi din cele mal grave.
In scurt, caz de pe cal şi îmi rup mîna dreaptă.
Doctorul R... care trece din întim-plare pe acolo, aleargă şi mă duce în-tr’o farmacie vecină.
Iţi închipueştl mutra pe care o făceam !
Pe drum, cu toată grozava mea durere, ’l-am zis:
Pipăe’ml pulsul, dar fără să’ml atingi mîna, căc! voiţi fi forţat să o retrag şi ar produce un efect răii.
Doctorul R... nu răspunse nici un cuvînt, dar mă făcu să plătesc scump brutala mea sinceritate...
El ’mi-a pus mina la loc... dar pe dos...
Şi acum nici nu mal pot să-l păl-muesc!
CTiantolseau.
Depeşile de azi
Serviciul *Agenţiei Romîne»
Berlin, 12 Februarie.—Norddeutsche Al-Igemeine Zeitung desminte ştirea ziarului «Figaro» eare zice că împăratul german ar fi cumpărat o plantaţie de cafea în Africa orientală germană.
Londra, 12 Februarie.—Camera comunelor a respins cu 162 voturi contra 76 o propunere a d-lul Dilke cerlnd să se reducă cu 100 livre creditul suplimentar pentru serviciul diplomatic, ca protestare In contra tratatului cu Abisinia.
D-nul Curzon declară că tratatul s’a comunicat guvernului italian, care n’a făcut obiecţiunl.
Petersburg, 12 Februarie.— Contele Mu-sims Puşkin a fost ales şef al oraşului Petersburg.
Monseniorul Sergiu, mitropolit din Moscova, a murit eri.
Paris, 12 Februarie.—Ministrul de interne a descărcat pe d nul Leblois din funcţia de ajutor de primar al arondis-mentului al 7-lea.
Paris, 12 Februarie.—In cursul manifestaţiilor de eri, cari s’au produs după citirea verdictului juriului, s’au făcut 30 de arestări; dar numai o arestare s'a menţinut; aceea a unui individ care a strigat : Jos Frauţa! trăiască Zola /
D. Zola s’a întors acasă fără incident la orele 11 şi 45 m.
Oraşul este liniştit.
Gaulois anunţă că azi se va ţine o întrunire la avocatul Labori spre a discuta cestiunea recursului la casaţie.
D. Zola ar preferi să nu mal excite mal mult opinia şi să intre in închisoare, unde vrea să-şî termine noua carie.
Atena, 12 Februarie.—Camera este convocată pentru 19 Februarie.
Singapor, 12 Februarie. Incrucişătorul Gefion o sosit ori.—Deutschlaud precum şi cele două încrucişătoare ruseşti sunt aşteptate azi.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la i î Februarie
(Urmare)
D. G. Dem. Teodorescu declară că nu va mal depune nici uu amendament, de oarece a făcut tristă experienţă că comisiunea delegaţilor le respinge pe toate din sistem, fără a le studia, de multe ori chiar fără a lua măcar cunoştinţă de ele ; va continua totuşi a face observaţiunile d-sale la articolele principale ale legeî, considerînd aceasta ca o datorie de conştiinţă.
D. C. Dobreszu-Argeş, constatînd că nu se ţine seamă de judicioasele d sale obser-vaţiunî, se rezervă pentru a lua cuvîntul şi a-şî expuue pe larg principiile şi teoriile în materie de învăţâuiînt, cu ocaziunea des-baterilor ce se vor urma asupra făgăduitelor reforme ale îuvâţămlntulul profesional şi cel privat.
Articolele de la 25 pînă la 48 inclusiv, se votează nemodificate, după observaţiunile d-lor Arghir, Mala, Ciocazan, Şcorţeseu,
Dobreseu Prahova, Cosmovicî Mincu, Xe-no»ol, Fleva, Popescu şi Bunleanu, cărora le afi răspuns d. ministru al instrucţiunel publice, d. raportor al legeî şi d. preşedinte al consiliului.
www.dacoromanica.ro
S’afl prezentat clte-va amendamente, dar atk fost toate respinse de comitetul delegaţilor şi de Adunare, afară de unul al d-luT Xenopol prin care se modifică articolul 42.
D. G. Dem. Teodorescu a luat cuvlntul apioape la toate articolele.
Amendarr entul admis al d-lul Xenopol stabileşte că profesorii secundari nu pot fi nici asociaţi nici profesori la institutele pri-
vate.
Iufi art 4.8
D. I. Pope8cu cere să se prevazâ în lege că profesorii n’afl voe să joace c“r*v
Propunerea aceasta, combătută de d-mi Fleva şi Burileanu, susţinută de d. Do-brescu-Praliova, nu este primită de comitetul delegaţilor, pe cuvtut că desbatenle ce s’afl urmat In Cameră sunt un avertisment suficient pentru acel pe cari îl vi-
sează.
Asupra amendamentului formulat In sensul propunerel d-lul Popescu, se cere şi se
admite votul cu bile.
Rezultatul este :
Votanţi.....................73
Majoritate reglementară • • 46
Bile albe pentru............42
Bile negre contra...........31
Votul este nul.
Se ia In discutiune art. 49, constatlndu-se însă că nu mal este Camera în număr, şedinţă se ridică la orele 6.
D. Preşedinte anunţă că şedinţa viitoare trebue să înceapă mline la ora 1.
Şedinţa de la 13 Februarie
Şedinţa se deschide la orele i.55
Prezidează d. D. Giani, preşedinte.
Răspund la apelul nominal 120 d-nl deputaţi.
Pe banca ministerială, d-nil Ferechide, Sp. Haret, G. Cantacuzino, G. Palladi, Sto lojan, şi Dim. Sturdza.
D. C. Ciocazan propune Camerei să treacă In secţiuni pentru a studia proiectul de lege al conveisiunel.
D. Gogu Cantacuzino, ministru de finance, spune că de oare-ce numitul proiect de lege reclamă urgenta, nu poate de cit să se unească cu propunerea d-lul Ciocazan.
