SERIA II.—ANUL IV, No. 671.
Ediţia n treia
NUMABOL 10 BANI
NUMARDL 10 BANI
AM9CÎUBILE
ia Bucureşti fi judeţe m grt«mk aumsî is Administraţie
ia itrsiaăUte, dirtet la aJtninistrsgit fi Ia .toate oficiile de publicitate
Aauaciur! la	pag.	IV.0.30	k. îitsis
,» p	p	03	j	•	t	•	t	fi.™	lei	p
» p	>	Q	■	i	i	•	i	8.—	e	p
Iaserţiile fi	reclamele	8	lei	risdsl
SJb asaii vsefeii 88 &es! REDACŢIA
Me. 8- STRADA CLKKEKŢE1 - 1». 8
IBOIAMMTELE ia««g la I ţi U ale fte-eărei lui ţi ie piiUM tot-dVena ixaiate
in &uc*rtftl la Caaa Administraţiei la judtjt şi BtnindSalt prin mandate poştale Un an la ţari 30 lei;	In	streiuăUte	60	lei
Şase luai . . , 16 p	p	p	Jf	*
Trei luai ... 8 p	p	»	13	*
Uc Bumlr la atreinltate 80 kaal
aANUSCRISELEmJ^SE ÎNAPOIAZĂ
A IfciKTgiaTDATIA 1*. 8. - 8SADA CLKMMTM - *«• »
PROGRAMUL FINANCIAR AL 6UVERMULUI
Faţă cu nouile proiecte de impozite pregătite de guvern, amintim aici f&găduelile făcute de naj ionalil - liberali pentru reducerea impozitelor, făgăduell graţie cărora au căpătat unanimităţile din Parlament :
Cetăţeni,
Nă luptam peutru a desfiinţa legea apăsătoare şi nedreaptă a ma&imutul.
(Manifastul dela 21 August 1891)
Partidul liberal-naţional va lucra deci pentru:
1.	—Infrlnarea clieltnelelor Stalului.
2.	— întrebuinţarea excedentelor la mărirea amortizării anuale a datoriei publice.
3 —Desfiinţarea cu desăvirşire A IMPOZIT CI. ţjt PEBSOIAL.
(Programul da la Iaşi).
«Ce am propus noi în programul din 1892 ? A'u dări noul, ci am zis că trebue să tui'rinăm chelluelile Malului.
(Discursul d-lul Sturdza dela 13 Octombre, 1895)
COLAC PESTE PUPĂZĂ
A lua in opoziţie angajamentul de a nu vota impozite noul, iar venind la guvern, a stabili asemenea impozite, este foarte natural la colectivişti.
A urca însă impozitele şi totuşi a pretinde că te-al ţinut de angajamentul de a nu ridică impozitele, este o îndrăzneală care, chiar la colectivişti, devine scandaloasă.
Acest scandal l’a provocat faimosul Gogu, omul de finanţe colectivist, la Cameră, apropos de votarea noului impozit asupra consumaţiei zahărului.
întrebam pe ori ce om serios, de cind faptul că desfiinţezi un impozit, care aduce trei milioane jumătate, etc. dă dreptul de a înfiinţa alte două cari ai) să ’ţl producă opt ’saQ nouă ?
Şi de cind acest fapt echivalează cu o degrevare de impozite ? Da cind a-eeastă operaţie poate fi calificată, de un partid serios, ca o ţinere a făgăduinţei luată în opoziţie de a nu vota impozite noul ?
El bine, această logică pe dos, neruşinată, a fost întrebuinţată de Gogu şi de gazelele colectiviste.
In adevăr, colectiviştii, venind la putere, aQ desfiinţat aşa numita taxă a popăritulul in valoare de 3,500,000 lei, taxă provizorie, destinată, chiar in intenţia celor ce o înfiinţase, a dispărea.
In schimbul acestei taxs, colectiviştii de la al douilea an, s’aO încercat" să urca două din impozitele existente, acela asupra patentelor şi asupra timbrului şi inregistrărel. N’au izbutit anul Irecul. De aici deficitul care se va urca, de sigur, la aproape 20 de milioane.
In anul acesta, Gogu lasă timbrele şi înregistrarea in pace. Dar vine din no*0 cu patentele, plus cu un impozit asupra consumaţiei zahărului, adică cu două urcări din cari una creiată din; nou.
Faţă cu această procedare, evident că avem dreptul de a le zice colectiviştilor : bine,.,, dar ni se pare că aţi luat angajamentul — cind eraţlin opoziţie de a nu vota noul impozite.
La această obiecţiune, care far ruşina pe ori ce om cu obraz subţire, colectiviştii au curajul să răspundă: Aşa este, dar tot noi am desfiinţat taxa popăritulul !..
Va să zieă, unul guvern îl este destul ca să suprime un mic impozit pentru ca stabilind altele îndoite si întreite, să aibă totuşi dreptul să susţină că nu a făcut nici o urcare, ci din contra o degrevare de impozite ?
Este culmea neruşinărel. La coîecti-''iştl 3 plus 5 = 3‘/a, adică trei milioane noul impozit asupra zahărului, plus cinci milioane urcarea patentelor, sunt egale cu trei milioane jumătate, taxa desfiinţată a popăritulul!	*
Fină şi aritmetica este batjocorită. La colectivişti două şi cu doua nu fac patru.
Dar faimosul Gogu, şi după dinsul gazetele colectiviste, mal au un argument. Au uitaţi, ne spune ministrul de finanţe, că ureînd taxa alcoolului, am făcut-o în scop moralizator, in scop de a diminua veniturile Statului în vederea sănătăţel publice. Ila, Gogu merge cu îndrăzneala pînă a spune că din această cauză, ve-
niturile Statului at) scăzut cu o milioane.
Simplă şarlatanie.
Nici odată o urcare di impozit nu poate fi considerată ca o degrevare şi acesta este cazul taxei asupra băuturilor spirtoase. In realitate, urcarea taxei spirtoaselor trebuie pusă în categoiia celor-l’alte două ridicări de impozite, aşa că. drept vorbind, colectiviştii, in timp de doul ani jumătate, aii urcat sat) sunt pe cale de a urca nu două, ci trei impozite.
Căci afirmă o neexactitate Gogu cind declară că de la laxa asupra băuturilor spirtoase, bugetul a pierdut in a-ceştl douî ani 5 milioane, cite cinci milioane.
In adevăr, mijlocia incasărilor de la această taxă pe anii 1893—1896, este de aproape 13,000,000. Or, Gogu, ureînd taxa in 1896, a evaluat intrările acestui impozit lot la suma de 13 000.000 care a fost acoperită.
In 1895—96, cind impozitul acesta nu era urcat încă de Gogu in scop moralizator, a dat numai 11,000,000, iar in 1894-95 numai 13,000.000.
CindGogu evaluează pa anii 1896—97 şi 1897—98 venitul acestui impozit la 13,000 000, ni se pare că el evaluează ii mod normal, independent de urcarea moralizatoare de trei bani la gradul de alcool.
Unde este aşa dar pierderea de 5 milioane de care vobeşte Gogu ?
OrI-cum ar întoarce-o colectiviştii, un lucru rezultă clar: este că pentru un mic impozit desfiinţat, el au urcat altele două existente şi aQ înfiinţat pe de asupra unul noQ.
Aceasta se chiamă pe romîneşte colac peste pupăză !
DEGRADARE
Agitaţia în Transilvania
O nonă «revoluţie» la pregătire.—«Săracii «le mucuri».— Reciainaţiunea pretinşilor «revoluţionari».
O nouă «revoluţie In pregătire
Abia 8'a dezminţit pretinsa «conspiraţie revoluţionară» din împrejurimile Braşovului, înscenată cu o uimitoare naivitate de guvernul; unguresc, şi ziarele din Budapesta aii descoperit o nouă «conspiraţie revoluţionară», ce s’ar fi urzind chiar în Budapesta de către universitarii romîni.
Ziarele ungureşti spun că studenţii romîni aii avut o consfătuire în cafeneaua Micsik sub preşidenţia d-lor Axente Severa, unul din şefii revoluţiunei romîne din 1848, şi I. Coroianu.
La această consfătuire s’ar fi hotărît ca în ziua de 3 (15 Miiu) jubileul de 50 de ani al proclamării revoluţiei romîne, să se ridice negreşit o statue pe Cîmpul Libertăţii din Blaj pentru 1\ Bărnuţ. Cu această ocazie să se convoace un mare mee ting la Blaj. Şi dacă Ungurii vor împe-dica dezvăluirea statuel şi a meetingului, atunci.
«Bomînil au hotărît să meargă înarmaţi cu coase şi ciomege şi să omoare pe Unguri ca pe nişte cîinî.»
Aceste hotărîri s au luat la... Cafenea !
«Săracii «le uuguri!
Aradi Kozloiy dă amănunte îngrozitoare, sub titlul de «Săracii unguri», despre aceste pregătiri de revoluţie, adăogînd că la «conspiraţia de la cafeneaua Micsek din Budapesta a luat parte şi părintele Vasile Mangra». Acest ziar spune că reşedinţa conspiratorilor e la societatea literară Petru Maior a studenţilor romîni.
Tendinţa descoperirel «conspiraţiei» e deci vădită: Desfiinţarea societăţii literare Petru Maior.
Aceste ştiri alarmante ale presei di,i Budapesta au produs o mare agitaţie între unguri, aşa că poliţia ungurească a trebuit să declare că nu ştie nimic despre aceste pretinse conspiraţiunl 1
mărul orelor — sistem pe care il consideră nedrept şi care, In practică, va fi vătămător învătămîntulul. Se cere salariă fix şi ctt mal egal.
Cu privire la direcţiunea şcoalelor secundare, memorial critică dispoziţiunea din proiect ca directorii să poată fi luaţi şi din afară de şcoală şi ca diriginţii claselor să fie numiţi de directori. Sa propune ca directorul să fie numit pe timp de 5 ani, numai dintre profesorii şcoalel, după o listă de trei candidaţi aleşi de profesori; diri-gintil cliselor să fie ateşl de profesori.
Foarte vid criticată e partea din proiect privitoare la disciplina corpului profesoral. Memoriul se ridică energic contra judecării secrete, contra compunerel tribunalului profesoral şi contra faptului că sentinţele vor fi imediat executabile, fără recurs şi fără drept de revizuire. Se cere alcătuirea unul cod penal pentru profesori şi dreptul de recurs In Casaţie, care va judeca şi fondul.
Alianţa Fleva-Aurelian
De unde lumea se aştepta la o alianţă Sturdza-Fie va, iată că se înhee o alianţă Fleva-Aurelian în contra d-lul Sturdza.
Această nouă formaţiune va pune guvernul într’o foarte grea situaţie.
Nedibăcia cu care aii condus aure-lianiştil mgooiările cu sturdziştil- despre cari trebuiau să ştie că nu cugetă de cît a i trage pe sfoară — pusese pe cel de la «Drapelul» într'o foarte grea situaţie.
Din potrivă d. Fleva, a fost destul de circumspect pentru a nu pune de cit condiţii de principii— orl-cari ar fi fost de altminteri condiţiunile stipulate între patru ochi.
Asl-fel, de unde aurelianişlil au fost jucaţi de guvern, guvernul a fost jucat de d. Fleva.
După ce d. Sturdza, in şedinţa secretă de la Senat, şi d. Gogu Cantacu-zin au declarat că sunt gata si îmbrăţişeze pe d. Fleva, acum acesta va putea ataca pe d. Sturdza fără ca d. Sturdza să poată sâ mal atace pe d. Fleva, cum o făcea pînă acum o lună.
Domnia Legilor
Art. 113 din Constituţie zice:
«Budgetul se va prezintă tot d’a-una cu un an înainte de punerea Iul în aplicare, adunărel deputaţilor».
