SERIA II.—ANUL IV, No. 681. Ediţia a treia NUMĂRUL 10 BANI laOSAMEITKJLE iKsay lai fiii aia ((•«ini i«i fi h (Ui*13 tot-d’i>ni iaaiato ia SMmrcfN U Casa Administraţi** !g jtuUţi ţi OnirMaU prin mandat* P°?ţ*{* Dn an în ţar» 30 lai; tn streinătat* Ş0 Iei Şase luni ... II » » * * Trei hml ... 8 * * * 18 * Ua aumlr ta streinii*** 8® ^**1 MERCLRI, 11 FEBRUARIE 1898. MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ gEDACTlA STWĂJttA CLKimfTlEI • M#. 8 CA NUMÂRUT^IO BANI miatiuu în BneureţU ţi judeţe se işreneso fiamai Is Administraţie in etreinatate, dinei la *dmim _ gaA0A OTlnntWTBI _ g9 # Noul scuze făcute de d. Sturdza ASUPRA BROŞUBEl ,, BOALA REFORMEI OR IN ARMAT “ i Mărturisim că uu avem nici o aplicare pentru scrierile critice provenite de la militari dnd ele nu se mă ginesc îa limitele dis'îuţiund academice a uuor texte s»ti dţs-poziţiuu*. Militarul care Ia condeiul spre a arăta aprecierile sale asupra actelor şefilor săi, este Iu tot-d’a-una împins mal dopai te de cit nu voia el Însuşi; glodurile s;.!e, ideile ce att născut In spiritul săfi In diferitele faze ale carierei sale, fiind îndelung coinp-iniate prin d:sciplină, cînd Ies de odată la lumină, se resimt in lunga tăcere, ele sunt adesea nedrepte şi mal desnădsj-duitoure de dt nu se cade. Este de dorit caatma'a să fie mută; cîpd Insă tăcerea a fost ruptă, este de datoria celor ce gtndesc la viitorul el, a examnia eh stiunile ridicate, cari par a fi răsuflarea unor sentimente latente generate, a le studia, a le discuta spre a arăta ce este eroare In ele, ce este iluzie şi ce parte realizabilă cuprind; iar la ceea ce priveşte unele destăinuiri, este neapăratneeeşar a căuta mijloacele de îndieptare a stării In fiinţă, trflglnd est fel cel puţin fo'os diu supărăciunea ce a produs revelaţiunea unor măsuri, poate, ne Line < hibz; ite. Pentru mal mullă e!arilate, vom împărţi studiul ce facem îu paragrafe corespunzînd fie-eare la diferitele chestiuni expuse în broşura de care ne ocupăm. § 1. Boala Reformelor. — Serierea începe prin a se piînge de mania bolnăvicioasă ce c fi miniştrii de război îndată ce sosesc la minister, de a reforma tot ce există ; fie-eare schimbă, taie, prelucrează tot, ca şi cîud nu s’ar afla nimic bun în-uainte de ajungerea sa iu capul adrnini-straţiunel războiului. Ne asociăm cu totul la această justă ob-servaţiuue; am crezut şi credam că este vătămător a se atinge lutr’uua de legile îu fiinţă ; prin modificări repetate se rupe tra-diţiunile de execuţie şi se produce o sdrun-eiuare a principiilor cari afi călăuzit întocmirea lrgei; acesta în curîud aduce o confuzie în idei şi din sdiimbare în s< lombare cădem intr’uu adevărat haos, diu care nimeni nu re mal poate scoate. Da, este de dorit pintru toţi a ne îndrepta in această privinţă şi a nu striga Ia fie care incident, la fie-care neajuns, că legea este de vină; de vom căuta bine vom vedeam tot-d’a-una că dacă s’a ivit vre-un răfi, el proviue diu executarea ce s’a dat legeî, dar nu din lege chiar. Dacă însă vre o schimbare se impune pentru un interes superior al armatei, să ştim că se poate realiza mal lesne, mal serios prin o simplă modificare a unul articol safi două, fără a se pune din nofi în c hestiuce întreaga b gislaţiune şi a prezintă votului Corpurilor Legiuitoare sute şi sute de articole cari se adoptă cu toptanul pe lucrrdere şi pe parolă de onoare. Autorul scrierel a semnalat răul, însă uude nu ne mal potrivim de loc cu dîusul este iu cauzele ce II atribuie şi în remediul ce propune. înainte de toate, boala nn este specială ministerului de războiţi în ţara romînească; ca bîutue îu toate ministerele fără excep-ţiune. Vedem zilnic cum se revine asupra unor legi fundamentale prin dispozitiunl noul, adisea neînsemnate, multe iuutile dm nenorocire cîte o dată foarte toare. vătămă- toţi miniştrii tfi fost şi sunt incapabili, să le dăm o dădacă, pe secretarul genera), şi să 1 facem inamovibil, cel puţin pentru un timp oare-care. Apoi dacă găseşti un secretar general pregătit atît în cît să-l dai permanenţă prin lege. nu ar fi mal simplu să-l numeşti pe dînsul ministru ? ! Credem că condeiul a depăşit ghidul autorului acestei stranii propuneri şi că a exprimat greşit un desideratum ce se poate susţine cu folos. Este Intr’adevăr da dorit, pentru bunul mers al lucrărilor, pentru mei ţinerea b adiţiunilor, pentru cunoştiinţa fxactă a trecutului, moral şi material, ia personalul ministerului de războiţi să fie rar supus la mutări. Dar singurul care este mal desemnat pentru schimbare eînd vine alt miniştri-, este tocmai secretarul general ; aeestuia ministru îl acordă semnătura sa pentru toate afacerile de theltuell şi tre bue, neapărat, să fie omul săfi de încredere. S’a încercat, acum vîţî-va ani realizarea îu mod practic a dezideratumulul exprimat mal_ sus. S’a numit ca şifl de serviciul! în ministerul de războifi ia diferitele direcţii înşişi generalii inspectori al diferitelor arme şi serviciurl militare. Ast fel personali i ministerului reprezintă compunerea ucul Stat major general de armată. Inspectorul general al artilerie*, şeful serviciului artileriei, acela ale genii lui la direcţia sa, acela al cavaleriei dirija direcţia cavab rieT; tot a* semenea pentru serviciul intendenţei şi cel sanitar; iar statul major, încap cu şt ful statului nujor general al armatei, avlnd direcţiunea mobilizării şi a operaţiunilor, lucrînd lu legătură cu toţi ceW’alţl generali cu cari în timp de războifi ar merge îa unitate şi in continuitate de vederi. Cum un asemenea personal nu se poate schimba uşor, se putea spera realizarea unei urmări In lucrări, suplinind Ia caz şi la nepregătirea unul ministru eventual. Nici nu mal vorbim de avantajele acestei stări de lucruri din punctul de vedere al pregătirel mobilizării; fic-care inspector general avînd după regulament răspunderea mobilizărel armei sale, nu putea să se mărginească In a face raporturi de lipsurile ce are, ci avea putinţa de a lucra pentru rea-lizart a prcgătirel războiului; mal mult încă, In caz de intrare în c&mpauie, statul-major general al armatei era organizat gata; fiecare şef de servicifi pornea în capul serviciului armatei şi lăsa la minister pe colonelul ce îl era dat ca ajutor, căruia îl putea trimete cereri serioase, bazate pe resursele de cari avea cunoştinţă sigură. Act astă organizaţiune, care pare destul de avantagioasă, totuşi u’a avut traitt lung. A fost distrusă, fiind-că n’a fost apărată de nimeni, şi s’a revenit din nou Ia omnipotenţa secretarului general, a cărui inamovibilitate ni se cere i zl ! De altminteri, credem că tibloul ce ne înfăţişează autorul scrierel, despre mutările prea dese ale personalului ministerului de lăzbo*, este pe de o parte exagerat şi de s'gur nedrept cînd îl arată acelaş în toate timpurile. Pentru a nu vorbi de cît de cel morţi, putem aminti că generalul Florescu a menţinut In capul servieiurilor ministerului şefi moşteniţi de la predecesorul săfi dintr’un cabinet liberal ; am putea da amintiri mal recente şi încă mal probante, dar să trecem, constatînd că nici această acuzuţiune nu este întemeiată, cel puţin îu generalizarea ce i se atribuie. HOUI SCUZE FĂCUTE DE D. STURDZA O arestare la Bnzăft. — Intervenţie diplomatică. — Anchetele gu- vernu Ini. — Hot&rtrea gavernalnl O arestare la Buzătl Acum clte-va zile, s’a chemat la politia din R.-Sdrat un Evreu supus austriaci. In contra lui se produsese două acuzaţiunl de furt. Evreul a fost ţinut 24 de ore la politie, unde a fost supus la o cercetare şi apoi a fost pus în libertate. Intervenţie diplomatică Îndată ce a fost liber, Evreul în cesti-une s’a pltns la legaţiunea austro-un-gară. , Ministrul Auslro-Ungariei s’a plîns d-lul Sturdza şi a cerut satisfacţie. Anchetele guvernului D. Dim. Sturdza a ordonat îndată prrfedulul de Rhnnicu-Sărat să facă o anchetă in contra poliţaiului. An heta s’a făcut şi a fost favorabilă poliţaiului. Nemu'ţumit cu acest rezultat, d. Sturdza a poruncit prefectului să facă o nouă anchetă, dar de data aceasta să (ie o anchetă severă. Prefectul face din nou o anchetă şi rezultatul e că purtarea poliţaiului a fost corectă. Să sezisează justiţia şi, la rîndul lut, procurorul general conchide că nu e caz de urmărire în contra poliţaiului. Hot&rlrea guvernului Cu toate că toate adele pnfedului şi procurorului general aii fost favorabile poliţaiului, d. Sturdza a destituit, pe po-liţaiii şi a exprimat scuzele sale baronului d’Aerenthal. Ni se zice că guvernul amtro-ungar nu găseşte nici această satisfacţie suficientă şi cere şi pedepsirea procurorului loca\ a cărui mutare s’ar fi făgăduit deja. chiamă Elias. S’ar putea acesta numi X sau Y. Ceea ce trebue eă ne importe e să se producă zahăr în ţara romtneoacă. Comentariile sunt de prisos. ClîE-VA FAPTEJARI SPUN MULT D-nil Porumbaru şi Valerian (Jnianu, aurelianiştl, avlnd a dezvolta interpelările lor, erl, in Cameră şi Senat, le-afi amînat — unul pină după votarea legeî asupra inv&ţămtntulul, cel-l’alt ptnă va I bine-voi d. Sturdza să vie la Senat. La discuţia care a urinat la Cameră, după discursul d-lul Haret, asupra punereI votului, abia s’ail găsit 15 deputaţi— şi aceia FleviştI — pentru a cere votul cu bile. La votul pentru luarea în consideraţie a proectulul, n’afi fost de cît 27 bile negre şi 100 pentru. D. Aurelian şi alţi trei aurelianiştl a ti votat pentre proiectul guvernului. D. Stelian n’a azistat la şedinţa de erl. La discuţia pe articole — atunci cînd era botftrlt de opoziţia liberală să se facă obstrucţionizm — cel înscrişi ca să vorbească, d-nil G. Dem. Teodorescu, Xenopol şi alţii, ati lipsit din şedinţă. Şi s’aOşi votat, de la orele 5 şi pînă la orele 6, vre o 5 articole. TRIBUN* LITERARA CÎND AM PRIMIT...'1 Cînd'am primit scrisoarea tristă Pe care-o ţin acum în mină, Mi s’a părut că piere lumea , Şi-am plîns nebun, o săptămînă. O, de atunci e-atîta vreme !... Nici nu mal ştiu în care an ; Şi-acum, cînd o revăd, îmi parc Că o citesc într’un roman. cer, * Ar trebui să plîng amarnic, Să blestem iar, privind spre Citindu-ţi jalnicul Adio, Cu care pleci, mă laşi stingher. Dar ştiu că şi această rană O să se’nchidă, an cu an, Că şi aceste rînduri triste Părea-vor fraze de roman. ...