SERIA n.—ANUL IV, No. 679
Ediţia a treia
—DUMINECĂ, 8 FEBRUARIE 1898.
jyţfir*»-
NUMĂRUL 10 BANI
ABONJJDBHTIfilJS
ims$ Sa 1 fî 16 ale fie«câreS iasl şi ea gi&Uss* îasiaii*
In 2te:nrtşR la Caaa Administraţie! ia	şi ctr-iin&late prin mandate poşta!»
Dn an !n ţară 30 !.eî;	.ta	atreinitate 60	lei
Şase luai . . . 15 >	*	»	Şjj	*
Ttil leal . . . 8 »	»	*	8
Ua 3urnii- ia airsicitala S0 baal
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
RSTOACTlA
ga. a - mt«n« rMrmCTrnw — w«. a
CA
NUMĂRUL 10 BANI
TELEFON
uruarciuBiMi
îs Bucureşti şi jaus^e m ftimsse »acsal Is Administraţie
ia eireiaiUte, dtrvcf k» (MMHfMUrafte fi h toate oficiile do publicitate AEitaeiarî la	pag.	IV	....	.	0.30	tiaia
a	b	UI	i . i	i	i	î.“*	lei,	?
»	»	»	a	. j ,	,	,	2.—	*	»
Inserţiile fi	reclamele	3	lei	riadul
S s Ei a st â 2 s e a i ă 13 «sal
ADHIlUIBAţU
Me. s. - »a CLRBiKŢHi — *• 8
Interview cu d. Toma Stelian
MĂRTURISIREA DEFICITULUI
Gogu, faimosul Gogu, cel cu finanţele liberale, a fost nevoit să declare in Senat că anul acesta bugetar se va solda cu d*fi it!!!
In pri nul moment, trebue să strigăm : cu neputinţă! Cum ? Sub un guvern liberal, cu finanţe liberale, bugetul să lase deficit ? Dar aceasta nu se poate.
Aceasta este în contra tuturor regu-lelor financiare şi economice! Căci se ştie că e destul ca liberalii să vină la guvern, pentru ca deficitele să dispară, mizeria să devie prosperitate, răul să se transforme în bine.
Din nefericire, Gogu ne afirmă foarte categorie că bugetul este în deficit.
Cu toată durerea pe care o resimţim auzind o asemenea afirtnaţiune, suntem, val! nevoiţi să-l credem.
Va să zică, s’ar crede că Gogu a avut un moment de sinceritate, moment rar la colectivişti.
El bine ! nu. Dacă ministrul de finanţe mărturiseşte că va fi anul acesta deficit, «este ca să arunce acest deficit pe spatele altora, este ca să arunce răspunderea pe guvernul d-lul Aurelian şi pe d. Costiueseu, raportorul de erl, adică pe adversarii săi politici.
Boala colectivistului din naştere, leac nu mal are
In adevăr, iată cum se exprimă ministrul:
«Dar imputarea, care mi s’a făcut de onor. preopinent în această privinţă, este cu atit mal puţin justificată, cu cit am avut toată voinţa ca budgetul să fie biue echilibrat, nu în vederea unul an fertil; dar atunci clnd s’a alcătuit budgetul nu eram ministru de finanţe. Ministru de finanţe era unul din cel mul apropiaţi amici politici al d-sale. Dacă Senatul va bine-voi să compare proiectul mefi de budget pe 1897 — 98 şi proiectul de budget al d-lul raportor general, va vedea că sunt deosebiri atit de esenţiale, în cît mie nu mi se mal poate imputa că budgetul lasă deficit, nici a mi se aduce laudă dacă ar da excedeot. Aţi vedea, ccmparlcd aceste două budgete, al med şi al d-lul raportor general, că mijloacele cari, îueă de anul trecut, am cerut să fie trecute in b: get, n’, fi fost înscrise, şi golul care rezultă, prin netrecerea acelor mijloace, a fost acoperit prin umflarea de cifre la venituri. Cred că in’am explicat în destul asupra acestui punct».
Un mare neadevăr afirmă d. Gogu.
Nu avem înaintea noastră momentan proectul săă de buget, dar avem raportul d-lul Costinescu asupra acelui buget, din care se constată deosebirile între bugetul aşa cum la venituri a fost prezintat de d. Gogu şi între bugetul cum a fost modificat în urmă cînd numitul Gogu nu mal era ministru.
Din acel raport (paginile 5—G) rezultă că d. Cantacuzino, în vederea vo-tărel modifieărel patentelor şi a timbrului, alocase la patente un spor de 400 000 lei, iar la timbre altul de lei 900,000; in total, mijloacele noul pe cari se rezema ca să echilibreze bugetul se urcaţi la cifra de 1,300,000 Ui.
Apoi bine, onor. Gogu, cu 1,300,000 lei sperai că să echilibrezi bugetul actual ?
Actualmente, deficitul budgetar se urcă Ia cel puţin 15.000.000 şi să se noteze că d. Gogu nu a mal publicat nici o situaţie a tezaurului de la Octombrie.
Âdmiţînd —ceea ce nu e probabil—că acest deficit va mal scădea prin încasările ce se vor face pînă la 1 Octombrie, Încă el se va menţine al 10.000.000 lei.
Apoi cu 1 300,000 lei erai să acoperi un aşa de colosal deficit?
Âdmiţînd că patentele şi timbrele eraţi să dea mal mult de cit 1.300.000 lei, şi in adevăr, erafi să dea mal mult, poate 4—5 milioane,—iacă deficitul era să fie de cel puţin cinci milioane.
Puteai deci fi, d-le Gogu, mult şi bine ministru de finanţe cînd s’a întocmit budgetul in comisia budgetară şi de deficit nu scăpai, d-ta personal. ‘
Dacă este aşa, şi aşa este, peutru ce cauţi să te aperi de ceva de care nu te poţi apăra şi de ce voeştl să arunci o vină, care in orice caz, d-tale iţi vine?
Ceva mal mult. Ce sistem este acela pe care îl întrebuinţezi, de a vorbi în-tr’un fel la Cameră şi în altul la Senat ?
La Cameră, vorbind de proiectul de urcare a impozitului patentelor, te-al exprimat în modul următor:
*D-lor, am vorbit incidental ăe chestiunea patentelor. Ţin însă să spun că «ceea-ce m’a condus în alcătuirea unui «asemenea proied de lege, n’a foet «pornirea va săerefez resurse pen-«tru stat: principala mea preocupare
«a fost să fac ca impozitele să fie cît «se poate mai proporţionale, mai drept «.repărţite pentru toţi».
Vă să zică, nu deficitul ţe preocupă !
Iar la Senat, din vorbele pe cari ţi le-am reprodus mal sus, rezultă că proiectul de modificare a legel patentelor propus de d-ta, avea de scop de a evita un deficit!
Cinstit este acest lucru, d-le Gogu? Aşa trebuie să vorbească un ministru de finanţe ?
Aşa vorbesc numai politician)!, şi în realitate nu eşti de cit un politician. Te-al lăudat chiar în Senat că eşti om de partid înainte de toate, adică politician.
Va să zică, legendele se duc unele după altele. Legenda cu finanţele liberale pe care aţi exploatat-o pe nedrept, ani întregi, cade şi ea, se duce să întîl-nească legenda războiului, a independenţei, a regalităţel, a suprimărel impozitelor, a ncvotărel de alte impozite, etc.!...
Rar s’a văzut ca în un timp scui’t, un partid să se distrugă aşa de teribil moraliceşte.
NECINSTE POLITICA
Aceste simt cuvintele pe cari ieri, Ia Cameră, an leader al majorităţii le-a aruncat tu obrazul guvernului.
Cind spunem noi partidului liberal că e necinstit, pot fi oameni cari să-şi închlpniască că vorbim din patimă.
Dar ce se mai poate spune, cind însuşi un fruntaş liberal înfierează ast-fel partidul?
Şi Iu ce situaţiune se altă regimul liberal, cîud asemeni a-cuzărl I se fac de proprii săi partizani ?
Pe fie-care zi creşte numărul acelor liberali cari înţeleg că acest regim e cu desăvîrşlre putred şi că nu mai poate dura»
„L’IUDEPf NDANGE FOUMAINE*1
Cînd partidul liberal, care se îndato-rise nu numai a nu pune dări noul dar chiar a desfiinţa mal multe impozite, a venit cu legea patentelor, ne-am crezut în drept a publica, fără nici un cornen-tar, o broşură indicînd quantumul texe-lor prevăzute in legea d-lul ministru de finance.
La aceasta s’a mărgnit acţiunea noastră. Şi de sigur că atit e prea puţin, căci neruşinarea cu care liberalii îşi calcă angajamentele, merită o lecţie mal aspră.
L’Independunze Roumaine a găsit însă cu cale să semuiască publicitatea dată legel d-lul Cantacuzino cu campaniile fără scrupul ale liberalilor in contra orl-cărel legi de impozite.
Iar actele de necinste ale liberalilor cari îşi reneagă toate făgăduelile şi cari aQ fost vestejite, chiar erl, în Parlament pînă şi de liberali ca d. Stelian, în mijlocul aplauzelor frenetice ale Camerei, aQ găsit un avocat în ziarul L’ln-dependance Roumaine.
Aceasta ne e indiferent. Sprijinul unul ziar renegat de toate partidele şi pe care însuşi d. Sturdza l-a calificat de «reptilă fără voia lui», nu poate fi de cît păgubitor.
Lecţiile însă pe cari îşi permite această foaie să ni le dea, nu vor trece fără a căpăta, la moment, răspunsul cuvenit unor venetici pripăşiţi în ţară, cari fac din politica romînească o ces-tiune de mercantilism.
Pot să crează domnii de la L'Inde-pendance că Constituţia e vina neajunsurilor ce le întîmpinăm in viaţa noastră publică.
Noi socotim că Constituţia dă aşa roade, fiind că există în politica romînească speculanţi de teapa celor de la L’Independance.
Cind un ziar nu-şl poate permite să-şi spue cuvîntul cinstit fără ca d. Al. Em. Lahovari să fie rechemat in ţară, iar redactorii Independenţii să nu fie goniţi peste hotare, el trebuie măcar să priceapă că nu l de mutra lui să dea lecţii oamenilor noştri politici.
Interview cu d. Toma Stelian
Un discurs senzaţional.—Convorbire
cn d. T. Stelian.— Impresia In gruparea drapelistă.
Un discurs snuzaţtonal
U senzaţie foarte mare a produs în toate cercurile liberale, discursul anti-guvernamental de ieri al d-lui Toma Stelian. care a atacat cu o vigoare neaşteptată pe guvern.
Guvernamentalii cyj fost consternaţi şi aii atribuit această erupţiune vulcanică unei reintrări în acţiune a d-lui Eugen Stătescu.
Dizidenţii Drapelisto-Flevişti au jubilat, prevăsînd căderea apropiată a guvernului.
Drapeliştil şi mai mulţi miniştri au căutat imediat pe d T. Stelian, ca să capete cîte va lămuriri asupra acestui atac neaşteptat, dar în zadar, căci d sa a plecai imediat acasă, de sigur ca să ocolească ori-ce fel de lămuriri.
Unul din redactorii noştri s’a dus imediat acasă la d. Th. Stelian, care bine-voind a’l primi, a răspuns într’un mod clar şi categoric la toate cestiunile cari agită în acest moment cercurile liberale.
Convorbire cu d. Tli. Stelian
Iacă în mod ixad convorbirea ce s’a urmat între d. Th. Stelian şi redactorul nostru:
—	Toată lumea politică comentează în acest moment cu vivacitate discursul d-voas-tre anti guvernamental şi toţi văd în aceasta o manifestaţie a grupărel d-lul Stătescu în contra guvernului.
—	Nu ştiu dacă există sau ba o grupare a d-lui Stătea m. Ştiu însă că d. Eugen Stătescu e retras din viaţa politică şi nu se mai amestecă in toate frămîntările. Şi chiar dacă ar exista o grupare a d-lul Stătescu, nu eu aş fi fost acela care să mă însărcinez a face primul debut ostil in contra guvernului.
