SERIA IL—ANUL IV, No. 677. NUMARUjL IO BANI ABOVAHEXTELK laess ls î ţî 15 *Je A«-«ăr*I leal fi geglit«3« tot^sst îssiite Ib HuottFtftl 1* Casa Administraţie! ia fadele si strein/Uate prin mandate poştale Un an In ţară 80 lei; Ia atreinStats 50 le, Sase luai ... 15 * » » frrs! luai . . . 8 » * » ^ Ub ■mai»' la etrîiai'ats 80 k*®! MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA RHÎkAtPVlA tf*. »— STRADA «^—*irrţ!K ~~ l8, g. Ediţia a treia EPOCA JkJ JL \Jkr JOI b VINE1ÎI, 6 FEBRUARIE 1898. NPMÂBPL 10 BANI ISnOlJBILE Ia Eo-eraţi' fi judeţe er prstwsn anmsî Is Administraţie ts rtumitaia, ăirms la samiwztrafie fi la toate oficiile da publicitate Asoseier! la pag. 0.38 k, lials » » > Ei { < ■ i i S.*— Ie? p » » » SI , | . . . 8. — » * lassrţiila ţi rtîhmolo 8 »sî rlsdn- TEÎ-RFOS 61 a eîsIî sssfeti Sî &ss! iBHorismfU R«. S. — SRĂÎ5A ClRIBîCTRI - Sfo * (;| VI]K\(L NI LEGEA PATENTELOR Eâspuns PREA MULTE UMILINŢE Presa europeană înregistrează ştirea, nedezminţită de presa oficioasă, cum că Sultanul nu vrea să mal aibă rel i-ţiunl cu reprezintantul a Romîniel la Constantinopol. Chiar şi tractatul de c. meri negociat intre cele două State, Sultanul nu vrea să-l ratifice pînă ce d. Tt. Djuvava nu va fi rechemat. In locul beratulul făgăduit, Sultanul dă paşaportul reprezint antuhil Suveranului nostru. Aşa umilinţă n’am indurat nici în timpurile cînd eram vasalii Sublimei Porţi. Oamenii fără demnitate, cari conduc politica noastră tx'ernă, după ce au primit ca o laudă dojana notei austro-rus primesc cu zi iubitoare satisf acţiune palma ce le-o dă acum Sudanul. In Macedonia, se distrug şcolile ro mine, şi Romtnil trec de parUa vrăşmaşilor noştri; în Transilvania se seamănă vrajba între conducătorii romtnl de către mizerabilul care i-a aruncat in foc; in toată Europa ne fa'em de ocară, tîrînd pe la Curţile împărăteşti pe pamfletarul ce a batjocorit toate capetele încoronate. După scuzele adresate Contelui Go'uclioiv kg, Sturdza se pregăteşte să sărute mina Ţarului, pe al carul părinte Va insultat cum numai el ştie să insu'te. Un sentiment de revoltă cuprinde orl-ce inimă romînească faţă de atltea ruşinl. Ş-:im că ţara romînească e închiriată pe patru ani—din cari încă n’au trecut trei — unei bande de exploatatori care, altminteri, ar primejdui ordinea publică. Spre a avea linişte trebui să i se cedeze budgetul pe ciţl-va ani. Am consimţit şi noi să-i se dea budgetul. Eu ne putem însă învoi ca de teuma turburătorilor, să se jertfească acestora demnitatea ţârei, interesele noastre în afară, fala Bisericel noastre şi ceea-ce a mal rămas din instiluţiunile noastre parlamentare. Bine-facerile ordinel şi stabilităţii nu pot fi puse în cumpănă cu sacrificarea atilor interese superioare. Ordinea publică se menţine cu poliţia, nu cu îngăduirea canalul de a compromite ţara. încătuşarea ţârei care a fost robită pe patru ani, în 1895 cînd s’a zmuls unanimVăţile parlamentare prin făgă-duirea Transilvaniei şi a reducerel tuturor birurilor, a putut vremelnic să înăduşi sentimentul de revoltă. In timpul acesta s’a depus, în inimile tuturor, un sentiment puternic de indignare şi de ex isperaţiune. Momentul se apropie cînd spiritul de revoltă va putea să facă explozie. A1 unei amar se vor căi acel ce socotesc că orl-ce sentiment patriotic e stins în acest popor. LIBERALII Şl ÎNVAfAMÎNTUL Oare, cine ’I bătăuşul colectivist, care a scris în Voinţa de* alaltă-erl articolul relativ la chestia învăţămîntuluî? Căci nuuial un bătăuş ignorant în ale istoriei învăţămîntuluî la noi, a putut seri asemenea ridiculităţl. Este posibil însă, ca autorul să fie chiar un fruntaş. Ln colectivişti, fruntaşii nu se prea deosibesc de bătăuşi. In tot cazul, proverbul că «pe cine «nu’l laşi să moară, nu te lasă să tră-«eştl», se aplică admirabil situaţiei. In adevăr, d. Haret reuşeşte să pună in discuţie un proiect de lege asupra învăţămîntuluî secundar şi superior, după vre o 14 ani da stîrpiciune liberală. Proiectul nu este de cit o compilaţie a lucrărcl predecesorilor săi, printre cari figurează in prima linie d. Take Ionescu, pe care d. Haret l’a devalizat cu o francheţă care îl face onoare. Dar nu e numai atita. Cel d’intil care a simţit defectele si lacunele legel de la 1864 a fost un ministru conservator, d. Maioiescu, încă de la 1874 Acesta a dat impulsia spre îndrumarea unei reforme. Căderea chiar a proiectului d-lul Mu-iorescu in decursul sesiunel de la 1875—76, cădere sgomoteasă şi alît de exploatată de liberali şi de corpul didactic, a atras şi a fixat atenţia tuturor celor competenţi in materie asupra ne-voiel acelei reforme. In 1876, liberalii vin la putere, şi timp de zece ani. adică de la 1870-1886, nici se glndesc să reia din nou opera de reformă. Probabil că — vorba lui Ionel—sunetul ţivliitoarelor colectiviste precum şi uralcle şi declamaţiile partizanilor,’ aă înăduşit glasul celor cari cereaQ ca reforma legel de la 1864 să fie reluată. Timp de zece ani numai două crîm-peie de legi se prezin'ă : una la 1871) şi alta la 1883 Prin cea d’intîiCi, se stabilea ca concurenţii pentru catedrele secundare să posede diploma de licenţă sau doctorat. Prin a doua se fixa normele după cari să se fixeze salariile profesorilor/ Slab de tot, mal ale3 ca originalitate şi ca aplicaţie. In adevăr, ideia legel de la 1874 era luată din proiectul d-luî Maiorescu. Iu proeetul de la 1874 se prevedea ca, pe viitor, pentru a se putea prezintă cine-va la concursul pentru catedrele secundare să cerea ca să aibă dip'oma de licenţiat sau doctor. A doua leg?, aceea privitoare la fixarea salariilor şi la gradaţia profesorilor, nu a fost pusă in ap'icaţie de cit tocmai în 1883, sub conservatori. In tot timpul de la 1SS3 şi pînă la 188S, sub regimul lib ral, acea lege a servit deosebiţilor miniştri liberali, drept o armă politică şi de favoare, a plicind o unora, neaplicînd o altora, după plac şi după batir. Această sărăcie a partiduuluî liberal raportorul legel care se discută actualmente, o constată în raportul său cînd zice: «în perioada de la 1876 pînă la «18S6; in timpul regimu’ut liberal, n’a-«txm de înregistrat de cît două pro-« ele de r formă parţială». D. Dimitrescu caută să explice această penurie prin faptul că corpul didactic se pronunţase cu mare violenţă p ntru leg a de la 1864, cu ocazia pro-ectulul d-lul Maiorescu, aşa că spiritele eraQ prea agitate. Explicaţie blajină, dată pentru a atenua constatarea ce făcuse relativ la sterilitatea liberală. Cauza trebue căutată în lipsa de com-petinţă şi mal cu seamă de interes pe care partidele de declamatori şi de superficiali pun în deobşte iu tot ce nu atinge politica şi succesele efiine şi uşoare. Este cunoscut că Ion Brătianu nu a înţeles nici o dată importanţa în-văţămîntulul şi a problemelor privitoare. Am putea spune chiar că el a fost acela care a paralizat orl-ce avint în a-ceaslă privinţă, timp de 12 ani. Tocmai în 1886, d. D. Sturdzi, pe a-lund ministru de instrucţie, întocmeşte un proiect de reformă a lege! de Ia 1864 Dar este destul să spunem că proiectul era întocmit de d. Sturdza, pentru a ne explica de ce acel proiect nu a avut măcar onoarea unei discuţii în parlament. D. Sturdza întocmise proiectul său nu alît în vederea reformelor fundamentale cerute cît mal cu seamă ppntru a lovi în corpul profesoral şi a le face poziţia lor precară, lăsală la placul ministru lui. Din partea unul veninos şi îngust la minte, reforma nici să putea’concepe altminteri. In adevăr, ceea ce l’a determinat pe d. Sturdza în 1885 ca să facă reforma legel de la 1864 cu privire la învăţă-niîut, a fost mal cu seamă un raport a d-lul Haret din 1884, raport pesimist, exagerat, p'in de critice Ja adresa profesorilor cari nu ’şl îndeplinesc conştiincios datoria. Proiectul din 1885 a! d-luî Sturdza se resimţea de punctul de vedere îngust în care d. II tret se pusese în raportul său Vădit că el trebuia să deştepte o protestare energică din partea corpului didactic. Vădit că oare-cari lucruri bune din acel proiect trebuiau să fie lăsate pe planul al doilea şi să treacă neobservate faţă cu chestia persona'ă pe care ministrul o punea în mod crud între el si corpul profesoral. Arest lucru, d. Dimitrescu îl spune sub o formă iarăşi nu se poale mal îm-blînzită: «legea d-lu! Sturdza, zice rapor-«torul leg-1 Iî iref, mal avea acerai că voieşte să zdruncine garan-tţiile de stabilitate pe cari le dedea « corpului dida tic legea de la 1861». Cum am spus, proiectul a fost îngropat în mod ruşinos în cartoanele bîuronrilor Camerei. Iată activitatea partidului liberal pînă ta 1888! Să vedem acum ce fac conservatorii cît stau la putere (1888-1895) şi numai după aceasta se va putea vedea de ori cine dacă bătăuşul de la Voinţa, a făcut un serviciu partidului cînd a zgtn-dărit această chestie. ia. un „comunicat €£ GUVERNU. SI LES7.A PÂTEfilTELOl Răspuns Ia un «comunicat» Guvernul a afirmat prin «Monitorul oficia!» că cifrele din broşura noastră, asupra patentelor, ar fi neexacte. Am somat şi somăm încă odată pe guvern să dovedească netemeinicia cifrelor noastre. De şi aparţine «Voinţei Naţionale» de a face dovada afirmaţiunilor sale, totuşi vom arăta aci, prin cîte va exemple, prin ce calcule am ajuns la rezultatele arătate în broşura ce s’a împărţit ca Supliment la ziarul nostru: Luăm ca exemplu oraşul Bucureşti şi vom face socoteala în privinţa unor categorii de patentări, alese la întîmplare. Aşa, în proeetul de lege al patentelor, în-cepînd cu litera A cea dintîiu categorie de patentări pe care o găsim sunt Abagii!.