SERIA n.—ANUL IV, No. 670. NUMABUJ^IO BANI ABOXAHEHTELE Sase» Ia I gl 15 ale 8e-cirel lui fi geşîBee* laaiate In Bucureşti ia Casa Administraţia! 1> judtft ţi etninâtaii prin mandata poştala Un an In ţară 30 lei; ,1a strciuStat» 50 lai Şase luni ... 15 > * » * Trei luai . . , S » * » M 6 Va număr In străinătate 80 fcanl MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ Ediţia a treia tapaşi JOUI, 29 IANUARIE 1898. «*. I. ajmoiiitbaîîa . SKADA CLKBKXţKi - EPO 3?e. 8 TELEFOS NUMABUL^lO BANI iimCIUBIUB In Bucureşti fi judeţe m primesc Bara*! fc Administraţie In atreinState, direct ia aduUimtrafie ai le toate oficiile de publicitate ' Anunciuri la pag. IV . . . . . 0.30 h. UrS>z » » ÎO I , , . » 8.— iaî » 6 » » U . 1 , . s S.— 9 » Inserţiile ţi reclamele 8 lei rleia) CîaEaasIs voefeifi 6ss3 BEDACTIA M®. 8- STMÂBA CLHENŢE1 ~ ţf«. 1 Alianţa aurelianisto-flevistâ, PROGRAMUL FINANCIAR AL GUVERNULUI Faţă cu nouile proiecte de impozite pregătite de guvern, amintim aici făgăduelile făcute de naţionalil-liberalî pentru reducerea impozitelor, făgăduelî graţie cărora au că' pătat unanimităţile din Parlament: Cetăţeni, Să luptăm pentru a desfiinţa legea apăsătoare şi nedreaptă a maori mul ui. (Manifestul dela 21 August 1891) Partidul liberal-naţional va lucra deci pentru: 1>—Infrlnarea cheltuelelor Statului. 2.—întrebuinţarea excedente' lor la mărirea amortizării anuale a datoriei pnbllce. •1.—Desfiinţarea cu desăvirsire A IMPOZITULUI PERSONAL. (Programul de la Iaşi). «Ce am propus noi în programul din 1892 ?Bfu dări noni, ci am zis că trebue sa lufrlnăm cheltiielile Statul ni.» (Discursul d-lul Sturdza dela 13 Octorabre, 1895) NOUÎLEJMPOZtTE Va să zică, după doi ani de expedi ente financiare, am ajuns la stadiul votărel pe faţă de noul impozite, d-lor colectivişti ? Va să zică am ajuns la deficitul! bud-geta'-e nu de 10 satt de 16 milioane, ci de cel puţin 20 de milioane, aşa cum sub infamii conservatori nu se intim plase nici o dată. Căci, este vădit că anul acesta se va sfîrşi cu un deficit de 20 milioane 1 El, apoi ? Cum râmlne cu programul de Ia Iaşi şi cu angajamentele luate în întrunirile publice de liberali, cari conzistau în a declara că impozite noul nu vor impune, ci numai degrevări şi suprimări de impozite ? Cum rămîne cu tiradele stupide în contra relei administraţii financiare a conservatorilor, care a avut de rezultat un deficit de 26 milioane ? In şapte ani, sub regimul conservator, s’a întîmplat ca să se producă un deficit de 26 milioane. Dar tot in acelaşi spaţiO de timp, alţi ani, pe de altă parte, aO dat un excedent de 49 milioane, ceea ce este mal mult de cit o compensaţie. D-voastre, d-lor colectivişti, aţi izbutit pină acum ca în cel întîiu an al ges-tiunel d-voastre financiare să lăsaţi— realmente—un deficit de mal bine de un milion, iar anul al doilea se anunţă cu un colosal deficit de 20 milioane, DeficiturI vedem pînă acum. Excedente nu. Aceasta vă deosibeste plnă acum de noi. Cu impozitele staţi şi mal răft, de vreme ce aţi luat angajamente formale că nu veţi vota altele noul. Asemenea argajamente insă le-aţi călcat cu neruşinaiea care vă caracter! zează în toate. Deja Camera a votat un impozit — acela asupra consumaţiei zahărului — care are să încarce pe contribuabili cu mal bine de trei milioane. Acest impozit este căptuşit şi de un oare-care gheşeft, care de altminteri este inevitabil în toate actele pe cari colectiviştii le fac. Acest impozit este un simplu expedient, el nu are nţcl o bază serioasă, el prezintă toate calracterele impozitelor rele, fără a avea nici productivitatea, nici durabilitatea unul impozit care tinde a intra în moravurile financiare stabile ale unei ţări. Acest impozit se bate cap în cap cu taxele noastre vamale, el devine un izvor de cîştîgurl nelicite pentru ciţl-va producători şi o sarcină grea pentru consumatori. El e menit a fi vecinie in stare de echilibru instabil. El dovedeşte origina colectivistă, si capul confuz şi redus numai la expediente al colectivistului;tip, adică al lui Gogu Cu impozitul asupra patentelor, care va veni zilele acestea in Cameră,'lucrurile stau mal rău. Cel mal vechili dintre toate impozitele noastre este acesta al patentelor; el este înfiinţat de la Regulamentul organic ; are prin urmare o existenţă de aproape 70 de ani. Sub forma lui actuală, afară de oare-cari modificări su-lerite în 1877, acel impozit durează de la 1863. El bine ! schimbarea saiî modificarea unul impozit vechio se face cu cea mal mare prudenţă, de oamenii serioşi. Se procedează cu prudentă, căci orice modificare bruscă adusă' intr’un impozit de mult aşezat, produce zguduiri şi răsturnări în o stare de lucruri admisă şi consacrată. Era imperios cerut aşa dar, ca Gogu, procedînd la modificarea acestui impozit, să ţină seamă de această elementară consideraţie. Dar Gogu nu e de geaba colectivist. Cu o furie sălbatică împins de nevoia bugetară,Gogu s’a asvîrlit asupra acestui biet impozit ca un başibuzuc în ţara cucerită, şi a început a împila lumea, îndo-ind, întreind, împătrind, încincind, înzecind chiar vechile taxe. Comerţuri cari plăteafl o taxă proporţională de 2°/0, ministrul le-a ridicat la 4% sau chiar 6e/0 Pe altele cari plăteaQ 5°/o le-a urcat la 10°/0. Nu s’a auzit încă, ca de astâ-zl pînă mîine să se îndoiască şi să se împătrească cota unul impozit. Patentele cari sunt la noi, ceea ce la Englezi şi Ja Italieni este una din cedulele impozitului venitului, sunt tratate mal rău de cit impozitele arbitrare şi primitive, din ţările asiatice. Este o adevărată aberaţie şi în acelaşi timp o spoliaţie bruscă,* neaşteptată, care schimbă în 24 de ore situaţia financiară a unul negustor sau industriaş. Trebuie să al un mare dispreţ pentru masa muncitoare a negustorilor, profesioniştilor, industriaşilor, etc., pentru ca să o tratezi cu dezinvoltura cu care Gogu o tratează în noua sa lege asupra patentelor. Şi dacă această nechibzuită şi neîn-ţeleaptă urcare de impozit, este arbitrară, ea pare monstruoasă îndată ce te gîndeştl şi pul în legătură promisiunile falacioase ale colectiviştilor cind erafl în opoziţie, relativ Ja suprimarea impozitelor, la angajamentul de a nu crea altele noul, nici de a urca pe cele existente! Dar la ce folos să mal continuăm pe această temă?Oare lumea nu cunoaşte pe colectivişti ? REGIMUL "cORUPŢIUNEI Incapacitatea şl ignoranţa nu se pot susţine cn pnterea numărului voturilor. Aceasta e attt de adevărat, in cit nu regim incapabil, ca cel actual, ne înfăţişează acest fenomen : Un guvern care dispune de unanimităţi în parlament, e nevoit să recurgă la cornpţinne spre a putea guverna. Ministerul (Sturdza a ajuns după 2 ani, acolo unde ajunsese după 8 ani ministerul Brătlann. Recompense naţionale împărţite celor mai obscuri deputaţi ai regimului ; risipă de fondnrî secrete emu nu s’a mai pomenit; gheşefturl neobrăzate ca acela al legii zahărului,—iată opera par-lamentnlni liberal. Pentru a săvîrşi o asemenea operă trebue reduşi la tăcere chiar şl puţinii cari ar putea? în parlament, fie chiar in mod singuratec, să protesteze. Şi fiind-că tăcerea iu favoarea glieşefturilor se capătă prin glte-şefturi, guvernul a început să facă corupţinne parlamentară. lin ştim daca va reuşi şi nu acuzăm decît tentativele guvernului, nu persoanele cari sânt ispitite. Intr’nu caz ea şi într’altul încercarea e de o potrivă culpabilă, deşi e foarte explicabilă. Un regim de venalitate, nu p6te trăi decît în tăcerea ce o asigură nnauimltăţile din parlament. De aceea gnvernnl a cântat să-şi asigure, prin făgăduieli mincinoase de reduceri de impozite? unanimitatea în parlament. Unanimitatea însă, despieîndu-se? prin lupte lăuntrice? gnvernnl cântă să-şi reîntregească n-nanimităţile, fără de cari nu poate trăi. In numele principiilor, el a căutat să-şi reîntregească partidul, încercarea n ’a renşit. Acum el nădăjdueşte că dacă apelul in nnmeie liberalismului n'a fost ascultat, apelul in numele gheşeftulal nu va rămtne f&*"ă ecoâ* Alianţa aurelianisto-flevistă Gestiunea alianţei.—Declaraţia nuni drapellst.