SERIA n.—ANUL IV, No. 675. Ediţia a treia numardl_io BANI ABOIAKEITELK ?as»g la 10 ÎS «Ie te-ein! Ini |in|lit(H tot'd’a-ama turiste Id SmcmfisO la Caaa Administraţiei l* 'huUt» şi HninătaU prin mandate P°?ţ , Un an in ţară 30 lei; in streinitate 6® l8‘ S*se ’nnl ... ÎS » * » îf ! vm " MERCURI, 4 FEBRUARIE 1898. 18 * luai ... 8 » Va număr ia etreinătate 8® ka“ MANUSCIUSELENU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA ia. g_ strada clddtki — la. a CA NDMAEDL^IO bani mm'icRiLR In Bucureşti şi judeţe ce prtmue numai ie Administraţie In străinătate, «Hr*d ks adminiţtraţi* fi la .toate oficiile de publicitate Asudări la pag. IV .... . 0.80 b. linia a a DI j i , i . A— lei a a a » U . i , , . t— » * Inserţiile şi reelamele 8 lei riadul Sa .unii nihii 89 kiaţ immiIHTRAŢIA TELEFON M# g _ SRADA CLEMCNŢKI - Mo. S Tf. Djuvara izgonit de Sultan PROSRăMUL FINANCIAR «L GUVERNULUI Faţă cu nouile proiecte de impozite pregătite de guvern, amintim aici fâgăduelile făcute de naţionalil-liberalî pentru reducerea impozitelor, făgăduell graţie cărora aii căpătat unanimităţile din Parlament: Cetăţeni9 Să luptăm pentru a desfiinţa legea apăsătoare şi nedreaptă a mart mulai. (Manifestul dela 21 August 1891) Partidul liberal-naţional va lucra deci pentru: 1. —In fr! si ar ea elieltuelelor Statalul. 2. —întrebuinţarea excedentelor Ia mărirea amortizării anuale a datoriei publice. 3. —Desfiinţarea eu dcsăvîrsjire A IMPOZITriDl PERSONAL. (Programul da la Iaşi). «Ce am propus noi în programul din 1892 ?Nu dări noui, ci am zis că trebue să intriuăm eheltuellle Statnlui.» (Discursul d-lul Sturdza dela 13 Octombre, 1895) ASUPRA NOUILOR BIRURI Dintre toţi diplomaţii şi miniştrii de externe ai Statelor europene, Sturdza este singurul care a dat ţipătul de alarmă, afirmînd că suntem ameninţaţi de o conflagraţie generală. Dacă Sturdza ar avea mal multă însemnătate, am voi fă ştim cum ar primi diplomaţia europeană aceste declaraţii îngrijitoare. Din fericire pentru Sturdza şi din nenorocire pentru ţară, ministrul de externe nu are absolut nici o trecere, aşa că chiar dacă Sturdza, în interesul unei cauze meschine, ar declara că mîine vom avea războiţi, nimeni nu se poate alarma. Cu toate acestea, o întrebare în Parlament asupra declaraţiilor făcute de Sturdza la întrunirea majoriiăţel şi în gazeta oficioasă Voinţa, asupra ştirilor alarmante caii se răspîndesc, nu ar strica de loc. Ştim că Sturdza ss va grăbi să le dezmintă şi chiar să ceară scuze. Scena ar fi totuşi interesantă, întocmai ra şi aceea care a avut loc cu ocazia interpelărel d-lul I. Grădişteanu. Un lucru ne miră. Ne mirăm cum Gogu, faimosul Gogu, ministru de finanţe, nu a exploatat încă chestia unul răsboiă apropiat, pentru a justifica nouile impozite pe cari le-a propus. Iată o abatere neertată de la codul perfectului politician colectivist, care trebuie pusă la pasivul lui Gogu ! Cum ? Să fii nevoit a impune impozite noul şi să nu pul în mişcare toate resorturile politicianismului, prntru a le justifica in aparenţă, aceasta este o greşală neiertată. Toţi politicianil şi negustorii de panglice patriotice trebuie să protesteze. Ge frumoasă temă pentru un politician colectivist! «Ne întrebaţi, ar fi putut zice Gogu, «pentru ce impunem zahărul după ce «dt ,a este impus la vamă şi la comune ?«Ne întrebaţi de ce îndoim, întreim «şi Înzecim taxa fixă a patentărilor si «de ce facem cam acelaşi lucru cu taxa «proporţională? El bine/vă vom spune. «Aflaţi că Europa este pe un vulcan, «aliaţi că bia\a noastră armată va fi «mîine poate chemată a juca un rol pe «toate cîmpurile de bătae ale Europei; «prin urmare vă cer votarea acestor «impozite, ca un sacrificifl pe care t0ţţ «Romînil trebue să-l facă în momente de «grea cumpănă ! In asemenea caz, situaţia se limpezea. „ , . Patrioţii s’ar fi arătat din partea impozitelor ; trădătorii de ţară, ar fi fost cel cari ar fi fost contra. Partidul liberal ar fi dovedit, o dată mal mult, că este singurul care în împrejurări critice face apel la punga contribuabililor în interesul celei mal sfinte cauze. Gogu nu a fost, o repetăm, Ia înălţimea situaţiei. In loc fă ia beţele şi să bată toba cea mare a patriotismului, strigînd contribuabililor: «aideţl, puţ ^ curagiă la buzunare», Gogu s’a ^ argint a exploata strune mult mal subţiri şi mal ordinare. Pentru impozitul asupra zahărului, zahăr de trei ori impo-zat, s’a mulţumit a vorbi de ţăranul ro-mîn şi de răspîndirea culturel sfeclei. Vorbind ast-fel, Gogu, dacă nu s’a înroşit ca sfecla, este că avea in vedere nu sfecla ordinară, ci aceea de Silezia, care este albă. Căutînd a justifica urcarea patentelor, Gogu a fost de o insuficienţă rară din punct de vedere colectivist. El s’a mărginit a vorbi de o mal dreaptă repartiţie a impozitelor şi de cîştigurile ilicite pe cari societăţile streine, bancherii streini, industrialii streini, le trag din operaţiile lor. Patriot al fost Gogule, o mărturisim dar al fost patriot pe jumătate. Nu al îndrăznit, deşi slavă domnului al aripe de vultur, a te ridica la acele înălţimi ale patriotismului din care orl-ce impozit cit de odio3, devine o datorie de patriotism pentru contribuabilul romîn. Păcat ! o regretăm pentru d-sa. Rămîne Iul Gogu un singur lucru de justificat, lucru grtă, ingrat, mizerabil. II rămîne ca peste cîte-va luni să justifice deficitul de vre-o 15 milioane pe care bugetul < xerciţiulul actual îl va lăsa în casa Statului. Căci Gogu şi deficit nu se potriveşte. Gogu şi excedent, da. Cine nu ştie, în adevăr, că colectiviştii afl mers tot-d’a-una din excedente în excedente şi nici odală din deficite în deficite ? Dacă nu credeţi, întrebaţi I. El bine ! Gogu va trebui să justifice anormalitatea unul deficit patent, obraznic. Va trebui să arate cum s’a făcut ca sub un rpgim liberal, cu o administraţie financiară ca a lui, deficitul s’a manifestat sub forma cea mal urîlă. Aici e aici ! Totuşi nu ne Îngrijim prea mult. Avem încredere în steaua partidului liberal. Acea stea conducătoare va şti să di-rijize pe magul Gogu spre cărările pe unde, bătind cu bastonul în stîncă, va începe a curge nămoluri de aur şi de argint, pentru a dovedi ţărel că deficitul nu era de cît o calomnie a con servatorilor ! SUCCESELE D-LUI STURDZA Răsună lame», de la un capăt la altnl, de succesele diplomatice ale d-lui Sturdza şl ale guvernului său. ^ Iată o nonă Izbtndă de adăo-gat la lunga listă a succeselor de plnă acum : Guvernul d-lul Sturdza a incite lat, după cum se fde, o cou« venţie comercială cu guvernul turcesc. Bună, rea, convenţia aceasta a fost votată «le Parlamentul romîn încă înainte «le vacanţa Crăciunului. Nu mai r&mînea de cît su se schimbe ratificările. EI bine, deşi convenţiunea a fost supusă Sultanului spre sanc-ţiouare încă ele acum sase săplămini, SI. S. Abd-nl-Hamid u’a iscălit-o nici pîua acum. Şi ziarele străine spun că nici u’are «16 gînd s’o Iscălească ! Efectele acestui nou şi mare succes al guvernului liberal şi îu special al d-Iuî Sturdza, suut de nn îndoit or«liu: Pe de o parte, guvernul şi paria mental Regatului Romîuleî sunt tratate cu o lipsă de jenă de fc Iul aceleia cum suut tratate tri bnrile africane. Ceea-ce arată eă îu doui ani şl eîte-va luni de guvernămînt al partidului liberal, am făcut colosale progrese în ce priveşte consltleraţiunea Ro-mînlel în străinătate... Pe de altă-partc, muît-puţiua noastră industrie naţională suferă lovituri straşnice. In adevăr, faina rcmîuească e Impusă la Constantinopol la o supra-taxă care o dezavantajează mult faţa de alte făinuri. Couvenţiunea ro-mîno-turcă conţine îu această privinţă o clauză favorabilă fainei noastre. Cum îusă Sultanul Mu sancţionează cor venţiunea, Şiipra-taxa urmează a fi perce- unucaza a n perce-F™ -B’ 5* din priclua asta nu s’a mt«îiCaî.,,a < OI,staiiţ», tu săptă-mtnlle din «rină, nici uu sac < lălnă pentru Constantinopol! ÎNAINTEA CAMPANIEI Un ultim demers. — Alianţa cu d. Stătescu»-începerea luptei. Uu ultim demers 0 dată constituit, comitetul de acţiune al alianţei drapelisto fleviste, în urma stăruinţelor d-lui P. S. Aurelian, va comunica guvernului că dorinţa celor două grupări aliate este ca să se facă o concentrare a tuturor forţelor liberale pe baza unui program de principii. D. P. S. Aurelian va face aceasta cu gîndul ca să se înceapă noui tratări de împăcare între guvern şi grupurile aliate. Acest discurs se face mimai de pură formalitate, căci toţi sunt convinşi, — in urma declaraţiunilor făcute de d. Sturdza la ultima consfătuire a majorităţilor, — că guvernul nu vrea pace sinceră cu Au-relianiştii, mai ales acum cînd sunt în combinaţie şi Fleviştii. Acest ultim demers pe lingă guvern se va face, probabil, mîine, Miercuri, după consfătuirea ce se va ţine diseară la Drapelul între grupurile aliate. Allsnţa cu d. Stătescu In acelaşi timp se va face un demers şi pe lingă d. Stătescu, care va fi rugat să reintre în acţiune. Ce’e două grupuri aliate vor oferi d-lui Stătescu,—la nevoe,— şi şefia, numai să se alieze cu dînsele. Drapeliştii aii mari speranţe că vor cîştiga de partea lor pe d. Eugen Stătescu, cu atît mai vîrtos, că d. Al. Djuvara i-a asigurat că d. Stătescu este nemulţumit de d. Dim. Sturdza, mai ales de cînd a chemat în minister pe d. G. D. Pallade. De alt-fel, chiar dacă d. Stătescu va refuza să reintre în acţiune, se zice că d. Djuvara ar fi făgăduit deja că intră în gruparea drapelistâ. începerea luptei Imediat după ce se va cunoaşte rezultatul demersurilor pe lîngă guvern şi pe lîngă d. Stătescu, rezultat de sigur negativ în ce priveşte demersul pe Ungă guvern, comitetul de acţiune va convoca o adunare generală a Drapeliştilor şi Fie-viştilor ca să stabilească campania de luptă în contra guvernului. Deci, pînă acum nu este încă nimic definitiv hotărît în privinţa luptei parlamentare şi extraparlamentare în contra guvernului. --------- in unt ---------- D, STURDZA LA PETERSBURB Ia adevăr, nu ştii ce fă mai cugtţl. Avurăm în 1896, abia şeapte luni după venirea liberalilor la putere, chestiunea mitropolitană. Era o chestiune mare. Neapărat, purtarea guvernului liberal în acea chestiune a zdruncinat temeliile Bisericel şi a aruncat cea mal adincă tulburare în conştiinţa tuturor Romînilor. Ajungînd, cum fatalmente trebuia s’a-jungă, Sntr’un impas, guvernul a fost silit să se întoarcă îndărăt, desfăcînd el însuşi ceea ce ce făcuse. Dar ori cit de mare a fost această chestiune, era o chestie internă. Pe noi si numai pe noi ne privia atît atentatul săvirsit asupra Bisericel precum şi discreditul aruncat asupra Justiţiei. Urmările nu privesc pe nimeni altul de cît pe noi. Cum însă ajunsese intr’o situaţiune imposibilă, guvernul s’a retras. In curînd guvernul nostru — aceiaşi guvern ca în 1896 - se va găsi iarăşi într’o situaţie imposibilă, de astă dată însă, într’o chestiune cu mult mal gravă. Vorbim de apropiata vizită la Peters- burg a M. S. Regelui. Dacă această vizită s ar tace fiind la guvern d. Dumitru Sturdza şi partidul liberal, aceasta ar fi ca şi cum revizuirea sentinţei Sinodului şi casarea întregel nrocedurl judiciare înscenate contra Mitropolitului Ghenadie s’ar fi făcut tot www.dacoromanica.ro de guvernul Sturdza-Stătescu, eare-1 dăduse în judecată, 11 osîndise şi-l sechestrase. 