Ediţia a treia
JOUI, 5 FEBRUARIE 1898.
SERIA n.—ANUL IV, No. 676.
numaruj^io BANI
AiOIAHEITELS
âK6«B la 1 ţl 1* «Ie le-eiiel lui yi M f lfttetw tot*d’i‘Ui tastate lo Bucureşti U Casa Administraţi®! io bifaţi şi UrtinătaU prin mandata poştala 0n an tn ţară 30 lai: In atreinătata 60 lai Şase luni ... 16 »	»	*	*6 »
Trai luni ... 8 »	»	*	18 »
Un număr In atreinătata 80 kaal
MANUSCRISELKNU SE INAPOIAZA BEDAOTIA
9a. 1- 8TKADA CLSMBKTES - Ia. 8
CA
NUMĂKUL^IO BANI
AJnJHCIFHIUB
Ia Bucureşti şi jndaţa ea prtmaao numai la Administraţia
In atreinătata, (Unei io aJminisiţ^ţit ţi la toate oficiile da publicitate AMnaeiorl la pag.	IV ....	.	0.30	b. liaia
k» »	»	m j i , ■	i	lei	*
»	» b	II , J , ,	,	8.—	»	»
Inserţiile şi	rsclamals I	lai	riadul
SÎBSăBii veafe11 88 8rb1
TELEFON
Ia. 8. - SBADÂ GLIMEIŢII - Ia. 8
Petiţia In contra legel patentelor
SEMNEJE PACE
Pe vreme ce miniştrii de externe al Angliei, Germaniei şi Franţei, făceai! In aceiaşi timp, înaintea parlamentelor lor respective, cele mal liniştitoare decla-raţinnl cu privire la pacea generală, ministrul nostru de externe, cu dibăcia ce-1 caracterizează, găsea momentul bine ales pentru a alarma spiritele cu decla-raţiunl imprudente.
In acelaşi timp, organul guvernului, Voinţa Naţională, sub titlul «semne rele», se sileşte să arate cit de şubredă e pacea de care ne bucurăm azi, şi cit de fragil este concertul european.
E drept că concluzia articolului Voinţei, ne dă dezlegarea enigmei, altminteri neînţeleasă, a dezacordului cabinetului nostru cu toate cele-1 alte cabinete europene.
«Dacă din nefericire, zice Voinţa, aceste temeri se vor realiza, Romtnia va fi chemată de sigur să joace un rol de la care nu se va putea sustrage.»
«Suntem, însă, siguri că, aşa ca în toate împrejurările mari şi ameninţătoare, Ro-mînil strlns uniţi etc..
Am înţeles. Intru cît apelul adresat liberalilor dizidenţi, în numele principiilor, a rămas fără ecofl, întru cit apoi încercarea de corupţiune îndreptată, pe cale individuală, în contra acestora n’a dat toate roadele dorite, se caută acum a se legitima, prin ştiri alarmante, prezenţa la cîrmă a d-lul Sturdza şi a se aduce pacea în partidul liberal prin ameninţarea ţărel cu rezbelul din afară.
Această învechită tactică nu ne surprinde, cu atît mal mult cu cît eram, de cîte-va zile deja, înştiinţaţi despre pornirea acestei campanii a cărei origină ne este cunoscută.
Totuşi, ne prinde mirarea ca, ir unele sfere să se consimtă a se jertfi interese a' it de mari ale ţărel pentru îndeplinirea unor interese de partid atît de mici şi a se înfăţişa diplomaţia noastră ca fiind atît de străină de cele ce se petrec în afară.
Vor fi, in adevăr puţin măgulitoare pentru ţară comentariile la cari vor da loc ştirile alarmante răspîndite de guvernul nostru, cind abia de cinci zile d. de Blllow, secretarul de Stat la oficiul afacerilor străine al Germaniei, a făcut înaintea Reichstagului cea mal optimistă expunere a situaţiunel europene, cînd acum cinci zile s’a citit discursul Tronului al Reginei Engliterel care dă asigurări de pace şi cind mal erl d. Hanotaux dădea desluşiri liniştitoare parlamentului francez.
Voinţa Naţională, într’un articol care, dacă ar fi luat in serios, n’ar lăsa nici o îndoială că peste 24 de ore va izbucni un războia european, Işl întemeiază pesimistele prevestiri pe fapte ori eronate, ori exagerate in mod interesat.
Pentru guvernul nostru nu mal încape îndoială că pacea e primejduită, fiind-că Tesalia nu e încă evacuată. Şi aceasta ni se spune a doua zi după ce d. Bal-four declară în Camera Comunelor că Rusia, Anglia şi Franţa s’a0 înţeles spre a garanta împrumutul grecesc, pentru a nu mal lăsa Turciei nici un pretext de a prelungi ocuparea Tesăliei.
In ceea ce priveşte afacerile Cretei, organul guvernului zice că încordarea dintre puteri e mal mare de cît primăvara trecută, cînd abia s’a putut înlătura un rezbel european.
Această gravă declaraţiune din partea unul oficios, se întemeiază pe un articol din Mesagerul Imperiului din Peters-burg, căruia, fără nici o cunoştinţă a situaţiunel, i se dă un caracter războinic.
Prin acest articol se zice că Rusia nu mal stărueşte pentru candidatura prinţului George ca guvernator al Cretei, dar că nu va primi să participe Ia măsurile coercitive pentru a instala un guvernator care n’ar fi agreiat de CretanI.
Această atitudine a cabinetului din Petersburg nu poate de cît să fie pe placul Angliei şi Franţei. Cît pentru Germania, iată ce zice Le Temps, organul ministrului de externe al Franţei:
„ 1 n datoria puterilor interesate de Si ţ, S apSluluI indirect al Rusiei r d f tî inspira de împrejurări pentru a ţine, faţâ de guvernul turcesc, limbagiul ce dezinteresarea lor le permite să ţie Putem fi siguri, credem, că Germania nu va fi o piedică la această operă.*	1
Şi, în adevăr,d. de BUlow a declarat înaintea Reichstagului că «nu va intra în com-plicaţiunl din cauza Cretei» şi a adăogat:
«Ast-fel nu ne vom pune In contrazicere cu Rusia, de care ne unesc vechi şi respectabile tradiţiuol, dar Încă şi importante interese politice şi de care nimic nu ne desparte.»
In fine, nu sunt oare simptome de pace declaraţiunile d-lul de Biitow, prin cari se dă deplină satisfacere Angliei în Extremul-Orient şi discursurile oratorilor opoziţiei din Franţa cari, după ce afl celebrat, în termeni ditirambici, alianţa franco-rusă, se plîng acum că această alianţă, departe d’a fi un instrument în mina Franţei în contra Germaniei, ar fi o legătură destul de largă pentru a cuprinde, pe lingă Franţa şi Rusia, şi pe Germania ?
De sigur că toate aceste manifesta-ţiunl sunt de natură a ne da o linişte deplină. Şi izbucnirea războinică a d-iul Sturdza va fi primită cu aceeaşi ironie cu care a fost intîmpinat, acum un an, strigătul său de Trăias ă Sultanul l
PETITIS IN CONTRA LESEI PATENTELOR
Din Craîova ni se trimite textul unii petiţii în contra legel patentelor, petiţie care circulă printre cetăţenii de acolo, a-coperindu-se cu numeroase iscălituri şi care se va trimite preşedintelui Camerei:
Domnule Preşedinte,
Acum uu an, s’a depus de guvern un proiect de lege, prin care se urcă toarte mult Impozitul patentelor. De curindd. ministru de finanţe a spus In Cameră că darea patentelor treime sporită.
Ingrijaţi de cele ee ne aşteaptă, venim să vă arătăm păsurile noastre.
Comerţul romiu, simţitor atins «le criza prin care trece ţara, n’ar putea, mai ales tn împrejurările actuale, să iudnre o aşa simţitoare sporire de dări. In u-«levăr, se propune, în contra tuturor regulelor financiare, ca de o-dată să se îndoiască, să se lu-treiască şi cliiarsă se îaclncească patenta la unele categorii de negustori.
I n aceste momente de grea cumpănă, ne întoarcem amintirile spre făgăduelile ce ni s*au făcut înainte de alegeri şi rugăm pe mandatarii noştri din Parlament să se inspire de promisiunile pe temeiul cărora s’au ales.
Iu putem nlta eă prin manifestul «lin 21 Aprilie 1891 ni s’a promis desfiinţarea legii tnaapimulul şi că prin discur-sul-program rostit la Iaşi de d. preşedinte al consiliului, în ajunul alegerilor, ni s’a făgăduit «infrinarea ehellueliior Statului, iar nu dări noui»•
In ajun d’a ti împovăraţi cu noni biruri, ne-am crezut In drept a aminti aceste fâgădneli. Tot o-dată venim să vă rugăm, Domnule Preşedinte, să puneţi în vederea Parlamentului această pe-tiţiune, prin care cerem a un se vota noul proiect de lege al patentelor şi să puneţi la ordinea zilei proiectul pentrn desfiinţarea avizelor, potrivit' făgăiiuele-lor ce ni s’au dat.
Primiţi, etc.
Pentru I. P. S. S. Mitropolitul Primat
De la străbuni a rămas ca, atunci cind se dărîmă o biserică, pe locul unde era altarul, să se Înalţe un monument pios. A-cestul obiceiU din vremile vechi s’a voit să i se dea o mal mare întărire cind, sub regimul conservator, dărlmlndu-se biserica de la Sărindar, s’a specificat prin lege că pe locul unde a fost altarul acelei Sf. biserici, se va ridica un monument religios.
Lucrările chiar se începuseră. Spre acest sflrşit, D. Lecomte de Nouy, architeclul bine cunoscut, care a luat parte Ia restaurarea mînăstirel de la Curtea de Argeş, se însărcinase cu lucrările pregătitoare pentru executarea acelui monument, pentru care a primit un avans bănesc.
Acum liberalii se zice că aii ales—printre alte locuri—şi pe cel de la Sărindar pentru a ridica un monument profan, lăsînd de oparte monumentul pios.
Şi ce monument profan'. Statua lui Ion Bră-tianu, poliţaiul care a compromis revolu-ţiunea din 48, omul care a atentat la viaţa Iul Napoleon III bine-fâeătorul Romîniel, omul care a conspirat în contra dinastiei, omul care a î itemeiat Basarabia, omul care a întemeiat, în 12 ani de guvern, regimul conrupţieî în Romîuia şi a fost alungat de la putere de revolta poporului.
Ne place a crede dar că I. P. S. S. Mitropolitul Primat va lua de cu vreme mă' suri, nepermiţînd să se ridice statuia proiectată de liberali, pentru ca să nu ne vedem siliţi să intervenim noi spre a opri această profanare.
„AftlTAflILE"
D-lnl AUREL C. POPOYICl
Salariaţii Ligel
Budapesti Hirlap de la 8 Februarie publică un articol fantastic despre <agitaţiunile» d-lul Aurel C. Popovicl în Transilvania şi Ungaria, cu scop de a întărîta pe Unguri şi mal mult în contra Romîni’or.
Reproducem în întregime acest articol pentru amuzamentul cititorilor noştri, ob-servind însă că de aproape cinci ani de cînd s’a exilat în Bucureşti, d. Aurel C. Popovicl n’a trecut hotarele Romîniel:
«Liga plăteşte o sumă de oameni de o existenţă problematică, cari cutrieră din comună în comună ca să semene nemulţumire şi ură în contra ungurilor. Şi apoi revoluţia va izbucni, agitatorul nu se va găsi nicăirl şi masele rătăcite vor suferi consecinţele faptelor lor criminale.
«Fără îndoială trebuie să înăsprim legile noastre, ca spionagiul, trădarea de patrie şi agitaţia să fie aspru pedepsite. Dacă şi în Ungaria ar fi legi atît de severe ca în Germania şi Iranţa, atunci 8’ar găsi mal puţini aventurieri, cari, trimişi de Ligă, ar îndrăzni să călătorească prin ţara noastră.