— Campania antiguvernamentală. Ces'lnnea alianţei Elementele războinice din gruparea fie-vistă, reprezintate prin d-nii Grigorescu, N. T. Popp şi Scorţescu, au triumfat asupra puţinelor elemente împăciuitoare re-prtzintate prin d-nii Ceaur-Aslan şi Piti şteanu, obligînd pe d. N. Fleva să caute a stabili o alianţă cu Drapeliştii. De alt-fel spiritele sunt foarte împărţite în gruparea flevistă : cei mai puţini ar dori să se împace cu guvernul, alţii să se alieze cu Aurelianiştii şi unii ca gruparea să-şi păstreze independenţa faţă de toate grupările liberale. In ce priveşte alianţa cu Aurelianiştii, —curentul care a triumfat,—putem spune, după informaţii primite de la reprezentanţii acestui curent, că Fleviştii vreau o alianţă defensivă şt ofensivă. Aşa că, dacă Drapeliştii ar fi din noii rugaţi de guvern să se împace, împăcarea să se facă cu concursul Fleviştilor, ambele grupări fiind egale în pretenţiunile lor faţă de guvern şi ambele urmînd să se împărtăşească în mod egal din rezultatele ac-ţiunei lor comune. Declaraţia nuni drapellst Condiţiunile de principii ale Fleviştilor, cum e de pildă descentralizarea administrativă, de sigur vor fi primite de Drape-liştî. Şi, în această privinţă avem mărturisirea d-luî Em. Costincscu, care acum cîte-va zile, cînd se zvonise că d. Fleva tratează cu d. Sturdza, a spus următoarele unui redactor al nostru : — Nu înţeleg ce interes are Fleva să se împace cu guvernul. — Descentralizarea administrativă! — Nu cred, căci noi i am spus mai dinainte, că primim să ne unim cu dînsul, luîndu-ne angajamentul de a face descentralizarea. De sigtir, cu totul alte interese, mai mult de natură privată, sunt acelea cari îndeamnă pe d. Fleva să se împace cu Sturdza, dacă împăcarea se face! In ce priveşte insă condiţiunile schiţate mai sus ale Fleviştilor, multă lume se în-doeşte că ele vor fi primite, cu atît mai vîrtos că o mare parte din Drapelişti nu admit ca grupul lor să trateze cu Fleviştii ca egal la egal. Probabil deci, că Fleviştii vor mai face azi oare-cari concesiuni pentru realizarea alianţei. Campania antl-giiTernamentală In ce priveşte campania în contra guvernului, aici este o perfectă înţelegere între majorităţile ambelor grupări. Aşa că alianţa nu va întîrzia a se încheia pînă mîine sau poimîine şi atunci se vor stabili toate punctele acţiunei comune sau a campaniei in contra guvernului. 0. STURDZA LA PETERSBUR6 Unul din avantajele regimului mo-narhic-constituţional este că Suveranul e scutit de răspundere în afară ca şi înăuntru. Avantajul acesta e nepreţuit. In adevăr, dacă Suveranul ar trebui să poarte răspunderea guvernămîntulul săfl, atunci de multe ori, cînd direcţiunea politică urmată de El n’ar ajunge la bun sfîrşit, ar fi silit să-Şl plătească greşeala ori nenorocul părăsind Tronul. Regimul constituţional înlătură asemeni primejdioase zdruncinări. Suveranul, in acest regim, domneşte, iar nu guvernează. Pentru urmările politicei răspunde guvernul care a repre-zintat-o şi a făcut o. Ajunge Statul în-tr’un impas? Guvernul pleacă dar Suveranul rămîne, salvind cel mal de preţ lucru în guvernămint: continuitatea. * E greu de amănunţit numeroasele foloase şi înleznirl ce rezultă din această combinaţiune, asupra căreia s’ar cuveni să mediteze mal mult acel oameni de la noi cari, fie in teorie fie în practică, sunt stăpîniţî de credinţa că regimul constituţional e o ficţiune vătămătoare. Plecînd de la aceste consideraţiunl, să privim in această lumină purtarea gu-gernulul actual. Partidul liberal, acum la putere, a manifestat, de un şir de ani încoace, sentimentele cele mal duşmănoase faţă de imperiul rusesc. In discursuri, în presă, în manifestele partidului, Rusia a fost denunţată ca cel mal mare pericol pentru noi. Şeful de acum al partidului liberal şi actual prim-ministru, d. Dumitru Sturdza, a scris şi iscălit broşuri în acest senz. In curînd însă, M. S. Regele va merge la Petersburg spre a face vizită Curţii imperiale ruseşti. liind date antecedentele partidului liberal şi ale d-lul Dumitru Sturdza, ar urma de aci că vizita la Petersburg e un act nu al guvernului Romîniel, ci al Regelui; iar răspunderea consecinţelor, bune ori rele, ar reveni Maiestăţii Sale. Ast-fel, Suveranul rămîne descoperit şi marele avantagiă al regimului con stituţional se anulează. D. Sturdza adaugă un noii şi grea păcat la lista deja lungă a greşelilor guvernării sale. TRIBUNĂ LITERARA Cronica ştiinţifică. Serum antlrabic. — Acetileua. — Citirea gândurilor. — Planeta Marte.—Alcoolismul. MIJLOC DE OONSTRiNGERE S’a văzut la ce scandaloase mijloace recurge primul ministru ca să scape de o interpelare la Cameră. D-sa fuge, pur şi simplu, ca un şcolar care nu ştie lecţia.* De cînd d. I. Grădişteanu ’şî-a anunţat interpelarea în chestia naţională, d. Sturdza nu mal dă pe la Cameră, ci ’şî trece vre mea la Senat. Faţă cu asemenea tertip păcătos, propunem să se anunţe şi la Senat o interpelare identică cu aceea a d-luî I. Grădişteanu. Se va întîmpla atunci din două una: Ori d. Sturdza va fi silit să se prezinte şi să răspundă la interpelări; Ori va fugi şi de Senat şi atunci Parlamentul va scăpa cu desăvîrşire de simpatica mutră a primulul-ministru. „Domnia Legilor" Primul punct al programului liberal de la Iaşi vorbeşte de : «Domnia Legilor». Art. 109 din Constituţie spune : «Nici im impozit al Statului nu se poate stabili şi percepe de cît numai în puterea unei legi.;- Art. 5 din proiectul de lege al d-lul Gogu Cantacuzino privitor la noul impozit, taxa asupra zahărului, prevede că : «Dispoziţiunile lege! de faţă se aplică din ziua citirel Mesajului prin care pro-ectul e înaintat în dezbaterile adunăreî deputaţilor». Cititorii, după ce vor compara aceste trei citate : din programul liberalilor, din Constituţie şi din proiectul de lege asupra noului impozit, vor recunoaşte împreună cu noi că cel puţin punctul din programul de la Iaşi privitor la domnia legilor a fost a plicat de colectivişti... DIN STREINĂTATE Bulgarii macedoneni O depeşă ne-a înştiinţat eă agentul diplomatic al Bulgariei la Con3tantinopole, d. Mar-kov, a înminat Porţel un memorifi asupra per-secuţiunilor ce ar fi suferind Bulgarii din vi-laietul Ueskub. Ştirea aceasta a surprins pe toată lumea. In adevăr, de o bună bucată de vreme, Bulgari! macedoneni sunt foarte mult favorizaţi de guvernul otoman. Chiar acum în urmă, cu toată opoziţia Rominilor, Grecilor şi Slrbilor, s’afi aşezat în scaun nu mal puţin de cît trei epis-copl bulgari de o dată. îu asemenea condiţiunl, e de sigur surprinzător ca tocmai Bulgarii, singurii favorizaţi din toate naţionalităţile Macedoniei, să se plîngă de persecuţii. Faptul că, totuşi, agentul Bulgariei la Cons-tantinopole, a găsit de cuviinţă să reclame Ja Poartă, f.ce să se nască bănuiala că Bulgarii din Ueskueb —dacă sunt Întemeiate pllngerile formulate de d. Markov — s’afl tăcut vinovaţi faţă de guvernul otoman. Agitaţiunile comitetului macedonean din Sofia şi ştirile de acum cît-va timp că Bulgarii macedoneni se pregătesc pentru o mişcare ce ar fi să izbucnească la primă-varâ, dafl oare-care temei acestei presupuneri. Memorlnl d-luî Bfarkor In privinţa cuprinsului memoriului pe care d. Markov l-a înmînat marelui vizir, Nene Freie Presse ne dă următoarole amănunte : Memoriul spune că a0 fost arestaţi 592 de Bulgari, printre cari 30 de învăţători şi mal mulţi preoţi; 33 de persoane afl fost torturate, din aceste 7 afl şi murit. Femei şi fete afl fost siluite ; o fată de zeca ani a murit in urma siluirii. In arestul de la Kumanova nu mal încetează bătăile. Un preot de la Palanca a fost ucis cind fugea peste graniţă. Agentul Bulgariei recunoaşte dreptul Porţii de a urmări pe cel compromişi, Ia cari s’afl găsit depozite de arme, declară însă că aceste acte de brutalitate ati iritat poporul bulgar în cel mal mare grad şi aii provocat fuga popo-raţiunel de la graniţă in Bulgaria, şi silesc pe guvernul din Sofia să intervie. Amintind leala şi paclnica atitudine a Bulgariei in vremea din urmă, memoriul cere cu inzistenţâ încetarea persecuţiunilor, desfiinţarea «ordoanelor militare ce s’aO pus in jurul unor sate, strămutarea tuturor arestaţilor din Us-kueb, procedură regulată faţă de dânşii, destituirea caimacamilor de la Iştila şi Comanova, a poliţaiului de la Cratova şi a caimacamului şi cadiulul din Palanca. Memoriul pretinde, In ton foarte serios, luarea măsurilor de liniştire ce sunt in interesul ambelor părţi. Forelgn Descoperirile cari se fac zilnic In domeniul ştiinţific sunt uimitoare. Trebuesc controlate nu lunar, nu săptămtual, dar zilnic invenţiunile făcute, şi cunoscute lumii prin revistele respective, ca să ne putem con-vmge pe dep'in de progresul uimitor pe care l a făcut ştiinţa, Şi ce putea face ştiinţa, văzlndu-se neputincioasă In a satisface trebuinţele inimel, şi chiar frebuinţele superioare ale inteligenţei; ea şi-a întors ţinta către domeniul practic, către descoperiri şi invenţiile! cari de cari mal bizare si mal geniale în ciudăţenia lor. Si cine nu rămîne uimit îu faţa măreţiei ce-ţl desfăşoară ştiinţa pusă în practică, cine nu admiră cu un adevărat entuziasm zilmcile cuceriri în lupta cu necuuoscutul cine nu aplaudă cu toată bucuria o nouă invenţie ştiinţifică ? Intr adevăr, ştiinţa n’a ameliorat intr’un nimic starea noastră socială, a agravat-o chiar, dînd naştere unei mizerii şi mal intense; dar munca pusă în acţiune întru deseo-penrea lucrului, iuteligenţa, genialitatea individului care a dat naştere invenţiunei ne fac să ne plecăm fruntea şi să admirăm şi aplaudăm. Şi apoi ori cît de pesimişll am fi, avem de recunoscut şi multe îmbunătăţiri ce se fac zilnic cu ajutorul acestor descoperiri. LereetaţI în domeniul medical care ce ’i j ră,ma? 1? vechile teorii hipocratice, aîară de bacteriologic, şi veţi vedea cîte foloase mari n’a adus recentele descoperiri bacteriologice. 