SERIA IL—:ANUL IV, No. 680. Ediţia a treia numarujl^io banî âboiahmtelb Iwtnţ î® I şl li ale He-cărel Ini şi bjUIsm tot-d Vissa taelmto Ia Bucureştii U Casa Administraţiei ?« ţvuitji ţi etnin&tat* prin mandate poştale Un &n In ţari 80 lei; In streinătats 50 lei Sas* 'nai . . . 15 » * » *)• * frel luai . . . 3 » » » 43 » Un anmir tn stroin&tate 80 tas! MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA *«. S- STRADA CLEMENTEI - M*. * MARŢI, 10 FEBRUARIE 1898. EPOCA lELEFOH NUMiKUIMO BANI uranrciîcnBîîja la Bucureşti şi judeţe » şeimue ausneî Sa Administraţia la atreiaitate, ăirtat ka cuinixiatt^ia şi !a toate oficiile de publicitate ' iauieinrl !a pag. IV .... . 0,89 b. linia » » III j .... i.— Î9l » 9 » » II . | . L- » ' a Iswţiiîs fi reclamele 1 lei riadul OaiacaSi ţitlli âaal ADHDniniApi Mo, 9. — SRADA CLEMENŢEI — Mo. S CAMPANIA DE RĂSTURNARE 0 NOUA LEGE A MAXIMULUI j care dovedeşte o aşa lipsă de scru- I QAf$PÂf|9A DE RĂSTURNARE pul : acela de necinstit. 1 ' »r»m- Programul liberalilor, în materie de impozite, cel puţin programul pe care 1’aQ avut pînă la venirea lor la putere, se poate rezuma în aceste cuvinte: Nict un impozit noQ, desfiinţarea axizelor şi a impozitului personal. Contrastul între această politică financiară şi aceea pe care au îmbrăţişat-o la putere, e deja destul de izbitor. Dar silinţa lor de a-şl renega toate angajamentele, nu se opreşte aci. Nu era, se vede, destul d’a susţine la putere sporirea impozitelor după ce ceruseră reducerea lor. El vor ca chiar acele impozite, pe cari le-an combătut cu maî multă înverşunare, să fie acuma sporite de dînşil. In adevăr, legea patentelor nu-I de cît o a doua lege a maximului. Una ca şi alta, apasă asupra a-celeiaşl categorii de contribuabili. Şi una şi alta ating beneficiile comerciale. Toată deosebirea e că una e un impozit direct, iar alta un impozit indirect. Prin legea maximului se supune la dare marfa; prin legea patentelor se impune negustorul. Dacă se pune faţă în faţă tabela din legea maximului şi aceea din legea patentelor, se poate observa că aproape nu e categorie dintr’una care să nu-şl aibă equivalentul în cea-l’altă. Prin legea maximului se impune, de pildă, vinul, carnea, făina, luminările, obiectele de băcănie, etc. Prin legea patentelor se impune cîrciumarul, măcelarul, brutarul, lu-m mărarul, băcanul, etc. Cine nu-şl aduce aminte cită gălăgie aQ făcut liberalii, fiind-că în legea privitoare la dările comunale se pusese pentru impozitul ce-1 plătesc căruţaşii 12 lei. Şi prin aceasta nu s’a ridicat cu nici o centimă impozitul căruţaşilor. Numai fiind-că la Galaţi plăteaţi deja 12 lei căruţaşii, s’a pus această limită în lege spre a nu se scădea veniturile Galaţilor. Dar consiliile comunale şi, de pilda, consiliul comunal al Bucureştilor, nu aQ sporit impozitul căruţaşilor şi aQ rămas mult mal jos de limita stabilita în legea maximului. După ce liberalii aQ azmuţit pe căruţaşi în contra Cameril, după ce aQ împărţit bani şi vin ca să se dea asalt Cameril, acum el vin prin legea patentelor să urce darea plătită de căruţaşi. Aşa, impozitul plătit de căruţaşi, în virtutea legii patentelor, se urcă la Bucureşti, de la G lei la 10 lei: la Ploieşti, de la 3 lei la 8 lei; ia Brăila, de la 4 lei la 10 lei, şi aşa mal departe. Cînd vezi asemenea lucruri, râ-mil încremenit de cutezanţa acestor oameni. Un singur cuvînt e destul de tare pentru a califica un partid Nu numai noi, dar şi liberalii aQ ajuns acum să arunce în obrazul guvernului acuzaţiunea de necinste. PARTID NECINSTIT D. senator Costeseu-Comâneanu, cu ocazia discuţiei proiectului de lege asupra taxei de consumaţie a zahărului, a declarat îu plin Senat, că în dosul acestui proiect al d-lui Gogu Cantacuz'no se ascunde un «sindicat Dreyfus». D. senator Perietzeanu-BuzăS a întrerupt spunîud că nu se ascunde «un sindicat Dreyfus», ci «un sindicat Elias». D. deputat Toma Stelian, vorbind la Cameră în discuţia generală asupra proiectului de lege a in trucţ’eî, a spus eă partidul de la guvern este «un partid necinstit». «Dreptaleu», ziar liberal, publică în numărul său de erî uu prim-arti ol intitulat: «necinstiţii». Extregem din acest articol următoarele două pasage: (Acuzaţia «le necinste politie» este şl ranotue în pieloare. «l)e alt-fe), este de ajuns să se vadă eă sărmana cinste politică a ajuns să fie apărată de d. Din». Sturdza, pentru ea să ne facem o filele lămurită de halul în care e măcelărită. «Acest domn este chtntezenţa necinstei.» «5Iai este nevoie să dăm aei lista nelegiuirilor comise de acest necinstit (d. Sturdza) prin natură şl prin temperament ? «Slavă Domnului, îucepînd de la chestia naţională, trecînd prin chestia nenorociţilor macedoneni, oprindn-ne la minunea secolului: afacerea Glicnadie, — aceşti «Ioni ani de gnvernare ocnltistă ţipă de frau«lă şl de necinste. Este suprema neobrăzare a unor oameni cari se cuvenea să reprezinte nn partid mare şi cari nu mai sînt de cît o ceată hn«lge-tivoră. «Şi «cum <1. Stnrdza mal vrea să fie primit ea garant în materie de cinste,—ea şi cum Mărnnţelu ar cere să fie luat ca garant în cireş-ti uni de onestitate.» Aceste toate nu le spunem noi;Te spun senatorii şi deputaţii liberali, le spune un ziar liberal. E do la sine înţeles însă că împărtăşim cu totul vederile acestea. D, STUEDZAJI AllATll După ce d. Sturdza a tratat cu refuz ultimatul «aliaţilor», se zice ră Aurelia-niştil şi Fleviştil s’afi hotărît în fine să lucreze ast-fel in cît, dd. Sturdza şi Can-tacuzino să înţeleagă ră nu pot merge înainte fără concursul d-lor Aurelian şi Fleva. Se anunţă pentru astă zi începerea campanie'. Era şi timpul. După ce gruparea de la Drape'ul a scăldat-o un an ae zile, după ce această grupare, acum, în urma alianţei cu gruparea flevistă, a perdut destul timp în alegeri de co-misiunl, subcomisiunl, delegaţiunl şi sub-delegaţiunl, e timpul, zicem, să se afirme, împreună cu noul săQ aliat, în lupta contra d-!or Sturdza şi Cantacuzino. Alt-fel va pierde şi ultimul prestigiu ce i-a mal rămas şi va ajunge să fie tratată de d-nul Sturdza mal rSQ de cum a fost tratată Simbătă, cînd preşedintele consiliului, avizat de d-nil Aurelian şi Fleva că vor să-I vorbească pentru a-I înmina faimosul ultimatum, le-a trimis voi bă că-I bolnav, iar după cinci minute a venit la Cameră luînd parte la discuţia legel instrucţiei! Dacă d. Aurelian şi Fleva găsesc că şi această procedare a d-lul Sturdza este «moderată» şi «bine-voitoare», ca să întrebuinţăm expresii favorite Drapelului, atunci de sigur nici nu merită să fie trataţi alt-fel. Demersmile d-Ior Fleva şi Aurelian In urma stăruinţelor depuss la consfătuirea plenară de Joui seara a drapeli-sto fieviştilor de către d-nii Aurelian, N. Fleva, V. Lascar şi G. Mîrzescu, s’a făcut ultimul demers pentru reconcentrarea partidului liberal. D nil Aurelian şi N. Fleva, în contra sentimentului general al ambilor grupări, s’au adresat d-lor Eugen Stătescu şi Dim. Sturdza, dxr fără nici un rezultat; cel întîi-u, fiind bolnav, nu i-a pu'ut primi, iar al doilea, d. Sturdza, a scris eri Sîm-bătă, d-lui Aurelian, că i bolnav şi nu poate sta de vorbă; în acelaşi timp însă d. Sturdza s'a dus la Cameră, unde