La orele 2 şi 5, Camera trece în secţii.
SENATUL
Şedinţa de la 12 Februarie
(Urmare)
D. Gr. Ştefănescu : Constată că pe Ungă d. Sturdza şi Haret de cari se spune că sunt la Cameră, fiind reţinuţi acolo de dis-cuţiunea legel învăţămîntulul, lipseşte şi d. ministru al domeniilor care n’ar avea interes să fie de faţă la discuţiunea legel în-văţâmlntulul.
D. P. P. Carp: Ajută guvernul cu autoritateai morală ! (Ilaritate).
D. Gr. Stefăne8cu: Cu lipsurile acestea continue ni se calcă nouă dreptul de interpelare. Rog biuroul să comunice d-lul ministru de domenii ca să bine-voiaseă a veni la şedinţele Senatului, clnd are a răspunde la interpelările ce i se adresează.
D. Stroe Beloescu îşi dezvoltă interpelarea d-sale, adresată d-lul ministru al lucrărilor publice, pentru construirea liniei Bacăfl-Bîrlad. D-sa arată importanţa acestei linii din toate punctele de vedere şi roagă pe d. ministru să cugete la construirea el
D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, promite că va studia cestiunea, în măsura resurselor budgetare şi a personalului disponibil.
D. Stroe Beloescu spune că un asemenea răspuns i s’a dat şi acum doul ani, fără ca pînâ acum să se fi făcut ceva. D. Beloescu insistă a ruga pe d. ministru ca să ceară d-sa mijloacele pentru a face aceste studii.	.
Incidentul se închide.
D. Măne8cu-Călăraşi, în aceeaşi ordine de idei, întreabă pe d. ministru, asupra proiectului de construcţiune a liniei Slubozia-Urzicem-Ploeştl.
D. Ionel Brătianu spune că nu se poate începe lucrări de noul linii, pînă ce lucrările angajate nu vor fi terminate.
D. N. Crătune8cu cere de asemenea construirea liniei Bncureştl-Craiova-Caracal.
D. Ionel Brătianu promite.
D. Coatescu Comăneanu îşi exprimă şi d-sa dorinţa de a se construi linia Giurgiu-Găeştl.
D. Ionel Brătianu promite.
Voci: Alte linii mal aveţi de cerut ?
D. Mîrze8cu. Mă tem de o ciocnire de trenuri cu atîtea linii. (Rîsete).
D. P- Grădişteanu cere şi d-sa construirea linie I Curtea de Argeş-CălimâneştI.
D. Ionel Brătianu. Ia notă, pentru a o avea In vedere. (Aplauze ironice).
D. dr. Bucşenescu, raportor, dă apoi citire raportului comitetului delegaţilor, asu* pra proiectului de lege pentru construirea unei anii de tramwal electric, în oraşul
51 voturi din 5;
Legea se votează cu votanţi.
Senatul votează de asemenea acordare societă el germane Allgemeine Elektrisch Gesellschaft din Berlin, concesiunea pe 4 de ani a constrmrel unei linii de tramwa electric în oraşul Iaşi.
Acest proiect de lege se votează cu 5 voturi aia 60 votanţi.
Şedin{a se ridică la orele 4.
Şedinţa de la 13 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 2.40 preşedinţa d-lul Al. Nicolaid. ' Prezenţi 91 d nl senatori.
Pe b*nca ministerială d. Stolman Ionel Brătianu.	°ian
sub
Şi
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Racoviţă interpelează pe ministru de interne cu privire la neaducerea legel modificatoare a legel judeţene şi comunale.
D. Const. Exarhu adresează următoarea interpelare:	...
Interpelez pe d-nil miniştri al domeniilor Ş> al lucrărilor publice şi mal pre sus de araîndol pe d. prim-ministru asupra nea-P\icărei,în timp de mai bine de doul ani jumătate, a legel minelor şi a legel căi-l°r ferate de interes local.
Ca membrii al partidului liberal, nu cred « nia-lor că nesocotind legi în vigoare, ne-
socotesc în acelaş timp punctul cel mal important al programului prartidulul care se rezumă în cuvintele: Domnia legilor\?
Ca miniştri şi ca membri al guvernului nu văd d-lor că suspendînd legi votate de parlament şi sancţionate de şeful puterii executive, violează art. 93 din Constituţie (de sub capitol despre Regi şi miniştrii) art. care la al. 8 sună ast-fel: «El (Regele) face regulamente necesarii pentru executarea legilor, fără să poată vre-o dată modifica safl suspenda legile şi nu poate scuti pe nimeni de executarea lor*.
ULTIME INFORMATiUi
D. Barbu Delavrancea a anunţat mal multor amici al săi din gruparea dra-pelistă, că săptămtna viitoare va anunţa guvernului o interpelare în privinţa politioei generale, interpelare la care se vor asocia şi d-nil N. Fleva, F Lascar şi Porumbaru.
Pe azi a fost convocată o întrunire publică electorală în orăşelul Rădăuţi ('Bucovina) de către d. dr. G. PopovicI, deputat In Reichsrathul din Viena.
La această Întrunire afl fost convocaţi toţi ţăranii romînl din districtul Rădăuţi.
Opinia află că ministerul de interne a ordonat închiderea atît a internatului cît şi a externatului de la institutul Sacre-Coeur din Iaşi.
Cer cetind la ministerul de interne asupra exploziunel de la Băicoiu, — despre care vorbesc Drapelul şi Dreptatea—ni s’a răspuns că pînă acum n’au nici o ştire în această privinţă.
Duminică vor începe, In toată ţara, operaţiunile consiliului de revizie pentru formarea contigentulul 1899 şi se vor îuchide la 15 Martie.
D. G. Pdllade, ministrul justiţiei, a început să facă pe grozavul.
Printr’o adresă, a invitat pe judecătorii de pace din Capitală, să stea neclintiţi la posturile lor, de la orele 9 dimineaţa, pînă la orele 3 după amiazl, fie că aii ori nu procese de judecat.