Toiagtnri misterioase
«CU de puţin sunt controlaţi aceşti emisari politici romîni, reiese din faptul că Aurel C. Popovicl, faimosul agitator, care a fost condamnat în procesul Memorandului şi care a fugit în Bucureşti, în fiecare lună vine de mal multe ori în Ungaria şi se plimbă între noi, fără ca prezenţa Iul să fi fost remarcată vr’odată de autorităţile noastre.
«Popovicl, cînd vine la noi, vizitează pe rînd toate rudele sale; el aduce cu sine bani de la Ligă şi ast fel de scrisori, pe cari nimeni nu îndrăzneşte să le trimeată cu poşta. îndrăzneala Iul Popovicl e atît de mare, că în Decembrie trecut a venit în Budapesta, s’a plimbat nejenat prin stradele Capitalei, a apărut prin mal multe localuri de petrecere şi, fără nici o piedică s’a întors în Bucureştlcu amicii săi, ducînd cu sine cele mal plăcute impresiuni.
Aurel Popovicl In Budapesta
«Din precauţiune, Popovicl n’a stat de cît 24 ore în Budapesta şi anume în str. So No. 4. Pe urmă s’a retras în locuri mal sigure, în comunele învecinate Po-măz şi Dorog, unde a locuit la cîţl-va ţărani chiaburi şi de unde a venit adeseori în Capitală. Prietenii săi i-au făcut dese vizite în cele două comune.
<înainte de a se întoarce în Romînia, a luat dejunul şi prînzul în restaurantul din Bulevardul Iosef, de lingă cafeneaua Valeria, cu mal mulţi amici al săi. Aii petrecut lingă sticlele de vin în cea mal mare veselie: Ilarii* Chendi, preotul valach Suciu, jurnalistul valach Demeter şi un alt popă valach adese-orl aii făcut pe Aurel Popovicl să zîmbească cu satisfacţie.
«După prînz, societatea a însoţit pe Popovicl la gară, unde a luat trenul de Seghedin şi s’a dus la Orşova. Aici a descins la un avocat valach şi după cîte-va zile a plecat la Neoplanta (Neusatz), unde iar a petrecut cîte-va zile şi apoi s’a întors în Romînia cu vaporul, pe Dunăre.
Escnrsinnile d-lnl Popovicl
*Escursiunile reuşite din Ungaria aii făcut în urmă pe Popovicl ca să meargă la Arad şi prin prezenţa sa să inspire noul puteri în elementele deja plictisite.
«Cum a sosit la Arad, a făcut o vizită redacţiunel ziarului Tribuna Poporului, de unde amicii săi l’au condus în casa No. 1 din strada Tokoly, ca acolo în loc sigur să se odihnească puţin.
«Totuşi aici nu s’a simţit în deplină siguranţă, căci deja a doica zi s’a mutat la seminarul ortodox.
«După ce a distribuit mal multe sume aduse de la Ligă şi un mare număr de imprimate revoluţionare, în ziua de 13 Ianuarie a plecat la Araci cu trenul de Predeal. Pe drum însă sa dat jos la Braşov şi s’a dus la fiul episcopului ortodox din Arad, la Meţian, care e proprietar într’o comună de lingă Braşov.
«Acum patru luni Popovicl a mal trecut odată prin Budapesta şi scopul călătoriei sale de astă-dată a fost mituirea presei străine.
*A vizitat toate ţările culte din Europa şi din Germania a trecut în Rusia şi apoi prin Basarabia s’a întors în Romînia*.
COI. BIMISTMW Sj SAR PtUDAN
Cind eraU In opoziţiune, liberalii nu numai uzaU, dar abuzau în chipul cel mal scandalos de toate libertăţile constituţionale. întrunirile lor n’aveafi scopul de a critica guvernul, ci de a provoca mişcări de stradă şi chiar de a ataca Palatul şi Lega-ţiunile străine.
Şi astă-zl aceiaşi oameDl ar voi să nu se ţie o conferinţă la Ateneu, aceiaşi oameDl se ridică contra libertăţel de cugetare în materie de filozofie, de religie, de artă şi de literatură.
Demagogii de erl s’ati făcut astă-zl reacţionari !
www.dacoromanica.ro
Luni seara şi-a ţinut conferinţa la Ateneu d. Josephin Peladan, spunîndu-şî, Intre altele, vederile asupra religiunel.
Erl, Marţi, un membra al majoritătel liberale din Senat, d. colonel Budişteanu, a interpelat pe guvern asupra conferinţei d-lul Peladan, care ar fi atacat religiunea ortodoxă şi ar fi un propagandist al catolicismului.
Interpelare ! Adicătelea, pretinde d. col. Budişteanu să se ridice libertatea conferinţelor şi să nu mal fie liberă discuţiunea nici In materie filosofică şi artistică ?
Sun'em şi noi foarte senzibill, clnde vorba de religiunea noastră, şi ni se pare c’am dovedit aceasta, pe cînd partidul d-lul Budişteanu dedea lovituri de tîrnăcop In Biserica romînâ.
Dar senzibilitatea noastră nu ne face să fim contra libertăţii de conştiinţă.
Părerile se discută, nu se încătuşează.
Dacă d-lul colonel Budişteanu nu i-a plăcut conferinţa de la AteneU, ţie d sao conferinţă ; daeă i se pare că d. Peladan face propagandă catolică, facă d-sa propagandă ortodoxă.
Dar să nu încerce a sugruma libertatea de conştiinţă subt pretexte ridicole.
Ori îşi pregăteşte partidul liberal calea spre neomeniile dinainte de 88 şi, în dorul murelor, mănîncă de o cam dată frunze ?
SCUZE RELE
Ara relevat erl faptul, colportat de ziarele străine, că convenţiunea comercială ro-mino-turcă, votată de Parlamentul nostru, aşteaptă de şease săptăminl sancţiunea Sultanului şi că va mai aştepta, ca toate pagubele ce suferă industria naţională şi cu toată lovitura ce se dă prestigiului Romîniel.
Ne aşteptam ca Voinţa Naţională să dea lămuriri în această chestiune gravă. Ca de obiceiu însă, cînd e vorba de mari interese naţionale, organul guvernului a tăcut.
Suntem dar nevoiţi să revenim asupra cliestiuneî, aşa cum a fost prezintată de ziarele străine.
Explicaţiile ce se dau faptului nu pot fi primite; scuzele invocate sunt rele.
In ce priveşte pe d. Djuvara, d sa a fost trimis la Constantinopol de guvernul d-lui Sturdza şi, prin urmare, asupra acestuia cade răspunderea daeă antipatia pe care o inspiră trimisul său poate fi cauza ne-sancţionăreî.
E fapt că o îndoită atingere se aduce Statului nestru, moralmente şi materialmente ; asta e ceea ce se vede şi se ştie.
Faţă de această atingere, guvernui şi partidul liberal, cari acum un an şi mai bine, strigau în Parlament «Trăiască Sultanul !», acum nu suflă nici o vorbă şi nu fac nimic.
Iată unde am ajuns cu diplomaţia liberalilor, cari s’au tîrît în brîuci Ia picioarele guvernului turcesc.
■	i—i— 11	-■ . .
DIN^STREmAŢAŢE Memorandul Armenilor
Acum cîtă-va vreme, s’a anunţat că Patriar-chul armenesc din Constantinopole, Ormanian, a înaintat Sultanului un memorand care, în şease-spre-zece puncte, face icoana fidelă a disperatei situaţiunl a Armenilor şi cere îndreptarea.
ATewe Freie Press» din Vieua ne dă, într’o lunga depeşa din Constantinopole cu data 11 Februarie, un rezumat al acestui memoriu.
Punctele 1, 2, 5, 12 şi 15 se ocupă cu restriştea materială a Armenilor. Patriarchul cere autorizaţia unei subscrieri publice în folosul celor zece mii de văduve şi orfani rămaşi de pe urma măcelurilor din capitală şi din provincii, şi în folosul bisericelor şi şcoalelor ruinate în cursul turburărilor.
Dacă guvernul ar refuza autorizaţia, atunci să dea el în mîna Patriarchulul suma necesară.
De oare-ce veniturile regulate de Patriarhat afl secat în urma turburărilor, Patriarhul cere pentru acoperirea cheltuielilor sale o sub-venţiune anuală asigurată de 5000 lire pe timp de trei ani. Se mal cere ca asignatele asupia caselor Statului, aflătoare în posesiunea Armenilor surghinuiţl si pe cari Statul nu ie recunoaşte acum, să fie plătite în mîna Patriarhului în folosul nevoiaşilor naţiunii.
Un alt punct cere de la Sultan ea Poarta să aprobe un proiect de mult depus, pentru re-gularea şi recunoaşterea dreptului de proprietate al naţiunii armene asupra moşiilor şi clădirilor sale publice, cari pină acum nu puteau fi înscrise declt pe nume fictive.
Punctele 4- şi 6 cer executarea reală a aml-nărel acordate pentru plata birului militar, pe care, în contra ordinului Stambululul, funcţionarii provinciali îl încasează prin execuţii nemiloase ; apoi, reducerea dărilor aeelor localităţi cari aO suferit In vremea turburărilor.
Mai departe, Patriarhul cere reintegrarea tuturor Armenilor cari afi fost îndepărtaţi din slujbe şi, dacă nu se va face aceasta, atunci măcar pensionarea lor ori cel puţin o despăgubire. Trei puncte privesc starea bisericeî şi a şcoalel.
Punctele 3, 8. 10 şi 13 se ocupă cu. libertatea personală a Armenilor ; memoriul cere libertatea de călătorie, de întoarcere a emigraţilor, dreptul de a se urca pe vapoare, liberarea femeilor şi fetelor sechestrate de beyî din provincie, eliberarea deţinuţilor şi anmistiarea celor exilaţi pe cale administrativă.
Poarta n’a răspuns încă la acest memoriu.
Forelgn.
JBIBlINfi LITERARA
VIAŢĂ ŞI LITERATURĂ
SÂR PELADAN
Curiosul care, fie la cea d’îutîiU conferinţă, fie la «şedinţa de magie» de Luni s’a dus la AteneU să audă pe Sâr PMa-dan, ’şl-a făcut o ideie prea slabă de omul .acesta, ale cărui scrieri sunt tot atît de slăvite—de unii—pe cit sunt de urgisite— de alţii, în streinătate şi cu deosebire în Franţa.
E un nebun saU un şarlatan, un maniac, saU o natură prea superioară ? Iacă ce s’aU întrebat curioşii de la AteneU, cari 1’aU cunoscut numai acolo; aşa s’ail Întrebat şi francezii, dintre cari mulţi aU fost convertiţi, mal mulţi miraţi şi foarte mulţi scandalizaţi.
Dar ce ne pasă oare ce este omul în sine ? Ce ne pasă dacă marmura lui Milon din Crotona este în interiorul săU compactă saU nu ?
Cine a citit însă scrierile Iul Josephin Peladan, căruia ’l place a se intitula Sâr Merodack Peladan, a văzut că autorul Decadenţei Latine, este un cap, un adevărat cap superior, şi care în interiorul sistemului său este cu desăvîrşire echilibrat, cu desăvîrşire logic.
Din scrieri se revelează ca un subtil scriitor, plin de vervă, de pătrundere şi de originalitate. «Autorul Viţiulul suprem, îl caracterizează Barbey d’Aureville, are în-tr’însul cele trei lucruri mal urgisite în vremea de faţă. Are aristocraţia, catolicismul şi originalitate?». Aristocrat prin naştere, catolic prin credinţă şi original prin scrieri şi modul săU de viaţă, d. Josephin Peladan este unul din cel mal fervenţi apostoli al idealismului religios. Victor Charbonnel, în cartea sa Le Mysticisme au XlX-e sitele, îl numeşte «ie chevalier, ă la charrete de l’idtal» care a voit toată viaţa lui să fie «l’homme-affiche de l’au de lă».