—A»» spus în broşura noastră că abagiii simt urcaţi ca drept fix la 60 lei (în loc de 25 lei). Iată cum am făcut calculul: Abagiii sunt trecuţi în clasa 5 a. Clasa 5-a din proiectul d-lul Gogii Cant acuzi no, cînd este vorba ele oraşele de peste 50,000 locuitori (cum e cazul pentru Bucureşti), plăteşte 60 leî. întocmai cum am arătat în broşură. Alt exemplu: Băcanii,—Litera B începe cu băcani!. Băcanii cu ridicata sunt trecuţi în proiectul guvernului în Clasa I a. R-fe-rindu ne la tabloul coprins în proiectul guvernului vedem că clasa l-a la oraşele de peste 50000 locuitori plăteşte lei 600 taxă fixă. In broşura noastră băcanii cu ridicata sunt trecuţi cu 600 lei. După băcanii cu ridicata, vin băcanii cu amănuntul. Aceştia sunt trecuţi în clasa III-a. Cercettnd tabloul din proeetul guvernului, vedem că clasa III a în oraşele de peste 50000 locuitori (deci Bucu reştii) plăteşte 200 leî, drept fix. In broşura noastră am trecut pe băcanii cu amănuntul tocmai cu 200 lei. Adăogăm că azi băcanii cu amănuntul plătesc 80 lei, cifră exact indicată în broşură. Brutarii. — Dacă luăm, de pildă, tot la litera B, pe brutari, găsim în proiectul gu vernulul următoarea însemnare: «Brutar, fabricant de pline obişnuită clasa III a». Căntînd în tabloul anexat la proeetul de lege, găsim că categoria III-a în oraşele de peste 50000 locuitori este supusă la un drept fix de 200 lei. Atit am arătat şi în broşura, noastră. Mal am adaos întocmai după cum se zice în proeetul de lege că dreptul proporţional se urcă de la 2 la sută la 6 la sută şi că brutarii vor mal trebui să plătească 5 lei de fie-care căruţă cu care transportă plinea în oraş. In treacăt, adăogăm că azi brutarii plătesc un drept fix de 160 lei şi numai 2 la sută ca drept proporţional, fără a mal plăti vre o taxă pe căruţă. Cîrciumaril. — Alt exemplu : Cîrcinmaril. Cîrciumarul cu amănuntul este trecut în proeetul guvernului în clasa 3-a. Tablele anexate la proiect arată că în oraşele de peste 50,000 locuitori, cum sunt Bucureştii, clasa 3-a plăteşte 200 lei. Alît am şi arătat în broşură. Astă zi cîrciu marii cu amănuntul plătesc 80 lei. Ne oprim aci. Am putea să continuăm demonstraţia cu toate oraşele şi cu toate clasele de patentări. Concluzie Aşteptăm ca guvernul prin Monitorul Oficial să arate ne-exactităţile noastre spre a scăpa el de ne-exaditatea desminţirilor salt. Ii. invităm să facă aceasta cît mal în grabă, căci nu va scăpa alt-mhiterl de noi. 0 ultimă explicaţie. Voinţa Naţională pretinde că partidul conservator aţiţă lumea prin răspîndirea broşurilor despre legea patentelor. Nu partidul conservator, ci noi revendicăm onoarea de a fi demascat pe şarlatanul care, din orator de mahala, unde făgăduia reducerea dărilor, s’a făcut ministru de finanţe. Noi ne am mărginit în a da publicitate cît de întinsă operei financiare a d-lul Gogu Cantacuzino. Dacă această operă dovedeşte pricepere, dor de protecţiunea industriei naţionale, fidelitate la angajamentele luate în opoziţie, atunci poate fi deplin mulţumit că i facem cea mal strălucită reclamă Dacă însă, simpla publicare a proectu Iul este de natură a răsvrăti pe toţi cel cari s’au încrezut ln făgăduelile partidului liberal, atunci aţîţarea nemulţumirei pu blice este cît se poate de legitimă. Ma ‘.operele însă ale financiarului colectivist de a înşela lumea zicînd că publicăm cifre neexacte, nu-l vor putea scăpa TEROR.IŞTIÎ Toate se schimbă în cursul vremel; nu mal colectivişti! rănit.i aceiaşi. Oameni primitivi, el nu ştia să guver neze de cît cu groaza. înainte de 88, r--g:mul lor se rezema pe bande. E încă destul de vie amintirea «cetăţenilor indigaa‘1», cari îşi arogaseră dreptul să censureze presa spărgînd geamurile re dacţiilor si capatate redactorilor,, să regn www.dacoromamca.ro lamenteze dreptul de întrunire prin irup ţinnl sălbatice în sală şi prin lovituri de ciomag -sui) ochiul încurajator al poliţiei, parch tulul şi Ia adăpostul baionetelor. Astă-zl, după regimul conservator, le-ar fi cam grefl liberalilor să se servească obişnuit. de acelaşi mijîoc de terorizare. La oeazil, cum a fost în Noiembrie 96, tot se mal mobilizează bandele ; dar numai la extremă nevoie, căci mijlocul e prea de.oh’at şi prea revollător. L’a subţiat lumea. L b ralil afl fo t ia>- siliţi să inventeze alte mijloace, mal subţiil, spre a teroriza. ~i d. Sturdza — acesta e poate singurul -sale titlul serios la şefia partidului — a găsit. Mij'oeul acesta e: spectrul războiului. Ca să slrivească partidul conservator la alegerile generale din 95, lucru de care avea absolută nevoie, căci nu se simţia în stare să suporte opoziţianea în parlament, perfidul liberal a dus campania ele toralâ pe tema războiului. «Rîsboiul bate la uş5!» A-easla a fost parola dată de d. Sturdza şi repetată de partidul întreg ; iar alegătorii, terorizr.ţl ast-fel, aă trim's în Parlament unanimităţi liberale. Acum, guvernul e dia uou în mare strîm torare; şi din noii sună alarma de războia. L:beralil aă rămas deci tot ceea-ee aă fost: terorişti. CLCARf A jWITUTiEI Citim în Constituţionalul următoarele rîn-duri cu privire la ilegalitatea comisă de guvernul d Iul Sturdza, presintînd Stna-tu'ul un proed de lege fără a fi însoţit de Mesajul regal cerut: lin fapt extra ordinar care indi ă profundul re pect al liberalilor de la putere pentru prescripţiunile constituţionale în privinţa cărora sunt atîl de guliloşl cînd sunt în opoziţi une. Legea casei rurale, revenind la ordinea zilei în Senat, d. ministru al domeniilor a pus să se distribuias ă ori un procet mo-difteativ pnrtîni iscăli! ura sa cu indica-ţitinea ealităţeî de «ministru al domeniilor, etc.». ‘ Aceşt i este deci noul proiect pe care Senatul va avea să-l ia în consideraţi une. Bar lucru de mirat! Noul proioct int.ă în Senat fără Mesaj regal şi fără să fi fost anunţat prin biurou. Această schilodire a atribuţiunilor Coroanei nu va trece nebăgată îu seamă. 0 semnalăm Ia timp : minoritatea din Senat va şti să pue fi -caro lucru Ia locul său. DIN^STREINÂTATE Turcia şi Bulgaria Cli sliunea C ete' e amînată pînă după săi-bîtorile R. m"iZanuIuT ; chestiunea evacnSrnI Tesaliel, cu tot dern rsul Rusiei, e anim tă şi ea pîră la plata îndemni)âţeT. Dar lo-ul lăsat d) acestei două ch stiunl u’ i ră nas gol. Bulgaria dă acum mult de lucru guvernului turcesc. Am vo 'bit Ia vreme de memoriul Inmtnat Porţf-I de către agentul hu'gar Mareov şi am da! iu scurt plîngerile B Jgariel iu contra autorităţilor turceşti din Ma -edonia. M m^riul a-es*a a indispus forrîe mult pe Poartă. Un ziar turres- in legătură cu Palatul, Malumat, spune că Buîg ril aă Început să a-moninţo pacea. «Bulgarii, z'co Mdtumai, cari ne acuză pe noi de barbarie, ar face bine să se curoţo el mal întSI de fapte'e lor rele. Na de mult, bmdtlo bulg'reş'I au trecut graniţa tu ceaşcă, afl pătruns In oraşul Mendevic (M lenic ?) şi Bil ucis şi afl distras acolo s: In împrejurimi Fapta a'-easta a fost însă lăudată de ziarele buiga-e ca o faptă eroică. La Coeirni a fost luat prizonier Kiaz m-băy şi la Sen- s, ZI .teu-efi' ndi (fun d.ionar al cois ilatuful aus!ro-unga-| şi amîndoul afl fost urşi iar şefi b mdiţilor; după mărturisirea ziarului Xoradui-prava trăiesc fe tiş la Sofia şi primesc chiar Jefurl de !a guvernul bulgar. Brig nzil bulgari nelini.