D. An. Stolojan a dat ordin şefilor de servicii de la ministerul domeniilor ca să întocmească cîte un program pregătitor de obiectele ce pot fi expuse la Expoziţia din Paris.
Comitetul de acţiune al fleviştilor, întrunit aseară, a decis ca pe lîngă campania obstrucţionistă începută deja in contra guvernului, să înceapă săptămîna viitoare o campanie de întruniri publice asupra politicei generale a guvernului.
Ilrapellfgtii fără club
Mult haz produce prin cercurile politice frica drapeliştilor de aliaţii lor flevişti, frică care a mers acum pînă la fuga drapeliştilor din clubul lor.
In adevăr, de cînd s’a făcut alianţa, fleviştil nu mal frecuentează clubul lor, pe care de alt fel l’au şi desfiinţat, ci frecuentează regulat în fle-care seară clubul drapelist.
D. Aurelian, cu amicii săi, îngrozit de aceasta ca de o invasie a barbarilor, nu mal dă de loc pe la club de cîte-va zile.
De atunci, consfătuirile drapeliste se ţin acasă la d. Aurelian, iar consfătuirile fleviste la clubul drapelist!
Crimen lesae Majestatis
Ultimul ecotl al vizitei MM. |LL. Regelui şi Reginei la Budapesta a resunat Marţi în sala tribunalului din Capitala ungurească.
Iu momentul sosirel MM. LL. la gara din Budapesta, o doamnă, BenkO Ferenczce, soţia unul funcţionar, a vroit să treacă cor-douul ce era format înaintea gării. Poliţia ne lăsîud’o, ea a început să forţeze cordonul, şi a strigat:
—	Lăsaţi-mă să traversez strada ca să mă duc acasă la bărbatul mefl.
—	Nu se poate, că vine cortegiul regal, —răspunse un ofiţer de sergenţi.
—	Ce mie mie de Regele valahilor......
(aci urmează o înjurătură â la Obor).
Ofiţerul de sergenţi a condus imediat pe d na BenkO la secţie şi după ee s’a dresat un proces-verbal, a fost pusă în libertate şi dată în judecată pentru crimen lesae majestatis.
Procesul s’a înfăţişat Marţi, şi d-na BenkO a fost condamnată la trei zile închisoare.
Am dat ştirea acum cîte-va zile că delegaţia cetăţenilor din Huşi, cari au venit să ceară ltransformarea liniei Crasna-Huşl din cale îngustă în cale largă, ar fi primit, de la diferiţi miniştri, la cari s’a adresat, răspunsuri favorabile.
Ni se asigură că din contră toţi miniştrii şi mal ales d. Ionel Brătianu, de la lucrările public#, au răspuns delegaţi-unel că nu pot încuviinţa această cerere, de oare-ce lipsesc fonduri şi mal cu seamă că sunt alte linii de o importanţă mal mare, cari trebuesc puse în execuţie şi cari sunt rămase în sus-pensiune.
Delegaţiunea a plecat desnădăjduită şi supărată în contra modulul cu care a fost primită o cerere care interesează un întreg judeţ.
D-nii M. Deşliu şi general Algiu afl plecat aseară la Huşi.
D. Take lonescu s’a întors azi dimineaţă în Capitală, venind din Galaţi.

Cu toată ceaţa groasă ce s’a lăsat pe Dunăre, în faţa Galaţilor, vaporul local Orientul îşi urmează regulat cursele dintre GalaţI-Brăda.
Azi, d. D. Giani, preşedintele Camerei, a fost primit la tribuna prezidenţială de către deputaţi, cu strigăte ironice de bravos şi aplauze.
Această manifestaţiune se datoreşte faptului că onorabilul preşedinte al Camerei, care promisese în şedinţa precedentă că de aci înainte va deschide şedinţele la ora 1, de oare-ce d-sa vine la Adunare mal de vreme ca orl-cine,—azi şi-a făcut apariţia tocmai la orele 2 fără 5. m.
PROCESUL DUELULUI
ŞEDINŢA A DOUA
Ca şi Ia precedenta înfăţişare, foarte multă lume în sală, încă de la orele 11 şi jumătate. La intrarea secţiunel a III a, precum şi la intrarea grefei şi a sălel de consilia, sunt aşezaţi sergenţi de oraş pentru a ţine ordinea şi a nu permite intrarea de cit persoanelor făeînd :parte din proces,îpresel şi avocaţilor. In sala paşilor pierduţi, lumea aşteaptă şi caută cu ori ce chip să poată pătrunde în sală.
D-na Maria Lahovari, parte civilă, soseşte în sală la orele 12 şi se întreţine mal mult timp cu d. avocat Nacu şi Grădişteanu.
D. Danielopol lipseşte.
Pentru această şedinţă s’a pus o masă deosebită, în incinta din faţa tribunalului, pentru stenografi.
Un foarte mare număr de avocaţi şi persoane de distincţiune ocupă locurile după estrada rezervată tribunalului.
Inculpaţii ocupă acelaşi loc, ca şi în prima şedinţă, însoţiţi de apărătorii lor.
D. Filipescu se prezintă fără avocat.
Deschiderea şedinţei
Tribunalul intră în şedinţă la orele 12.45.
Se face apelul nominal.
Lipsesc martorii G. Filipescu, căpitan Exarcu, M. Cantacuzino, dr. Romano, dr. Istrate şi Ionel Grădişteanu.
Se procede la ascultarea martorilor.
D. prim-procuror cere ca d. Theo ior Văcăresc să fie ascultat cel d’întîiti.
Depoziţia d-lni Tli. Văcărescu
După formalităţile de usagifl şi după legiuitul jurămînt,
Preşedintele . Bine-voiţl a-ml spune, ce ştiţi în afacerea duelului, d-v., care aţi fost primul martor al lui Lahovari.