—	Dar discursul d-voastră are un caracter pronunţat îu contra guvernului ?
—	E convingerea mea pur personală; dacă aş fi avut ocazie să spun în altă parte ceea ce am spus, n’aş fi evitat nici un moment. Convingerea mea a-dîncă e că guvernul nu mai reprezintă partidul liberal. Guvernul trebuia de la început să facă toate sforţările ca să împiedice disidenţele în partid.
Şi dacă n’ar fi izbutit, trebuia să rupă o dată pentru tot-d’a-una cu cei recalcitranţi. Dar n’a făcut acest lucru, ci a tergiversat mereu : azi se laudă că nu tratează nici o dată cu drapeliştil şi mîine începe tratările. Mereu tratări şi mereu rupturi. Aceasta nu mal poate dura. EiX personal n’am nici un sentiment ostil faţă de guvern, dar nu pot admite acest mod de a guverna în contra sentimentului general al partidului liberal. Şi aceasta trebu-iam s’o spun clar §i categoric.
—	Dar atitudinea d-voastră în contra legel instrucţiei ?
—	Legea instrucţiei nu răspunde spiritului general al partidului liberal. Poate să fie autorul legei un erudit, un om consumat în cestiuni şcolare, dar n’a ştiut să alcătuiască o lege, care să fie conform spiritului general al partidului. Iată de ce am combătut legea.
—	Atitudinea d-voastră de erl nu se poate interpreta ca o nouă dizidenţă în partid ?
—	Nu ! Sunt şi rămin liberal ; nu sunt ostil guvernului, dar am dreptul §i datoria chiar să ridic cuvîntul meu atunci cînd văd că guvernul alunecă pe un povîrniş contrar politicei de partid, contrar liberalismului.
*
* *
După aceste declaraţii am resumat d-lui T. Stelian tot ce a bine-voit a’mî spune, pentru ca vederile d sale să fie exact re-vroduse in coloanele acestui ziar.
DISCREDITAREA PARLAMERTARIZMUIUI
Am relevat de atîtea ori dezinvoltura cu care guvernul liberal tratează Parlamentul.
lată un noQ fapt care dovedeşte o-dată mal mult că guvernanţii noştri lucrează sistematic la nimicirea Parlamentariz-mulul.
Ministrul Aurelian adusese In Cameră faimosul proiect al «Casei Rusale», pe care slugarnica unanimitate liberală l’a votat cu ochii închişi. Proiectul a fost trimis cu mesaj regal, la Senat.
Acum, guvernul d-lul Sturdza reia acest proiect ce se credea înmormîntat pe vecie. Dar, împărtăşind credinţele ziarului L’lndependance Roumaine că regimul parlamentar este o ficţiune, guvernul modifică cu de la sine putere proiectul votat de Cameră şi, aşa mo-
www.dacoromanica.ro
dificat, îl pune in cercetarea Senatului.
E greQ de admis că guvernul priveşte factumul să fi ca un proiect nofi, căcl în acest caz nu l’ar fi putut trimite Senatului de cît cu un noii mesaj regal, conform prescripţiilor formale ale Consti-tuţiunil.
D8 vreme ce n’a făcut aceasta, n’a-vem a face cu un proiect nofi, ci cu proiectul votat de Cameră.
Cum şl-a putut permite insă să-l modifice ?
Aceasta arată cît de adine dispreţ are guvernul pentru regimul parlamentar.
Camera ori Senatul votează proiectul într’un fel? Asta nu face rid două parale în ochii guvernului liberal, care modifică proiectul cum are chef.
Lucrul nu e de mirare, după toate loviturile pe cari le a dat pînă acum regimului parlamentar ; dar e prea frumos ca să nu fie înregistrat.
LEGEA PATENTELOR
Simpla publicitate ce am dat taxelor ce se vor impune patentărilor prin noul proiect al d-lul Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, a produs o vie mişcare în toate cercurile comerciale din ţară.
luspăimîntat de proporţiile ce lua această mişcare, d. Gogu Cantacuzino ne-a dat falşul comunicat publicat în Monitor şi în a-celaş timp a trimis o telegramă circulară către toţi prefeeţil, prin care II invită să comunice cetăţenilor din localitatea lor, că guvernul nu are de gînd să voteze nici o lege a patentelor.
Prefecţii s’afi executat. Din toate oraşele ţărel ni s’afi trimis exemclare din anunţurile prefectoriale. Toate aproape la fel redactate, lăsîud să se înţeleagă că guvernul nu va prezintă uicî o lege a patentelor.
D. Gogu Cantacuzino e curajos cind este vorba să înşele pe cetăţeuil din provincie, cu ajutorul prefecţilor.
La Cameră şi la Senat, d. Gogu Cantacuzino a afirmat însă că va veni cu legea patentelor, iar Voinţa, de Vineri, spune textual:
«De toate acestea autorii broşurel n’afi ţinut nici o seamă. Pentru a le arăta, Insă, zădărnicia sforţărilor lor, le vom spune, deocamdată, că nu proiectul de lege din anul trecut va fi adus din nou în dezbutorea Corpurilor Legiuitoare. La timp vom da explicaţiunl mal Întinse».
El, vedeţi cinism şi neruşinare ? Iu judeţe d. Gogu Cantacuzino spune că nu va veni cu nici un proiect de lege asupra patentelor, In Cameră şi Senat spune că va veni, iar în gazeta d-sale spune că nu va veni cu proiectul din anul trecut,—ceea ce înseamnă că va veni cu un proiect—şi că deocamdată declară numai atit, iar la timp va vorbi mal mult!...
Cetăţenii însă sunt avizaţi. Şi la ori cîte tertipuri va recurge d. Cautacuzino, îl asigurăm că nu va înşela pe uimenl, că nu va reuşi să-şi treacă legea asupra patentelor prin surprindere.________
DIN STREINĂTATE
ai... IIHHBBBBWKaE)
Anglia şi Rusia
Discuţiuuea Adresei în Camera engleză urmează de cîte va zile şi atrage atenţiunea generală .
După cum se ştie, opoziţiunea e nemulţumită cu politica externă a guvernului conservator, mal aies în ce priveşte Asia. Războiul cu triburile de la frontiera de Nord-Vest a Indiei e dezaprobat energic; de asemenea, se crilieă aspru atitudinea guvernului in chestiune® chineză, asupra căroia Messgiul Tronului a păstrat cea mal adincă tăcere.
Pină acum, numai punctul dTntlifl a veuit in diseutiune.
Liberalul Luwson Walton a propus un amendament prin care se dezaprobă ocuparea Citra-lulut, care a dat naştere războiului, şi meuţi-nerea fortăreţelor pe drumul de la Peşamur în toritoriul triburilor independente.
Amendamentul a fost dezvoltat şi susţinut de fruntaşii liberali ca Asquith, Fowler şi Har-coiirt.
Din partea guvernului el a fo->t combătut de d-nil Hamilton, Baifjur şi Curzon şi banca ministerială a făcut declaraţiunl foarte importante.
Lord Hamilton, ministrul Indnlor, a spus că înaintarea Angliei la Nord-Vestul Rdiel era absolut uecesară, din cauza înaintărel Rusiei iu Asia centrală.
Sub-secretarul Curzon a observat că, f. ră a suspecta buua credinţa a Rusiei, s’ar putea ea evenimentele să fie mal puternice de citdinsa. Agenţii ruşi aO încălcat deja in două ocaziunl sfere de influenţă eng’eză ; o dată, cînd aQ încheiat un tratat secret eu un şef de trib aflător sub protectoratul Angliei. Buna crediiţă n’a împiedecat pe Rusia să trimeată o ambasadă secretă la Kabul şi să încheie un tratat secret cu Emisul Afganistanului. Guvernul englez trebuie să-.şl asigure comunicaţiunile la graniţa.
L >rdul Balfour a spus că, in cazul unei inva-ziunl, triburile de la graniţă s’ar alia cu duşmanul.
Cu ţoală însemnătatea acestor declaraţiunl, amendamentul Lawson a întrunit totuşi 208 voturi din 519 votanţi. Guvernul a avut o majoritate de 103 voturi,	Forelgu.
TRIBUNA LITERARA
ALCOOLUL DIN PUNCTUL DE VEDERE
al
INDUSTRIEI şi al HIGIENEI
Conferlnţ* ţinut* de I>1. I)r. ISTRATI la cercai studiilor liînnnutfare diu npitalA, Ut
zlna de u Itecetnbrin 1S07- Amfiteatrul Ba.
calog-ln, la Culversliatc.
(Urmare şi Sfirşit)
Conferenţiarul vorbeşte apoi de Abul-Kassis, descoperitorul alambicului; arata şi mal multe alambicuri. Face apoi tabela cantităţilor de alcool ce se iflâ în diferitele lichide fermentate, puse în consumaţie.
Arată, după aceea, caracterele speciale ale alcoolului, fisice şi chimice, precum şi nefericirile pe cari le produce viţiul alcoolismului, care Iu cele mal multe ţari şi mal ales în Anglia s’a întins şi la femei.
După acestea, couterenţiarui arată cele patru mijloace prin cari se poate obţine alcoolul : prin distilarea lichidelor fermentate, distilîud lichidele fermentate obţinute în foarte numeroase substanţe care conţin îa ele zuharurl. A-i iutră esenţa despre care vorbim. Conferenţiarul arată cu mul & vervă răni pe care ni T fac falşiflcările jidoveşti. Se mal prepară alcoolul din corpii cari conţin materii amilacee safi celulozice, precum şi din alcoolul de sinteză— care însă de o cam dată e un deziderat.
Arată apoi substanţele pe cari le conţine alcoolul şi clte-va reacţiunî de culoare, cu care se poate constata impurităţile acestuia. Vorbeşte de aceste impurităţi şi arată cît sunt de primejdioase.
După acestea, d. dr. Istrati arată relele conseciuţe ale alcoolismului şi mat ales asupra copiilor. «Nu daţi nici o băutură alcoolică copiilor». Acest fapt nu e o greşeală, spune conferenţiarul, dar o crimă ne-ertată şi cu pedeapsă sigură.
Pentru a termina, couterenţiarui propuue următoarele dispoziţiuuî pe cari le crede absolut necesare spre a combate alcoolismul pîuă ce se va putea admite o le gisla-ţie mal radicală:
1)	A se face o statistică, absolut exactă, a tuturor circiumelor ce se află în fie-care comună. Se va admite, printr’o 1< gestaţie specială, premergătoare unei dispoziţii definitive, ca Ia închiderea prin ori ce Împrejurare a unei circiume, şi în special prin moartea dirigintelui, circiuma să fie în hisă, ast-fel ca încetul cu încetul să nu mal fie lăsată, nici o comună rurală cu mal mult de o circiumă, orl-cît de mare ar fi comuna, iar In comunele urbane cîte un debit la fiecare 2000 locuitori. In cafenele, birturi, cofetării şi restaurante safi hoteluri, nu se vor putea debita de cit anumite băuturi fermentate, cu un grad alcoolic cunoscut şi scăzut la miuimum, cari nu se vor putea vinde consumatorilor de cit în anumite cantităţi. Pentru infracţiuni se vor prevedea pedepse foarte aspre.
2)	Pe lîngâ băuturile prevăzute mal sus în cîrciuml, se vor putea debita şi băuturi alcoolice, dar în auumite cantităţi şi cu un titru alcoolic biue determinat şi mult mal scăzut ca în prezeut.
Cîrciumile vor fi obligate a avea bere şi ape gazoase.
3)	D..bitanţil de băuturi cu alcool uu vor putea fi în nici un caz autorizaţi de cît dintre romînl, conform legel de Ia 1873, art. 7 căzută în desuetudine. El vor fi supuşi la un aspru şi constant control, nu numai al poliţiei dar şi al societăţilor de lempe-ranţă.
4)	Se vor Înfiinţa societăţi de temperanţă în toate comunele urbane safi rurale, sub patronagiul direct al administraţiei, al corpului medical şi al oamenilor de bine, pre-vfizîndu-se obligaţiunea pentru agenţii sanitari, pentru cler şi pentru corpul didactic, de a face parte din aceste societăţi.