şte-c vikietele şi ameninţa pe mahomedani şi pe creştini. CÎrn se face că Bulgarii ocrotesc făţiş aceste bande? In momentul în ca~e s’a d^sco! perit această trădare bulgărească, guvernul turcesc a căpătat draptu! să apere siguranţa v:eţ- l ş: averii credincioşilor săi supuşi şi să pedepsească pe vinovaţii prinşi. Bulgarii numesc nedreptaio areatarca revoluţionarilor din Modenie, < oriana şi Demirbisar. D:.r atunci, de ce inal exls’ă cod pena'? Slnu pedep-eas -ă Turcia pe oamenii cari se pun In bgătură cu bmdele ce năvălesc spre a ucide şi pustii ? Să li se lase oare armele şi bombele, pentru ca cu asemeni mijloace să facă propagandă paDbulg-iră? Presa bulgară comite crima mal mari declt acele ce inventează contra noastră ; ea săvîrşeşte o trădare mişelească». Toate ziare'e turceşti publică articole violen'e contra Bulgariei. Foreign. TRi&yHA LITERARI ALCOOLUL DIN PUNCTUl DE VEDERE . • . al INDUSTRIEI si al HIGIEIÎEI . •> Confrrfnţă ({unt A do Dl. Dr. IST BAŢI Iu ecr-ciil Mftidiilor liumnnitnro dtu < aplialf», tu z!n% du 13 Decembrie 1897- A'.utttcatrnl Ba-cîtiojt’u la Universitate. Domnilor, Doamnelor, Cine va po te fi uşor alcoolic, fără a fi beţiv în adevăratul sens al cuvîatulul. Să vă dafi un exemplu. Cind la Cimpiua întreb pe unii din muntenii ce vin să mă consulte, dacă nu cum-va bcaft prea mult, credeţi-mă că adesea unii se supără serios. E ştlfl bine că nu beafl pîuă să se îmbete. Dar inzistaţl şi veţi afla, că el nu încep a mînca dimiueaţa saQ seara, fără a bea mal întlia eîte un «ciocan» de ra -hifl. A lm'L ţl că ciocanul nu se reoetă şi că nu conţine mal mult d î 1)0 -150 gr. ţuică şi veţi vedea cît beai) aceşti oameni, cari nu se îmbată de L-pt de eît foarte rar, sru chiar d loc, dar cari constant sunt impregnaţi cu alcool. A'ksra v ţt vedea la not că fi moca cu bărbatul sătî, pentru a mînca cînd se duc la tî g, intră în cîte o circiumă şi af-o'o cer pîine, un ardeii), şi o sang'.acă de raclnu. Ce devine stomah 1 a’estor oameni, ee sănătate vor mal avea el şi cu deosebire ce copil vor mal putea el produce V După datele reunite de dl. dr. F dix în raportul săi) de pe anul 1895. b izat cu deosrblre pe calculele fă ute de d-nil M. C. Hat et şi C. Mn-iora, ar rezulta că la noi. în termen mediii fie-care locuitor bea 64 litri băuturi alcoolice pe an. A :estea reprezintă ppste 9 litri alcool pur. Ca ţuică se bea 4 73 litri alcool, şi ca rachiuri 4.86 litri de cap. A este dMe corespuud eu următoarele, pub'icate îu sbeiuătate : In F anda se consumă anual de fie-caro om 13 litri a'.eoo! pur. In Bdgia se conscmă anual de fie care om 12 litri alcool pur. Iu Eiveţia se consumă anua! de fie-care om 11 litri al oo! par. In Germania se consumă anua’ de fiecare om 11 litri ale'o' pur. In Anglia se consumă anual de fie-care om 11 litri a'eool pu-.j In Danemarca se consumă anual de fiecare om lft litri alcool pur. In Roratnia *) se consumă anual de fiecare om lft litri alcoo! pur. In Austro-Ung-ria se consumă anual de fie-care om 9 litri ateool pur. 11 H dând a se consumă anual de fie-care om 8 litri alcool pur. In Italia se consumă anua! de fie-care om 8 litri alcool pur. In Suedia se consumă anual da fie-cure om 6 litri alcool pur. In Norvegia se consumă anual de fiecare om 5 litri alcool pur. ln Spania se consumă anual de fie care om 4 litri alcool pur. In Portugalia se consumă anual de fiecare om 4 litri alcool pur. In Serbia sc consumă anual de fie-care om 3 litri alcool par. ln Bulgaria se consumă anua! de fie-care om 3 litri a'eool pur. Vedem că graţie celor 5(1 de poverue şi celor 24 ftftO de cazane de făcut ţuică şi diferite rachiuri, stăm foarte bine p* această statistică a otră irel d.feritelor popoare ale Europei. Din acest puiet de vedere am duri să fim şi după Băgării fără nici o supărare. Ră d mi se pa-e foarte înrădă inat, şi dacă am vre-o teamă e numai din faptul că io ut ce trebue să ocupăm, de fapt să nu fie ş: mal apropiaf de Fr.ncia, care se afl i din n norocire în fruntea tuturor popoarelor Iu ce priveş’e consumaţiunea alcoolului. EO cred că a!eoo!ul blut la noi e mult mal mult de cit lft litri- de cap. Si ne apropiem de Franţa prin muncă, prin claritate, prin perseverenţă prin entuziasm şi idei g-meroas", dar să ue ferim ca de foc de a o imila pe calea degradatoare a alcoolismului. In Franţa s’a băut numai absint îu anul 1896, fabuloasa cantitate de 160.000 hectolitri, cit nu a consumat restul întregel Europe. E momentul deci ca şi la noi oamenii de bine, să se gî.ideasră la ce e do făcut ctt ma! eurînd. Marele şi meritosul Asak:, e primul care a scris un articol în unu! din calendarele sale înaiiiti de 1860, asupra «II dercel». Prin acest te-men, sg lnţ-legea în Moldova rachiu! făcut cu spirt de bucate. T-rmenul de sigur e Ritcan. Cuvîntul «Richiă» e a-cnm cu tutui generalizat. Ei e de origină turcă. Totuşi dacă veţi căuta în mamele dicţionare ca B schorelle saflLarousse, veţi vedea ln toate că prin acest cuvînt se înţekge o băutură cese prepa-aln Ungaria Unguri! ati căutat a şl face re lamă şi din cuvîutul rachiu. Să li’l lăsăm cu atit mal mult, că ej e do origină turcă, cu care simpatizează şi se aseamănă el, fiind rude apropiate. Trebuie să recunoaştem că medici! noş- *) După M. C, Hijrot, 9 litri 93. 2 EPOCA tri de mult ati dat alarma, dar din nenorocire cu indiferenţa şi apatia ce ne caracteriza, nimic dar absolut nimic, nu s’a făcut plnă acum. Nu e locul a enumera scrierile ce s’ati făcut în această direcţie. Ţin însă a reaminti că o lăudabilă încercare s’a făcut de d. Cuza pe clnd era deputat In Cameră, acum 4 ani. Cu o deplină cunoş tinţâ a subiectului, cu căldură şi bine pregătit, el a arătat pericolul ce ne ameninţă în un mod cumplit. Din nenorocire, guvernul conservator era pe sfîrşite, oamenii noştri politici nu eraii de loc In curent cu această chestiune; regimul parlamentar, acest rpgim de concesiuni mutuale, în care băcanii şi cîrciumaril mal ales, pescuiesc în apă tulbure, va fi şi pe viitor un obsta col la o bună îndrumare a acestei vitale chestiuni. Formarea ligel contra alcoolizmulul de la Uşi, iniţiativa luată de Cercul studiilor humanitare din Bucureşti, ne indică suficient că chestiunea începe a fi cunoscută şi că oamenii de bine, ţin cu riscul de a se face displăcuţi politiciarilor noştri, ce nu pricep însemnătatea acestui mare r£fl, să se mişte şi să indice răul. Sunt convins d-lor că orl-cine se va afla la eîrma ţărel, va trebui în curînd să ţie seamă de justa noastră cerere, de a se lua cele mal energice măsuri contra alcoolismului. Să dea D zeft ca oamenii noştri de Stat să se convingă şi el, cît mal curînd. de iminenţa acestui mare pericol naţional. Din parte-mi nu disesperez, căci chestiunea e în mîinî bune, e in mina d-voastră care vă iubiţi ţara şi care nu căutatl să faceţi din ea o chestie nici de agitaţie stearpă şi criminală,—cum s’a făcut din nenorocire din altele—nici o chestie de politică militantă. Cînd e vorba de viitorul nţ a-mulul nostru, nu se mal încape politică safi partid, nu vom cruţa pe nimeni, şi cu atit mal puţin pe prietenii ce nu ne vor înţelege, şi vom forţa pe toţi să lucreze pentru asigurarea existenţei noastre pe viitor. (Va urma) Litere, Ştiinţă., Artă. împăratul Wilhelm II a devenit şi pictor de decoruri ue teatru. împăratul a făcut o schiţă destinată pentru tabloul Walhalla din L’Or du Rhin, re-prezentlud nn peisagift muntos luat după natură la Hormacletî, Iu Norvegia. Decorul e pentru teatrul din Wiesbaden. *** In editura libiărieî Socecu, a apărut al douilea studiu filosofic: Problemele Psihologie!, al d lui C. Rădulescu Motru. Preţul un leii şi cincl-zecl de bani. *** Tînărnl şi gingaşul poet macedonean Qeorge Mumii şi-a adunat într’un volum drăgălaşele sale versuri publicate în deosebitele reviste din ţară. Volumul este intitulat Gîndurl şi Vise. Preţul doul lei şi cinci zeci de bani. * * * Maestrul Massenet a dirijat un ciclu din compoziţiunile sale la concertele simfonice din Monte-Carlo. Intre altele avi figurat : uvertura din Phe-dra, divertisment diu Les Erinnyes. fragmente din Herodiada, Le Crepuscule, şi un marş eroic: Szabady, piesă puternică, demnă de marele maesiru. mmm st. -% tsi Cititorii din Iaşi, Brăila şi etalaţi sunt rugaţi să ceară de la toţi vîuzătorii şi chioşcar! din localitate, snpiiiuemnl ce însoţeşte numărul de azi al Epocei. Acest supliment cuprinde taxele după noua lege a patentelor a d-lni Oogn Cantacnziuo, comparativ eu taxele din legea veche. Suplimentul ce vom da iniiue va cuprinde taxele la oraşele Cra-lova, Ploeşti şi Botoşani. D Boteanu, membru de şedinţă la tribunalul din Constanţa, va fi numit In a ceaşi calitate la Brăila, în locul d lut Po pescu Codalbu numit judecător de instrucţie în Bucureşti. Drupeliştil şi Fleviştiî au fost convocaţi pe aseară la orele şease la o consfătuire comună,—prima consfătuire a aliariţii,—în hcalul ziarului «Drapelul». Fleviştiî aii fost aşteptaţi aproape o oră. Constatîndu-se că d. N. Fieva cu mal mulţi amici al săi aii fost împie-ăicoţi de a veni la consfătuire, s’a ho-tărît ca să se convoace pe diseară la orele 9 o nouă consfătuire comună a ambelor grupuri aliate. D. Dr. Aurel Saciu, advocat în Arad şi membru în comitetul naţional din Sibitl, a încetat din viaţă Luni în urma unei maladii contractate acum trei ani cînd se afla In închisoarea din Vaţ, condamnat în procesul Memorandului. Decedatul a fost unul din cel mal energici luptători în Crişiana; om simpatic, intransigent şi gata la orî-ce sacrificii, Aurel Suciu a fost merefi între fruntaş i luptelor naţionale din cel din urmă deceniu. Moartea Iul va fi încă mult timp simţită maî ales în Crişiana, unde alături de d-nil dr. N. Oncu, M. Velit! şi V. Mangra, a ridicat sentimentul naţional şi nivelul partidului naţional la o înălţime, pe care o rlvnesc mult cele-l’alle provincii romineştl. «Budapesti Hirlap» anunţă că, cu toate stăruinţele baronului Bdnffy, împăratul Frânte Iosef refuză să sancţioneze legea privitoare la maghiarizarea comunelor. Din această pricină poziţia baronulu i Băcffy es*e foarte zdruncinată. In şedinţa de erl a Camerei s’a distribuit următorul proiect de lege : Art. I.