D. Văcărescu : In ziua de 28 Noembrie, d. Lahovari ml-a comunicat prin telefon, la orele 12, că are am vorbi ceva important. Efl. care citisem în ajun articolul Deux politiques, bănuiam de ce e vorba, ştiind că articolul este insultător la adresa d-lul Filipescu.
Iu adevăr, Lahovari venind la mine, ml-a spus că Filipescu i-a trimes martori în urma publicării acestui articol.
Eram rudă cu Lahovari şi bun prietin cu Filipescu. Situaţia mea era delicată. De o-biceifl nu mă amestec în ast-fel de afaceri. De rîndul ăsta nu mă puteam da în lături; ambii îmi eraţi simpatici. Cunoşteam pe amîndoul şi le ştiam caracterele hotă-rîte şi simţitoare. Speram să ajung la o conciliaţiune onorabilă, şi am primit să fifl martor.
Lahovari mi-a spus că n’a avut intenţia să atingă personal pe Filipescu, ci a vorbit de politica lui numai. Mi-a spus că consimte la conciliere, dar cu reticenţa ca să nu-1 jignesc pe dînsul. Acest lucru m’a făcut de la început să văd că lucrul nu se poate împăca cu bine şi am şi declarat lui Lahovari că, dacă se va hotărî eşirea pe tereif, efl mă retrag.
Lucrul a fost ast-fel hotărît şi seara, pe cînd mă aflam la clubul conservator,— ştiind că la orele 7 trebuia să mă întllnesc la Jokey-Club cu martorii d-lul Filipescu, a venit d. Gally şi mi-a amintit din partea lui Lahovari ca să mă duc la JokeI-Club. înainte de a mă duce Ia lntîlnire, am trecut la Independance Roumaine şi am vorbit lui Lahovari, spunludu-I că dacă mi a dat mandatul, hotărîrile mele să nu fie discutate,—aveam îndoială. Lahovari mi-a promis, spunlnd că contează pe persoana mea.
La JokeI-Club nu m’am putut înţelege cu martorii părţel adverse. Am propus arbitru* dar colegul mefl Izvoranu s’a opus. Am propus declaraţia de conciliere cunoscută. Martorii adverşl afl refuzat’o, propunlnd ca în declaraţie clientul nostru să exprime regrete pentru acel articol. Efl, care ştiam starea psihologică a lui Lahovari, nu puteam să primesc acest lucru.
Declaraţia propusă de mine, fiind respinsă de martorii adverşl, seara am plecat, spunlnd martorilor că în caz cînd d-lor nu primesc, efl mă retrag, ne primind acest mandat de cit pentru a face conciliere.
D. Sâulescu. întreabă pe martor dacă ştie positiv că d-sa n’a avut un text precis de declaraţie,—căci nici n’a fost un text scris,—şi că Filipescu n’a putut vedea textul, el neexistlnd. Că, dealtminterl, efl venind de la Filipescu, am spus, că dînsul mi-a răspuns că se lasă cu totul la arbi-tragiul nostru.
D. Th. Văcărescu: Este evident că Filipescu n’avea dreptul nici să primească, nici să nu primească textul unei declara-ţiunl. Este iarăşi adevărat că n’a existat text scris al declaraţiunel în acel moment.
D-nil Delavrancea şi Disescu precizează din nofl Întrebarea d-lul Sâulescu.
D. Fdcărescw declară că nu poate să-şi amintească precis.
D. lilipescu: Ţin să precisez că am declarat d-lul Sâulescu că eu nu pot să mă amestec şi că las totul la arbitragiul martorilor. Am martori pentru aceasta, pe d-nil General Mânu şi G. Filipescu, cari atunci erafl de faţă.
Continulnd, d. Văcărescu spune că după ce s’a retras, a aflat că Lahovari alesese în locu-I un alt martor. De sigur că nici Lahovari nu lmpărtăşia propunerea mea de conciliaţie.
Preşedintele : Era ceva cîştigat pentru conciliere, prin retragerea d-ţale ?
D. Văcărescu • Absolut nimic, căci nici
colegul mefl Izvoranu, şi nici chiar clientul met nu împărtăşea concilierea. Chiar dacă se retrăgea şi d. Izvoranu, Lahovari, care voia să se bată, ar fi numit alţi doul martori în locul nostru, după cum a numit unul singur în locul mefl.
D. Judecător Alexanclrescu : Pentru ce vi s’a părut că Sâulescu era mal intransigent ca V. lonescu ?
D. Văcărescu: D. Sâulescu a fost mal intransigent asupra stabilirel ^ofensei şi a-tîta tot; nu am spus că a fost intransigent în conciliere.
D. Judecător Alexandrescu : Nu credeţi că şi d. Izvoranu care a susţinut că e ofensă, trebuia să se retragă şi d-sa ?
D. Văcărescu: Nu era întru nimic obligat să facă aceasta.
D. Judecător Alexandrescu : O conciliere pe teren, este safl nu admisibilă ?
D. Văcărescu : Multe lucruri sunt admisibile... Evident că nu este interzis acest lucru, dar... nu este în uz şi arare ori reuşesc asemenea propuneri. In orl-ce caz, unul din combatanţi nu poate nici odată discuta pe teren o asemenea propunere.
D. Prim-procuror : Credeţi că trebue să existe raport între injurie şi condiţiunile de luptă ?
D. Văcărescu . De obiceifl da; dar aceasta este cestiune de apreciere.
D. Prim-procuror: In cazul de faţă, ce credeaţi ?
D. Văcărescu: Nu văd condiţiunile de luptă îngreuiate.
De altminteri cestiunile acestea privesc pe medicul luptei care se pronunţă asupra gravită{el rănilor făcute.
D. Prim-procuror : Nu credeţi că nu e permis a se bate într’o sală închisă ?
D. Văcărescu. Absolut de loc nu cred aceasta. Chiar dacă ar fi oare-cari inconveniente, ele sunt egale pentru ambii combatanţi.