1 Romînia se poate lăuda în privinţa a-ceasta—căci e pe punctul cel d’întîiă al progresului, graţie d-lul dr. Babeş, care a putut pune institutul său alăturea cu cele mai bune institute din Europa medicală. Descoperirile serului-antirabic întrebuinţat contra turbărel; antitetanic, un specific aproape sigur al tetanosulul; autidifteric, acest ser sigur vindecător în toate cazurile de anghină difterică—şi fără să menţionăm serurile anti-sifilitice şi serul contra tuber-culosei cari nu sunt în destul de bine cunoscute, dar aproape gata de a fi declarate ca specifice sigure a altor mai teribile boli, cari decimează omenirea : sifilisul si oftica. Să trecem In domeniul chimiei: o lucrare mal recentă ca toate e gazul ucetile-nei. Inconvenientele gazului de iluminat fiind multe, să cităm cîte-va principale, ca to-mcitatea lui, uşurinţa cu care poate face explozie, ne face să credem că iluminatul cu acetilena va fi adoptat imediat, căci ne scuteşte de toate inconvenientele primului. Iutr’o frumoasă conferinţă, d. dr. Ataua-sescu, profesorul de chimie medicală de la facultatea de medicină, ţinută la 19 Ianuarie în amfiteatrul laboratorului de chimie, a expus toate avantagiile iluminărel cu gazul acetilenel, după ce a arătat cît de puţin va costa iluminarea cu acest gaz. Acetilena are avautajul că nu e otrăvitoare, un bec cu aeetilenă lăsat deschis din greşeală nu va intoxica şi nu se va aprinde ca gazul de iluminat, întrebuinţat azi. Şi cîte nenorociri s’afl întîmplat îu decursul timpului cît am avut nevoe de a ue ilumina locuinţele cu gazul, să nu pomenesc cupetroleul. Să trecem în domeniul fizicei. Aci invenţiile s’afl perindat cu atita talent şi iutr’o durată atît de mică de timp în cît ue pare aproape neînţeleasă toată evoluţia aceasta. Edison, genialul Edison a uimit o omenire întreagă; fiul săfl mal puţin genial visează o descoperire însă mal genială ca toate ale tatălui săfl. Şl închipue putinţa unei descoperiri prin care s’ar putea citi gîudurile şi voinţele unui om. Şi asta tntr’un inod simplu: să se radă capul celui căruia voim a-I afla gtudurile şi d’asupra capului să se aplice o pastă de gelatină. Pe pastă se vor întipări diferite semne datorite cugetărilor lăuntrice ale creeruluî şi după un alfabet întocmit de Edison-fitt să se citească gtudurile celui pus sub studia. _ O revistă ştiinţifică după care iafl această invenţie, ia îu zeflemea geniala invenţiune a genialului fio, al marelui Edison. Şi nu e de mirare că după atîtea descoperiri să nu degenereze şi această parte a ştiinţei. Pe tărimul astronomiei, atît de vast, atit de frumos, găseşti atîtea flori noul, atîtea descoperiri, cari par scoase din poveştile celor o mie şi una de nopţi. Aşa, un astronom Ierenach Macdonald din Binghamton aproape de New York, a găsit o piatră cu diferite semne, pe care dlnsul a văzut-o coborindu-se din cer şi care după părerea sa ar fi un mesagifl trimis din planeta Marte, care a cunoscută ca locuită de oameul. Nu de mult se observase pe planeta Marte o lumină care nu era la fel cu acea astrală, ci o lumină identică cu acea făcută din arderea unor combustibile şi care după părerea lut Flamarion ar fi o huniuă făcută dinadius www.dacoromanica.ro 2 & P OCA —TBTITT— spre a ne atrage atenta nouă, de pe pă-mlnt, de către locuitori! Iu! Marte. Alăturea cu domeniul medical şi în acelaşi cîmp vast e higiena. Strîas legată de bacteriologic în ultimul timp, mulţumită rezultatelor ştiinţifice făcute asupra apel, aerului, etc. ea, cu ajutorul nouilor sterilizatoare de apă, cu nouile legi întocmite după descoperirile microbicide, a dat roade destul de puternice în lupta cu boalele molipsi toare. O chestie destul de vastă, care animează toată lumea medicală şi deci şi higiena, e alcoolismul. Pricinuitorul atltor boli, el a speriat cu mulţimea de cazuri ciudate, pe totl medicii, şi e azi, faţă cu gradului de intensitate, cea mal de temut boală. S’a observat că băuturile alcoolice nu daii naştere numai unor anumite boli şi că ele ating cînd o parte din organism, cînd alta, aşa că nu s’a putut da cu preciziune diagnosticul unei boale provenite din alcoolism. Mal mulţi doctori, principalii sunt Slras-sman, Strâns şi un rus AfanasievicI, aii căutat să ştie cari din alcoolurl, sunt mal vătămătoare, căci individul nu bea un anumit fel de aleool, ci bea diferite extrasuri din diferite specii de spirt. S’a dat la purcel de India şi la clini, întîl alcoolul etilic care în doze slabe relativ, poate da repede fenomene de intoxicaţii grave şi chiar determină leziuni viscerale morbide ; altor animale li s’a dat alcoolul amilic. Primul e un spirt făcut din fermentaţia lichidelor sacharate din fructe, al douilea din fermentaţia alcoolică a substanţelor făinoase : porumb, gria etc. Cum zic dîndu-li-so alcoolul amilic s’a observat c’a fost suportat, ne-dînd de cît mici leziuni ale tubului digestiv. Observaţiile ac-stea sunt foarte instru •-tive, căci spirtul care se debitează la noi e mal mult. amilic de cît etilic, adică mal mult făcut din substanţele făinoase de cît din substanţele sacharate, fructe, etc. Deci nu alcoolul debitat de fabricanţii de spirt e deunător, ci cel preparat de ţărani, aşa zisa ţuică de prune, etc. Ori cum, e folositoare pentru medicină descoperirea aceasta, căci acum se va putea şti de ce unii alcoolici daâ semne de degenerescenţă a tubului digestiv şi alţii al sistemului nervos, paralisil, etc., Juîn-du-se în vedere că unii vor fi fost intoxicaţi din prea mare abuz de alcool etilic şi alţii din cel amilic. Cu aceasta, încep o serie de Cronice ştiinţifice ; am voit să trec în revistă puţine fapte, dar de o valoare mal mare pentru noi ca iluminatul cu acetilenă şi alcoolismul, rămînlnd ca în viitorile cronice să pot aduce mal multe fapte, mal multe noutăţi. I. Dnscian. Litere, Ştiinţă», Artă» Comitetul Societăţei Geografice a decis să ţină anul acesta următoarele conferinţe : Ziua îniii. — 1) Darea de seamă anulată. 2) B. Dimitrie A. Sturdea : Asupra lucrărilor Co-misiunel Europene a Dunărei. 3) B. Gr. I. La-hovary: O călătorie a unul boier RomininEu-ropa in anul 1710. 4-) B. C. Chiru: O călătorie In Statele-Unit.e ale Americel de Nord (cu pro* iecţinnl electrice). Ziua a doua. — 1) D. Grig, Tocilescu: Un răspuns d-lul profesor Ladislas Retby de la Budapesta. 2) D. Hepites : Sehimbatu-s’a clima la noi ? 3) D. Gion : Podul Mogoşoael. 4) D. Grig. Şte'tmescu: Fenomenele geologice din parcul Yellowstown în America (cu proiecţîunl). Ziua a treia.—1) D. M. Brăghicescu : Geologia în lucrările publice. 2) D. Novian: Asupra culturel poporului norvegian. 