Neîncetat oratorii liberali aii cerut, iu Parlament, guvernului conservator, ca să aplice acest articol din Constituţie şi pentru că nu se aplica, el ad înscris In programul lor ca prim deziderat. «Domnia Legilor».
E drept că acest articol din Constituţie e greu de aplicat şi iată de ce.
Posterior Constituţiei, s’a hotărit, prin lege, ca anul financiar să înceapă la 1 Aprilie. Această dispoziţie face Intru cit-va iluzorie depunerea la 1 Aprilie a bugetului ce trebuia să intre In aplicare la 1 Aprilie următor.
In adevăr, sesiunea ordinară a Camerelor inchizîndu-se la 15 Februarie, un buget depus la 1 Aprilie ar fi fost adus sad In lipsa Camerelor sad Ia sfirşitul seziunel lor. Astfel depunerea budgetului ar fi fost fără lo-los şi chiar dăunătoare prin pregătirea prea de timpuriu a unul budget ce nici nu putea fi cercetat de Cameră. Aşa liiud, se impune ca măcar la deschiderea sesiunel ordinare a Camerelor, Iu luna Noembrie, să se depue budgetul Statului.
Acest lucru l’a făcut guvernul conservator, care aducea budgetul pe biuroul Camerei în luua Noembrie a fie-cărul an, dîud ast-fel cinci luni adunărel deputaţilor spre a lua cunoştinţă de cea mal de căpetenie dintre legi.
Suntem la sfirşitul lui Ianuarie şi nici nu s’a depus un budget, care, între altele, e menit a se întemeia pe noul legi de impozite.
Aşa dar, în opoziţie se proclamă domnia legilor, iar la guvern se ia In bătae de jos cele mal însemnate dispoziţiunl ale Constituţiei.
Aceasta nu ne surprinde; aşa se cade să i fie. O Cameră care a abdicat la toate repturile el, ca cea actuală, nu are nevoe să cunoască budgetul, iar ţara nu poate, fără primejdie pentru guvern, să ia cunoştinţă de un budget alcătuit cu impozite ce trebuesc votate pe furiş şi matrapazllcurl ca sfeterisirea banilor din Casa de amortizare.
Parlamentul colectivist a ajuns la ultima treaptă a <legra«lăreî.
Scene seauikfoa.se s‘au petrecut cri atit la Senat cit şi Ia Cameră.
La Senat, liberalii '.sî-au aruncat unii altora calificative intre cari cuvintele «neilemu», «e o ruşine», nu au lipsit. S’a acnzat chiar banca ministerială că adnee în discuţia maturului corp proecte de lege inspirate de cel mal revoltător nepotism.
La Cameră, un orator nu a fost lăsat să’şi continue discursnl. Curatorul a părăsit tribuna la care a fost readus în mijloeni unui enorm scandal, în care cuvintele «e o ruşine» ţineau locul de oii o a re.
Parlamentul liberal saft îşi pierde vremea, sau votează gheşeftari menite să îmbogăţească pe favoriţii regimului, sau provoacă scandaluri, iu cari membrii lui se tratează ca la uşa cortului.
Puni e guvernul} aşa e şi parlamentul care îl susţine.
mVĂŢĂMÎfiIT PLÂTIT
D. ministru al instrucţiune! a comunicat la vreme şcolilor secundare şi universităţilor proiectul d-sale de reorganizare * a invâţămintulul secuniar şi superior, spre a-şl face observaţiunile.
Toate au dat urmare invitaţiunel ministrului şi unele ’şl-afl tipărit răspunsurile.
Intre cîte-va tipărituri de acest soiii, am primit şi o inebeere a consiliului facultăţel de ştiinţe din Bucureşti, in care găsim o propunere ce merită a 11 în deosebi relevată.
Cu privire la capitolul I din proiect, Dispoziţiunl generale, art. 2, citim următoarele în înebeerea consiliului facultăţel de ştiinţe :
«Majoritatea consiliului este de părere ca învăţămîntul secundar şi superior să nn fie gratuit, ei să se plătească o taxă anuală de înscriere».
După cum se ştie, învăţămîntul secundar şi superior se plăteşte în toate ţările din Europa, afară de Roniinia şi Grecia.
Ideia ca acest invăţămint să nu mal fie gratuit, a încolţit de mult şi la noi, dar, după cite ne aducem aminte, pînă acum n’a fost încă susţinută de un corp profesoral.
Aceasta e un semn că ideia face progrese şi Ia noi.
Reclam aţin nea pretinşilor «revoluţionari»
Preoţii Tema Giurgiu din Purcărenl şi Frateş din Săcele (ambele comune lingă Braşov), la cari s’aă confiscat cele 50.000 apeluri revoluţionare fabricate în «cabinetul negru» al guvernului unguresc, aii făcut cîte o reclamaţiune tribunalului din Braşov în contra acelor persoane misterioase, cari în numele guvernului, aii făcut perchiziţii domiciliare la dinşil, im-plieîndu i într’o conspiraţie revoluţionară înşeenată de guvernul unguresc.
Preoţii reclamunţl cer darea în judecată a secretarului ministerial Kamari Kălmdn şi a altor două persoane, precum şi a patru gendarml, cari aii făcut percheziţiile.
Reforma instrucţiei
Guvernul asigură că, chiar in sssiunea aceasta, va trece prin Corpurile L°giuitoare reforma învăţă mintalul secundar şi sipe-rior.
Nu ştim dacă va fi în stare să facă aceasta, de şi e de dorit ca reforma să se facă cît se va putea mal curînd ; dezbinarea ce domneşte In partidul 1 beral şi neputinţa ce izvoreşte din această dezbinare, ne inspiră însă teama că guvernul şi majorităţile nu vor fi In stare să şl ţină făgl-duiala. Reforma instrucţiei e o operă necesară şi liberalii ne afl obişnuit să nu aşteptăm nimic bun de la dinşil.
OrI-ce s’ar întimpla însă, credem intere sânt să rezumăm aci vederile «Societăţii profesorilor secundari din Romtuia» asupra reformelor învăţămîntulul secundar, vederi aşternute în partea I-a a «Actelor societăţii» pe 1897 sub titlul da Planul reorganizării şcoalelor secundare*).
Prima chestiune de care se ocupă memoriul e aceea a clădirilor şi materialului didactic. Profesorii cer ea aieastă chestiune să fie rezolvată Înainte de ori ce.
Al douilea punct, programele şcoalelor secuudare : memoriul se pronună contra bifurcării şi cere programa uoitară; pentru fete, instrucţiunea secundară să nu aibă alt scop de cit a forma bune mame, capabile a-şl creşte bine copiii şi a le da noţiunile elementare.	.
In privinţa recrutării profesorilor : memoriul se pronunţă contra examenului de capacitate şi recomandă ca cel mal bun mijloc concursul, organizat pe alte b .ze de cum I-a organizat legea din 1879. Dispezi-ţiunea cu examenul de capacitate să fie trecut asupra minimum două şi maximum trei specialităţi, e criticată, asemenea şi dispoziţiunea ca profesorii să poată eu-mula mal multe catedre deosebite.
Memoriul se ridică coutra modulul de remunerare propus Iu proiect — după nu-
*) Actele Societăţii profesorilor sicandari din Romînia pe anul 1897.—Partea I-a.—«Pianul reorganizării şcoalelor secundare. — O broşură de 144 pag. Preţul 1 led şi 50 bani.
TRIBUNA LITERARA
Gratuitatea învăţămîntuluT
Vorbind lutr’un număr trecut despre articolul d-lul BereDger, am făcut primul pas pe unul din cele mal primejdioase terenuri de discuţie, care pot să existe la noi. Căci în această ţară, eare de patru zeci ani s’n legănat în reveria unul «liberalism» utopic, a tot-făgăduitor dar nepotrivit cu faza evolutivă a societăţel noastre, să vorbeşti şi să ataci gratuitatea învăţămîntulul secundar, înseamnă să-ţi atragi asupra capului tăd toate trăznetele pe cari sunt capabili S-« le arunce dictatorii opiniei publice.
Şi cu toate acestea aduc din nod această cestiune, spre a arăta clte-va păreri cu totul personale şi cari uu angajează pe nimeni altul de cît pe mine.
Sunt îndemna^ cu atit mal mult să readuc această chestiune, cu cît, profesorii facultăţel noastre de ştiinţe, Iu memoriul pe care 1-afi făcut asupra proiectului de lege al d-lul ministru Hiret, s’afi pronunţat în contra gratuităţel învăţămîntulul.
Mal ’uaiute îusă de a atinge partea fundamentală, ţinta acestui articol, am nevoe de o digresie cam mare, dar neapărat trebuincioasă.
Una din cele mal riguroase reguli într’o societate este că orl-ce serviciu făcut trebue p'ătit. Pe această reciprocitate de servicii se bazează aproape toată organizaţia socială. Ar fi deci firesc şi logic ca fie care să plătească şi învăţămîntul pe care îl rîv-neşte.
Es'.e o contrazicere deci de Ia această riguroasă regală socială, atuuci cind se oferă la o lume întreagă învăţămîntul gratuit. Statul este prin această abatere Într’o vădită pierdere. Şi, pentiu ce această jertfă dezinteresată? Pentru ce consecinţe folosi toare şi înălţătoare, face serviciul acesta ? Ce roade bine făcătoare îndreptăţeşte ? Ar fi explicabil şi deci de ertat, dacă prin această gratuitate societatea ar trage vre-un folos vădit, ori dacă nivelul cultural, al ţării noastre s’ar ridica mal mult prin aceasta.
Dar priviţi ce se îatimplă şi gîndiţi-vă la ceea-ce va trebui să sa intîmple în societatea noastră, dacă răul acesta va continua să dureze. Căci, să luăm lucrurile mal de aproape, şi vom vedea numai de cit ce este în sine şi la ce urmări funeste duce legea aceasta a g.atuitâţel.
Contraria celor crezute piuă acum, această gratuitate este în sine una din cele mal an'i-demoeratice întocmiri. Mulţumită el, se lasă larg deschise porţile îuvăţămiu-tulul secundar tuturor acelora eari voiesc sâ’i aibă ; se creiază, deci, prin ea, o aristocraţie intelectuală, nejustificată pentru vremea şi ţara noastră, căci cea mal mare parte a acestei aristocraţii se alcătueşte din oameni eu o cultură superficială şi cu nişte forţe intelectuale mal puţin de cît mediocre. Masa mare a poporului trebuie să plătească deci spre a iutreţiue această falşă aristocraţie, acest element, care In felul cum se prezintă, nu e de cît un element parasitar, o plagă din cele mal dezastruoase pentru orgauizaiul nostru social.
Vin apoi consecinţele gratuităţel, care arată pînă la ultima evidenţă zădărnicia şi inexplicabilitatea acestei jertfe pe care o face Statal ca gratuitatea.
Atrâgînd mulţimea fiilor de oameni fără mijloace, diudu le instrucţiunea şi răpiudu-î deci de la ocupaţiunila industriale şi comerciale, către cari cea mal parte din ci aveaţi chemare, a creiat o clasă Întreagă de studenţi—cari sunt însă studenţi numai cu numele şi în realitate sunt faucţionarl. Clei copilul sărman venit din fundul unul sat depărtat, ori din întunericul unul orăşel de provincie, spre a putea urma la lini versitate, are neapăraţi trebuinţă să şl caute mal Iutii de toate mijloacele de sub-sistenţă.
Şi, la loc de a-şl concentra toată actiri-tatea asupra studiilor sale, e nevoit sd-şl Imparţă această activitate iu două: una pentru studii, alta, şi mal iu tot-d'a-uua cea mal însemnată, pentru medilaţil. slujbe ori alte oeupaţiunî mal mult saO mai puţin demne de el. Asl-fel că cea mal mare parte diu titraţii Universiiâţeî sunt oameni cu o cultură numai formală, atit cit este trebuincioasă la trecerea unul examen.