5)	Starea de beţie va fi considerată ca o circumstanţă agravantă pentru ori ce crimă safi delict.
G) Individul, găsit pe stradă safi în localuri publice In stare de beţie, va fi supus la o amendă de 5 lei in comunele rurale, şi de 10 lei în comunele urbane. îu folosul soeietăţel de temporanţă. La caz de lipsă, va fi obligat a lucra la comună, care va plăti amenda, safi va fi închis 3 zile atit la ţară cit şi la oraş.
7)	Orî-ee funcţiouar a! Statului safi comunal, dovedit a fi beţiv, va fi scos la pensie safi destituit.
In cazul cîud va avea dreptul pe timpul servit, la pensie, el nu va putea primi de cît jumătate din ceea ce, de fapt, i s’ar cuveni, dacă ar fi fost pus la pensie pentru altă cauză.
8)	Copiii părinţilor dovediţi ca căzuţi îu patima beţiei vor fi luaţi, prin dispoziţii legale, de către societăţile de temperanţa peutru a fi crescuţi de ele sub controlul Statului.
9)	Băuturi alcoolice nu se vor putea vinde de cît persoanelor majore.
10)	A nu se laşa să se instaleze vre-o fabrică de alcool fără a avea aparatele de rectificare moderne.
A se opii fabricarea ţuieel safi altor feluri de băuturi spirtoase, fără a fi obţinute printr’un aparat autorizat de controlul Statului.
11)	A se impune anumite cftldăruşl pen
tru distilaţia băuturilor fermentate, la sate
şi oraşe.
12)	A se scade taxele pe bere şi a creşte impi zitele pe alcool, Intru cit el este destinat eonsumaţiunel.
In ce priveşte alcoolul destinat industriei, sft se denatureze In mod ast fel ca el fiind rectificat fraudulos să nu poată fi Întrebuinţat la consumaţie.
13)	. Să se facă predici In biserici. Să vorbească la şcoală şi Întrunind lumea la primării, învăţătorii, medicii şi membrii societăţilor contra alcoolului. Să se expuie pretutindeni tablouri contra alcoolismului. Să se publice şi să se anunţe pretutindeni relele beţiei, ast-fel cum din fericire am găsit făcut lucrul In Capitală, la consultaţiu-nile gratuite de la sp talul Briticovenesc, de sub direcţia d-lul dr. Clement.
In fine, să facem apel cu toţii la oamenii de bine şi cu inimă, să facem cu deosebire la domniile voastre, Doamnelor, pentru a vă pune în fruntea mişcărel noastre.
Dumnezeu, nu a apărat In timp de aproape 2000 ani neamul nostru In această parte a Europei, nu l a dat atltea Însuşiri frumoa-e, nu-1 a susţinut In fenomenala sa luptă de rezistenţă, pentru ca tocmai atunci clud Iii parte e liber şi de sine stătător să peară prin alcoolism ca cel de pe urmă trib din Africa.
DKFOlIMAŢn
Cititorii «lin Focşani, Bnzafi, Tolera. Piatra, T.-Severln, CSiur-gifi, Koman şi Kirlad, simt rugaţi să ceară dela toţi eînzătoriî şl chioşcarll din localitate, suplimentul ce însoţeşte numărul de azi al Epoc.el.
Acest supliment cuprinde taxele după noua lege a patentelor a d-lul Gogu Cantacnzluo, comparativ cu taxele din legea veche.
Suplimentul ce vom da mîine va cuprinde taxele laoraşeleHuşi Piteşti, R.-Mărat, C.-Lung, Do-roholu, Caracal, Tecuci, Constanţa, Călăraşi şi Bacău.
D. Stătescu asupra situaţiei
AflUm că d. Eugen Stătescu, aflînd despre hotăririle luate la consfătuirea de Joui seara a drapelisto fleviştilor, a declarat textual următoarele:
— In mal multe rîndurî, am spus d-lui Sturdza, că partidul trebue să se retragă de la putere, ca să se reconcentreze în opoziţie. La putere fiind, nici o dată l be-ralil nu se vor putea re< oni-entra. D. Sturdza, neascultind de sfatul mefi, m’am retras din viaţa po itică. Sunt convins că guvernul aciuai nu va putea merge înainte. căci face o politică anti-liberală, dar de aici nu urmează ca să mă aliez cu aceia cari vor să-l răstoarne. Guvernul va cădea de la sine, fără alianţe, fără campanii.
Acesta este şi răspunsul pe care l’a dat d. Eugen Stătescu, — după cît se afirmă prin cercurile drapeliste,—d-lor Aurelian şi N. Fteva.
D. Nicu Enăş»scu, deputat de Botoşani, ne roagă să publicăm că d. Ilie Ciolac, preş-duitele Clubului liberal din Botoşani, nu şi-a dat demisia din această demnitate, ci i-a expirat mandatul. D. Ciolac a fost reales preşedinte al acelui club.
Cu ocasiunea jubileului de 50 ani al in-tronărei M. Salo împăratului Franţa Io-sef, care se va şerb x în luna Mată. se va ţine la Viena un concurs de muzici militare, la care sunt invitate a lua parte şi Statele vecine.
Celor ca>i vor eşi mat bine li se vor distribui medalii şi menţiuni.
Din ancheta făcută de parchetul militar diu Iaşi rezultă că defunctul căpitan Co-mânescu a sustras sume mari de bani, provenite din taxele elevilor şcoalel militară de acolo, de pe la anii 95,96 şi 97.
Cifra sumelor delapidate se urcă la
80,000	lei.
lnlerview-Eicpress
Am Intîlnit eri în culoarele Senatului pe d. senator I. Micescu şi l’am întrebat:
—	Va să zică, ai trecut în gruparea drapelistă ?
—	Nu. Sunt independent. Am părăsit guvernul, de oare-ce m’am convins că face politică anti liberală sau de coterie. Am eşit din gruparea guvernamentală împreună cu fratele med, senatorul Dim. Micescu, de oare-ce ne indignăm văzînd cum guvernul dă situaţia unor judeţe pe mina coteriilor de gheşeftari.
—	Va să zică, începe debandada ?
—	Da ! mai curînd la Senat de cît la Cameră. La cea d’întii ocazie, va primi guvernul la Senat un vot, care-l va face să înţeleagă că a alunecat pe căi gre şite. Aşa nu mai poate merge.
—	Fa să zică, sunt mulţi nemulţumiţi ?
—	Numai e« ştiu zece guvernamentali cari la prima ocazie vor da un avertis ment guvernului,
—	Cine sunt acei zece ?
—	Nu pot să i spun !
In curtnd Banca Naţională va înfiinţa două satl trei ageuţil în centrele cele mal importante din ţară, unde asemenea agenţii nu există încă.
In numărul viitor vom publica nn Interesant articol asupra noului Impozit ce plănuieşte guvernul.
Articolul va fi intitulat :
patentelor
O nouă lege a maximului.
Kronstaedter Zeitung din Braşov anunţă că ministrul de interue unguresc a invitat printr’o circulară pe toate autorităţile ad-
ministrative sft ia măsurile cele mal severe ca toţi funcţionarii administrativi, precum şi odăiaşil şi servitorii autorităţilor, să-şi maghiarizeze numele.
O feenă din Senat
Cu prilejul discuţiunel asupra unei peti-ţiunl privitoare la dărlmarea unei biserici, s’a petrecut eri la Senat, o scenă totul interesantă, căci a dat la ivlală patimile ce clocotesc In sinul maturului Corp aproape liberal In unanimitate.
Unul din leaderil majorităţi sturdziste, d. general Catargi, a vrut să pue la rezon pe unul din leaderil minoritâţel aureliauiste, d. Costescu-Comăneanu.
Se vede că d. Costescu-Comăneanu exasperează răâ pe guvernamentali.
—	De cit-va timp, a zis d. general Ca-
targiu, d. Costescu-Comăneanu s’a făcut campionul moralitătel în acest Corp. D sa bănueşte pe toată lumea. Cu prilejul asupra fabricelor de hîrtie, a vorbit de un sindicat Dreyfus.	_
D. Perieţeanu Buzâfi : N’a spus «sindicat Dreyfus» ci «sindical Elias».
D. general Catargi continuă :
—	Al’altă-erl ne-a bănuit sub o altă formă. Azi afirmă că se petrec gheşefturi şi în chestia bisericei despre care e vorba. D. Comăneanu crede că arc monopolul corectitudine!. Noi majoritate protestăm In contra acestui sistem.
D. Comăneanu răspunde în chestie personală d-lul general Catargiu :
—	Am dreptul ca romîn şi de pe acest loc, pe care în mod necontestabil II ocu >, am dreptul să controlez actele guvernului,
Cuvintele de romîn şi de necontestabil sunt de o suavitate Intr’adevăr drăgălaşă, pe cari însă d. general Catargi. căruia aceste două calităţi i-afl fost contestate, le-a Înghiţit cam cu greutate.
Eri seară a sosit în Capitală, Exc. Sa d. M. GeorgevicI, noul ministru plenipotenţiar al Serbiei, In Bucureşti.
Personalul legaţiunel regale a primit la gară pe Exc. Sa.
Delegaţi unea Havană
Transformarea liniei ferate CrasnaHuşi
O numeroasă delegaţiun,e compusă din cetăţeni fruntaşi din oraşul Huşi şi din judeţul Fâlciti, a sjsit in Capitală, spre a solicita guvernului transformarea liniei ferate Crasna-HuşI din cale Îngustă In cale normală.
Această delegaţiune este compusă din 18 persoane şi anume din d-nil: An. Trian-dafil, G. C. Vlntu, Preotul Iotu, Leonida Constantin, Enache Iamandi, Ghiţă Botez, P. Vicol, State Stamatiade, Mib. Leondare, Petru Tkoniescu, Thoma A. Chisacof, V. Andreian, Marin Z. Dimitriu, P. I. Harna-gea, Dim. Ralea şi Oprea Soare.
Delegaţiunea Huşană, însoţită şi de depu taţii şi de senatorii locali, printre cari şi d-nil Cişman şi Emandi, a fost primită eri de d-nil miniştri de interne, de lucrări publice şi de domenii.
Tot eri delegaţia a fost primită şi de d prim-ministru D. Sturdza.
Făgădnelf
Pretutindenea s’aă dat comisiunel făgă-duell cu toptauul, de cari de sigur miniştrii liberali nu se vor ţine, cum n’aft ţinut atltea alte promisiuni date alegătorilor.
Printre miniştrii cari aă făgăduit marea cu sarea, a fost d. G. Cantacuzino, alesul Huşenilor şi care de sigur ar vrea acum, cu prilejiul unei alegeri parţiale, să să linguşească pe liugă alegătorii din Fălcifl.
Importanţa transformărel
Transformarea liniei Crasna Huşi din cale îngustă In cale largă este de o mare im portanţă pentru judeţul Fălciă şi pentrn toată regiunea ce deserveşte.
Memoriul preziutat de delegaţiune este foarte important, dovedind prin cifre şi prin fapte păgubile pe cari le îndură judeţul Fălciă de ani de zile.
Se arată tn acest memoria că actuala linie ferată nu poate transporta declt o 10-a parte din produsele pămîntului şi nici un cap de vită din acel judeţ.
Lărgirea liniei Crama Huşi va costa pe stat—după memoria—2.500 000 de lei, cifră ce se poate amortiza din cele 500,000 lei, diferenţa ce ar rezulta în plus prin îmbunătăţirea mijloacelor de transport şi prin dezvoltarea mişcărel comerciale din localitate.
PROCESUL. ZOLA
--Serviciul AG EXT IEI HOMIXE-
ŞEDINŢA A IJN-SPBE-ZECEA
Cronica Judiciară*
Acţiune tn lepădare de nnnw.-Be*-piugere.— Copilul natural poartă numele mamei.
D-nul N. G. Cantacuzino, fost funcţionar la Eforia Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, acum funcţionar in sei viciul exterior al ministerului de finanţe, primeşte intr’o zi o rugăciune scrisă din partea d-lul I. B. Cantacuzino, inginer, ce-rîndu-i se să-I trimeaţâ notiţe asupra familiei sale, de oaro-ce are de gînd sft formeze ai borul genealogic al familiei Cantacuzino. D. N. G. Cantacuzino «e şi grăbeşte a satisface cererea d-lul I. B. Cantacuzino.