In viaţa practică a luptat — înfiinţînd celebrul templul Roşa-Cruce — aşa cum a luptat şi prin scrieri, pentru triumful idealismului In viaţă ca şi în artă. Romanele lui sunt cea mal fidelă oglindă a unei societăţi şi a unei vremi de destrăbălare şi decădere. Nicăerl nu s’a văzut o mal fină şi mal amănunţită analisă a viţiulul «rasei latine».
«El zugrăveşte viţiul, zice aceiaşi Barbey D’Aureville, ca şi cum I ar iubi, şi ’i zugrăveşte numai ca să-I veştejască şi să-l blesteme. II zugrăveşte fără ca să I ia nimic din fascinaţiunile sale, din vrăjile şi din nemerniciile sale, din tot ceea ce face a-tot-puternicia sa asupra suflatului ome-Hdsc, şi face să-I înţelegi farmecul infernal cu aceeaşi intensă pasiune de artist ca şi cum farmecul ar fi ceresc !
«Dar moralistul invincibil şi creştin este acolo, tot d’a-una la spatele pictorului şi el luminează tabloul... De oare-ce Jos6phin Pdladan voise să zugrăvească o decadenţă trebuia să fie cutezător cu amănuntele...»
Ia rîndurile acestea stă caracterizarea şi explicarea autorului Decadenţei Latine.
Peste scenele cele mal lubrice şi mal scandaloase, luminează chipul unul «tip de entitate absoluta», cum este în Le Vice Supreme, magul Merodack. Cuvintele Iul sunt «Verbul iul D-zefi» şi acest verb este în tot-d’a-una catolic şi de foarte multe ori anarhist.
Donă-zecI de lovituri de pumnal ar fi schimbat Istoria Universală, spuno un personaj al lui, şi toate acestea sub ocrotirea şi pentru propoveduirea «verbului divin».
Ca teorie estetică, Josephin Peladan nu înţelege frumosul de cît mergtnd alături de sentimentul religios; opera de artă trebue să aibă uu scop moral, căci frumuseţea morală—după cum a spus la şedinţa de Luni,— este si gura peifectă.
Iată ce sfat dă el poeţilor, în cartea despre care vorbirăm mal sus:
«Fii credincios idealului, o poete ! Numai pe el să-l iubeşti... Lasă comunului oamenilor iubirea ; în aceasta stă toată poezia lor. Răpeşte-ne în propriile tale extaze; dar nu te tîrî cu noi, în zadarnice gingăşii ! Tu eşti mal mult de cît un om, amorurile tale nu trebue să fie de pe pămînt, ca ale noastre. Mergi, fii bun şi cast; cîntă şi mergi. Nu vorbi nici o dată slabul graifl al vulgarităţilor, nu te opri nici o dată mal cu seamă în faţa unei femei. Fii sublim, în sfîrşit, aceasta e menirea ta!..»
Toată ura pentru femee, în care e simbolizată viaţa animală, pămîntească, şi tot desguslul de arta naturalistă, se arată în această exortaţiune, care, cu toate acestea — In roman — e pusă în gura celei mal vifioase femei, în gura unei Borgia.
Tipurile d-lul Josephin Peladan nu sunt oameni, sunt saU monştri, saU supra-oamenl. Paginile cărţilor sale sunt saU de un viţiU lupercalian saU de o castitate serafică. Căci el ar fi vrut, cum zice tot Victor Charbonnel, «să scandalizeze spre a converti şi să uimească spre a demonstra».
Aşa se arată Josephin Peladan în scrieri şi credinţele sale, şi Sâr Merodack Peladan
a căutat să le pue în practică, In contra tuturor obiceiurilor şi convenienţelor unei societăţi care’l privia fără să 1 înţeleagă.
Şi, neînţelegîudu-l, l-a numit maniac, nebun, şarlatan, l-a batjocorit, pînă ce un fabricant german de paradoxe, l-a explicat lu două cuvinte magice : «degenerat superior.»
Dacă o fi avînd şi el cusururile Iul, maniile şi bizareriile lui, aceasta nu împiedică însă pe ori ce om de bun simţ şi neprevenit, să vază, citindu-1, că Josephin P^ladan e un admirabil cap sintetic, de o erudiţie vastă ei sistematică, bun scriitor şi fervent credincios.
Ramîue posterităţii sarcina de a judeca opera lui, atunci cînd omul cu defectele lui nu va mal fi, şi va râmîue vie numai personalitatea artiştii ă, pe care nici odată contimporanii nu o pot preţui după adevărata el valoare.
Al. Ântemireanu.
Litere, Ştiinţă», Artă»
Compatriotul nostru d. Nicolae Florescn şi-a luat la Paris, zilele acestea, cu un succes mal mult de cît strălucit, doctoratul în ştiinţele naturale. D. Flor**scu a fost aici preparator al doctorului Vitzu în laboratorul săă de fisiologie, iar la Paris, preparator pe lingă profesorul Dastre, directorul laboratorului de fisiologie, şi care publică tocmai acum un important sludifl în Revue des deux monds. basat pe lucrările compatriotului nostru. D. Florescu este cunoscut în streinătate mal ales pentru numeroasele sale lucrări, publicate la Academia de ştiinţe, societatea de Biologie şi Archives de Phi-siologie, lucrări asupra digestiunil, asupra sîngdul : Tot invenţia d-lul Ftorescu este şi noul hemostatic gelations, care s’a î.i-
trodus în toate spitalele din Paris.
*
* *
In loc de Joul 5 F bruarie, domnul N. Iorga va ţine a doua a sa conferinţa Cultura Romînă în epoca fanarioţilor, Dumineca 8 Februarie curent.
JNTFWJRMAŢII
Cititorii din Capitală sunt rugaţi să ceară de la toţi vtnzătoriî Mi chioşcuri din Capitală, supli-nientul ce însoţeşte numărul de azi al Epocel.
Acest supliment cuprinde taxele după noua lege a patentelor a d-lui Gogu Cantacnzino, comparativ cu taxele din legea veche.
Suplimentul ce vom da mline va cuprinde taxele la oraşele reşedinţe de judeţ.
Călcarea Constituţiei
Erl se discuta, cu oare-care agitaţie, prin culoarele Senatului o nouă flagrantă călcare de Constituţie din partea guvernului. lată despre ce e vorba :
Proiedul de lege depus de d. P. S. Aurelian privitor la Casa Rurală, proiect votat de Cameră, a fost inmormîn-tat acum un an în cartoanele Senatului* în urma opoziţiei d-lui Dim. Sturdza.
Guvernul actual a dezmormîntat acest proied §i d. Dim. Sturdza a făcut trei modificări destul de însemnate, pe cari le-am relevat acum cite-va zile.
Prin aceste modificări, făcute direct de către guvern, proiectul devine cu totul noii. Cu toate aceste însă, proiectul pus la ordinea zilei în secţiunile Senatului, deşi este semnat de noul ministru al domeniilor, d. An. Stolojan, totuşi a fost prezintat Senatului fără Mesaj Regal !
Or, conform Constituţiei, nici un proiect de lege nu poate fi supus deliberării Corpurilor Legiuitoare, fără un Mesaj Regal.
In ultima sa şedinţă, consiliul comunal al Capitalei a votat o pensiune de 1200 lei lunar, d-lul inginer Cucu, directorul lucrărilor tecnice ale primăriei, pensiune la care d sa avea dreptul in temeiul anilor de servicitî şi a angajamentului făcut.
Ni se scrie din Craiova că Duminică se va tine in acel oraş o întrunire relativ la proiedul de lege al patentelor, prezintat de d. Cantacuzino.
Această întrunire este provocată din iniţiativa mai multor cetăţeni craioveni.
D. Mimi, fost procuror de secţie la curtea din Craiova şj candidat perpetuă la prefectura de Vlaşca, a fost numit director al prefecturel poliţiei Capitalei, îu locul rămas vacant încă de la încetarea din viaţă a căpitanului Crutzescu.
D. An. Sto'ojan, ministrul domeniilor, a supus consiliului de miniştri, proiectul de credit pentru participarea Romî-niei la expoziţia din Paris.
Creditul este de un milion de lei, din cari 500,000 lei vor fi prevăzuţi in budgetul anu'ui viitor şi 500,000 lei in ce1 din anul 1900.
S’a spus că guvernul a numit deja comitetul organizator şi că s’ar fi desemnat comisarul general al guvernului in persoana d-lui C. Stoicescu.
Consiliul de miniştri nu s’a ocupat încă de această chestiune, rămînînd să desemneze persoanele cari vor forma comisiunea după votarea creditului de un milion.
Suntem informaţi că lucrările judecătoriilor sindici de pe lingă tribunalul de comerţ din Capitală sunt foarte încărcate şi cu greă li se poate da de rost.
Sunt tablouri de sindicate şi lucrări de falimente cari de mai multe luni şed In dosarele tribunalului şi vor mal aştepta încă multă vreme pină să fie rezolvite.
Aceasta din cauza lipsei complecte de
personal. Pe lingă judecătorii sindici nu este de cit un singur copist care, cu ori cită bună-voinţă, nu poate să pună la zi lucrările falimentelor.
Suntem informati din sorginte guvernamentală că în ultimul consiliu de miniştri ţinut Luni, s’a decis în mod definitiv ca să nu se înceapă nici un fel de tratări, fie cu Fleviştii, fie cu Au-relianiştii.
In acelaş timp s’a hotărît ca să fie respinse chiar şi eventualele tratative de împăcare ale Drapelisto-Fleviştilor, pînă după închiderea sesiunei parlamentare.
Citim în Constituţionalul:
Am reprodus după Voinţa Naţională, că d. G. Băicoianu, inspector domenial, va depune In curînd raportul sâfi asupra lucrărilor congresului muncel, ţinut In vara trecută la Bruxelles, şi la care d-sa a luat partr ca delegat al guvernului.
Un amic ne comunică că am fost păcăliţi clnd am luat Iu serios Întreaga informaţie dată de gazeta guvernamentală, şi că aşteaptă cu nerăbdare să vadă raportul ce va depune savantul inspector domenial şi, dar, relaţiunile ce va da despre lucrările zisului congres, despre care habar n are.
Căci, dacă d. Stolojan a delegat la congresul muncel pe d. Băicoianu, dîndu I şi 2000 lei cheliuell de misie, şi dacă d-sa a fost prin Bruxelles, In cursul verel trecute, nu i a călcat nici măcar piciorul prin localul unde se ţinea congresul şi nu figurează îu lista aderenţilor, necum a delegaţilor.
Aşa fiind, suntem şi noi curioşi a vedea cam" ce ar putea spune d. Băicoianu despre lucrările unul congres la care n’a luat de loc parte.	.
Dacă va avea, cu toate acestea, curajul a scrie ceva, pentru a nu se zice că a pă-pat 2000 lei fără a munci, acel ceva nu poate fi de ctt cules de la d. V. I. Radu, directorul şeoalel comerciale din Iaşi, care In adevăr a luat parte la lucrările acelui congres, ca delegat efectiv al guvernului, ori copiat din gazetele locale.
Din toată această jucărie cel păcălit va fi d. Stolojan, care va admira, cu multă naivitate, penele de păun cu cari se Im, odebeşte savantul şi corectul d-sale inspector domenial. Nu e de mirare ca, apreciiudu-I meritele, să’l numească şi In comisia pentru expoziţia universală de la Paris.
Sîmbăta viitoare, va avea loc la Palatul regal, ultima serată dansantă.
De astă dată ba’ul va fi precedat de o reprezintaţiune■
Azi Începe, la Senat, discuţia generală asupra sindicatelor agricole.