D. Prim-procuror. Nu credeţi că martorii cărora li se impun condiţiunile de luptă, ar trebui să se retragă ?
D. Văcăressu; Nu pricep. Cine să le impună ?
D. Prim-procuror citeşte procesul-verbal unde este trasa: condiţiunile impuse...
D. Văcărescu: De sigur că e greşeală de redactare. Nimeni a’a putut impune condiţiunile.
D. Preşedinte, către prim-procuror : Cestiunea aceasta este deja cunoscută. D. Izvoranu a declarat erl că n’afl fost impuse, ci condiţiunile afl fost discutate de toţi.
D. Grădişteanu: Ştie martorul de altercaţia între Lahovari şi V. lonescu ?
D. Văcărescu: Nu ştia absolut nimic şi nici Lahovari nu mi-a spus nimic.
D. Grădişteanu. Textul declaraţiei care este la dosar, de cine e scris ?
D. Izvoranu : d. Văcărescu nu poate să ştie aceasta. Atuncea nu mal era martor.
D. Văcărescu. Redactarea este opera comună a lui Isvoranu şi a mea. Scrisul, nu pot şti al cui este, nu mal eram de faţă atunci. Declaraţia din dr sar, este in sensul acelei redacţiunl.
D. P. Grădişteanu : I s’a presintat d-lul Văcărescu vre-un alt text de declaraţie ?
D. Văcărescu . Absolut nimic.
D. P. Grădişteanu : dar d-nil Izvoranu şi Drossu afl văzut acel formular ? Pentru ce nu l’afl primit pentru a evita întilnirea pe teren ?
D. Izvoranu : Pentru că nu l’a primit nici Lahovari, care era într’o cameră alături, căruia l’am arătat şi l’a refuzat, fără discuţie.
D. Supleant Schina: Nu se poate ca martorii pe teren, să oprească lupta văzînd inferioritatea unul adversar ?
D. Văcărescu : Mal întîiu că nu so poate constata, pe teren, slăbiciunea safl tăria unul adversar, şi apoi, nu văd cum martorii pot face asta cînd ambii combatanţi îşi expun viaţa. De altminteri aci nu e cazul. Ambii combatanţi erafl oameni de arme.
D. Delavrancea . Ce l’a făcut pe d. Văcărescu să presimtă un duel, cînd l’a chemat Lahovari la telefon ?
D. Văcărescu: Ştiam de mult polemica între cele două gazete, o dată ale aceluiaşi partid, şi din care L’Independance, dezertase. Citisem în ajpn articolul Deux Politiques şi chiar, acasă la mine, înainte de a fi chemat de Lahovari, anţ spus: articolul este foarte violent‘.şi mîine de sigur Filipescu va trimite martori lui Lahovari. Va trebui să se bată.
D. Preşedinte: Era va să zică polemică între cele două gazele ?
D. Văcărescu • Era o polemică de un caracter impersonal. In articolul Deux politiques loviturile erafl directe în Filipescu şi articolul era semnat: G. Em. Lahovari.
D. P. Grădişteanu. Este adevărat că aţi trimes o scrisoare la ziarul l’Indâpendance —scrisoare publicată şi semnată de d-v., prin care spuneaţi că aţi fi primit textul de conciliare al martorilor d-lul Filipescu ?
D. Văcărescu: N’am scris, şi mal puţin n’am semnat o scrisoare către ziarul l’In-dcpendance, spunlnd acest lucru. Ştifl că un reporter al acestui ziar a venit fa mine să-mi vorbească In această afacere şi ’l-am spus că aşi fi voit să aranjez afacerea cu conciliare. Alt ceva nu-ml aduc aminte să-I fi spus.
La orele 2 30, şedinţa se suspendă.
ULTIMA ORA
Serviciul «Agenţiei Romint»
Paris, 13 Februarie.—Avocatul L.a-borl a făcut ieri recurs la Casaţie, în contra sentinţei care condamnă pe Zola.
Londra, 13 Februarie. — Camera lorzilor. — Marchizul de Salisbury declară
că Englitera, Franţa şi Rusia s’aQ declarat gata să garanteze o mare parte a împrumutului elenic. Se crede că această garanţie va deveni un fapt în curînd.
Obligaţiunea pentru Sultan de a evacua Tesalia, va începe îndată ce va veni împrumutul pe piaţă.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbltcaţinne
D. dr. David Grflnberg (acum prin botez Dumitru), din comuna Drăgăşanl, judeţul Vllcea, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâfl patronimic de «Grflnberg» în acela de «Galian», spre a se numi «Dumitru Galian».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiiuţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut. de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţinne
D-nul Mihail lonescu, institutor din Bucureşti, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui sâfl patronimic de «Io-nescu» în cel de «Enache Constantin Spi-reanu» spre a se numi «Mihail Enache Constantin Spireanu».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăj zut de aliniatul 2 al zisului articol.
Dr. Pompiliu
Medic al EFORIEI SPITALELOR
s'a mutat în Strada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 ConsultaţiunI în toate zilele de la 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m.
MercurI şi Vineri, consultaţiunl gratuite pentru săraci la aceleaşi ore.
1005
AVIS IMPORTANT
Pentru Cumpărători de
MOBIFF
Recomandăm onor. public marasmul nostru bogat asortat cu tot felul de IttOBIJLK pentru aranjamente complecte, piecum: IS.it, fi AIVE, Salonaşe, Oaăi fte dormit, Sufruf (ferii, etc.
Vindem maî eflin de cît ori-undo, facem şi
înlesniri de Plată
Rugăm pe onor. cumpărători că înainte de a cumpăra în altă part6, a visita magasinul nostru din calea Victoriei, SO (intrarea prin pasaginl Villacros), spre a se convinge de condiţiunile avantagioase şi soliditatea mărfurilor
UEBERALL, STERNBERG & C-ie
Calea Victoriei, 30
S6 7(Intrarea prin pasavln) Vilacros
Eii leac eftin
In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte că cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bromştele, ca-tarele este întrebuinţarea GUDRONULUI GU-YOT. Acesta este şi medicamentul cel mal eftin, căci nu costă de cît Î5 bani pe zi şi dispensează de ori ce alt medicament.