3) D, P. I. Stro-eseu : Evoluţiunea suprafeţei pămintulul de la origina lui. 4) D. C. Boţea : Excursiuni'e con-, greşului internaţional de geologie în Rnsia (cu proiecţiunl). Zilele cînd se vor ţine conferinţele se vor fixa ulterior şi se vor aduce la timp la cunoştinţa publică după ce se va obţine înalta Ma-jestăţel sale aprobare. * # * * In şedinţa de la 27 Decembrie 97, a Acade-miel de ştiinţe din Paris, d. A, Binet, împreună cu compatriotul nostru N. Vaschide, atî descris mecanizmul unul nod ergograf, construit de dinşil şi care diferă de acela al lui Mosso, prin substituirea unul resort la greutatea pe care degetul medius o ridică îndo-indu-se. * . * * Dumineca, 25 Ianuarie, a avut loc în Paris, la teatrul Ghăcelet, concertul dat de compatriotul nostru, d. George Enescu. Concertul a avut un complect succes. Toată înalta societate pariziană venise să asculte pe tînărul compozitor, care nu are de cit 16 ani. «Figaro» publică cu aceestă ocaziune instantaneul talentatului artist, însoţit de cele mal elogioase aprecieri. ŞTIRI MĂRUNT JE * Ministerul de interne a primit erl demi-siunea d-lul G. Dumitrescu din funcţiunea de primar al oiaşulul OdobeştI, judeţul Putna. * Consiliul judeţului Vîlcea este convocat în sesiune extraordinară în cursul luuel Februarie, pentru a aviza ia aprobarea planurilor palatului de justiţie ce este a se construi în localitate. * Ministerul de interne a aprobat modificarea bugetului judeţului Vaslui pe exerciţiul curent. * D. Tufli, cunoscutul cofetar al laşului, Capşa al capitalei Moldovei, a încetat subit din viaţă, alaltăerl. Richard Tufli. de origină elveţian, era cetăţean romîn. El făcuse din stabilimentul săli, situat în colţul stradel Carol din Iaşi, locul de întîlnire al lumel elegante moldovene. D. Tufli lasă, în urmă’l, o mare avere. * Noul prefect de Botoşani, d. G. Morţun, şi-a inaugurat intrarea în funcţie, cerînd demisia poliţaiului oraşului d. C. Hănţescu care şi-a dat-o. * Depozitele de recrutare din Iaşi si Brăila atî pus în urmărire : cel întîiti 476 nesupuşi şi dezertori, iar cel al doilea— 127. Dintre dezertorii şi nesupuşii depozitului din Iaşi, mare parte sunt Evrei. * D. Panaitescu, primarul comunei urbane Ocnele Mari—Vîlcea, a fost revocat din postul ce ocupă, pentru negligenţă în servicii! şi în apărarea intereselor comunei. PROCESUL ZOLA OTFOUWA'fO (’ftvvoriwi,' --- Serviciul AGENŢIEI ROMtNE----------- 27 Ianuarie, Ora 1 noaptea. Rocliefort aclamat Paris, 27 Ianuarie. — De la 10 ore de dimineaţă, curioşi în număr mare, îngrămădiţi împrejurul palatului de justiţie, privesc intrînd pe martorii şi pe persoanele ce au cărţi de intrare. Rocliefort este aclamat, pe cînd intrarea d-lui Zola trece aproape neobservată. In interiorul palatului domneşte o mare animaţie. Măsurile de poliţie luate de la începutul procefului, continuă a fi aplicate. lul Oaslmlr Plrler Se introduce apoi d. Casimir P6rier (mişcare vie de atenţie In sală). Preşedintele Juraţi de a vorbi fără ură şi fără teamă de a zice adevărul. Iertaţi mă, întrerupse d. Casimir P6rier, nu pot să jur că voiţi zice, pentru că nu 1 pot zice. Datoria mea este de a nu zice (mişcare). Preşedintele. Legea obligă pe martor, înainte chiar de a vorbi pentru a refuza mărturia, de a depune jurămtnt. La aceste cuvinte d. Casimir Perier ridică mina şi jură. Avocatul Labori: Puteţi să ne spuneţi dacă, pe etnd eraţi Preşedinte al Republicel, ştiaţi, înainte de a fi fost arestat, că un ofiţer de stat major era bănuit de trădare şi ce sarcini apăsaţi asupra Iul ? Preşedintele intervenind : această cestiune nu se va pune (sgomot). D. Labori continuînd: D. Casimir Perier ştia că la ministerul de războiţi exista un dosar secret ? Răspuns : N’am avut cunoştinţă de acest act, nici de existenţa vr’unul dosar Esterhazy. Apărătorul: Aţi avut cunoştinţă de faptul că s’ar fi comunicat un act secret ? (mişcări noul). Avocatul Labori adaogă : voiţi depune a-tuncl concluziunile mele. D. Casimir P6rier adaogă : Nu cunosc faptele posterioare preşidenţiel mele şi datoria şi neresponsabilitatea mea constituţională mă împedică de a zice ceva. Aci sunt un simplu cetăţean şi sunt la ordinele justiţiei. Avocatul Labori. Domnule Preşedinte, d-voastră daţi aci un exemplu nobil ce alţii, mal puţin sus puşi de cît aţi fost d-voastră, n’atl crezut de datoria lor să urmeze, de oare-ce a trebuit să-I aducă aci prin forţă (aplause). D-nu Labori depune atunci concluziunile sale : Avînd îu vedere că depoziţia d-lul Casimir Perier este indispensabilă manifestării adevărului şi că este necesară pentru a stabili buna credinţa preveniţilor şi că a refuza de a o întreprinde ar fi să violeze dreptul de apărare; Rugăm curtea să dea act apărătorilor că preşedintele refuză să pue martorului chestiunile următoare : 1) Ştia d. Casimi Perier că un ofiţer de stat-major era bănuit de trădare şi aceasta înainte de arestarea acestui ofiţer ? 2) Ştia el ce sarcini apăsat! asupra lui ? 3) Ştia el că s’a comunicat un act consiliului, fără ştirea acuzatului şi a apărătorului săO ? 4) Dacă o ştia, cînd a aflat-o ? 5) lutr’o ordine de moralitate şi de pură bună-credinţâ, dacă d. Casimir P6rier ar afla că o condamnare s’a obţinut de la o juridieţiune oare care prin producerea unul act secret, ce ar gîndi de uu asemenea act şi de acela ce ar fi ordonat sati şi-ar fi luat răspunderea lui. Ovaţlnnl lui P6ri£r Audienţa este suspendată. In momentul cînd d-nul Casimir Părier se retrage, izbucnesc aplauze vil din toate părţile şi el este obiectul unei adevărate ovaţiunl. Publicul se ridică şi aplaudă în mod frenetic. Decisla Curţii Curtea respinge concluziunile apărării prin care cere să se puie oare-cari chestiuni d-lui Casimir Perier. Depoziţia unul bancher Apoi se ascultă un bancher, care declară că a avut sub ochi multe scrisori de ale maiorului Esterhazy. Văzînd un fac-simile al borderoului pu blicat îu ziare, bancherul ce se numeşte de Castres recunoaşte scrisul maiorului Esterhazy, şi face cunoscut lucrul lui Mathieu Dr.yfus. Avocatul Labori intervenind : De la această destăinuire n’ati primit scrisori de ameninţări? Răspuns : Am primit scrisori anonime, scrisori deghizate. Ia care se zicea că voiO plăti scump această infamie. Ridicarea şedinţei. In contra Ini Zola Apoi se ridică audienţa în mijlocul unei agitaţiuni vii. Se scot strigăte diferite la adresa d-'ul Zola. Eşind din palatul justiţiei, d-nul Zola este înconjurat în curtea palatului de mulţimea care strigă: trăiască Zola ! Jos Zola ! La moarte ! El este protejat de amicii săi şi de poliţie care parvine să degrgeze trăsura sa. Un individ care striga : Trăiască Zola, o fost maltratat de mulţime. D-nul Rochefort este primit cu strigăte de : Trăiască Rochefort! trăiască armata ! trăiască Franţa! S’au făcut două arestări. In timpul procesului Zola, avocatul Labori a declarat că familia de Comirges ar fi cerut ajutorul generalului Davoust pentru a hotărî pe maiorul du Paly de Clam să remită scrisoarea în posesiunea sa. Patrie publică o scrisoare a generalului Davoust adresată maiorului du Paty de Clam, In care zice : Impresia ce mi-a rămas din ultima întrevedere este departe de a fi defavorabilă, în cît am fost şi martorul dv. cu ocazia căsătoriei d-voastră. La eşirea din palat a d-lui Zola, viaţa sa era în primejdie. Prefectul de poliţie în persoană a trebuit să ia măsurile necesare. Dr. PAUL ELEUTERESCU Mânios S’A MUTAT Strada Regală, No* 8 Consultaţiunl de la orele 2—3 p. m. ConsultaţiunI grauite Luni şi Vineri de la orele 1—2 r r 1009 Domnii membri al Clubului conservator sunt rugaţi a se întruni m adunare generală Joul 29 Ianuarie a. c. orele 2 p m în localul Clubului (casa Măndy) spre »i asculta darea de seamă anuală şi a pro-cede la alegerea Comitetului pentru anul 1898 conform Art. 3 şi 12 din regulament. Preşedinte : General G. Mânu. Alianţa aurelianisto-flevistă Aurelianişliî s’ati întrunit aseară, în localul redacţiei ziarului Drapelul. La această întrunire a luat parte şi d. N. Fleva. întrunirea a durat de la orele 5 pînă la 7. S*aii stabilit condiţiile unei acţiuni comune a Drapeliştilor cu Fleviştii în contra guvernului. în numărul de mîine, Joi, sau cel mult Vineri, a ziarelor Drapelul şi Dreptatea va apare în fruntea primei pagine o declaraţie în acest sens. Declaraţia va fi foarte sobră şi nu va cuprinde de cît faptul stabilirii înţelegerei. Şir ea dată de «Drapelul» că in aurind se vor ţine întruniri de protestare în Iaşi, Craiova şi Ploeştl în contra legei patentelor, se confirmă. Iacă amănuntele pe cari le-am aflat asupra acestei campanii : Întrunirile vor fi convocate de deputaţii flevişti : d-nii Siorţescu la Iaşi, K T. Popp la Craiova şi C. T. Grigo-rescu la Ploeştl. Cîţi-va deputaţi flevişti aii stăruit pe Ungă Drapelişti să ia parte la campania în contra legei patentelor. D. V. Lascar, însă, a declarat că de vreme ce Drapeliştii au o parte prea neînsemnată de alt-fel, în legea patentelor, nu pot să intre în campanie. Aceasta însă nu exclude putinţa ca Drapeliştii să secundeze acţiunea Fleviştilor. Luni s’afl arendat la ministerul domeniilor opt moşii ale Statului. E de observat că toate aceste moşii aii tost arendate pe uişte preţuri cu mult mal mici declt acele cu caii fuseseră arendate mal înainte. Intre preţurile cu cari aceste moşii aii