Aci zace izvorul superficialitate! care ne covîrşeşte.
Gratuitatea lnvăţămiutulul secundar nu numai că nu înalţă, dar coboară nivelul cultural al ţărel noastre, hărazindu ne In loc de studenţi adevăraţi, nişte funcţionari, studenţi, cari suit ţinuţi să se îngrijească mal mult de funcţiune de cît de cursurile lor.
Aceasta este atit de adevărat, în cît, diu motive de prevedere, iu afară de C'ecia şi Romînia, nici o altă ţară diu Europa nu are învăţănitutu! gratuit. Ni l Anglia, cea practică şi bogată, nici republicana Franţă, nici democratica E'veţie—şi nici una alta. Ele aii un sistem deosebit: învăţămîntul superior şi secundar este plătit. Şi aceasta nu numai că e drept, dar e şi folositor pentru cel meritoşl, căci pe elevii săraci, dar cu chemare la învăţătură, îl subvenţionează eu
i
-
www.dacoromanica.ro
1
EPOCA
burse care-I dedâ cu totul studiilor lor. Studentul este cu adev&rat şi numai student. Dacă lnvâţamîntul secundar şi superior e plătit, celor fără mijloace dar inteligenţi, li se pot creea burse. Cu modul acesta, inteligenta nu este comprimată. Studentul in-telig ut şi iub.tor de studii nu este oprit de la Învăţătură, şi nici nu este distras de la ele prin nevoia existenţei, — cum se face acum. Dar cu sistemul acesta, adevărat sis tem european, nu se dă drumul la învăţătură superioară şi celor slabi, cari la capătul acestui drum uu vor găsi de cit mizerii. Nu de mult, d. Spuller, ca ministru al in-struuţiunel, a cerut reducerea numărului burselor, căci deja erafl prea multe şi se
firoduceafi prea mulţi declasaţi. Tot acest ucru tl cere şi d. Henry Berenger, în recentul să a articol.
Unde se vede însă şi mal bine nechib-zuinţa primejdioasă a acestei Întocmiri, este in viaţa socială propria zisă.
Proletarii intelectuali, aceşti veşnici rătăcitori după un codru de ptine , a-ceştl vlnătorl de slujbe ori de glorie, toţi aceşti declasaţi peutru cari viaţa nu-I declt o vale a durerii, toţi sunt o victimă a instrucţiunii gratuite, sunt creiaţia acestui Stat liberal care caută să le facă servicii chiar cind el nu le-aii rlvnit. Toţi se răsvrătesc şi blestemă situaţia pe care le-a creat-o acest Stat prea milostiv. Citiţi bună oară articolele d-lul Gherea spre a vedea cum lu-vinuesc Statul, proletarii intelectuali. Cu armele pe cari le-a pus acesta Iu mîiaile lor, el caută să-l distrugă—şi sunt logici in campania lor. Şi iată unde am voit să ajungem după această lungă digresie.
Odată ce li s’a dat instrucţiunea, trebuia să li se dea şi mijlocul de a trăi după urma el. Statul a creat aceste produse sociale şi el este responsabil de existenţa lor. Căci este o nebunie să pul înaintea unei lumi întregi cele mal frumoase perspective de fericire, ca apoi să-o arunci în mizerie şi în desnădejde. Din acest punct de vedere sistemul socialist aşa, utopic, copilăresc, cum e, mi se pare mal logic. Noi, zic socialiştii dăm la toată lumea instrucţia gratuită, dar îl luăm şi grija zilei de mîiue.
Să se dea gratuitatea îuvaţămîntulul, dar aţinu i să so subvenţioneze, fie care titrat al Universităţii. Să dai instrucţie la toată lumea; dar cînd ese din Universitate, acestei lumi de slabi—în mare parte—să-i se creeze o rentă viageră, spre a fi opera de-sâvîrşită. Să se urmeze deci pînă la sfirşit sistemul socialist. Căci e vădit, că între sistemul liberal şi cel socialist, există o superioritate de logică pentru cel din urmă.
Şi dacă acesta din urmă este o imposibilitate. atunel gratuitatea învăţămîntulul secundar va rămîne ceea ce este: o legiuire nechibzuită, anti-democratică şi antisocială ; r na cea mal primejdioasă pentru organizmul nostru social.
Al. Antemlreaun.
îaupojKMA'i’a
întrunirile liberale de aseară
întrunirea de la «Drapelul»
La consfătuirea ţinută aseară de Aure-lianiştl în redacţia ziarului Drapelul, o luat parte şi d. N. Fleva, însoţit de d
N.	T. Pop, deputat.
La această consfătuire s’a stabilit înţelegerea între grupările d-loi' Fleva şi Aurelian, în scopul de a reîntregi partidul liberal şi a realiza făgăduielile ce
acest partid a făcut în opoziţiune.
*
* *
Azi, va apare, după cum am anunţat, in capul ziarelor Dreptatea şl Drapelul un comunicat prin care organele celor două grnp&rl vor face cunoscută publicului a-1 ianţa aurellauisto-tlcvistă, precum şl scopul ce urmăreşte această alianţă. Declaraţia este foarte scurtă, f.a spune că grupările de la Jf reptalea şi Drapelul s*au Înţeles iu scopul de a duce o acţiune comună parlamentară pentru a reintregi partidul liberal* a realiza promisiunile ee el a făcut tu opoziţie precum şl programul partidului liberal.
»%
Mulţi dintre prietenii celor două grupări aliate, cum aii aflat despre vestea alianţei, au ţintit s’o trîmbiţeze de aseară şi în provincie.
Ast-fel, d. Basil Şlefănescu, deputat din Mehedinţi, a trimis unui amic al său din 1.-Severin următoarea depeşă:
In momentul acesta grupurile Aurelian-Fleva s’a unit pentru a putea aduce la bun sfirşit ideile liberale şi făgâduelile ce partidul liberal a dat ţărel lu opoziţie. Mtine se vor alege delegaţi diu ambele părţi pentru aşternerea bazelor acţiunel.
♦
* *
Aurelianişlii au ales o comisiune compusă din d-nil Aurelian, Lascar, Şen-drea şi Ddavrancea cari împreună cu comisiunea fi tristă, compusă din d-nil Fieva, Pop, S orţescu §i încă unul, se va întruni astă-zl pentru a stabili programul de acţiune în contra guvernului.
Consfătuirea de la Senat
întrunirea guvernamentalilor la Senat a fost motivată de alianţa aurelianisto-fievistă.
Consfătuirea a început la orele 9. N’a asistat nici un flevist, nici un aurelianist. De asemenea a lipsit şi d. Stătescu.
Cel d’intîiii a luat cuvîntul d. Sturdza. Preşedintele consiliului a anunţat mai întîiu alianţa Fleviştilor cu Aurelianiştii. In urma acestei alianţe, situaţia guvernului. a declarat d. Sturdza, a devenit mai dificilă şi trebuie să ne stringent rlndu-rile pentru a nu se repeta în parlament voturi ca acele de alaltă eri. cu ocazia in-terpelărei d lui Poenaru-Bordea.
D. Sturdza regretă că deputaţii şi senatorii se ocupă mal mult cu afacerile lor personale şi menbjarea intereselor lor e-jectomle: ar trebui să vă ocupaţi mai
mult de afacerile publice, a zis şeful liberalilor. Faţă cu alianţa elementelor rătăcite, cu care am tratat dar cu care nu vom mai trata, se impune ca toţi să dea sprijinul lor guvernului.
D. Sturdza acuză pe d. Lascar ca autorul tuturor relelor şi declară că dacă actualul guvern nu va putea obţine o dl-solvare, apoi cu atlt mai puţin o vor obţine Aurelianiştii cu Feviştii.
După retragerea guvernului presidal de mine, va veni d. Lascar Catargi a terminat d. Sturdza.
D. Epureseu atacă guvernul. Oratorul spune că s’a format în jurul d lui Sturdza o coterie care duce partidul la petre.
—	Sunt în jurul d-tale, d-le Sturdza, a zis d. Epureseu, şi în guvern, persoane care trebuese imediat îndepărtate căci ne compromit. Oratorul face aluzie la d. Sto-lojan care cît p’aci era să capete un vot de blam la Cameră şi apoi vizează direct pe d. Nacu, pe care îl acuză de incorectitudini, dînd ca exemplu amestecul d-lui Nacu în afacerea construcţiei portului Constanţa. D. Nacu protestează în contra lim-bajtdul ţinut de d. Fjpurescu.
—	Se vede, d le Epureseu, c&d-ta îţi deschizi calea spre conservatori, a zis oratorul.
Apoi d. Nacu atacă într’un mod violent pe d. Iepureseu sfătuindu-1 să fie mal modest, căci este mal tînăr în purtid. D. Nacu sfirşeşte discursul său vorbind în sensul d lui Sturdza, recomandînd majorităţilor să fie atente la ori ce surprindere, la ori-ce cursă ce le-ar putea întinde în parlament Aurelianiştii şi Fleviştci, îti contra cărora oratorul face o lungă tiradă, imputîndu le că luptă pentru procopseală.
D. general Anghelescu zice că a luat loc între membrii grupărei de la Drapelul pentru că şi acolo era o grupare liberală care recunoştea de şef pe şeful partidului, pe d. Sturdza. D-sa caută apoi să se seu-zeze de rătăcirea sa, făclnd protestări de credinţă pentru d. Sturdza.
Mai vorbesc d-nil Titu Frumuşanu, şi Pană Buescu în sensul unirei contra Au-relianiştilor şi Drapeliştilor şi apoi ia cuvîntul iar d. Sturdza.
D. Sturdza repetă că situaţia este aşa cum a descris-o d-sa. Atacă iar pe Aure-lianişti şi termină anunţînd că d. Coco Dumitrescu, pe care îl califică de mai multe ori de «valoros», a părăsit pe Aurelianişti, ceea ce aii făcut şi d-nil Grădişteanu, Băi-coianu şi Tache Giani.
Consfătuirea s’a terminat la orele 11 şi jumătate.
După ştirile particulare ce ne vin de la Coasta de Azur, A. S. R. Principele Moştenitor al Romîniel se bucură de cea mai perfectă sănătate. Nu numai că e pe deplin restabi'it, dar are o faţă atît de rumenă şi un chip atît de vesel, în cît nu mai arată nici o urmă din teribila boală de care a suferit; din contra, o persoană care a văzut acum cîte-va zile pe A. S. Regală ne-a afirmat că nici o-dată nu se afla mai bine ca acum.
A. S. R. ’şi-a lăsat barbă şi ’t şade admirabil de bine.
Suntem fericiţi a comunica citUorilor noştri o ştire atlt de veselă şi de îmbucurătoare pentru ţară şi pentru noi.
Intre alţi deputaţi, înscrişi să ia cuvîntul pentru legea instrucţiei, este şi junele N,
N.	Săveanu, fiul primarului din Focşani.
Mulţi dintre colegii săi, l’att sfătuit să renunţe la această ambiţie.
După cît se pare însă, junele reprezin-tant al Naţiunel a rezistat. Ast fel dtnsul va lua cuvîntul spre a susţine proeetul d-luî Haret.
S’a depus, în Cameră, proeetul de lege pentru legitimirea credUelor suplimentare şi extra-ordinare, deschise de guvern, în lipsa Corpurilor Legiuitoare, asupra exerciţiilor 1896—97 şi 1897— 98, atU pe seama Statului, cU şi pe seama celor-l’aUe case speciale.
Ele se ridică la totalul de lei 549.571,89,
Moartea In! Flechtenmacher
Bătrlnul şi talentatul compozitor musical, Flechtenmacher, a Încetat eri diu viaţă.
Decedatul a adus mari servicii artei mu-zieale romtne, punînd pe note cele mal frumoase poezii patriotice ale lui Alexandri, Bolintineanu, Cirlova, etc.