Cestiuiii de politeţă
Acum trei săptămînl, ofiţerii austriacl din garnizoana Braşov afl Invitat pe ofiţerii ro-mini din Ploeştl la un bal. Cum însă Invitarea a sosit prea tlrzifl dfn cauza neglijenţei poştei din PioeştI, ofiţerii romtnl nu s’aă mal putut duce lă Braşov, dar la rîn-dul lor aă învitat pe camarazii austriacl la balul Crucel Roşie, pe ziua de 28 Ianuarie.
Ofiţerii austriacl afl primit Invitaţia şi în dimineaţa zilei de 28 Ianuarie afl fost în-tîmpinaţl la gara Predeal de doul ofiţeri rominl, punîndu-li-se la dispoziţie un vagon special de clasa I de către cele două regimente diu Ploeştl.
*	r
* *
Doul spre-zece ofiţeri austriacl din toate armele, în cap cu d. loc.-colonel de Weisz din cavalerie, afl fost întlmpinaţl la orele 9 jum. dimiueata la gara Ploeştl de către comandantul pieţil însoţit de patru ofiţeri.
Ofiţerilor austriacl li-s’ati pus la dispoziţie 12 camere la Grand Hotel şi, după un repaos de o jumătate de oră, dlnşil afl vizitat cazarma, apoi s’afl dus la cercul militar uude li-s’a oferit un dejun copios de către ofiţerii rominl.
După dejun, dînşil afl făcut clte o vizită d lor coloneii Pavloff şi Candiano, loc.-co-Ionel Danielopol şi prefectului judeţului. Pretutindeni li-s’afl oferit şampanie ; iar prefectul a dat un lunch In onoarea lor. La clubul junimel de asemenel afl fost primiţi cu multă afabilitate, oferindu li-se cbam pagne şi vin de Cotnari.
Seara la bal ofiţerii austriacl şi mal ales d. loc.-colonel Weisz afl fost infatigabili.
La orele 2 din noapte s’a dat un supefl Ia care d. colonel Candiano a ridicat un toast pentru împăratul Frautz Iosef, după care s’a rîntat imnul împărătesc, ?i d. loc.-colonel Weisz a închinat un pahar pentru M. Sa Regele.
Petrecerea a durat piuă la orele 7 dimineaţa. La orele 9 ofiţerii austriacl s’afl înapoiat la Braşov cu un vagon special de clasa I ce li-s’a pus la dispoziţie de către ofiţerii rominl.
A
Ofiţerii austriacl afl fost atlt de îucîutaţl de primirea cordială ce li s’a făcut, în cit d. loc.-eolonel Weis a invitat cu multă stăruinţă pe ofiţerii rominl să vie in ziua de 28 Februarie la un bal al lor la Braşov, observînd insă că nu vor fi în stare să dea o revanşă, atit de strălucită ofiţerilor romînl.
E o cestiune acum la mijloc :
In urma intervenţiei guvernului unguresc, d. general Berendei a interzis astă vară ofiţerilor romîni să treacă în Transilvania şi în Ungaria in uniformă.
Cum vor putea răspunde ofiţerii romînl la invitaţia camarazilor lor austriacl?
In civil nu se cade să meargă, iar In uniformă nu le este permis.
D-nil coloneii Candiano şi Pavlof, comandanţii celor două regimente din Ploeştl, s’afl adresat ministrului de războiţi, d-lul gene-neral Berendeifi, ca să decidă în această chestiune delicată.
Ministrul a declarat că interdic'ia de astă vară urmează să fie suspendată în caşul de faţă.
Dar, ce zice d. Dim. Sturdza, care încă n’a decis asupra acestei chestiuni, ce s’a ivit din pricina slugărniciei sale faţă de unguri ?
Evident, c& d. Sturdza se află acum Io-tr’un mare impas.
Iată programa asaltului de arme, dat de profesorul Guyon şi elevii săi, Iu sala palatului Efori&i, îu ziua de 8 Februarie : Partea l a
D. Satmary, amator, cu d. locot. Anghe-lescu.
D. G. Nicolafl, profesor,"cu d. G. Porum-
PROCESUL ZOLA
--Serviciul AEEJVTIEI ROftfAE-
ŞEDINŢA A OPTA
baru amator.
D. Cantacuzino, amator, cu d. Guyon, profesor.
Partea Il-a
D. Bădeseu, am. cu d. G. Golescu, am.
D. G. Exarcu, am. cu d. G. Cantacuzim, amator.
D. M. Cantacuzino, am. cu d. D’ AII. Orso, am.
D. G. Porumbaru, am. cu d. Guyon, profesor.
ECOURI
—	Voltaire, vorbind de prezidentul Renault, bogat şi înzestrat de natură cu multe calităţi, adăogă: «Ce folos, dacă nu poate să digereze !» Cită dreptate lu această simplă glumă!
Sănătatea nu este oare unitatea care face să valoreze toate zerurile vieţel ?
El bine: puteţi, Îmi spunea ieri doctorul Ph..., puteţi să vă asiguraţi un bun stomac şi o nutriţiune regulată. E de ajuns pentru aceasta, să imitaţi metoada higienică adoptată de cei mai iluştrii medici: un păhăruţ de liquer, de trei ori pe zi, din vinul safl elixirul Bravais, tonidigestiv raţional, cu baza de coca, kola, guarana şi cacao.
—	Luni 4 corent, M. S. Regina a vizitat şcoala de poduri şi şosele Însoţită de d-nele Bengescu şi Grecescu, de d. ministru al lucrărilor publice şi In prezenţa unul mare număr de ofiţeri superiori şi persoane din înalta societate bucureşteană. Majestatea Sa a ascultat conferinţele d lui profesor Many despre razele Roetgen şi a d-lul profesor Saligny, care a explicat fabricarea acetile-nel şi a demonstrat avantagiile fee prezintă acest gaz faţă de toate cele-l’alte metode pentru iluminat. D. Saligny a arătat că aparatul de care se servise la această de-monstraţiune şi care este cel mal bun şi cel mal sigur, e invenţiune romîneascâ; şi fiind-că M. S. Regina se interesa de numele inventatorului, oratorul răspunse că e d. dr. Steiner diu strada Academiei No. 2, men-ţionind că aparatul a fost brevetat In toate ţările din lume. Clte-va becuri aprinse cu acetileDa, afl format obiectul admiraţiunel atît a M. S. Regina cit şi a tntregel asistenţe.
Cronica judiciară»
Fiu mal mare de văduvă.—Dispensa.
Acie falşe.
Gheorghe Braga, originar din comuna Bă-deni-Pămlntenl, judeţul Muscel, încă din mica sa copilărie îşi părăsise, din cauza nevoilor familiare, satul săfl natal, spre a dobîndi a:urea o situaţiune mal bună Se stabilise ca băiat de prăvălie la o circiumă-băcănie din T -Veste.
Tocmai eînd începuse şi el să-şi zică doamne ajută şi să subvie nu numai irtbuinţ- lor sale dar şi familiei sale, bătrinel sale mame văduvă şi Daţilor şi surorilor sale mal iniei, II vine vremea de a trage sorţi. Se gîndi, se resgîndi ce să fică ca să scape diutr’o asemenea situaţiune. Auzise că cel care ajută pe văduva sa mamă şi pe fraţii săi mal mici poate să scape de armată. S’a întrebat el oare că şi o altă condiţie, ce e drept cam absurdă, se cere pentru a fi dispensat din armată, anume ca să fie fiul cel mal mare ?
De, el pretinde că ştia de aceasta, şi că actele prezintate sunt adevărate. Consiliul de recrutare din T.-Vestei însă, pretinde că a descoperit iu controalele armatei pe un oare-care Ion Braga, frate mal mare ca Gheorghe, care a şi făcut armata, tatăl lor trăind Încă pe a-tuneî.
Tribunalul din T. Veste, avind îu vedere cir-cumsauţele de fapt, condamnă pe Gheorghe Braga la 16 zile Închisoare.
Afacerea a venit cu apel înaintea secţiei I-a a Curţel de apel din Bucureşti 1
Gheorghe Braga se înfăţişează In uniforma de soldat. £1 susţine încă că e fiul cel mal mare.
I.—De ce al scos acte falşe ?
R.—Sunt adevărate.
I.—Cum ? D-ta eşti fiul cel mal mare ?
R.—Da.
I.—Ce se face cu Ion Braga ?
R.—Ăla nu e fiul tatei.
I.—Dar ce e?
R.—Clnd tata n’avusese încă copil, II crescuse pe dinsul ca fifl.
I.—Dacă ştiai că e aşa, de ce al intrat apoi de voe în armată ?
R.—Mie ’ml e drag armata, n’am căutat să fug.
Faţă cu slaba apărare a inculpatului, care n’avea un apărător, Curtea n’a putut face alt ceva de cît să-I respingă apelul. Afară din sală, Gheorghe Braga manifesta sincer celor cari ’l intrebifl că în adevăr Ion Braga nu e fratele săfl. Un apărător ar fi putut face această probă.
„EPOCA” {NPROVINCIE
IALOMIŢA
In seara zilei de 12 Februarie 1898, se va da, în salonul şeoalel din comuna Lup-şanul, judeţul Ialomiţa, un bal în folosul bisericel parochiale din acea comună. Scopul acestui bal este cumpărarea unu! clopot.
După cum aflăm, clopotul acesta, a cărui greutate e de aproape 300 chilograme, s’a şi comandat la fraţii Spirescu, turnători din str. Pitagora, Bucureşti.
Organizatorii balului sunt: Preotul M. Vulpescu, preşedinte activ; D. I. Mănescu, preşediute de onoare ; d-nil M. Campert, M. Apostol, A. S. Popelea, Soarlat Alexe, membri; Învăţătorul G. Constantinescu casier.	....
îndemnăm pe bine-credincioşil şi pe toţi doritorii de o petrecere cuviincioasă şi plăcută să se grăbească a şl procura bilete pentru a a azista la acest bal, mal ales că preţul acestor bilete e absolut modest.
Corespondent.
Dr. PAUL ELEUTERESCU
Mânios
S’A MUTAT Strada Regală, No. 8
ConsultaţiunI de la orele 2—3 p. m. ConsultaţiunI grauite Luni şi Vineri de la orele 1—2 r '
înainte de şedinţă
Orele 11 şi jum. noaptea
Paris, 3 Februarie. — In împrejurimile palatului de justiţie sunt mal puţini curioşi de cît în cele-l’alte zile. Intrarea publicului se face fără incident.
Audienţa se deschide la 12 şi trei sferturi. Sala este plină.
Curtea dă o hotărîre respingînd con-cluziunile apărării, care tind ca experţii caligrafi să se explice asupra depunerilor lor făcute in şedinţa secretă în faţa consiliului de rezbel care a judecat pe maiorul Eslerbazy.
«Lumină»
Generalul Gonse protestează în contra declaratiunilor d-lul Jaurăs, zicînd că statul-major, nevoind să facă lumină, a făcut un cordial, adică un document liberator, în favoarea maiorului Ester-hazy. Opun acestor alegaţiunl, zice martorul, cea mai formală dezminţire, şi nimeni mai mult ca mine n’ar vrea sd se facă lumină desăvîrşită. Din par-tea-ml, aş da ajutor din toate puterile mele.
Cerere» lui i^aborl
Avocatul Labori: Pentru că d-voastră voiţi să contribuiţi să se facă lumină, vă cer să bine-voiţl a interveni pe lingă ministrul de rezbel să autorizeze pe generalul Mercier să se explice asupra actului secret comunicat consiliului de rezbel, de a descărca pe colonelul Pic-quart de secretul profesional, de a aduce borderoul original şi actele cari aii servit expertizei Bertillon, săj invite d-nul Bertillon şi pe cel-l’alţl experţi al procesului maiorului Esterliazy să depue.
Generalul Gonse : Nu voi răspunde; n’am nici un drept să transmit această cerere ministrului de râzboiu.
Avocatul Labori: Atunci să nn se vorbească de lumină.
