SERIA II.—ANUL IV, No. 678. CSdlţla a treia SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE 1898. NUMĂRUL^10 BANI 1BOJTAKMTELE 8* I ţl 16 «Ie le*e£rel laaî ţi K fSătefca tot-d'a-ua testate In VNONr«{tt i» Cts» Administraţiei im ftidtf* ţi rfrMn&tait prin mandate poştale Ub an In ţar& 30 lei; In atreinitate 50 lei Ş*»t tuni . . . 15 > » » Î5 » Trei luni • • . 8 * > » 13 > Un aumir In atreinitate 30 basî MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA CA NUMARULJO BANI uiiiimm In Bucureşti şi judeţ» m şrmut sumai ie Administraţie In atreinitate, «Sireol ta fi la toate oficiile da publicitate Anuaciarl ta paj. IV .... . 0.30 b Unit „* » » D! 1 > , > . i.— leî » e » b U , ţ , . . 8.— » e Igssrţiile ţi reclamele 3 iei rtaduî iii i? LA LUPTA CRÂNCENA! LEGEA INSJRUGTIEi Am văzut că impulzia pentru reforma legel învăţămîntulul de la 1864, a plecat de la conservatori. Am văzut că, în timp de 12 ani. ci liberalii staft la putere, sub Ion B;ă-tianu, numai două crîmpeie de legi se votează, din cari una — csa privitoare la concurs şi la titlurile aspiranţilor — d. Chiţu o ia din proiectul d-nulul Maiorescu de la 1874, iar cea l’altă lege- privitoare la salariile şi la gradaţia profesorilor—rămîne literă moartă iu cea mai mare parte, pînă la venirea conservatorilor. Ca anlr’act, d Sturdza prezinlase un proiect de lege în 1886 plin de venin şi de ură contra corpului ptOfeso ral, care în realitate avea mal mul de scop a scoborî personalul didactic la rangul de sub comisar, iar nu de a îndeplini o reformă. Iată toată activitatea partidului liberal pînă la 1888. Aceste lucruri le con stal ă şi d. Dimitrescu, raportorul legel în discuţie. îndată ce conservatorii reiaţi puterea la 1888, d. Maiorescu prezintă din nod un proiect de 1> ge modificator al legel de la 1864, al celei de la 1879 si al legel de la 1883 De ce spirit era animată această propunere de reformă şi cum ea se deo sibia de proiectul d-lul Sturdza do la 1886, d. Dumitrescu ne o spune In ra portul săQ: «Lumea punea multă încre-«dere in competenţa d-lul Maiorescu in «ale învăţămîntulul: în mijlocul luptelor «vil din 1886, cuvlntnl calm şl pru-«ilent din expunerea sa de mo* «lire de la 1889; ar fi fost pri-«mit aproape unanim ca nu mij «loc de couciliare»...* Înghite o d-!e Sturdza. Iată pe d Sturdza blamat de raportorul actual d. Dimi-Ireseu, pentru spiritul şi limbagiul nesocotit şi vendieativ de care ministrul de instrucţie de la 1S86 a fost însufleţii, în întocmirea proiectului săă şi care a determinat căderea acelui proiect. Proiectul d-lul Maiorescu, din cauză de intrigi politice, nu este luat în con sideraţie. Conservatorii nu lasă însă reforma in părăsire. Un alt ministru conservator, care urmează după d. Maiorescu, numit P. Poni, revine din nod cu un proiect de reformă, care şi acesta este zădărnicit, tot din cauze de intrigi politice. Ceea ce dovedeşte solicitudinea par lidulul conservator pentru reforma în văţămîntuIuT, este, după cum se vede, că în timp de trei ani, două proiecte de lege sunt prezintate în această privinţă. Enfin Mallierbe vint... D. Take Io-nescu ia ministerul instrucţiei şi, farmecul care lovise de neputinţă pe toţi miniştrii precedenţi, afară de d. Chiţii, este rupt. Era reformei învăţămîntulul începe Jupă 15 ani de sterilitate din partea liberalilor şi de nereuşită din partea conservatorilor. Partidul conservator, prin d. Take lonescu, face să se voteze trei legi însemnate cari toate modifică legea de la 1864 şi anume legea organizărei administraţiei centrale, legea asupra cleru'ul mirean cu organizarea semi-narilor şi... legea fundamentală, talpa învăţămîntulul, legea asupra învâţă-mtntulul primar. D. Take lonescu nu se opreşte aici, ci abordează chestia reformei şi celor-i'alte două g«ade de învăţămîiit, ela-borind un proecl de lege asupra reformei învăţămîntulul secundar şi su-jierior. s Dar să dăm cuvintul mal bine, d-lul i. Uînntrescu in această privinţă: «Începutul era făcut, legea din 1864 «nu mal putea sta în picioare RP «forma învăţămîntulul secundar si su «perior se impunea. Ministrul care rea-«lizase trei legi importante era tinut «să se gîndească la complectarea ’ope-«rel sale. D. Take lonescu pregăteşte «o schiţă de proect pentru reforma în-«văţămîutulul secundar şi superior pe «care o supune, in iarna anului 1895, «unor întinse dezbateri in sinul unei «comisiunl numeroase de oameni de «şcoala, sub preşedinţia ministrului. Din «acea comisiune a avut onoare să facă . 9* sub-semnătorul acestui ra-«P Şi am putut constata cu multu (Consilii Biirea drapeli§to-flevi§tă) «mire spiritul obiectiv al dezbaterilor «conduse de dorinţa de a pune invă «ţămîntul nostru secundar şi superior «pe temelii sănătoase, căutînd să co-«respundă in acelaşi timp tendinţelor «culturel moderne. Proectul era deja «gata, cind schimbarea situaţiunel po-«li ice provocă retragerea de la putere «a guvernului conservator, din care fă-«cea parte d. Tike lonescu». Este activitatea partidului conservator, întinsă pe întregul şi vastul cîmp al instrucţiei, cu deosebire de liberali. A !.. dar liberalii se laudă cu reforma pe care d. Haret a propus-o şi care se discută în momentele acestea în Cameră. D’apol, nu vedeţi, nenorociţilor, că reforma învăţămîntulul secundar şi superior se impunea după reformele d-lul Take lonescu ? Să fi voit liberalii să nu facă nimic, tot nu puteau sta cu braţele încrucişate. Impulzia era dată, curentul făcut, şi după cum zice d. Dimi-trescu, legea de la 1864 nu mal putea sta în picioare şi în aceste părţi, după ce d. Tike lonescu îl dăduse lovitura de moarte prin cele trei legi votate, [ omenite mal sus. Să vedem insă ce elemente noul de reformă, ce idei noul, ce concepţie originală aduce d. Haret în proiectul său, căci numai prin această parte, acesta ar putea să-şl facă vre-un merit personal cu această reformă. Pentru aceasta, este mal bine să lă săm pe d. C. Dimitrescu, raportorul, să vorbească, ca mal objectiv şi mal imparţial în cauză. După ce d. C. Dimitrescu face istoricul eîaborărei proiectului d-luî Take Io-nescu, al d-lul Poni şi al diferitelor comisiunl cari şi-au dat avizul în cursul celor patru ani din urmă, apoi continuă ast-fel: «Actualul ministru al instru ţi