Activitatea Iul muzicală-artistieă dale/ă din timpul redeşteptărel naţionale a Romînilor, contribuind foarte mult prin compoziţiile sale la dezvoltarea patriotismului şi a gustului muzical.
Toate compoziţiile sale sunt arehipopulare şi azi, nu numai în Romlnia, dar şi în Transilvania, Banat, Crişiana şi Bucovina. Ele sunt cîntate cu drag şi acum.
Transmitem condoleanţele noastre familiei decedatului.
Suntem informaţi că situaţia guvernului la Senat este atît de zdruncinată, în cît în curind ne putem aştepta la mari surprinderi.
Scenele din şedinţa de eri a Senatului sunt prevestitoarele unei furtuni ce va izbucni in curind în sinul maturului corp în contra proiectului de reformă a instrucţiei.
Avem ştiri positive că d. P. Poni a început deja să se agile în contra reformei guvernului, pe care o va combate cu înverşunare atît în secţiuni, cit şi în şedinţă publică.
Afară de d. Foni, vor mai vorbi, dintre liberali, în contra proiectului, toţi profesorii universitari din Senat.
Agitaţia s’a început deja şi guvernul se pare cu totul dezarmat faţă de acest curent.
Prefectul de Fălcitl, d. I. Munteanu, a fost chemat telegrafic în Capitală.
Chemarea d-sale este în legătură cu fixarea candidatureî la colegiul I de Senat din Fălcitl, în locul d-lul M. Sturdza, declarat interdict.
PROCESUL ZOLA
-Serviciul AVEAŢI EI HO.JMMXE-
ŞEDINŢA A TREIA
După cum se crede, candidatul guvernului va fi d. N. Nicorescu, fost prefect de Tutova.
D. D. Sturdza şî a făcut apuriţiunea la Cameră.
A stat cuminte pe banca ministerială, as-cultînd discursurile d-lor C. Dobrescu Argeş şi P. Gtrboviceanu, alături cu d. S. Haret.
După cît ni se asigură, d. Sturdza se va îmbolnăvi azi, Joi, din cauza interpelării d-lui I. Grădişteanu, care urmează să se dezvolte azi.
Sub titlul de . Preot romi» dus între jandarmi la temniţă, Tribuna scrie următoarele :
Foile ungureşti scriu că preotul romîn din Sint-Ana (cott. Murăş Turda) a fost excortat cu cinci jandarmi la temniţa din Mureş-Oşorheiu, pe cuvînt că n’ar fi voit să plătească o amendă ce i-a dictat-o sol-găbirăul Molndr Sdndor pentru ^agitaţie.»
Se zvonea acum cită-va vreme că ministrul nostru la Constantinopole ar fi început negocieri cu Patriarhatul ecumenic asupra chestiunii Mitropoliei macedonene. Guvernamentalii noştri lăsau să se întrevadă lucruri mari.
Acum, o depeşă din Constantinopole a ziarului Neue Freie Prese dezminte ştirea ca absolut neîntemeiată.
manifestaţia studenţilor
Aseară, după terminarea reprezentaţiei dată de d-na Darcl^e la Teatrul Naţional, un însemnat număr de studenţi afl făcut o manifestaţie de simpatie celebrei artiste.
Ad deshămat, la eşirea de la Teatru, caii de la cupeul artistei, şi ad purtat-o ast-fel, tîrlud el îusuşl cupeul, cu torţe şi în mijlocul unor zgomotoase ovaţiunl pe Calea Victoriei, Bulevardul Academiei, str. Nouă şi iarăşi Calea Victoriei piuă la otelul Contineutal, unde locueşte artista.
Aci, d-na Darclda s’a scoborît diu euped în mijlocul uratelor, şi apoi a apărut pe balconul otelului, de unde a aruncat fiori studenţilor.
Manifestanţii apoi s'au împrăştiat în linişte.
ICOlEl
Azi a avut loc Iu Capitală cunuuia civilă a amicului nostru d. Al. Pangal,din Vlaşca, cu d-ra Valeria Telemaque.
Astă-seară va avea loc şi cununia religioasă.
— A apărut o broşură intitulată Boala de care a fost lovit A. S. B. Principele Fer-dinand al Romîniel, datorită d-lul Constantin A. Păun, ofiţer In rezervă.
DIVERSE
Pungăşie ludrăsneaţă.— Individul Io-niţâ Piţigoi, de fel din Cîmpu Lung şi domiciliat In Capitala pe cîmpul Miva, a "reclamat poliţiei ca o ceată de ţigani 1-afl escrocat cu suma de 500 lei, luindu-1 aceşti bani, sub cuvînt că el ştid să l'acă dintr’un pol doul, şi că îl vor da în locul celor 25 de poli,—50.
Cind nenorocitul a văzut Insă, că, nu mal e vorbă de mia de lei, dar că ţiganii 1’aO înşelat şi i-ati furat şi banii săt, a reclamat poliţiei.
Şeful acestei bande de pungaşi a fost prins (istă-noapte de poliţie. El este un inelar din Foişor, numit Iancu Marin.
Copil găsiţi. — Astă-noapte s’ail găsit în Capitală doul copil de curind născuţi, lepădaţi unul pe strada Fariseului şi altul pe strada Talisel. In scuticele ambilor copilaşi s’a găsit ctte un bilet în care se spunea că lepădaţii erafl botezaţi, arătlndu-le şi numele de botez.
Secţiunile respective a0 înaintat copil în îngrijirea spitalului Maternitatea.
28	Ianuarie, Ora 11 noaptea.
Paris, 28 Ianuarie.—Sala şi culoarele sunt pline.
Preşedintele, interzicind deschiderea sftlel rezervată publicului, 206 de avocaţi manifestează în culoare, unde se produce o învălmăşală. — Guarzii republicani intervenind sunt loviţi. — Un avocat este arestat.
Ofiţerii venind în ţinută sunt aclamaţi in faţa palatului cu strigătele de : Trăiască armata.
D. Zola soseşte aproape neobservat şi nu se produce nici o manifestaţie.
Printre ofiţerii sosiţi ca martori, se observă generalii Mercier şi Boisdeffre, maiorii Paty du Clam şi Esterhazy.
Audienţa se deschide la 12 şi 10 m.
Interogatorul martorilor
Avocatul Labori vrea să cestioneze pe dna Dreg fus asupra bunel credinţe a clientului său în afacerea Zola.
Preşediutele replică că nu există nici o afacere Zola. (Protestări violente). De aci urinează un schimb de observaţiunl vil între preşedinte şi a-pârare.
Preşedintele se opune de a se pune cestiuni vizind procesul Dreyfus.
Avocatul Labori depune concluziunl în privinţa raportului doctorilor care zice că doamnele de Cominges şi de Bou-lancy sunt împtdicate de a veni să facă depoziţia lor din cauză de boală.
Generalul Boisdeffre
Generalul de Boisdeffre este chemat Ia bară.
Avocatul Labori întreabă dacă martorul poate spune ce documenta făcut să parvie maiorul Esterhazy ministrului de resbel, cit-va timp înainte de înfăţişarea sa înaintea consiliului de resbel.
Generalul de Boisdeffre declară că zisul document se referă la afacerea Dreyfus şi refuză ori-ce explicaţie pentru respect către hotărîrea Curţii şi secretul profesional.
Avocatul Labori zice că un funcţionar răspunzător nu poate invoca secretul profesional în faţa justiţiei.
Generalul de Boisdeffre replică că secretul profesional se confundă cu secretul de Stat. Afirmă cel mal mare respect pentru justiţie, dar adaogă că pentru dînsul secretul de Stat este secretul profesional.
(29 Ianuarie, orele 10 dimineaţa)
Paris, 29 Ianuarie. — Generalul de Bois-defFre declară că nu cunoaşte identitatea damei voalate. S’a ordonat o anchetă în această privinţă, dar nu a dat nici un rezultat.
Colonelul Picquart n’a fost triuus în misiune ca semn de disgraţie ; ministru! de războiri credea că colonelul Picquart va regăsi departe spiritul săfl normal.
In afacerea Esterhazy, colonelul Pkquart era însărcinat să facă totul în lume pentru a lumina îndoelile sale asupra maiorului, dar, faţă de rezultatele obţinute, a fost angajat să se abţie.
Generalul de Boisdeffre adaogă că culpabilitatea lui Dreyfus este sigură ; convingerea sa absolută este întemeiată pe faptele procesului şi pe sentinţa In faţă căreia se înclină cu respectul ce toată lumea li e datoare. Mal sunt şi alte fapte anterioare şi posterioare procesului care confirmă siguranţa sa nestrămutată (emoţiune vie şi agitaţie.)
Avocatul Labori iuzistă mult să aibă un răspuns la Întrebarea sa dacă există vr’un act secret. Generalul Mercier perzistă iu refuzul săli. Avocatul Labori cere generalului Mercier cuvîntul săfl de soldat. G-neralul Mercier răspunde: Pentru că ml se cere cuvîntul de soldat, il dafl pentru a zice că Dreyfus este un trădător şi că a fost condamnat în mod drept şi legal (aplause).
Avocatul Labori întreabă dacă da săli nu a fost vr’un act secret? N’am să dafl răspuns, zice generalul Mercier (txclamaţiunl, sgomote diferite).
Şedinţa este suspendată. S’a făcut o ova-ţiuue generalului Mercier cu strigăte de : Trăiască armata,! Trăiască Franţa i
Depoziţia d-lui Trarieux
D. Trarieux declară că s’a ocupat de afacerea Dreyfus lutr’uu scop de dreptate şi umanitate, căci se vorbia de document secret, de asemănarea scrisului faimosului borderou. El împărtăşeşte credinţa d-lul Scheu-rtr-Kestner. D. Trarieux declară că a fost convins de inocenţa Iul Dreyfus, mal cu deosebire diu scrisul borderoului.
Depoziţia d-lul Trarieux este primită cu mauifestaţiunl diferite.
Şedinţa s’a amliiat pe mîiue.
O mulţime enormă s’a îngrămădit lu împrejurimile palatului.
Dnpă şedinţă
La eşire, geueralil de Boisdeffre, Gonsc, Mercier, sunt aclamaţi eu strigăte de: Trăiască armata !
Eşirea d-lul Zola s’a petrecut fără incident.
Mulţimea a scos numai elle-va strigăte.
Alte amănunte
Paris, 28 Ianuarie.—Uu incident s’a produs tu timpul interogatoriului maiorului Grivelin. Maiorul ziclnd eă avocatul Le-blois a citit lu biuroul colonelului I’icquarl uişte documente secrete privitoare la procesul Dreyfus, avocatul Leblois a ufgat. Avocatul Labori cere să se aducă aceste documente.
In interogatoriul săfl, d nul Trarieux zice că ziarele afl publicat uişte acte aparţintnd ministerului de război şi afl comis falşurî.
Cind d-nul Ives Guyot, fost ministru, a părăsit palatul justiţiei, a fost insultat de mulţime.
Poliţia l’a protejat.
Rusia şi chestia cretană
Petersburg, 28 Ianuarie.—Mesagerul Imperiului vorbind de chestiunea cretană şi de gravitatea sa, declară că Rusia comu-nicînd Sultanului şi puterilor mari vederile Sale asupra situaţiei insulei Creta, nu mal persistă în soluţiunea ce a propus, dacă o altă putere găseşte vr’un expedient puţind să satisfacă pe Sultan, pe puterile mari şi pe cretanî ştj fortnind basa unei soluţiunl definitive a cestiunel, ntenţinînd în acelaş timp cele mal bune relaţiunl cu Turcia şi puterile mari nea-doptind propunerea rusească.