încercare de corupţie
Expertul Cr6pieux protestează cu energie in contra încercărel de conrupţie de care l’a acuzat d. Teyssonniâre, a-dăogînd că este un roman curat. D. Tcys-sonniere i-a declarat că nu raportul d-lul Bertillon, ci al săQ este acela care a făcut să se condamne Dreyfus.
Ora 1 noaptea Martorul Meyer
Paris, 3 Februarie. — Se ascultă d. Meyer director al şcoalei des Chartes, membru al Institutului.
Avocatul Labori: Martorul este izraelit P
Răsp: Sunt din Paris, moşul meu era din Strasburg, ceea ce explică numele meii alsacian. — Ori-ce ar zice d. Drumont în Franţa jidovească, n’am de gînd să mi schimb religia, nici să-mi calc credinţa (mişcări).	,
D. Mayer, care a studiat fac-similiile borderoului, declară că sunt cît se poate de exacte şi făcînd demonstraţia clişeului zice: mult seamănă asta cu un falş.
Declaraţia gener. Pellleux
Generalul Pellieux declară că în tot cazul găseşte această apreciare foarte exagerată : — Aşi vrea ca martorul să explice, adaogă el, cum in 1896, cind nimeni nu bănuia pe maiorul Esterliazy, s’ar fi gîndit să-şi facă un clişeO falş al borderoului.
D. Meyer răspunde: Cer să lămuresc această afacere aşa de tristă.—Am fost adine întristat văzind că s’a crezut că trebuia să se încredinţeze expertiza d-lul Bertillon ale cărnl procedeurî n’aă nici o metodă, nici sens, întru cît priveşte scrisul maiorului Esterhazy.—El declară că acest scris seamănă perfect cu acela al borderoului.
Cerere respinsă
Avocatul Labori, voind să pue o cestiune martorilor Conard, Belthome şi Vuriard, roagă pe preşedinte să i cheme la bară, dar acesta refuză cu desăvîrşire.
Avocatul Labori redigiază îndată con-cluziuni, cerînd Curţii să-i dea act că preşedintele înainte chiar ca apărarea să fi formulat cestiunea sa, ’i-a refuzat de a o pune.
Curtea se retrage pentru a delibera.
După puţin Curtea dă o hotărîre zicînd că pe baza articolului 270 al Codului de instrucţiune criminală, preşedintele a făcut bine că a refuzat să se lase să se pue o cestiune care nu putea de cît în mod nefolositor să prelungească dezbaterile.
Preşedintele adaogă: Voii face asţ-fel ori de cîte-or! veţi voi sâ puneţi cestiuni nefolositoare, căci vi se va opune îu tot-d’a-una aceiaşi hotărîre.
Declaraţia d-lnl Mollmer
D-nul Molimer, profesor la Colegiul de Francia, afirmă că scrisul maiorului Esterhazy seamănă perfect cu facsimilul borderoului.
Avocatul Clemenceau citeşte răspunsurile d-şoarel de Boulancy d-lul Ber-telus judecător de instrucţie: De aci rezultă că d-ua Boulnacy posedă mal multe scrisori de la maiorul Esterhazy, din 1881 şi 1884.
Aceste scrisori conţin, in privinţa armatei şi a Franciel, nişte pasage de oare-care gravitate. Statorul Esterhazy a cerat restituirea lor, dar d-na de Boulancy a refuzat să 1 le înapoeze.
4	Februarie, orele 10 dimineaţa.
Paris, 3 Februarie. — Avocatul CI6men-ceau, depune concluziunl tiuzlnd ca Curtea să desemneze un magistrat spre a merge să întrebe pe d na de Boulancy, dacă printre scrisorile ce posedă nu sunt frazele următoare :
1)	Generalul Saussier este un clotvn; Germanii nu l’ar pune nici într’un circ.
2)	Dacă Germanii ar ajunge pînă la Lyon, ei ar trebui să arunce puştile lor şi să păstreze numai baionetele pentru a goni pe francezi d’inaintealor.
Depoziţia nnul avocat belgian
Apoi se ascultă trei experţi amatori, d. Moliuier, archivist paleograf la Luvru, d. Celerier, profesor la colegiul din Fontaine-bleau şi d. Bairman, paleograf.
Toţi afirmă că fac-similurile erafl reproducţia absolută a scrisului maiorului Esterhazy.
D. Felix Frank, avocat la Bruxelles, pune pe un ţablofl negru întors sprejurifi, nişte fac-similurl de ale borderoului şi nişte scrisori ale maiorului Esterhazy şi începe de-monstraţiunile sale.
Primii experţi, zice el, au plecat de la ideia falşă că autorul actului încriminat prefăcuse scrisul său. Or, zisul borderou este scris in mod natural şi cu o mină curentă.
Scrisul maiorului Esterhazy seamănă cu acela al borderoului în forma sa identică. Scrisul săfl este un scris desctrogyr, adică ale cărui mişcări merg spre dreapta, scris centripet; pe clnd acela al comandantului este un scris senestrogyr, scris centrifug.
Este cu neputinţă de a se îndoi că borderoul nu emană din lusă-şl mina lui Esterhazy.
Maiorul Esterhazy, care a recunoscut că scrisul borderoului era al său, a negat că ar fi fost scris de mina sa.
Falşiflcatorul ar fi adunat cuvinte scoase din autografe emanînd de la dînsul şi le-ar 11 decalcat.
Borderoul conţine 181 de cuvinte. Cuvintele cari se repetă prezintă toate mici deosebiri, ast fel că diferitele exemplare ale aceluiaş cuvlnt n’ar fi fost calcate pe un model unie. Ar fi trebuit deci să se găsească în autograful maiorului Esterhazy 181 cuvinte, printre cari şi cuvinte rare ca Madagascar, frâu, hidraulic şi ca fiecare să prezinte dimensiuni şi o pantă convenabile.
Ritmul aritmetic este acelaşi la maiorul Esteihazy ca şi la autorul borderoului. Li-terile *g> sunt separate de litera următoare atlt îu scrisul maiorului Esteihazy ca şi la autorul borderoului.
In scrisul maiorului Esterhazy nu este nici o dată alb la începutul alianetelor. (Semne de nerăbdare în auditorifl).
Declar în toată conştiinţa, zice d.Franck, că o singură şi aceeaşi persoană a scris documentul, Esterhazy, că numai el a putut să scrie borderoul, numai el în lume (mişcări, întreruperi In fundul sălii).
Găsesc că acela care a scris borderoul are un spirit german.
D. Frank termină profetisînd că într’o zi sau într’alta se va recunoaşte că borderoul a fost scris de acela care a fost condamnat (zgomot In fundul sălii.)
Depoziţia d-lul Grimand
D. Grimaud, membru al Institutului, profesor la şcoala politechnică, explică pentru ce a semnat protestul adresat Camerei deputaţilor. Este pentru că e vorba de respectul legii, de onoarea patrie); pentru că raporturile între cele două afaceri îi s’afl părut lipsite de metodă şi că conştiinţa sa s’a simţit turburată.
Totul ti pare straniu în procedura experţilor cari s’au înşelat şi cu dinşii şi cei 7 judecători ai consiliului de războiu.
D-nul Grimaud adaogă că toate ameninţările deghisate şi procedeurile de intimidare, afirm că revizuirea procesului se impune şi că voiţi face tot posibilul pentru a o obţine .Afirm marele meii patriotism şi dragostea mea pentru armată (aplause vil).
Depoziţia d-lul Havet
D-nul Havet, profesor la colegiul Fraudei, zice că a făcut expertiza, ca mulţi alţi a borderoului precum şi a unor scrisori ale lui Dreyfus şi Esterhazy.
Martorul a văzut după condamnarea lui Dreyfus o scrisoare a acestuia ; scrisul ei nu seamănă de loc cu acela al borderoului.
D-nul Havet conchide că autorul borderoului trebuie să fie maiorul Esterhazy.
Şedinţa se ridică. Eşirea din palatul justiţiei se face fără nici un incident. Nu se scoate nici un strigăt.
DIN CAPITALA
■avsaaaHi
Explozia de la fortul Căţel.—In sera
de 31 Ianuarie, o explozie teribilă s’a produs la fortul Căţel, în bordeiul In care era depozitat gazul necesar la iluminatul fortului.
Exploziunea s’a produs din cauza neglijenţei soldatului Pârvu Ştefan, care intrînd cu o luminare aprinsă în bordeiO, a comunicat focul vaselor cu petrol cari afl explodat.
Nenorocitul soldat, a fost pârlit la mîinl şi Ia faţă de stropiturile lichidului inflamant. Starea Iul fiind destul de gravă, el a fost trimes de urgenţă in căutarea spitalului militar central.
Focul a fost stins în urmă de soldaţii din fort.
A iii ploi a4 de comerţ pungaş. - Sunt cite-va zile de clnd d. C. H. Lazarovi.-I, comerciant angroist din strada Gabroveni 6, a reclamat poliţiei că, un băiat din prăvălia sa, un anume Moritz, pe care îl trimesese cu două facturi ca să încaseze 2 gropurl, unul în valoare de 500 lei, trimes din Piteşti şi altul de 1260 lei, din Tecuci, după ce a Încasat ambele sume s’a făcut nevăzut.
Poliţia de siguranţă, luînd măsurile de urmărire, a reuşit a prinde aseară pe un pungaş, în gara de Nord, în momentul cind se pregătea să plece.
www.dacoromanica.ro
« P O C A
Pungaşul era foarte bine travestit, cu o barbă falşe şi cu un costum care sa nu atraga atenţiunea celor cari il urmăreaţi.
Asupra hoţului s’a găsit o parte din banii furaţi, iar restul a fost găsit la un complice al sad, Luca Spaer, care găzduise pe pungaş pînă erl seară.	F v 8 5
DIN TARĂ
tacuzino termină mulţumind băncel ministeriale pentru elogiile ce i-a adus.
***
Incendii!.—Ni se comunică din Birlad, că alaltă*erl după amiazl un incendiu violent s’a declarat în acel oraş la magaziile Iul Andrei Caţaide. Ajutat de uu vlnt puternic care sufia In acel timp, focul s’a întins asupra clădirilor învecinate, consumînd locuinţa lui Uşuralu împreună cu dependinţele şi un depozit de 8.000 saC|#
După o muncă de 3 ore fcoul a fost localizat cu multă greutate şi ast-fel clădirile vecine de scăpat.	.	■
Pagubele cauzate de incendiu trec peste suma şti 8000 leL
Imobilul d-lul Caţaide era asigurat la societatea «Naţionala».
DIN STREINA TA TE
ţeatrn distrus de flăcări. — Ziarele streine anunţă că săptămlna trecută un incendia violent s’a declarat în teatrul Solodovnikov din Moscova.
Un fum negru s’a răspîndit de o dată în sală, In timpul reprezintaţiunel Maşinistul teatrului, abia a avut timpul să lase cortina de fier şi să anunţe pompierii din apropiere.
Focul s’a întins repede la şcenă şi flăcările aîl cuprins clădirea din toate părţile.
Ua un moment dat, cînd pompierii lucrau pentru localizare, plafondul s’a surpat şi 8 pompieri afi fost grav răniţi.
Abia către ziuă focul a putut fi localizat. Pagubele sunt enorme. O mare parte din decoruri şi efecte de teatru afi fost distruse.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	D. C. Oncea a fost numit primar al comunei urbane Hirşovă, judeţul Constanţa, In locul d-lul Ilie Nicolau, demisionat.
*	Ministerul de interne a încuviinţat modificarea bugetului ordinar al oraşului Bacău, pe exerciţiul curent.
Depeşile de azî
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Constantinopol, 3 Februarie — Propunerile turceşti în privinţa cestiunei guvernatorului insulei Creta nu se vor cunoaşte de cit după sărbătorile Ramazanului.
Budapesta, 3 Februarie.—Guvernul a trimes pe şeful poliţiei ţărel In comitatul Szabiles ca să ia măsurile necesare în prezenţa agitaţiei socialiste ce ia propor-ţiunl mari.