DOCTORUL S' ERLICH
SPECIALIST IN BOALE INTERNE
23, Str. Gabroveni, 33
Consuttaţtuni 2—4 p, tu.
Moşia Copaciu
din judeţul Vlaşca, a defunctei Alexandrina Hiottu, se vinde cu orl-ce preţ va eşi la licita-ţiunea publică în ziua de 36 Februarie 1898 la Tribunalul de Vlaşca.
Pentru infurmaţiunl Ia d-nil SAMI Sc AR THUR, strada CarageorgevicI No. 3.
Desfacere totală de Mobile
cu preţuri foarte reduse MAGASINUL FOST H. OEHLBERG Strada Car ol A». C
vis-â-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR
Cine doreşte a cumpăra mobile fine cu preţuri foarte reduse să viziteze magazinul din btrada Carol No. 6, fost H. AELBtRG, care este compus de un foarte bo4at Asortiment.
Desfacerea numai piuă la Sflnta Gbeorghe 1898.
Dr. MENDELS0HN
de la Facultatea din Paris
Boule de Femei si de Copil
Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m.
45, Strada Academiei, 45
(vts-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare si prin «Jalea Victoriei 86.
Conditions speoiales pour le gros
1069—30
RATE
ROBITE
RATE
Mauriciu Filip Lazâr
Vis-â-vis de Hotel de France In casele Biserleeî Slătarl, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel)
Dormitoare, Sufragerii, Biurourî, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc.
Garnituri complecte pentru Saloane; Prompele, Perne, Evantaiurî, Dormeze, Pufuri, Divanurî, Scaune de paie, ctc. Ateier special de Tapiţerie. 171
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
J. #*. JACOBSEN
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- IS1ELS LTHJÎE —
SaO, ca să guste mal bine plăcerea închipuirii, el se ascundeau în umbra îmbălsămată a căpiţelor de fîn. Poves-tirele acestea se sfirşiră prin a fi numai o singură povestire lungă. Dacă din nebăgare de seamă eroul murea sad se făcea prea bătrîn, i-se dedea un fiii care moştenea din virtuţile sale şi căruia II mal dedea calităţi noi şi cu deosebire apreciate în acel moment.
Tot ceea ce făcuse impresie asupra lui Niels, tot ceea ce vedea, tot ce înţelegea bine şi tot ce înţelegea răti, tot ce se credea silit să admire şi tot ce admiră, el o punea în această interminabilă povestire. Prindea cit putea mal bine cugetările şi sentimentele cari-I a-parţinead sad cari aparţinead altora, evenimente şi oameni, fragmente din viaţă şi fragmente din cărţi, cum o apă curgătoare prinde imaginile in cursu-I sâd şi le reproduce, cînd foarte exacte, cînd denaturate, cînd nesigure, cu contururi vagi şi mişcătoare, numai dacă
nu le îneacă într’o confuzie de linii şi de culori.
Niels trecuse de doul-spre-zece ani, cînd două chipuri noul se iviră în Lon-borg: un preceptor şi d-şoara Edel Lyhne.	,
Preceptorul, d. Bigum, studiase teologia şi mergea pe patru-zecl de ani. El era de talie mică, viguros şi girbov ca o vită de arătură ; avea pieptul larg, umerii înalţi, gîtul scurt. Braţele îl erad lungi, ţurloaiele scurte, picioarele enorme, mersul greoid şi tărăgănat. Mişcările braţelor păread vagi şi ceread loc mult.
Avea pieliţa curată, presărată cu pes-trul şi purta o barbă roşcată care îl da înfăţişarea sbîrlilă a unul barbar.
Două încreţituri verticale îl brăsdad fruntea, nasul tra turtit, gros, gura mare, buzele groase şi rumene. Ce avea mal bun erad ochii, senini şi blînzl.
Se vedea, după mobilitatea urechilor sale că auzea cu greutate, ceea-ce r.u’l împiedica să adore muzira şi să cînte cu vioara. El zicea că ureehele nu erad singure pentru a auzi sunetele: acestea erad percepute de tot corpul, de ochi, de degete, de picioare.
Sunetele cari vibraţi în atmosfera n-niversului aparent erad de altminteri cu totul falşe, dar fiinţele născute cu darul muzicel posedînd în ele însă-şl un nevăzut instrument pe lingă care frumosul Stradivarius părea ceva sălbatic. Sufletul făcea să vibreze coardele acestui instrument, şi numai graţie lui
marii muzicanţi îşi compuseseră ope-rile lor nemuritoare. Muzica percepută de ureche era numai o slabă imitaţie, o bîlbîire care caută să exprime ce nu se poate exprima. Ea era pentru muzica sufletului ceea ce este pentru visul sculptorului statuia tăiata de daltă.
Cu I6te acestea nu muzica interesa mal mult pe d. Bigum. El era mal ales un spirit filosofic; nu un constructor de sisteme, un inventator de legi: el îşi bătea joc de sisteme şi le compara cu nişte cochilii de melci, pe cari le tîrăştl pe cîmpul fără hotare al gîndirel, închipuinduţl că acest cîmp stă în cohilie. Şi legile!... legi ale gîndirel, legi naturale !... A descoperi o lege, nu însemnează că s’a găsit o nouă margine a minţii omeneşti ? «0-rizontul med merge pînă acolo, mal departe nu văz», iată ce recunoaşte năs-cocitorul unei legi. Dar dincolo de orl-ce orizont, se află un altul, şi apoi iar altul, pînă la infinit; şi aşa este cu legile al căror număr e nemărginit.