Rusia a declarat puterilor Europei că ea declină or-ce răspundere în privinţa unei întîrzierl ce ar putea să se producă în soluţiunea chestiunei creta ne, că ea nu va permite instalarea silită a vr'unul guvernator safi sporirea trupelor turceşti în insulă şi că nu va participa lu măsurile coercitive ce s’ar putea lua în mod eventual în contra cretanitor.
NUVELA
Păsărică, Perla şi Roza
Aventură amoroasă.—Am istorisit zilele trecute, păţania logafătulul Radu Ţiţei, care venit în Bucureşti peutru afaceri, Ja uu chef monstru la Vila Roza, femeia Elisa Ale-xandrescu i-a furat diu buzunar portofoliul cu
2.000	lei.
In uruia cercetărilor făcute de poliţie, autoarea acestui furt a fost prinsă eri la Giurgiu şi expediata in Capitală.
Asupra hoaţol, poliţia a găsit suma de lei 1.440.
DINJARA
Incendiu. — Din Galaţi ni se scrie că în noaptea de 28 curent, pe la orele 10 şi jumătate, un incendii! violent s’a declarat în acel oraş, la magaziile d-lul G. Atanasiade, situate în strada Ceres.
Focul cuprinzînd din ţoale părţile clădirea, care era de scindurl, a ars pînă în pâmînt.
Se ştie că pe la începutul lunel lui Decembrie, un alt incendia a distrus in aceeaşi stradă alte două magazii ale aceluiaşi proprietar, şi că G. Atanasiade este de atunci arestat, fiind serioase bănuell că el cu intenţiune a pus focul magaziilor.
De rlndul ăsta, în urma cercetărilor făcute, se constată că focul a fost pus tot cu intenţie şi se bănueşte că cine-va din familia arestatului, sa a vre un om al săO de încredere este incendiatorul.
Parchetul a deschis o anchetă.
Magaziile arse sunt asigurate la societatea «Naţionala».
ŞTIRI MABUNTE
*	Expoziţia de bele-arte a focietăţel Ileana, urmînd a se deschide la 15 Februarie, toţi d nil artişti sunt rugaţi a trimete operile lor la localul societăţel, din str. Regală, sub botei «Union».
Lucrările se primesc In toate zilele pînă la 10 Februarie inclusiv.
*	Judeţul Vllcea a fost autorizat să contracteze un Împrumut de 15 000 lei, pentru cumpărarea mobilierului necesar la spitalul judeţian diu R.-Vilcea.
*	Ministerul de interne a aprobat budgetul judeţului Dorohol, pe exerciţiul viitor, precum şi pe acel al casei pensiunilor a funcţionarilor judeţeni.
*	Alegerea celor 4 membri în consiliul comunal din Bîrlad, a fost confirmată de ministerul de interne.
Depoziţia generalului Golise
Martorul următor este genere Iul Gonse, care refuză de a răspunde cestiuuiJor avocatului Labori asupra damei voalate şi asupra documentului liberator remis de maiorul Esterhazy generalului Billot înainte de înfăţişarea sa înaintea consiliului de resbel, zieînd:
Astea sunt curse ce’ml puneţi (sgomote prelungite, emoţiune vie, toată sala e în picioare.)
Scanda!.—Evacuarea sAleî
Avocatul Labori se întoarce către procurorul general, spunlndu I că fără îndoială trebuia să se ridice pentru a face să se respecte roba ce poartă Labori ; (senzaţie) dar d. Van Cassel nici nu se mişcă.
Atunci auditoriul se amestecă uianifes-taţiunilor avocaţilor şi se produce un sgo-mot înspăimîntător.
Preşedintele face să se evacueze sala. Se face o ovaţiune avocatului Labori. Sala se evacuează cu mare greutate. Nu ră-min în sală de cît martorii, cîţl-va ziarişti, cîte va dame şi guarzi municipali.
Reluarea şedinţei
Se reia audienţa. ^Generalul Gonse, după cererea decanului avocaţilor şi a procuro-rulul-general zice că cuviutele sale aii depăşit gtndul săfl. Decanul avocaţilor şi avocatul Labori mulţumesc.
Generalul Gonse face alusiune la scrisorile publicate azi de colonelul Picquart şi Întreabă pe preşedinte dacă a autorizat publicarea acestor scrisori. Preşedintele răspunde că nu.
După clte-va expficaţiunl ale avocatului Labori şi ale maiorului Grivelin, se chiamă generalul Mercier.
Depoziţia generalului Mercier
Avocatul Labori întreabă pe generalul Mercier dacă in 1894 s’a comunicat vr’un act secret consiliului de războifi. Generalul Mercier zice că această cestiune priveşte afacerea Dreyfus şi că nu poate să vor-
l)6&SCă do OR»
Răspunzînd la o altă întrebare a avocatului Labori, geueralul Mercier declară că n’a zis nici o dată că ar fi existat vr’un act secret.
Păsărică zise:
—	Val! efl nu ani parfum !
Perla zise:
—	Val! efl uu cînl!
Roza zise:
—	Ceea ce e mal crud e că eu nu am nici vocea pasărel, nici strălucirea palidă cu ape care tremură a Perlei.
Efl treceam pe acolo, le auzii ăi nu putui să nu compătimesc de melancolia Rozei, de întristarea Perlei şi de plîugerea păsărelei.
Am încercat să le mingii.
—	Trebuie să fiţi mulţumite, le zisei efl. Cine-va nu poate să aibă lotul.
Eşti foarte de pismuit păsărică penlru că cu glasul şi ciripitul tăfl faci fermecătoare tăcerea nopţilor.
Perlă, eşti foarte de pismuit, căci ai strălucirea ta pală şi opacă ca o lacrimă căzută din ochi depărtaţi al Lunel.
Roză, eşti foate de pismuit pentru că eşti aşa de parfumată ca guriţa femeilor tinere Iu ceasul cînd sărutarea o obligă a se des-volta In toată splendoarea sa.
Vorbind în acelaş timp Roza, Perla şi Păsărică, îmi ziseră :
—	Eri chiar eram de părerea ta. Parfumul strălucirea şi cîntecul, ni se păreaţi, însărcinări din care una singură dintre ele, era Îndestul spre a mulţumi orgoliul unul lucru creat, or-care ar fi el!...
Dar, iată că s’a înlimplat uu lucru straniii: o femee tlnără a trecut pe Ungă noi...
—	Care clnta mal bine de cît mine, zise păsărică;
—	Care răspludea parfum mal biue de cit mine, zise Roza ;
—	Care era mal strălucitoarea de cît mine, zise Perla.
Şi cel trei plingâtoare adăogară:
—	Ast-fel că suntem cu totul întunecate
de ea.	.	. ,.
Am fost silite să admirăm şi să iubim, aduuate lutr’o singură persoană cele trei far-înece, din care cîte unul singur ne fusese
dat nouă:	. ,	„	„
—	înţeleg bine ee treime să se fi petrecut.
Friderica a venit pe aci.
Căutaţi să uilaţl un moment supărător şi părăsiţi tristeţea voastră. Voi obţine la ea— pentru că sunt prietenul săfl—ca dlnsa să nu se mal preumble prin vecinătatea voas-
www.dacoromanica.ro
trâ, şi ast-fel nici o dată uu veţi mal Indura o asemenea umilinţă, pentru eă, din toate creaturele, Fridirica e singura care este In acelaş timp parfum, clnt şi lumină.
C.
DepeşiiejJejirî
Serviciul “Agenţiei Romîne»
Petersburg, 28 Ianuarie.—Maiestăţile Lor Imperiale vor asista mline la un prlnz oferit de ambasadorul Engliterel. lot corpul diplomatic este invitat.
Roma, 28 Ianuarie.—Camera a anulat a-bgerea d-lul Cipriani.
Colombo, 28 Ianuarie. — Incrucişătorul german «Deutschland» a sosit. Prinţul Henri a debarcat.
Barcelona, 28 Ianuarie.—Krueger a fost reales preşedinte al Republicel Transwaal.
Rochefort condamnat
Paris, 28 Ianuarie. — In afacerea Reinach—Rochefort, tribunalul a condamnat pe Rochefort la 5 zile de închisoare, 1000 de franci amendă şi 2000 de franci daune interese pentru defăimare către Reinach.
Corpurile Legiuitoare
lAIIKRA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la 98 Ianuarie
(Urmare)
L>. Dobrescu-Argeş critică sistemul trifur-eăril cursurilor, cari nu poate avea nici o ţintă serioasă.
Cere părăsirea actualului sistem de în-vâţămînt şi înlocuirea lui cu învăţămtntul real, singurul în stare de a ne da personalităţi capabile să impună societăţel o direcţie sănătoasă.
________	Scandatul
Majoritatea se impacientează. Deputaţii încep să murmure şi să bată din pupitre şi din picioare.
Se produce un zgomot asurzitor.
D. Dobreseu Argeş, St pare că în acea parte nu sunt numai oameni, spune deputatul de Argeş, arătînd Iu direcţia de unde venea zgomotul.
Oratorul cearcă să-şi continue discursul, dar zgomotul nu încetează, el devine tot mal mare, nici un cuvînt al d-lul Dobr eseu nu se mal aude.
Oratorul declară în mijlocul scandalului, că. dacă e împiedicat de a vorbi, va ţinea tribuna 14 zile.
Zgomotul e imposibil.
D. Dobrescu părăseşte tribuna, unde este readus de d-nil D. Apostol şi V. G. Morţun.
— E o ruşine pentru Cameră ceea ce se practică în acest moment. D. Dobrescu a muncit şi are dreptul să-şi expună vederile.
D. Ssudrea, care prezidează, suspendă şedinţa.
Iu incintă se produc şcene animate. Deputaţii părăsesc locurile lor şi conversaţii violente se încep.
*
* #
La redeschidere,
D. Dobrescu-Argeş reia cuvlntul.
încheie discursul d-sale, cerînd un invă-ţămlnt superior pentru ţăran.
Iu acest Invăţ&mînt, oratorul vede salvarea ţărel şi a naţionalităţel romîne.
D. P. Gîrboviceanu răspunde d-lul C. Dobrescu-Argeş.
D sa zice că proiectul de lege, prezentat Camerei, corespunde tuturor necesităţilor morale şi materiale ale învăţămîntului secundar şi superior.
Deja, Iu 1866, s’a simţit nevoia de a se modifica legea diu 1864 şi ministrul Strat a venit chiar cu un proiect modificator. De atuud, ioţl miniştrii de instrucţie, rnal cu vază, aiî venit cu diferite proiecte.
Expune sistemul şcoaleL secundare cu Irilurcaţia şi landă această combinaţie, pe care o găseşte fericită.
Bacalaureatul se desfiinţează şi îu locul săil se iutroduce un examen trecut,! n şcoala urmată, în faţa profesorilor cu cari s’a o-biclnuit elevul.
D. Gârboviceanu termină, cerînd ca în-văţămîntul secundar să nu fie gratuit şi propune o taxă de 20 lei, pe an, cel puţin.
D. C. M. Ciocazan e contra bifurcărel. Pledează în favoarea reformelor cerute de memoriul societăţel profesorilor secundari.
Critică sistemul de uumire şi de plată al proiesorilor, arătînd desavantagiile sistemului preconizat de d. Haret.
D. Ciocazan observă preşedintelui că Camera uu mal e In număr.
Sediuţa se suspendă pe 5 minute, orele fimd 5 25 p. ia.
La 5 30 şediuţa se ridică, Camera ne mal fiind In număr.
Şedinţa de la 99 Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2 2( Prezenţi 135 deputaţi.
Presidează d. D. Giani.
D. I Grădişteanu eice că dez interpelărel sale a fost fixată astt tuşi dsa vede, cu mirare, că ea » pusă la ordinea silei.
Cere explicaţiunl biuroului.
D. D. Giani, preşedintele Camerei răspunde că, de oare-ce se află în discuţie proeetul de lege al instrucţiune!, dezvoltarea interpelărel sale nu poate avea loc as-tâ-zi.