Guvernul a depus azi pe biuroul Camerei deputaţilor proiectul de lege privitor ia serviciul militar levantin.
Paris, 3 Februarie.—D-nu Papillaud, redactor la Libre Parole, desminte cîte-va depoziţiunl ale d-lul Jaur^s în procesul Zola. D. Papillaud a anunţat pe d. Jaur63 că ’l va trimite martorii săi.
Ziarele cred că procesul Zola nu se va termina înainte de Slmbătă.
Paris, 3 Februarie. — Figaro dezminte ştirea privitoare la logodna Prinţului Louis Napoleon cu Reg na Wilhelmina a Olandei
T	,	,	* *	,
La orele 3 se intră in ordinea zilei: con-tiuuarea discuţiunel asupra legellnvăţămîn-tulul secundar.
D. O. Dem. Teodorescu îşi urmează cu-vîntarea începută Slmbătă. D-sa face istoricul învâţămlntulul în Moldova şi Muntenia şi susţine mal multe părţi ale legel de la 1864. Spune că nu vrea să facă apologia acestei legi, care e departe de a fi o lege—ideal, dar iarăşi nu se poate împiedica de a spune că legea de la 64 era mult mal democratică de cit cea propusă de d. Haret. Pledează peutru limbile clasice, cari — zice oratorul — sunt absolut trebuincioase pentru deplina cunoaştere a limbel noastre.
D- Teodorescu se declară profriv.iic sistemului propus de fostul ministru de instrucţie conservator, d. Take Ion eseu, de a se aduce somităţi didactice din ţările străine, i pentru a preda în limba lor cursuri uni! versirare.
D. Teodorescu crede că prin bifurcarea Invăţămîntulul vcm avea ca rezultat că cel ce se vor specializa în ştiinţă, vor şti foarte puţină literatură, aşa că nu vor putea adesea înţelege nici măcar termenii technicl. D-sa spune că un om, ori în ce s’ar specializa, are nevoie de o întinsă cultură literară, mal ales cînd vrea să se devoteze carieri didactice.
Oratorul se rosteşte pentru menţinerea liceelor fără bifurcaţie şi în potriva examenului de capacitate pentru recrutarea corpului didactic.
La orele 4 20 şedinţa se suspendă.
*
* *
La orele 4.35 şedinţa redeschizlnduse, d. Gh. Dem. Theodorescu îşi continuă critica asupra reorganizărel asupra Invăţămîntulul. D-sa vorbeşte despre remuneraţia corpului didactic şi se pronunţă în potriva sistemului plâţel profesorilor cu ora.
Cere menţinerea salarierel pe lună, ca fiind mal practică din toate punctele de vedere, pe cînd remuneraţia pe ore ar pro duce o sumă de încurcături.
Terminînd, d. G. Dem. Theodorescu spune că îşi rezervă dreptul de a propune amendamente la discuţia pe articole.
La orele 5 şi 25, şedinţa se ridică.
Şedinţa de ta 4 Februarie
Şedinţa se deschide Ia orele 2.
Presidează d. Giani, preşedinte.
Prezenţi 105 deputaţi.
Pe banca ministerială, d-nil D. Sturdza, Sp. Haret, Gogu Cantacuzino şi G. Paladi.
Se intră în ordinea zilei: continuarea discuţiei asupra proiectului de lege al în-vătămtntului.
D. Bianu are cuvîutul. D-sa susţine proiectul spuulnd că el e mal interesant de cit pare la prima vedere. Noul proiect— zice oratorul—prevede o însemnată îmbunătăţire şi anume : creiarea pe lîngă cele două universităţi a clte un institut de pedagogie, în cari studenţii să se prepare în mod desăvlrşit pentru cariera dt profesor.
D. Bianu se rosteşte în contra studiului limbilor străine moderne pentru motivul că ne înstrăinează de la cultura naţională /...
NUVELA
SENATUL
contribuabili, pinii ce, in cîte-va ore, guvernul va tace sa se voteze legea patentelor.
d/rmr n& f n'*P' ^omanescu, deputat de Dolj, a părăsit partidul guvernamen-
u""	»<i- *•.
Am vorbit de furtul de 20 mii lei rentă romînă, a cărui victimă a fost d. DalFOrso bancher din Galaţi.	’
D- Al. Argintoianu, inspector telegrafe-poş al. a sosit în acel oraş pentru a face o anchetă la oficiul local.
Se comentează foarte viu prin cercurile liberale, că d. senator llie Ciolac, drept demonstraţie in contra guvernului, şi-a dat demisiunea de preşedinte al clubului liberal din Botoşani.
Se atribuie o mare importantă demisiu-nei d-lui Bie Ciolacu, căci o mare parte din senatorii şi deputaţii din Moldova de sus sunt hotărîti să-’l urmeze.
Camera de Comerţ din Iaşi a hot&rît, in ultima sa Întrunire, să protesteze In contra modificare! legei patentelor.
Hot&rlrea aceasta a fost lnată cn unanimitatea voturilor.
Erl s’a terminat concursul medicilor de batalion, stagiari.
. Comisiunea examinătoare era compusă din d-nil general Zaharia Petrescu, colonelil Gr. Petrescu şi Zorileanu şi maiorii Dimi-trescu şi Catopol.
Din cinci candidaţi cari s’atl prezintat la concurs, numai 3 afi reuşit.
Comitete şi sub-comitete
In întrunirea de aseară a Drape-liştilor 8’au ales două sub-comitete de acţiune parlamentară, cu însărcinarea de a dirigia lupta parlamentară.
Pentru Senat au fost aleşi d-nii G. Mîrzescu, general Anghelescu şi Perie-ţeanu-Buzău.
Pentru Cameră au fost aleşi d-nii I. Poenaru-Bordea, Al. Enacovid şi B. Missir.
Aceste comitete vor sta în premanentă legătură cu comitetul centrat de acţiune al drapelisto-fleviştilor în tot ce priveşte luptele parlamentare.
D. Colonel Manoliu, inspectorul gen-darmeriel rurale, şi-a dat .erl demisiunea din acest post.
Demisiunea d-lul colonel Manoliu este in strinsă legătură cu neregularităţile dovedite în timpul din urmă la comandamentul gendarmeriel.
Suplimentul care se distribuie astăzi, cu numărul nostru, este numai pentru Capitală.
mine vom publica tu supliment, nouile taxe ale legei patentelor a d-lui Qogu Cantacuzino, comparativ cu taxele din legea veche, pentru oraşele Iaşi, «alaţi şi Brăila.	?
Cititorii sunt rugaţi a reclama acest supliment care se Împarte gratis cititorilor Fpocel.
Balul SocietăţeT Presei
Vineri 6 curent, va avea loc în sala Teatrului Naţional balul mascat anual al sodetăţei Presei.
Toţi artiştii de frunte, între cari şi a. artist Ciocirlan, şi-au dat mina pentru aranjamentul sălel, a cărei frumuseţe va fi o adevărată surpriză pentru public.
In sală sunt aranjate mai multe jocuri şi o Tombolă monstră cu 50 la sută bilete cîştigătoare.
In afară de asta, varii şi nenumărate distracţii, aşteaptă pe vizitatorii balului.
Bătae de flori şi confeti.
Serpentine şi baloane misterioase.
Un stoc colosal de surprise a sosit aseară din Paris, pentru decorarea să-lei şi distracţia publicului.
Carmencita, celebra dansatoare spaniolă, a sosit într’adins pentru acest bal şi va dansa Bolero, într’un splendid costum, de mare valoare.
Clomnii circului de iarnă, îşi vor face intrarea comică la orele 12 din noapte, însoţiţi de 12 perechi de măşot din cele mai excentrice şi mai renumite.
Mai multe premii se vor distribui măşcilor mai frumoase.
SPECTACOLE
Sala Ilngo.—Astăzi MercurI, 4 Februarie, va avea loc o reprezintaţie şi bal dat de Societatea Austro-ungură pentru ajutoare, cu con-
Viena d'9°areI 1,011,1 Beetl* de la Opera din
Teatrul Bulevard (Sala Băilor Eforiei).— Mercurl 4 curent, va avea loc un mare Bal Mflscflt â. la Moulin Hougo,
O mulţime de noul surprize sunt rezervate publicului, afară de bătae cu flori, confeti, ser-petine.	’
Intilnirea măştilor elegante.
UN MIJLOC CA ALTUL
Se înttmplâ adesea, ba prea adesea ehiar, că noi lucrăm cu totul contrariu ideilor noastre.
Faptul acesta este greşala hasardulul, care regulează purtarea noastră contra tu-tulor intenţiilor bune pe care le am avea.
Iată un exemplu de un moment teribil din viata mea:
Am un camarad din copilărie, care a devenit prietenul mefi de adoleşcenţă şi tovă-raşul mefi ne deslipit de zilele bune ca şi rele din prezent.
Noi suntem uniţi printr’o legălură de prie-me cum rar se mal poate vedea îu zilele noastre.
Prietenul mefi s’a însurat şi efl am devenit nelipsit de casa lor.
Timp de doui ani, femeia Iul m’a făcut să înţeleg, călcîndu-mă pe picior pe sub masă prin priviri înflăcărate, prin strîngerl de mină pasionate, că mult mă voia...
E0 am făcut pe prostul...
căSti.n.Să DU 86 lăSă Ş* Urmă Şi maI înflă'
m?iS!r lol',i'a""a »'>“ InlUoîre
avu’înHrfl^n'.1?’’'1111 m™'nt de exasperare, avu Îndrăzneala să-mi spue .•
Peto^sw-i 70iQ.,face să te cerţi cu
rune n7i»f •■!tlVeme,!e a0 secretul de a rupe prieteniile dintre bărbaţi»..
vei vei1 L?’ Să “u faul asta- Fă orl-ce vei voi, dar nu asta...»
trez	xf “ Pacea incasă şi ’ml păs-
zecl Ii	Pr‘,elen Pe care ’l am de două-
zeci şi cmcl de ani.
stn face cit cea-l’altă carvoadă...
—-----CliantoÎHeau.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la 3 Februarie
(Urmare)
D. Politimos cere votarea unei le»i zise în contra panamişlilor, prin carf La I! declare incompatibilitate între mandate^ T reprezentanţi al naţiunel şi functiundi *
D w Şl ,at',rDătoare de Stat. (Aplauie)
D. Ferechtde, ministrul internelor SdL» că persoanele din, capul acestei instduC sunt prea onorabile, ca să le nn«ia ,vunl vorbei, d-lul Politiurus. S|P„'„S°" a-f« Persoane merită toată stima şi recunoştinţa ţârei. Face în deosebi elogii d-lui dr.?Caîi tacuzino, fratele ministrului de finanţe. ’
D- dr. Cantacuzino, cere cuvlntul în chestie Personală, pentru a răspunde d lui Politimos.
sf Llce ca ce^e sPuse de interpelator nu stit uesc de. c!* discreditarea unor in-;a. u • D* f°l°sttoare, cari ar trebui lncura-J e Şi susţinute din răsputeri. D. dr. Can-
Şedinţa de la 4 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 2 30 sub preşedinţa d-lul P. Grădişteanu.
Prezenţi 71 d-nl senatori.
Pe b nea ministerială d nil general Be-rendel şi An. Stolojan.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. P. Grădişteanu cere avizul Senatului, asupra faptului că unul din delegaţii sec-P^ec*u* de lege al Casei rurale, d. D. Sturdza a fost numit ministru. D. Gră-dişteanu Intre&bă Senatul cum se procedează în acest caz ? să se aleagă toţi delegaţii din nofi, safi unul singur în locul d-lul Sturdza ?
D. Lascar Catargiu spune că acest caz este unic în Parlamentul romîn. In anul trecut, ministrul domeniilor, d. Aurelian a adus un proect de lege asupra casei rurale, tar anul acesta, alt ministru, d. Stolojan, depune un alt proect asupra casei rurale, fără Mesagiu Regal. Prin această neregularitate se atinge şi Constituţia şi regulamentul Senatului.