unii, «liotărît de a da o nouă redacţie pro-«iectulul de reformă a Învăţămîntulul «secundar şi superior, şi în dorinţa sa «de a ţine seamă de toate părerile ex-«primate asupra reformei învăţămîn-«tulul, mi a făcut onoarea de a-mi cere «şi avizul meu, care în acest caz era «coroborat cu părerile colegilor mei «din universitatea din Bucureşti. Noua «redactare a legii, tipărită sub formă «de ante-proiect a fost pusă la dispozi-«ţia tuturo1' celor chemaţi de a se in-«teresa de mersul învăţămîntulul, ceea «ce a provocat o nouă serie de niemo-«rit, toate pornite din rîvnă pentru pro-«păşirea instrouţiunil. «Ast-fel pe, lingă elementele de discuţie, adunate il *ju de mult îu mi-«nister şi cari stăteau la lude* «rnfnă celui care ar fi vroit sase «ocupe de a formula reforma îu-«văţămîutulni secund %r şi supe-«rior, actualul ministru a căutat încă «de la început să adune noul iuforma-«ţil asupra cestiunilor complexe din a-«ceastă lege şl să lolos cască toate «părerile cari intrau în cadrul sis-«temei. In aceste condiţiunî se poate «zice că problema este in desjuus «studiată. «Proiectul de lege prezintăt Camerei «de către actualul guvern este o lu-«crare rezemată pe un şir bogat «de informaţii; el se prezintă ca «o sinteză a tendinţelor de re-«forme cuprinse în diferite încercări efdcu'e pînă astăzi în ţ iră de către di-«feriţi oameni politi i şi oameni de «ş'oală. Ca atare, acest proiect e menit «să satisfacă trebuinţele învăţămîntulul «secundar şi superior, potrivit cerinţe-«lor culturel şi nevoilor reale aleţărel». Ei !... Comentariile sunt de prisos în ceea ce priveşte valoarea şi originalitatea proiectului. Meritul partidului liberal este redus, in această privinţă, la strictul necesar de d. C Dimitrescu, raportorul. Aşa stă chestia. Acum, care simte o curiozitate nesănătoasă, să ’şf dea osteneala să citească articolele bătăuşului de la Voinţa, unde f[a. Yet*ea ^ singur partidul liberal a tăcut totul în materie de învăţămînt, pe cînd conservatorii nu aii făcut nimic. B. €k PAU.ADB s» REFORMA D-luî AL. DJUVARA Intre doni miniştri D. Alexandru Djuvara nu apucase să supuie cercetărei colegilor săi din minister, marea sa reformă asupra organiză-rei magistraturei, şi fu silit, după cum se ştie, să părăsească banca ministerială. Numirea d-lul G. Pallade, în locul d-luî Al. Djuvara, a fost mai mult un expedient politic. Actualul ministru al justiţiei s’a huit însă de tot în serios, în tocmai ca şi predecesorul său. D. Pallade şi-a zis: «A vrut d. Djuvara să treacă drept mare reformator, de ce n’aşî trece şi eu P Zis şi făcut. Vechiul proiect al d-lui Djuvara, ne fiind pe placul d lui Pallade şi acesta, ca să facă o reformă, trebuind, fireşte, să schimbe acel proiect, d. Pallade, s’a pus pe lucru S’a numit dar o comisiune de mari jurisconsult care examinează proiectul d-lui Djuvara. Această comisiune este însă numită, aşa, pentru ochii lumeţ. D. Pallade îşi are deja ideile cristalizate în privinţa reformelor sale CitC'va amăunnte Pi incipiul inamovibilităţei ce s’ur întinde asupra judecătorilor de tribunal şi asupra judecătorilor de instrucţie, după d. Pallade este defectuos. Prin urmare îl va suprima. Poate că are dreptate. D. Pallade merge şi mai departe. D sa e şi în contra inamovibilităţei de care beneficiază azi preşedinţii de tribunale. D. ministru al justiţiei pretinde că în urma practicei personale, ce a făcut d-sa, şi ca avocat şi ca om politic, sistemul ina-mivibilităţei acordat şefilor de tribunale a dat roade foarte rele şi prin urmare o reformă este indispensabilă, fie ştirbindu-se această inamovilitate, fiedesfiinţîndusepur şi simplu. După aceea d. Pallade, introduce în pro iedul d-lui Djuvara modificări de aşa natură şi în amănuntele lui, in cît nu rămîne din acel proiect de cît doar titlul. Noua reformă Se înţelege că noul proiect al d-lui Pa Iade nu va putea veni în discuţia Parlamentului de cît în sesiunea viitoare, dacă pînă atunci partidul nu va fi trecut în negra opoziţie. 0 observaţie : Partid. I liberal ne a obicinuit să proiecteze o reformă şi apoi să voteze alta în sens diametralmente opus. Anul trecut am avut proiectul d-lni Poni asupra reformei învăţămîntuluî secundar şi superior. Camera liberală votează acum proiectul d-lui Haret, cu totul contrariu celui al d-lui Poni. Am avut acum trei luni reforma d lui Al. Djuvara. D. Palade trage nădejdea să treacă, la anul viitor, proiectul său, care nu se potriveşte cu acel al d lui Djtivara. Pînă atunci însă cîte nu se pot întîmpla. IN CONTRA TURCIEI D. G; gu Cantacuzino, ministru de finanţe, a început să atace, tu ziarul săfi, guvernul turcesc! La asia nu ne aşteptam. Credeam că a-eeia cari afl strigat în mijlocul parlamentului «Trăiască Sultanul», aii m?,I mult respect pentru imperiul Padişahulul. I ttă cum sta cazul : Drept răspuns la telegrama din Neue Freie Presse prin care se spune că Sultanul nu a sancţionat încă tractatul romiuo-turc şi cere izgonirea lui Trandafir, d. Gogu Cantacuzino spune în cearşaful săfl : «Pentru cine cunoaşte administraţia şi obiceiurile turceşti, această în'irziere nu se poate considera ca anormală». Mărturisim că noi nu cunoaştem «obiceiurile tur.-.eştl», dar în acelaş tlm o mărturisim că nu înţelegem de ce d. Cantacuzino atacă în acest mod administraţia turcească ! Ce zice d. Sturdza ? «CIUPII SIJERUSIHTI* Ziarul d-luT Gogu Cantacuzino, ministru de finanţ", ne-a aruncat calificativele de «cinici şi neruşinaţi», pentru că am publicat o broşură în care se coprind nouile taxa ce să impun după proectul săfl de lege asupra patentelor, comparativ cu taxele din legea actuală. Su ştie că noi am publicat această broşură fără să o însoţim de vre-un co-mentar. Am dat pur şi simplu taxele. Acum din două una : Ori proectul de lege al d-lut Gogu Cantacuzino este bun, patriotic, protector al industriei naţionale, şi atunci publicitatea ce i-am dat face tocmai un serviciu d-lul Caniacuzino ; . www.dacoromamca.ro Ori proectul nu cuprinde de cît taxe împovărătoare pentru coutribuabill, taxe menite să umple golurile budgetare, şi atunci vina de a fi stîrnit o aşa de mare agitaţie în ţară nu-I a noastră, ci a proectulul, adică a d-lul Gogu Canlacu-zino, care a elaborat un ast-fel de proeet. Şi