Nu trece mult însă şi In loc de labloă genealogic, d. N. G. Cantacuzino primeşte o citaţie de a compare Înaintea Curţii de Apel din Bucureşti spre a se vedea condamnat să şl lepede numele de Cantacuzino şi să şi-l ia pe acela care l’a mal purtat, adică numele rus de Gardeeff.	_
Afacerea aceasta s’a înfăţişat eri InaiDtea secţiei l-a a Cm ţii de Apel din Bucureşti.
D. I. B. Cantacuzino era reprezintat prin d. avocat N. Papadat, iar d. N. G. Cantacuzino prin d. avocat Petre Stroescu.
Din actele prezintate de d. N. G. Cantacuzino reese că e născut la Hotiu In 1868, este fiul natural al principesei Elena Gr. Cantacuzino. A urmat cursurile in şcoalele din Cernăuţi sub numele de principele NicoDs de Cantacuzino.
CInd a fost funcţionar la I furia din lari, a purtat pe liDgă numele de Cantacuzino şi acela al tatălui săă natural, generalul rus Gar-dt-cff. Cind a intrat In armata romină, prin 1886. tot cu numele de Cantacuzino figurează.
Din toate aceste acte, conchide d. apărător Stroiescu, rezulta că clientul d-saîe are dreptul să poarte numele de Cantacuzino, căci copilul nai ural poartă numele mamei.
Curtea respinge acţiunea d-lul I. B. Cantacuzino.
Orele 11 noaptea Conslltfi de miniştri
Paris, 6 Februarie. — In urma incidentului ce s’a produs eri la audienţa Curţii cu juraţi, miniştrii s’aii întrunit sub prezidenţia d-lul Felix Faure pentru a se întreţine asupra situaţiei ce rezultă din depunerea făcută de generalul de Pellieux.
Conferinţa a ţinut o jumătate de oră. Deciziunile luate sunt ţinute în secret.
Depoziţia gen. Boisdeflre
Deşi plouă, numărul curioşilor din împrejurimile palatului de justiţie este mult mal mare de cît eri.
Mulţimea salută pe generalul de Pellieux.
Sosirea colonelului Picquart, a d-lul Zola, a maiorului Esterhazy şi a doamnei de Boulancy, nu dă loc la nici un incident.
Numărul agenţilor de servicifl s’a sporit.
Generalii Boisdeffre, Gonse şi Del-laune aă sosit la amiazl.	,
Audienţa se deschide la 11 ore şi 55 minute.
Generalul de BoiMtffre confirmă depunerea generalului de Pellieux.
Ora 1 şi juni. noaptea
Paris, 6 Februarie. — Se deschide şedinţa. Sala este ticsită. Se discută foarte mult incidendele de eri.
Preşedintele : Să intre generalul de Boisdeffre (mişcare de atenţiune).
Preşedintele zice: Domnule general, s’a produs eri un incident la care nu ne aşteptam. S’a manifestat dorinţa ca d-voastrâ să fiţi ascultat şi Curtea a admis.
Preşedintele citeşte atuncea darea de seamă stenografiei a cuvintelor pronunţate de generalul de Pellieux şi întreabă ce aveţi de zis ?.
Şefii armatei
Generalul de Boisdeffre răspunde : Confirm întreagă depunere a generalului de Pellieux ca exactitate şi ca autenticitate. Nu adaog nici un cuvînt mal mult (mişcări prelungite).
Dar, domnilor Juraţi, zice generalul de Boisdeffre întoreîndu-se spre el D-voastră sunteţi naţiunea ; d-voastră o reprezintaţt aci; dacă naţiunea n’are încredere în şefii armatei sale, să o spue; «oi suntem gata să lăsăm altora grijile răspunderel noastre.—Domnilor Juraţi! d-voastră cari sunteţi naţiunea, pronun-ţaţi-vă, spune ţi-o (mişcări prelungite. Da! Trăiască armata .).—Aplauzele iz bumesc tn momentul cind generalul de Boisdeffre părăseşte bara.
7 Februarie, orele 10 dimineaţa.
Paris, 6 Februarie. — Generalul de Boisdeffre terminlnd depunerea sa, avocatul La bori ar vrea să-I pue oare-care cestiunl. Preşedintele: Nu le veţi pune.
Avoca ul Labori: cum?
Preşediniele: Nu, zic că nu le veţi pune, Să vie un alt martor, zice el repede şi, cu toate protestările avocatului Labori care anunţă că va depune conelnziuul, uşierul chiamă pe maiorul Esterhazy.
Depoziţia Ini Esterhazy
Maiorul soseşte iute. Se face o tăcere a-dlncă In sală.
Maiorul Esterhazy fiind la bară, preşedintele întreabă pe avocatul Labori: Ce cestiunl voiţi să-I puneţi ?
Avocatul Labori se mărgineşte să răspundă : De-ocam-dată redigez concluziunl.
Preşedintele: El bine, voia pune cestiu-nile ea tnsu-ml.
Preşedintele: S’a zis eă d-voastră aţi fi autorul borderoului ; ce aveţi de răspuns?
Maiorul Esterhazy: Mai întîiu am de făcut o declaraţie (mişcări). D-lor juraţi, zice el, fără nici o umbră de dovadă, mizerabilul Mathieu Dreyfus m’a acuzat că aşi fi culpabil de crima fratelui său. Am fost iudecat de egalii mei cari m’aa achitat. Mă mal acuză încă acum iar, cînd sunt aci fără consilia şi fără avocat pentru a mă apăra. Sunt gata să râspunz la orl-ce cestiunl v’ar plăcea sâ-ml puneţi, d-lor juraţi ; întru ce priveşte oamenii aceia, In-toreîndu-se spre Zola şi avocaţi, nu le răspund (aplause vil).
Preşedintele, adrestndu-se avocatului Labori : vreţi să puneţi cestiunl maiorului Esterhazy ?
Răspuns : Redigez conclusinnl, nu voia pune cestiunile mele de cit după ce Curtea va fi statuat asupra conclusiunilor mele.
Preşr-dintfle replică: Puneţi cestiunile d voastră îndată, sau nu le veţi mai pune de loc. (Sgomot).
Avocatul L'tb iri: acum n’am de zis nimic, dar protestez în contra acestei atitudini.
Preşedintele zice: maior Esterhazy, puteţi să şedcţl.
Cînd maiorul se retrage în fundul să-lei, se and aplause prelungite.
Preşedintele : Să vie un alt martor. Dar uşierul chiamă martorii In zadar, nimeni nu răspunde şi uşierul anunţă Curţel că în sala rezervată lor nu mal sunt martori.
Pellienx Intervine
Atunci se aude o voce, este aceea a generalului Pellieux care zice : Domnule Preşedinte, voiţi să-ml permiteţi să viii la bară ? Iată o carte de vizită ce vroi să dau Curţii. Ea poartă numele Barton. Nu cunosc această persoană, dar pare că a fost ascultată de d. Berthelus în privinţa unor propuneri de bani ce i s’a făcut. Dacă voiţi
să o ascultaţi, mi a zis că se ţine la dispoziţia Curţii.
Dar preşedintele nu răspunde nimic şi suspendă audienţa pentru a jăsa lui Labori grija de a redigia concluziunile sale.
In timpul suspendării
Agitaţia este extremă.
In timpul suspendării audienţei se observă d. Zola şi avocaţii săi cari discută cu animaţie şi gesticutînd, ridicînd braţele la cer. Pare că examinează ce atitudine trebue să ia pe viitor faţă de hotărîrea ce pare că a luat preşedintele de a nu lăsa să eternizeze dezbaterile.
In sală se discută în mod zgomotos. Zgom< tul este de nedescris. Fie-care zice cu-vîntul săil. Unu zice : Asta este ceea ce vom chema o afacere judecată : Mânu militari.
Reluarea audienţei
Audienţa se reia după o oră şi jumătate de suspendare.
Avocatul Labori depune concluziunl vizînd refvzul preşedintelui de a lăsa să se puie chestiuni generalului de Boisdeffre, fără măcar să cunoască aceste chestiuni. Apărătorul protestează în contra acestei desfideri de justiţie, pentru că îi se refuză cuvîntul.
Apărarea conchide cerînd ca generalii de Boisdeffre, de Pellieux şi maiorul Esterhazy să fie rechemaţi.
Piocurorul general reaminteşte că a cerut să nu se vorbească de afacerea Dreyfus. Pentru rest el se raportează Curţii.
Avocatul Labori protestează In contra generalilor cari via în incintă, ca să ple deze In uniformă şi purtlnd decoraţiunl la piept (Protestări). Ni s’a reproşat, zice a voeatul Labori, că am voit să facem revizuirea, dar generalii fac o contra-revizuire. Avocatul Labori adaogă că maiorul Ester hazy a fost achitat. Judecătorii să poarte răspunderea acestei achitări ! (zgomot) a voeatul Labori vorbeşte de omul care suferă în insula Dracului şi care pentru asta, fără îndoială, nu este interesant pentru aceia cari urlă în fundul sălii.
Avocatul Labori termină rugtnd curtea să se puie d’asupra murmurilor unei săli ce nu ştie pentru cine manifestează (-x clamaţiun ). Apoi adaogă : Domnilor Juiaţî, puneţi-vă d’asupra emoţiunel unei ţări rătăcite; consideraţi că suntem poate la o răspundere a istoriei noastre, şi că sentinţa d-voastră va avea nişte consecinţe ce ni meni nu poate să le măsoare azi (mişcări prelungite).
Curtea se retrage pentru a delibera.
Sentinţa Curţel
Preşedintele citeşte o sentinţă zicînd că s’a refuzat pe drept cuvîntul apărărei, care voia să cestioneze pe generalii de Boisdeffre şi de Pellieux asupra afacerei Dreyfus. Hotărîrea zice că, dacă o fi ne voe, se va chema din nou maiorul Esterhazy.
D-na de Boulancy
Apărarea cere să se asculte d-na de Boulancy şi să o protegeze, căci 11 e teamă pentru siguranţa sa.
Procurorul general zice că d-na de Boulancy va fi protejată ca toată lumea. Poate să vie, adaogă el.
Apărarea anunţă că d-na de Boulancy nu va veni de cît a doua zi.
Act falş?
Colonelul Picquart este rechemat. Răs-punzînd la o Întrebare a apărărei, zice că în momentul cînd maiorul Esterhazy începea să fie bănuit, a sosit la ministerul de războiţi un act de natură a-l inculpa. Acest act poate fi considerat ca falş ; acesta este actul de care a vorbit eri generalul de Pellieux.
Generalul Gonse, rechemat, atestă autenticitatea actului de care a vorbit generalul Pellieux : mai mult nu pot zice nimic.
Rechemarea lai Esterhazy
Maiorul Esterhazy este rechemat la bară (sensaţie).
Fundul sălii aplaudă cît poate.
Avocatul Labori zice că a aflat că nu se poate intra în fundul sălii fără a arăta o carte de ofiţer.
Avocatul Labori formulează două sad trei cestiunl cărora maiorul Esterhazy replică în mod invariabil că nu răspunde.
Apoi este rîndu) avocatului Clemenceau de a pune cestiunl maiorului Esterhazy, care se ţine In picioare rezemat de bara mai-torilor şi păstrează tăcere absolută.
Avocatul Clemenceau pune de asemenea cestiunl maiorului Esterhazy asupra reia ţiunilor sale cu d na de Boulancy şi corespondenţa sa cu ea.
Maiorul Esterhazy în picioare, palid, mut, întoarce spatele d lui Zola şi avocaţilor săi şi priveşte pe juraţi. Emotiunea în sală este enormă. Maiorul Esterhazy clatină în mod nervos; faţa sa pare reflectează o supărare înăbuşită.