—Se recunoaşte în mod retroactiv am tutulor amploiaţilor, cari aîi servit admi-nistraţiunea domeniilor Statului de la 1872 rină la 1883, calitatea de funcţionari pu-rlicl şi, ca atare, cu drept la pensiune, chiar dacă n’ail primit ca remuneraţie de cît una sută lei lunar. Ari. II.—Aceleaşi drepturi le vor avea şi funcţionarii cari aîi servit ministerul agri-culturel, industriei, comerciulul şi domeniilor de la 1883 pînă la 1890. ; Art. III.—Funcţionarii vizaţi de dizpozi-ţiunile de mal sus sunt obligaţi a face de-claraţiunl formale la ministerul financelor că înţeleg să se bucure de beneficiile legeî pensiunilor din 1890, vărsind prealabil la casa pensiunilor Statului reţinerile proporţionale cu anii serviţi de dînşil. Art. IV.—Declaraţiunile către ministerul financelor se vor face cel mult în termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, iar vărsămintele reţinerilor In intervat de 6 ani, în părţi egale. Dacă declaraţiunea nu se va face în întru termenului de 6 luni prevăzut mal sus, iar vărsămintele n’ait loc. în cursul celor 6 luni, funcţionarii vizaţi de această lege perd orî-ce drept ar fi putut avea după prezenta lege. George A. Scorţescu, C. C. Datculescu, SI. N. Albu, D. Schileru, Const. C. Malte-zianu, C. PopovicI, I. Radu, Konst. C. Măr-găritescu, C. Dobrescu-Argeş, N. Iulian, P. Sechiari, N. G. Stătescu, Colonel E. Casimir, I. Macovel, G. Chiriţescu. B. Ştefănescu, Const. G. Cociaşu, C. G. Politimos, I. G. Peanaru-Bordea, D. C. Dimitriu, C. N. E-mandi, B. Munteanu, Al. Vilner, Al. I. Scorţeanu, S. Anghelescu, C. G. Vernescu, I. Vlădoianu, N. I). Moroianu, N. N. Să-veanu, A. Delimarcu, V. G. Mortzun, Mich. I. Ghimpa, I. Dimitriu, D. Constandache, V. C. A. Rosetli, I. Iulicli, Nicu (Glieor-ghescu, D. Hagi-Tudorache, G. Livezanu, B. Iepurescu, N. Ceaur-Aslan, Ioan N. Gu-ran, Dr. N. Popescu, V. M. Kogătniceanu, N. Theodorescu, G. I. Olănescu, N. I. Bu-joreanu, V. Calcaiu. Mişcarea agrară din Ungaria De vr’o o lună de zile cele mal bogate comitate din Ungaria sunt turburate de o mişcare agrară. Pretutindeni e concentrată armata şi jandarmeria şi cu toate aceste, mişcarea aceasta în loc să scadă, creşte pe fiecare zi. Turburătorii se opun chiar şi forţei armate dînd foc castelurilor marilor proprietari, primăriilor şi sub-prefecturilor. Guvernul a hotărît să înmulţească numărul jandarmilor cu 8000 de oameni. * * * Egyelerlcs de Marţi ne aduce următoarele ştiri: In comuna Kis-Târhany, ţăranii răsculaţi aîi bătut la moarte pe primar şi aîî dat foc primăriei, castelului contelui Kârolyi Pal şi locuinţei administratorului moşiei. In comuna Agârd, aft dat foc primăriei în momentul cînd 14 jandarmi se aflau în localul primăriei împreună cu primarul. Jandarmii sărind prin fereastră, unul dintr’înşil a fost omorît şi patru grav răniţi. Prefectul a trimis imediat în localitate un batalion de infanterie din Sâtoralja-Ujkely. In comuna Istvânhâza, ţăranii au stîlcit pe sub-prefect (fisolgăbirău), care era însoţit de opt jandarmi, Jandarmii aîî fost puşi pe fugă. * * In comuna Czigând ţăranii răsculaţi după ce aîî dat foc primăriei, au vroit să dea foc castelului contelui Szirmay. In acest • moment două batalioane de infanterie sub comanda unul colonel aîî intrat cu baionetele scoase In comună, venind din Caşo-via (Kasva). Masele răsculate cu femei şi copil, în număr de peste 3000, s’au opus armatei. S’a născut o luptă sîngeroasă între popor şi armată. O ţărancă şi trei ţărani aft fost omorîţl şi opt afi fost grav răniţi. Un ofiţer s’a ales cn piciorul tăiat de coasa unul ţăran. Masele s’afi refugiat apoi în biserică şi afi tras clopotele într’o dungă, semn că chiamă ajutoare noul. Curînd, după un sfert de oră, afi sosit peste o mie de ţărani din Paczin în ajutorul tovarăşilor lor, înarmaţi cu coase şi cu topoare. S’a născut o nouă luptă sîngeroasă între ţărani şi armată. Doul ţărani şi un soldat afi rămas morţi pe loc; numărul răniţilor nu se cunoaşte încă. *** # # In Nyiregyhâza, Dfighe şi Apatin.pînă şi primarii fraternizează cu socialiştii răsculaţi. In aceste comune, precum şi în comitatul SabolcI, răscoala are un caracter mal mult antisemit, căci toţi arendaşii şi cîrciumaril sunt ovrei. Consiliile judeţene din comitatele Heves, Zemplen, Bodrogli, SabolcI şi Baci, afi trimis guvernului cite un memoria urgent ce-rînd armată mal multă, proclamarea stării de asedifi şi restrîngerea libertăţii presei, căci ele atribue răscoala agitaţiei ziarului socialist Foldmiiveld din Budapesta. Din satele din comitatut Csongrad de a-semenl vin ştiri neliniştitoare. E vorba de o grevă generală a tuturor muncitorilor agricoli din Ungaria. Erl, în culoarele Senatului, un ministru a întrebat pe d. G. Mirzescu asupra celor două comitete de acţiune parlamentară alese de Drapeliştl. D. G. Mirzescu a răspuns: — Au fost aleşi d-nii Poenaru-Bordea, Enacovici, Missir, general Angeles cu, etc., tocmai pentru ca d-voastre să nu mal aveţi pretext de a acuza mereu numai pe d-nii Lascăr, Delavrancea şi Costescu, pre-tinzînd că întreaga grupare drapelistă se compune numai din aceştia. Peste două mii de ţărani romînl din Transilvania au trimes M. Sale Regelui o petiţie, cerind să fie colonizaţi în Ro-minia. M. Sa Regele a dat această petiţia d-lul An. Stolojan, cerînd să-I facă un referat. D-nil deputaţi Th. Buzdugan şi I. Bus- PROCESUL ZOLA -- Serviciul AGEAfTMEI MtOJNIIUfE- şediuţa a noua dugan din Botoşani s’aii înscris printre membrii grupărei de la Drapelul. Baronul D’Aerenthal, ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariel în Bucureşti, a plecat erl la Viena spre a azista la înmormîntarea contelui Kalnoky, fost ministru de externe al imperiului auslio-ungar. Baronul D’Aerenthal, pe lingă prietenia de care se bucura pe lîngâ defunctul, servise mulţi ani sub direcţia contelui Kalnoky. Pentru Lunea trecută era fixat în marele amfiteatru al spitalului Colţea, concursul pentru internat al studenţilor în medicină. Pentru mal bine de 40 de locuri vacante, pînă în ziua fixat? pentru începerea concursului, nu erafi înscrişi de cît 8 candidaţi. In ziua concursului cînd comisiunea compusă din d-nil doctori Florea Teodorescu, Nanu şi Kiriac, a venit în sala de examen, a găsit amfiteatrul gol. Şi cel opt candidaţi înscrişi se retrăseserâ de la concurs. Se zice că studenţii în medicină nu s’afi înscris şi nu voesc a ocupa posturile de interni pentru că el sunt foarte răfi trataţi în spitale şi Eforia spitalelor le dă o alimentaţie execrabilă. In laţa acestei manifestaţiunl a studenţilor, comisiunea examinatoare e încheiat un proces-verbal, constatînd lipsa de candidaţi pentru Internat şi... afi aminat concursul sine die. Camera de comerţ din Bucureşti este convocată pentru Vineri seara. Alegerea de la Societatea Agricolă Sub acest titlu citim în Timpul: Gazeta oficioasă din piaţa Teatrului, L’Ind6 pendanceRoumaine, vorbind de alegerea făcută pentru complectarea membrilor comitetului societăţel agricole, zice că lista având în cap pe d. Al. Catargiu n’a întrunit de căt numai 57 voturi, contra listei d-lul Hagi Tudoraki, care a întrunit 114 voturi. Adevărul este că d. Al. Catargiu a fost pus fără voinţa d-sale pe lista, care n’a întrunit de cât 51 voturi iar nu 57; aceasta pentru că cea mal mare parte dintre prie tenii d-lul Catargiu nici n’afi venit la vot, ştiind că d sa nu se interesează de această alegere; iar dacă lista d-lul Hagi Tudoraki a întrunit 117, iar nu 114 voturi, aceasta provine din faptul că d-sa a fost sprijinit chiar de însuşi d. Al Catargiu, întrunind ast-fel glasurile din amândouă părţile, adică 51 voturi după lista avend în cap pe d. Al. Catargiu, plus 66 după lista d-lul Tudoraki. Dacă este vorba însă a se da acestei a-legerl o însemnătate politică, aluncea d. Al. Catargiu este la largul său, căci numai ati tudiuel d-sale înţelepte şi imparţiale datorează Societatea agricolă, că adunarea d’a-laltăerl nu s’a transformat Într’o arenă sfâşietoare de imprecaţiunl contra guvernului actual, când d. profesor Dobrescu, un colectivist de baştină, a propus ca societatea să numească o eomisiune de anchetă din sînul sfifi, care să cerceteze la faţa locului sălbăticiile săvârşite de prefectul judeţului Doljiu în faimoasa cestinne a nedijmuirel porumbului ţăranilor până după Crăciun, de nu mal puţin faimosul arendaş colectivist Sache Tănăsescu. Iată şi textul propunerel: PROPUNERE Sub-setnnaţil avînd, în vedere scopul pentru care s’a constituit Societatea Centrala Agricolă şi obligaţiunile ce ’şî-a luat prin raportul eo-misiunii provisorie, propunem: 1. — Comitetul să ceară şi să numească şi el Însuşi o ancintă, care să cerceteze: a) diferendul ivit între d. S. Tănăsescu şi locuitorii comunei Măceş; b) procedarea autorităţii administrative în această afacere, şi să stăruLscă pe toate căile să se dea satisfacţiunea datorită părţeî care se va dovedi, că este Jesată. 