atunci cum rămîne cu epitetele de «cinici şi neruşinaţi»? Noi suntem « iniei şi neruşinaţi», can n’am făcut de cît să dăm publicităţel un proect de lege, safi d. Gogu Cantacuzino e «cinie şi nei’uşinat», d-sa care în opoziţie promitea desfiinţarea legel maximului, desfiinţarea cu dosăvîrşire a impozitului personal, «nu dări noul»,'iar acum vine cu impozite peste impozite ? Ce cinic şi ce neruşinat, în adevăr, INTERPELĂRILE Di EDI După cîte-va avertismente date guvernului, după o aranjare a trupelor în linie de bătae, aliaţii de ia «Dreptatea» şi «Drapelul» s’au liotărît să deschidă focul contra guvernului. Primele lovituri s’au dat prin două interpelări : una la Cameră, alta la Senat. La Cameră, d. Porumbaru a interpe’at guvernul asupra faptului cu dasăvîrşire neregulat că şi a permis să modifice proiectul «Casei rurale» votat de Cameră şi că a pus acest nou proiect îu discuţia Senatului fără Mesaj regal, călcînd ast fel dispoziţiunile categorice ale Constituţiuneî. Interpelarea d-luî Porumbaru, trebue s’o recunoaştem, e foarte formulată. Ori din ce punct de vedere s’ar considera faptul, guvernul e strîns între o lovitură dată regimului parlamentar şi o călcare a Constituţiei. Al» gerea nu e de loc plăcută. La Senat, d. Yalerian Ursi «nu a interpelat asupra noratitlcărei convenţiunol romîno-turce. Din partea sa, guvernul a cerut cele trei zile regulamentare. Prima luptă se va da deci tocmai Luni. Aceasta nu înseamnă însă că pînă a-tuncî va fi linişte. Odată războiul dec’a-rat, se pot ivi fol de fel da incidente şi se pot întîmpla încăierări. IN CONTRA PANAMISTILOR _____i A-. ura un an, un grup de deputaţi liberali aii propus în Cinieră un proiect de lega, aşa numit «în contra panamişiilor», prin care se stabileai cîte-va incompatibilităţi între mandatul de deputat şi unele funcţiuni safl ocupaţiunl. Numai faptul că a putut lua naştere acest proiect de lege ne arată măsura glie-şeftarismulul parlamentului colectivist. Proiectul în cestiune a rămas însă, după cum era şi natura', în cirtoanele Camerei. Chestiunea aceasta a fost din mii adusă îu parlament, acum două zile, de d. Politimos, cu ocazia dtzvoltăreî interp dârei sale relativ la administraţia E'oriel Spitalelor Civile. D. Politimos a propus diu noii ca legea «în contra panamiştilur» să fie votată cit m&l curîud, căci e un adevărat scandal situaţia unor deputaţi cari îu acelaş timp mal aă cite patru şi cinci alte ocupaţii şi se ocupă zilnic cu o mulţime de gheşef-turl. D. Politimos iih vrea să înţeleagă că toe-mal această situaţie a deputaţilor colectivişti face ca p opunerea d sale să nu fie realizabilă. Lasă că s’ar goli întreagi Cameră, dar cum să lase deputaţii colectivişti gheşeftu-rile din mînă ? PENTRU CIOLAN o D- ta aî un ciolan, noi avem un ciolan, să dăm şi d-luî Pavel Macri un ciolan», a zis d. senator Cavalioti, adresîndu-se primarului oraşului Galaţi, d. C. Plesnilă, la întrunirea ce au ţinut colectiviştii gălăţeni pentru a fixa candidatura pentru colegiul I de Senat, rămas vacant în urma încetăreî din viaţă a d-lui M. Bonachi. <>D-ta ai un ciolan, noi avem un ciolan, să dăm şi d-lui Pavel Macri un ciolan»,— iată fericita expresie ce caracteriză, nu se poate mai just, întregul regim de la putere. D. senator Cavalioti nu este, de sigur, un orator. Această singură formulă însă, exprimată de d-sa, în care a prins aşa de minunat preocuparea zilnică a colectiviştilor— căpătuirea partizanilor—îî dă dreptul la nemurire. «D-ta ai un ciolan, noi avem un ciolan, să dăm şi d-lui Pavel Macri un ciolan», — minunată vorbă, d-le senator Cavalioti, pentru care primeşte felicitările noastre şi tot o-dată primeşte îngăduinţa noastră bine-voi-toare, pentru d-ta personal—căci al cîştigat acest urept — ca în linişte să rozi ciolanul d-tale. TRIBUNA LITERARA ALCOOLUL DIN PUNCTUL DE VEDERE ftl INDUSTRIEI şi al HIGUENEI Conferluţft ţluutft de 161. I>r. ISTK VTI Fu cercul .studiilor liuiuauifare dlu * npilalA, Iu ziua de 13 Decembrie 1807- Amfiteatrul calog-lu, la Uulversliate, Domnilor, Doamnelor, Si ne dăm acum puţin seama despre partta techmcă a alcoolului. Trebue să fim juştl faţă cu m?moria lui A-nauld Villeneuve, căci e aproape sigur astă-zl, că ceea ce credea el a li numai descoperirea sa, fusese de fapt cunoscut cu mult mal înainte şi că Abul-Ch :ssem (Abul-kasis). calif şi profesor la înalta şcoală de la Cordova, mort pe la tiuitul secolului al 12 lea, descoperise, saii mal bine descrisese, pentru prima dată alcoolul. Et făcu cunoscut şi răspîudi uzul alambicului. Totuşi BerthTot, dovedeşte în volumul săil relativ la : «Les origiues de l’alchimie», că Zossime, în secolul al 5 lea, e acel ce a descris Alambicul. Acesta era cu trei ţevi şi se numea Tribus. A «este noţiuni le posedăm graţie unei femei îuvăţate, şi sunt mal multe ce s’aă ilustrat în chimie, numită: «Cleo-patra cea învăţată» care descrise Tiibus-ul îu «Ch ysopea» sa. Dar mă aştept diu partea unuia dintre d voastră să mi se obiecteze că alcoolul există in natură. Acest lucru e cu adevărat, dar s’a descoperit cu totul îu urmă Ast-fel nnrele ch'mist şi filo romîn d-1 Be champ, a găsit alcoolul, Iu mi ă cantitate, în toate li .-ludele economiei, pînă şi Î11 laptele mumei, la femei ce uu beaă alcool. D-1 M intz a găsit de asemenea alcool piuă şi în apa Senei îu afară de oraşe. Ce glorie pentru beţivi şi ce scuză ; dar bucuria lor fu de scurtă durată şi decepţia lor fu mare cînd li se dovedi că în ast-fel de ape nu se află decît maximum clte un gram la litru, ceea-ce e suficient pentru o constatare ştiinţifică, dar foarte puţin pentru ca cine-va să se îmbete. Şi cum să uu fie alcool pretutindeuea, cînd peste tot în natură se produc zilnic fermentaţiunl. In orl-ce baltă, mocirlă, gunoi, săă fructe îu descompunere, se poate produce alcool. Ciud mustul toamna e lăsat să «fiarbă», ce se petrece dacă nu o fermentaţiune alcoolică în reg dă. Vinul nu e alt-ceva decît zeama, mustul de struguri, în care zaharul de fructe : Giucoasa, ce da dulceaţa boabelor, s’a transformat în alcool. Acest lucru se cunoaşte din cea mal a-dîncă anticitate. Sânt numeroşi acei ce ’şî dispută prioritatea acestei observaţiunî. Egipţienil cred că Osiris e acel ce a arătat oamenilor mal Iutii