a luat cuvîntul In discuţia proiectului de lege a instrucţiei. Acest rezultat a fost comunicat Simbătă seara comitetelor de acţiune şi după cîte va minute apoi s’a ştiut de toată lumea politică. Chiar şi elementele mai pacinice ale ambelor grupări au fost atît de surprinse de purtarea d-lui Sturdza, în cît au trebuit să admită părerea majorităţii aliaţilor, că o împăcare cu guvernul este imposibilă şi că se impune începerea ostilităţilor, fără de nici o cruţare. O convorbire cu nu drapellst Asupra actualei situaţiunî, întrebînd pe unul din cel mai marcanţi membri ai Drapeliştilor, d sa a răspuns următoarele: — Am fost de la început de părere, ca să se facă o ruptură complectă cu Sturdziştii, de oare-ce am fost convins, că aceştia nu urmăresc ni ci concentrarea partidului, nici realizarea programului nostru, ci numai şi numai interesele gaşteî lor şi pregătirea terenului ea d. Gogu Cantacuzino să devină şeful partidului. Aid stă, domnule, toată cestivnea. Eu am văzut-o clar de la început şi am căutat j;’o combat şi să deschid ochii amicilor mei. Am spus că tre-bue să le luăm ori-ce reazim, şi primul pas l’am făcut prin înfiinţarea Băncei Generale. — Dar acum ce se face? — Acum nu răntlne de <ît să se facă o ruptură complectă şi noi, cari formăm miezul sau adevăratul stat major al partidului, să-l tratăm ca pe o coterie, străină de partid. Şi îmi pare bine, că în urma demersurilor infruduase ale d-lui Aurelian pe lîngă d. Sturdza, s’a convins acum şi d sa că nu e altă cale de cît ruptura definitivă cu Sturdziştii. — Cu d. Stătescu în ce raporturi staţi ? — Vezi, un om cere putea să aibă situaţia întreagă a partidului. A avut a-tîtea ocaziunî să ia şefia partidului, dar n’a vrut. Prin urmare dînsnl nu mai contează acum, precum nici gunernul nu contează de loc pe el. — Aşa dar începeţi, lupta ? — Apoi, dacă nid acum nu s’ar începe lupta, atunci nu mal avem dreptul la existenţă politică. D. Aurelian mi a observat Joui seara la consfătuire, că sunt mai războinic de cit însuşi d. Fleva, fiind-că am cerut campania imediată. Iar azi acelaşi d. Aurelian recunoaşte că trebuia să înceapă lupta nu imediat după consfătuirea de Joui, ci de acum un an. Campania de răsturnare. Comitetele de acţiune întrunindu-se eri aii decis ca să înceapă campania de răsturnare chiar azi şi ca guvernul să fie tratat ca nefâcîndparle din partidul liberal. S’a hotărît ca di seară Drapeli ştii şi Fie-viştii să fie convocaţi la o întrunire plenară ca să se pună în discuţie programul de luptă elaborat de comitetul de acţiune. Programul de luptă prevede între altele: I) O serie de interpelări: în afacerea Antim (Delavrancea), în politica generală (V. Lascar), în cesliunea macedoneană (N. Fleva), etc. II) Obstrucţiunea cea mai viguroasă în contra legei instrucţiei. organizatorul ob-strucţiunei va fi d. Fleva, care va hotărî rolurile fie căruia; lafie-care articol—sunt peste 100 articole,—se vor prezintă cîte două sau trei amendamente de către d niî Delavrancea, Xenopol. Scorţescu, Dobrescu-Argeş, Dobrescu-Prahova, Gh. Dem. Teo-dorescu, etc. III) Obstrucţiune în secţiuni în contra tuturor proiectelor- guvernului. IV) întruniri publice. PARTIDUL LIBERAL SI PARIAMENTARIZMUL Unul din capitolele cele mal curioase ale istoriei partidului liberal e, fără îndoială, acela privitor la atitudinea acestui partid faţă de regimul parlamentar. Pornit de ia extrema stingă, al căreia ideal a fost şi este anihilarea Executivei în folosul Parlamentului, partidul liberal a străbătut, într’un timp relativ scurt, întregul lanţ al evoluţiunil retrograde pînă la extrema dreaptă al cărei ideal a fost şi este anihilarea Parlamentului în folosul Executivei. In aceaslă din urmă fază se găseşte partidul liberal de mal bine de doul ani, de cînd deţine puterea. Se poate www.dacoromanica.ro zice că, din iarna lui 1895 şi până acum, partidul n’a scăpat o singură oca-ziune fără ca să dea regimului parlamentar cele mal omoritoare lovituri. De la început chiar, a substituit Parlamentului o parodie, alegînd unanimităţi Sn ambele Camere şi desfiinţînd ast-fel prima condiţie de viaţă a parlament arizmuluT. Spre mal multă siguranţă, a introdus în Parlament oameni legaţi prin fel de fel de interese şi prin urmare absolut dependenţi de guvern. Cînd, cu toate aceste, s’au manifestat de către unii oare-cail valeităţl de neatîrnare, direcţiunea partidului a excomunicat pe acel temerar', necruţîndu-le nici o lovitură. In toate trei sesiunile pînă acum, guvernele liberale (incluziv al d-!ul Aurelian) n’au făcut alt-ctva de cit să distrugă autoritatea şi pînă şi demnitatea Parlamentului, siiindu-1 oii să se des-zică dintr’o zi în alta, orî să abdice pur şi simplu. Am ajunge prea departe dacă am voi să ilustrăm toate aceste constatări ; o lucrare de soiul acesta nu încape în cadrul unul ziar. Pentru trebuinţa momentului, vom aminti numai ches'iunea mitropolitană, care s’a tratat întreagă fără ştirea Parlamentului, chestiunea armei Mannlicher, schimbările de guvern fără nici o explicaţie parlamentară, răzvo-turile date în chestiuni importante şi— o lovitură din cele mal recente—modificarea de către guvern, în drumul de la un corp lpgiuitor pînă la cel-l’alt, a unor proiecte. Şi cînd te gîndeştl că liberalii pre tindeafl că sunt singurii susţinători sinceri al regimului parlamentar ! Fără îndoială, dacă se poate zice că fr’nghia susţine sincer pe spînzurat... BOLNAV! Se ştie că d. Sturdza, fugind de interpelarea d-lul Ionel Grădişteanu, a lipsit aproape o săptămînă dela Cameră, pretextînd că-î bolnav, deşi lua regulat parte la dezbaterile Senatului. Azi sunt la ordinea zilei a Camerei două interpelări: ale d-lor Take Ionescu şi Em Porumbaru. Ne prindem că d. Sturdza va fi bolnav! Partea hazlie însă este că de astă dată şi înterpelatorii au fost ai naibeî. Căci pe cînd d. Porumbaru anunţa interpelarea sa la Cameră, d. Valerian Urseanu anunţă şi d-sa una la Senat şi e pusă la ordinea zilei tot azi. Prin urmare, d. Sturdza va fi înhăţat fie că se va duce la Cameră, fie că se va duce la Senat. Trucul săă, să se facă bolnav pentru o adunare şi să ia parte la lucrările celei-l’alte, nu maî merge. Cum va eşi din această încurcătură d. Sturdza, vom vedea. Numai de s’ar hotărî să se facă bolnav de-a-binelea, să stea în casă, — ceea-ce nu credem că nu-i dumnealui dîntr’aceia cari să poată sta locului— numai ast-fel poate scăpa de încurcătură azi. Dar mîine? DIN STREINA Sorta Republice! Franceze Cu cît se prelungeşte procesul Zoi*, cu atit se întăreşte credinţa că forma republicană a Sta'nlul francez e ameninţată ds o mare criză. Ia această privinţă, importantul ziar Miinchener AUgemeine Ztitung primeşte de Ia corespondentul sfitt parizian o corespondenţă ce credem interesant a o pune sub ochii cititorilor noştri. Corespondentul prevede că Zola va fi osîn-dit, pentru două cuvinte : întîl pentru lipsa de curej a juraţilor; al douilea pentru că Zola a mers prea departe cînd a acuzat pe consiliul de războia înaintea căruia a compărut Fster-hazy că a judecat «după poruncă»; această acuzare se cuvenea ofiţerului care a instruit afacerea, iar nici de cum consiliului. Dar afacerea nu se va termina cu