0 asemenea monstruozitate politică nu s’a făcut în 1896, intr’o chestiune internă; şi se va face intr’o mare chestiune externă, care nu ne priveşte numai pe noi ? încă o dată, nu mal ştii ce să cugeţl. OAMENÎ SUCIŢi Toată lumea cu capul sănătos socoteşte că cea mal mare nenorocire a regimului liberal e unanimitatea sa din Parlament. Orî-cît de înapoiat ar fi partidul liberal, de multe şi mari greşeli ar fi fost scutit, dacă nu s’ar fi lăcomit la prea multă putere. Mulţi ar fi fost dispuşi să creadă că liberalii eâ început să-şi înţeleagă gre- sal a Dar ’ţl-al găsit! Nu e ocazie în care liberalii, fie din orl-ce grupare, să nu vorbească cu admiraţie de unanimităţile parlamentare, ca şi cum aşa ar fi normal într’un regim parlamentar. Mal deună zi, un ziar liberal suspina din adîncul inimel că, cu toate unanimităţile, partidul e dezbinat şi nu poate lucra. Nu înţeleg oamenii ăştia că unanimităţile sunt tocmai una din cauzele dezbinării? Se vede că nu. LEYASTIir Scena s’a petrecut la Cameră. E nostimă şi de aceea ne-am hătorît să o relevăm. D. Take Ionescu pronunţa magistralul său discurs în chestia reformei învăţămîn-tulul. La un moment dat, oratorul aminteşte o dispoziţie ce era prevăzută în proectul său de reformă, anume: ca ministerul de instrucţie să angajeze, pentru o serie de conferinţe, celebrităţi europene. . — Asta este o ideîe levantină, întrerupe d. Bianu. întreruperea aceasta tace cea mal rea impresie printre deputaţi. Unii din ei chiar sîsîesc pe întrerupător. Atunci d. Take Ionescu, surîzînd, spune adresîndu-se Camerei: — Vedeţi, d-lor, cîtă dreptate aveam ce-rînd reformarea învăţămîntulul superior în spiritul său I Aluzia era crudă. D. Bianu se roşeşte pînă în urechi; deputaţii fac haz. Cme l’a pus pe d. Bianu să întrerupă ? DIN STREIN Serbia De o bucată de vreme, ştirile cele mal contrazicătoare • irculă asupra Serbiei. Aşa, pe de o parte se anunţă că rdaţiunile Serbiei cu Bulgaria şi Muntenegrul sunt din cele mal încordate, pe de altă parte că Serbia e In termenii cel mal răi cu Turcia. Ştirile acestea, vădit tendenţioase, sunt acum dezminţite într’un chip care e departe de a lămuri situaţiunea. Din partea Bulgariei, de pildă, se afirn ă că relaţiile cu Serbia sunt dţn cele mal bune. Oficiosul «Mir» a publicat zilele astea un articol In care spune că, cu tot limbajul presei independente bulgăreşti şi sirbeşll, relaţiunile între guvernul din Si fia şi cel din Be’grad sunt frăţeşti şi cu totul mulţumitoare. In ce prive te relaţiile sîrbo-turceştl, se anunţă din Belgrad eâ‘ sunt cordiale. Ca dovadă se citează faptul că regele Alexandru a decorat cu mare'e cordon al S-luluI Sava pe primul adjutant al Sultanului, Said paşa, şi cu steaua «Tacove’» pe AbJul R zae-paşi, maestrul ceremoniilor palatului imperial. In sfirşit, se anunţă din O-tirge, că prinţul Nic lae al Muntenegri.lul e dispus să extrădeze Serbiei pe fruntrşul radical şi fost deputat Ran o TaisicI, acuzat de crimă ordinară, dacă i se va dovedi vinovăţia acestuia. D. TaisicI e autorul unei broşuri îndreptată contra dinastiei Obre-noviel; el e urmărit de guvernul sîrbese ca autor moral al unul asasinat. Alianţa ilrbo-greacâ Ziarul parizian Te Temps primeşte diD Belgrad o telegramă în care se spune că fostul prim ministru sirb Snetomir Nicolaeviel (1894), amic persoral al ex-regelul Milan, se va duce in cu-rind la Atena ca ministru al Serbiei. D. NicoiaevicI va avra misiunea să lege re-laţiunl mal intime cu Grecia. _ După părerea ex-regeîul Milan, Serbia şi Grecia ar putea, împreună, să împiedice propaganda bu'eară în Macedonia. Forelgn. TRIBUNA LITERARA ALCOOLUL DIN PUNCTUL DE VEDERE al INDUSTRIEI şi al HIGIENEI Conferinţă ţinută de Dl. Dr. ISTKATI la cer-cui studiilor umanitare din Capitală, lu r.iua de 13 Decembrie 1897. Amfiteatrul Ba* caloţlu, la Universitate. Doamnelor, Domnilor, Daţi-ml voie să încep prin a mulţumi d lor membri şi cercului studiilor umanitare, cari prin simpaticul lor secretar, d 1. Greceanu, mi-a făcut aleasa onoare, de a mă fi pus in plăcuta poziţiune să vă întreţin astă-seară. _ Nu voiţi uita, de sigur, a vă mulţumi tuturor domniilor-voastre, d-lor nu numai de a vă fi decis să aveţi răbdarea de a mă asculta, dar de a fi probat, prin venirea d-niilor-voastre aicea, că urmăriţi de aproape, că împărtăşiţi şi că susţineţi, ideile cari aâ condus pe membrii de la cercul studiilor umanitare , să înceapă seria conferinţelor începute cu areea a d-lul dr. Obrcja, asupia Alcoolismului. Alcco’ismul, considerat nu numai din punctul de vedere humanitar, dar cu deosebire din punctul de vedere naţional, e o adevărată calamitate şi Thomas Grimm a avut dreptate, a termina una din importantele sale crouicl, din un mie ziar, dar cel mal răspîr.dit din Franţa, servindu-se de o clasică frază a lui Gambeta, pentru a zice : Alcoolismul, iată inimicul. Daţi-mî voe acum să trec direct la expunerea ce voiesc a vă face. Avîntul ee a luat de o jumătate de secol Chimia, este nu numai uu lucru surprinzător, dar aproape necunoscut la nici o ştiinţă. Nu e an, în care chimiştil să nu descopere cu miile corpi noul. El aă reprodus nu numai o bună parte din cel ce se găsesc în natură, dar aii făcut cu miile corpi noul, cari nici nu se aflau la suprafaţa pămîntu’ul. Rolul Chimiei este un fapt atît de important, în cît nici uu se mal poate concepe civilizaţiunea actuală fără această ştiinţă. Suprimaţi Chimia, cu toate aplicaţiunile sale, şi veţi suprima ori ce posibilitate a bunel noastre stări actuale. Printre aceşti numeroşi corpi găsiţi de Chimie sunt mulţi cari, priviţi din puuctul de vedere medical, aă o acţiune particulară asupra organizmulul nostru, fapt ce se observă şi cu mulţi din corpii ce se tflă în mod natural. Adesea-orl medicii se plîng că cu progresele Chimiei se înmulţesc şi corpii dăunători sănăt&ţel. Sunt îu realitate şi oare-care afecţiuni noul, datorite acţiunel directe, s. u cari se i ase printre lucrătorii oare-cărora diu aceşti corpi, ca : Fosforul, cauciucul, sulfura de carbon, etc. Cu drept euvînt însă şi chimiştil Ie pot răspunde medicilor, < ă tocmai un medic a descoperit corpul cel mal funest omenire!, din cauza abuzu’ul ce se face cu el. Acesta e alcoolul. Arnauld de Villeneuve, medic şi decan al facultăţel de mc dieină din Montpellier, care trăia pe la finele secolului al 13 tea, e acel ce a descoperit alcoolul, distiltud vinul. El numi acest corp : Spirt de vin, şi pentru a ilustra ornşul sâă îl ma- uni şi : Spirt de Moutpellier. Se vede că şi medicii de pe atunci, ca şi cel actual!, se eutuziasm&d iute de virtuţile terapeutice ale unor producte chimice, căci observăm că alcoolul fu Îndată considerat ca un fel de panacea universală şi căj ă'ă numele pompos şi meritat de : eau de vie, graţie cărei funeste idei se permise de 1‘spt a se scurta atîtea vieţi. A tribuit să treacă secol! ca ştiinţa să constate ceea ce bieţii americani, Pieile Roşii, recunoscură îndată că : Apă de viată, era de fapt : Apă de foc, cum ;fl numit cu drept euvînt el alcoolul. Imaginaţia aprinsă a specialişţilor din acea epocă, era atlt de mare, îu cit el începură a crede că alcoolul ar fi uu fel de : Elixir de viaţă lui gă. Ast fel că din : Aqua vitae, R.-ymond Lulle tăcu o : quanta essentia. El credead că alcoolul ar fi constituind mijlocul de a prelungi viaţa, după cum credeai! că vor găsi şi mijlocul de a transforma metalele îu sur. Entuziasmul pentru : Icool crescu din ce în ce, pînă cînd îu secolul al 15 şi a! 16 lea ajunsese la opog<ă. Se zicea: «Alcoolul Împrăştie melancolia, îuveseleşte inima, purifică comprehensiunea şi luminează spiritul. El fortifică tinereţea şi rcsusci'ă pe bătriul. Ajută digestiunel, previne cecitatea, împ ăştie slăbiciunile inimel, împiedică tremurăturile mîiuilor, _ ruptura arterelor mari, vaselor şi ramolirea măduvel.» Cu ast fel de certificat, mă mir că nu s’a băut mal mult. Cu alte cuvinte, el ar avea toate însuşirile bune, ar fi cu adevărat: Panacea universală, contra boalelor şi pentru a prelungi viaţa ; pe cînd de fapt s’a constatat tocmai contrariul şi anume că el produce rele pe cari se susţinea tocmai că le ar împiedica. Dacă în secolul nostru nu se mal credea în alcool ca in o panacea universală, totuşi se susţinea de specialiştii în ale tiu- 2 EPOCA cătăriel, aceşti chimiştl practici şi adesea atlt de utili că: «Alcoolul este monarchul lichidelor şi ridici la cele de pe urmă grad excitaţiunea patlatulul». (Brill-Sav.) Şi de unde in therapie alcoolul juca un mare rol, ptnă in prezent chiar, iată că acum el este şi de aici detronat ca răd-fâ-cător. Care din cel ce ah făcut odată cu mine studiile medicale nu şl aduc aminte de re-comandaţia de a da alcoolul tificilor cu deosebire. Chiar In epidemia din urmă, clţl medici nu ad prescris Încă alcoolul ca tonic, ca cordial, ca aliment ternal, etc. Dar iată că de curînd, In 1896, d. Aboot de la Filadelfia, a dovedit că microbii patogeni, incapabili de a da moartea animalelor sănătoase, din contră ucideati animalele intoxicate cu alcool. D. Delearde, a dovedit de asemenea, tot de curlnd, că nu a putut ob{ine imunizarea cu virusuri sail toxine, la animalele