să facă vin. Grecii la rîndul lor cred că Bacclius a făcut această ispravă. Totuşi trebuie să vă declar de la început că eă nu sunt contra tuturor băuturilor ce conţin puţin alcool. De şi beau foarte puţine lichide alcoolice, totuşi uu împing stoicismul încă piuă aşa de departe, pînă a refuza vara un pahar cu bere rece şi iarna un păhăruţ de vin bun. IsraeliţiI susţin Ia rîndul lor că vinul a fost descoperit de coretig:o:iarul lor Noe. Romînil aă admis dintre aceşti trei pe Noe. Există chiar cîutecul popular: Tata Noia cel bătrîn, Fost-a, fost, pul de Komîu. Vedeţi dar că noi Romtnil, cari trecem drept mari tirani, faţă cu banii noştri concetăţeni de «buze mosaice», ar zice plăcuţii uoştri vecini Ungurii, am împămîute-nit pe Noe fără să fi fost rezervist, sad să fi făcut cerere la corpurile noastre legiuitoare Facă şi al noştri coucetăţeul, măcar ceia ce a făcut Noe ; planteze şi cultive viile şi pămîutul singuri, are şi samene ca uo! ; să uu mal trăiască numai diu uzură şi comerciurl, mal mult saă mal puţin ilicite ; înhămeze*se ca şi noi cinstit la carul nevoilor şi aspiraţiunilor noastre şi atunci nu va mal rămîuea nici unul ueîupămtule-nit. Pe cît timp însă ue vor vinde rachiuri stricate, pe cît timp alianţa israelită va fi crezul lor, înceteze de a mal face manifestaţii sgimotoase cu sentim «ntele lor ro-mîueştl. Eă «romîn mozaic» uu pat pricepe. Naţionalismul lor consistă a sdrobi credinţa în Dumnezeii şi neam la ceM’alţJ, păstrînd însă organiza ţi unea lor absolut ex; clusivistă. Patriotismul lor consista, a proşti pe unguri, pentru a face neroziile cu eare’şl compromit viitorul, îndîjrindu 1 ^ contra noastră, iar nouă vîuzîudu-ne tablouri în care ne arată pe ungurul tirau m irtirizţnd pe romînl. Totul se reduce la gheşeft şi la falşitate. Fiind-eă vorbesc de alcoolism, trebuie să spun că această chestiune devine la noi şi mal gravă prin jidan i ce vîud, de regulă, bSuturile alcoolice. Sâ trecem la actul fcrmentaţiunel. El a fost studiat pentru prima dată, In mod serios, de. marele cb mist Lavoisier, acum un secol. Studiul său e admirabil din puuctul de vedere chimic şi prin claritatea cu care e făcut. In secolui nostru, îu prima linie trebuie să p mem pe marele Pasieur. care a făcut din studiul actului fermeutaţiunel, în neţărmuritele s?le forme, o ştiinţă nouă şi de o importanţă excepţională diu punctul de vedere biologic şi tecnic. Graţie Iul Pasteur s’a putut vedea că In actul fer* mentaţiunel nu se petrece nimic extraordinar, dar numai un act biologic, adică o schimbare datorită vieţel a o mulţime de mici fiinţe, pentru fermentaţiile ce ne privesc mici ciuperci, care de şi foarte mici, trăiesc absolut ca cele mal desăvlrşite animale superioare, ca şi omul. După cum noi consumăm diferite alimente şi da mafară: acid-carbonic, ureea şi apa, In prima liuie, tot ast-fel şi aceste mici ciuperci consumă zach&r (sub diferitele lui forme) şi daii afară tot acid-carbonic, apă şi alcool. Alcoolul e dar un product al lor de dejecţiune, ca şi ureea din urina noastră. Acest alcool se produce ptnă şi în fermentaţiune (dospirea) plinei. Cînd se coace plinea, atunci pe coşul cuptorului se perde atlt alcool In cit unii industriaşi sah gtndit să 1 fixeze şi isoleze. Ce nefericiţi ar fi beţivii clnd ar cunoaşte puţină chimie aflînd cit alcool se perde zilnic pe coşul miilor de brutari de pe suprafaţa pă-mlntulul. Faptul ca plinea «dospeşte», e cunoscut din ve> hime, de oare ce Moise face deosebire Intre plinea azimă şi plinea dospită, prin aluat vechi sah drojdie. Aceste termentaţiunl se produc cu uşurinţă. Nu avem de cit a lăsa fructele, ca prunele s. e., ori mal bine mustul lor ca la struguri, mere, pere, etc., pentru a obţine ţui- a, must de pădureţe (numit în Banat : Trenciu). , Cel ce n’ail avut la dispoziţia lor, din cauza climei, fructe, aii pus să fermenteze mierea, căci albinele existat! şi în ţările reci. El afl obţinut ast fel hidromelul. (Va urma) IflPFOKMA'ţTI PRIÎS CU MINCIUNA Guvernul a publicat un comunicat în Monitor prin care zicea c& broşura noastră, privitoare Ia legea patentelor, «conţine numai cifre falşe». Am somat pe guvern să ne dovedească o singură cifră falşa din toate cele ce am publicat. In neputinţă de a face o asemenea dovadă, gnvernul răspunde prin Voinţa Naţională zieînd că nn articol din lege dispune următoarele : Comercianţii cari vor dovedi că'şl procură mărfurile numai din ţară, de la comercianţii cu ridicata sau, de la fabricanţi, vor plăti numai jumătate din dreptul fix al patentei». Acest articol este acela care rl-dlcînd numeroase protestări, al căror ecoii s’a ii făcut nnil contraţi din presă, a fost şters de comitetul delegaţilor. Totuşi, flind-că discutăm pro-ectnl de lege al d-lni ministrn de finanţe, nu facem dificultate, pentru a’l Ina în seamă, şi întrebăm pe contribuabili chiar cu acest articol dacă sunt mulţumiţi de noua lege a patentelor şi pe alegători dacă aşa aft înţeles fâgă-dniala liberalilor de a 11 se reduce Impozitele. ]>. ministru de finanţe a înşelat pe contribuabili cînd le-a spus că va reduce dările şi acnm a minţit cînd a afirmat prin Monitor că clirele noastre sunt neexacte. In este o singură cifră neexactă în broşura pe care am împărţit-o, iar comunicatul este opera unul falşificator. Aflăm că Principele terdinand al Bulgariei a renunţat de a mai veni în Bucureşti, în urma boalet grave prin care trece Augusta sa mamă, Principesa Clementina de Coburg. Romlnil din Suceava ati trimis o delegaţie monstră la Cernăuţi ca să intervie pentru înfiinţarea de clase paralele romîne pe lingă liceul german din Suceava şi să ceară înfiinţarea unei şcoli romîne de fete. Delegaţia s’a prezintat guvernatorului Bucovinei, d-lul baron Bourguignon, Mitropolitului romln Arcadie, mareşalului Iancu Lupul şi consilierului baron Mustâţea. Guvernatorul a promis să studieze cesti-unea, iar cel-l’alţl ah promis tot concursul lor. D. senator Dr. Butărescu a anunţat vri după amiazi, în urma respingerei demi-si unei sale de senator, că trece în gruparea drapelistă. Curierul Comercial anunţă că faţă cu proiectul ministrnlni de finanţe privitor la patente, comercianţii din Capitală vor ţine o serie de întruniri pur comerciale, ca să protesteze