aceasta. Procesul va fi revizuit pentru nenumărate vicii de formă şi se va judeca din noii la Versailles. Dar aşa cum staO lucrurile, nici aci nu S3 va sfirşi afacerea. Sfirşitul logie nu poate fi decît sftrşitul republieef. Numi I aci poate să ajungă istoria, şi ar fi mare păcat. «Fracţa nu va căpăta cşa de crrind, zice corespondentul, o formă de Stat şi un personal de gnvernămînt ce ne-ar putea conveni mal bine nouă Germanilor. Şeful Statului: o nulă, nici bun nici râO, nici folositor, nici periculos. Miniştrii, o asociaţie de oameni demni de compătimire, cari trebue să plece dacă ror să lucreze cinstit şi demn, ori să eu aibă nici un scrupul dacă Vor să rămîe. Momentan, pe lingă aceasta, d. Măline şi colegii săi sunt marionete pe de o pt rte în mîna plebei pariziana, pe de alta în mîna deputaţilor cari nu se gindesc de cît la viitoare'e alegeri. Dar în corpul ofiţeresc ? Starea de lucruri ce domneşte aci nu e de loc frumoasă». Corespondentul descrie starea ministerului de războia şi a statulul-major şi trage concluzia că nu e da Ioc mirare dacă oamenii demni şi patrioţi din Franţa încep să se uite după mătura cu ajutorul căreia se va mătura republica asta. «Ar fi păcat, totuş) !» exclamă la sflrşit corespondentul lui Miinchener Allgemeint Zeihtng. TRIBUNA LITERARA Zic&tori explicate «le George coşnuc ’« rfus pe Urlaţi Adică s’a dus urlînd (după ce a mîucat o bătaie). Urlaţi e un sat în Muntenia. Zi-cătoarea e un simplu joc de cuviute ; umorul poporului face mal des jocuri de cu vinte între un nume de oraş şi un verb. Tată exemple din limba franceză. Caehan e un sat lîngă Arcueil; cînd Francezul zice: aller â Caehan, înţelege : se chacher. Aici e simplu joc de cuvinte, bazat pe asămăna-rea de surete între cecher şi Cai han. Tot aşa Francezul zice; aller a Clicby, iarăşi joc de cuvinte între Clichy şi cliche. Exemple din limba germană: A fugi pe furiş se exprimă în zicătoarea : nach Sau-fenburg apellieren ; a te culca : nach Beth-Ithem gehen ; a fi femee de lume : aus Flaudem sein ; despre un om bătăuş : er ist vous stamme nitnm ; despre uu zgîrcit: er ist ni> ht. aus Scheiîkendorf. Exemple din liir ba niderlandeză. A fi mămos: van Gremberg komen ; a fi prost: vom Dom-burg Zijin ; a fi llâmînd : în Hongarije wo-nen *). In limba noastră sunt multe exemple de felul acesta. Ele nu se generalisează ; căci sunt improvizări individuale ale vr’unul om mal cu spirit. Mal în deobşte cunoscute dintre cîte am auzit cil, sunt: a fi beţiv— e craiovean (jocul de cuvinte—crai, Craiove); despre unul îmbrăcat îu paradă şi ’n gală — a sosit din Gz.Iaţl; un tată despre fiul care-I face numai supărări: nu mal d*u prin Bucureşti cu el; ironic despre uuul care se grozăveşte : al moşie ’n Grozăveşti. Din ţintar, artna&ar Oviditt (Epistolae ex Ponto, It. 5, 23) zice : Erivo fîumina mac na facere.|tocmal îu înţelesul pe care-1 are zicătoarea noastră a face din ţînţar armăsar, adică a exagera peste măsură un lucru neînsemnat. Aceiaşi ideie, exprimată Insă cu mult mal intuitiv, o i flâm Ia Cicero (Pro Plaucio, 40 95): ar-cem facere ex cloaca. Ideia exprimată de zicătorile citate există într’o mulţime de limbi şi e foarte vei he. Frumos e exprimată de idiomul germau de la Hanovra : a face din muşoroiv, munte. Frivol dar bine o exprimă Sasul din Ardeal : er macht de furz zem donner. Apropiată de felul cum o exprimăm uol, e zicătoarea din latina medievală, cum o găsim la Erasmus : Elephantum ex musca facis. Probabil această zicâtoare latină e prototipul zieătorel romîneşll şi e lesne de tălmăcit cum la noi elefantul a devenit armăsar şi musca ţînţar. Necunoscînd Romînil elefantul, l-aii schimbat cu alt animal mare — se poaţe că tocmai în latina medievală să se fi zis: admisariura ex musca facis — şi ast-fel aă luat armăsarul. Apoi musca a devenit ţînţar nu numai pentru că ţtnţarul e şi mal mic de cît musca şi ast fel s’a făcut contrastul mal puternic între mic şi mare, ci şi diu pricina rimei care dă mal multă tărie şi stabilitate zieătorel, precum am arătat ÎDtr’alte Jocuri. Tot aceiaşi idee e exprimată de no—dar numai despre cel ce exagerează lucruri auzite — îa zicătoarea : a înghiţit un ac şi a scos un fier de plug. « ajsints itist cal nuigar Zicătoarea exis'ă şi îu latina medievală. Erasmus în colei ţiunea lui de zieătorl (Ad. I, 283) o are în forrm: ab equis ad asinos şi o explică ast-fel: Ubi quis a studiis hone-stioribus ad parum honesto deflectit, veluti si quis e philosopho cantor, e theologo gram-maticus, e mercatore canpo, ex oeconomo coquus, e fabro fieret histria. Quadrabit item, ubi (quis e conditicne laudatiore ad abiediora devenerit. Din latineasca vulgară a intrat în muPe alte limbi, mai ales îu cele germanice. In ţările de jos e cunoscută în forma Van den os op den czel, în Germania von Pferd a-uf den Esel (Rommen), în Franţa monter l’âne şi le temps bien employe fait monter a cheval. Zicătoarea există şi în limba po’oaă şi In cea ungurească, şi probabil e că noi am împrumutat zicătoarea dintr’una din aceste limbi. E cu putinţă Insă, ca ea să fie moştenită de la Latini, căci putem crede că existenţa el în latina medievală e condi-ţiona'ă de existenţa el în latina rustică. Intr’adevăr la Plautus în Aulularia (Ac. II, şcena 2, versul 56) sfiăm zicătoarea ab: a-sinis ab boves transcendere, dar înţelesul acestei zicătoare par’c’ar fi altul, că-1 noi cu zicătoarea a ajuns din cal măgar înţelegem tocmai aceea ce spuue Erasmus ex-plicînd pe ab equis ad asinos: la Plautus însă, lucrul se schimbă : de la un animal prost ajungem la unul mal de seamă. Numai dacă e adevărat că la Romani, măgarul era preţuit ca animal mal vrednic şi mal bun de muncă de cit boul, numai a-tuacl zicătoarea Iul Plautus cu cea diu latina medievală ar avea acelaşi înţeles. *) Din Grundrisz der germ. Pbilologie I, 6971 SSK0 Vist o ceapă degerată «Nu face nici o ceapă,» «să nu dai pentru lucrul acesta nici o ceapă», etc. sunt ex-presiunl cu cari arătăm pe «nimic» într’o formă Întărită. Toate limbile afl obieciul să înlocuiască pe nimic cu lucruri de nimic. însuşi cuvîntul nihil al latinilor e născut din nefilum «nici un fir»—luat fiind lucru fir (de pâr) ca lucrul cel mal mic şi mal de nimic din lume. Chiar Biblia zice: Fără de ştirea Domnului nici fir de păr nu va cădea din capul tătt, şi aici fir de păr e luat în Înţelesul figurat, vrlnd s’arăte lucrul cel mal mic cu putinţă. Cu deosebire cele mal mici fructe de păstaie aii fost luate ca simbol al nimicului, aşa lintea, bobul, mazerea, apoi macul. Asta îu toate limbile europene. (Exemple multe vezi la Diez, III, 431). Noi vorbim de-un «fir de mac în patru despicat» ca s’aratăm cel mal mic amănunt, tocmai cum latinii vorbiatt de fir de păr despicat (capillura disecare), Întocmai ca Biblia. Boaba In general a rămas stereotipă la noi: n’a zis boabă, nici o boabă. Germanii zic : nu e vrednic de-un ban roşu, de-un fir de piper, de-o nucă goală, de-un grăunte. Latinii : non assis, non flocci, non năuci, non peusi facere, saii ciccum non facere. Ceapa a fost luată de noi ca simbol al nimicului la felul cum am arătat. «Nu face două parale* o ceapă. Adaosul degerată ma! măreşte nimicul expri mat prin