supuse regimului alcoolic. Rezultă deci că alcoolul scade coeficientul de rezistenţă. Aceasta explică In de ajuns pentru ce In timpul diferitelor endemil sad e-pidemil, beţivii dad cel mal mare contingent al morialităţel, de oare ce el sunt mal dezarmaţi faţă cu aceşti inimici comuni prin faptul coeficientului lor de rezistenţă e foarte scăzut. De clnd Magnus Huss, pentru prima dată, a arătat relele abuzului băuturilor cu alcool şi ptnă în zilele noastre, s’a văzut că nu e calamitate mal mare ca alcoolismul. Alcoolismul ucide anual la New York peste 1200/00 din populaţie. Alcoolismul cronic, ucide cu zecile de mii, In fie-care an, in ţările de la Nord; ast-fel că numai în Rusia, după Turgenief, mor peste 100,000 de oameni din această cauză. Nu void căuta să tratez de loc chestiunea alcoolismului din punctul de vedere proprid zis medical, căci nu am nici com-petiuţa necesară, ne mal practicind medicina, şi In urmă aţi avut ocaziunea să ascultat! interesanta comunicaţiune a simpaticului şi alesului nostru coleg d. dr. O-breja. Void spune numai că alcoolul nu se mărgineşte a deprava şi ucide individul, dar depravează şi ucide rasa. El ttmpeşte omul, îl face vicios şi neproductiv, îl scade virilitatea şi copil săi sunt idioţi şi epileptici. Morel a arătat, că la prima generaţie se observă imoralitatea, depravaţia şi a-brutismentul moral. La a doua generaţie se observă accesele maniace şi paralizia generală. La a treia se constată liipochondria, lipemania şi tendinţele la omucidere. In fine la a patra generaţie se observă că copiii se nasc idioţi sad imbecili. Următorul exemplu datorit d lui Pellmanu, profesor la Universitatea din Bonn, e clasic: «O femeie, Ada Jurke, născută la 1740 şi moartă la Începutul secolului nostru, a fost alcoolică, şi-a petrecut viaţa el în beţie, hoţie şi vagabodangid. Urmaşii cari s’ad tras din această femeie: fii. nepoţi, strănepoţi, etc., ad numărat 324 indivizi. Din aceştia d. Pellmann a putut reconstrui existenţa şi istoria a 709 indivizi, clasaţi de el după cum urmează: 106 ad fost născuţi în afară de căsătorie, 64 ad fost pensionari al azilurilor de cerşetorie, 142 ad fost pentru cerşetori, 181 ad fost femei publice, şi 76 ad fost condamnaţi pentru crime, din cari 7 pentru omor. In 70 de ani această familie de alcoolici a costat pe Stat, ca ajutor dat celor lipsiţi, întreţinere în închisori şi pagube aduse de aceşti membrii al societăţel, o sumă socotită la mal mult de 6 milioane lei !» Ce trebue să ne aşteptăm de la ţările în cari ast-fel de femei se numără cu zecile de mii ? Din nenorocire la noi Intre săteni şi la mahalale, femeile ce bead şi bead mult şi des, sunt cu mult mal numeroase de cit putem să credem. Aici e răul, aici e adevăratul pericol naţional. După Neison, la vîrsta de 20 ani, un om sobru poate să trăiască încă 44 ani. Acelaşi om la 30 ani, poate spera să trăias ;ă încă 36 ani. Dacă e alcoolic, în cazul prim, nu poate spera de cit la 16 ani şi în cazul al douilea numai la 14 ani. Coeficientul lor de rezistenţă e dar atît de scăzut, In cît cea mal mică cauză morbidă II seceră fără milă. Ce voiţi, totul se plăteşte In această lume ; orl-ce exces îşi are în el însuşi pedeapsa sa. Alcoolul iartă mult mal puţin ca orl-ce exces de altă natură. Iată de ce sinuciderile cresc pînă la o proporţie spâimlntătoare. Statistica arată că 10 la sută din sinucişl se datoresc alcoolismului. Se uită însă a ni se arăta quan-tumul, cu mult mal mare, al sinucişilor, datoriţi tot alcoolului, în faza în care el nu a ftrodus leziuni hotărîte, dar cînd de fapt, uase energia necesară vieţel regulate, scă-zînd forţele morale şi încrederea în bine şi în sine, fără care viaţa nu e posibilă. AdăogaţI că jumătate din criminali sunt dovediţi —spre exemplu în Germania— ca datoriţi beţiei, şi atunci ne vom da seama cit e de mare răul. La noi, proporţia acestor criminali trebue să fie cu mult mal mare. In teză generala, Romînulnu ucide de cit clnd îşi pierde capul, prin beţie. Poporul nostru, are firea dulce, afectuoasă, e poet în simţirea şi sufletul săd. A trebuit să vie pe capul săti alcoolul, pentru a-I infiltra răul în suflet, a-l face ucigaş, el, înzestrat cu o fire atît de nobilă. Chestiunea alcoolismului e cu atît mai importantă la noi şi cu atît mal primejdioasă pentru viitorul nostru, cu cît popu-laţiunea noastră rurală se nutreşte mal rătl decît ori şi unde. Şi se ştie de mult că o populaţiune cu cît se hrăneşte mal răd, cu atlt e mal supusă alcoolismului. Această ob-servaţiune se datoreşte cu deosebire marelui chimist: Liebieg, care ne spuse de mult că : «Uzul rachiului, nu e cauza, dar efectul mizeriei. Este o rară excepţie ca un om bine hrănit să devie băutor de rachid. Dar clnd muncitorul cîştigă mal puţin prin lucrarea sa decît îl trebue pentru a-şl procura alimentele necesare lntreţinerel sale, atunci o necesitate imperioasă, inexorabilă, II forţează a recurge la rachid.» Acest fapt e de o importanţă capitală pentru noi. FăceţI socoteală cît cîştigă săteanul nostru şi veţi vedea că Liebieg avea mare dreptate. D 1 G. Wyrouboff spuse de mult (1869) acelaşi lucru despre cauza beţiei în Rusia (La Philosophie Positive, T. 4.): * «Pretutindeni aceeaşi cauză produce ace* laşi efect. Mizeria, rezultînd din cauza lucrului răd şi cu deosebire neregulat retribuit, acesta este marele germene, în Rusia, care naşte beţia.» Şi mal departe : «Incertitudinea viitorului este cauza dominantă care împinge pe oameni la neregularit&ţl.» AdăogaţI la aceasta relele deprinderi, ignoranţa răului ce fac şi obiceiul dobîndit şi veţi vedea cit e răul de răsplndit. La Cîmpina, printre sărmanii ce caut, Duminicele, mal ales în timpul verel, clnd am avut ptnă la 76 bolnavi, afirm că cel puţin 80 la sută sunt alcoolici. Se observă din nenorocire multe tipuri de idioţi printre copiii ce se ridică. Nu pot uita pe unul de 11 ani, abrutisat cu desăvlrşire şi care de la vîrsta de 4 ani bea regulat ţuică pînă se îmbăta, cu deosebire toamna cîud ador-mla zilnic lingă cazanul cu ţuici. Aceste fapte teribile sunt cu mult mal răspîndite de cit putem crede. Cu drept cuvlnt ne spune, d. dr. Felix, că alcoolismul s’a întins cu dersebire de clnd s’a înmulţit povernele. Tot d-sa ne mal spune iarăşi că : «Capitala dă tonul şi în ceea ce priveşte consumaţia de alcool, în diferitele sale forme». Şi că : «Bucureş-tenil bead, în termen mediă, cel puţin de trei ori cit bead locuitorii altor comune». Cît trebuie să se bea, cînd tot d-sa ne spune că : «Prin comunele rurale se bea asemenea la toate ocaziunile : cînd lipseşte pofta de mîncare, cînd se întîlnesc şi se cinstesc duol prieteni sad rude, cînd se începe şi cînd se termină vre-o daraveră oarecare ; se bea la circiuma din sat şi Ia cir-ciumile din oraşe cu ocaziunea tîrgurilor şi ttrguelelor ordinare, şi se bea acasă la faceri şi la lehuzie ; toţi beaă la botez, la nuntă, la înmormlntare, la ziua onomastică, în ziua de sărbătoare». (Va urma) Litere, Ştiinţă,, Artă. SASULUI PELADAN Poezia de mal jos a fost citită de autor, Sărutul Peladan, la banchetul dat la Capşa, după conferinţa de Vineri 30 Ianuarie. * Din templul arte! ideale, Al apărut Sar Peladan, Subtil, eroic, suveran, Cu teorii transcedentale. Distrugi cohorte infernale, Ca un superb magician, Profet divin asirian Din epoce patriarchale. Mnterview-ejcpres Am tnttlnit erl la Capşa pe d. deputat Politimos şi l’am întrebat: — Cînd ineepe{i tratările cu guvernul ? — Lasa-mă, domnule, cu guvernul ăsta. La consfătuirea noastră de Duminecă s’a hotărîl, cu majoritate de voturi, alianţa cu Drapeliştii, cu condiţie ca gruparea noastră să nu mai trateze direct cu guvernul. — Numai cu majoritate de voturi? — Da, domnule. Eu şi alţi doui am fost I contra alianţei ; eu am spus d-lui Fleva : — D le Fleva, pînă acum am fost cinstiţi, nimeni nu ne-a putut imputa nimic; eu cred că ar fi bine să mergem drept pe calea noastră ca o grupare independentă, liberaldemocratică. — Cine a mai fost în contra alianţei ? — D-nii A. Arion şi Scorţeanu. — Dar de ce ai fost în contra alianţei P — Mă tem de dezerţiuni. Aşa aii mai dezertat de la noi d-nii Arghir, Igiro-şeanu şi Delimarcu; cine ştie dacă n’or mai deşerta acum şi alţii, cari ţin să se împace cu guvernul. D. deputat Politimos a anunţat că va combate proectul de lege pentru recunoaşterea de persoană morală a Societăţel Centrale Agricole, proect pe care d-sa l’a semnat din greşeală. Aflăm că comitetul de acţiune al Drape-liştilor a renunţat de-o camdată la ideia de a se da un banchet pentru pecetluirea alianţei drapelisto fleviste. Aceasta din cauză ca să nu se interpreteze acest banchet drept o demonstraţie zgomotoasă în contra guvernului. In adunarea generală a Societăţel Presei, de la 1 Februarie curent, următoarele persoane ad fost aclamate, în unanimitate, membri de onoare: B. P. Haşdeu, Nicolae Ionescu, N. Fili-pe8cu, V. A. Urechiă, Al. V. Beldiman, P. S. Aurelian, Or. Tocilescu, G. Panu, Etnii Costinescu, C. Dimitreseu-Iaşi şi I. G. Bibicescu. Monumentul luî Ion Brătianu Convocarea comitetului pentru ridicarea unui monument lui Ion Brătianu a fost un truc pus la cale de către colectiviştii de la guvern, spre a avea o consfătuire asupra situaţiei partidului, împreună cu d nii Aurelian şi d. Fleva, cari, împreună cu d-nii D. Sturdza, Gogu-Cantacuzino, Eug. Carada, Stolojan şi alţi, fac parte din comitet. Şi verbul tău să ilumine Artiştii ţărilor latine Cu raze de-astre de topaz, Sub cer brodat în diamante, Lăsînd mulţimea în extaz Ca Wagner, Leonard şi Dante. Alexandru Obedenaru. Ţr. Djuvara isgonit de Sultan Neue Freie Presse primeşte din Con-stantinopol următoarea telegramă, despre care vorbim în pagina intîia: Tratatul de comerţ romino-turc care deja de mult a lost votat de Camerile romine aşteaptă aci de şease săptâmful sancţiunea Sultanului. Comerţul romfuesc este amenluţat de mari pagube fiindcă acum apasă asupra tainei ro-mîneşti o supra-taxâ, pe clnd tratatul conţine In această privinţă o clauză favorabilă. Din pricina aceasta, In ultimele săptămtnl, nu s-a putut încărca, ta Constanţa, nici un sac ăe făină pentru Constanţi nopol, Uzitarea Sultanului de a sancţiona tratatul se explică printr'o