fost arendate In periodul trecut şi cel de acum, e o diferenţă de 75,850 lei anual safi 379,250 lei pentru întregul period de cinci ani. Deputaţii vernescanî din Botoşani, d nii Enacovici şi Th. Buzdugan, aii trecut deja cu desăvîrşire în gruparea aurelianistă, în urma numireî d-lui Gh. Morţun în postul de prefect de Botoşani. Intre nemulţumiţii în contra d-lui Morţun e şi fostul prefect, d. 1. Arapu, care ar fi dorit ca succesorul său să fie un deputat saii senator din localitate, ca ast-fel să devină vacant un colegiu la care ar fi voit să candideze d sa. Cei-l’alţi deputaţi şi senatori din Botoşani susţin pe d. Gh. Morţun. Acum doul ani şi jumătate se începu pavajul de lemn pe calea Victoriei, care trebuia să meargă piuă la strada Fmtînel. Lucrarea aceasta a fost Insă întreruptă îndată ce aii venit liberalii la putere. Acum, primăria Capitalei a hotârît să prelungească pavajul de lemn de pe calea Victoriei pîisă la Boulevard şi pînă la strada Fîntlnel. Aprobăm această hotârîre! care spulberă toate injuriile ce s’afi adresat de către liberali administraţiunel conservatoare din cauza pavagiulul de lemn. O dovadă despre proporţia ce a luat mişcarea antisemită în toată Franţa, o găsim într’un fapt care ni s’a povestit acum două zile de un domn avocat. S’a prezintat la acest domn avocat un comerciant evreii dintr’un oraş din Moldova, pentru a l ruga, cu cea din urmă insistenţă, să-i facă formalităţile legale pentru schimbarea numelui săii în zece zile dacă se poate. — Dar de ce atîta grabă? răspunde avocatul. Termenile prevăzute de legea asupra schimbărei numelui sunt mai lungi de cit sece sile, aşa cum ceri d-ta. Negustorul evreii a explicat atunci avocatului că un comisionar al său din Franţa ii comunică că daca în zece sile nu ’şi va schimba numele, mulţi fabricanţi vor refuza de a-i mai trimite marfă pe motivul că este evreu. E curioasă explozia aceasta de anti-stmitism. ţâre merge pînă şi la transac-ţi/uni comerciale. Memoriul profesorilor secundari Societatea profesorilor secundari din Ro-mtnia a publicat acum cît-va timp un plan de organizare a şcoalelor secundare, In care critică proiectul de reformă prezintat de guvern şi a căruia discuţie s’a începui la Cameră. Primim acum următoarea pu-blicaţiune, prin ca-e un număr însemnat de profesori secundari aderează la acel plan de organizare '): In momentul în care reprezentanţii naţiunii vor clădi din nou temeliile aşăzămin-ţelor şcolare, profesorii secundari, ale căror iscălituri urmează, îndrăznesc, cu toată cuviinţa şi cu cel mal desăvîrşit respect, a înfăţişă Corpurilor Legiuitoare rezultatele îndelungii experienţl a profesărimel trecute şi actuale, formulate în Planul reorganizării şcoalelor secundare. Noi apelăm la patriotizmul guvernului ţării şi al reprezentanţilor naţiunii, rugîndu-I să bine-voiască a avea în vedere principiile 1) In numărul viitor vom rezuma lucrarea societăţii profesorilor secundari. www.dacoromanica.ro 8 cuprinse în acel plan, isvorîte din dorinţa noastră de a contribui la marea operă destinată să înzestreze ţara cu aşezăminte şcolare bune şi durabile. Cutezăm a crede, că lucrarea noastră este ştiinţifică, căci ea se întemeiază mal ales pe experienţa acelor, care, precedîn-du-ne pe noi, aii fost adevăraţii luminători al naţiunii. Ea este absolut impersonală şi dezinteresantă, de oare-ce profesorii actuali sunt lăsaţi în situaţia lor personală; el nu vin să ceară nimic în folosul lor, dar tocmai de aceea, se crede datori a cere totul pentru şcoala viitoare. . In aceste timpuri, cînd atenţia celor maî mulţi este preocupată de atîtea agitaţii felurite, noi rugăm pe reprezentanţii naţiunii să cugete, că însuşi simburele vieţel noastre naţionale ar ti atins prin o modificare radicală, dată cu pripire, direcţiei învăţămtn-tulul secundar. . Noi avem cuvînt a nădăjdui şi aşteptăm cu încredere, că naţiunea şi reptrezentanţil săi, într’un avînt spontanei! şi unanim, vor dezlega cea mal înallă şi mal complexă problemă de organizare socială, aşa după cum o”reclamă interesele vitale ale patriei şi după cum afl cerut-o învăţătorii fiilor săi în anul 1867 şi în 1898. Ianuarie, 1898. V. G. Alexandrescu, TecuciO; G. Andreescu, Dorohoifl ; Ec. 1. AntonovicI, Birlad ; G. Ară-mescu, DorohoitI; G. Ardeleanu, Dorohoia ; Gr Arghir, Brăila ; Dr. Argeşeanu, Bucureşti; G Atanasiu, Bucureşti; V. Atanasiu, Brăila ; G Barca, Galaţi; D. Bujenariu, Piteşti; N. Băr cănescu, Bucureşti ; Gr. Bărjoveanu, Iaşi; I. A. Basarabescu, Ploeştl; N. Basilescu, Bucureşti; I. EI. Beculescu, Caracal; J. Berbier, Vasluifl ; T. Barescu, Buzăfl ; St. Bobancu, Tîrgu-JiO ; B. Botez, Iaşi; E. Briul, Iaşi; N. Bran, T.-Jiu ; Preot. D. Brănescu, Craiova ; Dr. Marcel Brand za, Bucureşti; V. Gr. BorgovaD, Bucureşti; I. Brlnduşeanu, Tecuci; G. Bucurescu, Giurgiu ; Eugenio Bulbuc, T.-Jifl; Al. Butaş, Giurgiu; D. F. Caian, Focşani; Em. Călinescu, Iaşi; C. Cantabene, Dorohoifl ; N. Cantuniar, Craiova ; C. Calmuschi, Focşani ; M. I. Căprescu, Piteşti; I. Chiriceanu, Birlad ; G. N. Cbirilescu. Vasluifl; C. CioceiQ ieonom, DorohoiO ; I. ClinciO, Bucureşti ; N. R. Colceag, Bucureşti; P. Condeescu, Giurgifl ; A. Constantinescu, Caracal; Dr. Con-sţantinescu, Buzăfl ; Diac. I. Costescu, BuzăO; G. ( onstantinescu, Piteşti; Preot. Const.-LucacI, Bucureşti; N. Cosâcescu, Bucureşti ; M. Cosma, Vasluifl; A. Crainic, Craiova; Sim. Crainic, Focşani ; Florian Crăsan, Bucureşti; Ilie Cre-ţulescu, Piatra-N.; I. Demetrescu, Brăila ; D. Dimiu, Piteşti; St. Dobrescu, Birlad; G. C. Dragu, Bucureşti; I. Drăgoescu, Bucureşti; N. C. Doroi'-Barcian, Giurgiu ; M. D. Drugianu, Pi-teştl; V. Dumitriu, Bucureşti; E. Eftimeseu, Giurgifl ; A. Elliade, Caracal ; Numa D. Frumu-şanu, T.-Jifl ; N. Gîdeifl, Vasluifl; G. O. Gîrbea, Bucureşti ; T. Ciţulescu, Birlad ; C. Georgescu, Buzăfl; I. Georgescu, TecuciO; Preot. N. Geor-gescu, Craiova ; T. Georgescu, Craiova ; C. D. Georgian. Bucureşti; I. C. Georgian, Bucureşti; A. M. Glieorghiu, Craiova ; Em. Grigeroviţa, Bueuceştl; D. I. Ghimuş, Birlad ; M. Ghimuş, Bucureşti; E. Ghiuescu, Birlad; C, Ghimpeţeanu. Caracal ; I. Coşanec, Craiova ; I. Grama, Bucureşti ; Gr. Guţu, Galaţi; O. Hinche, Birlad ; Uarifl Hodoş, Bucureşti ; C. Hogaş, Roman ; A. lacobian, Birlad ; M. Ianculescu, Iaşi ; A. D. Ionescu, Iaşi; A. Ionescu, Ploeştl ; D. M. Io-nescu, Bucureşti; P. Ionescu, Bucureşti; St. Ionescu, DorohoiO ; T. Ionescu, Vasluifl ; Io-nescu-Valbudea, Bucureşti; Atex. Jeremia, Ploeştl ; A. Lâzărescu, Ploeştl ; G. C. Longinescu, Bucureşti; Locusteanu, Giurgifl ; Const. I. Lupu, Focşani ; S. C. Mindrescu, Birlad ; B. Mangîru, Bucureşti ; T. Mateifl, Bucureşti ; Meltz-Didier, Roman ; N. I. Micescu, Piteşti ; D. Mirescu, Bucureşti; Aurel Mircea, Craiova ; I. Mircescu, Buzăfl ; G. Moceanu, Bucureşti ; J. Moisi'ă, T.-Jifl ; Pr. Mironescu, Focşani ; A. Moşoifl, Craiova ; Ec. Ov. Musceleanu, Bucureşti; P. Mun-teanu, DorohoiO ; V. Negruţi, Iaşi ; G. Negură, Bir ad ; G. Nicolau, Ploeşt- ; Alex. Nicolau. T.-Jifl ; I. Nicolescu, Craiova ; I. Nicolescu, Botoşani ; I. Nicolescu, Ploeştl; I. R. Nisipeanu, Ploeştl ; R. Novian, Bucureşti; V. Oiaga, Iaşi; T. Olinescu, Dorohoifi ; M. N. Pacu, Galaţi; A. Pândele, Giurgifl; Adr. Papasu, Focşani; G. Pascu, Dorohoifl; G. Pav lescu, Bucureşti; G. PetrovicI, Focşani; C. Pavelescu, Bacâfl; Alex. Piperescu, Birlad ; I. Pipoş, Birlad ; V. Philip, TecuciO; G. Pitiş, Bucureşti; Pr. I. Plevianu, Craiova ; Prot. S. Popescu, Bucureşti; G. Po-pescu, Bucureşti; Virg. Popescu, Bucureşti; Pr. Gr. Popescu, Giurgifl ; I. Popescu, Giurgifl; M. Pop, Birlad ; Alex. Pop, Birlad ; A. Popescu, Buzăfl ; S. Popescu, Ploeştl; P. Popescu, Caracal ; E; ProcopovicI, Dorohoia ; C. Procopiu, Brăila ; Sim. St. Radian, Bucureşti; I. Radu, Bucureşti; N. Rădulescu, Focşani; S. Rahtivan, Focşani; T. Raica, Ploeştl, Dr. M. Riegler, Roman ; I. Răşcanu, Buzăfl; C. 8ăvescu, Giurgifl; F. Slăvescu, Birlad ; N. S.ftu, Craiova ; N, Serafim, Piteşti; A. Scriban, Caracal; I. Stăncu-lescu, TecuciO ; R. Stavri, Giurgifl ; O. Stănescu Ploeştl; Al. Şonţu, Bucureşti; T. D. Speranţia! Bucureşti; G. Ştefănescu, Bucureşti; T. Şlav-eesco, Bucureşti ; Em. Silberg, Roman ; I. Su-chianu, Bucureşti; V. Simionescu, Birlad ; N. Severeanu, Buzăfl ; C. Stratulat, TecuciO ; V. n! Stancifl, Roman; Bucur Spirescu. Ploeştl; Paul Svinţifi, Vasluifl ; Pr. P. Ştefuleseu, T.-Jifl ; C. Ştefesulcu-Ruca, T.