in contra nonilor birnri. Vn confrate zice că comitetul conservator s’a întrunit pentru a delibera asupra ideii de a se retrage conservatorii din parlament, ideie ce ar fi emis-o d. Lascar Catargi în Senat. D. Catargi nu a făcut o asemenea declaraţie şi comitetul conservator nu numai nu a discutat această ideie dar nici nu s’a întrunit. Iată mersul febrei tifoide în oraşul T. Jiti, pe ziua de 4 Februarie : _ In garnizonă se află 72 bolnavi; dintre cari 36 In convalescenţă, în spital 2, iar în oraş nicl-unul. Ultima serată dansantă, ce se va da la Palatul Regal, va avea loc Sîmbătă, 7 Februarie Contrar obiceiului, această serată nu va fi precedată de ptoducţiuDl muzicale. Z). Mitiţă Sturdza proedează din noii 0 mişcare în personalul diplomatic al ţărei. De data asta d. Sturdza spera că va reuşi să facă mişcarea proedată, fiind un loc vacant, acel al d-luî G. Bengescu care ’şi-a dat în mod irevocabil demisia din postul de ministru al ţărei pe lîngă curţile din Bruxelles şi Haga. E mai mult ca probabil că d. Tr. Dju vara este acela care va fi mutat la Bru xelles, deşi ministrul nostru la Constan tinopol a zis că preferă să se retragă în I viaţa privată. Pentru alimentarea oraşului Sulina cu apă potabilă, ministerul de interne va încredinţa executarea lucrărilor necesare serviciului condus de d. inginer-inspector Elie Radu. Pînă acum. la ministerul domeniilor ah sosit peste 2700 de cereri pentru sămînţă de gîodacl. Multe din judeţe — şi mal ales cele In cari se cultivă mal mult gîndacl,—nu ah adresat încă cererile lor. E probabil ca ministerul de domenii să nu dispună de cantitatea cerută. D. G. Morţun, prefectul abia numit la Botoşani, se gîndeşte deja a-şi trimite de- 1 misia din această funcţiune. Neînţelegerile ce a provocat numirea sa pe lîngă unanimitatea deputaţilor botoşă-neni, va sili, de sigur, pe guvern să primească demisia d-lui Morţun. Guvernul nici n’ar vrea, tocmai acum, să piardă şi pe deputaţii din Botoşani, cari ameninţă să treacă în gruparea drapelistă. ErI s’a întrunit comisiunea corpului tec-nic, sub prezidenţia d-lul inspector N. Po-pescu, şeful serviciului de întreţinere al C. C. R., pentru a se ocupa cu promoţiunile anuale în grad ale inginerilor. S’a admis avansarea d-lor ingineri A-nastusiu şi Galucci, precum şi propunerea de a se rectifica gradul d-lul inginer Giu- lini- . Sîmbătă, comisiunea se va întruni din noii. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, va depune azi, pe biuroul Camerei, un proiect de lege prin care cere modificarea art. 12 din legea pentru organizarea corpului technic al Statului. După articolul sus citat, înaintările se făceah la vechime şi alegere. Modificîndu-se însă, numai inginerii ordinari vor fi înaintaţi la vechime şi alegere, în proporţiune de 2 la alegere şi 1 la vechime. La luptă crîncenă! (De la consfătuirea drapelisto-flevistă) La consfătuirea de astă-noapte a drape-listo-fleviştilor, consfătuire care a durat pînă după miezul nopţel, s’a hoţărît cu unanimitate şi cu un mare entuziazm începerea celei mal crîncene lupte în contra guvernului, luptă parlamentară şi extra-parlamentară. S’a remarcat însă foarte mult, că d. Aurelian n’a luat de loc cuvîntul, iar d. Vasile Lascar, singurul dintre toţi oratorii, a fost mai conciliant. j verşunat în contra lege! Instrue-ţlei ; Organizarea obstrucţtunei priveşte pe d. IN. Fleva. c) întruniri publice în toată ţara în contra patentelor. Viener Politische Nachrichten vorbind despre legea ungurească privitoare la maghiarizarea comunelor, lege pe care împăratul Frantz Iosef refuza s’o sancţioneze, sciie următoarele: «Trebuie să iei la mînă, zice pomenitul ziar, o hartă etnografică a Ungariei spre a înţelege întreaga brutalitate a aceste! deci-ziunl parlamentare. In nici o carte didactică, pe nici un plic de scrisoare, în nici o dezbatere a vr’unul consilii! comunal, în nici o matriculă nu mal este permis ca oraşul, localitatea, hotarul slovac, ruteao, ro-mînesc, sîrbesc sat! german să fie numite cu vechiul lor nume; Maghiarii vor inventa altele, noul. Teritorii naţionale omogene, cum este cel romînesc Iu Ungaria răsăriteană, cel german al Sâsimol din Transilvania, sat! cel din Zips, Banat şi la hotarele apusene (austriace), cum este cel sîrbesc la miază-zi, cel slovac şi rutenesc la miază-noapte, în cari n’a existat nici odală vr’un Maghiar de baştină, unde nici un ora nu vorb şte şi nu prici pe ungureşte, — ah să fie schimbate, şi nomenclatura _ istorică, seculară, a localităţilor are să fie interzisă, întrebuinţarea el pedepsită !...» Mişcarea agrară din Ungaria Asupra răscoalelor ţărăneşti din Ungaria, cari iah proporţii foarte mari, Egyetirtta de MercurI mal publică uimătoarele amănunte : Peste o mie de ţărani socialişti aii năvălit prin diferite puncte asupra orăşelului Kis-Vărda. Ţăranii ah ridicat repede baricade şi ast-tel s’ah apărat în contra gen-darmeriel şi în contra armatei. Fa{ă de enorma mulţime baricadată, gendarmil şi soldaţii s’ail arătat neputincioşi şi ah fost puşi pe fugă. Mulţimea a atacat apoi sub-prefectura dîndu-I foc. Din fericire un regiment de infanterie a sosit tocmai la timp la reşedinţa judeţului, şi mulţimea a fost respinsă. Se semnalează un mort şi trei răniţi. In comuna Mândok s’a dat o luptă sin-geroasă între armată şi ţărănimea răsculată. , Un husar trecînd în fuga calului prin strada principală a satului, a tăiat în două mina unul ţăran. Atlt a fost de ajuns ca patimele să izbucnească. Ţărănimea se adună şi se baricadează repede, şi din dosul baricadelor împuşcă cu revolvere în rîndurile soldaţilor şi ale jandarmilor. O femeie a murit pe loc. Doul soldaţi ah fost răniţi. Ţăranii ah fost pe urmă respinşi. Aproape două mii de ţărani din Kiiâly-telke şi din alte comune ah năvălit asupra oraşului Nyiregyhâza, reşedinţă de judeţ. La bariere insă ah fost opriţi de armată şi de jandarmi. Prefectul judeţului s’a dus între dînşil ca să-l liniştească, dar în zadar, căci lumea nu vrea să plece. " E temere din moment îu moment de o încăerare sîngeroasă între ţărani şi armată. PROCESUL ZOLA -- Serviciul AGEJVTMEM ROJMFJVE- ŞEBIBT'I’A A ZECEA *** Consfătuirea a decurs în următorul mod : D. general Anghelescu a accentuat necesitatea luptei, ca