D. D. Sturdza, preşedintele consiliului spuue că e gata să răspundă la interpelare. Totuşi, e de părere ca să se amine interpelarea, pină după terminarea discuţiei generale asupra legel instrucţiei, i D. I. Grădişteanu cousimte la fixarea uuel alte zile pentru dezvoltarea iuterpelă-rel sale. Declară insă, că nu recunoaşte teoria d-lul Giani, care pretinde că discuţia unui proiect de lege poate să împiedece dezvoltarea unei interpelări anunţate.
D. Giani afirmă din nofl, că a aplicat lut-d’auna regulamentul. Zgomot, protestări.
D. Giani. D. Porumbaru are cuvlntul.
D. Porumbaru. Vă rog să daţi cuvlntul celor cari îl cer. Să ’rnl permiteţi să nu vorbesc, atunci cînd nu am cerut cuvîutul. Ilaritate. Aplauze.
D. G. Ştefănescu zice că regulamentul dă precădere interpelărilor.
Regretă că d. preşedinte calcă regulamentul.
SENATUL
Şedinţa de la 28 Ianuarie
(Urmare)
D. Micescu prestată Senatului o petiţiune semnată de mal mulţi locuitori diu Curtea de Argeş, prin care cer să se voteze alipirea comunei Flămlnzeştl de comuna urbană Curtea de Argeş.
D. Vericeanu interpelează pe d. ministru al domeniilor pentru faptul cft nu i s’a comunicat ştiinţele, cerute de d-sa de mal mult timp, cu privire la loturile vîudute la ţăraul, de la 1889 pînă azi, sumele încasate din aceste vînzărî şi resturile neplătite pînă acum.
Biuroul ia act.
La ordinea zilei proiectul de lege pentru crearea unul institut de ginecologie pe lîngă facultatea din Capitală.
Peste 20 de senatori cer cuvlntul de o dată. Să face un zgomot infernal în Senat, toţi senatorii vorbind în acelaş timp.
D. Toni, raportorul legel, spune că d. ministru al cultelor este ocupat la Cameră şi nu poate fi de faţă acum la discuţie. Cu toate acestea discuţiunea legel poate începe.
D. Dr. Petrini Paul protestează şi spu-uînd că e neapărat ca ministrul să fie de faţă la discuţia acestei legi, mal cu deosebire că acest proiect, nu intră In vederea d-sale. D. dr. Petrini Paul cere de asemenea ca şi d. ministru al internelor să ia parte la discuţie, căci în acest proiect este un punct care atinge direct departamentul d-sale, fiind vorba de sterilitatea femeilor, —depopularea ţărel.
Se face din nou sgomot în Senat. Mal mulţi senatori protestează, în vreme ce d. colonel Budişteanu se agită pentru a i se da cuvlntul.
D. dr. Petrini Paul spune din nou că nu are poftă ca şi legea aceasta să treacă ca apa prin Senat, pentru a favoriza pe pro-tejaţl.
— Să se sfîrşească o d tă cu negustor is mul.
D. Petre Grădişteanu spune eă lipsa ministrului nu poate împedica pe Senat de a lua pioiectul în disenţie, pe cllă vreme d. raportor e de faţă. Pe de altă parte, dacă un singur.ministru e pe banca ministerială, e de ajuns. Solidaritatea ministerială obligă pe miniştri de a apăra proiectele colegilor lor.
D. G. Cautacuzino, ministru de fiuanţe, vorbeşte în acelaşi senz şi declară că d-sa personal este pentru proiectul de faţă.
Incidentul se închide, cu toate că mai mulţi d-nl senatori protestează şi cer cu-vîntul în contra tnchiderel.
Preşedintele pune la vot arntnarea.
Mal mulţi senatori cer votul cu bile.
D. Ganea, In pripă, declară că amina-rea se respinge şi dă cuvîutul d lut raportor ca să citească raportul.
Scandalul
Mal mu’ţi d-nl senatori, văzind acest act de nedreptate şi flagranta călcare a regulamentului din partea preşedintelui, protestează cu energie.
D. dr. Petrini Paul, protestează din toate puterie ; declară că d. preşedinte lucrează în mod arbitrar şi că nu în astfel de mod vor reuşi a face să treacă această lege absurdă.
D. Valerian Ursianu, cerînd cuvînlul în chestie de regulament şi fiind refuzat de preşedinte, blamează cu energie purtarea incalificabilă a preşedintelui.
Se face un zgomot asurzitor în incintă.
Mulţi senatori protestează şi vociferează, în vreme ce preşedintele, zăpăcit, şade ca un inconscient pe fotoliul prezidenţial. Ministru de finanţe se duce lîngă dinsul şi îl şopteşte să respingă categoric arntnarea şi să nu dea cuvlntul nimănui. Zis şi făcut.
D. Ganea se scoală tremurînd după scaun şi repetă instrucţiunile date de stăpîn.	_
Protestările izbugnesc din noii.
D. dr. Petrini Paul părăseşte locul stri-gînd din toate puterile :
— Dacă dv. credeţi că suntem de prisos în Senat, noi plecăm.
D. dr. Manolescu de asemenea declară de nedemnă această procedare şi califică cu asprime sistemul ca prin asemenea legi să se prosopească favoriţii.
O voce: Cheltuiţi iar milioane pentru procopseală. E nedemn !
Scandalul se curmează abia după vre-o
minute.	.
D. Toni, raportorul, se sue la tribună şi citire raportul proiectului de lege.
La discuţia generală,
D. dr. Manolescu începe prin a întreba guvern dacă d. ministru al cultelor a nsultat vre-unul din facultăţile din medi-îă în alcătuirea acestui proiect.
0	voce : Pe banca ministerială e d. mi-stru de război. D-sa vă poate răspuade. aritate).
D. Mîrzescu. Clud doctorii sunt belicoşl, d In departamentul războiului. (RIsîD). D. dr. Manolescu cotnbătîud proiectul de je, spune că raportul proiectului conţine ezil medicale şi afirmaţiuul cari toate pro-acă personalităţi. D. raportor, spune orarul, nu este om de meserie medicală şi
1	se poate pune temeiil şi nici nu poate tra îu discuţiunea acestor afirmaţiuul.
Mal departe d. dr. Manolescu, spuue că ntru a deservi foarte puţin ştiinţa me-cală, s’a alocat din bugetul Statului sume semnate, cum nu se poate vedea In alte ri, şi această aloeaţiune este făcută mal uit pentru a creea sinecure de cit de a rvi ştiinţa. Genesa acestei creaţiunl este litiea.
Oratorul studiază apoi chestiunea din met de vedere medical şi dovedeşte ne-losinţa creărel acestui institut.	_
D. dr. Manolescu spune apoi că iu nici ţară din lume, nici la Paris, nici la Beri, nicăerl, nu există o catedră de gine-
In toate facultăţile chirurgul face ginecologia. Dacă facultăţile mari, focarele de lumină, n’sfi asemenea catedre, nici institute, la noi în ţară, se crează catedră şi institut ginecologic, din iniţiativa parlamentară şi ca raportor al proectulul avem un distins matematecian.
Sunt 2 boale de cari suferă capul administraţiei : de pletoră îu micul departament şi de anemie îa cel mare.
D. Manolescu conchide, declarînd că acest proect de lege este o simplă favoare ce se face, dar ca nu este de nici nn folos nici practic, nici ştiinţific. (Aplause prelungite).
Şedinţa se ridică la orele 5 şi un sfert.
Şedinţa de la 20 Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub preşedinta d-lul N. Gaue.
Prezenţi 89 d-nl senatori.
Pe banca ministerială, d-nil G. Cantaeu-zino, G Palade şi An. Stolojan.
Se fac formalităţile obicinuite.
La ordinea zilei, diseuţiunea geuerală a proiectului de lege pentru crearea institutului de ginecologie.
D. Miltiadi Ţony, ! raportorul proiectului de lege, răspunzîud d-lul dr. Manolescu, spuue, apărîud in general proiectul de lege, eă şi d-sa, incompetent în materie, a pus toate citaţiuuile şi afirmaţiuuite tee-nice, bazate pe oameni cunoscători îu materie. Oratorul face apoi chestiune personală cu d. dr. Manolescu şi singur îşi face apologia trecetuiul.
ULTIME INFOHMAŢIUX!
D. Sărăţeanu, prim-procuror pe lîngă tribunalul Rfov, a fost mutat în aceeaşi calitate la Galaţi.
Cauza acestei mutări e căd. Sărăţeanu nu voia să se pue la ordinele poliţiei şi refuzase să implice pe membrii opoziţiei în devastările prăvăliilor evreieşti, cum îl ceruse guvernul.
In locu l s’a numit d. Caracas, un instrument servil al guvernului de acelaşi calibru ca procurorul general Stătescu, de care ministrul are nevoie pentru linele procese în cari guvernul e interesat.
Alianţa drapelfsto-flevistă
Iată cuprinsul comunicatului apărut îu fruntea ziarelor Drapelul şi Dreptatea prin care se anunţă alianţa drapelisto-flcvistă :
Concentrarea tutuior forţelor liberale în scop de a realiza programul partidului şi a l păstra neatins prestigiul şi bunul său renume, aii călăuzit în tot timpul acţiunea noastră politică.
Pentru triumful acestor idei am sacrificat orl-ce alte consideraţiunl.
Astăzi suntem fericiţi a anunţa că liberalii adunaţi în jurul Dreptăţel şi al Drapelului şi-au dat frăţeşte mîna pentru a urmări, cu puteri unite, scopul care l însufleţeşte pe toţi.
***
De şi se vorbeşle In acest comunicat de «concentrarea tutuior forţelor liberale», totuşi concentrarea nu s’a putut face de cit îutre drapelişll şi fleviştî. Fie-care grupare îşi păstrează individualitatea sa : fleviştil cu Dreptatea şi cu clubul lor separat, iar drapeliştil cu Drapelul şi clubul lor separat.
Ambele grupări vor alege un comitet central de acţiune, care se va compune In părţi egale din drapeliştl şi fleviştî. Şi ambele grupări vor beneficia în mod egal de rezultatele acţiunel safl a luptei comune.
*
* *
Campania de luptă în contra guvernului se va începe chiar azi saii mline şi anume în contra legel instrucţiei, care în discuţia generală va fi combătută timp de două şedinţe de d. Gh. Dem. Theodo-rescu şi în a treia şedinţă de d. Scor-(eseu.
La discuţia pe articole, aproape la toate, articolele se vor propune amendamente, cari vor fi desvoltate de d-nil Aurelian, Fleva, Gh. Dem. Theodorescu, Delavran-cea, Xenopol, Scorţescu, Dobrescu-Pra-hova, etc.
Toate legile financiare ale guvernului vor fi combătute nu numai în Parlament, ci şi prin întruniri publice.
Consiliul de războiţi al corpului 4 de armată a condamnat la 3 ani închisoare pe căpitanul Laseu, din regimentul de Bacăti, peutru delapidare. _
Suma delauidată se ridică Ia 10,000 lei, din cari 8,000 banii Statului şi 2,000 reţineri din lefile ofiţerilor.
O noua loviturei
Sub acest titlu citim In Tribuna Poporului din Arad :
Guvernul a depus In Dietăun proect de lege care e o nouă lovitură pentru naţionalităţi.	.
E vorba anume de un proect de lege în virtutea căruia guvernul are drept să ajute preoţimea întregind leafa celor ce n’au 800 fi. ori—preoţii de gradul al doui-lea- celor cari n’au 400 fi.
însăşi «Magyarorsziig», ziar şovinist, scrie (în numărul de la 8 Februarie) :
«Clerul întreg va fi pus deci la disert* ţiunea guvernului. _
«Că ce însemnează aceasta în Ungaria, cui mal trebue oare să explicăm l
In schimbul acestei imterl ce îşi asigură guvernul prin noua lege, preoţimea întreagă primeşte cu totul din casa Statului suma de 1 juni-, milion de florini.