I ,.1D- L- Catargiu cere să se respecte Cons tituţia şi regulamentul, mal cu deosebire că acest proiect este de o mare importanţă. Nd retragă d. ministru proiectul şi şi-l aauca din noii pe cale regulată, cu un Mesagiu regal. In caz contrariu noi ne vom retrage, fiind că nu voim să se discute un proiect de lege adus în asa mod neregulat în discuţie.
ULTIME INFORMAJIUNI
Monitorul Oficial pu-blicâ următorul comunicat:
iS«6 titlul nona lege a patentelor propusă de d. G. Cantacuzino, ministru de finance, s’a distribuit in Capitală şi prin judeţe o broşură tipărită în imprimeria Epoceî, prin care se arată nisce pretinse taxe împovorătoare ce, prin o nouă lege, vor avea să plătească patentării în locul taxelor astd-zi în vigoare.
Ministerul de finance dă cea mai plină şi formală dezminţire arătărilor din zisa broşură, care conţine numai cifre falşe, negreşit în scop de a induce în eroare pe cel interesaţi şi a crea o agitaţiune care nu poate avea nici un temeiu.
Somăm pe guvern să arate inexactităţile din broşura pe care am publicat P® cită vreme nu vor tace aceasta, vom privi acest comunicat ca un expedient menit a înşela pe
In vederea alegerel colegiului I de senator, de CovurluT, rămas vacant In urma în-cetărel din viaţă a d-lul M. Bonachi, colectiviştii din Galaţi s’afl adunat Duminică într o consfătuire, în sala Alcazar. Afi participat d nil C. Piesnilă, primarul oraşului, deputaţii A. Papadopol, Nicorescu, senatorul Cavalioli şi clţl-va alegători. D-nil Se-cbiari, Leonida Aslan şi G. Fulger afi refuzat să asiste la această întrunire.
Deputatul Nicorescu a executat pe primar; între altele a spus că dueîndu-se odată acasă la primar, l’a surprins stînd de vorbă cu avocatul Ferrier, avocatul ca-| seî George.
Primarul Piesnilă se apără şi declară că îşi susţine candidatura pentru că vrea să apere la Senat interesele comunei!
D. P. Macri declară câ’şl susţine şi d-sa candidatura pentru acelaş motiv.
Apoi mal iafi cuvlntul d nil dr. Gallin, senatorul Cavalioti şi alţii cari atacă în mod violent pe primarul Piesnilă, care în cele din urmă părăseşte sala.
Asistenţii s’afi despărţit fără să ia, negreşit, nici o hotârîre.
Listele electorale definitive vor fi afişate Duminică în Capitală.
Contestaţii se mai primesc pînă Stm-bătă seara.
Dunărea e cu totul curăţită de sloiuri şi navigaţiunea între Galaţi şi Sulina a fost deschisă.
Biurourile serviciului antropometric instalate pînă acum la prefectura poliţiei Capitalei, afi fost mutate la Palatul justiţiei.
D. general Iarca, comandantul corpului IV de armată, a ordonat o anchetă generală asupra întrcgM administraţii a sinucisului căpitan Comănescu de la şcoala militară din Iaşi.
Printre ofiţerii de Ia acea şcoală e o panică mare, de oare-ce se bănueşte că el vor fi siliţi să plătească toate lipsurile ce se vor constata.
D. Gavriilescu, prim procuror la Galaţi, a fost, numit avocat al Statului la Brăila in locul d-lul G. Moiseseu demisionat.
Am spus că d. Câtuneanu va fi numit procuror general In locul d-lul Slătescu. Acum aflăm că d. Cătuneanu nu primeşte acest post, piecum nu va primi nici vre-un altul orl-care.
Eraclie Ciupagea-Marinescu, Nicolae Hagi Stoica, G. I. Iouescu-Gion, Elisabetlia şi Ion Ruseseu cu fii, Nicolae şi Maria Hagi-Stoica fiul cu fiii, Maria şi Nicolae Giurcu cu fiul, Ştefan Petrescu cu fiul, dr. G. Petrescu Hagi-Stoica, Polixeuia PetrovicI, Pan-telimon şi Maria PetrovicI, Elisabeta şi G. Ionescu, ^ Maria şi Dumitru Panaitescu cu fii, Leontina şi Constantin Apostolescu, Dom-mea şi Lucian Bonis, familiile Bursan şi Alexeanu afi durerea a vă face cunoscut [ perderea prea iubitei lor mamă, soră, mătuşe, cumnată
Domnica Panait Marinescu
în etate de 70 ani
încetată din viaţă, Mercur! 4 Februarie, la orele 7 dimineaţa şi vă roagă, să binevoiţi, a asista la ceremonia funebră care va avea loc Joi 5 Februarie la orele 2 p. m., In Sf. biserica LucacI de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Voda (Belu).
Toţi amicii şi cunoscuţii cari, din eroare, nu vor fi primit invitaţiune, sunt rugaţi a considera aceasta ca atare.
Bucureşti, 4 Februarie 1898.
DOCTORUL S ERLICH
SPECIALIST IN BOALE INTERNE
23, Str. Gabroveni, 22
Consultaţtuni 3—4 p. tn.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlnne
D-nul Dr. A. Sc. Raitenbach, şeful laboratorului de chimie şi microscopie de la corpul 4 de armată din Iaşi a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea nume lui săfi patronimic de «Raitenbach» în cel de «Răteanu» spre a se numi «A. Sc. Ră-teanu».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, In termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Fublicaţiune
Domnul Căpitan George Mihaescu din Rlmnicu-Sărat, a făcut cerere Ja acest Minister pentru s •himbarea numelui săfi patronimic de «Mihăescu» In cel de «M. Gher-gkiceanu», spre a sa numi «George M. Gherghiceanu».
Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE
Domnul Nicolae Ştefănescu din BucurescI strada Guţitu de argint No. 15, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Ştefănescu» -n cel de «Stoenescu», spre a se numi «Nicolae Stoenescu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
ADEVARAT
CEAIU RUSESC
ADEVĂRAT
AL
IN NALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI
DE EXPORT DE CEAI RUSESC
MOSCOA
De Tlnzareln toate magazinele de co-nlale din capitula mi din provin'o
Dr. MENDELS0HN
de la Facultatea din Paris
Boate de Femei si de C* pti
Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m.
45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare şi prin «lalea Victoriei 86.
Doctor RE VIEI
Tratează Boalele sifilitice cu un succes sigur Blenoragia o vindecă în cel mai scurt timp S’a mutat din strada Şelari în Strada Sf. Ioan-Nou, No. 15
166 In rlnd cu Hotel Patria Consultaţiunl dela ova 1—3 şi juwi. p. tn
CONSERVELE STAICOVICI
JVttmal cm fi. ii O se expediază franco în toată ţara, contra Ramburs, 40 Cutii (de şease persoane) dife-
rite Conserve de legume.
Adresa pentru comande
STAICOVICI
__________ Bucureşti
Conditions speziales pour le gros
1069—30
{MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAI EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
tii'fti j i BucurescI, str. Stnârdan, 2 W. Staaaecker^^ Bulevardul Cuza,17 1	Cratova, str. Cogâlmc6nu în
Anusîciu
Se aduce Ia cunoştinţa că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul Romanaţl, construită cu cele mal moderne şi perfecţio-Inate maşini, proprietatea d-lul Telemaque J Caravfa a îceput a funcţiona produclnd
Făinurile cele maT bune
Ide toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ.
Pentru orl-ce informaţii a se adresa la d-nil 155 CARAVIA «k MAVROKEFALO
CORABIA
Dr. Cli. I. Teoliari
Mamoş
Special pentrn Maladii de Femei 870 Dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara. 80» Strada Teilor. $0.
D-na dr. Elena Turnescu, cunoscuta filantroapă, a donat Academiei Romîne
40.000	lei în scopuri de bine-facere.
Mîine se va da sub patronagiul M. Sale Regina, balul Policlinicei la Teatrul Liric.
AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU
LOUVRE DE PARIS
CAL.EA VICTORIEI, No. 86. (Vis-ă-vis de Biserica Kretzulescu).
Sfîpşit do Seson
SCĂZĂMtXT asupra tufulor Mi II FU Ii iL O H
Vînzare cu preţurile din Paris
W8	---- ■ --
Mare Exposiţiune de Domino pentru baluri, Mânuşi, etc.
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA
f /M Vf'O/S COPEE
SPRE BINE
— EI ce? răspunse el cu semeţie, punîndu-şl tot de o dată şi mănuşile, el, drăguţă, îţi trebue numai două sau trei luni de convalescenţă, fără să taci ceva la miază-zi. Şi fiind-că al ceva parale, o să pleci ctt mal repede e cu putinţă. Nu la Nizza, nici în toată partea aceea. AI să găseşti acolo Parizieni, o grămada de plăceri şi de prilejuri de osteneală. Nu. Ceea ce ’ţl trebue, es e un colţ retras, cu soare, ceva ca la Fetite-Proveme des Tuilleries, ştii, unde sunt numai doici şi bătrînl rentieri. Nu e vesel, ştiu, pentru un tînăr cadet care ese dintre pagi şi vrea să-şl arate epo-letul; dar e trebuincios. Poftim ! dacă al fi cu totul chibzut te-al duce la A-mâlie Ies Bains, în Pirineil occidentali.
O gură de munte, aproape african, bine adăpostit de vîntul de nord; şi a-loesul creşte in tot lungul drumului de la Perpignan. Cîmpia este superbă, şi fără pantalonii roşii cari se zbicesc la ferestrele spitalului militar, o să fie deja
plină de Englezi.	m
M’am dus pe acolo odată şi mi-am făcut afară cafeaua, la un intîifi de Ianuarie. Se trăeşte eftin acolo, ceea ce trebuie de luat în seamă. Du-te puţin de vezi vîrful Canigou, vechile punţi romane şi toate cele-l’alte. Iacă tot de-odată şi luna Martie la uşă ; o să stal acolo pînă la sfîrşitul lui Aprilie, si o să ne vil băiat sdravăn şi voinic, cu niscal-va cîntece de contrabandişti, cu ceva cîntece catalane... Ne-am în-f 0l0S P
* Ascultind pe doctor, în Felix Travel încolţeşte iar speranţa.
Da, Miază-zi, repausul într o climă dulce unde să respiri viaţa şi sănătatea, plimbările încet, cu desmierdările soarelui pe umeri. Da, aşa e, aceasta-I
trebuie.	,	Q t„
_ Şi cînd aşi putea s’o pornesc i întrebă el cu vioiciune.
— Dar numai de cit, peste trei safl patru zile. Voiţi merge să te instalez chiar efl în vagon... Şi apoi o să te 0-prestl puţin la Perpignan, ca să te 0-dihneştl de drum, care e lung, o să ţi daţi un cuvînt de introducere pe lingă o doamnă bună pe care am căutat-o efl, acum cîţl-va ani, şi am scăpat-o zău, dintr’o mare năpaste.
Oh ! n’o să fie tocmai veselă pentru d-ta. Contesa de Pujade e mare, te previi! si fetita sa, care trebue să poarte azi roche * lungă, de sigur mal des la leturghie de cit la bal. Nu importă. Te îndreptez Ia nişte femei bune, cari vor putea să-ţi fie folositoare la nevoe
Iute, un cufăr, plăpuml! Această perspectivă a unei apropiate călătorii a ridicat moralul convalescentului. I se pare că mal are doar să plece spre a fi vindecat. Nu merge deja mal bine . Astâ-zl a stat în picioare destul de mult, şi-a acoperit pianul, a vorbit vesel cu prietenii cari îl vizitafl.