ceapă; Întocmai cum firul de mac se despică In 4, tot aşa ceapa nu e nici măcar bună, ci degerată. George Coşbuc. Xiitere, Ştiinţă», Artă» CRONICA MUZICALĂ Muzică, de cameră Sda Liedi rtafel a devenit de sigur acum prea mică, pentru concertele selecte organizate de distinsul virtuos de violoncel d. D. Dinicu. In adevăr, Ia coneertul de erî era o adevărată Îmbulzeală. , Ne pare bine că acest fel de muzică este în-tr’atlt gustat de publicul nostru. D. D. Dinicu. pe lingă toate laudele ce i se aduc într’un mod unanim, merită şi o deosebită recunoştinţă pentru ostenelele ce-şl dă spre a duce la o bună reuşită frumoasa sa întreprindere şi din parte-ne îl aducem sincerele noastre felicitări. Trebue să mal adăogăm că e secundat într’un mod admirabil de d-nil Flescb, G. A. Dinicu, Loebel şi eeî-l’alţl distinşi artişti cari aQ dat concursul lor. _ _ In quartetul Dinicu,—care poate rivaliza cu qnrriiteie cele mal celebre, ca de ex: Issaije, Ioacliim, Helmesberger şi ifose,—predomina un ansamblu de o execuţiune pe cit de severă, pe atît de perfectă; posedă un ritm egal, uu stil riguros, clasic şi o nuanţare care lese in relief. Denltminterl niel nu e de mirat, de oare ce toţi patru sunt buni artişti, dintre cari reiese Dim. Dinicu şi Flesch; cel d’intîl, în special, se bucura de o reputaţie europeană şi ar avea o idele nimerită dacă ar face un tur-neQ în streinătate cu q iartetul d-sale spre a ilustra ţara şi în acest gen de muzică; succesul ÎI va fi asigurat. Programul din al 3-lea Concert, a fost admirabil aranjat, Beethoven, Haydn şi Dvorak.. Cred că am zis destul. Beethoven, Op. 18 No. 5, e numit în lumea muzicală «quartetul celebru», şi cu drept cuvînt. Menuetul din acest quartet, o bucată plină de giog: şie a incîntat auditorul, pe cînd Antantele cantabile a produs o impresiune profundă. E o operă de o concepţiune deosebită şi cît se poat de înalta. Artiştii ati reprodus-o într’un mod admirabil, care face onoare memoriei marelui maestru. 1). Dvorak. Op. 87 (cu Piano), e un quartet de un gen mal modern, din care reiese o tech-nică muzicala splendidă. Dvorak e un muzicant slav, care mal în toate quartetele saie pune o nota foarte origiualâ şi personală a caracterului săă slav. Deşi toate părţile denotă o puternică concepţiune, partea întsia în deosebi Alegro-con fuoco e de sigur cea mal bună, şi crescendo din acest abegro e de o intensitate care te transportă. In partea a doua, Lento, d. D. Dinicu a vorbit, a exprimat toate sentimentele, prin violoncelul săQ, căruia i-a dat o viaţă şi o expresiune proprie virtuozitaţel d-sale. D. Fusch, la piano, a executat partea sa într’un mod splendid. Jos. Haydn, Op. 64 No. 5, cred că e quartetul care a plăcut prin escelenţă. Adagio, plin de sentiment, conţinînd melodii de o inspiraţie incomparabilă, a fost executat cu o exactitate severa şi foarte sostenuto. M S. Regina, ca şi la concertele trecute, a dat semnalul aplauzelor frenetice, şi după concert a exprimat d Iul Dinicu înalta Sa satisfac-ţiune pentru deplina reuşită a concertului. 8. P. Ricot INFORMAŢII D. IMmifrie Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, a fost Sîmbătă seara la orele 8 fără un sfert, la d. Eugenii) Stătescu, cert ud eu inzistenţă să fie primit imediat. S’a răspuns d-luî Sturdza prin feciorul din casă, că d. Eugeniu Stătescn nu poate primi pe nimeni, fiind bolnav. Informaţia noastră este de o exactitate riguroasă şi desfldem pe Voinţa Naţională să ne desminţă. Consfătuirea drapelisto-flevistă Sîmbătă seară s au întrunit Drape-liştil şi Fteviştii la clubul drapelist, ca să asculte comunicările d-lor Aurelian şi N. Fieva asupra demersurilor ce le-au făcut pe lingă d-nil Dim. Sturdza şi Eugen Stătescu. D. N. Fieva a atacat cu vigoare pe d. Dim. Sturdza, spunind că acesta i-a dat intilnire pe Sîmbătă după amiazl şi pe urmă a refuzat, subt pretext de boală, de a veni la Intilnire. Deci, e evident că d. Sturdza e în contra con-centrărel partidului şi prin urmare trebuie să’l tratăm In consecinţă. După vil discuţii, s’a hotărit ca să se aducă la cunoştinţa M. Sale Regelui că împăcarea cu guvernul este definitiv zădărnicită. D. N. Dumba, consilier intim al împăratului Franlz Iosef şi membru în Casa Seniorilor din Viena, a primit patronajul tutulor serbărilor, pe cari le va da societatea literară Romînia Jună a studenţilor universitari romînl din Viena. 8e vorbeşte că d. Dim. 8turdza va pnne azi cu ocazia interpelării d-luiPornmbnru asupra modului anticonstituţional cn care s’a pns la ordinea zilei la Senat proectul de lege al Casei Rurale, cestlunea de încredere. Toţi prefecţii aii fost telegrafic invitaţi să trimită pe mamelncil gnvernnlnl în Capitală pe ziua de azi. D. Zorită, prefectul judeţului Covurlui, care se află în Capitală a cerut dlui ministru de interne dizolvarea consiliului comunal al oraşului Galaţi. Aceasta pentru a da o lecţiune primarului Galaţilor, d. C. Plesnilă, să-şi snsţie candidatura cînd ea nu e agreată de partidul guvernamental din localitate, şi cînd consiliul de miniştri a aprobat pe o alta. D. Ferekide a răspuns d-lui Zorită că d-sa nu este pentru dizolvarea consilmlui comunal din Galaţi şi t de părere ca liberalii din localitate să se împace. D. Zorilă a replicat că o împăcare e imposibilă şi că numai prin măsuri drastice s’ar putea ţine închegată banda guvernamentală de acolo. De altă parte, sprijinitorii candidaturei d-lul Pavel Macri, d-nil Cavalioti şi Nico-rescu, aii ameninţut guvernul că împreună cu d. Gr. Macri, fratele candidatului colectivist, vor trece cu toţii în opoziţie, în cazul cînd guvernul nu va susţine candidatura d-lui Pavel Macri. D. Plesnilă, spun reprezintanţiî colecti-vMţei din Galaţi, este candidatul grupurilor Aurelian şi Fieva. Ministerul de finance este sesizat de o cui ioasă plingere: Acum două săptămînl a încetat din viaţă fostul profesor universitar Curius, retras deja de cîţl-va ani la pensie. Săptămîna trecută s’a prezintat la casi-nria centrală un d. Pădurescu şi a Încasat în numele decedatului Curius pensia acestuia de 350 lei lunar, pe luna Februarie. Onorabilii procopiştl, de şi aii suferit înfrîngeri enorme din partea d-lui Kiri-ţopol, sunt hotărîţi a rămîne în tabăra guvernamentală în urma legăturilor dintre d-nii Palladi şi Procopiu. «Monitorul CLicial ungar» publică In numărul său de Sîmbătă promulgarea legel privitoare la maghiarizarea comunelor. Printr’un ordin circular al ministerului de războiii, ofiţerii sunt opriţi de a mai juca cărţi la cluburi, precum şi de a frecventa cafenelele. _ Comandanţii pieţelor au primit în această privinţă instrucţiuni severe. Cetim în Opinia din Iaşi: D. Gheorghian, alaltă-ieri, faţă de mai multe persoane, venind vorba de cabala de la Institutul Grigorian, s’a exprimat ast-fel ■ _ — Ştiu că ceea ce se face cu Bejan este o imfamie. Nu s’a mai văzut pe lume ca administraţia superioară să încurajeze şi să autorizeze pe un intendent să lucreze în aşa mod contra superiorului său. Eu nu mă amestec încă pentru că m’am amestecat odată la epitropie şi n’am scos-o la capăt. Acum, cînd mă voi amesteca, ori se duc ei, ori mă duc eu. ErI s’a făcut la Tecuci, alegerea consiliului de disciplină al baroului avocaţilor din localitate. Aii fost aleşi cu mare majoritate d-nil T. Aronescu, decan, iar membri: Nestor Cincu şi Ştefan Plitos, cu toţii membri al partidului conservator. Lista compusă din d-nil Iacob Albu şi Naum Mărculescu, deputaţi, şi d. Al. Ion a căzut cu toate insistenţele puse pentru reuşita el. D. general BerendeiQ a trimis un ordin circular tuturor corpurilor de armată, prin care opreşte pe ofiţeri, sub pedeapsa de a fi puşi Indisponibilitate, şi în caz de recidivă, de-a fi reformaţi, să trăiască in căsătorie nelegitimă. Citim în Tribuna Poporului din Arad: La 13/25 Februarie se va judeca înaintea tribunalului din Arad procesul pornit împotriva d-lor învăţători Hereţ şi Costin, precum şi a altor 6 locuitori ţărani din Mo-roda, pentru că mal acum trei ani ar fi primejduit statul UDgar chitind «Hora Ligel». Cili lorii din Huşi, Piteşti, B.