2. "—Asemenea anchete se vor cere şi numi de comitet ori de cîte ori s’ar ivi o neînţelegere între cultivator şi săteni. 3. —Rezultatul acestor anchete să se aducă la cunoştinţa Societăţii în adunări extra-ordinare generale convocate ad-hoc. (ss) D. T. Dobrescu. Spre a împiedeca votarea acestei nesăbuite propuneri, d. Al. Catargiu a fost nevoit a lua de două ori cuvântul, rugând pe d. C. I. Stoicescu, care prezida, să pue capăt scandalului, şi să împiedice discuţiunea, ceea ce s’a şi făcut. Nu e mal puţin adevărat, însă, că majoritatea societarilor care era de faţă, spre a legitima propunerea anarhică contra guvernului a d Iul Dobrescu, a ales în comitet e autorul împreună cu tristul săfi erott, ache Tănăsescu. Din cele ce preced rezultă, că amicii d-lul Catargiu n’afi avut nici un gând politic pu-năndu’l pe listă; iar prezenţa d-lul Alex. Catargiu la adunare s’a mărginit la un scop foarte modest, şi anume: I. D-sa a propus a se pune o supra-taxă asupra jocurilor de cărţi, spre a se constitui un fond pentru săraci; propunere ce a fost respinsă; li. Tot în această ordine de idei, a cerut a se da un ajutor de 10.000 lei societăţilor «Leagănul Sf. Ecaterina» şi «Materna», pentru creşterea copiilor născuţi nenorociţi; această propunere a fost admisă, reducăn-dn-se suma la 5000 lei anual, adică câte 2500 lei fie-cărel din aceste aşezăminte caritabile. Atât şi nimic mal mult. ŞTIRI MABIIÎfTE * Consiliul comunei rurale VlâdeştI, din judeţul Vilcea, a cerut autorizarea pentru a contracta un împrumut de 12,600 lei, sumă necesară la construirea şcoalel rurale din localitate. * Colegiul alIII-lea electoral, pentru consilieri judeţeni, al judeţului Vaslui, este convocat în ziua de 8 Martie viitor peotru a alege doul membri în locul d-lul Motaş, demisiona*, şi I. Popescu, decedat. Alegerea delegaţilor se Ya face la 1 Martie. _ _ * D. M. Coiciu a Înaintat ministerului de interne demisiunea sa din calitatea de consilier al oraşului Constanţa. Orele 11 noaptea înainte de şedinţă Paris 4 Februarie. — Imprejurimi-e palatului de justiţie sunt liniştite. Aceeaşi linişte domneşte şi în culoare. Sosirea d-lul Zola nu dă loc la nici un incident. Audienţa se deschide la 12 şi trei sferturi. Sala este ticsită de lume. Curtea respinge cererea apărării de a însărcina un magistrat să meargă să întrebe din nod, pe d-m de Boulancy, în privinţa unor scrisori ce a primit de a maiorul Esterhazy şi nepublicate pînă acum. Depunerea generalului BUlot Apărătorii declară că renunţă la ascultarea ofiţerilor cari aii compus consiliul de rezbel care a achitat pe maiorul Esterhazy. Menţin în mod energic dorinţa lor de-a asculta depunerea generalului Billot, Preşedintele : Depuneţi atunci con-cluziunile d-voastră. Avocatul Labori: Lucrul nu merită osteneală. Preşedintele : Trebue aceasta pentru ca Curtea să poată statua. Avocatul Labori : Atuacl să nu mă mal cheme Labori concluzionarui, căci din ordinul d-voastră, iată-mă condu-zionar cu permisiune. (Bîsete). D nul Scheurer-Kestner cere să rele-veze oare-care neexxdităţl conţinute în depunerea d-lul Teyssonniere, dar acesta fiind lipsă, se amină explicaţiu-nile d-lul Scheurer-Kestner. Generalul de Pellieux este rechemat. Ora 1 noaptea Mărturia d-lni Pellienx Paris, 4 Februarie.—Generalul de Pellieux recunoaşte că primul fac-simile care a apărut în ziarul Le Matin este cel mal exact din cîte ati apărut în ziare şi aiurea. Generalul explică că borde-roul are un recto şi un verso şi el este pe hîrtie. Martorul crede că, cînd s’a tras o fotografie a borderoului, este cu neputinţă să fi eşit şi versul, de oare-ce cerneala era palidă. Generalul de Pellieux se întreabă dacă n’a fost nevoie de a se întări această paloare şi prin urmare de a lucra borderoul pentru a-1 face să iasă mal bine. Recuzarea experţilor Generalul adaogă : Ceea ce rezultă din desbaterl este că apărarea recuză pe toţi experţii cari au depus jurămînt, au lucrat asupra originalului borderoului şi au comparat între ele nişte acte recunoscute sincere de acuzat, — pe cînd nişte experţi amatori, un dentist şi un străin au încrederea apărărel. Această tactică nu mă miră; ea ml-a fost indicată de d. Malhieu Dreyfus în cabinetul meu. Acesta, acuzîndpe maiorul Esterhazy, Vam întrebat dacă vrea o a doua expertiză a borderoului; el însă n’a răspuns. Borderoul Generalul Pelieux adaogă : S’a vorbit mult de scriere dar nu s’a vorbit de loc de ceea co era scris îu borderoă.—Am pre-tenţiunea de a vă dovedi aci, cu acte în mină, că ofiţerul care a s-ris borderoul aparţinea ministerului de rezbel şi era din arma artileriei. Avocatul Labori cere ca colonelul Pic-quart aetua'mente Ia d. Bertulus, să fie chemat să asculte această depunere. Preşedintele replică: N’aveţI envînt de o cam-datâ. Avocatul Labori inzistă şi cere să vie co onelul Picquart. Generalul Prllieux analizează borderoul şi zice că numai un ofiţer de artilerie şi de la ministerul de resbel a putut să cunoască faptele de cari se vorbeşte în borderoă şi să se fi scutit de termeni teclmieî ce sunt întrebuinţaţi. — Nici o-dată un ofiţer de marină n’aa fi putut seri acest borderou, de oare-ce nu are ideie de tot ce se vorbeşte într'insul. DiscnrsnJ generalnlui Pellienx Şi acum, zice generalul, ce rămîne din toată această clădire ? După părerea mea nu prea mare lucru şi, cu toate astea, s’a acuzat ofiţerii că au achitat din ordin pe un culpabil. N’am un suflet de cristal, dar un suflet de soldat, care se revoltă în contra tuturor infamiilor aruncate asupra noastră. Nu pot să le mal suport şi zic că este culpabil şi criminală încercarea de a se lua armatei încrederea în şefii săi, că-l dacă soldaţii nu mal au încredere, ce vor face şefii in ziua primejdiei, care este poale mal apropiată de cît se crede ? (Senzaţie). Mîine, d-lor juraţi, fiii d-voastră vor fi conduşi la măcelărie, dar d. Zola va fi cîştigat o nonă potopenie (dibăcie) şi va purta victoriile sale îu faţa unei Europe din care Francia va fi ştearsă (Senzaţie). Generalul Pelieux termină zicind: Am fi fost fericiţi să achităm pe Brcyfns; aceasta ar fi dovedit că nn simt trădători în armată lucru pentrn care toţi purtăm doliul (Aplauze). Interdicţia dreptului apărărel Preşedintele refuzînd avocatului Labori dreptul de a răspunde generalului Pellieux, avocatul apărării depune con- cluziunl, apoi, adresîndu-se juriului : Protestez contra lnterdîcţlnnei dreptului de apărare. Avocatul Labori, răspunzînd generalului Pellieux, face o declara ţie patriotică. Preşedintele angajează pe avocatul a-oărăril să termine. Avocatul Labori: Dacă va trebui, dezbaterile vor ţiue şease luni, pînă s'o face lainină. Curtea respinge conduzhinile apărării. După cererea avocatului Labori se 'rimite să se caute colonelul Pi quarl. Depoziţia d-lni Scheurer-Kestner D. Scheurer-Kestner releveazâ oare-cari neexactităţl în depoziţia d-lul Teys-sonniâre. — Martorul contestează că ar i vorbit d-iul Teyssonniâre de maiorul îsterhazy, pentru că in momentul între-vederel lor nu cunoştea numele lui îsterhazy. Avocatul Labori reproşează d-lul Teys-sonniâre că a şpris de dimineaţă un articol d-lul Trarieux, faţă de care el irofesa o recunoştinţă eternă. D. Teyssonniâre, interogat, răspunde că nici d. Trarieux nici d. Scheurer-Kestner nu i-ail cerut în nici un fel sâ-şl modifice raportul săfl. D. Trarieux protestează în contra ar-icolulul d-lul Teyssonniâre care l’a acuzat de minciuni. D. Trarieux insinuează că s’aft comis oare-cari indiscreţiunl de Statul-major în complicitate cu J. T*yssonniârre pentru a paraliza acţiunea colonelului Pic quart. Audienţa se suspendă. 