Avocatul Clemenceau -care a pus vr'o 100 de cestiuni maiorului Esterhazy fără să fi obţinut un singur răspuns, zice va aborda ultima ordine de crstiunl, şi în treabă pe maiorul Esttrhazy dacă a avut relnţiuni cu generalul Schwartz Koppen P Preşedintele, intervenind, zice că aceasta atinge relaţiunile externe şi că nu se va pune această cestiune.
D. Clemenceau replică : Pentru ce, cind este vorba de a căuta adevărul ?
Preşedintele zice: Pentru că este ceva care e mal presus; este onoarea armatei şi siguranţa ţărel. (Tunete de aplauze. Bravo ! Bravo!) Retrăgeţi I cuvîntul se strigă în asistenţă. Preşedintele ordonă să se dea afară întrerupătorii.
Maiorul Esterhazy părăseşte bara fără să fi pronunţat un singur cuvînt.
Alţi martori
Se ascultă d. Autaut care povesteşte că maiorul Esterhazy a voit să se sinucidă în faţa consiliului de răsboifl.
D. Jules Huret de la Figaro. «'ţi doul martori, generalul Guerrier şi d. Weyl, se prezintă. Preşedintele refuză de a-I asculta pentru că n’ati fost citaţi tn mod îegulat.
Incidente
Audienţa se ridică. Mai rămîne 5 sau 0 martori de ascultat. La eşirea din palatul justiţiei 8’au produs cîte va incidente.
Ofiţerii, mai cu deosebire generalul de Pellieux, sunt aclamaţi. Cîte-va persoane voind să protesteze, sunt lovite.
S’aii făcut cîte-va arestări, dar nu s’atl menţinut.
Mulţimea, reţinută de agenţi, flueră pe d. Zola la trecerea sa.
Manifestaţie Ini Pellienx “
In timpul suspendării audienţei, o manifestaţie impunătoare care a ţinut 5 minute, s’a făcut In galeria Harlay In onoarea generalului Pellieux. Mulţimea, avocaţii şi toate persoanele prezente, Înconjuraţi pe generalul Pellienx strigînd în mod frenetic : Trăiască armata ! Generalul de Pellienx, foarte mişcat, zice ca răspuns : Acestor ma-nifestaţiunl, nu pot răsonnde de cit prin strigătul de : Trăiască Franţa !
Un individ strigînd: Trăiască Zola ! este maltratat. £1 este silit să se retragă la sala martorilor.
Un incident s’a produs în culoarile palatului Intre un comisar de poliţie şi ducele de Montebello. Acesta strigînd : Trăiască armata! comisarul i-a zis sa m*-argă să manifesteze afară. Ducele de Montebello a răspuns : Nimeni nu mă poate împedica să mi exprim emoţiunea şi indignarea ce simt.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	Duminecă 8 Februarie, orele 3 p. m. d-1 N. Coculescu, profesor universitar, va ţine în sala Universitâţel din Bucureşti o conferinţă membrilor societăţel Institutorilor şi Institutoarelor din capitală, despre Chestiunea calendarului.
*	D. căpitan N. Mălurescu a fost numit comandantul companiei de gendarml rurali din R. Sărat.
BOOUftî
—	Reaua stare a stomacului este marea boală a timpului, şi regii zilei sunt specialiştii în maladiile tubului digestiv.
Am intervitwat eri, ca sa vă fiţi de folos cititori, pe unul din cel mal celebri dintre aceştia :
Ce-I de făcut în caz cînd cine-va capăfâ desgust pentru orl-ce alimente, cind suferă de iritabilitatea stomacului şi a intestinului, de hemoroide, de o Îngreunai e a circulaţiei abdominale, cind culoarea feţei devine gălbuie, etc. ? Tonidigestivul cel mal recomandabil, mi-a răspuns doctorul M... este Vinul Bravais, care reînviază îutiu clt-va dictatura gastrică, prin puterea sa di/na-misantă de prima ordine (Xeres,' Cacao Kola, Coca, Quarai.a). SpecialiLatea aceasta este preferata de toţi medicii.
—	Mîine Duminică, 8 Februarie, orele 2 _, m., va avea loc al 3 lea concert de muzică de Cameră, organizat de d-nul Dinicu.
Suntem siguri că publicul care a asistat la cele două concerte, se va grăbi şa ’şl procure bilete, cari mal sunt îp număr foarte restrlns.
Programul este foarte interesant, fiind alcătuit din autori ca Beethoven, Hjydu şi Dvorak.	t
M. Sa Regina va onora şi de astă dată concertul cu prezenţa Sa.
—	D. dr. I. Stefănescu, unul din membrii fundatori şi administrator al revistei medicale Spitalul, s’a retras cu totul din comitetul de redacţie a acestei reviste, pentru a ’şl consacra Întreaga sa activitate sciinţifică la dezvoltarea şi râsplndirea Buletinului Asociaţiunei gen. a medicilor din ţară.
—	Duminică, 8 Februarie, orele 9 seara, d. N. Iorga va ţine, In sala Ateneului, conferinţa sa despre : Cultura Romină în epoca Fanarioţilor.
JDU^GAPIŢALA
Pungaş prins.—Niţă Constantin, un cunoscut spărgător de meserie, care in timpul din urmă se specializase în spargere r tejghelelor la măcelarii din piaţa, a fost prias asta-noapte de agenţii siguranţei într’o circiuma pe şoseaua Colentinel.
9	DIN TARĂ
86
că
Soacră incendiară. — Alallă-erl noapte nn incendia s’a declarat la locu nţa săteanului Bucur Avram, din comuna Bmvoeşti-Ungurenl, judeţul Muscel. Casa fi'nd învelită cu sluf, focul s’a întins cu repeziciune şi numai graţie a-jutorulul dat de cel-l’alţl locuitori, focul a putut fi localizat.
Din cercetările făcute se constată ră focul a fost pus cu intenţiune de soacra lui Bucur Avram, care de mal mult timp tru în ceartă cu ginerele săO. 0 dovadă mal mult despre aceasta este faptul că incendiara cu cîte-va zile mal înainte Îşi luase din casă toate lucrurile cari ii aparţineaţi.
Actele dresele de autorităţile locale aO fost înaintate paichetrlul, împreună cu incendiara.
Incendia.—Din Constanţa aflăm că sâptă-mina trecută un incendiu violent a consumat cu desâvirşire rasele ou dependinţele lor situate in comuna Palas, judeţul Conştiinţa, proprietatea d-iul Haralamb Dumitru. In afară de imobile, ad ars de asemenea cantităţi însemnate de producte depozitate In magazii.
Focul a luat naştere din cauza neg'ijenţel argatului StoiI Teodor Caraghenof, caro voirid să toarne gaz In lampă, pe cind fitilul a-dea Încă, focul s’a comunicat gazului din vas şi de acolo întregului imobil.
Caraghenof a suferit arderi grave la faţă şi la miinl. El se află actualmente tn căutarea spitalului.
DIN^ŢREINATAŢE
Moarte oribilă- — Sculptorul care a lucrat splendidele reliefuri de la Teatrul N«ţ o-nai din Iaşi, lucrlnd şi reliefurile de Ja teatrul ce se construieşte la Linz, a căzut de pe o schelă de la o înălţime de 4-1 metri şi a murit pe loc.
www.dacoromanica.ro
Foiţa noastră»
Sf rşindu-se romanul Snflete Curate, om începe să publicăm in foiţa noastră ultima scriere a marelui scriitor danez Iacobsen.
Intre viaţa şi vis
este titlul acestei scrieri de o frumuseţe rară şi care este tot de odată unul din cele mat bune romane ale lui Iacobsen. Romanul
Intre viaţă şi vis
ne scuteşte de ori-ce elogii pe cari am voi să i le aducem, căci el poartă în fruntea lui numele unuia dintre cel mai mari prozatori ai lumei moderne.
Intre viaţă şi vis
Este un rom an plin de cea mai adincă senzaţionalitate ; şi pe măsură ci ’l citeşti, cu sufletul plin de emoţiune, aci dulce aci zguduitoare, cazi totuşi într’o reverie legănătoare, într’o stare de visare, care ’ţi ridică sufletul mai pre sus de toate mizeriile acestei lumi.
Cei cari vor voi să ’şi procure zilnic cîte-va clipe de plăcere curată, înnoită, într’un cuvînt, artistică, să citească romanul
Intre viaţă şi vis
pe care vom începe de Luni să ’l dăm în foiletonul nostru.
N U V £ L A
EU NU SUNT FEMEE CUM CREZI D-TA
Pe stradă. Opt ceasuri seara. O femee eleganta dar cu o înfăţişare foarte onestă merge repede. Un domn o urmăreşte.
Domnul. Doamnă!... Doamnă !...
Ah ! drace ! cum aşi voi să fio femee să am nişte şolduri aşa!.. Foarte frumoase şolduri... Trebuie sâ-ml bag mlinile în buzunar, pentru că, dacă le ţin afară, nu pot să mă stăplnesc să nu le mîngîl!... Te ar supără doamna dacă te aşl atinge ?
Mie 'ml ar face mare plăcere !
Brr ! spune zăfl! «Dar d-ta fugi ca o săgeata!» Trebue să-ţi fie o sete grozavă! «Iată o cofetărie ; cofetăria asta ne întinde braţele.
Poate că n’al prînzit doamnă!
Uu prînz bun mi se pare că ar fi foarte trebuincios spre a ţi permite să urmezi a cest mers ca un tren fu'ger. Zăfl e de mi rat că picioarele d-tale, cu greutatea enor mă şi aşa de fermecătoare, pe care o duel, pot să meargă aşa de repede. Aide, doamnă nu refuza prînzul simpatiei, te rog ! Nu ? Atunci un prînz de antipatie dacă vrei. Asta nu te angajează la nimic.
Dar serios, trebue să faci provizie de combustibil să poţi urma mersul ăsta repede.
Doamna.— O să mă laşi în pace?
Domnul —Doamne fireşte... Ceea ce d ta numeşti «în pace» e imcompatibil cu propria mea pace! Din spate erai admirabilă: din faţă eşti sublimă ! Nu te las de loc !
Doamna.—Nu vreafl să am a-rul că fug de d ta. Sunt ostenită.
Iţi declar însă, d le, că nu suut femee cum crezi d ta. Lasa-mă dar în pace !
Domnul.—Nu eşti femee cum crez eîi ?...
Ah ! doamnă, nu încerca să te calomniezi singură, e ne folositor! Mă pricep efl la femei. Şi şoldurile după cari alerg cu limba scoasă, de o jumătate de ceas, nu sunt şolduri cart să mă înşele. Nu eşti femeie cum crez eă ?... Da! Eşti mal mult de cit crez doamnă 1
Doamna învinsă.—£1, şi dacă aşi fi femeie cum crezi d-ta, ce mi-al da ?
G. Ponsset.
Depeşile de azi
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Constantinopol, 6 Februarie. — Poarta a declarat că nu vrea să propus actualmente vr’un candidat ca guvernator al insulei Creta, dar că aşteaptă propunerile puterilor pentru numirea unui guvernator provizoriu.
Port Said,'6 Februarie. — Cuirasatul de escadră «Vietorius» a fost scos Ia suprafaţă.
Londra, 6 Februarie. — «Daily Mail» află că împrumutul englez pentru China este asgurat în mod definitiv.
Buchum, 6 Februarie.— Ultima explozie de grisu a causat moartea a 116 persoane- Sunt 5—7 dispăruţi.
, PMernio, 6 Februarie.—La Srina aft fost turburarl. Soldaţii veniţi sa menţie ordinea . *ost primiţi cu pietre şi focuri. Trupa a ripostat. Doi ţărani au fost omorîţi. Un locotenent, un delegat al poliţiei şi 45 soldaţi au foşti răniţi.
Londra, 6 Ftbruarie.—«Camera lorzilor». Manhizul de Londsdowne crede că ar putea veni un timp cînd recrutarea voluntară ar n nesuficienta ; dar conscripţia trebuie ţi* în rezerva pentru timpul de primejdie mare.
Viena, 6 Februarie.—Contele Goluchow-a plecat la Budapesta, unde va sta clte-va zile.