-Jifl; L. Tânăsescu, Giuigifl; D. Teodora, Birlad ; V. Triandaf, Birlad ; Toma iriIonescu, Piteşti; Turtureanu, Ploeştl; AI. Izigara Bucureşti; I. Vasilescu, Bucureşti; A. Vîntul, Bucureşti; T. Vintu, Birlad; P. Zaha rescul. Caracal. !aH : ™hi Tfen^ehi, Galaţi; I. Bucovineană, Ga- r"lti TlF flvg’-,?8k'T ; Gh‘ Era- Rugescu, Galaţi , Teodor Vasihu, Iaşi, admite bifurcarea yptui'n6*) învăţămîntulul secundar pentru bâeţl şi pentru fete. P- D- PetrovicI, Galaţi, admit b]t urcarea şi examenul de capacitate. otratl’ P°eşanl admite bifurcarea, liceul de 8 an şi ex ,m. de capacitate, a_ q1' 1 aipnl, Focşani admite bifurcarea, liceul o ani şi primirea elevilor în gimnazii! In urma unul examen asupra obiectelor şcoalel primare. * EOOtlEii In frumousa sa carte despre turbură-rile digestive, doctorul Monin a dovedit cum tensiunea obişnuită a nervilor slăbeşte şi conrupe tot sistemul de nutriţiune. Stomacul e punctul slab la toţi cel cari muncesc cu creerul, zice el prin experienţă; şi omul care cugetă mal mult, este adesea acela care digerează mal puţin. Aceste supărătoare efecte reacţionare ale contenţiunel spiritului se neutralizează prin întrebuiuţarea regulată, la prîazurl, a dozelor medicale de vin Bravais. singurul tonic digestiv în adevăr patronat de prinţii terapeuticei. : CAPITALA -------»TII ■!!■■■— Pungaş de buzunare. — Doul pungaşi de buzunare, de fel din Galaţi, numiţii Hagiu Anstocle şi Gheorghe Constantinescu, afl fost pnaşl erl seară pe perenul gărel de Nord în momentul cînd furase din buzunarul unul călător, portofoliul cu parale. Pe ciud trenul de Galaţi pleca din gară, cel doul pungaşi prefăcindu-se că voiesc a se urca în vagon, a busculat pe călătorul L. Groten, din Austria, şi In acest timp i-a furat din buzunar portofoliul, în care, în afară de multe acte de valoare, era şi suma de 165 florini. Agenţii siguranţei afl reuşit a pune mina pe pungaşi în momentul în care, după ce golise portofoliul, îl aruncase pe peron. D1KJABA Crima din Galaţi.—-O crimă oribilă s’a săvîrşit alaltă erl noaptea pe strada Griviţa din oraşul Galaţi. _ La numărul 44 din zisa stradă, într’o prăvălie mică şi ruinată este instalat un magazin de băuturi spirtoase al unul bulgar, Vasile Ştefan, care a plecat de mal mult timp din oraş, şi lăsase conducerea prăvăliei, unul ora al săfl de încredere, numit Gherasim Trifan. Alaltăieri, pe la orele 10 seara, pe cînd Gherasim se afla in circiumă, cu băiatul prăvăliei sosesc Lreî indivizi, cari cerînd de băutură, afl tracut cil dînsul în camera din fund, lăsînd pe băiatul prăvăliei în circiumă. După un sfert de oră, băiatul vede eşind din fund pe cel trei vizitatori, cari esiud în straeă s’au şi făcut nevăzuţi, fără ca stăpînul săfl să mal apară In circiumă. Ingrijat, băiatul trece în camera din fund, unde, spre marea Iul groază, găseşte pe Gherasim trîntit la pămînt într’un lac de sînge şi cu gîtul tăiat. Inspâimîntat, băiatul dă alarma în vecini.^ Poliţia a fost avizată şi imediat procurorul şi un jude instructor afl venit la faţa locului. _ Din ordinul acestora, cadavrul a fost ridicat şi transportat la casa mortuară pentru a i se face autops a. Din primele cercetări făcute, rezultă că asasinii afl ucis pe nenorocitul Gherasim pentru a-1 jefui. In adevăr, cuferele din camera unde s’a săvîrşit crima afl fost găsite deschise; tij-gheaua spartă şi golita, iar buzuuarele victimei întoarse pe dos. Poliţia a luat imediate măsuri pentru urmărirea şi des.operirea asasinilor. Un individ care se bănueşte a fi complicele asasinilor, a fost arestat erl seară în strada Dacianâ. El neagă însă cu totul faptele cari i se impută. Cercetările continuă. Pînă acum nu se ştie Ia ce sumă se ridică furtul săvîrşit de asasini de oare-ce nimeni nu ştie ce bani putea să aibă victima in casă. NUVELA___________________ Petre şi Maria i 1 rolesoril următori adoptă principiile expuse In planul reorganizărel şcoalelor secundari cu rezervele ce se arată anume. . ub-semnaţil profesori al liceului din urnu-Sevenn aderăm la planul reorganizării şcoalelor secundare întocmite de societatea profesorilor secundari din Romînia în anul 18. /, de oare-ce Onor. minister al instrucţiunii publice n’a bine-voit a lua în vedere mcl-unul din dezideratele noastre deTgeCU °CaZ,Unea pregătirii proiectului Facem următoarele rezerve ■ 1) Directorii să fie numiţi de către mi- nister numai dintre profesorii secundari, pe timp nelimitat; 9 2) Suplinitori! actuali licenţiaţi cu vechime de 3 ani şi cel nelicenţiaţi de 10 ani să fie numiţi titulari în urma unei probe nrae lice. C. Armaşu, D. Mateescu, preot. D GnliV;« V. Chiriac, I. St. Paulianu, I Vas lescu m’ Hîrgot, P. Radu. escu’ M Mal adăogim rezerva că admitem examenul de două specialităţi: Dr. V. St. Nauul, N. Herâscu, T. D. Costescu. Profesorii următori admit planul de reorganizare, cu reserva că se pronunţă pentru bifurcarea studiilor In clasele superioare : G. T. Ruzoianu, Botoşani; Al. Chardin, Bo-loşam . x BădSrăfl, Galaţi; Al. Manicalide. Găini! ’ Spiridonescu, Galaţi ; I. G. Vasilcu, Ga” ■ E Mârgineann, Galaţi; G. Davidescu, Ga- lii liniştea stradel Fleurieu, din mijlocul oraşului Lyon, răsuna de dimineaţă pînă seara ciocanele din tinichigerie. Abia la a-miazl, cîte-va minute de tăcere trăda că bătrînul Ambroise şi Petre, ucenicul lui, lăsase munca spre a Îmbuca mtncarea pe care o preparase In odaia din dosul prăvăliei, Maria, unica fată a bătrînulul. După masă Insă ciocanele lovlafi din noii cu putere tinicheaua şi făceail un zgomot asurzitor. După ce îşi sfîrşa treaba casei, după ce punea pe foc oala cu supa de seară. Maria se aşeza pe pragul atelierului şi împletea ori cărpia zdrenţele celor ce lucraţi, tot aruneînd spre ucenic clte o privire care se stingea repede cînd Intîlnea ochii tlnărulul. Şi săptămînele treceatt repede în hardughia tinichigiului, şi duminicele veneai! iute; atunci ciocanele se odihneai!, iar strada ră-mlnea In liniştea el tristă. Duminicele de dimineaţă, Petre îşi punea chivără de alamă pe cap şi alerga Ia elmp unde ’l aştepta exerciţiul cu pompele. Şi timp de două ceasuri, pe cînd alţii se pini-bau, căscaă gura sau beau bani! pe cari ’l cîşligau cu multă muncă timp de şease zile, el asculta instrucţia sergentului şi atenţia lui nu se depărta de cît cînd Maria care se întorcea din tîrg se oprea un moment să admire mîudra Înfăţişare, a ucenicului tatălui săi!. După prînz, clte şi trei porneafl spre cîmp pe marginea RhOnulut şi clte o dată bătrînul II ducea la teatru In serile cînd era reprezintaţie populară. Din pricina vieţel pe care o duceafi, aşa de liniştită şi fericită, Petre Începu să iubească pe Maria, care avea opt-spre-zece ani şi se uita cu drag la el, pentru că el ar fi fost un bun bărbat. Bătrînul Ambroise nu se glndea să zică da, despre această căsătorie; dar nu zicea nici nu. El se gîndea că Petre, de şi e un băiat muncitor, nu are un gologan măcar. E adevărat că dînsul avea ceva pus d’oparte, dar nu se glndea să dea zestre Măriei, pentru că şi et cînd se însurase cu sărmana lui soţie Marietta, care era de mult moartă ea nu avea nici un gologan. Şi frăspunsuj ăsta îl dedea teta Ambroise, ori de clte ori sărmanul amorez II făcea cererea sa sfioasă. Cînd se puneafl la masă, Petre şi Maria aveafl ochii roşii de plîns, dar bătrînul se pretăcea că nu vede. Şi vremea trecea ast-fel. II Intr’o seară de iarnă, cînd zăpada albise pămîntul, Petre era de gardă Ia cazarma pompierilor. De o dată clopoţelul electric sună. sirenele urlă şi afară se aude un soldat stri-glnd: Focul e in strada Fleurieu, la tinichigiu. Petre sări; pompa era gata şi caii pornesc în fuga mare, pe cînd gornistul cîntă alarma prin stradele tăcute. Cînd ajunseră, hodoroaga de casă ardea ca paele. Vecinii începuseră să dea ajutor, dar în faţă, aproape să-I arză barba lui căruntă, bătrînul ţipă disperat : — Maria ! Maria! E acolo sus în camera el! Scara de lemn cade arsă lăsînd să în-nalţe către cer mii de sclntel. Maria e pierdută dacă un om de inimă nu se devotează ! Moartea este aproape sigură. Hodoroaga de casă crăpa din toate părţile sub flăcări. Cine vrea să moară ?... Mal mulţi pompieri se reped... Petre însă trece înaintea tuturor. El trece prin foc şi reapare îndată cu hainele în flăcări, oribil, desfigurat, cu părul arzînd, dar ţiiiînd In braţe pe Maria leşinată, pe care o pune la picioarele bătrînulul Ambroise, zicînd simplu : Na ! III Paguba a fost mare, dar societatea a plătit şi economiile bătrînulul afl fost scoase din foc. Viaţa a reînceput