5 Februarie, orele 10 dimineaţa. Paris, 4 Februarie. — Audienţa este reluată. Generalul de Pellieux se prezintă din noQ. Intre martori Avocatul Labori declară că apărarea nu a recuzat pe exoerţil-juraţl, ci pe aceia cari refuză de a vorbi. Avoca’ul Labori impută generalului Pellieux că a zis juraţilor că vom avea în curînd războiu. Avocatul adaogă: nu credem că vom avea războiţi şi apoi cu asemenea soldaţi nu mie frică de el (aplause). Dar dacă oare-cari ofiţeri sunt demni de a conduce acolo pe soldaţii noştri... (Generalul de Pellieux întrerupe.) Generalul de Pellieux răspunde că facsimilul care seamnă mai mult borderoului este acela publicat de ziarul «le Matin». D. Meyer (care a depus erl) ripostează, în mijlocul unor protestaţiuni vii ale auditorului că experţii-juraţi nu fac mai mult de cît cei-l’alţi. Cere generalului de Pellieux să i aducă fotografia negativă a originalului borderoului. El va face expertiza sa în deplină lealitate şi conştiinţă. Generalul de Pellieux răspunde că este cu neputinţă, de oare-ce s’a pronunţat şedinţa secretă. Avocatul Labori insistă. Dacă toată lumea ar voi-o, ne am înţelege repede şi am eşi de aci cu toţi într’o îmbrăţişare, fie-care văzînd că n’a fost nimic în afacere. (Exclamaţiuni). Generalul de Pellieux refuză să discute expertizele caligrafice, declarindu-se necompetent. Poate să zică numai că experţii au afirmat în faţa consiliului de răs-boiu că borderoul nn este al maiorului Esterhazy. D. Conard, expert în procesul maiorului Esterhazy, replică d Iul Meyer. Avocatul Labori întreabă dacă borderoul original seamănă cu fac-similul din ziarul Le Matin. D. Conard răspunde: de loc. (Sgomo1). Avocatul Labori se plinga că nu vrea să se comunice borderoul original şi întreabă dacă borderoul pe care aii lucrat experţii în 1894 şi 1897 este acelaş ? D. Conard răspunde afirmativ. Ce zice d. Moriand D. Moriand, profesor Ia Universitatea din Geneva, afirmă că scrisul borderoului este acela al maiorului Esterhazy D. Moriand vrea să facă o demonstraţie pe o placă neagră, dar preşedintele se opune. D. Moriand intră atunci în dezvoltări lungi asuora modulul de a forma caracterele. D. Moriand continuă demonstraţia sa orală în mijlocul dovezilor de nerăbdare ale auditorului. Demonstraţia d Iul Moriand, foarte documentată, este plină de o serie de argumente de natură a dovedi că maiorul Esterhazy este autorul borderoului. D. Moriand conchide zicind că nu ştie dacă originalul borderoului există, dar că fac-similul din ziarul Le Matin este suficient pentru a atesta că numai maiorul Esterhazy a putut seri borderoul. Ridicarea şedinţei Audienţa se ridică fără incident. La eşirea din palatul de justiţie nu se aude nici un strigăt. La trecerea ofiţerilor, piaţa Dauphine este aproape goală. La trecerea trăsurel d-lul Zola pe lîngă Pont-Neuf, se aude clte-va fluerăturl. Eoovai — Duminică s’a celebrat, în biserica Sf. Vineri din Capitală, căsătoria d-lul Mihail Ionescu, diu Constanţa, cu d-şoara Elena Tudoran, fiica cunoscutului comerciant Vati'e Tudoran. ... „ . Nuni aft fost d. şi d-na G. A. Lăzărea-nu, tipograf. Biserica era plină de amicii nouilor căsătoriţi cît şi al nunilor. www.dacoromanica.ro K P O C A 3 Foiţa noastră* Sfirşindu-se romanul Suflete Curate, om începe să publicăm în foiţa noastră ultima scriere a marelui scriitor danez Iacobsen. Intre viaţă şt vis este titlul acestei scrieri de o frumuseţe rară şi care este tot de odată unul din cele mai bune romane ale lui Iacobsen. Romanul Intre viaţa şi vis ne scuteşte de ori-ce voi să i le aducem, fruntea lui numele mal mari prozatori elogii pe cari am căci el poartă în unuia dintre cei ai lumei moderne. Intre viaţă şi vis Este un roman plin de cea mai adîncă senzaţionalitate ; şi pe măsură ci ’l citeşti, cu sufletul plin de emoţiune, aci dulce aci zguduitoare, cazi totuşi într’o reverie legănătoare, într’o stare de visare, care ’ţl ridică sufletul mal pre sus de toate mizeriile acestei lumi. Gel cari vor voi să ’şl procure zilnic cîte-va clipe de plăcere curată, în-naltă, într’un cuvînt, artistică, să citească romanul Intre viaţă şi vis pe care vom începe de Vineri să ’l dăm în foiletonul nostru. Cronica Judiciară Covoarele de la Casa de Depuneri. Păţania unul taplţer. Era ziua de 8 Iunie trecut. D-nul Jean Traup-man, de profesie tapiţer, fusese însărcinat cu decorarea chioşcului în care era să stea M. Sa Regels şi Regina împreună cu autorităţile, cu ocazia punerii pietrei fundamentale a noului palat al Casei de Depuneri. Spre acest scop, d, Traupman închiriase un număr de 25 de covoare de la Jaburov. Se ştie că în timpul ceremoniei ploaie ţeapăn şi cel cu fracurile negre se făcuseră leoarcă. Dar cel care rînjia mal mult de această ploaie intempestivă era d. Traupman, care era responsabil de buna stare a covoarelor. Abia autorităţile se depărtează de locul unde se oferea şainp- nîa, şi d. Traupman se şi grăbeşte cu ajutorul lucrătorilor săt să Ia două din cele mal mari cov6re şi să le attrne într’o pimniţă pe nişte blrne. Dar graba strică treaba, şi d. Traupman grâbindu-3e, a păţit-o. Covoarele at! dispărut din pimniţă. Cum? Aci intervine iar o imprudenţă a d-lul Traupman. In timp cind se oferea şampania musafirilor cari atî asistat Ia inaugurarea palatului, d. Traupman a ţinut să dea lucrătorilor un banchet la o circiumă de alături. In lipsa lucrătorilor, d. Traupman a atras atenţiunea comandantului gardiştilor asupra covoarelor. Paza a fost aşa de bine făcută de poliţie, în cit după 20 de minute, la întoarcerea d-lul Traupman şi a lucratorilor săi, covoarele puse la adăpost nu mal eraţi. Ziarele aO vorbit ia timp de misterul dispariţiei covoarelor. S’a acuzat persoane străine şi însuşi d. Traupman. Afacerea s’a elucidat ieri înaintea secţiei a 3-a a tribunalului Ilfov. Inculpaţii sunt Iun Dulgherul şi Grigore Ion, lucrători do la palatul casei de depuneri, şi un grec, C. Teologlu. dat ca tăinuitor. D. Traupman e ascultat ca informator. 1. Cum s’a întîmplat faptul ? R. Cînd am văzut lipsa covoarelor, m’am dus la secţie să reclam. I. Şi ce a făcut comisarul ? R. Ml-a spus : «tu eşti hoţul, în numele legii eşti arestat» (rîsete). I. Şi pe urmă ? R. D. prefect mi-a dat apoi drumul şi am început să caut pe hoţ’. I. Şi i-aî găsii ? R. — Da, cu ajutorul unul anume Audreî l.ambru. Inculpatul Dulgherul zice că Grigore Ion i-a dat covorul pe care Ta dus la un naş al lui din Dealul Spirei. Teologlu zice că lot Grigore Ion i-a dat, pe drum, un covor, pe care l’a depui la un bragagiii, dar nu ştia că e de furat. Grigore Ion nu răspunde la apelul nomiual ; el e dosit. Tribunalul condamnă pe Grigore Ion la 6 luni şi o zi în hisoare, şi pe cel-l’alţl doul ia cile trei luni. NUVELA Un brigand Tlnărul med prieten Jean, este un fanatic, un martir al model; lui îllrebueîn tot-d a-una hainele croite după ultima modă, şi ultima boală de modă. Anul acesta Jean a voit să facă o cură de înălţimi. Aşa dar, noi plecarăm în luna lume în munţi. Am zis: uoî plecarăm, pentru că el a luat cu dtnsul pe frumoasa contesă de R... pe care bărbatul săă o lăsase pentru că ea se amorezase de curâţitorul de zâpădă de pe strada el! Intr o dimineaţă, lăsal pe Jean şi pe contesă împreună şi mă înfundai singur în munţi. Rătăcind Ia întimplare, o luai pe un drum îngust pe marginea unei rlpe. De odată auzii nişte paşi şi îu acelaşi timp văzul îuaintînd spre mine o tînără şi frumoasă femeie blondă. — Ah! exclamă ea făcînd o mişcare să se dea înapoi. — Doamnă răspunsei efl, nu vă temetl d* L Vom îucerca să trecem şi unul şi altul tără a ne întoarce din drum...Poate vem fi nevoiţi să ne lipim unul de altul puţin... — Oh! efi vred treci întîî fără ca d-ta atingi mine. Era o englezoaică, englezoaică imemorială, inevitabilă şi tradiţională pe care o întllneşt] In tot locul. — Miss, răspunse-î ed galant, voiu căuta ca abia fă te ating, pentru că aşa doreşti. Dar o void face cu cea mal mare părere de răd că nu pot să mă lipesc de o aşa frumoasă formă. — Oh!... răspunse ea cu o mutră nemulţumita şi dispreţuitoare, d-ta nu eşti... bandit... brigand... d-ta nu poţi proeura mie emoţiune... oh! Htle băiat... trece cum vrei. O luai încet de talie, ne învîrtirăm şi trecurăm fie-care de partea ce-l’ată. _ Cu toate astea eram foarte vexat de dispreţul pe care ea mi-1 arătase pentru că nu eram brigand şi făeuî planul să mă răzbun. Tinăra englezoaică se duse la hotelul unde şedea şi unde trăsesem şi noi In acea dimineai ă. A doua zi, în zori, îmbrăcat cu nişte zdrenţe ce le împrumutasem de la uu chelner sub pretext că sunt eseentrie, pîndiî să plece fica Albionulul. Ea eşi şi ett ° *ţr-mării de departe zftbrlindu’ml pârul şi barba şi spoindu-ml faţa cu nişte funingine pe care o luasem cu mine. . . Trecînd prin nişte tufişuri, eşil înaintea el şi o aşteptai la un loc pe unde trebuia absolut să treacă. — St ăl! strigai apărînd deodată în faţa el. — Oh! strigă ea speriată ; ce vrei ? — Punga sad viaţa urlal ed teribil. — Oh 1 graţie sir bandit... sir brigand 1 zise ea căzînd în braţele mele aproape leşinată. In două timpuri şi trei mişcări mă răzbunaşi, de umilirea pe care ’ml-o făcuse En glitera... După ce ea ’şl aranjă toaleta, scoase cu seriozitate din geanta sa un carnet cu sebrţe roşii pe care era tipărit cu litere de aur: Impresiuni de călătorie, şi începu să scrie. K. DIV ™ ~srj2» OHiL* UST P \j JO& JCLt DIN CAPITALA încercare de sinucidere.—-A seară pe la orele 5 şi jumătate, femeia Mar ia Iordache-seu, domiciliată in Strada Brutus 6, fiica lui Ghiţă Iordăehescu din CopăcenT, judeţul Ilfov, voind să se sinucidă, a absorbit o soluţie olră-vitoare, în cantitate ca de 100 grame. Prinzindu-se în grabă do veste, nenorocita a fost transportata la spitalul Brîncoveneasa, unde se speră că va fi scăpată cu viaţă. _ Pină acum nu se cunosc cauzele cari ad determinat pe numita femee să încerce a-şl curma zilele. Mnitu! denaturat»!.