Şi numai plîng... acum sunt tare: «Ştiu c’o să treacă iar», îmi zic.— O, unde-i timpul sfînt în care -şi nu ştiam nimic! Raita O. Rosei li. Plîngeam- 3 ANI CÎT 300 Această constatare birc ---"-‘“v «.ce stabilită şi, cic- mo^iVnietn86duită,de niineuI> s& txamnăm Xf/S,rare U dă autorul scrierel ca-nistriT v?n mmisterulul de războifi. «Mi-ue dă ^Pregătiţi», exclamă dînsul! Şi Irebtii să aih«Krain .?.e cunoştinţele ce ar veni ministrn rU“ m,lltar ca să P°a** de-ue-va o lNtă Hb00110^11 ^um ar întoemi ci-bun şcolar ! SuntemUn,‘1 meDea iluzii autorului li fArăridlLămhrS®’ prea mult dt es'e de conif^L subl,Dia săfi, îi vom spune că PrrI'Rramf,ul cine-va foarte bine Ia toate i /:âsPunde arată şi să fie tot.. «e^d^hef’“n8lle ce pe şleafl, incapabil de a ‘g n’ned,lcă’ mal nistru. n un bun nu- SOMAŢIUNE cari imbră- Asemenea afirmări genrrale ţişează, sub pretrxt de ~.----- multe generaţiunl de minSri « ^ mal boifi fie la cele-l’alte demS.'®6, la răz* absolut nedrepte, tocmai din^f,^6’ Suti.1 şi a Închidere! mei lor laş sac. Adevărul este că evenimo.» i aduc In capul afacerilor oampnî^ 6 .poli,ice MII. alt'» nepregătiţi safi malbin*SL ^apa' pabi'I. Cel d’mtlifi se servesc de n®: ”ea' găsesc safi fac legi bune, cel-l’a'tl le oiw»* sao le aplic â rffi. 1 e str,că Să vedem acum cit preţueşfe leacul ce ne propune autorul scrierel, cel puţin pen-lru ministerul de războifi, spre a remedia a nepregătirea miuistruluT; această i hes-•uue merită uu paragraf special. r § f’ Permanenţa în serviciurile ministe-0l- —Pentrii a suplini la incapacitatea rni- bilePi’ se Pr°Pune In mod serios inamovi-ţaţe a secretarului general I «Ar trebui a a. Pyu lege pe secretarul general de bros,,Li.T .rmiDlktruluI !* ia,ă ce z*ce textual Şura de care ne ocupăm 1 Adică fiind-că Somăm pe d. ministrn de finanţe să arate, fie prin îffoni» torul Oficial fie prin Voinţa Aaţtonald, cam şi tu ce sunt falşe cifrele publicate tn broşară noastră «Nona legea patentelor». 1>* ministrn al finanţelor a a-firni&t că broşară noastră conţine cifre falşe. D-sa a silit şi pe prefecţii de judeţe să afirme aceasta. Acuzarea aceasta e prea gravă pentru ca să un trebuiască a fi dovedită, dacă e adevărată. Deja, mai ales că dovada ar fi toarte avautajoasă guvernului dacă s’ar putea face, d. ministru de finanţe trebuia s’o facă imediat după ce a pus In mişcare contra noastră întreg aparatul administrativ. Se vede insă eă ceea ce e na* tnral pentru toată lumea, nu e “atural pentru ministrul de fi-taMe al guvernului liberal. bine, noi afirmăm că cifrele publicate de noi sunt adevărate Şl somăm pe d. ministru să probele contrare. tacă Suni numai trei aul de atunci, dar par-c’ar fi două trei sute, aşa s’efi schimbat Iu-cruri'e. Guvernul conservator crezuse, cu drept cuvînt, că venise vremea să se deschidă calea ir dnstriel miniere. Proiectul de lege prin care se punrafi bazele regimului minier a fost însă combătut de către paitidul iiberal cu ultima violenţă ; acest partid a continuat agitaţia chiar şi după ce proiectul căpătase votul ambelor Camere şi sancţiunea guvernului. Care era argumentul ce, In nenumărate variante, se punea înainte prutru legitimarea acestei opoziţiunl înverşunate ? Era că industria minieră o să încapă pe mina streini’or diu cauza insuficienţii capitalurilor interne. Fireşte că acel streini nu avea fi să ia sub-solul Romîuiel şi să-l strămute aiurea ; fireşte că, nu se deschidet.fi streinilor porţile proprietăţii rurale, de vreme ce nu a* veEfl putinţa să obţie de cît concesiunea exploatării, şi încă numai a sub-soluluî; fireşte că. în sc himbul dobii zii pe care ar fi îaeasat-o capitaliştii streini—dobîndâ foarte legitimă- am fi avut mine, cari ne-ar fi dat putinţa să îutemeiăm o sănătoasă industrie naţională şi ar fi coutribuit, direct şi indirect, pe sute şi sute de căi, la ridicarea e-cononiică a ţării. Dar cine dintre liberali vroia să ţie seamă de asemi ni eonsideraţiunil sănătoase ? Era lucru hotfrît că piere ţara dacă se dă capitaliştilor streini putinţa să-şl bage capitalurile în industria romînească. D’atun I nu sunt de cît trei ani. Şi totuşi... s’a schimbat lumea liberală-naţională, s’a schimbat din talpă pînă în creştet. Find vorba tot de industrie—de fabricile de zahăr— şi explicînd avantajele acordate la 98 după ce fuseseră scurtate la 96 fabrice! de zahăr de la S&scut, ministrul finanţelor, d. G. Cantacuzino, a spus între altele: SACUL CU GRĂUNŢE După cît se pare, guvernul safi mal bine zis Sturdziştil se arată foarte ostili orl-cărel concesiuni de făcut grupărilor liberale aliate. Ia afară de atitudinea d-lul D. Sturdza faţă de d-nil Aurelian şi Fleva, In chestia ultimatuluT, am avut şedinţa de erl a Camerei, unde, conform ordinelor primite prin prefecţi, deputaţii guvernamentali aii ţinut să vie în* număr cît de mare,—peste una sută — pentru a înfrunta vijelia ce se anunţa că vor provoca aurelianisto-fleviştiî. Este drept că această furtună nu s’a produs şi nu ştim dacă ea nu a fost înlăturată în urma atitudinel holărîtă a guvernamentalilor. Această atitudine este perfect explicabilă. Deputaţii liberali sunt prea cuminţi pentru a se depărta de sacul cu grăunţe şi, pentru cine ştie ce mofturi, — principiile liberale, reîntregirea partidului, binele ţărel — să dea cu piciorul la o mulţime de gheşeftari. Nimic mal natural de cît această grabă a guvernamentalilor de a sprijini pe dd. Sturdza şi Cantacuzino, în mîinile cărora staQ afacerile si fondurile secrete. Conferinţa d-lul N. lorga DIN STREINĂTATE i un’Pmrw ■■■■■aa—gaBagESB Chestiunea Cretei Chestia Cretei e -te aproape singură ca: e preocupă azi pe dip’omaţil celor şease puteri mari eurepene. Chestiunea Extremului Orient care intr’un moment dat părea menită să provoace mari neînţelegeri între unele puteri a intrat, cel puţin pentru moment, într’o fază cu totul paşnică şi preocupă cabinetele mult mal puţ'n de cît chestiunea de a se desemna viitorul guvernator al insulei Creta. Rusia ţine Ia candidatura prinţului George, pe care o găseşte ca singura soluţie a chertiel cretane, pe cînd alte puteri caută tocmai să găsească o altă soluţie. Guvernator provizoriii Din cercuri bine informate de la Berlin a plecat vestea că o Putere a propus să se lase pentru momeut la o parte chestiunea guvernatorului şi să se Însărcineze două Puteri, cari sunt mal direct interesate, cu administraţia autonomă a insu’el. Numai de cît după răspindirea ac'sleî veşti, s'a împrăştiat din Roma o comuuicaţiune oficioasă îu care se spune că I alia a p opus numirea unul guvernator provizoria. înainte de orT-ce, Italia se conduce de priucîpinl că con-cerlul european trebue să se menţie neatins. De aceea, guvernul italian ar fl aprobat candidatura prinţului George, dacă Austro-Unga-ria, de «le căreia obie ţiunl trebue să ţie seamă, nu s’ar fl rostit contra. Un guvernator provi • zorifi ar în’impina enorme greutăţi şi înainte de toate ar trebui asigurat concursul Cretaniior. Sitraţiunea e neclară şi numai fntr'o direcţie e liniştitoare: intre Petersburg şi Viena s’âti reluat vechile fire. Dacă diplomaţia rusească va reuşi să dea Austriei garanţii că liniştea in Balcani va fl menţinută, atunci che.itia cre»ană va găsi o soluţiune îmbucurătoare. Hotărlrea Sultanului Corespondentul constantinopolitan al ziaru’nl rusesc Novosti spune că Sultanul nu va primi numirea prinţului George nici dacă Rusia i-ar declara războifi. Motivul arestel hotărîrl e că ra homedanil din tot imperiul s’ar rescula dacă s’ar primi această candidatură. Şefii administraţiunilnr şi tn-uşl Şeic-ul-islom şi-hfi dat avizul Iu acest senz. Forulgn. Se paie că anul acesta, mal mult ca ori cînd, Ateneul Romîn a intrat în ro’ul săfi adevărat. Incepîndu-se ciclul istoric îu iarna aceasta, s’a pus temelia unei serii de studii instructive şi serioase, demne de acel templu al artei. Din acest ciclu istoric att ţinut conferinţe d-niiOnciul, Bogdan şi acum în urmă d. Ni-colae lorga, distinsul profesor universitar. D. lorga a ţinut două conferinţe, cari ad ocupat tribuna Ateneului, două Duminici consecutive Cea d’întîitt; Luptele Romb nilor cu Turcii, fiind tipărită şi pusă deja în vînzare, în momentul cînd şerifi aceste rînduri, e de prisos ca să mal spuu ceva despre dînsa ; despre cea de a doua însă • Cultura romînă în secolul al XVIII, care mal corect ar fi fost intitulată : Conştiinţa naţională în Epoca fanariotă, e de neapărată trebuinţă, pentru cel cari n’afi putut să meargă alaltă-erl la Atencfi, să stăruim mal mult asupra el.j Epoca fanariotă. Ce imagini îţi trezeşte rostirea acestor cuvinte ! Ţara romînească gemînd sub jugul cumplit a! «lipitorilor» dm Fanar. Pe tron, un descendent de bragagiii, ori de simigiO; d’imprejurul lui borril romînl alungaţi şi în locul lor aceeaşi fii al raparului; îu administraţie greci; în cler preoţi greci; limba romînească greeizată, şcoala romînească prigonită şi înlocuită de şcoala grecească. Şi dedesuptul tuturor acestor infamii, ţăranul gemea sub sdrobi-loarea povară a dărilor, se istovea cu zile safi era nevoit să elerge în ţările vecine spre a vedea o zi mal senină, îu viaţa lui. Epoca fanarioţilor?... «Epoca da ruşine! Epoca de umilire a neamului nostru !» Aşa, s’a obişnuit să se spună piuă acum. Istoricii noş'i i afi pus îu mişer-re toa!