antipatie faţă de ministrul ro-miuesc, Djuvara. Se impută acestuia că a turburat bunele relaţii romfuo-turce mal ales filnd-că, îu timpul răs-boiuini, cu de la sine putere, a permis societăţilor denavigaţiune greceşti, cari circulă tu apele turceşti, să arboreze pavilionul ro-mîn. Sultanul ar fi declarat că nu va sancţiona tratatul de comerţ pînă ce d. Djuvara nu va fi rechemat. Aflăm că d. Dim. Sturdza a suferii o nouă înfrlngere cu mişcarea diplomatică pe care voia s’o facă acum cîte-va zile. Marii industriaşi, precum şi comercianţii mari de vinuri din Bucureşti, sunt pe cale de a so constitui In cite un sindicat ca să’şl apere mal bine interesele. De asemenea şi vechia societate agricolă din Craiova se reorganizează acum şi împreună cu comercianţii şi industriaşii din Oltenia vor înfiinţa un sindicat. Se atribue d-lui G. Palladi, ministrul justiţiei, intentiunea de a înlocui pe d. St. Stătescu, procuror general pe lingă Curtea de Apel din Capitală, prin d. Cătuneanu, fost secretar general al ministerului domeniilor. D. Stătescu va fi, se zice, permutat la Craiova în locul d-lui Columbeanu. D. dr. Bejan, medic la Institutul Gri-gorian, a fost înlocuit prin d. dr. Negură. D. Cantacuzlno convoacă Convocarea a pornit de la d. Gogu Can-tacuzino şi întrunirea preliminară a avut loc Duminecă, la 3 ore, in localul Creditului funciar rural. Iniţiatorul convocărei avea o singură teamă : ca nu cum-va d. Fleva să refuze de a azista. S’aiî făcut deosebite inzistenţe ca să se congingă d. Fleva spre a lua parte. D. Fleva, luînd şi avizul prietenilor săi, a mers la creditul rural. D. Sturdza, care aflase decizia d-lui Fleva, la auzul sosirel sale, se repede la scară, unde aşteptă pe tribun. Sosirea d-lnl Fleva D. Fleva apare la orele 3. D. Sturdza se repede la d-sa şi-i strînge mina cu efuziune. însoţit de d. preşedinte al consiliului, d. Fleva îşi face apariţia în salonul unde se ţinea întrunirea. D. Gogu Cantacuzino, cel d'întîi, se scoală pentru a-i da mina, ceea-ce fac apoi pe rînd şi cei l’alţi. D. Fleva dă mina cu toată lumea, numai cu d. Stolojan nu. Ministrul domeniilor se adresează a-tund d-lui Fleva. — Dar mie nu-mi dai mina, d-le Fleva P — Nu, răspunde tribunul. Cînd mă voiii împăca politiceşte cu d-v, cu toţi, a-tund mă voiu împăca şi personal cu aceia cu cari sunt certat. Apoi d. Fleva, întoreîndu-se spre d. Aurelian, îi zice\incet: — Dacă n’aş fi dat mina lui Sturdza ?... Amicii ast-fel întruniţi au început apoi discuţia. Patria din Cernăuţi anunţă că ţăranii romtnl din Bucovina manifestă un interes atît de viii pentru întrunirile electorale convocate de d. deputat dr. G. Popovicl, tn cit acesta s’a hotărît a cutriera mal multe comune rurale ca pretutindeni să ţină cite o întrunire. Comitetul pentru ridicarea statuel lui Ion Brătianu a decis ca statuia să fie aşezată şi desvăluită în cursul acestui an, serbîndu-se în acelaşi timp şi jubileul de 50 ani al revoluţiei de la 184-8. D. Costică Stoicescu a refuzat să primească însărcinarea de comisar general al Romîniel la expoziţia din Paris, sub curint că nu poate renunţa la numeroasele-I afaceri de advocat ocultist, pe cari le are în Capitală. Erl s’a efectuat in Galaţi tragerea loteriei spitalului Elisabeta Doamna, Caritatea Gălăţeană. Iată numerile cîştigătoare: Lei 12,000, No. 259849. « 8.000, No. 158642. « 5,000, N-rile 148026 120863. « 1.000, N-rile 75619 35063 161328 75084 256787 194965 259514 260627 63612 81868. Lei 500, N-rile 207402 137729 187144 145180 244919 54974 197491 267286 275674 138170. Lei 200. N-rile 124303 61135 230851 244314 156281 16453 32561 19214 159556 251379. Lei 100: Numerile 293873 266398 45037 274640 266122 207260 247743 210794 168310 86856 128846 191709 214674 220189 175942 294971 216660 81220 152220 26485 114309 224978 239590 298902 101208 179520 106669 151757 75031 205150. Administraţia ziarului nostru primeşte zilnic numeroase scrisori, din toate oraşele ţărei, prin cart % se cer din broşurile ce am dat ca supliment şi cari conţineau noile taxe impuse de legea patentelor a d-lui G. Cantacuzin j. Fiind că s’a epuizat tot numărul a-ceslor broşuri — de şi au apărut mai multe mii — pentru a satisface cererile ce ne sosesc vom începe a publica în supliment, pentru fie care oraş a-parte, textul legei patentelor. Mercuri vom publica taxele ce se impun în Capitală. Vom urma regulat pentru cele-l’alte oraşe, reşedinţe de judeţe. Cronica Judiciară. Joc la loterie.— Un loz municipal ars eşit la sorţi.—Un ctştlg neaşteptat de 80.000 de leî. D-na Varvara Enesou, domiciliată acum în Bucureşti, trăia altă dată la moşie, avînd în posesiunea sa cîie-va lozuri municipale. Se vede că pentru d-na Enescu, biletul de loterie nu era speranţa săracului, căci în curs de mal mulţi ani de a-rlndul, nici nu s’a sinchisit măcar să consulte listele de tragere la sorţi. Mal acum doui ani, venind din întimplare prin Bucureşti, dă şi un tîrcol pe ia primărie să vadă nu care cum-va o fi eşit vre-ua bilet gol. Clnd colo ce să vezi, unul din lozurile sale ieşise cu 100 de lei, iar cel-l’alt cu 50,000 de lei. Primăria se grăbeşte să-I achite pe cel cu 100, fâcînd nazuri pentru cel de 50.000. De ce? ET, aici se vede nepăsarea d-nel Enescu. D-sa uitase lozurile municipale in dosul sobei şi unul din ele se pîrlise atît în cit se făcuse bucăţi şi nu prea i se cunoştea numărul. Primăria trimite pe d-na Enescu să Îndeplinească formalităţile de publicaţiunl şi altele ca pentru titlurile furate sad arse. D-na Enescu refuză şi se adresează direct tribunalului, cerind ca şi pentru orl-ce creanţă condamnarea primăriei Ia plata sumei de 50.000 de lei. Tribunalul e de aceeaşi părere cu primăria, respingînd acţiunea d-nel Euescu. Afacerea a venit la Curtea de Apel din Bucureşti, secţia 3-a. După lungi dezbateri şi după o divirgenţa, Curtea dă dreptate d-nel Enescu, însărcinînd trei experţi cu verificarea lozului ars. D-nii Carol Gobl, MUIzuer şi Cre-ţeanu, şeful atelierului de la bancă, însărcinaţi cu această misiune, atl depus un raport favorabil pentru d-na Enescu. Stmbătă s’a înfăţişat din noii această afacere. S’a citit raportul experţilor. După ce d. St. Şoimescu, avocatul primăriei, presinlă oare tari obiecţiunl, la care respunde d. V. Lascar, avocatul reclamante], Curtea admite acţiunea d nel Varvara Enescu, rondttmnind primăriea să’l plătească suma de 50.000 de lei, plu3 do-binda de la intentarea acţiune!. D-na Enescu primeşte sentinţa cu aeei»şl nepăsare ce a depus-o la incasarea lozului. Să notăm în tr6ai-ăt că lozul cu 50.0o0 de lei a eşit la sorţ la 1 Maiu 1886. Cel cari s’aii bucurat mal mult de reuşita procesului ati fost aprozii. Francii curgeaţi droaie din miinile d-nel Enescu. Noble s se oblige. • * * Tribunalul de comerciil a declarat în stare de faliment firmele : 1) Isac S lberstein, fâinar. 2) lohan Flaeh, măcelar. „EPOCA” INPROVINCIE n a că uz, In clşlegele de Iarnă Bacăul, inima Moldovei, este netăgăduit unul din cele mal plăcute oraşe ale ţărei noastre. Vara, al: un aer curat, căci toate miasmele oraşului sunt măturate în josul văilor Bistriţei şi Şiretului de către curentele de aer ce bat regulat tn tot timpul anului; apa Bistriţei, unde poţi să te răcoreşti de caniculă ; nopţi frumoase luminate de un cer înstelat neîntrecut de limpede şi în fine împrejurimile pitoreşti, unde dumbrăvile şi crîngurile din lunca Bistriţei îţi oferă colţuri de pămlot odihnitoare pentru sufletele ostenite de emoţiunile zilnice. Iarna, numai puţin, poţi petrece minunat la Bacăd. Am avut ocazie să văd Bacăul îu sărbătorile de iarnă şi pe dată am rlvnit încu-metarea de a spune şi altora rostul temeinic al Bacăoanilor. Este un popor cu caracter, cel de la Ba-căd. La el, munca este muncă, petrecerea este petrecere. Nicăerl nu se vede mal bine naiva preocupare de a petrece inofensiv. De uude îu alte locuri balurile sunt uu loc uude doamnele viu numai să «epateze» lumea cu luxul toaletelor lor, aci vezi doamne şi domnişoare din cele mal gingaşe, care îmbrăcate simplu sunt preocupate numai de a-şl arăta perfecţiunea manierelor şi corectitudinea dansului, obţinînd ast-fel adevăratul succes la care trebue să rîvnească ori cine înţelege rostul lumel. Nu mal puţin cavalerii sunt ireproşabili. Urbanitatea cea mal perfectă a manierelor şi atitudenea cea mal respectoasă face dintr’înşil cel mal «chic du monde copur-chic» din tineretul nostru. Dănţuitorii corecţi şi îndemlnaficl, el ad făcut din danturile aclimatate la Bacăd o adevărată artă. Şi, cu asta toată lumea este atlt de bon-enfant în cît auzi vorbă opt zile despre dansurile de la ultima serată a clubului militar, pe clnd îu alte oraşe de provincie se ţese numai intrigi, de la o petrecere la alta şi se creează legende, cari mal de cari mal gogonate. Toate acestea, mie unul, îmi prezintă a-tîta farmec, în cît mă apucă gîndurl negre clnd mă gîndesc că trebue, In curînd, să reintru în mormîutul tîrgulul med de reşedinţă. ŞTIRI MĂRUNTE * Duminică seara, pe la orele 7, în tramvaiul electric cu No. 8, era să se Intlmple un accident destul de grav, din cauza neglijenţei celor de la direcţiunea companiei nouă de tramvaiurl. Pe cînd o doamnă sta pe bancă, o flacără imensă a înconjurat-o diD toate părţile, din cauză că, fiind ruptă cu desăvlrşire grilajul de apărare, prin frecare luase foc cărbunii. Doamna, al cărui nume nu’l cunoaştem, a voit să sară imediat din tramvai, care mergea cu o mare vitesă. Din fericire, un domn pasager a putut-o opri, evitlnd ast-fel mare nenorocire. Panica produsă In vagon, de flacăra puternică ce izbucnise, e indescriptibilă. E suficient să adăogăm că toţi pasagerii zicead : «In viaţă nu void mal merge cu tramvaiul electric.» E pentru a doua oară clnd atragem a-teuţiunea direcţiunel tramvaiurilor şi poliţiei, pentru mersul neregulat, scandalos chiar, şi pentru consecinţele grave pe cari pot să le aibă pasagerii din cauza deteriorării vagoanelor. * In adunarea generală de Duminică, societatea Presei a ales o comisiuue compusă din d nil B. P. Hăideu, Delavrancea, I. Po-pescu, T. Pizani şi S. Pauker pentru redactarea unul anuar al Societăţel. * D-nii Iacob Trandafirescu, P. Bănit seu şi I. P. Grâdişteauu ad fost aleşi membri In