—O femee, prost îmbrăcată şi purtlnd în braţe un copil de curînd născut, a intrat erl seară într’o circiumă din calea Griviţel. în apropiere de gară. După ce a băut un pahar eu vin, femeia a eşit afară, încredinţînd copilul stăpînulul prăvăliei, asigu-rîndu-1 că merge pină afară să vorbească unei prietene a sa şi că cu vrea să ia copilul de teamă să nu răcească. _ Incred iiţîndu-se spuselor femeie!, cîrciumarul a luat copilul şi aştepta întoarcerea el. Ati tie-cut însă 3 ore de la aceasta şi femeia nu s’a maî întors. îngrijit de beleaua unul copil mic şi înduioşat de plînsetele nenorocitei mici fi'nţe, cîrciumarul a depus copilul la s cţie istorisind comisarului întîmplarea. Micul părăsit a fost transportat în căutarea spitalului Materni’atea, iar poliţia c ubi şi acum pe denaturata mamă. DIN TARĂ Arsă de grtZ.—O dramă palpitantă s’a în-tîmplat. zilele trecute în comuna Bordujml Ialomiţa. _ Copila Costanda, în vîrstă de 12 an!, fiica locuitorului Dumitru Radu din acea comună, du-cindu-se la un cumnat al s:0 Ion Leibu şi ne-găsiadu-1 acasă, a voit să ajute la trebile casei şi voind să aprindă focul, a turnat gaz peste lemne. Cind a dat foc, gazul din vasul ce era în apropiere s’a aprins, a făcut explozie^ şi a ars pe nonorocita în mod oribil la faţă şi pe piept. Cu toate îngrijirile ce i s’ati dat în grabă, copila a sucombat după o oră de suferinţe oribile. DIN STREINATATE l'n pungaş politicos.—Un caz cu totul ciudat ş’a întîmplat acum cît-va limp la Paris, d-neî Ferekide, soţia d-lul ministru de interne. Intr’una din zile, întorcîudu sa acasă de la o preumblare pe care o făcuse în oraş, d-na Ferechide, observă, spre marea sa desolare, că-I lipseşte din buzunar portofoliul Ia care avea 900 de le!. Nu mal încăpea nici o îndoială, un pung iş dibacii! îl şters-se punga din buzunar, pe bulevardele Parisului. Reclamaţiunea făcută la postul de poliţie şi toate cercetările rămăseseră fără rezultat. Păgubaşa se resemnase deja şi începuse să uite supârătoarea întimplare. Mare îl fu surprisa insă cînd după o săptă-mîna do Ia aceasta, d-na Ferechide primeşte un mandat poştal iu valoare de 300 lei, însoţit de o scrisoare prin care pungaşul anonim, cerea seuze d-ne de modul puţin corect pria care se împrumutase cu suma de 900 de lei, îl trimetea 300 lei din datorie, promiţîndu-I şi restul pentru o dată maî întîrzială. " De sigur că d na Ferechide nu mal aşteaptă restul promis, totuşi procedarea pungaşului a uimit-o. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Romîne» Odesa, 4 Februarie.— Doeskij Listok a-nuntă că batalionul înlîiii al regimentului al 14-lea de vînătorl, făcînd parte din detaşamentul de ocupare în Creta, se va întoarce la Odesa în luna Martie. Roma, 4 Februarie. — Camera deputaţilor. Răspunzînd Ia o chestiune a d-lul SantiDi. asupra atitudinel guvernului în pre-senţa gravelor evenimente ce se petrec în Extremul-Orieut, d. Baini zice că pare tot mal probabil că evenimentele vor răniîne pe terenul competiţiuDilor comerciale, înde-părtînd ast-fel primejdiile uuor complica-ţiunî internaţionale. Guvernul a asigurat protejarea naţionalilor săi ; el va îngriji de asemenea şi de dezvoltarea raporturilor economice. New- York, 4 Februarie.-— Ouirasatul de escadră american / LJ CA-S*MNO, inlr'un corint ea ra tla abonaţilor nai tnijlocn/ ele a trai bine, sliintl tle n»at ,nainte nunta ce vor avea tle cheltuit, erilintltt-le inconvenientele inntalaţiunei. Preţuri reduse pe timpul lunelor Iunie şi Septembrie Pentru informaţiuni a ne atlrena la biuroul SOCMETAţjbI MâlAXCMlMF. Bucuresci, Strada Fintinel \o, !•». www.dacoromanica.ro EPOCA ras FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 3 rm vf«/s cofee SPRE BINE Doamna aceasta locuieşte tocmai la clţl-va paşt de otel, într’o străduţă Ia fel cu un torent uscat, o casă strimtă şi sălbatică avind aproape aerul unei închisori, cu «miradores» grilate ca la Sevila sad 11 Toledo. Felix trage lanţul de fer cu totul ruginit care atirnă lingă poartă,—o poartă joasă şi rotundă, ferecată şi cu cuie groase, una din acele porţi cari nu par făcute spre a se deschide,—şi iat-o cră-pfndu-se, după o destul de lungă aşteptare, ca să-I arate faţa zbircita şi bone-tul călugăresc al unei bătrîne servitoare cu ochi de mort. — D-na Contesă şi fiică-sa sunt la biserică. — Eă stad aici numai o zi... O să am noroc să irtllnesc aceste doamne, ceva inal tirzid ? — Nu ştid ce să vă spun. Primirea nu-I tocmai caldă. Felix n’avu ca să facă alt de cit să lase servitoarei cartea sa de vizită şi scrisoarea doctorului. — Zăd, se gîndi el depărtlndu-se, dacă judec lugubra aparenţă a acestei locuinţe şi după capul servitoarei, care seamănă cu o veche maşină de rugăciuni pentru sufletele morţilor, mal bine de cit aşa vread să văz faţa pădurilor... La ce s’o fi gîndit bietul doctor Indrep-tindu-mă la cucernicii aceştia ? De alt-fel, două zeci de paşi mal departe, impresia sa supârăcioasă s’a ri-sipt; căci, capătul străzel, fără de veste dă de o mică râsplntie plină de zgomot şi de soare. Acolo, dinaintea po» ţii linei biserici, sculptată de sus şi pînă jos, e o drăguţă de piaţă pe care o îmbălsămează lămîia şi trandafirul. Un colţ de Spanie, In adevăr, In care vibrează sonorul dialect catalan. Artistul parisian, care călătoreşte pentru în-tiia oară Iu viaţa sa, rămîne înmărmurit în faţa acestei privelişti pitoreşti şi noul. Ah ! frumoasele grămezi de portocale, pătlăgele şi ardei. Tinăra negustoreasă de Ia care cumpără o legătură de garoafe are ochii negri al marchizei de Ama(5gui, şi acest muntean cu brîu roşu care-şl fumează ţigarea, rezemat de asinul său Împodobit cu clopoţel şi pampoane, e frumos ca un contrabandist de pe vremurile romantice. Noroc să dea D-zeu! Iacă lumină, culoare şi bucurie! îmbătat, fermecat, Felix Travel întîrzie să umble hat-hul prin această gloată zgomotoasă ; se plimbă mal mult de o oră încet, In blinda căldură a soarelui care II săgetează spatele şi mijlocul. Tot se mal simte slab, e adevărat, dar nici o dată n’a avut mal mult gust de viaţă. E miază-zi, In toată puterea el! Dar e e o minune, o înviere! Dar merge spre bine, tot spre mal bine! Ce fericire ! Cu toate acestea, a petrecut noaptea în vagon, II e somn, şi cînd se întoarce la otel ca să se trlntească pentru un ceas sad două în pat, băiatul i-aduce o scrisoare care venea de la d-na de Pujade. Ea roagă pe Felix Pravel să vie să ia masa la dlnsa, chiar în acea seară, fără ceremonie; o să fie măgulită, zicea ea, să cunoască pe autorul Serenadei şi pe acela al Nopfei cu Stele, şi fericită de a vorbi de doctorul Demain, căruia îl datoreşte viaţa, etc, etc. Toate acestea spuse In cite-va rîndurl curtenitoare, puţin cam seci, pe o hîriie de scrisoare împodobită cu o coroană con-tală. Felix Îşi aduse aminte atunci de casa cu fata neospitalieră şi de ceea ce i-a zis doctorul asupra extremei cucernicii a d-nel de Pujade; şi fu apucat de o sfiiciune ciudată. Celebru de erl, nu se dusese încă în lume. Piuă acum a trăit ca un sărac ce se afla, lingă popor, nu văzuse nici o dată de aproape o doamnă nobilă, «o devotă». Şi cu toate acestea cu neputinţă să refuze fără nepoliteţe. O, ar fi lăsat el la o parte d’a binele recomandaţia doctorului! In ce viespar l’o fi băgat vechiul săd prieten. Ast fel că cu o secretă emoţie înainte de ora convenită, muzicantul, după ce şi a făcut toaleta, se prezintă din nod înaintea casei posomorite. Dar de data aceasta bătrîna servitoare deschide poarta fără pregetare, şi, după ce a introdus pe tînăr in «salonul de companie» cum se zice la Perpignan, se retrage anunţind că are să înştiinţeze pe d-na contesă. Cu toate luminările şi cu tot focul, e frig in acest salon, frigul special odăilor de obicei ne locuite. Greoaiele mobile de tapiţerie, drepte şi ţepene ca nişte mobile de biserică, sunt rînduite cu o desolantă simetrie, şi goliciunea lemnăriilor albe se împodobeşte cu o singură gravură, magnific încadrată, portretul papei Piu IX sfinţită de iscălitura sa autografă. Nici un obiect măcar de intimitate sud de amintire; nimic femenin. Felix se gîndeşte că dacă exteriorul locuinţei i s’a părut mohorît, interiorul e pe faţă ostil. Cele două lămpi mari pe cămin, luminările candelambrulul cu cristale de sticlă, lemnele aprinse în vatră par’că ’şl zic : «Cine e acest nepoftit, pentru care am fost aprinse ? Şi iată că bietul băiat tremură şi că nesiguranţa i se îndoeşte. De o dată, o uşs se deschide. E contesa, urmată de fiică-sa. Lungă, galbenă, uscată, in veşnic do -lid, cu o întorsătură de păr negru nemilos, d-na de Pujade a fost poate o brună elegantă, pe timpul cînd pufuşorul care ’i umbreşte buza de sus nu se hotărîse să devie adevărate mustăţi. Ele adăogad încă la severitatea între-gel sale persoane, a mîinetor sale, a zîmbetuluî săd mal jos de zero. Felix ar fi fost încremenit de această spiri-ţiune dacă nu băga de seamă numai de cît — are două-zecl şi şease, să nu uităm — că tînăra fată intrată în salon după contesă, era foarte drăguţă cu tot aerul săd cam stîngacid şi cu rochia sa răd croită — Fiica mea Tereziua, a zis d-na de Pujade şi răspunzînd tot-de-o-dată cît a putut mal bine la complimentele cin-tărite pe care contesa i le adresă asupra recentelor sale succese, Felix tot foarte sfios şi aşezat pe marginea scaunului admira pe furiş pe această Tere-zină, a cărei faţă fragedă şi al cărei ochi negri frumoşi, plecaţi cu modestie, îl amintead pe fecioarele lui Murillo pe cari le văzuse la Luvru, acele fecioare atît de îneîntătoare, atîl de omeneşti, cu nimic ideal şi în care e puţin aer de madonă şi mult de fetişcană madrilenă. — Care va să zică pleci mîine de dimineaţă la Ame'ie? întrebă contesa pe călător. — Da, d-nă, do torul Demain m’asi-gură că am nevoe de un repaus absolut. — Ne pare răd că nu te putem avea mal mult, d le dar dv aveţi dreptate. Perpignan nu e un ioc bun pentru convalescenţi, şi vîntul de nord este foarte primejdios aci. In acel mmn nt se auzi clopoţelul sunînd, (Va urma) SOBE AMERICANE VERITABILE JL „SIRIUS Patent Regulator, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcuta şi temperata după dorinţa, care se obţine prin < Patent-Regulator >, care le deosibeşte de cei le-lalle produse similare. 