Nu credea ră este vanitos şi nici că şl exagera meritele, dar nu putea să-şi ascundă că inteligenţa sa, era mal întinsă de cit aceea a celor-l’alţl muritori. Cînd el se afunda în citirea marilor cugetători, mergea printre nişte giganţi adormiţi, cari, muiaţi în lumina spiritului sâd, se deşteptad şi reîncepead lupta conştienţii de puterea lor. Orl-ce cugetare, orl-ce sentiment pe care-1 prindea, dobîndea o nobleţă, o înălţare, o putere, pe care fără îndoială, că nu o bănuise cel care o concepuse întîid.
De cîte-orl nu constatase el cu umi-
linţa extra-ordinarâ, bogăţie a sufletului săd, şi siguranţa oare-cum divină a minţel sale ! I se întlmpla să se pue într’un punct de vedere diametralmente opus spre a judeca lumea şi viaţa, ple-cînd de la hipoteze contra-zicătoare fără ca prin această să’şl nimicească personalitatea sa în opimunile, pe cari de adopta pentru moment, şi ca zeul antic, care lua forma unul taur sad u-nel lebede, el nu înceta un singur moment să fie zed, spre a deveni lebedă sad taur.
Şi nimeni nu ’se îndoia de puterea care era într’însul ; toţi trecead alături de el fără să vadă nimic, dar se bucura de aceaslă orbire care ’l aţiţa să dispreţuiască omenirea.
Va veni ziua în care ochiul săd se va închide şi în care clădirea colosală a spiritului săd se va dărîma : el nu va lăsa nicl-o operă, nici un rînd din ceea ce a fost.
Gloata neghioabă nu trebuia să puie o coroană de spini pe fruntea omului de genid, nu trebuia nici să 1 înjosească impunîndu-I mantaua de purpură a ad-miraţiunel. Şi se mîndrea la gindul că generaţiunl âvead să urmeze, şi că cel mal buni, cel mal mari dintre oameni, vor alerga după cucerirea bunurilor pe cari el ar fi putut să i le dea, dacă i-ar fi plăcut să-şi deschidă mîna.
Găsea o pricină de bucurie particulară în modestele sale condiţiunl de traid. Nu-I oare, într’adevăr, o jefuire grandioasă condamnarea unul spirit ca al săd la instruirea unor copil ?
Nu era oare nebunesc ca pîinea de toate zilele să i fie dată în schimbul timpului săd, şi ca această pline de toate zilele să o cîştige mulţumită reco-mandaţiunel unor oameni foarte ordinari, cari bine voiseră să-l judece vrednic de a-şl împlini sarcina de preceptor ?
Era, pentru el, o voluptate să se vadă dispreţuit ca un netrebnic paid de mulţimea ignorantă şi să ştie că cea mal mică din gîndirîte sale făcea cît o lume întreagă!
Dar avea, de asemenea, momente în care mărirea sa ’l apăsa. De multe-orl, după ce s’a studiat pe sine, simţea, a-runcind în prejurul lui o privire asupra vieţel neroade, un sentiment! la fel cu acela pe care trebuie să ’l fi simţit acel călugăr al legendei: pentru un singur tril al pasăre! minunate auzită în pădure, băgă de seamă, întor-cîndu-se la schit, că un veac se scursese. Dacă acel călugăr era singur în mijlocul unei generaţiunl noul, printre morminte cunoscute, ce trebuie să fie isolarea Iul Bigum al cănii adevăraţi contemporani nu se născuseră încă !
In aceste momente de amărăciune SI venea o nemernică dorinţă de a se coborî la nivelul celor-l’alţl, să imparţă plăcerile lor, să fie cetăţean al vastului lor pămînt, cetăţean al cerului lor strimt... Dar îşi venea în fire numai de cît.
(Va urma)
CEL MAI SIGUR
REMEDIU
CONTRA
BOALELOR VENERICE
CMfUMESCij
ESTE ÎNTREBUINŢAREA
Tubului Preservativ SANUS
Patentat în Franţa, Germania, Aus-tro-Ungaria şi In toate Statele culturale.
Preţul unui TUB, Lei 1.50
De vînzare la toate Farmaciile şi Drogueriile din ţară.
1067-24
SOBE
AVIS
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d î Franţa, ati găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so eietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, In schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit le) 67.50 anua pentru a fl asigurat cu le! 50.000.
Calitate Superioară
DIN FABRICA
Ernest Manoel & Obled
DIN
COMARNIC
Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toată ţara
T. ZWEIFEL
BUCUREŞTI	IAŞI
Calea Moşilor, 31. Strada Mitropoliei, 9.
GALAŢI, Strada Egalităţei, 46.
MEIDINGER, PARIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano)
PENTRU
INOÂLZIRE CU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMNE Maşini de Bucate MOBILEJDE FIER Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Atiolf ialomon
DEPOSIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE or PROVINCIE î Iaşî, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneann, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni.
^TOMAMiECĂILOftîmNARc
înemie,Gastralgie,Diabetâ
„JMWEPS^CHO , APElEjNKMk?i pentru caiităjile ITINATE şî'ia
PeiifiuisSILEGEA *
SUNT RECOMANDATE" ^ ^ ^ de către somităţile^	n
Medicale îmBolele
E forte gazosd şi plăcută In băut, ^ amestecata sau'nu, cu orice tăuturâ.
Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR
SI NE JIGNITOR S! 0 ACŢIUNE CURATIVA <&ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.f"/
UN PĂHĂREL FACE’ACEL AS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APA' DE BUDA.
SE GĂSESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN ŢARÂ.|

Ţuică de Florica
Lacrima de Prune
_ Ţuica de Goleşti
(Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica est© fabricată din prune; singură ne-vătămătăre sănătăţei; cel mai bun apetissant.
Nu trebuie să lipsească din nici o casă
Blare Depozit la g*ara Goleşti
Cererile pentru en gros 8« se atMresexe la MOJV n. nĂnUMjESCU, — «lefii.