consiliul comunal al oraşului Cîmpu-lung. * Consiliul general al judeţului Fâlcid e»le convocat In sesiune extraordinară pentru ziua de 5 Martie. * Iată uumele persoanelor cari ad trimis, piuă acum, obiecte pentru tombola balului Societăţel «Presei» : D nele General Berendel şi A. Stolojan ; d-nii Sigmund Prager, Jean Giuris,C. Amă-răşteanu, Solomon Iîecter fid, Dimitrie Pe-trescu, Iordache N. Ionescu & C-ie, O. & II. Mdller, T. D. Creţulescu, cofetar, Gabriel Poloni, A. Altlu, Leon Alealay,Socec & C-ie, Z. Marcarian, controlor C. F. R. şi Philipp Haas A fid. * D. colonel Hristodorescu a fost numit comandant al artileriei cetăţel Bucureşti, în locul d-lul colonel Tel, transferat la brigada de artilerie din Galaţi. Serbarea de la 24 Ianuarie Am publicat la timp darea de scamă a serbărel zilei de 24 Ianuarie. Dăm aici, în rezumat, şi discursul pronunţat de amicul nostru, d. N. Cosăcescu, la banchetul ce a avut loc, cu această ocazie. D-sa a toastat pentru foştii profesori. Domnilor, Ridic paharul med pentru foştii profesori. După ce devii păriute numai, poţi aprecia şiîuţelege emoţiunile şi grijile părinţilor tăi; după ce devii profesor, înţelegi sentimentele şi emoţiunile foştilor profesor , pricepi idealul care i-a călăuzit, îu munca lor. De sigur, la început, erafl unii, pe cari vremea îl apucase mal puţin pregătiţi. Iu trecerea noastră repede, de la o stare veche la o stare nouă, cu totul diferită, se simţead multe lipsuri. Dar dacă, pe iei pe colo, era mal puţină ştiinţă, era însă mult entuziasm, era o îusufleţire puternică, care agita Întreg organizmul nostru social. Sub impulsia acestei însufleţiri, pentru uu ideal măreţ, s’a făcut unirea ţărilor surori. Dascălii ad continuat apoi lucrarea, ei-mentlnd, zi cu zi, legăturile de unire şi pregătind Romînia de astăzi. Iu societatea modernă, profesorilor li esle dată sarcina de a păstra vie amintirea faptelor mari şi a lega trecutul cu viitorul: unii întreţiulnd focul sacru al iubirel de neam, iar alţal scrutlnd legile naturel, pentru a deschide omenirel calea progresului şi a pune, la indemlna omuulul, noul mijloace de traid. Puterea legilor şi a regulamentelor se opreşte în faţa catedrei. Aici dascălul Încetează de a fi un simplu salariat; el devine uu apostol al umanităţii şi al ştiinţei, sau apostolul iubirel de neam. De cite ori noi, sub farmecul cuvînlăril dascălului, nu uitam locul unde ne aflam, şi vedeam crescînd Gloria Romei sad ur-măriam < u emoţiune luptele Romlnilor, cu puternicii lor vecini. De aceea, domnilor, ridic paharul pentru foştii noştri dascăli, pentru acel cari nead inspirat respectul de adevăr şi dreptate, iubirea de ştiinţă, de patrie şi de neam NUVELA ANONIMA Aşi voi, o scumpa mea prietenă, să uit numele tăd! Şi In adevăr îl uit acest nume care, de nişte naşe proaste, a fost dat şi altor persoane. Nu ’ml mal aduc aminte de silabele care te înfăţişează; şi îmi void imagina— căci trebuie cu toate astea să al şi tu un nume — void alege uuul care să asemeue cu noaptea părului tăfl, scumpa mea, sad cu carminul buzelor tale iubita mea, sad cu azurul ochilor tăi, adorata mea ! Lasă-mă să mă glndesc. Lucrurile astea sunt foarte serioase, şi deci trebuie să fim cu cea mal mare băgare de seamă. Să vedem, cum al putea să te numeşti tu ? Pentru că îutunecata splendoare a nopţel încoronează fruntea ta palidă, mi se pare că nu ar fi discordant să te numesc Noaptej! Dar dacă observ bine lucrurile, tu al părul mal negru de cit Noaptea ; trebuie dar să caut alt-ceva. Să zic că tu eşti un trandafir roşu ca flă-căra focului ? Ah ! Guriţa ta este mal drăgălaşe şi a-trâgătoare de cit purpura trandafirilor! Şi uu e nimic mal natural a gîndi, cînd tu în-tlrzil să vil la lutllnire : «Pentru ce nu se arată încă, steaua som. bră scăldată îu albastru ?» Ştid bine că privirile tale sunt mal cereşti de cît cerul ; ar fi să înjosesc pri-virele ochilor tăi dacă m’aşl uita la cele mal frumoase astre. Ah ! cît de mare e nedumerirea mea ! El bine! pentru că tu eşti drăgălaşe sad mal adorabilă de cit tot ce este superbul negru al nopţel, purpura şi azurul, pentru că cele mal frumoase lucruri uu'(I seamănă de cît spre a fi umilite că nu’ţl seamănă în destul, nu void mai căuta să te desemnez prin incomplecte numiri. Şi ca tu să porţi uu nume in adevăr demn de perfecţiunea ta, un nume aşa de incomparabil ca părul tăd, scumpa mea, ca guriţa ta, iubita mea, ca ochii tăi, ado-ata mea, te void numi simplu; «tu ţ» C. www.dacoromanica.ro I P O C A PROCESUL ZOLA -- Serviciul AGENŢIEI IlO TMtAE —- ŞEDINŢA A ŞEAPTEA Orele 12 şi jum. noaptea Paris, 2 Februarie, — Fizionomia im- unor as- ii prejurimilor palatului prezintă un pect destul de animat între orele Ş Prinţul Henri d’Orleans, sosit în faţa palatului, nu poate să pâtrunză, de oaie-ce n’are carte de intrare. Publicul, văzlnd trăsura d-lul /ola, scoate un strigăt imens de nemulţumire. Publicul este dat înapoi de po- ^Ofiteril cari sosesc sunt aclamaţi cu strigătele de : Trăiască armata! Trăiască Franţa! . Colonelul Picquart este primit cu strigăte de : Trăiască Picquart! Jos Picquart! Jos trădătorii! Culoarele palatului sunt mal puţin animate de cit in zilele precedente. Intrarea d-lul Zola se face fără incident. Sala de audienţă este mal puţin plină de cit in primele zile şi o linişte relativă domneşte în sală. Scrisorile d-lul Papilland Audienta se deschide la 12 §i trei sferturi. Preşedintele juraţilor citeşte nişte scrisori ale d-lui Leprovost de Launay şi d-lul Papillaud, ziarist, dezminţind că ar fi zis d-lui James că credeau că autorul borderoului era maiorul Ester-liazy. Avocatul Ldbori protestează in contra ziarelor cari aii zis că el este de origină germană şi că ar fi luat de soţie o evreică. Declaraţia d-lul Jauri-H D. Jaur6s rechemat afirmă că d. Pa-pillaud i-a zis că credea in culpabilitatea maiorului Esterhazy. ■— D. Jauriis zice: «Regret mai mult de cit orl-cine că sănătatea d-lul Papillaud îl împe-dică de a veni la audientă, căci în fata suvenirelor precise ce i-aşi reaminti n’ar mai contesta declar aţiunile mele. «■Afirm o-dată mai mult şi sub credinţă de jurămînt, exactitatea cuvintelor mele.—înţeleg interesul ce se cere de a le desminti, dar menţiu exactitudinea absolută». Un Interview Orele i şi juni. noaptea Paris, 2 Februarie.—D. Birtillon declară că după ce s’a gîndit, a crezut că nu tre-bue să ceară ministrului de războiu autorizaţia de a aduce în faţa curţii cu juraţi fotografiile ce a făcut dinsul. Apărătorii protestează în mod viu în contra acestui mod de a vedea al martorului. Avocatul Labori face să treacă atunci sub ochii juriului un plan complect al demonstraţiei făcută de d. Bertitlon în faţa consiliului de rezboitt asupra expertizei borderoului şi afirmă că este o decalchiare exactă a actului produs înaintea consiliului de războiri. întrebat de apărători, d. Berlillon Invoacă merefi hotârîrea curţii care interzice de a se vorbi de afacerea Dreyfus. Avocatul Labori îutreabă atunci de ce d. Bertitlon tace numai înaintea justiţtel şi pentru ce se lasă a fi interviewat asupra afacerel Dreyfus de ziare. Apărătorul d-lul Zola citează interviewul d lui Bertillon din ziarul Eclio de Paris. D. Bertillon răspunde că acest interview nu este exact. La întrebarea d-lul Labori : Crede d. Bertillon că borderoul este al d-lui Esterhazy V D. Bertillon răspunde că nu este Preşedinţele curţii întreabă pe d. Bertil-Ion pentru ce crede că borderoul nu este de mina maiorului Esterhazy ? Răsp : Pentru că este de o altă mină. întrebat de avocatul Labori, martorul de clară că n’a văzut vr’un act secret. Avocatul Labori: Puteţi să ne spuneţi dacă scrisul este curent sari este un scris cu cuvinte raportate ? ' ^âsP-: ’Mi este cu neputinţă să răspund sd intru în demonstraţia mea de la ÎMI (zgomot). Preşedintele pune aceiaşi întrebare d lui Bertrllon, dar nu obţine nici un uit res-puns. 3 Februarie, orele 10 dimineaţa. ^\bruar>e- - D. Berlillon nu . «‘ci da, nici ba; atunci preşe tete nefolositor de a mai dintele zice că insista ! borderoului ofor” * ^ăzutu aţi originalul “fisăf Preşedintele intervine riâXfpette1 sXttrIS * Esterhazy şi pe baza cSK)^tetn,a,0JuIliI nat Dreyfus ? U'a a fost condam- Râsp.: Yreaă să zic da. Avocatul Labori: In sfîrsit (Ilaritate în auditor) Avocatul Labori: Scrisul hnrrn,.r.. i y y natural sau deghizat ? “ borde'este Resp.: Nu pot să răspund. (Risetel Avocatul Clemenceau întreabă ne Bertillon dacă n’a făcut avocatului expunerea sistemului sâfi? Râsp.: I-am vorbit, dar nu nici o demonstraţie. Avocatul Clemenceau; Intr’o asemenea afacere v’aţl servi de aeelaş sistem ? Răsp: Nu pot să mă explic. (Sgomot) Preşedintele: Puteţi răspunde fără teamă. Răsp.: Am, n’am nimic de zis. (Sgomot). Avocatul Labori ridieîndu-se cu vivacitate: Nu pot să zic de cit un lu«ru domnilor juraţi: Afacerea 1894, lat-o (arătînd cu mina pe d. Bertillon). El a fost prind palul expert pe depunerea căruia a fost condamnat Dreyfus (mişcări). D. Bertillon se retrage în mijlocul manifestaţiunl diverse. Depoziţia «llul Hnbbard D. Hubbard povesteşte că după ce a aflat că se acuza maiorul Esterhazy că ar fi autorul borderoului s’a dus să vază pe vărul sâfi Bertillon pentru a-1 zice Poţi să faci o demonstraţie ştiinţifică dovedind că borderoul nu este al lui ? Şi că d. Bertillon a răspuns : Acesta este omul de paie lal evreilor, nu vreau să văd acest scris; Dreyfus este singur culpabil. D. Hubbard adaogă că colegul săfi de la Cameră, d. Young, a zis că ceea ce s’a făcut în birourile ministerului de război u este abominabil (mişcări prelungite). Depoziţia «l-ini Gnjot D. Jves Guyot, ascultat, zice că procesul maiorului Esterhazy a fost o parodie a justiţiei (mişcare). El a constatat că comisarul guvernului pe lingă consiliul de războiţi, în afacerea maiorului Esterhazy. avea mai mult atitudinea unui apărător de cît al unui acuzator. Se felicită să constate că toate spiritele de elită sunt în comunitate de sentimente cu d. Zola. Depoziţia un ii gravor D. Tcyssonniere asigură că s’a schimbat, s’a spoit facsimilul borderoului pentru a-l face să semene cu scrisul maiorului Esterhazy. Sunt gravor, zice martorul, şi sunt destul de dibacin ca să nu mă las