-Sărat, C.-Eung, Dorolieiu, Caracal, Tecuci? Constanţa, Călăraşi şi Bacău sunt rugaţi să ceară de la toţi vînzătorii şi chioşcarli din localitate, suplimentul ce însoţeşte nn mărul de azi al Epocel. Acest supliment cuprinde taxele după noua lege a patentelor a d-lui Gogu Cantacuzino, comparativ cn taxele din legea veelie. Suplimentul ce vom da mîîne va cnprimle taxele la oraşele Slatina, T,-Jiu, R.-Vîlcea, T.-Măgu-rele, Fălticeni, Tirgovlşte şi Vas-IhIu. EPOCA SPORT A salini de la Eforie ErI după amiazl a avut loc la sala Băilor Eforiei, asaltul dat de d. profesor Guyon şi de elevii săi. Lume foarte multă şi aleasă. Toţi amatorii de arme s’att grăbit să aziste la această adevărată serbare, prezidată de d. general Haralamb. La orele 3 se începe primul asalt între d-nil A. Satmary şi locot. A. Anghelescu, amatori. Ambii afl tras In m d corect şi cu un joc destul de variat. D. G. Porumbaru, unul dintre cel mal tari trăgaci amatori, fiind bolnav, programul a fost schimbat şi în al doilea rînd şi-att măsurat forţele alţi doi amatori bine cunoscuţi pentru ageriuuealor în mânuirea floretei, d-nil G. Bădescu şi loct. Iacobini. Lupta a fost cât se poate de interesantă. D. locot. Iacobini mal cu deosebire a fost admirat pentru fiueţa şi eleganţa jocului săQ. A urmat apoi un asalt Intre d. M. Cantacuzino, amator şi simpaticul profesor Guyon. De şi In faţa unul adversar alât de puternic, d. Cantacuzino a tras cât se poate de bine şi a putut ţine pit pt leaderulul: In ce priveşte pe d. Guyon, ţinuta-1 elegantă, jocul fin şi viu, uimise Întreaga azistenţă. După o pausi de 15 minute a urmat asaltul între d nil G. Cantacuzino şi locot Miliailidi. Ambii amatori de forţă ; cel d’nlâl mal cu deosebire, prin ţiiiuta’1 ireproşabilă şi prin jocul stttt de o perfectă eleganţă, a atras adnnraţiunea întregel săli. O luptă vie a urmat apoi Intre d. M. Cantacuzino şi d. E. Dall’Orso, amator de prima forţă, care însă nu a putut ţine piept atacurilor vil ale adversarului sSfi. Serbarea s’a sflrşit printr’un asalt între doul artişti al floretei, profesorii Guyon şi Nicolau. Cu un joc fin şi cu atacuri abile, ambii luptători att stârnit în mal multe rîndurl, aplauzele azistenţel. 7epoca”¥provihcie CONSTANTA In oraşul Constanţa, din iniţiativa unul număr însemnat de tineri inteligenţi, s’a constituit un cerc literar sub numele Ovidiu. Scopul acestui cerc este de a ridica nivelul cultural în acel judeţ, prin înfiinţarea unei biblioteci universale, prin ţinerea de conferinţe literare şi ştiinţifice, prin fondarea unei şcoli de adulţi, şi întemeerea unei reviste literare. Preşedinte al acestei instituţiunl frumoase este d-1 Petru Vulcan, cunoscutul publicist. Membrii cercului înscrişi pînă acum sunt în număr de 101. In scopul alcătuirel unei biblioteci de care am vorbit, d-1 P. Vulcan, în seara de 1 ale curentei, a ţinut prima sa conferinţă despre Isus. _ Sala clubului «Tinerimcl Comerciale», unde a avut loc serata literară, împodobită cu steagurile primăriei, cu brazi şi o mulţime de glastre cu flori, cu portretul poetului Ovidiu, pictat de d. M. Constantinescu, membru al cercului, In mărime naturală, anume pentru acetistă ocazie, cu portretele Suveranilor, era literalmente plină de lume aleasă : ofiţeri superiori, magistraţi, funcţionari superiori, doamne, domnişoare, etc, In număr de peste 350. Conferenţiarul este primit cu aplause vil la tribună şi cum pentru prima oară îu Constanţa se institue începutul unul Atenei!, se simte o mişcare în toate unghiurile săleî. Părţile subiectului dezvoltat aii fost: a celor nedisciplinaţi» Comitetul de acţiune al drapelisto-fieviştilor s’a întrunit azi după amiazi la Cameră, înainte de deschiderea şedinţei, ca să discute cum ar putea prelungi discuţia asupra interpelării d-lui Em. M. Porumbaru. E vorba ca drapeliştii şi fleviştii să înfiinţeze un club comun sub denumirea de clubul liberal-naţional. M. Sa Regele a bine voit a primi, erl, în audienţă, pe d. Take Ionescu, deputat. Majoritatea din Cameră este hotărîtă a nu admite ca opoziţia Drapelisto-Flevistă să facălobstrucţionism la discuţia pe articole a legei învăţămîntulul secundar şi superior. Un guvernamental ne spunea azi că discuţia pe articole va dura mult două zile, căci s’a lăsat destul timp opoziţiei să vorbească în discuţia generală. ct?m comandantul de Beliere fuma le ~ No femeile, ci o femee. — Ah ! e grav atunci, povestesc mie; asta te va mal uşura1 ste$te-ml Ş» — E vorba de o Rusoaică, o contesă s„ vlrstă de vro 2o de ani şi văduva „nul general, pe care am lntllnit’o la Tarsk^ Selo, cînd ministru m’a autorizat să mă duc pină la Samareanda. a Era frumoasă, cu ochii albaştri şi Cu Dă. rul blond. Cînd veni la cursele de luntre, prinţul Murief văzînd’o urcîndu-se pe tribune ’ml zise : «Are tot Orientul în şolduri!.» La aceste curse ia parte tot felul de ootre. Cînd cursele începură, Soniaşa se CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 9 Februarie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 15, sub preşedinţia d-lul D. Giani, preşedinte. Prezenţi 130 deputaţi. Pe banca ministerială, d-nil Dini. Stur-dza, G. Cantacuzino, An. Stolojan, G. Pal-ladi şi Sp. Haret. D. G. Cantacuzino, ministrul finaţelor, depune mal multe proiecte de legi cu caracter financiar, precum şi proiectul de buget pe 1898-99. D. Barbu Delavranceea întreabă dacă a fost numită comisia pentru Expoziţia din Paris de la 1900. . cere ca d. Delavrancea să pre- Z|nte interpelarea fu scris, la întrebări, după regulament, Deputindu-se răspunde. D. Fleva cere cuvlntul pentru a spune l>e mîine vom începe a pnblica un studiu militar, menit a avea mare răsunet în armată. In întrunirea ce se va ţine astă-seară în localul redacţiei «Drapelul» se vor desemna persoanele ce vor cere această audienţă. E probabil că vor fi desemnaţi d-niî Aurelian şi N. Fleva. Starea sănătăţel poetului George Coş-buc, inspiră, de cîte-va zile, mari îngrijiri. El suferă de o nefrită acută. Mal mulţi medici distinşi dail îngrijirile lor poetului. Răscoalele din Ungaria şi cestiunea naţionalităţilor Toate ziarele străine se ocupă pe larg cu mişcarea socialistă din Ungaria şi cu cestiunea naţionalităţilor, prevăzînd pericole mari într’un viitor foarte apropiat. Ast-fel Ostdeutsche Rundschau scrie .