ast-fel guvernul să fie constrîns a capitula şi a realiza reîntregirea partidului. D. Dobrescu-Prahova a declarat că e convins că guvernul nu va mat reveni la sentimente mai bune, deci nu mai trebue nici o întîrziere în începerea luptei. D. G. Mîrzescu s’a declarat pentru o luptă crîncenă pe toată linia. D. V. Lascar, după ce a făcut răspunzător pe d. Sturdza pentru situaţia în care se află partidul liberal din cauza răutăţii şi a micimel sale de sw-fht, îndeamnă ca lupta să fie mai mo-\ derată şi toată ţinta să fie reîntregirea partidului aşa cum a fost în ziua cînd a ajuns la putere. D. N. Fleva a spus că nu mal poate fi vorba de reîntregire, ci de reabilitarea partidului, care este cu desăvîr-şire compromis în urma m~ zer iilor pe cari le-a făcut d. Sturdza. Şi în acest scop cere ca lupta să se înceapă imediat, lupta cea mai crîncenă, atît parlamentară, cît şi extra-parlamentară. D-sa propune ca comitetul de acţiune să facă demersuri pe lîngă d. Eugen Stătescu, expunîndu-t ‘situaţia, ca să se asocieze la lupta pentru reabilitarea partidului. D. Emil Costinescu se declară partizan absolut al luptei imediate. D-sa spune că d. Sturdza a făcut nu numai mizerii partidului liberal, ci şi adevărate crime, mal ales în cestiunea naţională. Apoi spune că deocamdată afacerile nu’l permit ca să ia parte activă la toate luptele, dar promite a da tot concursul său, şi de cîte-orl va avea vreme, va intra şi d-sa în luptă. D nil N. T. Popp şi Delavrancea sunt pentru începerea imediată a campaniei de răsturnare. D. V. Lascar ia a doua oară cuvîn-tul şi spune că dacă unanimitatea este pentru campania cea mat înverşunată, cere să se admită măcar ca lupta să nu se înceapă pînă Luni, cînd se va cunoaşte şi atitudinea d-lul Eugen Stătescu. In comitetul Bodrog situaţia s’a mal liniştit puţin. Io fie-care comună se află clte o companie de infanterie. Ah fost arestat! peste 50 de agitatori. In comuna Czigand ţăranii ah atacat pa subprefect, care abia a putut scăpa cu viaţă. Rapoartele prefecţilor din judeţele Heves, Ciongoad, Pesta, Solnoc, Baci şi Torontal pe ziua de Marţi, sunt foarte Îngrijitoare. * * * E interesant că toţi ţăranii răsculaţi sunt unguri şi autorităţile caută să-I liniştească fâcînd apel la patriotismul lor şi speriindu-I cu răscoala romînilor. Dintr’un raport oficial al prefectului rezultă că în comuna Czigâud ah fost omorîţî trei ţărani şi 12 grav răniţi, în ziua de Marţi. # . Guvernul a suspendat printr’o circulară dreptul de întrunire. V Ciiitoril din Craiova, Ploeştl şt Botoşani sunt rngaţl sa ceară de la toţi vînzătorii fi chtoşcarii din localitate, suplimentul ce însoţeşte numărul de azi al Epocei. Acest supliment cuprinde taxele după nona lege a patentelor a d-lui Gogn Clantacnzlno, comparativ cn taxele din legea veolie. Suplimentul ce vom da mîine va cnprlnde taxele Ia oraşele Focşani, Bnzău, Tnlcea, Piatra, T.« Severiu , Giurgiu , Roman şi Bîrlad. * * * In fiine s’au luat nrmătoarele hotărîri : a) lupta să se înceapă Ennl prin o serie de interpelări; b) obstrucţionismul cel mai în- Eoovni Numărul 4 al Creditului, ziar financiar, economic şi industrial, cuprinde următoarea materie bogată .Ştiri economice.—Patentele.—Cronica c.° mercială.—Sindicatele agricole.—Societăţile coperative.—Bursa din Bucureşti.—Cronica financiară.—Mişcarea industrială. — Cronica agricolă.—Licitaţiunl.—Ultima oră. — MercurI, 4 Februarie, colonia ausţro ungară din Capitslă a dat un bal de bine facere sub patronajul contesei de Thurn. Balul a avut un succes deplin, din toate punctele de vedere. Un concert splendid a inaugurat serata. Celebra Lola Beeth a dat preţiosul el concurs, cîntînd clte-va din bucăţile In cari atlt de strălucit i se relevă talentul. De asemenea mult aplaudate ah fost cele două comedii interpretate cu deosebit talent de amatorii: D-na Hugo şi d-naWein-stock şi d-nil Richard Kohn şi Rodolphe Hugo. După reprezentaţie, a început dansul, care a durat pînă Iu zori. Lume numeroasă şi aleasă. Orele 11 noaptea Confiscarea borderonlni Paris, 5 Februarie.—In împrejurimile palatului de justiţie sunt mal puţini curioşi de cît altă dală. La sosirea d-lul Zola nu s’a auzit nici un strigăt. Sala de audienţă este ticsită. Avocatul Clemenceau cere ca Curtea să ordone confiscarea originalului borderoului la ministerul de rezbel. Preşedintele juraţilor zice că aceasta nu se poate. Avocatul Clemencean depune conclu-ziunl şi zice că d. Moriaud confirmă că maiorul Esterhazy a scris borderoul şi adaogă că tot el a scris şi nota uhla-nului, în scrisoarea adresată d-nel de Boulancy. Apărarea reclamă originalul scrisorel maiorului Esterhazy. Preşedintele răspunde că Curtea a statuat deja asupra acestui punct. Confiscare de scrisori Generalul de Pellieux povesteşte că a făcut să se confişte nişte scrisori la d. Scheurer-Kestner. Apărarea reclamă originalul acestor scrisori. Preşedintele juraţilor răspunde că se va cere autorizaţia guvernului pentru a le comunica. Ce zice d. Giry ? D. Giry, profesor la şcoala des Charles, afirmă că scrisul maiorului Esterhazy şi acela al borderoului au o asemănare bătătoare la ochi. D. Zola zice că alte 40 de persoane, foarte eminente, împărtăşesc convingerea d-lui Giry şi că dacă n’a adus mai mulţi martori în incintă, este că nu a voit să abuzeze de momentele Curţii şi ale juriului. D-nul Hericourt, director al «Revistei Ştiinţifice» afirmă că după caracterele sale 'fiziologice, scrisul maiorului Esterhazy este idenHc cu acela al borderoului. Depoziţia colonelului Plqnart Colonelul Picquart este rechemat la bară (mişcări prelungite). Avocatul Labori: Voiţi să ne spuneţi ce gîndiţt despre gravitatea documentelor semnalate în borderoO ? Răspuns: N’aşl fi vorbit de asta, dacă generalul Pellieux n’ar fi vorbit înaintea mea. Dar vă rog cu inzistenţă să nu interpretaţi rău ceea ce voiu zice. Cred că sunt în atare să vă dau părerea mea asupra însemnătăţii faptelor menţionate în documentele de care este vorba (mişcări). Cred că s’a exagerat mult însemnătatea faptelor relatate în aceste documente. 