Berlin, 6 Februarie.—împăratul Wilhelm a făcut o vizită de dimineaţă ambasadoru lui rus de la ambasadă Paiis, 6 Februarie.—D nul Felix Faure a primit după amiazl cu ceremonialul obicl-nmt, pe prinţul Ourousoff, noul ambasador al Rusiei, la Paris, care i-a remis scrisorile sale de creanţă.
Presentlnd scrisorile sale, prinţul a zis că ordinele împăratului îl prescrifl să ’si dea toate silinţele Ia menţinerea excelen-felor raporturi ce există între Frauţa şi ««sia pentru cel mal mare bine al celor două naţiuni amice şi aliate. t D-nu Faure a ră-puns că nu mal puţin apreciază toarte mult avantagiile reciproce din această înţelegere francă, intimă şi c°i'dială, iu care, ca şi guvernul imperial, ^ede garanţia păcii generale şi g*jul asi-fcUrat al prosperităţii celor două naţiuni ănitce şi aliate.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPCTATIEOR
Şedinţa de ia G Februarie
(Urmare)
Venind la proiectul de lege a instrucţiei, D. Stelian spune că el numai cinste nu face partidului naţional liberal. Acest proiect — zice oratorul — nu se conformă promisiunilor pe care partidul le a dat ţărel pe ctnd era tn opoziţie. El bine, aceasta o poate trece cu vederea foarte uşor d. Haret şi cel cari îl înconjoară, dar noi, adevăraţii liberali, n’o putem tolera.
D. Nacu : Protestez In contra cuvlntulul necinste.
D. Stelian: N’am voit să tac personalităţi. Ceea ce am spus, am spus în general şi este convingerea mea sinceră, o convingere pe care nu mă pot împiedica de a o exprima, poale în ciuda multor. (Alauze)
Venind la proiectul de lege asupra îuvă-ţămlntulul, d. Stelian spune că se va ocupa în special de acea parte din proiect care priveşte învăţămîntnl superior. Ei bine, această parte a proiectului d-lul Haret, spune oratorul, nu e de cit o tablă de materii, un luDg şir de deziderate, iar nici de cum un proiect de reorganizare. D-sa e de părere ca Adunarea să roage pe d. ministru sâ’l retragă. Oratorul se rosteşte contra dispoziţiunel din noua lege prin care se prevede că facultăţile de drept vor putea da, pe lingă diploma de licenţă, şi pe acea de doctorat, şi aceasta tot cu mijloacele de cari se dispunea pînă acum.
Proiectul în discuţiune nu prevede aproape nici o îmbunătăţire cu privire la a-ceastâ ramură a îovăţămîntulul. D. Take Ionascu se plîngea contra modulul cum se fac examenele la facultatea noastră de drept,—şi avea dreptate. Prin noul proiect nu se ia nici o măsură pentru îndreptarea acestui râfl.
Mal departe, oratorul se pronunţă în contra salarieiel corpului profesoral pe ore, spunînd că e un sistem nenorocit.
Vorbim despre dispoziţia din proiectul de lege prin care se prevede că acela care se consacră cursului superior, trebuie, după ce a luat diploma de abilitare, să capete şi aprobarea ministrului; spune că aceasta însemnează o panere a absolvenţilor facultăţilor noastre de drept, de la primul lor pas, la ordinele ministrului. El bine, d-lor, zice d. Stelian, o asemenea măsură e cu desăvirşire condamnabilă.
Această dispoziţiune — zice oratorul—însemnează pur şi simplu că nenorocitului docent, pentru a putea deveni profesor, îl trebuie nu muncă, nu inteligenţă, nu studii numeroase, ci mal ales mlădiere de şira spiuârel, servilitate.
Va trebui, pentru ca să-şl poată asigura existenţa, să se închine eutărulsafl cutărul om politie. Apoi sistemul acesta, zice d. Stelian, numai liberal nu e. (Aplauze).
Abordînd chestia judecărel profesorilor, spune că aşa cum e prevăzută prin proiectul în discuţie, este nech bzuitâ. Aţi întocmit, zice oratorul, dispoziţia liberală din vechea lege, printr’una reacţionară, barbară aproape. (Aplauze).
Termmîud, oratorul spune că proectul de lege propus de d. Haret poate să fie oricum, dar numai liberal nu e şi se declară împotrivă-l. (Aplauze prelungite).
La orele 4 şedinţa se suspendă.
*
• *
La 4 ore şi 20 minute şedinţa se redeschide.
Prezidează d. Giani.
D. Ferechide depune mal multe proecte de lege.
D. Dimitrescu-Iaşi, raportorul proectulul de lege asupra învaţămîntulul secundar şi superior, ia cuvîntul D-sa spune că modul cum a pus chestiunea oratorul precedent, l’a surprins. Nu se aştepta ca d-sa să declare că numitul proect este anti-liberal.
Faptul că docentul, după examenul de abilitate, trebuie să se îulllnească în cale şi cu ministrul, raportorul îl găseşte foarte norn al. Comisiunea care examinează pe docent, zice d. Dimitrescu Iaşi, fiind numită din sinul Universităţel cu com-urtul minis trulul, fatal docentul trebuie să se întîl-nească In cale şi cu ministrul instrucţiei, ceea ce însă nu va contribui întru nimic la înăbuşirea meritului, calităţilor docentului. Şi-»pol, am voit să luăm masuri pentru ca nulităţile să fie îulăturate de la profesoratul universitar, şi de aceea s’a combinat un sistem după care atît Universitatea cit şi Statul să contribuie la recrutarea acestui corp profesoral. Oratorul declară că ia pe a sa răspundere anli-liberalismul ce se găseşte în proiectul de lege al d-lul Haret.
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului: Şi efl, ca veihifl conlucrâtor în grădina aceasta, îmi iafl o ast-fel de răspundere.
D. Dimitrescu-Iaşi, vorbind despre o frază a d-lul Delavrancea, care suna : «Pote < ă cele ce spun efl. pentru oameni ca d. Haret şi Dimitrescu-Iaşi sunt îndoieli, dar pentru mine sunt convingeri», oratorul îl dâ o altă interpretare şi spune: «... cari, după cum a spus şi d. Delavrancea, sunt simple îndoielii.
D. Delavrancea : Pardon, am zis că cele ce afirmam or fi, poate, pentru dv. îndoieli, pentru mine însă sunt convingeri.
D. Dimitrescu-Iaşi, spune, In urmă, că proiectul de lege In discuţie e acceptabil, de oare ce e rezultatul muncel, unor oameni competenţi în materie, şi nimeni dintre oratorii cari afl luat euvîutul In discuţia el pînă acum, n’a pretins că aepst proiect n’ar constitui un progres faţă de legea de la 1864.
Vorbiad despre afirmarea d-lul Delavrancea că proiectul în discuţie ar fi diametral opus proiectului prezintat de d. Poni, spune că între aceste două proiecte nu este de cît o mică deosebire, şi cine ştie, zice oratorul, dacă şi această deosebire n’ar fi dispărut prin introducerea de amendamente, dacă proiectul d-lul Poni ar n fost adus în discuţia Camerelor.
Prima ocupaţie a celor cari afl întocmit Ifgea de faţă, spune d. Dimitreseu-IaşI, a tost să înarmeze generaţiile viitoare în lupta pentru traifl. Şi fiiod-că cunoştinţele trebuincioase în acest scop nuîse puteafl da din pricina pluralităţeî lor, a fost nevoe să se eagă cunoştinţele minimale, absolut necesare cetăţeanului.
Aceasta este cea d;întîifl etapă culturală ; de la este posibilă trecerea la etapele următoare, acele cari formează pe specialişti, meniţi nu numai să trăiască, dar să şi sporească avutul intelectual şi material al societăţel.
Cu privire la clasicism, spune că înainte limbile greacă şi latină erafl necesare pentru a se extrage dintr tnsdle ceea-ce era bun şi folositor, pe cîtă vreme astă-zl, cînd avem la Indemînă atîtea surse, nu mal vede nevoia studiului obligatoria al limbilor clasice.
Şedinţa se ridică Ia orele 5 şi 30. Şedinţa de ta 7 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 2, sub preşedinţia d-lul D. Giani, preşedinte.
Pe banca ministerială, d-nil Dim. Sturdza, Sp. Haret, Ferechide şi Palladi. Prezenţi 107 deputaţi.
La ordinea zilei: Continuarea discuţiu-nel proiectului de lege asupra învăţământului secundar şi superior.
D. C. Dimitrescu Iaşi, raportorul legel, are cuvîntul, pentru a-şl continua cuvînta-rea începută erî.
D-sa, dupi ce rezumă cele ce a spus în şedinţa precedentă, zice că recunoaşterea realitaţel este foarte primejdioasă şi de natură a zdruncina fie existenţa individului, fie a naţiunilor. D. Dimitrescu-Iaşi contesta că ar fi o contradicţie Intre realitate şi idealitate, pe cîtă vreme idealul sănătos nu se întemeiază de cît pe însuşirile exacte ale realitaţel.
Idealul trebue să aibă drept bază cunoştinţele generale, neapărat trebuincioase existenţei individului şi să se înalţe în piramidă cu cunoştinţele trebuincioase existenţei diferitelor agregate din cari face parte individul, pînă la culmea corespunzătoare trebuinţelor superioare ale Statului şi cari Inlănţueşte diferitele straturi ale piramidei prin 1 uterea el de coeziune, care ia numele vulgar de «solidaritatea celor de acelaşi neam, din acelaşi Stat şi de aceeaşi naţiune» (aplauze).
SENATUL
Şedinţa de ta G Februarie
"	(Urmare)
D. Exarcu-Bacău comunică Senatului că comisiunea de petiţiunl luînd în cercetare petiţiunea enoriaşilor din suburbia Boteanu, a încuviinţat cererea lor, de a nu se dă-rîma biserica Bradu-Boteanu, pe care primăria a hotărlt s’o dărîme. Comisiunea a decis ca Senatul să intervie pe lîngă ministerele de interne şi culte ca să ceară să se revie asupra deciziei primăriei.
I. P. S. Sa Mitropolitul Primat spune că primăria a făcut o adresă Mitropoliei spunînd că biserica în cestiune este rui nată şi ameninţă de a cădea, I. P. S. Sa spune că convingîndu-se de adevărul acesta a hotărît să nu se mal oficieze în acea biserică, pînă în primă-vară, cînd epi-tropil, cu capitalul de care dispune biserica, şi cu produsul vînzărel locului din faţă să se clădească o nouă biserică.
D. Sefendache zice că primăria are necesitate de a dârîma această biserică, pentru facerea unei strade noul.
_ D. Costescu-Comăneanu spune că nu sentimentul religios, ci gheşeftul împinge pe epitropil bisericel de a face această cerere cu insistenţă. D-sa arată că dacă se va vinde locul diu faţă nu se va mal putea construi biserica. D. Comăneanu se opuue la cererea lor.
D. dr. Petrini Paul. Jenează pe vecini această cerere.
D. Exarcu-Bacău vorbeşte pentru cererea enoriaşilor cari, spune d-sa, sunt aomenl onorabili şi bine cunoscuţi. Epitropil spun că biserica se poate reconstrui, că sunt fonduri, deci noi trebuie să încuviinţăm această cerere. D-sa cere ca Senatul să admită coneluziunile rapoi tulul.
D. Colonel Obedeanu protestează cu energie Iu contra ideiel de a se dărîma sfintele locaşe.
D. general Catargiu vorbeşte pentru a protesta îu contra cuvintelor d-lul Costescu Comăneanu. D-sa, spune oratorul, la ori-ce discuţiune amestecă cuvintele de gheşeftar şi alte asemenea.
Zilele trecute la discuţia legel zahărului, d. Comăneanu, a spus guvernului că este un sindicat Dreyfus.
D. Perieţeanu-Buzău : Sindicat Elias, nu Dreyfus.
D. general Catargiu. Să nu creadă d. Costescu Comăneanu că d-sa numai are monopolul cinstei. Efl protestez îu numele majoriiiiţel în contra acestor cuvinte pe cari d-sa le a spus astăzi la adresa epitropilor biseri. e , oameni de cinste şi luptători devotaţi ; I partidului nostru.. (Ilaritate).