«Unul dintre cel mal mărginiţi oameni pe largul rotogol al pămîntulul esle prim-ministrul Ungariei, baronul Bdoffy; un adevărat tip al acelui gentry de comitat, aşa frumos descris de EotvOs în Notarul Satului. «El a ajuns norocos să pună pe Romîni, Sîrbi, Croaţi şi Slovaci, ba chiar şi pe răbdătorii Saşi din Ardeal, într’o stare de amărăciune, cum n’a mai fost de pe vremea lui Kossuth. Acum mal are şi o re-voluţiune în ţinuturi chiar maghiare, pentru că şovinismul săfi nu i-a lăsat timp să se mal ocupe şi de lipsele economice ale poporului. «Dacă ar înţelege, cel puţin, guvernul maghiar, că la combaterea socializmulul maghiar are lipsă de ajutorul naţionalităţilor. Atunci poate totul s’ar face bine.» * * * Reichswehr zice : «Ungaria era propusă pină acum ca o ţară de model ; dacă noi sufcriam de necazuri naţionale, acolo se părea totul în linişte; dacă pe noul ne a-meninţafi apariţiunî socialiste acolo se părea că domnesc stări suportabile. Mult timp lumea a crezut şi mal că a admirat liberalismul din Ungaria, căruia 11 succed atarl minunăţi*. Eraiî minunăţii, dar de un fel propriii. Vălul s’a rupt. Intre naţionalităţile din Ungaria e fiebere de mult, şi mişcarea naţionalităţilor a luat acum forme concrete. De altă parte chestiunea muncitorilor, vădită pînă acum numai Iu incidente locale, a cuprins şi a pus în fierbere întreg şesul Ungariei. Ungaria stă în preajma unei revoluţii agrare». * * * Deutsche Zeitung serie despre revolta socialistă sub titlul «Căderea lui Bânjfy /» Ziarul naţional german zice : «Kâlnoky a murit, iar Baoffy. care l-a răsturnat, a ajuns departe. Barbaria guvernamentulul sâfi reaminteşte timpurile cele mal bune ale domniei Turcilor în Ungaria. Dacă nici «succesele» de acum ale domniei forţei brutale a nenorocitului om nu 1 vor răsturna, atunci să desminte cuvlntul scripturel, care zice, că colosul cu cap de fer şi mînl de aramă —are picioare de lut. Atunci Ungaria va fi guvernată — la ruină». După ce raportează despre revoltă «D. Z.» zice : «Aşa îşi găseşte ţara regele, care soseşte tocmai acum în Budapesta pentru un tir p mal îndelungat. O serie de scandate este această domnie a lui Bănffy». % * * Figaro din Paris scrie: «In Transilvania nu statt lucrurile mal bine. Aici Romînil clocotesc de ură în contra stâpînitorilor unguri. Mal mulţi mari proprietari ungari de frică afl dat drumul servitorilor Romîni; Romînil fruntaşi sunt implicai! merefi în conspiraţii imaginare inventate de guvernul unguresc». *** Deputatul guvernamental Rohonczy, vorbind despre răscoalele agrare, a declarat In Camera ungurească: «Iată aci şi socialismul agrar 1 Dar există un pericol şi mal mare ! Ce va fi cînd se vor porni Romînil din Transilvania şi de prin văile Carpaţilor P «Acolo e ghilotina naţiunel ungare». SPECTACOLE Astă-seară, Luni, se va clnta la operă «Aida», cu d na DarcUe. *% PaDtomina Bal mascat sau scena la intrare în Bal mascat ce se dă In fie-care seară în Circul Langer, are un succes enorm ; Invităm publicul să asiste la această reprezintaţie unde se vor distra foarte bine. Marţi 10 Februarie curent, se va da in Circul Langer o mare reprezentaţie de gală în beneficiul celebrului călăreţ şi dresor de cal d. Gustav Hiitteinan, fost primul saltmaistru al grajdurilor M. S. împăratului Frantz Iosef şi posesor a mai multor medalii. D. G. Mocianu, cunoscutul profesor de gimnastică, împreună cu elevii să', de asemenea îşi vor da tot concursul d-jor Ja această reprezentaţie. * * * Marţi 10 Februarie, în Palatul Ateneului al 2-lea Concert, dat de d-şoara Lola Beeth, de la opera din Viena şi de la opera cea mare din Paris. t Jalnicii, Smaranda Voiculescu, Maria şi Gheorghe Burca cu fii, Elena V. Gealep cu fica. St. Voiculescu, Alexandrina şi Alexandru Petreseu, Vasile şi Ecaterina Vasi-lescu cu fiii, Smaranda Miulescu cu fiii, Va-sile şi Ana Miulescu cu fiu, Ecaterina Ne-delcovicl, maior Dimitrie Georgescu, locot. S. Floreseu, afl durerea a vă face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitului lor soţ, părinte, frate, cumnat, nepot şi văr M. Voiculescu fost membru al partidului conservator încetat din viaţă în ziua de Duminică 8 Februarie 1898, orele 12 din zi, în etate de 65 ani. Şi vă roagă să bine voiţi a azista la serviciul funebru care se va oficia în ziua de Marţi 10 Februarie orele 2 p. m. la domiciliul decedatului în straăa Cuza-Vodă 54, de unde cortegiul va porni la Cimitirul Belu’. DOCTORUL S- ERLICH SPECIALIST IN BOALE INTERNE ■ 33, Str. Gabroveui, 33 Con&ullaţluni 2—4 p, m. Desfacere totală de Mobile cu preţuri foarte reduse MAG ASINUL FOST H. OEHLBERG Strada Carol J\o. O vis-â-vis ae clădirea noului PALAT al POŞTELOR Cine doreşte a cumpăra mobile fine cu preţuri foarte reduse să viziteze magazinul din Strada Carol No. 6, fost H. AELBERG, care este compus de un foarte bogat Asortiment. Desfacerea numai piuă la Sfintu Olieorghe 18»8. Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paris Foaie de Femei si de Copii Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare şi prin Calea Victoriei 80. Se vinde pentru eşirea din indiviziune 1) Moşia Gloduri Pădurenl, 830 fălci, pă-mînt arabil, fineţuri şi acarete în bună stara la 30 km. de gara Ba că ii. 2) Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pămînt de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi acarete în zidărie, aceaetă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni. 3) Moara din comuna Letea lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul BaeţO. ' Pentru informaţiunl a se adresa Ia doamna Maria Th. Hauutz la Galaţi STR. CUZA-VODA, No. 20. V AVM8 IMPORTANT JPenfru Cumpărători ae MOBILE Recomandăm onor. public magasinul nostru bogat asortat cu tot felul de MOBIMjE pentru aranjamente complecte, precum: SAhOAJVE. Salonaşe, Otldi ae aormit, Sufrat geriî, etc. Vindem mal eftin de cît orl-unde, facem şi înlesniri de Plată Rugăm pe onor. cumpărători că înainte de a cumpăra iu altă parte, a visita magasinul nostru din calea Victoriei, 30 (intrarea prin pasagiul Villacros), spre a se convinge de con-diţiunile avantagioase şi soliditatea mărfurilor UEBERALL, STERNBERG & C-ie Calea Victoriei, 30 6e7(Intrarea prin pasagiul Vil aer os ADEVARAT Erl după amiazi s’a ţinut un consiliu de miniştri la ministerul de externe, sub pre-şidenţia d-lul D. Sturdza. Operaţiunile de recrutare vor Începe In Capitală la 15 ale lunel curente. D. Mimi, directorul prefecturel, este delegat a lua parte la recrutare, In locul prefectului de poliţie. Fruntaşii grupurilor Drapelisto-Fleviste, sunt hotărîţi a solicita M. S. Regelui o audienţă în care să expuie Suveranului îndărătnicia d-lui Dimitrie Sturdza de a aduce liniştea în partid. moşia Copaciu din judeţul Vlaşca, a defunctei Alexandrina Hiottu, se vinde cu ori-ce preţ va eşi Ja licita-ţiunea publică In ziua de 30 Februarie Î898 ia Tribunalul de Vlaşca. Pentru informaţiunl la d-nil SAMI & AR THUR, strada CarageorgevicI No. 3. MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale J51 Bucuresci, str. Smârdan, 2 ! W. Staadecker^ff*’ Bulevardul Cuza,17 Crtuova, str. Cogălmeenu lo CEAlU RUSESC ADEVĂRAT AE IN NALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI DE EXPORT DE OEAI RUSESC ne* 540 IN MOSCOA De Tlnzareln toate magazinele «le tf niale din capitală ni din provinlo M-ne SUZANNE LEBLONO NIECE de M-me PAUL MARTIN arivee recement â Bukarest, vient d’ou-vrir un atelier des ROBES et CONT-FECTIONS ii taţon. Se recomman-de aux dames elegantes. Se rend |â domicile. S’adresser M-me MĂRIE R08E Rue Fontănei, No. 5. I>r. ROTII iWo. 3 Calea Rahovei il7o. 3. lingă Biserica d-na Bălaşa orele de consultaţie 4-6 d. a. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 1 i*. jacobseiv ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - NIELS LYHNE — I Avea ochii mari şi lucitori al Blizi-lor, sprîncenil8 lor fine şi drepte, nasul lor foarte proeminent, bărbia lor largă şi gura lor cu buze cărnoase. Ea mal moştenise cuta lor dureros de sensuală în colţul buzelor şi nervoasele lor mişcări din cap. Dar obrajii îl erau palizi, şi părul, foarte mătăsos, se lipea de craniO. Blizil aveaţi, din potrivă, faţa colorată şi bogat păr ţepos, ca un fel de coamă. Şi aveaţi glas puternic şi grav, care par’că întărea legendele păstrate în familie : vînătorl zgomotoase, slujbele religioaso săvîrşite dimineaţa, cu mare pompă, iubirile romantice atribuite strămoşilor lor. Vocea el, era slabă şi lipsită de accent. j& Portretul acesta o zugrăveşte la şaptesprezece ani. t Mal tîrziQ după măritiş, vocea-I do- 2 blndi mal multă tărie, faţa mal multă \ culoare : ochiul păru mal puţin strălucitor, dar mărit şi mal posomorit. La şeapte-spre-zece ani, ea se deo-sebia mult, la moral, de fraţii şi surorile sale, şi nu se apropia mal mult de rudele sale. Blizil eraft oameni practici şi nu aşteptat! de la viaţă de cît ceea ce putea ea să dea. îşi împlineaţi conştiincios misiunea lor pe această lume, dedeaă somnului timpul care trebuia; îşi mărgineaţi plăcerile la serbarea anuală a secerişului şi trei sati patru adunări spre Crăciun. Mal mult nu cereati. Fără ca să fie spirite religioase, erau tot atît de depărtaţi de a nu da lui D-zeQ ceea ce este lui D-zeti, pe cit şi de neplata birurilor. îşi făceafl cu scrupulozitate rugăciunea lor de seară, după cum mergeaâ şi sărbătoarea Ia biserică, şi cîntau cîntările Crăciunului şi se împărtăşau de două ori pe an. Aceşti boernaşl nu eraţi tulburaţi de rîvnă ca sâ’şl sporească ştiinţa. Cu tot simţul lor de frumos şi cu toată iubirea lor de arte, nu rămîn-neaii nesimţitori la farmecul romanţelor sentimentale; vara, cînd iarba creştea puternică în cîmpil, el schimbau re-flexiunl asupra plăcerilor de la ţară in timpul frumosului anotimp. Dar nu eraţi niscal-va naturi poetice : frumuseţea lucrurilor nu-I transportat!; el nu se hrăneaţi cu dorinţl vagi şi nu visaţi nici odată. Bartholina era cu totul alt-fel. Ea nu se interesa nici cît negru subt unghie, de evenimentele cari avea ii drept tea- tru staulele şi cîmpiile, şi nici de cum mal mult nu se ocupa de lăptărie sat! de grijile gospodăriei. Ea adora versurile. Trăia într’însele, visa printr’însele şi credea în ceea ce spuneaţi ele. Pentru ea, părinţii, fraţii şi surorile, vecinii, prietenii, nu rosteaţi nici o dată un cuvînt vrednic de luat în seamă, căci cugetările lor nu se ridicaţi mal pre sus de pămintul pe care îl făceai! să aibă preţ şi privirile lor nu mergeai! dincolo de ceea ce se oferea ochilor lor într’un mod cu totul natural. Dar versurile!... Ele eraţi pline de gîn-durl noul şi de învăţăminte adîncl, a rătind viaţa aşa cum se desfăşoară pe vasta scenă a lumel, în care durerea şi bucuria sunt intense ; ele întărîtati imagini prin rimele cari curgeaii ca nişte perle. Vorbeaţi de fete tinere, nobile şi frumoase, cari nu cunoşteati preţul frii-museţel lor. Iubirea lor erau mal de dorit ca toate frumuseţile lumel; oamenii le adoraţi, Ie înconjuraţi pe toate într’o atmosferă de lămîe şi de fericire, se asociat! la gîndurile, la planurile, la izbînzile şi la gloriile lor, şi recunoşteati că ele dedeau inspiraţia şi ele îl făeeu! învingători. Şi de ce n’ar fi una din aceste fete ? Ele nu-şl cunoşteati puterea şi Barlho-lina ştia întocmai cum era ? Poeţii a-firmâ că a trăi era alt-ceva de cît să coasă, să brodeze, să se ocupe de gospodărie şi să facă vizite plictisitoare. In fond, ţoale acestea se reduceaţi la dorinţa puţin cam bolnăvicioasă de a lua cunoştinţă de sine, lucru care se agită mal In fie-care fată tînără a cărei inteligenţă se ridică mal pre sus de nivelul ordinar. Din nefericire, n’avea împrejurul săă nici o individualitate superioară care să poată să-I dea măsura valoarel şi inteligenţei sale; nici un caracter nu se apropia de al să Ci. Aşa încît, se obişnui să se socotească ca o fiinţă deosebită, unică, un fel de plantă tropicală născută subt un cer ne ’ndurător şi care nu se putea dezvolta în libertate; într’o climă mal dulce şi subt un soare mal cald, şi-ar fi dezvoltat rămurile svelte, pline de flori strălucitoare şi minunat de frumoase. Credea că este acea plantă căreia ’I lipsea adevăratele condiţiunl de existenţă şi se mistnia în visuri şi în dorinţl. Intr’o bună zi, veni un pretendent Ia mîna el. Era tînărul Lyhne, din Lonborg, cel din urmă vlăstar bărbătesc al unei familii al cărei membrii, vreme de trei generaţii consecutive, meritaseră să se numere* printre personagiile cele mal distinse ale regiunel. Ajunşi la vîrsta maturităţii, Lyhnezil îşi puseseră priceperea şi activitatea lor in serviciul suveranului ţării, împlinind funcţiunile de prefecţi sah de comisari regali. Mulţi îşi văzuseră zelul răsplătit cu titlul de consiiier de justiţie. Şi mal întîi de toate, în tinereţea lor, în decursul lungilor călătorii întreprinse şi săvîrşite cu acelaşi spirit de aplicare conştiincioasă pe care o puneaţi în t6te lucrurile, el îşi sporiseră cunoştinţele, cîştigaseră noţiuni noul de estetică, alte vederi asupra vieţii. La întoarcerea lor în ţara natală, nu ’şl puneai! printre vechile amintiri impresiunile din timpul vieţuirii lor în Franţa sai! în Germania, cum se grăbeşte cine-va să uite o serbare ale cărei ultime străluciri sunt gata să se stingă şi cele din urmă a-cordurl să expire; el se sforţaţi, din-potrivă, să hrănească ideile şi senzaţiu-nile născute într’înşil înstreinătate. Casa lor se îmbogăţea cu frumoase gravuri şi cu bronzuri. Vorba lor zilnică se în-vîrtea împrejurul marilor poeţi al Germaniei, asupra operilor de filosofie şi de drept ale autorilor francezi. (Va urujfi) Aminei ii Se aduce la cunoştinţă că noua Moar» de Arfă din Corabia, judeţul Romanaţ!, construită cu cele maî moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-tul Teiemaqne Caravia a iceput a funcţiona productud Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută supsrio-ritatea grinelor din acest judeţ. Pentru orl-ce informaţii a se adresa la d-ni! 155 CARAVIA & MAVROKEFAEO CORABIA Dr. Cit. I. Teoharl Mamoţ Special pentru Maladii de Femei 870 Dă consultaţiuul de la orele 5—7 seara. 