Forţele-I revin, fără îndoială. Era în stare să îndure cele două-zecl de ore de expres. In sflrşit! iată-1 bine instalat într’un compartinent de clasa întîia cu un pled pe genunchi, cu tot ceea ce trebue în sacul săfl de piele, un roman englezesc, vin de Bordeaux, şi san-
vicl.	.
—	In vagon ! în vagon! strigă oamenii de echipă, pe cheiul gărel de Or-
leans.	.
Si doctorul Demain, vecinul amic al lui Felix, îl îmbrăţişează, îl strînge mîna pentru ultima oară.
—	Bagă de seamă la curentele de aer... Călătorie bună !
Trenul se mişcă foarte încet la început, face să răsune plăcile învîrtitoare, apoi, numai de cit, îşi iuţeşte mersul, şi ia galopul săfl furios. Deja a aruncat groasele lui rotocoale de fum in ferestrele mahalalelor, unde se usucă rufele, a trecut bariera, a lăsat în urmă marginile oraşului; şi Felix Travel, ştergînd din cînd în cînd aburii geamurilor cu mănuşa sa, simte o bucurie copilărească să vază adevărata cîmpie, şesurile de un verde închis, pe cari zboară cîrdurl de corbi, colinele depărtate sub brumă, vastele spaţiurl ale cerului cenuşii! de
Februarie. Nu tuşeşte, nu mal suferă. După amiazl, după ce a trecut Loire şi băncile sale de nisip, pe cînd trenul alerga printre marii castani fără fol şi sănătoasele peisage din Poifou, iată că, în nori, apar colinele albastre şi că toată natura începe să zîmbească. La Bordeaux, e timp cu desâvirşire frumos... Distras şi aţîţat de călătorie, Felix a uitat chinurile sale de bolnav; se simte uşor, ca mînat de vîntul speranţei.
După ce a mîncat la gara Samt-Jean, adoarme adine Sntr’un vagon al liniei de miază-zi. D’abia a fost turburat de două safl de trei ori în timpul nopţii de glasuri de aramă, ori de conductorii cari strigă numele gărilor.
Tocmai răsăritul soarelui îl deşteaptă, o auroră splendidă, un mănuchifl de diamante care strălucesc şi străbat azurul. De data asta, a ajuns, în Midi, şi încă bine ; poate să coboare geamul, să aspire aerul cald, să privească, cu uimirea omului de la Nord, frunzişul pe jumătate în doliu al măslinilor şi drumurile uscate pe care aleargă virtejurl de praf alb. In sfîrşit, conductorul trenului anunţă, deschizînd portierele : «Per-pignein!... Perpignein.» A sosit.
Călătorul aruncă o privire la crenelurile roşite ale Castilletulul, care datează de la Ca»’ol-Quintul, şi la platanii uriaşi al şoselil, aplecaţi pentru tot-d’a-una, cu o înclinare de cincl-zecl grade, prin sforţarea îndelungată a mistralului.
Apoi omnibusul drumului de fer, al cărui cal fac să răsune sub potcoavele
lor b&trîna punte de la Vauban, conduce repede pe Felix Travel prin cîte-va strade întortochiate şi-l lasă la hotel, n curiozitatea lui nerăbdătoare de că-âtor novice, tînârul dejunează în grabă, aşezat singur singurel la capătul unei ',âble d’hdte, a cărei murdărie şi proastă bucătărie sunt spanioleştl ; apoi după ce a încercat zadarnic să înmoae în ul-timu-I pahar de vin un pesmet, care trebuia să dateze de la Carol-Chintu, si el, ca şi Castillet ese ca să vază oraşul şi să-şi facă vizita la acea contesă de Pujade pentru care doctorul Demain i-a dat o scrisoare de introducere.
(Va urma)
CEL MAI MARE ATELIER
DE _____
bilearde
F H AN T Z FAST
Strada Ştirbay-Vodâ, No. 44.—Bucureşti.
Deposit de un mare asortiment de bileardurl gata pentru cafenele, cluburi şi familii, din cele mal eftine pînă la cele mal elegante.
Se recomandă pentru cadouri de Crăciun şi Anul Noâ.
Depozit de garnituri şi mandanele de cauciuc din cele mal fine.
989 IVefiirl foarte eftine._
Doctorul URECHIa
Post medic al Spitalelor Eforiei BOALE IJrTJERtfE
Str. 11 Februarie, No. 15 bis. (Cişmigiu).
>•
>4»

Ţuică «1© Florica
Lacrima de Prune
, Ţuica de Goleşti
(Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica est© fabricată diu prunc; singură ne-Tătămătăre sănătăţei; cel mai bun apetissant.
JVti trebuie să lipsească din nici o casă,
Udare Depozit la g*ara Goleşti
Cererile pentru en gros s« se adreseze la
ion it. rIdueescu, - Piteşti.
AU PRIX FIXE| IMOBILE
70, Str. Lipscani, CaSa Fra^i Hasan str. Lipscani, 70.
MANUFACTURE EN GROS şi EN DETAIL
- BUCAREST -
Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor.
Public, că zilnic primim NOUTĂŢI în	^
Mătăsuri şi Gazrrî pentru Rochi de Baluri şi Nunţi
COMPEECT asortiment de
ARTICOLE REATTI7 MIRESE
PREŢURI HO DEDATE şt FINE MS
P. S.— Rugam a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme.
mate şi poleite sub garanţie pentru | decorarea de locuinţe de mirese, Hote-lurl, Vile şi Oase de ţară în cea mal wmm __ bună calitate din material bun şi uscat
EFECTUEAZĂ CU PEEŢURÎ EFTINE
IfiNflTZ HERLINBER
YIBîIA, V Hundsthurmstrasse, 49.
Preţuri curente franco contra 40 bani, numindu-se aces^nar
DACĂ PÂRUL D-VOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă safl ori-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
PETROL
PENTRU PĂR
care îatraaeştc pe lîagS oalitiţl ?i u* <• * laleeai «M»» părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAM, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
DEPOZIT:
BUCUREŞTI: Ilie Zamflrescu, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 81; Mihail Stoinescn, Str. Aoademieî 2 şi Drogueria Tetzu Str.lipscanii. GALAŢI: Bereovicî, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann ei Nlcoleann.
IAŞI: Farmaoiile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogneria Andreescn.
CĂLĂRAŞI: Farmecia Ticek.	_________ _
Băile Mitraszewschi
| Strada Poliţiei* No. 4 şi 6
Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit şi mal bun, deservă băl cu preţurile următoare:
Classa I
O bae de putină cu duşe, lei 2.— Abonament de 10 băi. . « 15.
O bae de abur, complect, « 2.50 Abonament de 10 băi. . « 20.—
Classa II
O bae de putină........« 1-50
Abonament de 10 băl . . . f 12.50
CEL MAI SIGUR
kemediu
CONTRA
BOALELOR venerice
(M.CMESCI)
ESTE INTKEBUINŢABEA
Tubului Preservativ S ANUS;
Patentat în Franţa, Germania, Aus-tro-Ungaria şi in toate Statele culturale.
Preţul unui TUB, Lei 1.50
De vînzare la toate Farmaciile şi Drogueriile din ţară.
SOBE! SOBE! SOBE!
,Bcllo>‘ „rarigine" „Germane” ţi „Belglane”
Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante.
Maşine de Bucătărie
Sistem American _
Buna funcţionare Garantată
Lămpi - Lămpi - Lămpi
Cele mai Dune şi formele cele mal elegante.
ARTICOLE DE MENAGIU:
Porţelanuri, Cristaluri de „Baecarat®, Olăril emailate din streinătate
Tac&mnrl
1007 -M
\
MEDICAMENT PHOSPHATIC
IN DE VIAii
VINUL DE VIAL este un modificator (puternic al organismului în caşurile de. ebdilitate generală, crescerea întârziată, con valescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAX Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile.
Luată
JTIPYRINA
EFERVESCENTĂ
JPIESaB&IOlE&IBXd
in potriva Durerilor, Migrenelor, Bbleî de Mare, etc.
cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şi Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei.
LE PERDRIEL & 0“, Paris.
de IPAC A Terimbile.
W. SINGER
27, Strada Elpscani (In faţa str. Şelari)
WAT8ON & TOUELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCURESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regali.]
REPRESINTANŢ1 GENERALI AI FABRICEI
LALL1ER, VEflNOT & C»„ L» FERTt-S OUS-JOUARRE
gp-PIETRE DE MO ARÂND
IAdevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bHCăţi în ciment, bine] 1	legate şi foarte durabile
SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA ( [O cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl
CALITATE RECUNOSCUTĂ 1
SOCIETATFA
de Basait Artificial şi de Ceramica
De la CetrocenI Capital social 2.500.000 întreg vărsat So aduce la cunoştinţa d-lor detentort de acţiuni ale Societăţel de Basait, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
CLAYTON &SHUTTLEWORTH
Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Recomandă Horele lor Deposit
MAŞINE AGRICOLE
9	FRECVMt
LOCOMOBILE cu sau fără aparat de ars pae
de Ia 2 şi jumătate plnă la 20 cal patere
BAT0AZE de GRÂtr de toate Mărimile | BATOAZE de PORDMBNoBcnEleYator
de la 2 şi jumătate pînă la 18 caî putere	$	pentru L0C0M0BELA şi_ cu Mana
Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâu
?	HORI DE HĂC IN AT M*
Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saă fără aparat de legat snopi
pluguri de Oţel făurit peste tot
cu ana plnă la 4 brazde
gar COSITOARE
GRAPE tle FIER cu două, şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI TETE de CAT.AN pentru K.OCOMORIEE şi altele in Atelierul No's.ru primim Separaţia,,! de JL0C09I0BIU3 dlnorl-ee F.brle. VÎNZlBÎ CU CONBIŢIUHl ATANTAGIOASE
Reeontandân» atenţiuneI onor. I*. T. Public
RESTAURANTUL
DEP0SITUL de VINURI
ŞTEFAN COLFESCU
din Strada Cintpineanu,, IS
(colţ ca M. Ionicii)
nade pe lingă o bucătărie NAŢIONALĂ, GERMAN/i şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi cele mal bune Vinuri din ţară şi streinătate, cu
preţuri foarte reduse
INSTAL AŢIUNI
DE	,
MorT şi Fabrici de Spirtj
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrate gratis ţi franeo*
Stomac,aieCăiloru£INAr?| " anemie,Gastraigie,Diabetă
_jyiSPEP$IE,CHO APELEj^gţl^S1 PENTRU CALITÂŢILEy (MINER IBPVLITINATE şi la
psuGUfsSÎLEGEK^T
SUNT RECOMANDATE^
DE CĂTRE SOMITĂTILt
MedicaleînBolelepu
Eforte gazosă, şi plicutd le amestecate sauna, cu orice băuturi.
JheumâtismeI
Singura apâ purgativă . ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESCI
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVA ^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.v;
UN PĂHĂREL FACE* AGELAŞ EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APÂ DE BUDA.l
SE GĂSESCE DE VÂNZARE IA TOTE. FARMACIILE ?l OROSUERIILE DIN ŢARA.
Bucur eşti.—TiD'
3.—Bucuraatl,
ntol No
SOBE CALORIFERE BELBIANE
Unica specialitate în felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiune afl devenit sistemul cel mal hieienic recomandate prin certificate de onor. domnii doctori ®	’	generali Theodori, Măldărescu, Var-
lam, etc. t
Acest sistem a fost aprobat şi introdus de Onor Direcţia C. E. R. şi Onor Minister de Interne.
Consumlnd puţin material afl un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Tot In MAGASJNUL mefl se găseşte un MARE ASORTIMENT de L&mpi pentru Petroleă Lămpi pentru Oaz aerian
cu Bec ADER
Maşine de bucătărie
Sistem American
JBĂI de toate mărtmele* CLOSETE, etc•
SE PRTMF.SCE ORl-CE INSTALATILNE
9KABCUM LITTMAlf »‘sor L WAPPNEB
•I, Calea Victori** (vis-â-vis de Episcopie),
IM