păcălit. Preşedintele : Conclusiunile d-voastră erau contrarii lui Dreyfus şi vi s’a oferit o sumă considerabilă pentru a face un raport diferit ? Asa am crezut că ln'eleg propunerile ce mi se făceau. Un grafolog, consultat de fa milie, mi-a vorbit în privinţa acestei afaceri şi am fost hărţuit trei zile în senzul do a modifica concluziunile mele. Avocatul Clemenceau : Juraţi d voastră că vi s’au oferit bani ? (sgomot). Răsp : Mi s’a zis, în mod domol, că aşi fi putut comite o greşeală în raportul meii. Avocatul Labori : Borderoul este scris cu o mină curentă safi este o scrisoare reportată '? Râsp.: Este scris pe hîrtie subţire şi cm prinde mal multe litere variate în forma lor Unele cuvinte sunt scrise cu o mină curentă, altele însă sunt scrise eu ezitare, Pentru ce aţ! zis că scrisul este opera unei prefaceri ? Răsp.: Pentru că este convingerea mea. Ce zice d. Trarieux D. Trarieux reaminteşte şi face să reiasă oare-cari contradicţiunl între depunerea d-lul Teyssonr.id e în privinţa borderoului şi de-claraţiuuile ce a făcut înainte în privinţa aceluiaşi act. D. Trarienx zice că borderoul ÎI s’a părut de un alt scris decît acela al lui Dreyfus Ceî-l’alţî dom experţi D. Charaway, expert în procesul Dreyfus, refuză de a răspunde. După intervenţia preşedintelui, martorul declară că el n‘ar condamna un om pe simple expertise de scrisuri, dacă n’ar mal fl şi alte elemente (mişcări prelungite.) Expertul Pelletier a gă.it scrisul borderoului natural şi curent. El vrea să citească raportul său. Preşedintele îi zice că nu este nevoie. Avocatul Labori: Cum nu e nevoie ? Pentru prima oară vrea cine va să zică ceva şi d-voastră îl împedicaţi P (ilaritate) Rezultatul depunerii martorului este că nimic nu autoriza să se zică că borderoul se poate atribui uneia sau altei persoane bănuite. O declaraţie a d-lul Labori Experţii Gobert, Conard şi Belhomme sunt chemaţi în mod succesiv şi toţi invoacă secretul profesional. Avocatul Labori : Ei! bine, afirm eă bor deroul original este aeelaş cu acela al facsimilului. (Protestări). Avocatul Labori : Puteţi protesta, asta nu mă jenează. D-nul Varinard refuză de asemenea să vorbească de expertiza In privinţa afacerii Dreyfus. . Avocatul Labori depune concluziunl ce se vor redigia pentru mîine. _ Audienţa se ridică fără incident. După audienţă In sală publicul a fost mal liniştit de cit în zilele precedente. D-uul Zola părăseşte sala cu avocatul Labori şi amicii sul fără să se producă vr’un incident. Poliţia, degajînd împrejurimile palatului de justiţie, nu s’a produs nici un incident la eşirea curţii cu juraţi. CîţI va curioşi, refugiaţi prin magazine, afl aclamat pe ofiţeri. D nul Zo'a s’a de părtat fără să se fi produs vr’o manifes taţie. Banditul reuşise să se furişeze în Capitală şi erl voind să-şi reînceapâ odiosu-I meşteşug, se introdusese în casele d-lul Mustacof din strada Covaci 18, pentru a-l jefui. Din norocire, criminalul a fost. surprins şi poliţia fiind avizată, el a şi fost arestat. Condus la poliţie şi perchizi-ţionat, asupra banditului s’atl găsit mal multe bucăţi de fringhie, o măciucă scurtă, cu capul de plumb şi alte instrumente eu cari tiiharul se pregătisa pontrn operaţiunile sale. De la poliţie, criminalul a fost înaintat azi la parchet. MXJTARĂ Accident nenorocit—O dramă din cele mal palpitante s’a petrecut zilele trecute în moara cu aburi a d-lul G. Manolescu, instalată In comuna CălineştI din judeţul Muscel. Pe clnd moara funcţiona, băiatul Petre Duca Anton dintr’o comună vecină, cara venise ca să macine porumb la moară, in aşteptare ca să i vie rtndul, jucîudu-se cu un alt băiat de acolo, a fost apucat de fusul de transmisiune al moarel şi învîrtit de mal multe ori. La ţipetele disperate ale nenorocitului băiat, mecanicul a oprit vaporul, dar totuşi, era prea tîrzifi Sărmanul apucat de fu3, a fost scos do acolo, cu braţul sting şi cu ambele picioare sfârîmate. . Căzut în nesimţire, nenorocitul a încetat din viaţă după cîte*va minute de la teribilul accident. < Parchetut a fost avizat. -Prnnencidere.— Din Craiova ni se scrie că o crimă oribilă a fost descoperită zilele trecute în acel oraş. Femeia Ioana Cruceru, din strada Renaşterel 50, acol oraş, după ce a născut un copil, l’a sugrumat şi îngropat in curtea caselor, ajutorată fiind în comiterea crimei de către mama sa Tudora Cruceru. Parchetul a fost avizat şi s’a procedat la des-groparea cadavrului noului născut pontru începerea cercetărilor. Cele două femei afl fost puse sub privegherea poliţiei. Incendiu.—O telegramă din Huşi ne a-nuuţă că erl după amiazl un incendia violent s'a declarat la casele d-lul I. Buhăescu din acel oraş. . Ajutate de un vînt puternic, flăcările safi întins repede asupra clădirilor vecine şi aQ distrus imobilele cu dependinţele lor, proprietăţi ale d-lor Matei Hortolomeni, I. Bălţatu şi Ma-ria Valeauu. Ia afară de clădiri, cari afl ars pînă în pă-mint, o mare cantitate de nutreţ şi producte, depozitate in magaziile imobilelor incendiate, atl fost prada flăcărilor. Pompierii abia către seară afl putut localiza focul. Pagubele sunt îusemnate. orele 2 30 sub SENATUL 1 jumătate, şi cari adeveresc această infor- de la 3 Februarie ! mfeam crezut însă că era în folosul preş- tigiuluî Coroanei d’a o amesteca în pupăturile şi scuipăturile a căror obiect e d. Sturdza, şi cari au contribuit a mai spori încă discreditul sub care se cufundă regimul nostru parlamentar. Şedinţa Şedinţa se deschide la preşedinţa d-lul Necolaidi. Prezenţi 72 d- ni senatori. Pe banca ministerială d-nil G. D. Palade şi general Berendel. Se fac formalităţile obicinuite. D. Colonel Budişteanu adresează o in-teipelare miniştrilor de culte şi de interne pentru faptul că erl seară Sar Peladafl, de ia tribuna Ateneului a vorbit in contra religiei ortodoxe, în contra Statului Romîu ; oratorul califică pe Sarul Peladan de misionar al catolicismului!!.. este ceva. d nu Decori 1 am făcut azi Serv. * Agenţiei Romîne» Berlin, 2 Februarie. — National Zeitung ,fiă că 80.000 de franci rentă romînească afi dispărut dintr’o scrisoare adresată de Banca Disconto din Breslatt, la Berlin, şi adresată unul bancher din Galaţi. Se presupune că hoţii sunt la Galaţi. N. R. De o săptămînă această ştire a fost publicată în ziarela din Capitală. Nu s’aO per-dut 80.000 lei, ci 20 mii, iar bancherul din Galaţi nu-I i. 1 tul de cit d. Dali’Orso. Paris, 2 Februarie.—Se asigură că azi la palatul de justiţie s’au luat măsuri mai riguroase de cît înainte. Trupele din Versailles aii sosit pentru a întări armata din Paris. Prefectul de poliţie a invitat pe toţi comisarii să dea în judecată pe turburătorii arestaţi, fără excepţie. Budapesta, 2 Februarie.— Corespondenz Burean unguresc vorbind de un articol al unul ziar unguresc, intitulat «Archidu-cele Otton, viitor rege al Ungariei, declară că orl-ce discuţie asupra cestiunel succesiune! la Tron este o combinaţie vagă şi neîntemeiată şi cu atit mal mult exclusă cu cît sănătatea arehidueelul Franţ Ferdi-uand s’a restabilit cu desăvlrşire. Viena, 2 Februarie. — Împăratul va fi reprezentat la înmormîuiarea fostului ministru de Kaluoky prin marele mareşal al Curţii, Bela conte de Cziraky de Czirak şi DAA'sfalo». Atena, 2 Februarie.—Locotenentul Koko ris a fost achitat. Viena, 2 Februarie. — Iuflamaţia pulmonară a principesei Clementiua se desiuează acum mal clar. Viena, 2 Februarie.—«Fremdenblatt» află că boala contelui Kalnoky a început prin-tr’un fel de influenţă a cărei aparenţă nu e atribuită de loc, la nici o nelinişte; a 4 a zi boala a luat pe neaşteptat un caracter grav, care a adus moartea. m\m. iFewŢiui Legea patentelor va fi puşti la ordinea zilei, fu secţiunile Camerei, săptămfna viitoare. Dlscuţiunea generală se va începe pe la fiuele săptăinîuei viitoare. Studenţii din Iaşi, in întrunirea generală ţinută la Universitate, în seara de 28 Ianuarie, afi votat următoarea adresă către preşedintele asociaţiei studenţilor din Paris, d. Tissier, şi d-lul Drumont la ziarul Libre Parole, «Etudiants roumains universite Iassy reunis assemblee generale, protestent de-pe ,he fti'ialation adresaţii Zola par quel-ques camarades isoles qui ne Ies repre-sentent pas*. «Etudlanls Iassj». Aceasta ca răspuns unei telegrame de felicitare trimisă lui Zola de un grup de şeapte studenţi din Iaşi în numele studenţim&I ieşeane. Chiverniselele continuă de a se face pe o s;ară întinsă la primăria Capitalei. In şedinţa de aseară, consiliul comunal, pe lingă multe exproprieri, a votai şi exproprierea caselor cari fac co’ţul pe stradele Tudor Vladimirescu şi Calomfirescu, aceasta numai pentru a face faţadă caselor Kefereuluî. Pentru a ’şl face acest avantaj pro-prietătei sale, Kefereul a plătit cu 33.000 lei exproprierea acestor case, cari nu valorează mai mult de 15.000. DIVERSE MV CAPITALA Furt iu treu. — D. Parascheva Sechiaris, deputat de Covuriul, a reclamat azi dimineaţă la comisariatul gărel de Nord, că astă-noapte, pe cind venea eu trenul din Galaţi la Bucureşti, i s’a furat din compartimentul vagonului de dormit In care era. un portofoliu conţinind 900 de lei în bilete de bancă, mal multe alte acte de valoare şi cartea de deputat. Cpmisarul gărel a început o anchetă luînd interogatorul conductorului de la vagonul în cesliune. Spărgător de meserie.—Individul Ion Gălâţeanu, vestit spăgâtor de meserie, care a comis o serie de spargeri şi furturi in Capitală şi condamnat de tribunale la 4 ani închisoare, a fost prins astă-noapte de agenţii siguranţei publice. Prinderea nuni vestit criminal. — Poliţia de siguranţă aprins erl după amiazl pe un vestit criminal, banditul Grigore Mincu, fost eondamnat la 20 ani muncă silnică pentru omor şi evadat de mal mult timp din ocnă, Ea luptă! Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 3 Februarie Şedinţa se deschide la orele 2 20. Presidează d. Nacu, vice-preşedinte. Pe banca ministeriala, d-uil Harel, Fere-eliide şi Gogu Cantacuzino. Prezenţi 105 deputaţi. D. Alexandru Enacovici anunţă ministrului de interne o interpelare cu privire la mai multe neregularită{i comise de administraţia comunei Botoşani. D. Cămărăşescu cere depunerea pe biu-roul Camerei a mal multor dosare privitoare la epidemia de tebră tifoidă ce bîn-tuie oraşul Tirgu-Jifi. D. Dincă Schileru se asociază la interpelarea d-lul T. Cămărăşescu. D. Ferechide, ministrul de interne, spune că va lua toate măsurile pentru stirpirea epidemiei. . D. C. Politimos Îşi dezvoltă interpelarea privitoare la administraţia Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti. D sa spune că această administraţie este insuficientă, căci attt d. dr. Cantacuzino cît şi d. dr. Fotino, din cauza multiplelor ocupaţiuul, nu pot întrebuinţa pentru administraţia Eforiei Spitalelor Civile nici o jumătate de oră pe zi. Cît despre d. Al. Culoglu, L-oul director, d sa e prea novice ca să puată şti ce să facă In postul în care e Dnmit. Pe lingă aceasta, zice d. Politimos, la administraţia Eforiei Spitalelor Civile, nu există nici controlul cerut, de oare ce atit directoiul cit şi eforii fiind toţi reprezintanţl al uaţiuuel, afi el In mină pe ministrul de interne, In loc ca d lor să fie supuşi controlului ministrului respectiv. Sub acest titlu Dreptatea de azi dimineaţă, aliata Drapelului, dl îu următorii termeni alarma campaniei anii guvernamentale : Ni se impune o singură atitudine '■ atitudinea francă,atitudinea opozantului ho-tărtt, care luptă fără regret, care loveşte fără milă, care triumfă ori piere. Irebue să se vadă limpede, şi cît se poate de curînd, puterea alianţei liberale. Trebuie ca adversarul comun să simtă imediat efectele acestei alianţe. Luptă prin presă, luptă prin parlament, luptă prin întruniri. A mai aştepta îndreptarea celor nedrepţi, ar fi a prelungi o stare de lucruri dăunătoare partidului liberal. In condiţiunile actuale, dacă lupta nu va fi viguroasă şi dată din primele zile, de astă zi chiar,—ţara va pierde cu drept cuvînt încrederea în alianţa liberală. Navem dar de cît un singur cuvînt a spune amicilor ca şi aliaţilor noştri: — La lucru .' La lucru cu vigoarea omului care are ceva de salvat; la lucru cu încrederea omului care apără o cauză bună; la lucru, cu curagiul pe care-l dă superioritatea morală şi conştiinţa propriei valori. Aceşti oameni,—vorbim de domnii de la guvern,—au şi ei o energie : energia con-tinuităţei şi a vicleniei. De atîta timp li se cere să se corijeze, şi nu se corijează,—contînd pe indolenţa şi pe clemenţa noastră. El bine, a venit momentul să opunem energie la energie. Să ridicăm moralul ţărel, care aşteaptă de la noi emancipare şi libertate. Sesiunea aceasta să nu dea uzurpă torilor nici unu din beneficiile uzurpârei. * * * Acest articol violent al Dreptăţei, în contra guvernului, e o dovadă—pînă la proba contrarie—că va începe lupta energică In contra guvernului. Avem Insă de făcut o mică observaţie. Pe cînd Dreptatea conţine un manifest intitulat la Luptă, organul celor-l’alţl aliaţi, Drapelul, se ocupă cu rîndul bisericei. De alt-fel întregul număr al ziarului Aurelia-nist, de azi dimineaţă, nu respiră o aşa mare energie. , Totuşi, cind sunt întruniţi în comitet atît fleviştil cit şi aurelianiştil, iafi hotărlrl eroice. Aşa, cele două comitete s’au întrunit aseară şi au discutat viitoarea atitudine a grupurilor, in parlament. ^ S’a admis în principiu începerea unei campanii violente în contra guvernului, combaterea tutulor proiectelor ce sunt la ordinea zilei, obstrucţionism atît în secţiuni cît şi în Cameră. Acţiunea, în afară din parlament, va fi h( tărilă la o a doua întrunire pe care o vor ţine comitetele -Toni. E vorba ca prima întrunire pnbiică a alianţei drapelisto-flevistă să fie convocată Duminecă, la 15 Februarie, cînd va fi la ordinea zilei legea patentelor. Citim în Dreptatea : „Împăcarea liberalilor este nu numai dorinţa noastră, dar şi dorinţa formală a Altul fador, care înţelege ca şi noi dificultăţile situaţiei actuale11. Eram şi noî in curentul mai multor convorbiri, ce s’an succedat de o lună şi Regimentul de infanterie ce se va înfiinţa la 1 Aprilie prin viitorul budget al ministerului de războiţi, va lua reşedinţa la Botoşani. Din cercuri fUviste primim ştirea că guvernul va fi interpelat la Cameră în privinţa telegramei ziarului Neuie Freie Pres-e, privitoare la izgonirea domnului Trandafir Djuvara de către Sultan. Zăpada care a căzut zilele trecute, a fost generală în toată ţara. In Dobrogea mal cu seamă, zăpada a căzut în cantitate enormă. Trenul fulger, care a plecat erl din Bucureşti, a trebuit să se oprească latre staţiunile Medjidia şi Murfatlar, din cauza mare! cantităţi de zăpadă după linie. Azî s’a înfăţişat înaintea consiliului de războia diu Capitală, judecarea din noii a procesului locotenentului Papadopol, condamnat de consiliul de Galaţi, In cunoscuta afaceie cu maiorul Stoenescu, sentinţa coudamna-toare fiind casată de consiliul de revizie. D. avocat Florian, cerlnd amînarea din cauza lipsei martorilor şi a celor alţi apărători, d-nil locotenent Theodoreseu, bolnav, Disescu şi Al. Djuvara. plecaţi în provincie, consiliul decide amînarea, rămîuînd ca comandantul corpului să fixrze data ulterioară a înfâţişărel. Baiu! Societăţeî Presei Vineri 6 curent, va avea loc în sala Teatrului Naţional b ilul mascat anual al sooietăţei Presei. Toii artiştii de frunte, între cari şi d. artist Ciodrlan, şi-au dat mina pentru aranjamentul sălel, a cărei frumuseţe va fi o adevărată surpriză pentru public. In sală sunt aranjate mal multe jocuri şi o Tombolă monstrâ cu 50 la sută bilete cîşligătoure. In afară de asta, varii şi nenumărate distracţii, aşteaptă pe vizitatorii balului. Bătae de flori şi confeti. Serpentine şi baloane misterioase. Un stoi colosal de surprise a sosit aseară din Paris, pentru decorarea sălel şi distracţia publicului. Carmeucita, celebra dansatoare spaniolă, a sosit într’adins pentru acest bal şi va dansa Bolero, tntr’un splendid costum, de mare valoare. Clownil circului de iarnă, îşi vor face intrarea comică la orele 12 din noapte, însoţiţi de 12 perechi de tnăşd din cele mai excentrice şi mal renumite. Mal multe premii se vor distribui măşcilor mal frumoase. SPECTACOLE Joi 5 Februarie curent, se va da îu Circul Langer pentru prima oară Pantomima bufă «Scenele la intrarea în bal mascat. Această Pantomină promite a fi foarte interesantă. Atlienenl Romiu. — «D-ra Lola Baelh», de la opera imperială din Viena şi de Iu «Grand Qpăra» din Paris, va da ua singur concert la Alheneii In ziua de 6 Februarie c. Preţurile sunt aeestea : Benoare, 80 lei; Loji, 60 lei; Stal 1, 12 lei; Stal II, 8 lei; Slal III, 6 le1. Biletele se găsesc de vinzare la Agenţia Teatrală a ziarului «L’lndependaiw Routnaine». MINISTERUL JUSTIŢIEI Fnblicaţinue D-nul Iou Vasilescu, adjunct, la intendenţa divisiel I de infanterie din Turnu-Severii), a făcut cerere la acest Minister pentru a dăogirea la numele săfi patrimonic de Vasilescu Iou a celui de «Cârstocea» spre a se numi «Vasilescu Cărstoeea». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. —Moşia Cop&cm din judeţul Vlaşca, a defunctei Alexandrina Hiottu, se vinde cu orl-ce preţ va tşi la licita -ţiunea publică in ziua de 28 Februarie 1898 la Tribunalul de Vlaşca. Pentru inf.-rrnaţiunl la d-nil S\MI A- AR-THUR. strada Carageorg* vi I No. 3. Desfacere totală de Mobile cu preţuri foarte reduse MAG ASINUL FOST H. OEHLBEHG Strada Carol Xo. G vis-a-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR Cine doreşte a cumpăra mobile fine cu preturi foarte reduse să vizit ze magazinul din Strada Carol No. 6. fost H AELBfc.BG, care este compus de un foarte bo,r,at Asortiment. Desfacerea numai pînă la Sllutn Glicorglie 1898.________________ Se vinde pentru eşirea din indiviziune 1) Moşia Gloduri Pădurenl. 830 făt fi. pă-mîut arabil, fineţuri şi acarete in bună staro la 30 km. de gară B scâO. 2) Moşia Cleja-Băcăcumt, 520 fălci, pămint de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi aearete în zidărie, aceactă "moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni. 3) Moara din comuna Letca lîngă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate in judeţul Baeţă. Pentru informaţiuuî a se adresa la doamna Marla Th. Haiintz la Galaţi STR. CUZA-VODA, No. 20. www.dacoromanica.ro ft EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 1 FMtÂXf OIS (.'OI*EMC SPRE BINE Intîia seară clnd tlnărul compositor Eelix Travel, cu îngăduirea medicului săă, doctorul Damain, se privi în oglindă, scoase un ţipăt de mirare speriată. Cum se schimbase, doamne ! Ce slăbiciune ! Pielea lipită de umerii obrajilor. Şi faţa ofilită şi ochii supţi! Fără îndoială, ştia bine că a fost foarte bolnav. Avusese friguri, aiurase. I arsese spatele şi pieptul cu vizicătorl. 0 pleuresie este tot-d’a-una gravă. Dar n’ar fi crezut nici o dată că cinci spre-zece zile de suferinţă să-l fi zdrobit atit. Şi apoi, ce slab se simţea ! Şi cît era de dureros junghiul acela care 1-ar-dea, acolo subt omoplat, în partea dreaptă Cine ştie? Avea să se mal vin-dice vr’o dată ? Doctorul, nu căuta oare să-l Înşele, clnd II spusese, chiar dimineaţa, cu un aer vesel, foarte vesel: «El, vezi, caută de te ridică niţel astă zi.» «Iacă-te scăpat de belea.» Scăpat de belea! Cu această faţă prăpădită? Ah! mal era încă mult pînă acolo! Şi ce grea era senzaţia aceasta de gol şi de sfirşanie în creerul sâă, în toată fiinţa sa! Şi iarna nu se mal sfirşia ! Zăpada pe care o vedea, prin geamurile ferestrei, căzînd a lene... Tuse ! Tuse ! Oare avea să să rămîie ofticos ? Ce chin! Şi bietul bolnav, singur, în colţul sobei*cu palidele şi slăbitelelul mîinlscîrcite pe braţele fotoliului, se afunda în neagra sa melancolie. Să moară / La două-zed şi şease de ani! A doua zi după întiiul săă triumf de artist, cînd o zîmbire a gloriei îl plătea în sfirşit de atîta muncă şi privaţiuni. Ah ! ar fi groasnic! Şi, la un fulger al memoriei, îşi revedea tot trecutul săă de mizerie. Mal întîiâ mama sa pe care o evoca, mama sa văduvă, profesoară de solfegiu şi piană în pensionatele de a treia mină, alergînd după pîine pe străzile Parisului, cu sulul săă de muşama la subţioară, în doliul săQ de eternă săracă. Se trudise doar atit, brava şi curagi-oasa femeie, ca să’şl crească pe fiul săfl unic, să’I permită să urmeze cursurile conservatorului, să facă dintr’însul un bun muzicant. Alergase atît pe tot felul de vreme, mergînd