*
* *
Senului mal discută apoi raportul corni-siuuel asupra petiţiunel pescarilor din TulJ cea cerînd reducerea de la 35 la 25 la sută taxa pescuitului din bălţile Statului.
Senatul mai trimete apoi ministerului domeniilor, petiţiunile mal multor locuitori din diferite puncte ale ţărel cerînd să fie Îinpropielăîiţl.
Şedinţa se ridică la orele 4 30.
Şedinţa de la 7 Februarie
Şedinţa se desrhide la orele 235 sub preşedinţa d-lul P. Orbescu.
Prezenţi 82 d-nl senatori.
Pe b nea ministerială d nil general Be rende), şi An. Stolojan.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Gr. Ştefănescu, reamintind Senatului că încă de la 1 Decembrie a interpelat pe d. ministru al domeniilor cu privire la modificarea legel minelor, — cestiune din programul partidului liberal, — şi văzînd că plnă azi, cu toate că d. Stolojan a spus a-tund că proiectul modificator era gafa, nu s’a adus acest proiect, interpelează din n fl pe d. ministru al domeniilor asupra a-cestel cestiunl, pentru a face cunoscute cauzele acestei întlrzierl.
şi, D. Valerian Ursianu cere biuroulul să i se fixeze o zi pentru desvoltarea interpe-Iărel sale, adresată d-lul ministru de externe, cu privire la Intîrzierea ratificârel tratatului de comerţ cu Sublima Poartă.
Biurout fixează desvoltarea interpelărel pentru Luni.
Se intră Iu ordinea zilei.
Senatul se ocupă cu indigenate.
ULTIME INFORMAŢIUNI
Declaraţia ce am zis că d. Stătescu a făcut-o, privitoare la atitudinea ce voeşte a lua în urma invitaţiuneî de a lua o hotărîre ce i s’a adresat de grupurile de la «Drapelul» şi de la «Dreptatea», a fost făcută unui amic al fostului preşedinte al Senatului.
D. Stătescu n’a avut încă o întrevedere cu dd. Fleva şi Aurelian.
Aceştia n’aii putut vedea eri pe d. Stătescu, cînd s’au dus la d-sa acasă, căci d. Stătescu se află bolnav în pat.
Legea patentelor
Mîine Duminică, comercianţii din Craiova vor ţine o mare întrunire publică in Sala Belle-Vue (Barbu Iones-cu) in care vor protesta contra proiectului de lege al d-lui Gogu Cantacu-zino, asupra patentelor.
D-nil Cisman şi Eamandi, reprezintanţl în Parlament al judeţului Fâlcifl, ne autoriză să declarăm, că d-lor n’aii însoţit la miniştri, delegaţiunea liuşană pentru transformarea liniei Crasna-Huşl.
Prin cercurile drapeliste se asigură că zile acestea d. Al. Djuvara, fost ministru de justiţie, va lua cuvîntul la Cameră şi făcînd cîte-va revelaţii senzaţionale asupra situaţiei guvernului, va precisa atitudinea sa politică.
In urma acestei declaraţii, d. Al. Djuvara se va înscrie în gruparea drapelistă.
Consiliul comunal al oraşului Piteşti, a fost dizolvat eri.
Printre motivele invocate de d. ministru de interne, în raportul de dizolvare, este de-misiunea a cinci membri din consiliu, cu primarul îu cap, şi neînţelegerile dintre consilieri, Jcari In două şedinţe consecutive nu s’afl ocupat de cît de cestiuuî personale.
In comisiunea interimară afl fost numiţi d-nil Eftimie Ioneseu, preşedinte; Ion Ră-duleşanu, vice-preşedinte ; AgateVasiliu, Teodor Munteanu şi Badea Lăzărescu, membri.
Parchetul din Cluj a somat pe d-nu Andrei Balteş, girantul «Tribunei», să plătească 289 florini drept chirie pentru cele 289 zile, cît a stat în puşcăria din Cluj.
Cum d. Andrei Balteş n’are avere, autorităţile ungureşti au somat pe administraţia «Tribunei» să plătească această sumă, contrar se sechestrează cauţiunea ziarului.
Şi aceasta numai In Ungaria se poate : să te ţie tn puşcărie şi să te pună să plăteşti chirie pentru mizerabila găzduire.
Redactorii de l&L’Independance Ron" mâine, ziar a cărui atitudine de şease luni încoace a fost vestejită In termeni mult mal aspri de cît al noştri, de unanimitatea presei romîne—minus Voinţa Naţională, ati început azi dimineaţă a face gălăgie prefâcindu-se a crede că articolul nostru din pagina întîia cons-titue o ameninţare la adresa lor.
Redactorii sus zisului ziar pot fi liniştiţi. Dacă cine-va poate fi la adăpostul orl-cărel urmăriri neplăcute, acela este de sigur orl-care redactor al Independenţei
Această linişte pe care o pot avea redactorii ziarului francez nu-I scuteşte însă de justa apreciere a atitudinel lor.
Guvernamentalii sunt furioşi în contra d-lui Al. Djuvara, care aplauda eri cu frenezie sub bancă discursul d lui Tom a Stelian.
Aseară mai mulţi colectivişti răspîn-deau svonul că d. Eugen Stătescu ar fi desaprobat pe d. Toma Stelian, ceea ce este inexact.
Colectiviştii cer ca d-nii T. Stelian şi Al. Djuvara să fie executaţi în plină şedinţă a Camerei de banca ministerială.
Oficiosul unguresc Peşti Hirlap vorbind despre revoltele ţăranilor unguri, scrie următoarele rîndurl desperate :
* Toate aceste lucruri fac foarte dureroasă impresiune in capitala ţărel. Ne apasă şi ne întristează profund văzînd faptul, că pe cînd noi ne temem de roadele sîngeroase ale agitaţiunilor naţionaliste, pe atunci iată că deodată connaţionalii noştri, sînge din sîngele nostru, prind arma şi atacă prin revoluţie făţişă ordinea publică a ţârei».
întrunirea Canureî de comerţ
Eri s’afl Întrunit membri Camerei de comerţ din Bucureşti.
După ce s’a discutat o chestie privitoare la biuroul de informaţiunl al d-lul Th. Ni-culescu,—despre care vom vorbi pe larg in numărul nostru viitor— d Mirea Dimitrescu a cerut preşedintelui lămuriri asupra legel patentelor a d lui Cantacuzino. lege ce a alarmat negustorimea din întreaga ţară D. Mirea Dimitrescu a demonstrat Camerei de comerţ cit e de dăunător noul proiect al legei patentelor propus de d. Gogu Cantacuzino şi cit de nedrepte şi impilatoare sunt nouile taxe ce se impun contribuabililor.
D. G. Lăzăreanu vorbeşte în sensul d-lul Mirea Dimitrescu şi propune ca să se ceară explicaţiuni guvernului asupra intenţiunilor sale în privinţa legei patentelor.
E o agitaţie mare în ţară şi e nevoie ca să se liniştească publicul ingrijat, cu drept cuvînt, de perspectiva nouilor impozite.
D. Brătănescu, tipograf, din Giurgiu, răspunde că această agitaţie a fost creată de agenţii partidului conservator, că guvernul a dezminţit prin prefecţii săi conţinutul broşurel şi că nu e vorba de loc să se aducă îu discuţia parlamentului, legea patentelor.
La acestea, d. Lăzăreanu răsounde că eo îndrăzneală să se vorbească de agenp conservatori. cînd ştiut este că negustorii iscălesc o petiţie, din propria lor iniţiativă, de protestare în contra proiectului de lege al patentelor.
Noi, a zis d. Lăz’reann, nu suntem agenţii niinănnia. No interesează numai soarta negustorirne.î din care fac şi efl parte.
Camera de comerţ hotărăşte să ceară lămuriri ministrului de flnanţ- asupra in-tenţUnilor sale r-lutive la eg a patentelor.
M-iie SUZANNE LEBLOND
NIECE
de M-me PU1L MARTIN
ariv6e recement â Bukarest, vient d’ou-vrir un atelier des ROBES et EON -FECTIONS A laţon. Se recomman-de aux dames elegantes. Se rend h domieile.
S’adresser
M-me MARTE ROSE
Rue Fontănei, No. 5.
MARELE MAUASIUT
eu
ÎNCĂLŢĂMINTE de lux
„LA LUMEA ELEGANTĂ11
70. — (lalea Victoriei. — 70
Vla-a-vla «Ie Teatral Naţional
Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşo 1 sunt farte călduroşl, presentind avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuacea-tă calitate, ş> vindem marfa cu preţuri cît se poate de avantagioase.
Mal recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, în toate culorile.
Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la Costa, din Paris, şi, ca reclamă am pus în vînzare ghete de ghems, foarte solide, pentru dame', cu preţul de Ia 12 iei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei în sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de la 16 tel în sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în sus.
Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurindu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasinulul
«La Lumea Elegantă»
CEL MAI MARE ATELIER
DE
RT LEAUDE
fltijvrz FAST
Strada Ştirbey-Vodă, No. 44.—Bucureşti.
Deposit de un mare asortiment de bileardurl gata pentru cafenele, cluburi şi familii, din cele mal eftine pînă Ia cele mal elegante.
Se recomandă pentru cadouri de Crăciun şi Anul Noâ.
Depozit de garnituri şi mandanele de cauciuc din cele mal fine.
989	uri	fnarte eftine.____
Dr. €fa. I. Teohari
Marnoş
Special pentru Maladii de Femei 870
Dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara.
SO. Strada Teilor, NO.
Anuiaeiu
Se aduce Ia cunoştinţa că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul Romanaţ], construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Telemaqae C’aravi» a îceput a funcţiona produclnd
Făinurile cele maî bune
de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grîneior din acest judeţ.
Pentru ori-ce informaţii a se adresa ia d-nii 155 CAR A VIA A MA V KOKEF ALO
COKAJUA
Dr. MENDELSOHN
de la Facultatea din Paris
Boate de Femei st tie C'-pii
Consultaţiunl de ia 2 — 4 p. tn. 45, Strmla Academiei, 45
fui8-ă-vis de M<n>sterul de Interne) Intrare şt prin ' ui^a Vl.-t..rl^i Mfl.

_______m
PARFURl
-A. LA 1AOX3E-
Poar laTQILETTE Sie MOuCHOJf
. . __ Se trouve exclusirement let Grandi Magasins
IAU BON G01TT
BUCSREST-,
CondUtons sp&Aales pour le gros
1069—30
Dr. Pompiliu
Medic al EFORIEI SPITALELOR
s'a mutat In Strada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 Consultaţiunl în toate zilele de la 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m.
MercurI şi Vineri, consuitaţiuni gratuite pentru săraci la aceleaşi ore.
*	1005
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
COPEE
SPRE RIYE
Aşa dar, se poate prea bine să nu se fi înşelat. Se poate ca această neştiutoare şi candidă copilă, crescută pînă acum în fundul acestei provincii, în această casă retrasă, să fi simţit în acel moment tresărindu-I inima pentru în-tiia oară.
Şi acum a e uimită la gîndul că acest lînăr a cărui vedere o turbură, pe care vrea să-l iubească, pe care deja îl iubeşte, nu mal are de trăit de cît vre-o cîte-va luni, vre- o cîte-va zile. Lacrămile caii i-aâ izvorit în ochi, e regretul speranţei de a iubi, speranţă care, abia născută, moare.
Ce nenorocit e ! O femeie plînge viaţa sa care se duce! S’a sfirşit. Farmecul 3 perit cu desăvîrşire.
Plin de oroare, cu inima palpitîndă, Felix Travel cade într’o tăcere adîncă.
La toate întrebările ce i se pun, el nu răspunde de cit prin mono3ilabe, prin fraze confuze.
Se place ! nu so gindeşte de cît să plece!
Cum se ridică de la masă, el se scuză cu stîngăcie, se declară suferind.
Bunul preot şi aceste femei, cu vorbele lor afectuoase, cu recomandaţiu-nile lor neliniştitoare, îl deveniră o-dioşl. «Infăşură-te bine... Bagă de seamă să nu răceşti...» Oh ! ce oameni!... ce oameni !...