ă forţa lor melodramatică, toată puterea lor imaginativă, spre a zugrăvi lu cile mal întunecoase culori veacul acela, al XVIII, care poartă numele de Epoca Fanariotă. Rolul unul istoric însă, a zis d. lorga este distrugerea legendelor falşe şi calom-Minase pu care anunie îuiprc jurări si anurne oameni ati căutat să le inlărească. Şi, iată-1 pe distinsul nostru confcreii-ţiar, cu o siueeritate fermecătoare, ius-pirat de dragostea cea mal caldă pentru adevăr, pătruns de cea mal profundă cou-'ing.re, că se încearcă Dentru îutiia oară să distrugă această bgeudă care plana a-siipra epoceî fanariote, că îq faţa unul auditor aproape eu dessvîrşire adversar, la început, caută să reabiliteze pe acele «nemernice orduri» ale Fanarulu*. In acest scop d. lorga îşi împarte conferinţa pe capitole, după principalele puncte-de acuzaţie aduse domniei fanarioţilor. Aşa, s a spus în primul rînd că bo<*riI romînl revoltaţi de acest prin ipifi al Porţel de a pune pe tronul ţărilor romine numai greci, îşi luafi averile şi familiile, şi pribegeafi în ţări străine. Aceasta nu e adevărat. Boeril pribegeafi uu diu motive de prin-cipifl, ci din motive cu totul personale şi cu totul materiale. Cronicarii vorbesc de Domnii fanarioţi, de cele mal multe ori îu mod rlogio«. Chiar Nicalcea, care de multe ori, «cu trei oh! şi cu doul val!» se tîu-gue de grreî. face aceasta mai mult cînd e în joc interesul Iul personal. Apoi ţăranii, cari eratt capabili să se mişte clnd le ajungea cuţitul la os, u’a făcut nici o rfts-vrătire—afară de aceea împotriva grecului Stavara he. S’a mal zis că Turcii îşi făcuseră uu principii! din alegerea grecilor ca Domn! aj noştri E falş. Spre a fi Domn în ţările noas tre, trebuia candidatul să fi fost mal întî. mare dragoman al Porţel. Cînd s’afi găsi^ romînl capabili să ocupe această drpgăto_ rie, el afi ajuns imediat şi Domni In ţară Ast-fel att fost cele 2 familii Racoviţâ ş- Calimath, cari att domnit şi aii fost romtnl neaoş*. Dacă aii fost de cele mal multe ori greci, faptul se datoreşte şiretlicului, fineţe! di plomatice cu care eraţi Înzestraţi aceştia. Domnii Fanarioţi n’aii tost precum se tot spune mereil nişte «monştri morali». Adevăraţii monştri de aceştia se găsesc printre tnnaintaşil lor, romînl, din sec. XVII, ca Alexandru cel răii, Mircea Ciobanul, etc. Apoi, alt punct. Intre familiile mari conducătoare din ţară, la 1802, eraii numai două familii greceşti la dregătorii Înalte, cele l’alte eraţi roml-ueştl. Deci, Domnii fanarioţi nu persecutai! sistematic pe boeril romlnl, nu-I surghiueaii. De asemenea dregătoriile mari nu le luaţi din mina romlnilor spre a le da «lipitorilor». După o listă pe care o citează d. Iorga, se vede că In Moldova se găseai! tntr’o vreme 34 ispravnici romlnl şi 5 greci. Domnii Fanarioţi n’aii distrus armata— după cum s’a afirmat In tot d’auna. N’aii distrus-o, mal lntîl, fiind-că n’aveaii ce distrage şi apoi resturile cari mal cxistaii, el aii căutat să le cultive şi unii domni aii ajuns chiar să Înjghebeze o armată buni cică şi destul de bine organizată. Nu e adevărat că domuii Fanarioţi eraii Înjosiţi de Poartă şi desconsideraţi de principii ţârilor vecine. Aşa vedem pe Prinţul Prusiei intreţinlnd lutr’o vreme corespondenţă cu un Domn Fanariot, trimiţtndu-I daruri, tratlndu-1 cu cea mal mare stimă. La Poartă, Domnii noştri eraţi cel mal cu vază dintre toţi dregătorii Imperiului Otoman. înjosirea zace alt uude-va şi anume In faptul că, dîndu-se Domnia la foştii dragomani, se făcea din aceasta Domnie o funcţie. Domnii eraii simplii ofiţerii de Ianicerl, şi In loc de steag, ca pe vremuri, li se dedea tuiuri. Dacă domnul nostru avea, de pildă, numai două tuiuri, şi se întîmpla să vie lu ţară un paşă cu trei tuiuri, deci un superior, Domnul cu toată curtea Iul săruta papucul paşii şi-I punea tronul la dispoziţie. După acestea, conferenţiarul trece la sta rea Bisericel noastre. . Biserica n’a fost greeisată cum s’a zis. Clerul de mir a fost In tot-d’auna romtnesc : ţăranul auzea cuvlntul Iul D-zefi,_ In graiul părinţilor săi—sub domnia Fanariotă. _ £ adevărat că mlnăstirile eraţi Închinate, dar nu le-aii Închinat domnii greci, ci dom nil romlnl, din sec. XVII. Ţăranii nu eraţi abiutizaţl de extorcarea fixului. Piăteatt mult, foarte mult, dar nu atlt cit nu puteati da, căci ţara era bogată. Literatura romînească n’a fost cu desă-vlrşire greeisată. Se vorbea greceşte, dar scrierile cari ah rămas aG fost în cea mal mare parte romlneştl. Cele mal multe cărţi greceşti ne-aii rămas din veac. XVII, nu din al XVIII. Fanarioţii înfiinţaG alături de şcolile greceşti şi şcoli romlneştl. E adevărat că şcolile superioare eraă greceşti, dar limba romînească nu era pe atunci destul de suficientă pentru materii mal Înalte. Unii Domni Fanarioţi, din Moldova, atl pus de aG adus din Muntenia «cărţi pe în ţeles», adică romlneştl, pentru cultura po porului. . Aristocraţia romînească nu era grecizată. Din faptul că boierii vorbeau o limbă streină nu se poate trage încheierea că eraii des-naţionalizaţi. Vorbeaţi greceşte, dar seriali romlneşte. Din toată această dezvoltare, d. Iorga trage Încheierea, că în tot decursul epocel Fanariote, în ţara romînească a fost o viaţă pur romînească, şi conştiinţa naţională a fost In totdeauna vie. D-na-sa sfirşeşte arătlnd legătura dintre aceasta conferinţă şi cea precedentă, şi despre care noi nevorbiud, nu putem să dăm niel concluzia generala. De sigur, punctul de vedere cu totul nou pe care conferenţiurul l-a dezvoltat, lu ces-tiunea Fanarioţilor, e menit să stirnească printre istoricii noştri, aceeaşi furtună de discuţii pe care acum cîţl-va ani, conştiinciosul şi eruditul profesor a stlrnit-o, cu conferinţa sa asupra lui Mihai■ Viteazul. Zara an între cheltuelile obligatorii ale comunei. Acest Împrumut va servi: Lei 184,957 pentru constmirea unei hale de alimente In piaţa Radu-Negru ; Lei 36 000 pentru construirea unul abator; Lei 240,000 pentru clădirea de loealurl de şcoli; ' Lei 25,922 pentru construirea unul pavi-lion-bufet In grădina publică ; Lei 100 000 pentru a se da ca subven-ţiune ministerului de rezbel pentru construirea de cazărmi ; Lei 360,000 pentru achitarea sumelor datorite societăţel de bazalt pentru lucrări de trotuare executate ; Lei 53,121 pentru faceri de pavagili. Aflăm că sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare, care expiră la 15 Februarie, va fi prelungită Sîmbătă pină la 21 Martie. Creditul Urban a cerut primăriei Capitalei ca Ia mutarea direcţiei poştelor In noul palat, să se prelungească strada Smîrdan pe actualul teren al direcţiei poştelor în legătură cu strada Vestei. Direcţiunea Creditului Urban se angajează a cumpăra terenul din strada Vestei penţru a-şl mări clădirea, care a devenit insuficientă. Tot erl s’a distribuit un proiect de lege prin care comuna urbană Bîrlad este autorizată a contracta de la casa de depuneri şi consemnaţiunl, saG de ori unde va găsi, un Împrumut de 1 milion 360,364 lei, 33 bani. Acest împrumut se va întrebuinţa pentru pavarea cu piatră cubică a stra-del principale, precum şi a stradel Şte-fan-cel-Mare pentru construirea a trei poduri metalice peste apa rîulul Bîrlad, pentru facerea planului de nivelment al oraşului si pentru plata de exproprieri necesare ia alinierea de strade. Iată cîte-va date, pe cari le găsim în » Voinţa Naţională», asupra budgetului pe 1898 - 99. depus azi pe biuroul Camerei de d. Gogii Cantacuzino: Bugetul prevede la venituri suma de lei 222 061.000, presentînd ast fel un spor de 9 908.000 lei asupra evaluărilor exerciţiului curent, care să ridică la 215.153.000 lei. Acest spor provine din : 2.600.000 lei cît va aduce noul impozit asupra zăha-rulul. 1.300.000 lei dintr’o «lucrare extra-or-dinară» efectuată la şantierul de la T. Sever in. 2.000 000 lei din venitul taxei alcoolului. 500 000 lei excedentul Casei de depuneri. 600.000 lei «dintr’o taxă de înregistrare». Cheltuelile pentru exerciţiul viitor sunt fixate la 219.879 000 lei prezentind ast fel un spor de 5 169.000 lei asupra cheltueli-lor din anul trecut. * ■ * * Iată şi cîteva amănunte asupra proec-tului de lege prin care d. ministru de finanţe cere a fi autorizat a converti o treime din datoria noastră publică : 1) Renta perpetuă 1875, capital împrumutat 44.600.000 lei. S'o plătit pîr.ă azi 14.000. 000 şi Statul mai e dator 30 217.000 lei. 2) Obligaţiunile rurale 6 la sută. S’a amortizat 4.807.000 lei şi au mai rămas în circulaţie 26.793.000 lei. 3) Renta amortibilă (1881 — 88) capital împrumutat 466 525.000 lei. S’a amortizat 46.784.000 şi a mai rămas în circulaţie 389.741.000. unguresc. In consecinţă a cerut ca autorii acestei demonstraţii, precum şi aceia, cari aii depus coroane cu tricolorul naţional rominesc, să fie daţi in judecată ca trădători de patrie. A doua zi după înmormtutare parchetul din Arad a deschis o anchetă. E vorba ca peste 60 de romini fruntaşi, printre cari şi văduva Alexandrina Suctu, născută baronesa Pop, să fie daţi în judecată pentru crima de trădare de patrie. Cronica Judiciară* Procesul Zappa Moştenitorii lui Vanghele Zappa eratl ieri in păr la Curtea de Casaţie, precum şi avocaţii, mulţi la număr, mal toate celebrităţile baroului bucureştean. Să-I cităm pe aceşti din urmă : d-nil Crădişteanu, Maiorescu, Ion Labovan, I ake Ionescu, Triandafil, Disescu, V. Las car, B. Bră-tianu, C. Arion, Misir, Bursan, din partea moştenitorilor, Iul Zappa; d-nil M. Cornea, Boe-rescu, Nacu, Sipsomo, Panu, Em Parumbru, din partea Statului grec; d nil M. Antonescu şi I< n Filitis din partea Statului romln. Se ştie că pâ ţile in preces sunt trei la număr : Statul romin şi Statul grec, cari aG fost trimişi la plimbare de Curtoa de Apel diu Bucureşti şi cari prin urmare sunt recurenţi In cauză, si a treia parte sunt moştenitorii de sînge In bloc, cari afl fost trimişi în posesia averii, dar cari nu se bucură încă de ea, averea fiind sub sechestru judiciar. . Procesul era gata, gata, să se judece, procedura fiind îodeplinită. D. preşedinte Laho-vâri chiar anunţă: procesul e in stare de a se judeca. D. Boerescu insă anunţă că a depus noul motive de casare. D. Filitis cere comunicarea lor. „ , — Mă iertaţi, zice d. Grădişteanu. Ce.