0 nimica toată pentru atitea confesiuni.
Vorba e însă, că astfel guvernul va avea în mină întreaga preoţime puţind să comită cele mal neruşinate abuzuri.
Ziarele guvernamentale nici nu se sfi-esc a mărturisi, că scopul principal al acestei legi este interesul Statului. Şi se ştie, că în Ungaria interesul de Stat fiecare guvern îl indenUfică cu interesul guvernului ori cel mult cu al rasei domi
nante.	,	.	.
Suntem deci în pragul unor noul şt
grele încercări. Să ne oţetim sufletele şi toate puterile să ni le adunăm !
D. Colonel G. Rosnovar u, fost preşedinte al Camerei, ne trimete următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica :
Domnule Redactor,
Am văzut în ziarul Epoca diu 23 Ianuarie No. 666, la pagina 3, publicaţiunea morţii Iul George Rosnovanu.
Ţiu a vă comunica că aici în ţară sunt numai patru persoane cari aă dreptul de a purta numele familiei Rosnovanu, din cari două cu prenumele de George, efl şi unul din nepoţii mei; şi că amîndoul, slavă Domnului, suntem foarte sănătoşi şi nădăjduim a nu figura aşa de curlnd In anunţurile necrologice ale ziarelor.
Temîndu-mă a nu se vorbi şi despre parastasul meă, ferească Dumnezeă, vin a vă ruga să bine-voiţl a desmiuţi această ştire spre liniştea întristaţilor inel prieteni şi pentru a înştiinţa familia defunctului de a renunţa la numele meO, spre a mă scuti de a recurge la beneficiile legel votate de Corpurile Legiuitoare şi promulgată In Monitori Oficial pentru proprietatea numelui.
Bine-voiţl vă rog, D-le Redactor, a primi odată cu vide mele mulţumiri asigurarea distinsei mele consideraţiunt.
Colonel George Rosnovanu
27 Ianuarie, 1898, Rosnov.
D. Dr. G. Popoviel, deputat în Reichsra-tliul din Viena, a convocat pe alegătorii rominî diu Clmpulung, Gura Humorului şi Dorna Vatra, la o întrunire publică In Clmpulung.
O altă Întrunire a convocat pe mline la Rădăuţi.
La ambele întruniri, activul deputat ro mln va arăta alegătorilor romînl situaţia inouarchiel austro-ungară şi va schiţa ac tivitatea-I parlamentară din anul trecut.
Asasinul Ini Stntnbiilof'
Următorul ordin telegrafic a fost expediat, erl, de ministrul de interne, tuturor prefecţilor de judeţ diu ţară:
Adevăratul asasin al Iul Stambuloff se numeşte Ilalia Sulta Myhal. E în vîrstă de 31 ani, la faţă oacheş, statură mijlocie, părul cărunt, pieptul puternic şi dezvoltat; are o cicatrice la mina dreaptă şi la umăr. Faceţi cuvenitele cercetări pentru descoperirea Iul şi comunicaţi imediat rezultatul cercetărilor. Trimeteţt de urgenţă ministerului o statistică nominativâ de supuşii sîrbl şi bulgari, aflători în judeţul d-v., inăicînd şi profesia fie-câruia.
Ministru de Interne
M.	Plierei'hjde
D. I. Kaleuderu, membru de onoare al Societăţel Ileana, a trimis comitetului Societate! următoarea scrisoare:
Domnule delegat general,
Societatea Ileana, a! cărei repreziu'ant sunteţi, are, neapărat, cheltuell de făcut la început. Pentru a ajuta la Intîmpinarea lor, saă pentru orî-ee întrebuinţare veţi socoti cu cale, vin a vă ruga să primiţi din partea mea modesta sumă de 150 lei.
Primiţi etc.
Ion Kalenderu.
Facem cunoscut persoanelor caii au afaceri cu ziarul nostru, ca d. S. Berger, fost sub-administrator al ziarului, a fost depărtat din serviciul acestei adminstra-ţiunl.
Rng&m pe abonaţii noştri, cari sunt îu întîrziere cu plata abonamentului, de n se grăbi eu achitarea sumelor ce datoresc, căci alt-fel cn ocazia încheiere! anului 1897, vom II nevoiţi a le suspenda în tnod irevocabil tră-miterea ziarului.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
D-nii depozitari de ziare : J/i. Ilărţ/drit din Odobeşti> Mial-ciu JPanctu ti in Panctu, şi jV. Bernfeld din Iveşti sunt rugaţi a ne achita imediat contai d-Ior pe luna Decembrie. Iu eaz contrariu le facem cunoscut, că vom suprima trimiterea ziarului nostru.
SPECTACOLE
Iu Saloanele Liedertafel va avea loc în seara de Vineri 30 Ianuarie a. c. al douilea bal Intim sub patronagiul unul Comitet.
Doctor ARliNiU MARCEL
Medic al spitalului Caritas Boale Interne 91i Considtaţiimî de la 2—I.
OS9 Calea Văcăreşti, ©5
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publieaţlnne
Preotul C. Carcaleanu, din oraşul Caracal, judeţul Romanaţl, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Carcaleanu» !n acela de «Pieseu* spre a se numi «Preotul Constantin Ilieseu».
V, Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra uu-melul spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiuue în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
Dr. ROTII
\o. li Calea Miahovei jXo. ■!.
lingă Riseriea d-na Bălaşa
orele de consultaţie 4-6 d. a.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiuue
p D-nul David Iancu sin Haini, comerciant din BucurescI a făcut cerere la acest Minister pentru schimbareo numelui sătt patronimic de «Haini» în cel de «Rosin» spre a se numi «David Iancu Ro3its».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiuue în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului artiool.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICATUJNE
D nul Gheorghe Ioni seu, mecanic tn sert viciul C. F. R. din oraşul Buzătt, a făcu-cerere la acest Minister pentru schimbarea numplul sâfi patrenimic de «loneseu» In cel de «I. Vasilf seu» spre a se numi «Gheorghe I. Vasileseu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune îa termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE
D nul Constantin loneseu din Bucuroşii, str. Ţepeş-Vodâ 6 bis, a făcut cerere la acest Minister peutru adăogirea la numele săfl patronimic de «loneseu» a celui de «Co-ssăcescu» spre a se numi «Constantin 1. Cossăcescu».
Ministerul publieă această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiuiiile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEl” Publicaţiuue
D nai Manolache Tănase Mihalache, iin-impiegat In administraţia Doeurilor, din Brăila, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui său patronimic de «Mihaiache» In acela de «Mihâilescu» spre a se numi «Manolache Tâuase Mihăilescu»
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra uu-meluT, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune iu termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
ADEVABAT
CEAIU RUSESC
ADEVĂRAT
UAL
IN NALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI
DE EXPORT DE CEA! RUSESC
540	IN
MO§€OA
De vlsizareîu toate magazinele <le ronţăie diu capitală ni diu proviu'o
Stridii de Ostenda şi Ârcachon
Calităţi Excelente
IIECPECC H
BUCUREŞTI.—Strada Biserica Enel, 3 PREŢUBILE CURENTE:	964
Lădiţe de 100 bucăţi, mijlocii. . . fr. 12.—
«	«	90	«	mari..............
«	«	72	«	mari, genul Ostenda	14.—
«	«	48	«	Murennes, verzi <	17.—
Ostenda, Superioare, duzina	...»	2.75
Ârcachon,	Marennes, mari.	.	.	. «	2 50 \
«	* mijlocii	.	.	. «	2.—
964 «	« mici .	.	.	1.75 şi	1.50
Melci (Escargots do Bourgogne) duzina 1.25 Morun de l'erra-Nova, kilogr. . . . 1.50
-Condiţiona spe iales pour le gros
1069—30
Annnciâ
Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul Romanaţl, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini proprietatea d-lul TeJemaque Carswia a tceput a funcţiona producind
Făinurile cele mal bune
de toate calităţile, fiind recunoscuta superioritatea grînelor din acest judeţ.
Pentra ori-ca informaţii a sa adresa la d-nil 155 CABATIA A MAV RO K EFALO
CORABIA
Dr. MENDELS0HN
da la Facultatea din Paris
ttoale de Pernei 8# de C* pii
Consultaţianl de la 2 — 4 p. nr.
15, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare şi prin Calea Victoriei
www.dacoromanica.ro
EPOCA
sa
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
12
GMIJUA IAVŞICM
SUFLETE CURATE
FOVESTIBK DIN
VIAŢA ŢEBAHILOR
DE PRIN ANUL 1857
Tradusă de I. UVfŞIAiW.
Clnd pomi Stoian de acasă, o rupse aşa înfuriat spre munte; şi asta o făcea el adese-orl, aş putea spune, ori şi cînd, clnd era supărat sau prea mulţumitori îşi astâmpăra singele Iul înfierbântat de răcoarea ce se întindea pe locurile aceste şi aşa şi In noaptea asta; se afundă prin nişte poteci cari ii erau aşa de bine cunoscute şi se pierdu tot mal adine in fundul munţilor,; trăsnetele cu groaznice detunături se răvăr-saă pe stîncile goale, noaptea urla ca nenorocitul osîndit căruia călăii ÎI rup carnea cu chestete încinse; peatra răspundea, iar văile auiati atît de groaznic de credea ’I că pămtntul se fârîmă in bucăţi.
Clnd Stoian ajunse la Peştera lui La-zăr. se opri puţin să se ascundă de prăpăstiile vremel, d’asupra i se întin-
dea stînca înaltă care îşi perdea vîrful In ceaţă iar sub poalele el se întindea o peştera In fundul căreia nimeni nu intrase. Veneai! ciobănaşi p’aci, luafl cite un pietroi îl rostogoleaţi în fundul groapel, ascullînd cu bucurie zgomotul vag ce-1 făcea piatra rostogolin-du-se în abis.
In minuta întîl s’auzea un zgomot uşor, zgomotului îl răspundea altul, apoi altul, altul şi o dată vuetul înceta. Adăstau băltaşil să mal audă izbirea de fund a pietrei, dar degeaba, total amuţea; cînd şi cînd eşea din peşteră cîte un vultur, neştaşnicil ciobănaşi îl ochiati cu pietrile şi dacă vr’una îl lovea şi vulturul îşi schimba zborul lui falnic, el se prăpădeai! de rîs.
Aci lingă peştera asta, adăpostit de ploae, sta rezemat pe puşca lui, lungă, Stoian, şi gînditor privea în bezna nop-ţel; din clipă în clipă fulgerile îl luminau faţa lui obosită, iar vîntul îl răcorea pieptul lui desfăcut.
—	Ce or vrea cîinil ăştia cu mine ? Se întreba singur bietul Stoian—pe n meni nu l’am bătut, nu l’am ars, dai nimănu-I măcar, pe nedrept nu i-am făcut şi tot ia, cum prigonesc! El, dar răi sunt oamenii ăştia, rea lume ! Cu plină putere strigă, mîine am să mă duc la sub-prefect să văd ce-a voit, de la un biet creştin pe o aşa noapte ? Acuma ?
Stoian tăcu, iar noaptea îl duse gîn-durile amesteeîndu-le cu bubuiturile norilor.