6 Februarie, orele 10 dimineaţa. BorderoHl şl Esterhazy Paris, 6 Februarie. — Colonelul Picquart analizează acest document şi se întreabă dacă maiorul Esterhazy a putut să aibă aceste informaţiunl. Preşedintele: Tocmai asta este întrebarea. Colonelul Pi quart: Eu zic da. Am luat informaţiunl asupra maiorului Esterhazy. Un ofiţer mi-a zis: maiorul Esterhazy m’a întrebat într’o zi dacă am ceva cunoştinţă asupra mobilizărei artileriei. Nu zic că Esterhazy a făcut borderoul, dar putea să’l facă fiind suficient infor mat asupra notelor ce sunt în borderou. O persoană ml-a zis: Maiorul Esterhazy face să se copieze mereu la dînsul nişte documente. Speram să găsesc In borderoh ceva care să’ml dovedească că maiorul Este hazy nu era autorul borderoului. Am sperat aceasta, cînd am văzut această notă: voifi pleca la manevre. Mă Întrebam cum ar putea maiorul să plece în manevre la primă vară ? La această e pocă merg în manevre şefii de batalioane, dar nu maiorii. Colonelul Picquart menţine că maiorul Esterhazy era în stare, prin demersurile sale, să cunoască toate faptele relative] la afacere. Generalul Gonse zice că amănuntele tech-nice conţinute In borderoh, nu ar putea emana de cît de la un ofiţer de artilerie ataşat la ministerul de războiu. După o discuţie îu privinţa datei la care s’a scris borderoul, generalul Pellieux cere cuvîntul (senzaţie). O mărturisire gravă Pînă acum ne-am ţinut în marginele legalităţi, dar pentru că apărarea a vorbit de nişte pasage ale raportului contelui d’Ormescheville, voiu repeta cuvîntul aşa de tipic al colonelului Henry : «Vreţi lumină ? Să o facem». (Mişcări). In momentul interpelării Castelins’a avut la minist rul de răzbeiu dovada absolută a culpabilităţeî iu! Dreyf is şi eh am văzut această dovadă. Atunci am primit o notă zicind: «nu spuneţi nici o dată relaţiunile ce am avut cu acest jidan». Această notă, nesemnată, era însoţită de o carte de vizită pe care se afla un cuvint de convenţiune, acelaşi ce era pe act. Generalul de Boisdeffre va atesta aceste fapte (aplause). Avocatul: D-voastră aţi citit raportul Ormescheville ? Avocatul Labori : Un prim dosar secret a adus condamnarea lui Dreg fus; există deci acum un al douilea dosar ; pentru ce nu 8’ar discuta ? Emoţiunea în ţară creşte. Suntem datori să cerem lumină desăvîr-şită şi ori-ce s’ar zice de acum, se impune o revizuire a procesului Dreyfus (sgomot, aplause). Avocatul Labori adaogă Să ni se arate acest act şi dacă Dreyfus este culpabil, noi ne vom înclina şi cu toţii vom relua lucrările noastre de pace san de războiu, domnule General, de care nu trebue să ne fie frică cu ofiţeri ca d-veastră (aplause). Trebue deci, adaogă avocatul Labori, ca generalul Pellieux să se explice fără rezervă, şi să se aducă actul aci. Generalul Gonse zice: Aprob în mod de-săvîrşit cuvintele generalului Pellieux, dar nu cred să se jpoată aduce aci actele. Generalul Pellieux cere să se asculte generalul de Boisdt ffre şi în arelaş timp dă ordin unul căpitan să meargă să cauteîn-dată pe generalul de Boisdeffre (senzaţie). Ridicarea şedinţei Preşedintele zice : Să vie maiorul Esterhazy. Avocatul Labori : Oh ! nu, nu înainte de a se fi ascultat generalul de Boisd. fire ; voih depune concluziunl de amînare. Maiorul Esterhazy, care înaintase deja spre bară, cu faţa foarte palidă, se retrage. Avocatul Labori redigează concluziunile sale. Audienţa se suspendă. La reluarea audienţei, generalul de Boisdt ffre fiind absent, preşedintele amină audienţa pe mîine. Auditorul rămîne uimit. Mulţimea aclamă pa generalul Pellieux la eşirea sa din palatul justiţiei. Plecarea d-lul Zola trece neobservată. In parlament Paris. 5 Februarie.—Senat. D-nii Tra-rieux şi Thevenet depun cereri de interpelare asupra nelegalităţilor comise în procesul Dreyfus. După avisul guvernului, discuţia s’a a-minat peste o lună. ŞTIRI MARUHTE * Creditul, excelentul organ economic şi financiar, anunţă că fruntaşii comerţului şi industriei din Craiova, ah fondat tu acel oraş un club sub denumirea de Clubul Comercial, care va fi un loc de într unire al tutulor celor cari se ocupă cu dezvoltarea economică şi socială a Olteniei. * Lotul de 8000 lei al loteriei spitalului Elisabeta Doamna din Galaţi l’a cîştigat un sergent de stradă din Capitală. * Ministerul de Interne a’aprobat proiectul pentru pavarea cu piatră cubică a stradel Ştefan cel Mare din Gatăţl. * Consiliul comunal al Capitalei q votat în ultima şedinţă reducerea taxei pe apă la Stabilimentul de băl din Capitală. Cronica judiciara Cu ocazia manifestărilor tn chestia detronam! fost Ini Mitropolit primat.—UI tragiu. Intr’o zi do Noembre 1896. se ţinea o întrunire Ia Daria în cbestia fostului Mitropolit. Se ştia că cel întruniţi vor merge spre a înmîna o petiţie ; de aceea şi poliţia luase toate măsurile în aceea direcţie. Un renghiii a fost insă tras poliţiei, cu această ocazie, căci manifestanţii o luară spre Senat. Agenţii poliţiei, vestiţi cam tîrziu, alergah zăpăciţi spre Universitate unde deja pătrunsese uu public numeros. Pe cînd bătaia se încinsese prin sălile Universităţii între studenţi şi gardişti, d. Henri Ghergkel mergea Ia pas şi liniştit pe Bulevard, însoţit de alte 5—6 persoane cu toţi curioşi de a afla ce se petrece la Senat. Un ofiţer poliţienesc se repede asupra d-lul Gherghef, îl înhaţă de ceafă şi-l dă pe mina vardiştilor. Dus la secţie şi în urmă la poliţie, d. Gherghel, după un arest de 48 ore, a fost pus în libertate, după ce i s’a dresat un proces verbal de uliragiu. E-a acuzat d. Gherghel că făcea planuri împreună cu cel cari îl însoţiah, că dedea instrucţil acestora cum să invadeze la Senat, să se unească cu studenţii şi să dea în orlcs agent le-o eşl înainte, şi că în urmă a mal ultragiat şi pe ofiţerul de vardiştl. Afacerea s’a lămurit erî înaintea secţiei l-ie a tribunalului Ilfov. D. deputat V. Gr. Mortzun, chemat ca martor, depune următoarele : «Treceam atunci cu trăsura la pas pe Bulevard. D. Gherghel mergea liniştit, ţinîndu-şl bastonul în buzunar, fiind însoţit de vre-o 5—6 persoane. Un ofiţer poliţienesc eu o mină II ţine bastonul şi cu cealaltă ÎI trage un pumn după ceafă ; apoi II dă pe mina sergenţilor». Preşedintele.—Nu s’a schimbat nicî,o vorbă între dînşil ? — R—Nu. D Gherghel.