-' Astea sunt motive noul ? Tot cele vechi, însă formulate att-fel. _ ____ EG sunt de vină de modificarea lor, replică d. Nacu. Am avut deosebita onoare de a fi numit de curînd apărătorul Statului elin şi după ce pentru prima oară am studiat această afacere importanta, am crezut de cuviinţă a ntroduee cîte va modificări în formularea motivelor. Cer ca condescendenţă de la confraţii mei să ’ml acorde o amieare. . După ce mal vorbesc : d. Ioan Labovan, cari zice că toate astea sunt şicane şi d. M. Auto-nescu, care zice că, conform jurisprudenţie înaltei Curţi, e în dreptul Iul de a cere comunicarea motivelor, Înalta Curte dispune amî-narea pentru un termen scurt, pentru 28 Februarie. . PROCESUL ZOLA -- Serviciul AdKATlEM itOTIMXE- tjfEDINţA A TREI-SPBE-ZGCM OOVRt onFsmMAŢii Cititorii din Slatina, T,-Jiu, K.-Vilcea, T.-Măgurele, F<ceni, Tîr-govişte şi Vasluiu sunt rugaţi să ceară de la toţi vînzătorll şl chioş-carli din localitate, suplimentul ce Însoţeşte numărul de azi al Epocei. Acest supliment cuprinde taxele după noua lege a patentelor a d-lui Gogu Cantacuzino, comparativ cu taxele din legea veclie. Se vorbeşte prin cercurile colectiviste că patru consilieri comunali şi-au dat demisiile din cauza nemulţumirilor in contra d-lor Robescu şi Melisianu. Un consilier ar fi precizat chiar în de-mtsiunea sa unele fapte foarte ciudate în sarcina d-lui Melisianu. Rămăşiţele păminteştl ale episcopului Ghenadie de Vilcea vor sosi Sîmbătă seara la Constanţa. L P. S S. Mitropolitul Primat, iusoţit de toţi membrii Sf. Sinod, vor merge la Chitila Duminică dimineaţa, unde se va oficia un servicia divin pentru odihna sufletului decedatului prelat. D. An. Stolojan a imprimai 30 exemplare diit proiectul său privitor la modificarea legei minelor. .... Aceste 30 de exemplare au fost distribuite unor deputaţi şi senatori ca să-i facă cuvenitele observaţii, cori să fie trimise apoi consiliului de miniştri ca să le studieze şi eventual să modifice textul proiectului. Erl s a lupărţit la Cameră proiectul de lege prin care comuna urbană T.-Severiu este autorizată să contracteze de la casa de depuneri şi consemnaţiunl, saG de ori unde va găsi, un împrumut de un milion lei, cu procentele cu cari Împrumută obicinuit zisa casă, plătibil In termen de cel mult 30 ani, prin anuităţi cari se vor insciie In fie-care D. Ferechide a renunţat la ideia de a mal prezintă Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege privitor la reforma legei judeţene. Se ştie că pentru redactarea acestui proiect d. Ferekide s’a adresat astă-vară prefecţilor lnvitlndu-1 să-l răspundă la un cestionar asupra centralizării şi descentralizării administraţiei. La 18 Februarie va avea loc la Teatrul Naţional prima reprezentaţie a operei comice originale Nini. Se vorbeşte mult bine, u cercurile competente, de această operă romînească, destinată a avea un desăvlrşit succes* Muzica este a d-lul C. Duniitressu, şeful orchestrei Teatrului Naţional, iar libretul de d. D. Ionescu-Zane, uu tlnăr autor care promite mult. Repetiţiile operei se urmează zilnic la Teatru şi sunt foarte frecventate. Sîmbătă a încetat diu viaţă la BrăueştI, d. Th. G. Pietraru, inspector silvic al re-giunel a 7-a şi profesor la şeoala specială de silvicultură. . Defunctul era uuul din cel mal apreciaţi silvicultori şi ca profesor era unul din cel mal conştiincioşi. . Th. G. Pietiaru este acela care sub ministerul d-lul Carp a executat marile lucrări de plantaţiunl pentru rectificarea rt-pei de la Piscul Cîinelul ce ameninţa cu ruină Întreaga Sinaie. Prin moartea lui Pietraru ţara perde uu fiă demn şi devotat, silvicultura pe cel mal aprig campion al el, iar corpul silvic pe unul din rarii devotaţi cari afi lucrat din răsputeri pentru propăşirea lui. Rămăşiţele mortuare ale regretatului sil vieultor vor ti Înhumate azi la mlnăstirea Cerniea. Pietraru şl-a făcut studiile la Nancy Un proces politic monstru Cu ocazia îumormlutăril lui Aurel Sueiu, fost membru al comitetului naţional din Transilveuia, membrii familiei decedatului precum şl membrii iruntaşl diu Arad şi In* prejurime ati depus o mulţime de coroane, toate avînd panglica în culorile naţionale romîne. Această Împrejurare a supărat atit de mult pe Unguri, în cit ziarele ungureşti afl considerat înmormîntarea, ia care a participat o imensă lume romînească, drept o demonstraţie politică în contra statului — O lucrare interesantă apărută de cu-rtnd, e aceea a d-lul avocat G. Chiru. Broşura are ca titlu : Bătălia de la Amb-terlitz şi lena şi se află de vînzare la toate librăriile. ditbrsE DU^OAmAb Uu exeroc îndrăzneţ — Poliţia de si curantă a arestat erl pe individul Atmasie A tauasiu, domiciliat în strada Sf. Ionică 14, care de mal mult iimp, trăia — şi trăia destul de bine, numai din escrocheriile pe cari ie făcea în dauna lesne crezătorilor. Ia ă cum opera escrocul. De mal bine de doul ani, Atanasiu sub cu vint eă are un biuroti, a cărui denumire mei el nu o ştia, angaja in serviciul său diferite persoane, unii Incasalorl, alţii secretari, şi aşa mal Me la fie-care noul slujbaş In administraţia ace-sta fictivă, escrocul cerea o garanţie, care varia intre 100 şi 500 lei, după mijloacele victimei. Garanţia o încasa excrocul Împreună cu o dedaraţiune din partea victimei că nu va avea dreptul n cere înapoierea el, de cît la scadenţa poliţei ce el îl dedea spre asigurare, şi cu menţiunea că 1d cazul cind va părăsi serviciul Înainte de termenul angajamentului, garanţia rămîne în profitul săli. Cu acest sistem, Atanasiu îşi recrutase o droaie de funcţionari, de la cari încasase sume bunicele,-drept garanţie, şi cărora 1* unii le făcea mizerii de la început pentru a-I face să se lipsească de ban», iar celor l alţi, pentru a simula lucrările de biuroG le dădea să scoată copil,-20 pină la 30 după cite-o scrisoare, contract sad alte acte. Une-orî, altor amploiaţi le dedea cite o fotografie, cu însărcinarea de a căuta persoana aceea pe la gări şi prin localuri publice. . - „ , De doul ani de zile Atanasiu opera in acest soiQ şi numărul victimelor creştea dm zi in zi. Dibaci ii în escrocherie, pentru a nu da de bănuit, funcţionarilor săi, ie dădea ore variate de biuroti, aşa că nici odată nu se întilneau - la aceeaşi oră. . Lucrurile mergeatl strună. Atanasiu incasa zilnic garanţiile nenorociţilor şi fâeea chefuri pe socoteala lor. Alaltă erl insă, mal mulţi dintre cel escrocaţi, intrlnd In bănuială asupra soarteî garam ţiel lor, şI-aG făcut destăinuiri unul altuia şi aG văzut atunci că sunt furaţi peŢaţă. Victimele aG reclamat la poliţie şi s aO în ceput cercetările. Pină azi s’a descoperit următoarele persoane cari aG fost escrocate: T. Vasilescu cu 500 lei • Alecu Ion cu 500 lei; G. Georgescu cu 400 lei, G. Dumitrescu 100 lei; C. Dumitrescu 100 lei; C. Ionescu 100 lei ; D. R. MoşoiG 100 Iei; T Niculescu 300 lei; V. Rompa £50 lei ; St.- Du mitrescu 250 lei; Al. Alexundrescu 300 lei; T. Alexandrescu 500 lei ; Iulian Balaşcu 100 lei ; N. Gheorghiu 100 lei. „ ... In afară de aceştia mal sunt încă toarte mulţi nenorociţi cari aO fost Înşelaţi de escroc, < In operaţiunile sale de escrocherie, AtaDasiu avea de complici pe Mitică Popescu, şeful biu roulnl de servitori din calea Griviţel, pe un a nume Măzâri:â şi un altul Ion Tolian. Atanasiu este actualmente arestat la poliţie. El va fi iDaintat la parchet. Orele 12 noaptea ltec lilziiorlnl Paris, 9 Februarie..— Sala de audienţă e ticsită. La sosirea d-lui Zola se aud cîte-va fluerături. D-nul Van Cassel avocatul general, începe rechizitoriul său. începe că d. Zola a lansat în contra consiliului de rezbel acuzaţia uimitoare că a achitai un culpabil din ordin. Dar acum nu mai este vorbă de frumoase fraze, acum trebue să devedeascâ cea-cea avansat. D-nul Van Cassel vorbeşte apoi de insultele adresate ofiţerilor şi zice că printr’o violare a legii s’a urmării o revizuire de proces ce Curtea nu este însărcinată de loc să facă. Afirmă că maiorul Esterhazy nu poate fi autorul borderoului. D-nul Van Cassel reaminteşte originile campaniei actuale şi interpelările dezvoltate la Cameră. Apoi protestează în contra acuzaţiu-nilor unul ziar care zice că ofiţerii se gtndesc să răstoarne Republica şi explică garanţiile ce oferă un consiliu de rezbel. Chestiunea Picquart Avocatul-general abordează apoi ce-stiimea Picquart. Vorbind de colonelul Picquart, avocatul general reaminteşte că generalul Gonse i-a recomandat prudenţa. — El judecă cu asprime atitudinea colonelului Picquart şi a avocatului Leblois cari s’au servit de acte suspecte pentru a acuza pe maiorul Esterhazy. D. Van Cassel care citeşte rechizitorul săi! cu o voce monotonă şi încet, fâcînd apoi aluzie la imputările în contra părţii secrete pronunţată în afacerea maiorului Esterhazy, zice că, cind este străinul in joc in dezbateri afacerea trebue să se judece intre iraucezi (mişcare) ceea-ce dovedeşte independenţa judecătorilor maiorului Esterhazy, — Aceştia n’afl fost divisaţl de cît asupra cestiunel judecării secrete ; aG fost însă unanimi pentru achitare. In sprijinul lui Esterhazy D. Van Cassel vorbeşte de procedeu-rile de inehisiţie la cari s’a dedat apărarea faţă de maiorul Esterhazy, Avocatul general reaminteşte că generalul Billot a declarai la Cameră că are încredere în juraţi şi această în credere o împărtăşeşte toată lumea. D. Van Cassel zice terminînd că sa Iută talentul pentru binele ce poate face, dar nu cînd aruncă bănuiala şi poate să aducă revolta. Protestează îu contra acuzaţiei care pretinde că s’a găsit un ofiţer pentru a dicta o sentinţă altora şi zice: «Na cei 7 ofiţeri ai consiliului de rezbel n’au achitat din ordin, după cum îndrăznesc să o afirme preveniţii* Verdictul juriului va proclama mlncinnlle lor. Acest verdict il aşteptăm cu Încredere. Condamnaţi fără ezi tare.» (mişcări prelungite). Audienţa se suspendă; sala este foarte liniştită. Declaraţia d-lui Zola La reluarea audienţei, citeşte o decla raţie care produce protestări cînd zice că d. Meline a avut aerul de a da ordin juraţilor de a răzbuna onoarea naţio nală condamnîndu-1. Preşedintele întrerupe pe d. Zola: Nn puteţi zice că preşedintele consiliului a dat ordin de a vă condamna. (Zgomot). D. Zola continuând, zice; „N’am insultat nici odată armata; dar am dat strigăte de alarmă. Las istoriei