Mal mult de */* *« secol succes proclamă superto1 iatea sa în tratamentul de gutural, Iritaţinnel peptulii», f fluenţa, dureri reumatismale, scrfntituri, râul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor___________
SOBE AMERICANE VERITABILE
„SIRIUS"
CTJ
Patent Regulător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal liigienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţă, care se obţine prin < Patent-Regulator >, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine d© Bucate
Americane
cele mal practice şi cele mal eeonomice.
Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleă.
DEPOZIT GENERAL:
A. REICHENBERG
BucureşU.—Strada Doamnei, 21
Las Veritables Eaux Mineralei da
VICHT
aont Ies Seurces
VICHY- IiTAT CElLESTINS GRANDE-GRILLE H0P1TAL
Exioib le nom sur la Capsule et l'Etlquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlohy sont les
Pastilles YICHY-ETAT
îabrlqules aveo les sels nalnrels extralts dea Eaax Vichy-Btat
ComprimTsde Vichy
aux sels naturels VICHY-ETAT
pour prSpsrer l’eau artiflclelle de Vkih/ gteeust.
Agent Glntral pour la ROUMANIE, BULGARIE, SERBIE:
A. O. CARI8S7, Bueiirest
Cel mal bun VACS Parisian ________pentru încălţăminte_________
JHecotnatulthn atenţiune* onor. JP. T. Public
BESTIUBASTUL
DEPOSITUIWe VINUBl
ŞTEFAN COLFESCU
elin Straela Citnpineanu,, ÎS
(colţ. cu St. Ionică)
unde pe Ungă o bucătărie NAŢIONALĂ, GERMANA şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţă, se ma! pot găsi cele mal bune Vinuri din ţară şi streinăîate, cu
preţuri foarte rertu&e
TEIRICH & Cs
BUCUREŞTI
Io. 9, Strada Berzei, No. 9
TELtBMf, G»Z, APÂ
'încălzitul central
LUMINA ELECTRICA TELEFOÎÎE PABiTONEBE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR
tu Buni
de BASALT, PXCMB, FOBîTÂ şi FIER
C Ia O SE TE
de toate felurite ţtout â lAgout)
SARE dki’OSIT de toate articolele atlngrfttoare de aceawtft branşă
BIUROU de CONSTRUCŢIE - EXPORT
DIPLOMA l)E ONOARE la Exposlţla din Bucureşti In 1894
Societate Bomînâ de Asigurări Generale
B B A I L A
Capital Social, lei 3,000,000 d'plin vărsaţi.—Fond de organizare 300,000
CONSILin DE ADMINISTRAŢIE î
Preşedinte, BIMITBIE A. STFBBZ4.
Ylce-pre^edinţt: Alemandru Marghiloman PTicolae V. Ferica.
MEMBRII CONSILIERI
Tache Anasta«ln, Deputat, mare proprietar, Tecaoin.
G. Assan, Preşedintele Camerei de Comeroin BnoureacL
Comandorul Mareo Beswo, Direotornl societăţi) «Assicurazioni Generali*, membra el Institutului d'actnari din Londra, eto. etc.
Manrlcin Blănii, Şeful oasel de bancă Mar* morosoh Blank & Oo., Bucureşti.
T. Caraevali, mare comerciant armator, tn Brăila.
Constantin Ci. Codaş, Deputat, Advooat, Brăila.
AdolflT Erfllng, Oonaul German, Brăila.
Director, HUGO ASCOLI.
Ermano Gentilii, Directorul General al Prl-f mei Societăţi austriaoe de Asigurări Generalei contra Accidentelor, eto., eto.
Cliarles Gir anner, Dirigintele ramnrel de i transport la 8o. ietatea Asiourazionl Generali.y VIU ori© B. Mendt, Şeful Oaselor L. MtndtOo. Fratelii B. Mendt, mare oomeroiant armator, Brăila.	:
Edmondo Rlcbetti, Secretarul general al Soo'et. «A*si ’iuraaloni Generalii, Trieit. Colonel G. Rosnovan, mare propr.,Bosnov, Zamfir Zamfiresen, m*re propr., Braila. Pani Rottenberg A Co., Şeful oasel de bancă Rottenberg k Co. Brăila.
Sub-director, D. Cer scoriei.
Tipografia EPOOA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
Prima ^ăminţăi*ie IIomilia
Bucureşti9 Strada Carol Ao. 93.
Recomandă: Seminţele nou venite, aduse de la grinarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut in 29 de ani. R	, LII ERNA. qualitate superioară, cu certificate,
necomand:	calitatea cea mal grea de 28 libre, etc.
— DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINĂ —
Catalogul se trimete giatis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi.
Cu toată stima FRIDR1CH PILDNER S-sor, EUGEA AMMAAA.
MEBICAMENTT PHOSPHATIC
IX DE VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator p temic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile.
Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condifiuni literale şi avantagioase în contra daunelor de •
IACEABIU
GBIADIAĂ
TBAASPOHT
pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat.
Asemenea dă cea mai mare desvoltare operaţiunilor In ramura Viata, după combinaţiunile cele mal noul şi mai convenabile.
niiîicvri i.v/i.
N.B. — Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la sediul Societ&ţel, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară.	_
ŢIPOGAFIA „EPOCA” execută tot felul , de lucrări atingătoare de această artă.
WATSON & YOI ELL
ImaşinI agricole şi industriale
BUCURESCI. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) •Galaţi, Strada Portului Brăila, Strada Regală.
represintanţi generali ai fabricei
LALLiER, VERNOT & Co„ LA FERTt-SOUS-jnUARRE
gr PIETRE DE
Adevărat fzanţnzeştl, lucrate din 4—6 bHcăţî în ciment, bine legate şi foarte durabile
SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţoluri
CALITATE RECUNOSCUTĂ 1
OSTALiŢlU^
DE
Mori şi Fabrici de Spirt'
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Catalnaae ilustrate gratia fl frameo.
www.dacoromanica.ro