1^9 încălzitul se faco prin ori J ce fol de cărbuni de piatră. Maşine «le ISucate , Amerlcsae cele mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de i Lămpi de petroleă. DEPOZIT GENERAL: Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 Servicii! de Bidoane g iLâzI la domicilii! PETROL Adresa: Golesci, 12 AY IS In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d 1 Franţa, att găsit o moarte crudă, nu pu tem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, tn schimbul unul premiu minim se asigură un capital Însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un pa--ticular, ar avea de plătit lei 67.50 anua1, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. SOBE HEIDINGER, PARIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano) PENTRU IrJCÂLZIRE OU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMHE Maşini de Bucate MOBILE PE EI E H InstalaţiunT de încălziri Centrale Fabrica COHETFL Adolf Salomon DEPOBIT: Strada Doamnei, 14. DEPOZITE O PROVINCIE: Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lâpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni. ALBERT ENCiEL Casă fondata In annl 1850 1 Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de calitate bună : W « || -£ pentru atîrnat, pentru te i LINOLEUM (Muşama) pentru aşternut pe jos. B MAŞINA arzîud cu PetroliQ, pentru gătit. I B ii «le ZINC in toate mârimek. t LOSETE peutiu casă (Water Closet) wp ATEI-.IER SPECIAL. f| __ pentru comănzl şi pentru reparaţie. H| PET ROLET, Călit Ac» I-a, deealitru1 Iei 4.00 franco la domiciliu. |H TEEIU de rapiţă dublu rafinat. mineral’ $tomac;aleCăilorT.;îna!& ’,K£IV!IE,GASTRALGSE;DîA5ETâ I Dispepsie;Ghq PENTRU CAUTÂJILE ] JlTINÂTE şi ia ' PsuguesSILEGER^ SUNT RECOMANDAT DE CĂTRE MEDICALE ÎN BOLELE î Eforte gazosi şi plăcută la ti ut, amestecaţii sau'nu, cu ori ce băuturăĂ Singura apXpursâtTvâ ÎNLĂTURÂND SURSELE U8GU8ESCI CARE PRODUCE AFARA DE EFECTUL SIGUR Şl NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ VîXttUPRA ORGANELOR BOLNAVE. Ă'* UN PĂHĂREL FACE AOELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE 8UDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARĂ. Societate Romînâ de Asigurări Generale B B A 1 Ii A Capital Soeialt lei 3,000,000 deplin văroasa-Fond de organizare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Preşedinte, DIMITRIE A. STURDZA. YU+preţedinlt: Aleaoandru Marghiloman tficolae F# Perlea• membri! consilier! Tache Anastasia, Deputat, mare proprietar, Teonolu. ^ „ . _ ljt G. Auan, Preşedintele Camerei de Comerolu Ba^uresol. _ t Comand oral Marco Besso, Directorul so* cietăbt! ^AMi^urazioni Generali», membru al Institutului d'actuari dla Londra, eto. etc. Manrlciu Blank, Şeful casei de bano* Mar-morosch Blank & Oo., Bucureşti. T. Carnevali, mare comerciant armator, In Brăila. Constantin ©. Codaş» Deputat, Advocat, Brăila. ^ Adoltf JErfliug, Consul German, Brăila. Director, HITGO A8COLI. Ermano Gentilii, Directorul General al Pri mei Societ&ţl austriaco de Asigurări Generale contra Accidentelor, etc., etc. Charles Girfanner, Dirigintele ramurel de transport ia Societatea Asiourazlonl Generali. Vin or io B.Mendt, Şeful Oaselor L. MtndtCo. Fratelli B. Mendt, mare comerciant armator, Brăila. Edmondo Riehetti, 8ecretarul general al Booiet. «A*slmrazioni Generali», Trlest. Colonel G. Rosnovan, mare propr., Romov. Zamfir Zamflrescn, mare propr., Brăila. Pani Roitenberj* A Co., Şeful casei ds bancă Rottenberg & Oo. Brăila. Sub-director, D• Cer scoriei» Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură in condifiunl liberale şi avantagioase tn contra daunelor de: învceXni v w g nix mx tnaxsronv pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mai mare desvoltare operaţiunilor în ramura Viata, după combinaţiunile cele mal noul şi mai convenabile. Mt MHECŢIVXEA. N.B, — Pentru orl-ce informaţiujl a se adresa la sediul Societăţel, In Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. EXPOSITirNIIE DII PARIS, LOIDRi, VIEM, LIOX şi MAR8EILLE SIG. SCHWARZ Proprietarul Qrand-Photographie Central, Director al scoale! Academice de Fotografie Representant general al EXPOSIŢIUNILOR Internaţionale de Concurs din Paris, Londra, Viena, Lion şi MurseiUe, cu autorisaţia guvernelor respective. Se însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOSIŢ1UNILE diu Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille La această ’exposiţiune se primeşte produse din toate ramurile industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRESENTANT. Informaţiuni mal pe larg se pot lua la Biroul din Calea Victoriei PA8AGICL VILL.ACROS - La GRAND PHOTOGRAPHIE-CENTRALE - 9Kai mult de V1 de secol succes proclamă superio' >atea sa tn tratamentul de gutural, irltaţiunel peptulni, f fluenţa, dureri reumatismale, scrtntltorl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur Ia exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tară. Propr. C. N. Paraschlvescn & Co. Deposit general: Fraţii Kdnya Jaşl. Vechia şi Renumita Fabrică deTrăsurT B. I. B.IEBEB S’A MUTAT IN Str. Romul tis, îfo. 11 Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întindere! ce a luat fabrica mea. Prevăztudu-mă cu materiale fine şi cu lucrător! specialişti, sunt In măsură a efectua orl-ce comande de Trăsuri Cupeuri Cabriolete BreacnrI, etc. după cele mal nou! modele, riva-lizlnd cu produsele similare din streinătate. 0 exposiţie permanentă de tră-“ gata stă tot-d’a-una la dispo- Cea mat bună calitate existentă cocs DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în sac! tona de 1000 kgr. grentatea garantată 46 lei 46 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saO personal case! i. GOLnSTElX 9, STRADA DECEBAL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 86. Tot acolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiana, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbuni din minele englezeşti de Kardiflf, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţiunt en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila ia orl-ce staţiune a căilor ferate. SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De Ia CotrocenI Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte leî 25 de fie-care, casa de bancă Ieschek St C-ie, strada Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea simt deviza Tipografiei. WATSCW & IOIIELL jMAŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BXJCITBESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) j Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală. REPRESENTANŢI GENERAU AÎ FABRICE! Maşlul de Morărlc diu cele mal niodtruo Tot felul de maşini de curăţit şi spălat griu. Valţurî. Burate obicinuite şi centrifugate. — Burate orizontale (Piansickier). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, etc., etc. jHaşfnX pentru fabricaţiune de: Ciment, Var şi Ipsos Maşini pentru fabricaţi uite de celnlosă şi klrtie Tnrblne verticale şi orizontale după pateutele proprie, pentru ■ orl-ce cantitate şi cădere de apă jP/n^urF ei* Aburi Motor! de gaz şi de petroliă. — Maşini de electricitate. ; Maşini dinamo-ele.trice de curente contiune, alternative şi alte sisteme. Electromotori, Transformator! şi orl-ce maşini do electricitate pentru Mine, Elevat, etc.— Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel i VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri ROATE COMPLECTE pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale INIMI pentru încrucişări de sine llnstalatiunt complecte de f2SSZ3^T+I8SS‘ [LUMINĂ ELECTRICA. — CĂI FERATE ELECTRICE. — TRANSMISÎUNITde ! putere ELECTRICA după sistemul propria, METALURGIE ELECTRICA. IPOQAFIA „EPOCA ” execută tot felul de lucrări atingrătoare de această artă. Biuuiraatl — No’ 3.—Bucureşti,