să judece actele mele. Aceia cari dezonorează Francia sunt aceia cari amestecă strigătele de: «Trăiască Armata h cu strigătele de: «Jos Jidanii/> şi cari îndrăznesc să strige : «Trăiască Ester-hazy h după scrisorile ce a scris acesta (Zgomot). „Am cerut să fiu tradus înaintea d-voastră cari sunteţi emanarea justiţiei ţării. — D- Zola se plînge că i s’a refuzat totul şi că s’a terorizat ţmartoriî săi. Pentru d-voastră, zice acuzatul, i tra acuzaţiei de a fi italiau şi strigă : Nu, nu mă apăr, nu libertatea mea mă nelinişteşte. Condamnaţi mă dar dacă voiţi, va fi o greşeaţi mai mult, va fi sămtnţa care va gtrme şi va împiedica de a se face liniate. Dacă ţara este nimicită, greşala este a puterii care în speranţa de a scăpa cltl va culpabili, a voit să împiedice de a se face lumină asupra adevărului (sgomot). Viaţa chiar a acestui popor este în primejdie ; d-voastră, domnilor juraţi, vi se cuvine să ziceţi adevărul asupra acestei afaceri. D. Zola vorbeşte apoi de toate popoarele cari aG inima strînsă de această suferinţă dureroasă care face să nască îndoială asupra culpabilitâţel lui Dreyfus. D. Zola exclamă : Jur în faţa lumii întregi că Dreyfus este inocent! D. Zola proclamă această inocenţă de trei ort, pe cind în fundul sălel se aud murmure şi fluerături. Va veni o zi, zice d. Zola, cind Franţa îmi va mulţumi că i-am scăpat onoarea (mişcări prelungite, sgomot, murmure). Pledoaria d-lul T.aborî Avocatul Labori prouuuţă apoi pledoaria sa. începe lutr’uu limbagiG elocinte .-i mişcat zicînd : suntem aci pentru justiţie şi drept. (Protestai! In fuudul sâltl). Avocatul Labori reproşează puterilor publice rătăcite de interese trecătoare, că nu vrea să se ocupe de afacerea Dreyfus de cît după alegeri, deşi mulţi senatori şi deputaţi se îndoesc de inocenţa acestuia. Adevărul va izbucni şi fără asta. Alegerile nu se vor face pe baza unui mister şi a unor echivocităţî. (Protestări nouţ). Avocatul Labori mulţumeşte tutulor persoanelor aparţinînd elitei intelectuale a Frondei, cari aii avut curajul să vrea lumina şi adevărul. Apărătorul adaogă că ivindu-se ludoell asupra culpabilitătel lui Dreyfus Încă de la 1894, ziarul l’Eclair pentru a le Împrăştia a scris un articol mincinos, părînd că este inspirat de stahil-major. Statul major a voit să arunce un trăsnet, după cum a aruncat aci de mai multe ori prin afirmaţiuni goale şi deşarte, fără a le sprijini pe cea mai mică dovadă. Ctte-va zile după publicarea articolului din ziarul Edair, avocatul Galles a povestit avocatului Demange că a aflat de la un ofiţer care a judecat pe Dreyfus, că consiliul de războifl a primit comunicarea unu! act secret. Avocatul Labori se ridică în contra unor asemenea procedeurl contrarii dreptului. Scopul sindicatului este de bună credinţă şi dezinteresat şi are cea uial mare speranţă în perspicacitatea d-voastiă (şoapte violente îu fundul sălii). Avocatul Labor* protestează. O voce din fundul sălii strigă : Cît v’a plătit ? Avoeatul Labori întoreîndu se ripostează : dacă vă plăteam aţi fi aplaudat. Avocatul Labori coutinuîud, reproşează d-lul Meline că n’a voit să lase juriul să judece pe generali. Oare generalii suut puşi mal sus de cît conştiinţa legală a ţării ? S’a vorbit de încredere îu armată, dar noi toţi avem încredere in ea. A arunca strigătul de alarmă nu însemnează a insulta armata şi aceasta a făcut d. Zola: a vorbit tare, dar n’a insu tat. Avocatul Labori zice că va face dovada bunei credinţe a d lui Zola şi va relua în mod cronologic faptele acestei afaceri, si-lindn-se să desvăluiască ceea-ce nu se cunoaşte. Preşediulele juraţilor invită pe d. Labori să amine pe mîine urmarea pledoariei sale. Audienţa se ridică fără incident. După şedinţă O animaţie destul de vie domneşte la c-şirea din Curtea eu Juraţi. D. Derou'ede, fost preşedinte de Ligel patrioţilor, este aclamat eu strigătele de: Trăiască Derou-Ude ! trăiască armata ! Eşirea d-lul Zola se face In mijlocul strigătelor de : Jos Zola însoţite de fluerături. Depeşile de azi Serviciul «Agenţiei Romîne» Viena, 9 Februarie.—Produsul uel al Creditului Australt pe 1897 dă : 4.936.000 fiorini contra 5.224 000 In 1896. Consiliul de administraţie propune un di-vident de 17 floriul. Şangai, 9 Februarie. — încă uu se confirmă ştirea care zice că împrumutul cu Englitera s’a încheiat la PekiDg. Neapole, 9 Februarie.—Principesa Milena de Muntenegru şi fiul el, venind din Roma, aâ sosit. Londra,- 9 Februarie. — Vorbiud de ultimele ştiri sosite diu Africa occidentală. «Times» zice că acelea venite din Akassa sunt aproape de necrezut. Totuşi ele aG început să excite sentimentele poporului en-Xlez- . Dacă nu se înlătură repede primejdia, o nenorocire tste probabilă. Englitera este Spargerea diu Brăila.—Corespondentul nostru dm Brăila ne scrie că ieri noapte s’a spart casa de fler din prăvălia d-lul Cosma Pavel, situată în portul Brăila. Casa era aşezată sub o scară care mergea la etajul al douilea al clâdirel. S'au furat dinăuntru peste 5.000 do lei în bi lete de bancă, aigint şi monede de aur. Se bănueşte ca autor al acestei spargeri, un servitor al prăvăliei, un anume C. D. Trimbis, care dormea acolo şi care de ieri noapte s’a făcut nevăzut. Be sigur că, In comiterea furtului, Trimbis a avut şi complici. Poliţ'a locală a deschis cercetările şi a luat măsuri pentru urmărirea lui Trimbis. am dat strigătul de alarmă, pen- caPătul consideraţiilor ce are pentru am aai 6 « onfanS I Francia In Afnca occidentală. tru d-TOastra am voii sa^se iaca, ■ par;Sj 9 Februarie.—o notă a «Ageuţiel DIN TARĂ I să se nască adevărul, fără succes I Havas> zice că este cu destvîrşire neexact nnate dar iată-mă înaintea d-voa- I forţele franceze sunt actualmmte lu re-poaie, u&i îato « Sokotel pe Niger. Această ştire este stră si justiţia d-voastra va lucra . I repetarea uiiuţ SVOn ce s’a desmiotit deja. ■» ■ « n 1_____5* TA__ci lllIPPNa www.dacoromanica.ro 10 Februarie, orele 10 dimineaţa. Paris, 9 Februarie. — D. Zola termină discursul sătt vorbind de starea rea în care se află lumea afacerilor şi exclamă : gîmlul d v ce cred că citesc pe feţele d-voastră este acesta : Destul, trebue să terminăm ! Nu apăr libertatea mea, domnilor, căci lo-vindu-mă, nu veţi face de cit a mă mări! Priviţi-mă, domnilor, sunt eu vîndut sau sunt tu un trădător P (mişcări). Sunt un scriitor liber care va intra în rang şi-şi va relua lucrul neîntrerupt. D. Zola protestează cu indignare în con- Canues, 9 Februarie.—Ducele şi Ducesa de Cumberland aG sosit. Londra, 9 Februarie.-Camera comunelor a adoptat bitul privitor la administraţia locală pentru Irlanda, omoloagă cu administraţia locală dm Englitera şt Scoţia. Dr. ROTII jVo. 3 Calea Mtahovei A7». 3, lingă Biserica d-na Bălaşa orele de consultaţie 4-G d. a. «FOCA Felix Faure intervine în afacerea Dreyfus Paris, 9 Februarie. — Gaulois zice că d. Felix Faure a adresat generalului de Fellieux felicitările sale, pentru declaraţiunile patriotice ce a făcut în cursul procesului Zola. w w Echo de Paris crede să ştie că d. Felix Faure şi miniştrii aft luat cunoştinţă de dosarul constituit de la 1894 încoace, independent de actele procedurei urmate în contra lui Dreyfus.—Acest dosar demonstrează că Dreyfus a fost condamnat pe drept şi că dedea informaţiuni unor puteri străine cu mult înainte de 1894. ŞTOML MAROTE * Duminecă 22 Februarie curent, Ateneul din Botoşani va Începe seria conferinţelor acestui au. Aceste conferinţe se vor ţine în Aula liceului «Laurian» In ordinea următoare : Duminecă 22 Februarie, d-1 Alex. Şardin: A fi §i a avea; Duminecă 1 Martie, d-i D. Mouastireanu : Psicho fisiologia dragostei; Duminecă 8 Martie, d 1 C. V. Fic-şinescu: Emanciparea femeel; Duminecă !5 Martie, d-1 Corueliu Botez : Convenţiu-nile de inimă,; Duminecă 22 Martie, d-1 Ion P. Darie: Moralul în presă; Duminecă 29 Martie, d-1 Lazâr Teodor : Trecutul, pre-sentul şi viitorul economic al Romîniei. * D. G. Maxim, comisar în serviciul siguranţei publice, a fost numit comisar al gărel de Nord. * D. Gr. Dragomir a fost ales primar al comunei urbaue OdobeştI, din judeţul Putna. * Consiliul judeţean de Gorj este convocat în sesiune extra-ordinară pentru ziua de 10 Martie viitor. * Ministerul de interne a aprobat proec-1 ul pentru pavarea cu piatră ?ubică a stra-del Sulomon din Slatina. * S’a aprobat regulamentul pentru pensiunile funcţionarilor Epitropiel bisericel Madona Dudu, din Craiova. NUVELA CU DE-A-SILA Căsătoria tînărulul vicoute de Boissely a îâeut mare zgomot în foburgul St.