prin ploaie cu ghete în cari intra apa ori înghesuită în vr’un omnibus murdar. Cită trudă şi cită bravură ! ’Şî aducea aminte de grozava sa locuinţă strimtă, in fundătura din Batignolles, unde se ducea în toate serile şi unde o găsea d’abia venită şi deja pregătind în grabă masa, fără chiar ca să fi avut vreme să-şi scoaţă vechia-I pălărie de tul negru, cu totul roşită de soare şi de ploi. Ce trist şi urît mal era mobilierul acela prăpădit, sfărîmat de mutările de garnizonă ale tatălui, un ofiţer fără avere, căsătorit din iubire şi mort, încă de tînăr, din pricina unul accident de călărie, fără ca văduva să se poată fi miluită cu o tutungerie! In sfirşit biata femeie cădea învinsă de nevoe, şi-l lăsa orfan, la şaisprezece ani, fără nici o rudă, fără nici un protector, prea fericit că are, ca să nu moară de foame, un pupitru de con-tra-bas la orchestra de la Oaî'4 ! Oh ! viaţa lui vreme de zece ani de atunci! Ce zdrobitoare părăsire! Ce mizerie ordinară! Ce vînătoare grozavă după lecţia bănoasă, după piesa de doul lei pusă în mină. Brrr! era mal bine să nu se mal gindească la aceasta, să sosească numai de cit la ceasul radios al vieţel sale. O melodie de-a lui căzu din întîmplare în mina d-rel Kauffman, marea cîntăreaţă. II plăcu mult, o cîntă pretutindeni şi, iarna, Felix Travel se făcu aproape celebru. Directorul Operei Comice, întîlnit la un concert, îl ceru ceva. Tinărul tocmai sfirşise un act, gata, orchestrat pe d’antregul, din Noaptea cu Stele, o poemă delicioasă, în care bietul băiat pusese tot ceea ce putuse scoate pînă atunci din inima sa plină de tinereţe şi de iubire. Ce succes! Crede că aule enormele suspine ale mulţimeî, salvele de bravo furioase, numele săd aclamat. S’a sfirşit cu sărăcia, s’a sfirşit cu singurătatea! Iată-1 celebru! De a doua zi după prima reprf zintaţie, schimbă hîrtia de o mie de franci, pe care i-a dat-o un editor în ajun, ca acont din preţul partiţiei sale, şi duce flori de doul ludovici, la cimitirul Montmartre, pe mormîntul mai-cel sale. Ziarele salută operă sa ca pe aurora unul talent rar. Pe cea d’întîl pagină a IUmtrăţiei, portretul săQ e gravat, şi tot Parisul e amorezat deja de delicatul şi încîntâtorul săQ cap de pagiQ florentin. In sfirşit ! o să se bucure şi el puţin de viaţă, să ştie ceea ce însemnează cuvîntul fericire.. EI nu! Boala e acolo, îl pîndeşte şi şi va împedica totul! De cîtă va vreme, a răcit, tuşeşte! Intr’o seară, se culcă, simţindu-se răti de tot, tremurind. Sunt frigurile, e pleuresia. Ah ! le cunoaşte, zilele atit de lungi şi atît de posomorite, petrecute cu capul de pernă, privind cîte o muscă mergînd, pe tavan saQ numărînd but betele de flori ale tapetului ; cunoaşte nopţile de insomnie, in care delirul face să treacă atitea năluci în clar-obscurul candelei. Şi acum, iată-1 în picioare,—spre bine, zicea doctorul, curaj—faţa lui resfrîntâ în oglindă îl spăimlntă ; simte că e mal bolnav ca orl-cînd, că devine ofticos, că va muri.. sub ferestrele sale, in stradă unde zăpada face pustiO şi tăcere, o orgă de Barbaria cîntă aria Serenadei!, pe care Kauffman a făcut o celebră, anul trecut. E reputaţia populară, gloria străzi- lor care începe pentru dinsul. Şi o să moară, tînăr, în ajunul atîtor bucurii, ca un naufragiat care a înnotat multă vreme şi fără nădejde spre coastă, şi pe care un ultim val îl sfărîmă negliio-beşte de stîncâ. Nu, D zt Q e nedrept! A doua zi de dimineaţă, doctorul se întoarce să vază pe bolnavul săQ şi după ce l-a examinat bine, l-a ascultat şi l-a pipăit: — El? ÎI spune fără veste tînărul, stînd în patul săQ, cu braţele încrucişate. Şi in privirea sa ţintită, rece, aproape aspră, doctorul Demain, omîm-bătrinit în practică şi experienţă, pricepe adînca nelinişte’, chinul, teama de moarte. (Va urma) CEL MAI MARE ATELIER DE BILEÂBDE f « I .V T X Strada Ştirbey-Vodă, No. 44.—Bucureşti. Deposit de un mare asortiment de bileardurl gata pentru cafenele, cluburi şi familii, din cele mal eftine pînă la cele mal elegante. Se recomandă pentru cadouri de Crăciun şi Anul NoQ. Depozit de garnituri şi mandanele de cauciuc din cele mal fine. 989 M*repiv\ foarte eftine. iJ^iTOMACjALECĂILOR OnJNAsf] ^K3k^NEMIE,GASTRALGIE,DlABETĂi **^£§Mispepsie,Cho APELE^W^bkSl PENTRU CALITĂŢILE IfiSklITINATE şl ia j p««ms$ÎLEGEK^ffU»yHEllMATI$ME SUNT RECOMANDATE^pg^-—^ de către Somităţile^ hm? Servicii) de Bidoane § iUzI la domiciliu MEIDINGER, PA1IGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano) PESTBD încălzire ou oqks, cărbuni de piatră si ami Maşini de Bucate MOBILE PE FIER Instalaţium de încălziri Centrale Fabrica COMETUL Adolf 8alomon DEPOSIT: Strada Doamnei, 14. DEFOSITE I3t PROVINCIE: Iaşi, la d-nid Jacqnes Davidovici, str. Lâpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescn & Fii, str. Lipscrnî. Calitate Superioară D > FABRICA Eforte gazosd şi plăcută la băutrf amestecată sau'nu,cu ori ce băuturi Adresa: Golesci, 12 Singura apă purgativa ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! mmmm CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ .0ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.£• UN PĂHĂREL FACE’ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. Comenzile se vor adresa reprezen lanţului general pentru toată ţara A VIS In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, tn Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d i Franţa, aii găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul unul premiu minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua', pentru a fi asigurat cu lei 50.000. BUCUREŞTI IAŞI Calea Moşilor, 31. Strada Mitropoliei, 9, GALAŢI, Strada Egalităţeî, 46. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIIIE DIN TARĂ SOBE AMERICANE VERITABILE JL „SIRIUS” WATSOW Jt IOIJELL MASINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BIUROU DE CONSTRUCŢIUNÎ TECIINICE BUCUREŞTI. — STRADA ACADEMIEI, 14 (fost Raşca) GALAŢI, Strada PORTULUI BRĂILA, Strada REGALA REPRESENTANŢÎ GENERALI Al FABRICE! „KHEIÎTISCHE BOEHRENDAMPFEESSEL F1BEIK" 4. ntJTTAEU ă* €mMc CRDINGEN PE RH1N CAZANE MULTITUBULARE INEXPLOSIBILE „PATENT BUTTNER” ALVtERT EMEL S SOR Patent Regulător, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trueţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţă, care se obţine prin < Pa tent - Regulator >, care le deosibeşte de cei le-lalte produse similare. pg încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră. Maşîiie de Bucate { Americane cele mal practice şi cele mal economice. k Mare ASORTIMENT de 9 Lămpi de petroleă. DEPOZIT GENERAL: / S? wţ» xif\ (Vase smălţuite indigene şi streine) /Jl gre 5 ■ ■ a» ■ de PORŢELAN /|âl\ serviciul 1 Şi de cristal / WW \ de Boemia şi Franţa, pentru masă şi pentru lavoir. /® %\ '§Şf _| ^ pentru BUC^iTĂRIE Ir ■ ‘ ^ sistem perfecţionat. W fcUkliAA de TUCI Şi REGULATOARE din sistemele cele mal noul, avînd mare economie de cărbuni sad lemne. W& fAo $|tjL l-INOLEUH (Muşama) pentru aşternut pe jos. .-4-;MAŞINA arzînd cu PetroliO, pentru gătit. BAI d© ZINC în toate roărimele. 1CS19E jtnliu casă (Water Closet) nflpr ATELIER SFE IAU pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETROLEU, Calitatea I-a, decalitrul lei 4.00 franco la domiciliu. ULEIU de rapiţă dublu rafinat. CU inchizătur! SINGURUL SISTEM SIGURANŢA ABUR USCAT CIRCUL AŢIUNE REPEDE GARANTAT w.npi CAZ ANTE »E ORÎ-CARE AETE SISTEME APARATE de curăţil apa de alimentat, sistemul propriu, simplu gi eftin Prospecte şi dcvisuri gratis şi franco. f Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 X -^mbbhbbbbbbbhmmbbhbmsbmmbbihbmhshhhihbhhsbbmbbbbhbsmbshihbshhb Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoaro de acea stă artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. jransporf(ll Paul Boitcubeift A Co., Şeful casei d» Adolff Erfllngr, Oonaul German, Brăila. bancă Bottenberg s Oo. Brăila. Director, HlfiO ASCOU. Sub-director, D. Germcovict. Societate Română de Asigurări Generale din Brăila, asigură in conditiuni liberale şi avantagioase în contra daunelor de: IHCEjXDIC Gfl/vmvi . ^ _ TRAXSPOHT pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Ctata, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. 1 4 nînrcŢivjxuA. N.B. — Pentru orl-ce informaţiunî a se adresa la sediul Sociefăţel, în DEPOU Calea Tlevnei 226 DE TJSINA DE GAZ vi se furnisează la domiciliu, in saci tona de 1000 kgr. grentatea garantată Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoard de acea stă artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate, dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saU personal casei JL. GOJjJDS TE1JX 9, STRADA DECEBaL, 9 BTCTREŞTI—Telefon No. 66. Tot acolo se află în deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiana, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbnnl din minele englezeşU de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţiunî en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. CEASUL FIe« tro-Aur SAVONETT Rem., maşină garantată, Lcî ÎS.—Acelaşi, eu maşimă Ancer, Lei 18. CEASUL de Argint, Ancer’ Rem., maşină excelentă, 15 Rubine, 3 capace masive, cu Lei 30. K Wtt Pentru Lei 37 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem. cu 2 capace, acoperite cu o adevărată pătură de aur < .. . ^ 18 carate, cu 20 Rubine. ATENŢIUNE! Acest ceas nu este de metalul numit Goldin nici imitaţiune, ci de aur a-i-i-j.' jjag6 care concurează cu un CEAS de 400 Lei. Mărime nentru Damă numai Lei 35. Un frumos lanţ Lei 4.—Gratis trimit catalogul. Trimiterea se face franco de porto contra Ramburs. Adresa: M. R U N D B A K I N, Yiena II, Taborstrasse, S5. Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întinde-rel ce a luat fabrica mea. Prevăzlndu-mă cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, sunt In măsură a efectua orl-ce comande de Trăsnri Cnpenri Gabrioiete Breacuri, etc. după cele mal noul modele, riva-liztnd cu ]........... produsele similare din streinătate. O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a-una la dispo-siţia onor. clienţi. Brăila, şi la toate sucursalele din ţarS, Representant pentru România A» FcldlHftHB; Bucureşti ** No’ 3.—BucurasT1- BuRurastl.—Tipogral