In sfirşit, iată-1 afară, liber.
Sub lumina stelelor ce îndiamantaă noaptea, el caută să găsească drumul care să-l conducă unde dorea; şi, rătăcind singur, în suflet cu execrabila frică a morţel, îşi zise tare şi îşi repetă ca un monoman :
«Perdut! sunt perdut!»
Două luni după aceasta, cu desăvîrşire vindecat de bunul soare şi aerul sănătos al munţilor, Felix Travel, tre-cînd din noQ pe la Perpignan, fu iarăşi Invitat să prinzească cu monse-
niorul la d-na de Pujade. De data asta fu felicitat atît pentru starea în care se găsea cît şi pentru pofta de mîn-care.
Acum artistul vede lucrurile aşa cum sunt.
EI se află într’o bună casă de provincie. Monseniorul Calou e de o bunătate ireproşabilă, şi contesa chiar lasă să scape cîte un zîmbet de femeie bravă pe sub mustăţile sale.
Călătorul astă-zl nu mal e de loc sfios ; el se arată amuzant, spiritual, şi, cind priveşte, din întîmplare, oglinda din faţă-I, îşi întîîneşte figura—o figură de băiat drăguţ, pe legea mea!—cu totul radioasă de sănătate şi tinereţe. Ah ! ce bucurie are că trăeşte!
Cu toate astea, îl roade o grijă ! Ochii d-şoarel Terezina, de astă dată nu se mal întorc spre dînsul; ea ’şi-I ţine înfipţi în farfurie.
Pentru ce această rezervă excesivă?
Nu cura-va şl-o fi zis că nu trebuie să arate interes unul om care nu face parte din lumea el, unul artist ca dînsul ; satt Felix se înşală şi acum ?
Nu ştie şi nici nu va putea şti. Miine, pleacă fără a se mal reîntoarce. Dar
omul e atît de neconsecvent, atît de bizar—iată că convalescentul e cuprins de o subită melancolie.
îşi reaminti frumoşii ochi al Fecioarei de Murillo fixaţi atît de dulce asu-pră-I, frumoasele priviri ale madonei, pline de milă şi lacrimi şi, pentru o clipă, îşi zise ;
— Hotărît, nu mal sunt bolnav... Ce P^cat •	Frwiiyots Copiile
Doctor Vele&cu
Dentist
Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America)
Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitind absolut orl-ce durere Comultaţiunl: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5.
Sfrmltt Iţygitlit. IO fElainl TI 907
AVI S UflEOJÎ TĂWr
Pentru Cumpărători tle
MOBILE
Recomandăm onor. public magasinul nostru bogat asortat cu tot felul de AMOBMMjE pentru aranjamente comple-te, piecum: SAMjOAJAE, Sotonane, Oiţa* tle tlortnil, Sufraţ (ferit, etc.
Vindem mal eftin de cît orl-unde, facem şi
înlesniri de Sfială
Rugăm pe onor. cumpărători că înainte de a cumpăra In altă part6, a visita magasinul nostru din calea Victoriei, 30 (intrarea prin pasagnd Villncros), spre a se convinge de con-diţmnile avantagioase şi soliditatea mărfurilor
UEBERALL, STERNBERG & C-ie
Calea Victoriei, 30
Moşia Copaciu
din judeţul Vlaşca, a defunctei Alexandrina Hioltu, se vinde cu orl-ce preţ va tşi la licita, ţiunea publică în ziua de 39 Februarie 1898 la Tribunalul de Vlaşca.
Pentru inf irmaţiuul la d-nil S\MI & AR THUR, strada Carageorgrvi I No. 3.
lin ahcnlvpnt :tl SK0!*leI de Agricultură UI1 aUoUlVGIIl şţ Sivicultură, posedtnd
certificate bune, cau'ă un loc ca Administrator.
A se adresa la Administraţia ziarului «Epoca».—!. B.	_____
Se vinde pentru eşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădureţii. 830 fălci, pă-ratat arabil, fineţuri şi acarete în bună stare la 30 km. de gara B icăO.
2)	Moşia Cleja Băcăcumi, 520 fălci, păinîut de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi acarete in zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni.
3)	Moara din comuna Lctea lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate in judeţul Bacţii.
Pentru iuformaţiunl a se adresa la doamna Muri» TU. Hnuulz la Galaţi STR. CUZA-VODA. No. 20.
Desfacere totală de Mobile
cu preţuri foarte reduse MAGASINVL FOST H. OEHLBE11G Strada Carol JVo. O
vis-â-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR
Cine doreşte a cumpăra in 'bila fine cu preţuri foarte reduse să vizit-ze maeazinul din Strada Carol No. 6, fost H. AELBMÎG, care este compus de un foarte bo.-at Asortiment.
Desfacerea numai pînă la Sfiala Gheorgbe 1898.
66 7(Intrarea prin pasagiu! Vilacros)
Prima Săminţărie Montîim
Bucureşti, Strada Carol JVo, 93.
Recomandă: Seminţele nou venite, aduse de la grînarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitatea superioară, precum arată succesul care l’am avut în 29 de ani. FWnmand- ^CERSTA, tjualitate superioară, cu certificate, e oman .	calitatea cea mal grea de 28 libre, etc.
— DIFERITE SCULE PENTRU GRĂDINA —
Catalogul se trimete giatis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi.
Cu toată stima FRIDR1CH PILDNER S-sor, EICEA AMMAJVJV.
15 Obiecte—Lei 12
Ceea ce nu poate fi contestat este sensuţiunea produsă în lumea întreagă prin
Colecţia Austria
consistlnd în 16 bijuterii superbe numai pentru Lei 13.
MEIDINGEK, PARIGINA, COMETUL, YULCAN (belgiano)
PENTRU
IKCiîZIRE CU C0K8, CARBUHl DE PIATRA SI LEMNE Maşini de Bucate MOBILE PE FIER Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf ialomon
DEPOSIT: Strada JDoamnei, 14.
DEPOZITE 13? PROVINCIE!
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lâpu§neanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscmi.
Un CEASORNIC de Busunar RDMGNT0IR
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, Vo. 4 şi 6
Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mal îngrijU §i mal bun, deservă băl cu preţurile următoare:
Elassa I
O bae de putină cu duse, lei 2.— Abonament de 10 băl. . «15.— O bae de abur, complect, « 2.50 Abonament de 10 băl. . « 20.— Classa II
0 bae de putină........« 1.50
Abonament de 10 băl . . . «12 50
Vechia şi Renumita
Fabrică deTrăsurT
S’A MUTAT IN
Str. lţomul ii*, No. 11
SOCIETATE de ELECTRICITATE pe ACŢIUNI
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main SWJCUllSAIA Ml UCU 31JES 'FI
28, Strada Frnmoaşa. 28.
Alte sucursale la: BECMMMEJA, BVMSBERG, GGTMMA, MMAAMBCBG, MiABESBlMME, Al CAIC MM, ISt. Mit MMAA A «<
VASt.Sfi VMA.	4
DIMMUm
MOTOARE
CONTINUU ŞI ALtLrNATIF
Instalaţii de Lumină Electrică
Instalaţii de Energie Electrică
Pentru orl-ce fel de Maşine
Instalaţiunî Electrice pentru Iluminatul Oraşelor
ci pe beză solidă suntem în stare a trimite ori-căruia pe neauzitul .,reţ eftin de Del 16, aci mal jos arătata garnitură de argint Britani». oompus din 56 buc&ţî:
6 bu aţi cnţite de masă Britania. cu miner adevărat englezesc. 6 bucăţi furculiţe de argint-Britania american, dintr’o bucată. 6 bucăţi linguri de masă de argint-Britania, american.
12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania american.
I bucsta lingură mare de supy de argint-Briiania, american.
1	bucată lingura de lapte de argint-Britania, american.
2	bucăţi vase pentru ouă de argint-Britania, american.
6 bucăţi tave pentuu servit englezeşti de argint-Britania.
2 bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect.
1 bucată scurgătoare de ceaiă.	_	_
1 bucata fină pentru presărat zahăr, do Britania.
Pentru numai Lei ,7.25 ’
jg|	contra ramburs expe-
noua Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuelî de reparatiune. Acest instrument are 10 klappe, 20 tonuri cuib »,.
Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întindere! ce a luat fabrica mea.
Prevăzîndu-mă cu materiale fine şi cu lucrător! specialişti, sunt In
măsură a efectua orl-ce comande de Trăsuri
Cupeuri
Cabriolete
BreacurI, ete. după cele mal noul modele, riva-lizind cu produsele similare diu streinătate.
O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a-una la dispo-siţia onor. clienţi.
|	3 bucăţi diu cele mal fine cnţite de fructe cu miner de porcelan.
"	6 bucăţi farfurioare, Victoria.
36 bucăţi în total numai Lei 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem în stare a Ie da pentru minimul preţ de Lei 16. Argintul Britania este de jur împrejur şi înăuntru ua metal alb. care ţine culoarea argintului şi peste 25 ani. pentru care se garantează. Ca cea mal bună dovadă că această inserţiune se referă numai la simple adevăruri, dăm următoarea DECLARAŢIUNE OFICIALĂ:
La cas că garnitura de argint-Britania nu va conveni se restitue suma plătită. Cine are trebuinţa de aşa ceva, să’şl comande garnitura de mal sus care convine tocmai ca
CADOU DE NUNTA şl de SEBBATOARE precum şi pentru hoteluri, restaurante şi case on menagiul mal bun.
SE G.iSEŞTE -MMI EA
f> J_ Cunnst DlV furnisorul Societăţel profesorilor, etc. vaSa U6 LXpUll fi-A Casă protooolată existlnd de 16 ani.

de orl-ce mărime.
Staţiuue Centrală
de lumină şi energie electrică p. oraşe şi rfgiunl industriale.
TRANSMISIUNI
de forţă electrică p. uti’isarea forţei apelor pe distanţe mari
DACĂ PĂRUL D-YOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi tără luciu, dacă aveţi mătreaţă sad orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
PETROL
PENTRU PĂR
care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAH3F, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
pentru
producerea şi distribuirea forţei motrice Iu orl-ce fabrici,
WATSON A YOUELL
MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BIUR0U DE CONSTRUCŢIUNl TECIINICE
BUCUREŞTI. — STRADA ACADEMIEI, 14 (fost Raşca) GALAŢI, Strada PORTULUI	BRĂILA, Strada REGALA
REPRESENTANTl GENERALI Al FARRICEl
„RHEINISCHE ROEHRENDAMPFKESSEL FI BRIK“
A. BITTAER A- €MM
tjRDINGEN PE RHfN
CAZANE MULTITUBULARE INEXPLOSIBILE
„PATENT BUTTNEB”
DEPOZIT:
BUCUREŞTI: Ilie Zamflrescu, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 31; Hihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogueria Tetzu Str. Lipscanii. GALAŢÎ : Bereovid, Bazar anglais.
B0T0ŞANÎ: Farmaciile : Perieţeann si Nicoleanu.
IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogueria Andreescu.
CALARAŞI: Farmacia Ticek.
SOBE AMERICANE VERITABILE
c „SIRIUS"
Patent Regulător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin < Patent-Regulator », care le deosibeşte de cei le-lalte produse similare. |jţ încălzitul se face prin ori f ce fel de cărbuni de piatră.
Masine de Bucale
*	* Americane
*	cele mal practice şi cele mal
eeonomice.
Mttre ASORTIMENT de I Lămpi de petroleă.
DEPOZIT GENERAL:
Tipografia „EP0CA“ execută orl-ce lucrări atingătoare de această artă
cu inchizăturI
SINGURUL
MIHTEI
VINUL DE VIAL este un modificator pu ternic al organismului în caşurile de ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
SIGURANŢA
ABUR USCAT GARANTAT
CIRCUL AŢIUNE REPEDE
CAZANE DE ORt-CARE ALTE SISTEME
APARATE de curăţil apa de alimentat, sistemul propriu, simplu {i eftin
Prospecte şi decisuri gratis şi franco.
Farmacia YIAX Lyon, rue Victor Hugo, 14 {i în toate farmaciile.
BucureşU.—Strada Doamnei, 21