—Nu m’a atacat pe la spate ? R-—Da. D. Gherghel, îu apărarea sa, cere ca hotă-rîrea achitatoare ce o va da tribunalul să fie motivată, căci mal tot-d’a-una a fost condamnat în baza antecedentelor şi ar vrea şi d lui să aibă o hotârîre, ce i-ar putea sluji în viitor. Tribunalul achită pentru lipsă de probe. DIVRRHB DÎN CAPITALA Spărgător de biserici. — Individul Iţie Abramovicî, voind să jefuiască biserica Schitu Mâgureanu, după ce a spart lacătul de la uşa cea mare a biserieel şi un geam de la o altă uşe, s’a introdus tn aulă. Zgomotul produs prin spargere, atrăgind atenţia sergentului din stradă, acesta a intrat în biserica spre a uru-ări pe punga?. Văzindu-se ameninţat, Iţica şters’o spre Cişmegih, unde a fost prins de sergentul postat ia poarta grădinel. Spărgători de meserie.— Am anunţat zilele trecute că poliţia reuşise a pune mina pe un vestit spărgător de meserie, Duţă Bar-bulescu. n Din cercetările făcute, rezultă că «est Hăr-bulescu este autorul spargerilor sâyîrşite în timpul din urmă la magazinul de pielărie al d-lul Căplescu din calea Gnviţel şi calea Moşilor; de la magazinul, tot dap.jăm al d-lul Ăl. Gross şi de la cîrciuraarul Mante Gheorghiu. Dou complici al spărgătorului, cu care el a lucrat la aceste spargeri, indivizii Marin Cris-titeami şi Petre lonescu, sunt căutaţi de po- !%ee asemenea, agenţii siguranţil ah prins astă noapte pe spărgătorii Gogu Gristescu, Niţă Dumitru şi Pândele Ioniţescu, cari acum 4 zile www.dacoromanica.ro 1 P o c & Foiţa noastră* Sf'.rşindu-se romanul Suflete Curate, ' om începe să publicăm în foiţa noastră ultima scriere a marelui scriitor danez Iacobsen. Intre viaţă şi via este titlul acestei scrieri de o frumuseţe rară şi care este tot de odată unul ,1din cele mai bune romane ale lui Iacobsen. Romanul Intre viaţă şi vis ne scuteşte de orl-ce elogii pe cari am voi să i le aducem, căci el poartă în fruntea lui numele unuia dintre cei mat mari prozatori ai lumei moderne. Intre viaţă şi vis Este un roman plin de cea mat adîncă senzaţionalitate ; şi pe măsură ci ’l citeşti, cu sufletul plin de emoţiune, aci dulce aci zguduitoare, cazi totuşi într’o reverie legănătoare, într’o stare de visare, care ’ţi ridică sufletul mal pre sus de toate mizeriile acestei lumi. Cei cari vor voi să ’şi procure silnic cite-va clipe de plăcere curată, înnoită, într’un cuvînt, artistică, să citească romanul Intre viaţă şi vis pe care vom începe de Luni să ’l dăm în foiletonul nostru. afl spart 5 tejghele la 5 negustori din Hala Ghica, furindu-le toţi banii. DURARĂ Fabrică distrasă de flăcări. — Din Pleeşti ni se scrie că in noaptea de 2 curent un incendih violent a distrus fabrica de spirt a d-lul P. Panţu, situata în comuna Tirgşoru vechitl. Prahova. Din primele cercetări rezultă că focul a luat naştere de la o lampă din rafinărie. Pagubele sunt Însemnate. Incendiul din Galaţi. — ErI, pe Ia orele 5 din noapte, un incendia puternic s’a declarat în Galaţi la casele lui G. Dimenchifi, birjar, doini liat în strada Bolintineanu, colţ cu strada Grădina-veche. Ajutat de un vînt puternic, flăcările s’aa întins »i la casele vecine ale d-lor Lupescu, P. Proeopol şi S. Blrcă, pe cari le-a prefăcut în cenuşe. Focul, localizat de abia la orele 6 şi jum., a consumat şi grajdurile birjarilor, in care ah ars 4 cal şi patru vaci. Femeea Anastasia Feodora, voind să scape din pe vitele sale, a fost cuprinsă de flăcări în grajd şi arsă cu totul. Nenorocita a fost scoasă carbpnizită. In afară de imobilele arse, flăcările aO consumat o mare parte din mobilele chiriaşilor din acele imobile, cauzînd acestora pagube de peste 15 000 lei. Pagubele incendiului, cauzate la imobile se urcă la 40.000 lei. Toate eratt asigurate la Societăţile «Dacia -Romînia» şi «Naţionala». Pînă acum nu se cunosc cauzele acestui incendia. NUVELA___ DOUE IUBIRI i — Şi după cită vreme vel reveni ? TîPârul locotenent ridică capul; pe urmă cu o tristeţe şi amărăciune care-I Îneca vocea, zise': — Peste trei safl patru ani... poate şi mal mult... dacă mal vifl 1 Căci o ştiţi că acolo frigurile ucide pe Europeni ca pe nişte muşte. In salon, toţi ascultai! mişcaţi. — Dar pentru ce al cerut această periculoasă onoare, locotenente, să pleci aşa de departe ? Un surîs trist apăru pe buzele ofiţerului. — Pentru că, zise el, înaintarea mea e repede; pentru că dacă cine-va nu-şl pierde viaţa rlştigă foarte iute galoanele şi crucea. — Te expul, joci un joc mare! — El,şi! Ce am de pierdut?... Viaţa? Aci ori acolo va trebui Intr’o zi s’o pierd ! Efl nu am familie, nu am părinţi, nimic! I ata, mama, o soră mică, sunt morţi. Prieteni ? Nu am avere şi deci nu am prieteni afară de d. şi d-na Debans cari m’afl invitat aci astă seară. D. Debans, negustor gras, bătrîn, zise: Iţi mulţumesc Jacques de aceste cuvinte, da, al şi vel avea în noi cel mal buni prieteni. — Ştii!, şi nu o voii! uita nici o dată 1 ’ MO$€OA De vlazareiu toate maguziuele de u Miale diu capitala Mi <11 si provluto TEIRICH & G BUCUREŞTI 9To. O, Strada Berzei, S«. 9 TELEGRAF, GAZ, APA ÎNCĂLZITUL central LUMINA ELECTRICA TELKFOVE PAR LTOSERE FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR t u buni dc BAS ALT, PLUMB, FOST A fi FIEK CE o şh TE de toate felurite (tout d leg oui)_ VAR HIDRAULIC Calitate Superioară BIST FABRICA Ernest Manoel Obled MARE BEPOSIT de ţoale articolele atlngfttonre de această hranşă BIUROU de CONSTRUCŢIE.-EXPORT DIPLOMA DE OMOARE la Expoziţia «lin Bucureşti in 1891 nrimwiiw innniiii i ii iriiBBMrinjrimni neeomandăn» alenţiunei n-hoi*. P. T. Public RE8TADBASTUL DEPOSITUL’de VINURI ŞTEFAN COLFESCU din Strada Cimpineanu,, 18 (colţ cn Sf. Ionică) unde pe lingă o bucătărie NAŢIO NALĂ, GERMAN,v şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi cele mal buue Vinuri din ţară şi streinătate, cu preţuri foarte reduse *•» DIN COMARNIC Comenzile se vor adresa reprezen-lanţului general pentru ţoală tara T. ZWEIFEL BUCUREŞTI IAŞI Calea Moşilor, 31, Slratla Mitropoliei, 3, OALAŢI, Strada Egalităţeî, 46. Ţuică «le Florica Lacrima de Prune Taica «le Ooleşti (Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica este fabricată diu prune; singură ne-vătămătdre săuătăţei ; cel mai han apetissant. Nu trebuie să lipsească din nici o casă Mare Depozit la g-ara Goleşti Cererile pentru en ar os să se adreseze ia IO.Y H. MtlOlCFSCl, — Piteşti. EU Medalie de aur, Viena 1383; Meda