80» Strada Teilor» 80. Stomac, aleCâilorÎmr$ ^ANEMIE,GASTRAlGIE,DlABErÂ; ^^J)iSPEPSIE,CHO SI PENTRU CALITĂŢILE MjTINATE şi la In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, in Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d 1 Franţa, afl găsit o moarte crudă, nu putem Îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, in schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua pentru a fi asigurat cu lei 50.000. ALBERT EMEL $ NOR Casă fondată In annl 1800 Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una biue asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de calitate bună: W 21 || m pentru atîrnat, pentru MJ a» 111 JJ# a masă şi pentru perete din toate sistemele. Arangiamente COMPLECTE p. BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi străine) porţelan * «i llUi 1 şi de CRISTAL de Boemia şi Franţa, pentru masă şi pentru lavoir. T9H"n^<-2naAk Pentru BUCĂTĂRIE sistem perfecţionat. de TUCI REGULATOARE din sistemele cele mal noul, avînd mare economie de cărbuni sad lemne. I ISOLEFM (Muşama) pentru aşternut pe jos. MAŞIMA urzind cu PetroliO, pentru gătit. APEiE^jg; MINERALE pSUGUESSIliGEK SUNT RECOMANDATE^^ de câtre Somităţile^? Medicale în Bolele de Calitate Superioară DIN FABRICA Eforte gazosd şi jilăcutd la, biuW^ amestecată sau nu, cu ori ce lăuturi, Servicii! de Bidoane §i Lăzi la domiciliâ Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!' CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR ŞI NE JIGNITOR SI O ACŢIUNE CURATIVĂ Comenzile se vor adresa reprezen lanţului general pentru toată ţara BAI de ZINC în toate mărimela. CLOSETE pentiu casă (Water Closet) Wjţp ATELIER SPECIAL pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETROLEC, Calitatea I-a, decalitrul lei 4.00 franco la domiciliu. CEEII) de rapiţă dublu rafinat. •,Asupra organelor bolnave. UN PĂHĂREL FACE’ACELAS EFECT CA O STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APA DE BUDA. BUCUREŞTI IAŞI Calea Moşilor» 91» Strada Mitropoliei, ?, OALA.ŢŢ Strada JEgalităţei, 46. SE GASESCE DE VANDARE IA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ Adresa: Golesci, 12 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Societate Romînă de Asigurări Generale B B A I I. A Capital Social, lei 3,000,000 deplin vărsaţi*—Fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE î Preşedinte, DI9UTRIE A. STI RDZl. rîee-pre^editAlexandru Marghiloman JYieolae V. Perlea. membri! consilier! raehe Anastasia, Deputat, mure proprietar, Ermano Gentilii, Directorul General al Prl-Teonola. mei SoeietiţI anstrlaoe de Aalgartrl Generale B. Assan, Preşedintele Camerei de Oomerclfi contra Accidentelor, eto., eto. Bnonresol. Charles Gfrfanncr, Dirigintele ramnrel d6 onmudorul Marco Besso, Directorul io- transport la Societatea Aslonratloul Generali, oletipl -Asalcnrazlonl Generali-, membru al Vlttorio B.Mendt, Şefol Caselor L. McndtOo. Instltutnlnl d'aotnart din Londra, eto. eto. Fratelll B. Mendt, mare oomerolant arma. Hanrlctn Blanh, Şefol oasel de banofi Mar- tor, Brilla. moroseh Blank & Oo., Bucureşti. Edmondo Rlchettl, Secretarul general al r. Carnevall, mare oomerolant armator, In Soolet. -A.alourazlonl Generali-, Trlest. Brăila. Colonel G. Rosnovan, mare propr., Romov, Constantin G. Cociay, Deputat, Advocat, Zamfir Zamfiri sen, mure propr., Brilla. Brăila. Pani Rottenberg A Co., Şefol oase! da tdoltr Erfltng, Consul German, Brilla. banoă Rottenberg & Co. Brilla. Director, H1GO ASCOLI. Sub-iirector, U. SeracavM. WATSOX & ¥OU£LL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCUBESCl — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Begală. REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl Recomandat»» atenţiune» onor. I*. T. Public RESTAURANTUL DEPOSITUlTde VINURI ŞTEFAN COLFESCU din Strada Cimpineanu,, 18 (colţ cn Sf. Ionică) unde pe lîngă o bucătărie NAŢIONALĂ, GERMAN^ şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţă, se mal pot găsi cele mal bune Vinuri din ţară şi streinătate, cu preţuri foarte reduse Maşini de Mor&rie din cele mai moderne Tot felul de maşini de curăţit şi spălat griQ. Valţurl. Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Plnnsichter). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, etc., etc. Maşini pentrn fabrieaţiune de: Ciment, Tar şi Ipsos Maşini pentrn fabrieaţiune de celui oh A şi lilrtie Tnrbine verticale şi orizontale Le meiUeur de toua niptt G-l Creangă A Comp: — Bnkarest. după pateutele proprie, pentru orl-ce cantitate şi cădere de apă JPluguri eu Aburi MotorI de gaz şi de petrolifi. — Maşini de electricitate. yr'anspa/’hejffobile Maşini dinarno-eJe trice de curente continne, alternative şi alte sisteme. Electromotori, Transformatori şi orl-ce maşini de eleetricitate pentru Mine, Elevat, etc. — Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfii-1 ROATE COMPLECTE ... pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale INIMI pentru încrucişări de şine SnQtalatinnî rnmnlflrtp Hp MORf sistematice com plectei msiaiaţiuni tumptauie ue Fabrici deCELULOSAşi de HARE LUMINĂ ELECTRICA. - CĂI FERATE ELECTRICE. - TRANSMISIUNITde putere ELECTRICA după sistemul propriu, METALURGIE ELECTRICA. ^ DEPOU &r/e« Tlevnei 226 SOCIETATFA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la CetrocenI Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu Începere de Lun) 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek Se C-ie, strada Lipscani No. 1.___________ »| Ţuică de Florica 5 || Lacrima de Prune || I Ţuica de Goleşti __________| (Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş) ţuica este fabricată clin prune; singură ne-vătămătore sănătăţei; cel mai bun apetissant Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 JRecomandă Marele lor Deposit de BUCUREŞTÎ Io. O, Strada Berzei, Io. 9 TELI6PAF, GAZ, APĂ încălzitul central LUMINA ELECTRICA TETEFONE PABiTOIEBE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR T U BTJ B> î de BASAJLT, PLOUI, FOSTĂ şl FIER Mare Depozit la g*ara Doleşti Cererile pentru en gros să se adreseze ta io a a. jr in uzase mi, — nteşti. de la 8 şi jumătate pină la *0 cai pntere BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile | BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator de la 3 şi jumătate pînă la 13 cai pntere * pentru L0C0M0BILĂ şi cn Mâna Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâu m o n i nm Măcinat Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Carele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” eu sat! fără aparat de legat snopi glgp* Pluguri (le Oţel făurit peste tot cn nna pin& la 4 brazde COSITOAHE -^1 GRAPE de FIER- cu două şi trei dripî, cil dinţii ARTICULAŢI TETE nE CAZAN pentru EOCOAIOBIEE şi atlete In AteUernl Nostru primim Reparaţlunl de LOCOMOBILE din orl-ce Fabrică YÎNZÂbI CU CONDIŢIUNÎ AVANTAGIOASE Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea stă artă, cn cea mal mare acurateţă şi cn preţuri foarte moderate. a B9k ■ ■ na mate şi poleite sub garanţie pentru BaP 1 9 decorarea de locuinţe de mirese, Hote- BH 19 ■ lu^^, ^ ^ase ^ară ln cea mal r nS I HI ■■ bună calitate din material bun şi uscat EFECTUEAZĂ CU PREŢUEÎ EFTINE SPECIALIST de toate felurite (tout â legout) MARE UEPOSlY de toate articolele IGNATZ HERLIHGER atingătoare de această branşă ____________ TIMPLARIE VIEIA, V Hnndsihnrmstrasse, 49. Preţuri curente franco contra 40 bani, numindu-se acest tiar BIUROU de CONSTRUCŢIE.- EXF0R1 DIPLOUA DE ONOARE | la Exposiţia din Bacnreştl ln 1894