-Germain. Şi acum se mal vorbeşte mult încă şi se ride şi mal mult. lală în ce condiţii s’a făcut această căsătorie : Intîmplarea asta s’a petrecut în saloanele marchizei de V... care da în acea seară un bal. Vicontele alese fără multă bătae de cap o văiţuitoare printre numeroasele fete cari fluturai! prin salon, una mal frumoasă de cit alta. Fata aleasă lu o îucînlătoare blondă — fiică unică a unei bătrîne contese portugheze, de nobleţă autentică, dar cu puţină avere el fu atras de seducţiuuua irezistibilă a unul corsagiQ foarte decoltat, care nu se ţiuea pe umeri de cît prin două panglicuţe foarte subţiri, lăsînd ast fel să se vază două forma pline de farmec. La acest tezaur se mal adăoga o ceafă din cele mal ispititoare şi o figură foarte drăgălaşe. Din primii paş!, vicontele văzu că are a face cu o dănţuitoare din cele mal pline de ueastîinpăr ; el dansară ast-fel sub focul privirel mamei care-I observa. De o dată fata se opri scoţiud un mic strigăt. Una din panglicuţe se desfăcuse şi un bulgăraş de zăpadă cu vîrful ca o fragă roşie eşi din corsagiă. Repede ea atrase pe vi-coute iîngă o fereastră, îl dete evantaliul tremurîud, spuind să’l desfacă şr să se servească de el ca de un paravan spre a o acoperi, pe cînd ea se va încerca să facă a intra neastlmpărata el albeaţă în ascunzătoarea sa de mătase şi pluş ; dar încercările el eraţi zadarnice căci mereă eşa uin corsaj mititelul bulgăraş de zăpadă cu vîrful roz ca fraga. Vicontele pierdu probabil capul ameţit de ceia ce vedea ; el puse amoros mînă şi buzele spre spaima şi mal mare a contesei care alergase roşie de mînie şi indignare. Iu tot salonul nu se mal auzi de cit un strigăt de mnsţrare ; vicontele lu considerat ca un om fără creştere pe cînd lacheii se prăpădeai! de ris iu anti-cameră. spre a scăpa onoarea compromisă a fetei, nuj mai rămăsese de cit s’o ia de nevastă. Lucrul acesta il făcu plin de mulţumire, de-a^iîa Că dUPă UniI a făcut o c’am cu El impuse insă nonei vicontese de Boissely o eondiţmue : că muma el să nu locuiască tu dinşil, cad el nu voia s’o vază Tinâra femeie se supuse in fafâ i,nKrî I bărbatului sao ,i balrlM couUsSsa “ luuuHurh sunt rel întors îu tof-d’auna veselL ______ 0eorgg8 PenoinTliie. Corpurile Legiuitoare” CAMERA I>EPUTATlLOB Şedinţa de la 9 Februarie (Urmare) D-sa tel exprimă satisfacţia că discuţiile urmate timp de lo zile în această privinţa ai! fost destul de obiective. ia> Proiectul actual, zice ministrul, nu tinde 'a reforma învăţămîntulul secundar şi su. Perior, ci la desăvîrşita lui reorganizare. Legea de la 1864 nu mal corespundea trebuinţelor şi progresului ce ţara noastră a r®alizat şi de aceea trebuia înlăturată. Lu privire la studiul clasic, spune că nu H“de excelenţa literatul el autice în raport lui Cea .,no^ernii- Desfiinţarea învăţămîntu-tio , s*e aF Li ceva tot aşa de puţin ra->Pnal, ca şi în cazul potrivinc. Ceea ce se lr„seivă *a noî însă, e că de trei zeci şi pa-de ani, n’avem nici una, nici alta. Iuvăţămlntul real nu e ceva cerut de clasele innalte, ci de pătura muncitoare, de comercianţi, industriaşi, etc. Streinătatea a observat mal de mult aceasta; noi, nu. Trebuia deci şi noi, zice oratorul, să ne dăm o lege mal îu conformitate cu cerinţele moderne. Apoi d. ministru al instrucţiei motivează ramificaţia prin faptul că In actuala stare de lucruri nu se poate avea complect nici Invăţămîntul real, nici cel clasic. Cu privire la recrutarea corpului didactic, d. Haret spune că sistema concursurilor este nepractică şi oratorul aduce mal multe pilde pentru a*şl susţine afirmarea. Trecînd la Invăţămîntul superior, spune că acuzaţia ce d. Toma Stelian a adus a-cestef părţi din proect este nefundată. Nu ştie ce a motivat această acuzaţie a d-lul Stelian, ceea-ce ştie însă e că ostilitatea aeestul domn deputat a pornit eu totul diutr’un alt siniţimînt, de cit din dorinţa de a vedea Invăţămîntul public pro-greşind. . După ce mal spune clte-va cuvinte asupra învăţămîutulu! superior, d. Haret îşi rezervă dreptul să mal vorbească la dis-cuţiunea pe articole. Acum ţine să răspundă acuzaţiei adusă de d. Stelian «că proectul de lege în discuţie este anti-libe-ral». Oratorul găseşte nedreaptă învinuirea d lui Stelian, de oare-ce proectul acesta e cît se poate de liberal şi corespunzător cerinţelor actualităţel. Mal departe, spune că toate proiectele de lege prezintate de la 1886 încoace, ah fost inspirate de proiectul d-lul Dim. Sturdza. Abordînd din nod chestia bifurcăreî, d. Haret spune că poate lua martori persoane sus puse pentru a dovedi eă d-sa era Încă de acum zece ani pentru această ramificaţie In învăţămlnt, pe care cel d’intîih a introdus-o d. Take lonescu, într’un proiect de lege. Crede că partidului liberal i se cuvine întreaga paternitate a proiectului de lege îu discuţie şi termină spunînd că ori cari ar fi dificultăţile ce s’ar ivi, partidul nu trebue să scape ocazia de a da ţăre! o lege atît de n'cesiră. Se cere închiderea discuţiei. D. G. A. Scorţescu cere cuvîutul în contra închidere). Oratorul e des întreput de către preşedinte şi de către membrii majorit&ţel. Se naşte un zgomot asurzitor. D. Giani agită zadarnic clopotul, zadarnic strigă către d. Scorţescu. E un adevărat scandal. Mal mulţi d-nl deputaţi cer votul cu bile. D. Giani se împotriveşte, spunînd că numărul acestora nu se ridică la 15. Iu timpul acesta, D. G. Dobrescu-Prahova se ridică şi cere cuvîntul contra Inchiderel. Atît a fost destul ca scandalul să ia proporţii şi mal mari. In zgomotul asurzitor ce domneşte, abia se aude vocea d-lul Giani : — D-le Dobrescu. aveţi cuvîntul pentru a complecta pe d. Scorţescu. D. Dobrescu Prahova : Pardon, nu vreaii să complectez pe d. Scorţescu, ci atribuţiile dv. prezidenţiale. In sfîrşit, după un scandal de aproape o jumătate de oră, abia se poate ajunge la votarea luărei în consideraţie cu bile şi prin apel nominal. Rezultatul votului : Votanţi...................127 Majoritatea...............64 Bile albe pentru..........100 Bile negre contra • • • • 27 Se procede la votarea pe articole. Ârt. 1 se votează fără discuţie. Se citeşte Art. 2 şi se votează fără discuţie. D. Mincu, la Art. 3, are cuvîutul peutru a tace oite-va observaţii. După ce mal vorbeşte şi d. Dobreseu-Argeş, se cere închiderea discuţiei şi prelungirea şedinţei. D. N. Fie va: Protestez contra câlcărel regulamentului. La orele 6, preşedintele e dator să constate dacă sunt două treimi din numărul deputaţilor. D. Take lonescu vorbeşte contra luciii-derel. Discuţia se închide. Comitetul delegaţilor respinge două amendamente ale d-lor Ciocazan şi Dobrescu-Argeş. Art. 3 se votează fără modificări. D. Nacu, preşedinte, pune la vot prelungirea şedinţei peste orele 6. D. N. Fleva cere să se constate dacă sunt două treimi. Fiind prezenţi 70 domni deputaţi, şedinţa şedinţa se prelungeşte peste orele 6. D. Take lonescu avînd cuvîntul la art. 4, critică lipsa de concepţie lămurită, de oare ce nu se precizează anume diu ce clasă îucepe în liceă bifurcarea saă tri iurcarea. Atirnă de la ministru ca eu să Înceapă de la clasa VI ori a VRI. Mal departe, oratorul critică gimnaziul-lip creiat prin proiectut d-iul Haret, care are un program prea încărcat peutru ca un elev, după ce va trece îutr’insul ce! patru ani, să se poată alege cu ceva din ceea ce a Învăţat. Acest elev—zice d. Take lonescu—va fi, la eşirea sa diu gimnazii!, un fel dc uluit —şi nimic mal mult. Aceşti patru ani vor fi perduţl pentru aceia cari uu vor mal voi sau nu vor mal putea să urmeze studiul. D. Dimitreşcu-Iaşi, raportor, ia cuvin-tul peutru a respunde d-lul Take lonescu. D-sa susţine proiectul. Se cere închiderea discuţiei. D. G. Dem. Teodorescu, avînd cuvîutul contra închidere!, spune că pr( iedul d-lul Haret, ne fiind în destul discutat îu secţiuni, ar fi bine să se lase deplină voie d-lor deputaţi să 1 discute în deajuns. acum cînd legea se votează pe articole. D. Fleva, văzlnd graba guvernului dt. a trece legea, părăseşte Camera împreună cu d. Scorţescu, protestînd în contra acestui sistem. Art. 4 se votează fără nici o modificare. a V' - -Argeş, avînd Jcuvlntul la A A î*’ - ace c^e‘va observaţii, ficat °* PUS vo*’ se v0*eaz4 nemodi* D. Take lonescu, avînd cuvîutul la art. t>, spune că nu înţelege ce caută în programul şcoalelor secundare de fete materii ca: economia domestică, dreptul uzual etc. După ce răspunde d. Dimitrescu-IaşI, art. 6 se votează aşa cum e îu proiectul d-lul Haret. La orele 7, Camera ne mal fiiud în număr, şedinţa se ridică. Şedinţa de la IO Februarie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 10, sub preşedinţia d-lul D. Giani, preşedinte. ’ Prezenţi 108 deputaţi. Pe banca ministerială, d-nil Dim. Sturdza, Sp. Haret, general Berendeifl, G. Pal-ladi şi G. Cantacuzino. D. G. Scorţescu cere biuroulul diferite documente relative la luvâţămînt, peutru a se putea servi de ele la urmărirea discuţiei pe articole asupra legel instrucţiunel. D. Poenaru-Bordea anunţă ministrului comerciulul o interpelare privitoare la bursele de comercifi. D. Leonida-Aslan întreabă dacft ministrul de instrucţie publică are intenţia să Înscrie în buget Înfiinţarea clasei a 4-a la şcoala de comerciii din Galaţi. D. I. I. C. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, depune proectul de lege asupra căilor ferate de interes privat. D. Giani citeşte o scrisoare din partea d-lul Em. Porumbarii prin care Camera e anunţată că fiind bolnav, nu-şl poate dezvolta interpelarea privitoare la legea Casei Rurale. Interpelarea se retrage de la ordinea zilei. De asemenea se retrag de la ordinea zilei interpelările d-lor Ştefauescu-Gogu, N. Popp, Moroianu, Take lonescu—aceştia fiind absenţi. Interpelarea d-lul G. Dem. Teodorescu se amină din cauza absenţei d-lul ministru de interne. Se mal amină şi interpelările anunţate de d-nil Malla şi Enacovid. *** Se intră in ordinea zilei: continuarea discuţiei pe articole a legei instrucţiunel. Se dă citire Art. 7. D. Dobrescu-Argeş ia cuvîntul pentru a face oare-carl observaţii. SEXATUU Şedinţa de la MO Februarie Şedinţa se deschide la orele 2 50 sub preşedinţa d-lul P. Grâdişteami. Prezenţi 81 d-nl senatori. Pe bmca ministerială d. Ionel Brătianu. Se fac formalităţile obicinuite. D. V. A. Ureche adresează d-lul ministru al domeniilor o interpelare prin care cere să se Înfiinţeze in oraşul Galaţi o şcoală superioară de comerţ, înfiinţară pe care d. ministru a promis’o pentru anul şcolar actual. Se intră in ordinea zilei. ULTIME INFORMAJIUSI Iar tratări Era firesc ca în urma hotărîrilor virile luate la consfătuirea de Joui seara a au-relianiştilor şi fleviştilor, a doua zi, adică Vineri, să se reînceapă din nou, nu ştiu a cita oară, tratările de împăcare între aurelianişti şi sturdzişti. Acestor tratări se datoreşte că guvernul a triumfat ieri la Cameră asupra legei instrucţiei, zădărnicind ori-ce tentativă de obstrucţionism. . ■ - ■ • * O parte a aurelianiştilor, şi anume dd. Costinescu, F. Lascar, Porumbaru, Dela-vrancea, Xenopol, Sefendache şi alţii, stă-ruiesc în zadar pe lingă d. Aurelian ca să renunţe la tratări, căci ele nu vor duce la nici un rezultat positiv, ştiut fiind că guvernul nu urmăreşte concentrarea partidului liberal, ci vrea să ciştige vreme prin tratări ca să ’şi treacă în linişte toate proiectele de legi. Convingerea unei părţi a aurelianiştilor este, că guvernul lucrează la o mare tragere pe şfoară. Cum însă d. P. S. Aurelian e un temperament fricos, d-sa zădărniceşte ori ce acţiune mai energică a tinerilor drape-Uşii, şi se asociează cu aceia, cari vreau cu ori-ce preţ, fie chiar cu preţul unei umiliri ruşinoase, să se împace cu guvernul. * * * * - In urma reînceperei tratărilor, se svo-neşte că d. Sturdza ar fi oferit d-lui P. S. Aurelian ministerul de interne. In ce priveşte pe fleviştl, se afirmă că dînşii nu tratează cu guvernul, fiind ho-tărîţi la luptă. In taberele aliate există o mare neînţelegere în urma atitudinei indoelnice a d.