—	I-aşI fi putut pe toţi să-I omor,
dar nu vroi. Fiul lui Ilie GrbicI nu tre-bue să fie ucigaş! Şi Smilia! Bietul copil ! Trebue să o văd, trebue să-I vorbesc în noaptea asta, căci de o auzi de urmărirea mea, o să mă creadă de nelegiuit. Mă duc, mă duc, şi ce-o fi! îşi spuse singur Stoian şi încet pe potecuţa care despârţia peştera de stîncă se strecură pe poteca ce ducea spre sat şi uşor, uşor din piatră în piatră, coborî in sat, tocmai la timp. Aproape de gardul po-pel se opri şi ascultînd puţin să vadă de nu l-or simţi, auzi plinsul dragei lui; sări nebun gardul şi într’o clipă fu la uşă. Cînd auzi vocea lui Milovan, şi cînd văzu pe borta broascel de la uşă cum uneliiaşul o luase pe fetiţă şi o tîra cu de-a sila, la sub-prefect, nu se mal putu ţine stăpîn pe sine, deschise uşa, şi oprindu-se în prag cu glasul lui voinic, strigă la prăpăditul de Milovan:
—	Păcătosule!
Mal departe nimic nu mal putu să în-gîne, îl luă de git pe bătrîn şi în furia lui îl isbi de un stîlp al casei aşa de puternic, în cit se cutremură căsuţa, iar lui Milovan îl svîcni sîngele, şi pe gură şi pe nas.
—	Unde o tîrăşti, cline spurcat! îl întrebă Stoian nelăsîndu-1 pe unchiaş din mîinl. Şi pe ea vreţi să mi-o murdăriţi şi pe’ ea mi-o duceţi sub-prefee-tulul vostru. Şi de pe obrazul el vreţi să-I furaţi cinstea şi să-I brăzdaţi în inimă ruşinea vieţel. Clini păcătoşi!
—	Pentru tine Stoiane, hohotea în plins moş Milovan, pentru tine să ne rugăm.
—	Pentru mine? Pe ea o tîrăşti să roage pe sub-prefect ? Acum te-am înţeles, cîine ce eşti i striga Stoian înăbuşit de furie, iar ochii ’I sclipeaţi ca la tigrul rănit. Pe ea !
Şi scîrşnind din dinţi, ’i isbi cu toată puterea în piept, în cit Milovan galben şi neputincios se prăvăli fără simţire la păraînt.
Stoian ’l mal privi odată cu scîrbă, ’l ridică şi ’l aruncă în bătătură.
—	O Smiliano, zise Stoian şi săru-tînd-o o strînse adine Ia pieptul lui larg.
—	O Smiliano, inima mea, suflete cinstit. Ce vor oamenii ăştia cu noi?
Cînd Smiliana îşi mal veni in fire de groza celor ce văzuse, eaişl ridică privirile ochilor el plînşl spre Stoian :
—	Ce al făcut Stole ? ’l întrebă cu glasul înecat în jale fetiţa. Ce vor ăştia cu tine? O Stole, nu ştii cît mi e de teamă!
—	Nu te teme, Smilio, eu râd nimănui nu am făeut! El sunt păcătoşi. Şi in urmă, istorisi frumos nenorocitei fete, toate, toate, după cum se perindase.
—	Acum, noapte bună Smilio, eti trebue să mă duc, pînă nu mă vor mirosi ; n’aş da să mă ducă legat în faţa sub-prefectulul; mîine cînd s’o revărsa de ziua mă duc eti şi singur!
—	Stoiane, nu te duce, rămîl pînă va veni maica ml e frică, nu pot să rămîl singură.
Şi sărmana se lipise de el, temindu-se să nu o lase. Iar Stoian uitase în îmbrăţişarea el toate nenorocirile ce ar putea să vie ; în clipita asta puteaQ să
ridice tot satul, puteau să ’l bată, să ’1 lege, nu s’ar fi mişcat el din loc. Dar nimeni nu mal veni, totul se adinei în pace, nimic in juru-le, numai din depărtare se auzeafl bubuiturile norilor, dar asta, el nu auzeaă ; in odăiţa mică bă-teaă numai inimile lor aprinse de dragoste, aci în tăcerea odâel işt şopteaţi vorbe dulci de dragoste, cuvintele cele mal adevărate, ale iubirii şi credinţei.
—	Să ’ml fie viaţa mal neagră ca noaptea asta de rai ar sări prin minte vr’o dată chipul alteia.
—	Nici odată nu aş porni pentru altul, Stole.
Poate ar mal fi vorbit el, dar glasurile lor se pierdeatî în sărutări, doar sus-pinile tăiai! cînd şi cînd tăcerea ce se făcea între el.
(Va uirna)
BAIA GRIVIŢA
('alea Grivlţel
In faţa bisericeî Sfinţii VoevozT
Inslalaţiune modernă şi sistematică, corespunzîud tuturor cerinţelor liigienice. Serveşte băl de abur, putină clasa I şi Il-a, hidroterapie, electricitate, masaj etc, etc, cu preţurile cele mal reduse.
Stabilimentul este luminat cu electricitate.	Direcţiunea.
15 Obiecte — Leî 12
VAR HIDRAULIC
Calitate Superioara
D NT FABRICA
In BIDOANE şi în LÂZÎ
Erkest Manoel & Obled PETROL
Vechia şi Renumita
Fabrică deîrăsurl
H. I. R.IEBER,
S’A MUTAT IN
Str. Romul us, No. 11
DIN
COMARNIC
Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toată ţara
T. ZWEIFEL
BUCUREŞTI	IAŞI
Calea Moşilor, 31. Strada Mitropoliei, 3.
GALAŢI, Strada Egalităţei, 46.
DACĂ PARUL D-VOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă ori-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
P E T R O E
PENTRU PĂR
care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAHN, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
DEPOZIT:
BUCUREŞTI: Ilie Zamflrescn, Slr. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 81; Mihail Stoinescu, Str. Academiei 2 şi Drogueria Tetzu Str. lipscanii. GALAŢÎ : Bereovioî, Bazar anglaia.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu si Nicoleann.
IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogueria Andreescu.
CĂLĂRAŞI: Farmeoia Ticek.
12, strada Golesci, 12
Itecotnantlâni atenţiune» onor. I*. T. Public
RESTAURAI* TUE
DEPOSITD^de VINURI
ŞTEFAN COLFESCU
ti iu iŞt raţia Cim/ti neaua,, ÎS
(coif cu Sf. Ionică)
unde pe lingă o bucătărie NAŢIONALĂ, GERMANĂ şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, s<-mal pot găsi cele mal bune Vinuri din ţară şi streinătate, cu
preţuri foarte retluse
La TypograRa EPOCA se află de vîn-zare hîrtie maculatură cu 50 bani kil
CEL MAI SIGUR
REMEDIU
CONTRA
BOABELOR VENERICE
(ZMJMESCij
ESTE ÎNTREBUINŢAREA
Tubului Preservativ SANUS
Patentat in Franţa, Germania, Aus-1 tro-Ungaria şi in toate Statele cui-1 turale.
Preţul unui TUB, Lei 1.B0
De vînzare la toate Farmaciile] şi Drogieriile din ţară.
, Local cu ATELIERE mari, spe-' ciale, pentru a corespunde Intinde-! rel ce a luat fabrica mea.
Prevăzîndu-mă eu materiale fiue ] şi cu lucrători specialişti, sunt In | măsură a efectua orl-ce comande de ! Trăsuri
Cupeuri
Cabriolete
Breacuri, etc. ! după cele mal noul modele, riva-] lizind cu produsele similare diu | streinătate.
O exposiţie permanentă de tră-j suri gata stă tot-d’a-una la dispo-| siţia onor. clienţi.
Higiena dinţilor şi a gurei
Medalie de aur, Viena 1883; Medalie de argint, Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. jAiorUat de consiliul de higienă si salubritate publică.
DESTALINA
ESENŢa peutrn CltTBÂ ,1
PULBERE VEGETALA pentru DINŢI ale doctorului S. KONYA Sunt două dentifrice recunoscute in ţară şi in străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurei, dindu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul: Un flacon DentalinX fr. 3,90 Pulbere de dinţi, fr. 3.
Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi Eonya; In Bucureşti, la Farmaciile F. W. Zttrner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi lâ Parfumeria „Stellla*.
1	lanţ zălit, imitaţie de aur
2	buton! de manşete, imitaţie aur 1 foarte frumoasă broşî de damă
8 buton! garnitură pept, imit. aur 1 buton de guler brevetat 1 superb ac de cravată
ADEVĂR
Ceea ce nu poate li contestat este sensaţiuuea produsă în lumea întreagă prin
Colecţia Austria
consistind in 16 bijuterii superbe numai pentru Le! 13.
Un CEASORNIC de Busunar RDM0NT01R
cu mecanism de precisiune (mergînd 36 ore), cadranul smălţuit. Capacele foarte frumos ciselate, sunt suflate cu un metal de curind descoperit, imitind aurul, şi care nu se poate deosebi de aurul adevărat, neper-zîodu-şl nicl-odată lustrul.
In ceea-ce priveşte mersul regulat al acestui ceasornic reoiontoir dau o garanţie prin scris pe timp de 8 ani.
1 cutie pentru ceasornic imitaţie aur
1 oglindă de buzunar cu cutie
1	ac imitaţie aur
2	inele imitaţie aur cu briliante şi rubine siinile
Aeeste 15 superbe bijuterii nu costă împreună cu ceasornicul de cit Lei 13
Casa eu gros, Ani ou RIX & BRUVER
Viena, Praterstrasse 16. li.
SOBE
MEIDINGER, PARIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano)
FESTIV
INQÂLZIftE OU OOKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMME Maşini de Bucate MOBILE PE FIEH InstalaţiunT de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf §alomon
DEPOSIT: (Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IV PROVINCIE :
Iaşi, la d-nul Jacquss Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petraclie Andreescu & Fii, str. Lipscrnl.
NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICĂ FRANCEZĂ DE VATA DE TURBA
â Doctorului HăSUEBL
Recunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelel şi durerilor reumatismale
Notiţe asupra Turbei
CE ESTE TURBA 1 Turba se coustitue diu o masă de plante transformate într’un corp noă ţinîud mijlocul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unul tub capilar.
De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută în şedinţa de la 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie în Paris, eminentul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâă absorbant e mult mal considerabil de cit acela a celor-l’alte plante textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi uicl un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi.
Astă zi graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată în toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Războia ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii aă mers înaintea chirurgilor în întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul iotr’o bucată de Turbă s’a putut constata îu mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale.
Ţesătura higienică franceză cu fibre de Turba care după multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast-fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult incă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate politeraţiunile microbice formate din cauza transpiraţiunl. Ţesătura higienică franceză a D-rulul Răsurei poate fi considerat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce Boli ar trebui să poarte această îmbrăcăminte.
• fu* a j». BARBA! I"
Pantaloni de li«me
	
ClWAŞl	I-BABTCEZA
Pantalon Hygleuld
Centura llyglenlcă
Ciorapi If vgleulci
ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere la Depositele locale CATALOGUL ILUSTiiAT fi Freciul Curent pentru a nu plăti mal scump.
Mepositul CUmeral
Pentru RUCEREŞTX şi toată ŢARA
La BEAGASINUL
AU PETIT PARISIEN
Xo. 92, Calea Victoriei, Xo. 92
VICTOR KRAUS
Fnrnisorul Curţel Regale
DEPOSITE IX PROVIXUIE
Iasî, Fraţii Polliuger
S. Kahane’s S-sor
S. L azăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie)
Focşani) Iacob K. Hanagic Buzău, Fraţii Stoicescu
PIoeşti, Constant!nescu & Bucărescu La Curcubeu
Botoşani, Abr. Mohnblatt
Nu sunt veritabile de depositele sus numite şi mea la toate articolele.
Tecuci, Fraţii lbraileauu
T. Sevcrlu, Ab. 1. Aladgem
Brăila, Fraţii G. Perlea
Bîrlad, W. Sanft La Luna
Giurgiu, Luca Lucatos Ma-gasinul Universale
Constanţa, L. & I. Lasca-rides
Tuleea,GrUnberg, LaLuna
cît acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Or. RASUREL
Bucureşti.
No’ 3.
Bucureşti
Tipo
ana