-lui P. S. Aurelian. * * * Aseară s’a r&sptndit zvonul, că d. B. Missir, membru în comitetul de acţiune al drapeliştilor, şi-ar fi dat demisiunea. Exact e, că d. Missir fiind pentru împăcare, a declarat că dacă se va începe campania de luptă, atunci d-sa va demisiona din gruparea drapelistă. Ministerul luciărilor publice a invitat mal multe case mari din streinătate, pentru a lua parte la licitaţiunea ce se va ţine In curîud la acel minister, pentru construirea tunelului de pe noua linie Galaţi Blrlad. Acest tunel este îu lungime de 3 kilometri 400 metri, iar lucrarea lui, după de-vis, se urcă Ia suma de 5 milioaue lei. Curierul Financiar, lu ultimu-1 număr, spre a fi pe placul d-lul Cantacuzino, oeu-plndu-se de ceMiunea patentelor, scrie următoarele : «Am aplaudat sincer acest proiect de lege şi am regretat tot atît de sincer că el a rămas şi pină astă-zl In cartoanele Camerei. _ «Acum se exprimă din noii dorinţa în cercurile sănătoase ale ţârei, ca acest proiect să intre cît mai curind posibil în dezbaterile Camerei. «Ne asociem din toată inima cu această dorinţă». Şi mal departe adaogă: www.dacoromanica.ro «Cu toate acestea, observăm cu multă mlhnire că unii din bărbaţii noştri cel mal luminaţi, pentru a satisface oare-care iute-rese politice, uită că de datoria noastră a tuturor este de a pune interesul economic şi financiar al ţărel mal presus de interesul politic şi de partid, şi se dedafi la tot felul de agitaţiuni cu speranţa de a ridica populaţiunea In conţi a acestui proiect, râs-pîdind prin publicitate ştirile cele mal alarmante.» Ne prindem că autorul este însuşi d, Gogu Cantacuzino, care a crezut nemerit să strecoare Intr’uu ziar financiar că «cercurile sănătoase ale ţărel doresc ca acest proiect (al patentelor) să intre cît mai curind posibil în desbaterile Camerei». Un mare număr de deputaţi şi senatori guvernamentali s au grăbit eri, seara, a merge la d. D. Sturdza spre a-l felicita de succesul repurtat de guvern asupra opoziţiunel liberale din Cameră, în chestia proectulul de lege a invăţămîntuluî secundar şi superior. Şeful corpului al 4 lea de armată din Iaşi, motivat de ordinul telegrafic al ministrului de războiă, a dat ordine, zice Evenimentul, şefilor de divizii din Iaşi, Roman, Birlad şi Botoşani de a-I înainta de urgenţă un ta-bloă statistic de numărul exact al soldaţilor permanenţi din toate regimentele, nu-măvul soldaţilor eliberaţi amil acesta, numărul rezerviştilor de la 1886 şi plnă la 1894, numărul cailor, al trăsurilor, al armelor vechi şi noul, al şcoalelor şi al diferitelor liarnaşamente militare, spre a Ie putea înainta ministrului de războiţi. Voinţa Naţională anunţă că guvernul, în conversiunea unei părţi a datoriei publice, a obţinut *un mare succes». Se poate. E ciudat însă că ziarul guvernamental nu publică nimic în ce priveşte con-diţiunile conversiunei. Pentru a putea dar aprecia şi Ţara «marele succes» cerem să se publice aceste condiţiunl. Opinia din Iaşi anunţă că d. Take lonescu a fost rugat de către negustorii din Iaşi ca să remită preşedintelui Camerei petiţiunea lor de protestare în contra legel patentelor. Camera de Comerţ diu Iaşi a cerut ministerului domeniilor ca In locul micilor magazii ce urmează să se construiască la diferitele gări din Ţara de sus, precum la Botoşani, VereştI, DorohoiQ, Fălticeni şi Dolhasca, să construiască la Iaşi antrepozite mari, cari să poată servi de tîrg central. producţiunel de grîne din întreaga Moldovă. Camera de Comerţ din Botoşani, consultată in această privinţă, a înaintat ministerului un raport larg prin care apără interesele Ţârii de sus, pronunţîndu-se In contra cer’erel Camerei din Iaşi. Conversiunea datoriei comunale Zilele acestea se va realiza conversiu nea împrumuturilor comunale ale Capitalei, în condiţiunile stipulate între administraţia comunală conservatoare din 1895 şi consorţiul de bancheri care a acceptat această operaţiune. Se ştie că prin luna Maiu a anului 1895 administraţia comunală reuşise să contracteze cu acel consorţiu de bancheri, în fruntea cărora se află Handelsgesel-lschaft din Berlin, reprezintată prin casa de Bancă Marmorosch, Blank & Co. din Bucureşti, conversiunea tutulor împrumuturilor comunei Bucureşti, care reprezin-tau atunci suma totală de 53 milioane lei. Condiţiunile stipulate eraă următoarele : toată datoria interioară, 5 la sută, se va converti în losurl 3 la sută, pe cursul de 100 la sută, iar datoria exterioară 5 la sută, în obligaţiuni 5 şi jumătate la sută, pe cursul de 95. A intervenit însă atunci o lipsă mare de numerariu pe toate pieţele financiare, lipsă care a durat, afară de cîte-va epoce intermitente, pînă acum, şi a făcut ca scontul tutulor băncilor oficiale să fie destul de urcat. Acum se constată. de cît-va timp, o abundenţă de numerariu, care facilitează realizarea conversiunei. In scopul acesta, primăria Capitalei a şi hotărît să detiunţe ca început, obligaţiunile împrumuturilor exterioare din 1884 şi 1888, care se vor rambursa cu începere de la 1 Mai şi 1 Iunie a. c., al pari. De la aceste date—1 Mai pentru obligaţiunile din 1884 şi 1 Iunie pentru cele din 1888 —obligaţiunile denunţate nu vor mai purta dobindâ. Suma totală a obligaţiunilor denunţate se ridică la 25.630.000 lei. Probabil că primăria va oferi, în schimbul obligaţiunilor rambursabile, obligaţiunile cele noul de 4 şi jum. la sută pe cursul de 95 lei, stipulat în 1895. Conversiunea datoriei interioare în lozuri 3 la sută ce va face după terminarea operaţiunilor în conversiunea datoriei exterioare. Toţi cititorii noştri «unt rugaţi să ceară de la chioşcuri şi vin> zători suplimentul cc însoţeşte numărul de azi al Fpocet şi care cuprinde in eslenso magistralul discurs rostit de d. Take lonescu asupra proiectului de lege a învăţămîutului secundar şi superior. _______ (SiPECTA FOLE Teatrul Hngo.-Trupa teatrală din Berlin. Luni, 21 Februarie 1898, Hans llncke-bein, farsă in 3 acle de Blumenthal şi Ka-delburg. Marţi, 22 Februarie 1898 Renalsaance. * Teatrul ldrlc. -* Joi 21 Februarie. 1898 se va reprezenta Clopotul scufundat» de Gerhard Hauptmanns. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţinue Domnur«Bobbi G. PetrovicI», comerciant din Brăila, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săfl patronimic-de «G. PetrovicI» în cel de «Ghenciu» spre a se numi «Bobbi Ghenciu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra uu-nielul, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune iu termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. AVI8 MMPOHTAJIT M*enf»'U CunttttmUoi'l tiv U O B IL, E Recomandăm onor. public maerasiuul nostru bogat asortat cu tot felul de MOBHWjE pentru aranjamente complecte, pieeum: S.tt/O.l.TB, Salonaşe, Otlai tiv tlorntil, Sufrttf ger ii, etc. Vindem mal eftin de cit orl-unde, facem şi Înlesniri de Plată Rugăm pe onor. cumpărători că înainte de a cumpăra In altă parte, a visita inegasinul nostru din calea Victoriei, 30 (intrarea prin pasagiul Villacros), spre a se convinge de con* ditiunile avantagioase si soliditatea mărfurilor UEBERALL, STERNBERG & C-ie Calea Victoriei, 30 6o 7 (lut rar ea l»riu pasagrial VllacrOM Ammciu Se aduce la cunoştinţă că noua iHoi»rtt de Artă din Corabia’ judeţul Romansfţj, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Teleiuaqae Cururi» a îceput a funcţiona producind Făinurile cele mai bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ. Peutru ori-ce informaţii a se adresa la d-nil 155 CA Ui VIA A MAVROSEFALO CORABIA Dr. Fompiliu Medic al EFORIEI SPITALELOR s'a mutat în ^Strada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 Consultaţiunf în toate zilele de la ir— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. ui, Mercurl şi Viuetl, consudaliunl gratuite pentru săraci la aceleaşi ore, ___________________‘ 1005 MARELE MAGAiOf cu încălţăminte de lux n tLA LUMEA ELEGANTA- 70. — Cale» Victoriei. 70 VIs-u-vls de Teatrul Xnpoual Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua su invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşo i suui farte călduroşl, preseutînd avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuacea-tă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cit se poate de avautagioase. Mal recomandăm încălţămintea uoastră ou-gleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pautoli de satin, în toate culorile. Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la Costa, diu Paris, şi, ea reclamă am pus în vinzare ghete da gbems, foarte solide, pentru dame‘, cu preţul de la 12 lei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei îu sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de la 16 lei îu sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de Iac rusesc, de la 20 lei în sus. Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ue acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurîndu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasinulul «La Lumea Elegantă» lOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domicilia fa saci BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit. CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46. 50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3. COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiane. Lei 54 tona. * Cărbuni de piatră de Petroseny şi Cardif. ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62. Greutate G lMt lWATi Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa. CAROL LdUEAHMSI STB. SFINŢI VOEVOZÎ. 5 J>r. CostiBiescu Strada Colţeî, 69 Consuttaţiuni 1 — 4 m. Doctor Vel eseu l)»ntt»t Fost ş«f de clinică la Facultatea deufistieă din Philadelphia (America) Toate operaţiunile tăcut-j -cu aparate electrice evitînd absolut ori-ce durere Consuttaţiuni: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5. Str»«i» WifgwlA. IO îEtainl TI 907 Se vinde pentru eşirea din inaiviziune 1) Moşia Gloduri Pădurenl. 830 fs! -I, pâ-mînt arabil, fineţuri şi acarete în bună staro la 30 km. de garaBrcâă. 2) Moşia Cleja Băcăeumi, 520 fălci, păuiml de arătură, fineţe, iarnese, păduri şi acarete îu zidărie, aceactă moşie traversată do apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni. 3) Moara din comuna Lelea lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul Baepfi. Pentru informaţiuni a se adresa la doamna Marfa Th. Hahntz la Galaţi STR, CUZ.A-VODĂ, No. 20. 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 1 •i. i*. v ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - STIKLS LYHXK - EI se remarcaţi printr’o mulţumire şi o gravitate afabilă, ca din alte vremuri: ast-fel apucăturile lor contrastat! cu se-meţia stlngace a familiilor cari tratat! cu el pe un picior de egalitate. EI se exprimat! In fraze bine alcătuite in lungi perioade armonioase, in care căutarea efectelor retorice era de sigur foarte vădită ; dar vorbirea aceasta şedea bine taliei lor impunătoare spătoşeniel lor, frunţii lor înalte, desului lor păr buclat, ochilor lor senini, paşnici şi zîmbitorl, □asului lor aquilin, cu o curbă aristocratică. Partea de jos a feţei, gura prea largă, buzele prea groase. Aceste trăsuri ereditare erau îndulcite la tînărul Lyhne, şi facultăţile intelectuale păreaţi tot aşa de slăbite la dînsul. Nici problemele inalte, nici senzaţiunile de artă nu deşteptaseră curiositatea sau adorarea în spiritul săO; dar se pusese p8 studio cu un zel conştiincios, fără ca să încerce plăcerea, să simţă desvoltîn-du-se Intr’lnsul puteri saO înclinare. Moşia din Lonborg ÎI devenise proprietate prin moartea de curînd a unchiului săd după tată. Intorcîndu-se din tradiţionala călătorie în streinătate, îşi propuse să-şi facă mal de preţ pămîn-turile. Blezil eraO vecinii săi cel mal de aproape şi întreţinuseră IpgăturI de prietenie cu unchiul săă. Le făcu vizită, văzu pe Bartholina şi se îndrăgosti de ea. La rîndul sătj, eâ se îndrăgosti, ceea ce nu este nimic de mirai. Era în sflrşit cine-va care a străbătut ţinuturi depărtate,'care a locuit marele’oraşe, unde turnurile şi vîrfurile catedralelor se pierd într’un cer senin, în care aerul tremură de bălăngănitul clopotelor, la mugetul orgelor, de sunetul mandolinelor, în vreme ce cortegii strălucite defilează pe largile străzi, în cara pe faţada palatelor de marmură, de-asupra porţilor monumentale, se văd blazoanele mîndrelor familii pa-triciane ; în care evantaiurl şi voaluri flutură din înălţimea balcoanelor de piatră. El cunoscuse~cîmpiile unde au defilat armatele, ale căror bătălii vestite, mal înconjură încă cu o aureolă glorioasă, aceste nume de sate şi de cîmpurl de luptă. El a contemplat în văile rîzătoare turmele care se întorcea ă la staule, trecînd pe punţile cu arcuri largi; pe coastele încoronate de viţă se Snălţaă ruine, şi pe d’asupra vîrfulul pădurilor se înalţă fumul de la focurile aprinse de ţigani. El spunea ceea-ce a văzut, dar nu cu tonul unul poiet: vorbea cu un accent cu totul deosebit, adavărulull cu o cunoştiinţă adîncă a subiectulu, £tt, cum vorbiaă Blizil de oraşele şl parohiile învecinate. Vorbia de pictori, şi de poeţi, a căror existenţă ea nu oj cunoaştem, şi-I arăta portretele lor, şi le citea visurile, întovărăşii* cu ea pe vîr-ful colinei, de unde vederea se întinde departe pe apele nemişcate ale naţiu^ nel şi pe ondulaţiunile cîmpiel. Dragostea făcu să vibreze în el o coardă poetică. Ţinutul din prejur se umplea de frumuseţe; norii Iuaă forma norilor rătăcitori zugrăviţi în poezii, şi arborii parcului se înve’stmîntatt din noft cu foile cari, gemeaQ trist, la suflarea vin-tuluf. Bartolina era fericită, datorită iubire!, fie care zi nu era de cît o urmare de tablouri şi situaţii poetice. Cînd alerga înaintea logodnicului el, în cale, se simţea într’o poezie desăvîrşită ; poezie era şi in întîlnirile lor şi în despăr-ţile lor; la apusul soarelui ea şedea în picioare in virful colinei spre a-I trimite ultimul semn de adio şi acela era de asemenea poetic. In sflrşit, cînd se închidea în camera el, cu o bucurie puţin melancolică, pentru a se gîndi liniştită la el şi cînd amesteca numele lui cu rugăciunea-I de seară, era şi aceasta o poezie. Ea nu avea dorinţe vagi. Emoţiunile sale noul eraă de ajuns spre a o ferici; vedea mal bine în ea Snsă-şl, de cît cînd era cine-va acolo, cărui să i se încredinţeze fără a se teme că nu va fi compromisă. Fericirea a avut încă de efect, de a o face mal iubită în familia sa. Vedea pe părinţi! el înzestraţi cu mal mullă inteligenţă şi simţire, de cît le atribuise pînă atunci. Să serbă cununia. Inttiul an al iubirel lor semăna mult cu perioada logodnei. Dar, cu timpul, Lyhne încerca o moleşire. Nu putea sâ-şî ascundă că era ostenit, de a tot căuta expresiunl noul în iubirea sa şi de a-şl desfăşura aripele sale în largele ceruri ale ideilor şl ale senzaţiunilor. Zăbovea să se fixeze asupra unei ramuri, într’o q-dihnă bine-făcătoare şi să-şi ascunză capul sub puful bine-fâcător al aripei. Nu-şl închipuia iubirea ca pe o flacăre fără încetare renăscîndu-se, a cărei lumină fantastică trebue să lumineze cele mal mici incidente ale vieţel, să se a-arate cu totul nemărginit şi nod; dar ca un foc liniştit ascuns în cenuşe, d’a-bia încălzind, răspindind o dulce lumină care nu merge pină la obiectele prea depărtate, care apropie şi mal mult şi fac mal familiar orl-ce lucru apropiat şi cunoscut. El era obosit, sleit, numai putea să îndure atîta poezie; avea nevoe să pue piciorul pe pămîntul aspru pe care trăieşte viaţa obişnuită, ca un peştişor care moare afară din apă de setea undelor răcoritoare. Trebuia ca aceasta să se I schimbe. | Bartolina nu mal era necunoscătoare jj de ceea-ce învăţau cărţile şi viaţa, ştia ? tot atît de mult ca şi el, căci o ’n’vă- | ţase tot ce era în puterea lui să o ’n- jj veţe. Dar ea cerea tot mal mult. Avea numai o mîngăere că Bartolina era însărcinată. De multă vreme Bartolina o constata cu durere, părerea pe care o avusese despre bărbatul săd se schimbare, el se cobora tot mal mult din ameţitoarele înălţimi la_ care ea îl ridicase în timpul logodirii. Dar încă nu se îndoia că el să nu fie ce a ce dînsa numea o «natură poetică» ; cu toate acestea era neliniştită. Cu ardoare îndoită ea se aruncă în goană după idealul săd, acoperind pe bărbatul săd sub torentul poeticelor sale Închipuiri şi entusiasmulul săd. El răspunse atît lâ aceasta în cît dînsa se judeca pe sine însă şi sentimentală şi afectată. Cîtă-va vreme se slăi in sforţări ca să ducă cu sine pe recalitrantu Lyhne : ea nu vrea să crează în ceea ce bănuia. Şi, cînd în sflrşit folosinţa încercărilor sale o făcu Bă se ’ndoeascft de sine însă-şl şi să se întrebe dacă propria l inimă şi spiritul săd îmhi-dead cu adevărat comorile pe care crezuse că posedă, îl lăsă, liniştit, se făcu tăcută, rece, meditativă ; căută singurătatea spre a-şl plînge iluziile pierdute. Vedea bine, că mersese înaintea umi amare desamăgirl, că Lyhne nu se deo-sebia de oameni foarte ordinari cu caii trăise ea înainte de a-1 cunoaşte. Iubirea ii împrumutase o aureolă de ideal repede risipită: cu aceasta se înşelase ea. (Va urma) IVu cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole Înainte de a vizita CEE fiii MARE REPOSIT UE TOT EEEVE RE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE REPKESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TU. U COT II12 K DIN GERMANIA Bucureşti. - Strada Bibescu-Voda, \<>. 1 şi 3 (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti JDin Renumita Fabrică TU. FE&THER Premiate cu MERAEIA RE AUR la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrâu în 1891. TREERATdREA NOVA „Flother” Model 1898. Patentată Prevăzută cu Triplă Curăţit oare, Trei Vînturl ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de orî-ce alt System existent, şi Tobă pentru bătut Porumb aplicabilă numai la T R E E R ÂT OARE A F L 0 T H E R “ % ii bătfnd p© zi 150 pînă la 300 chile mari de porumb, cu saft fără fol MAŞINELE treeră mult, curat de mâlură PLUGURI UNIVERSALE 1T PLUCjUR Cele mai bune gi solide,"construite numai din oţel Cu 2, 3 gi 4|Brăzdare. — Toi PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMR Semănători, manuale în lat şi îu rîndurl. în toate mări Trloare originale „HEI mile cele mal bune existente Vinturători, transportabile mălura. Greble de fin,—Maşini de Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi trei " \ - - - cîmpurl gi cu dinţi de oţel. - '- • - Răriţi, Cultivatori, Tăvăluei. Părţi de reservă. — Muşamale — Maşine ăe scărmănat lină. — Pive de postav Secerătoare simple „CONTINENTAL44 numite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl. Pietre de Moară FRANCEZE l-a calitate, din Lafeiie-sous-Soeiete Mculliere Dupety & Co., compuse din maximum 4-5 bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile. Batoze de Porumb SIMPLE şi DUBLE, manuale şi cu aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. Curele de transmisiune ENGLEZEŞTI, Curele de transmisinne ENGLEZEŞTI, l-a calitate simple şi duble, şi toate lăţimile. Pompe pentru spălatul cazanelor, de incendia şi grădini. — Motoare cu petrol şi cu fjaz. şi Cositoare CC APARAT DE CROAT SNOPI - CC TAKfCC CA ., n n • • * din renumita fabrică JOHXSTOX HARVESTER Comp., Bataxia (America). Model 1898. Cele maî uşoare gi solide, construite din oţel C*araiiţie absolută pentru perfecta funcţionare şi material soliţi al tutulor maşiuelor Reprezentant peneral a Renumitei Unse &IMOX RUREER e$m RAZMAXX Pentru I n s t a 1 a ţ i u n i de MORI perfect A 111 o m atice c 11 A" w No’ 3.—Bucureşti» ----- ---- --u—-1