tot aşa de liniştită In prăvălia zidită din noii. Petre însă nu mal vorbeşte să se însoare cu Maria. In zadar fata îşi arunca privirile spre el, Petre se fereşte, şi cu toate astea se vede după aerul lui că suferă pentru blonda lui iubită. Lucrul ăsta intrigă pe bătrînul Ambroise, care într’o zi ne mal putînd să rabde, zize: — El bine! pe cînd nunta ? Nu mal vrei ca să te însori cu Maria ? Cu toate astea, acum cînd al scăpatjo... Petre lăsă ochii în jos şi zise încet cu un suspin : — Da, am scăpat-o... şi pentru asta nu pot s’o mal iaa de nevastă... S’ar crede că am scos o din flac rî, ca d-ta să nu ’ml-o mal poţi refuza, şi onoarea unul pompier nu trebue să fie atinsă! Ambroise rămase un moment visător, cu gura căscată şi apoi începu să rîză : — Prostule ! zise el. Pe urmă chemind pe Maria o împinse în braţele ucenicului, care tremura de bucurie şi zise: — Na! sărută pe bărbatul tăfl; o merită nătărăul ! Şi el întoarse spatele spre a şterge o lacrimă care se rostogolea pe faţa lui sbîrcită. ______________ _____K. Brlnger. Depeşiie de azî Serviciul «Agenţiei Bomîne» ConstantinopoJ, 27 Ianuarie. — Se zice că d._ Sinowiew a fost însărcinat ‘să retragă candidatura prinţului George la postul de guvernator al insulei Creta. Berlin, 27 Ianuarie. — «Reichstag».—In cursul discuţiei budgetului afacerilor streine, d. de Biilow dă explicaţiunl amănunţite asupra lui Kia Ciao şi zice că interesele Germaniei nu ating acolo interesele nici unul alt Stat. In ceea ce priveşte Creta, d-nu de Btl-Iov declară că nu s’a schimbat nimic în atitudinea Germaniei de la discuţia ce a avut loc în această privinţă în comisiunea budgetului. Germania n’are nici un interes In această insulă, de cît ca să nu devie un măr de discordie, o torţă incendiară. Dacă Turcia ar fi de acord cu toate puterile în privinţa candidaturei Prinţului George, Germania n’ar avea de obiectat nimic. Dacă izbucnesc neînţelegeri Germania se va ţine de o parte. Cu modul acesta nu se va pune în contradicţie cu Rusia, căreia îi este ataşată prin tradi-ţiuni şi interese politice însemnate. Viena, 27 Ianuarie.—Se anunţă din Pe-tersburg «Corespondenţei Politice» că în cercurile bine informate din acest oraş, se zice că China a renunţat cu desâvîrşire la infenţiunea sa de a contracta vre-un împrumut. Londra, 27 Ianuarie. — Parlamentul s’a deschis. Discursul tronului insistă asupra relaţiunilor amicale ale Englitel cu Statele streine şi menţionează încheierea păceî greco-turceşti. S’aă produs dificultăţi asupra cîtor-va puncte pentru a ajunge la autonomia Cretei. Guvernul speră că aceste dificultăţi vor fi învinse în curînd. Cu Abisinia s’a încheiat un tratat de amiciţie ;i de comerţ. Discursul face să se spere că Coiifsrinţa privitoare la primele asupra zahărului, va avea ca consecinţă suprimarea primelor asupra zahărurilor, îu Statele continentale. Iu urma înarmărilor celor-l’alte naţiuni, guvernul va prezintă propuneri pentru a spori efectivul armatei şi a îmbunătăţi serviciul militar. Guvernul va lua măsuri pentru a stabili un guvern local în Islanda. Paris, 27 Ianuarie.—Toate capitolele bugetului afacerilor străine afl fost adoptate. D. Hanotaux a declarat că n’a fost nici o negociaţiune cu Italia în vederea unul tratat de comerţ. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 97 Ianuarie (Urmare) Legea învăţămlntalnl Se intră în ordinea zilei. D. C. Dobrescu-Argeş are cuvîntul. D-sa doreşte să ştie cine a cerut reforma care se discută astă zi, care este curentul de opinie publică care a determinat-o. D. Dobrescu crede că nimenea nu a reclamat-o. Comitetul delegaţilor care a exa- minat-o se compune din 5 profesori şi doul profani. Legea este opera specialiştilor, a cltor-va interesaţi în materie ; ea nu are nici un caracter social şi oratorul inzistă mult asupra acestui pun t. Toată lumea recunoaşte, continuă oratorul, că legea diu 1864 este rea. In loc de a o modifica în mod radical, ne-am mulţumit cu expediente, cu modificarea regulamentelor respective. D. Dobrescu critică dispoziţia proiectului de lege, care nu admite lnvăţămîntul gratuit al străinilor. Măsura aceasta nu va contribui, de sigur, la asimilarea repede a străinilor. Critică de asemenea programele prea încărcate, cari vor conduce la surmenagiul elevilor. Ele cuprind 22 de obiecte şi atîtea ore pe săptămînă. Rezultatul lor e că majoritatea elevilor poartă ochelari. Oratorul continuă criticele sale în contra proiectului de lege, în mijlocul inaten-ţiel generale. D. Dobrescu insistă apoi asupra calităţilor şi datoriilor profesorilor şi crede că independenţa lor nu este In de ajuns garantată de pioiectul de lege al d-lul Haret. Oratorul e de părere că tutela ce li se impune este prea severă. La orele 4, şedinţa se suspendă. * * * La redeschidere, de şi Camera numai e în număr, d. Nacu dă cuvîntul d-lul Dobrescu. Oratorul vorbeşte de părerile corpului profesoral, exprimate cu prilejul acestei legi şi trece la partea practică a proiectului de lege. D. N. Fleva atrage atenţia preşedintelui asupru faptului, că adunarea numai e In număr. D. Dobrescu protestează contra inatenţiel Camerei, la discursul d-sale şi la discuţia unul aşa important proiect de lege. Se ordonă o nouă numărare a deputaţilor. D nil Fleva şi Scorţescu însoţesc pe cestorî. Se constată că nu sunt de cît 38 deputaţi prezenţi. Şedinţa se ridică la orele 4.20. Şedinţa de la 98 Ianuarie I Alianţa Aurelianisto-flevistă tru a lăsa timpul d-lul ministru al lucrări-rilor publice să se consulte, La redeschidere: D. Ionel Brătianu cere respingerea a-mendamenfiilul d lui Carp. Art. 19 se votează nemodificat. D. Constantinescu cere la art. 20 să se specifice clar că toate drepturile de Înstrăinare, ipotecare şi supunere la vre-un alt drept real, sunt ridicate concesionarului pentru linia care ÎI este concedată. Articolul se votează cu amendamentul propus ast-fel: Liniile concedate sunt de domeniul public ; ele nu pot fi nici înstrăinate nici ipotecate şi nici grevate de alt drept real, concesionarul avînd asupra lor un drept mobiliar. Art. 21 se votează fără discuţie. Pusă la vot în total, legea este primită cu 60 voturi din 64 votanţi. La orele 4 şi jumătate Senatul trece în secţii. Şedinţa de la 98 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 2.15 subpre-şedinţa d-lul N. Gane. Prezenţi 85 d-nl senatori. Pe banca ministerială, d. general Be-rendel. Se fac formalităţile obicinuite. D. F. Ursianu se plînge că un amendament pe care d-sa !l propusese erl la art. 19 al legel căilor ferate de interes privat, în Ioe să fie pus în dosarul dezbaterilor acestui proect, a fost înlăturat şi i s’a remis d-sale. Cere ca amendamentul să fie depus la dosarul proectulul. D. G. Meitani, locţiitor al raportorului proiectului, răspunde că d-sa a crezut că nobilul reprezentant de Vilcea a renunţat la amendamentul d-sale şi de aceia i l’a remis şi nu l-a trecut în dosar. D. F Ursianu răspunde că nobilul raportor s’a Înşelat şi cu toate că amendamentul nu era semnat de 5 d-n! senatori, el a fost discutat şi nici o dată n’a avut infenţiunea de a-1 retrage. Incidentul se închide. ULTIME INFORMAJIUNI Şedinţa se desehide la orele 2 5. Presidează d. D. Giani. Prezenţi 123 deputaţi. D. G. Dem. Teodorescu anunţă o interpelare ministrului de interne, cu privire la concursul pentru numirea de medic secundar la Eforia spitalelor civile. Legea Inv&ţămlutalnl D. Dobre8CU-Argeş continuă discursul săfl de ieri. Oratorul revine la teoria sa, susţiulud că reforma nu este reclamată de ţară, ci că ea este opera cltor va profesori interesaţi. Diseară va avea loc o nouă consfătuire pentru a se stabili toate detaliile alianţei aurelianisto-flevistă. Imediat ce înţelegerea va fi stabilită asupra cestiunilor de detalii, se va alege un comitet de acţiune, care se va compune din cîte cinci saii cile patru aurelianiştî şi fleviştt. Acest comitet de acţiune va avea să stabilească toate amănuntele campaniei în contra guvernului, precum şi tactica parlamentară a grupurilor aliate. SENATUL Şedinţa de la 97 Ianuarie (Urmare) D. G. Sefendache propune un articol nofl în lege prin care toate liniile cari ar cădea perpendicular pe liniile Statului, în judeţul Mehedinţi, să fie considerate ca de interes local. D. Exarcu-Bacău combate propunerea, taxîud’o ca o cerere cu totul de interes particular. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, declară că nu se opune la aprobarea acestei cereri. D. Constantinescu spune că este o anomalie ca Intr’o lege de interes general să se creeze articole speciale, anume pentru o localitate singură. Ori articolul propus este bun şi atunci trebuie adoptat pentru toată ţara fără excepţie ; ort nu e bun şi atunci trebuie respins cu totul. D. Colonel Budişteanu cere un asemenea articol pentru liniile din judeţul Argeş. Discuţia se închide. Se pune la vot primirea art. propus de d. Sefendache. D. P. Orbeam, care presidează, nu pote verifica votarea; face şi contra probă, dar tot se încurcă. Atunci cîţl-va senatori propun votul cu bile şi propunerea se aprobă. Articolul s’a primit cu 41 voturi pentru, fiind şi 30 contra. D. G. Cantacuzino lepune pe biuroul Senatului proiectul de lege asupra taxei zahărului, cerînd urgenţa. D. D. Sturdza cere ca Senatul după terj minarea proiectului de lege în discuţiune să treacă în secţii pentru studiarea noului proiect depus de d. ministru de finanţe. Articolele 5—16 din legea căilor ferate se votează fără discuţiune. In urma unei discuţiunl la care iafi parte d-nil Gr. Ştefănoscu şi Vulturescu, art. 17 se voteaza nemodificat. Art. 18 se votează fără discuţie. D. y. Ursianu la art. 19, spune că res-trlngerea pe care guvernul a făcut-o priu acest articol, face imposibilă construcţiunea unor linii de asemenea natură. D. P. P.Carp spune că prin această lege, ast-fel cum e modificată şi cum sunt sugrumate toate punctele, nu vom putea avea nici odată linii de interes local. In ce priveşte liniile de interes privat, ele sunt şi mal imposibil de construit şi legea de faţă este iluzorie. D. ministru al lucrărilor publice, în discursul de erl a făcut frase patriotice si a vrut să ne dea dovezi de iubire de ţară. Trebue să fim drepţi unii către alţii şi să socotim ca toţi ne iubim ţara de o potrivă. Ceea ce trebue însă să cumpănim e gradul de inteligenţă pe care îl punem în această dragoste de patrie. Frazele oratorice nu folosesc la nimic clnd sunt fără miez; ne trebuesc argumente. D. Carp cere ca art. 19 să fie lăsat aşa cum era redactat în legea din 1895. D. P. Orbesm, preşedinte, Întreabă pe d. Carp dacă face un amendament în acest sens. D. P. Carp : Dacă d. ministru al lucrărilor publice declară că primeşte cererea mea, fac amendament; alt-fel nu-1 mal fac de geaba. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute pen- NeÎDţelegerile fntre preşedintele Senatului, d. N. Ganea şi M. Ferechide, ministrul de interne, afl intrat tntr’o fază foarte acută. După refuzul ministrului de a aproba lui rea sumei de 260 mii lei din fondulj milioanelor, d. Ganea a mal suferit uu nofl eşec. Am anunţat că consiliul comunal al laşului a votat un împrumut de două milioane, după însăşi cererea primarului. Prezenttndu-se la ministerul de iuterne pentru aprobarea lui, d. Ferechide a opus d-lul Ganea cel mal categoric refuz, in-vocînd starea destrăbălată a finanţelor Capitalei Moldovei. După cum ni se asigură, preşedintele Senatului este furios contra ministrului de interne. Dînsul s’a plîns d-lul D. Sturdza de atitudinea ministrului şi este hotărît să nu se oprească aici. Grozav se grăbesc colectiviştii în a să-vîrşi gheşeftul comis în chestia zahărului. Proiectul de lege prin care se aplică asupra fie-cărui kilogram de zahăr fabricat în ţară sau în streinătate, o taxă de 15 centime, abia votat de Cameră, a fost luat în discuţiune de secţiile Senatului. Cu o seninătate în adevăr colectivistă proiectul a trecut prin toate secţiunile Senatului numindu-se deja delegaţii respectivi. Raportul ticluit, va fi depus azi pe biuroul Senatului şi e probabil că dismţiu-nea proiectului va începe tot azi. Ştirea ce am dat, despre neregulele descoperite la comandamentul jandarmilor rurali, se reduce la un ordin confidenţial al ministrului de interne, către prefecţii de judeţ, prin care le cere să inspecteze starea financiară a caselor companiilor. Măsura a fost provocată de desele lipsuri de bani, găsite la casa de întreţinere a companiilor de jandarmi rurali. D. locot.-colonel Mauoliu, şeful jandarmilor rurali, nu este întru nimic amestecat în această afacere. Guvernul va propune postul de comisar general al Romîniei, pe lingă expoziţia din Paris, d-lul C. I. Stoicesm, fost ministru de externe. Din comitetul expoziţiei, care urmează să funcţioneze in ţară, vor face parte d-nil C. I. Brătianu, deputat, Antipa şi d. I. Poenaru-Bordea, dacă este să credem pe d. Stolojun. Am anunţat, la timp, demisia d-lul B. Delavrancea din postul de avocat al creditului rural, din capitală. Demisia d-sale a fost respinsă de consiliul de administraţie al creditului. Totuşi, d. Delavrancea persistă In demisia sa, şi, după cît ştim, şi-o va relnoi astăzi. ULTraT ORA Majorităţile guvernamentale sunt convocate a8lăseară, la orele 8 juni., la o consfătuire intimă, la Senat. * Alianţa aurelianisto-flevistă este un fapt împlinit. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 11 fi/lill IAC SICI m SUFLETE CURATE POVESTIRE DII» VIAŢA ŢEBANILOB DE PRIN ANUL 1857 Trarlută de I. OVŞMAlfV. Mama Smilianel ştia să desclnte de ochi, de deochi, de ’gilcl, de lingoare şi de alte boli, aşa că toată lumea o chema : se Intîmplă de se îmbolnăvea fata cutăm!, toţi al casei ziceaţi : Nu e nimic de cit deochiul, tri-mite-ţl după baba Nedelea—aşa o chema pe mama Smilianel — pînă nu e fetei mal răQ. Şi Nedelea făcea tuturor cu drag atit cit putea şi ea săraca; aşa într’o dată un copil al unul CigricI se îmbolnăvise de ochi ; ce nu i-aft pus, ce nu i-afl dat, ba l’aă spălat cu apă, ba cu vin, alb, ba cu pătrunjel, ba una, ba alta dar de geaba, pînă n’a venit baba Nedelea nu aii făcut nimic. De cum a venit ea, a luat în grabă o pană din aripa stîngâ de la un porumbel alb, a mal luat un fir de la o I mătură, nu ştiă ce-a zis, ce-a făcut, cu pana şi firul pe obrazul băiatului, a mal căscat ea de vr’o două, trei ori, dar băiatului i s’a dus boala ca şi cum i-ar fi luat-o cu mîna. De lucrul ăsta vă poate satul întreg spune. Credea şi ea singură în puterile el, nu ca popii noştri cari citesc şi nu cred In citania lor; aşa citesc: ş’ajuţ! pe sărac şi el iad de unde pot şi de la săraci şi mal mult. Milovan cunoştea patima asta a babei Nedelea şi aşa îşi trimise pe baba lui să o cheme câ-I e un nepot bolnav, drept şi era căci aveaft un nepot bolnav de* friguri, ardea şi vorbea singur, micuţul. Baba se duse cum îl şi spuse Milovan; veni la baba Nedelea şi începu să o roage aşa de frumos, aşa de umilit, şi lacrămile ii începură să-I dea, aşa de prefăcută era: — Aide, şi Dumnezeii ţi-o ajuta şi pe lumea asta şi pe cea-l’altă, se văita baba. Iar Smiliana sărmana temindu-se să nu rămîe pe o aşa vreme singură, o rugă pe bătrîna să nu se ducă maică-sa, în noaptea asta : — Mămucă, sănătatea îl la Dumnezeii, de o fi să scape, scapă el şi miine, de te-ol duce! Dar baba nu se lăsa. — Are să moară, mititelul! te rog pe sufletul fetei tale, ajută-mi acum că ţi-ol ajuta şi eă odată. Aşa ajuta baba : şi lacrimile îl curgead şiroaie pe obrajii ofeliţl. Nedelea, sărmana, se Înşela. — Mă duc, Smiliano, şi de mi-o ajuta ’Mnezed să ÎI ajut, vin îndată. Vru săraca fată să mal spue, dar era tîrzid, maică-sa ’şl pusese scurteica pe cap Îşi pusese zăbranicu şi se duse: — Acum mă ’ntorc fetiţo, că, aci îl! Abia se depărtă ea pe poartă, cînd Milovan se apropie de uşă, trase uşor de sfoară şi intră încet în odae, Întocmai ca şarpele, tîrlndu-se. Faţa II se întinse toată de surîsul lui silit. — Nu te speria fetiţo, nu te speria ! ed sunt, moş Milovan. Mămucă-ta, dada Nedelea, se duse pînă la mine, de i-o ajuta Dumnezed, o face ceva copilului ; mie vezi nu-mi place împrumutul şi am venit să-l dad înapoi fetiţei el. Da, da, Smiliano, oameni suntem şi ne găsim ori cind la nevoe! Săraca Smiliana se zăpăcise, nu ştia ce să vorbească, se îndesase lîngă vatră şi ca un porumbel speriat privea la faţa "scîrboasâ a lui moş Milovan; ar fi dat să fugă, dar Milovan SI oprise drumul spre uşă şi tot apropiindu-se lingă ea, arunca nişte priviri ciudate prin odaia mocnită. — Smiliano, copilule! Nu că mi-e drag, dar n’am încotro, ce pot: Stole al tăd a înfundat-o răd. Smiliana’l privi şi albindu’I'se faţa cca rufa, oftă adine. Ar fi dat, să întrebe, dar nu putu sărmăna, nici vorbă să îngâne, tăcea molcum şi zăpăcită cu privirile abătute privea pe bătrînul vestitor. — Da, da, copilule, nu ştid ce a avut, a Înjurat pe sub-prefect, pe vodă şi a-acum 1-ad legat şi dad Jsă-l ferece şi melne cu el la Zaieciar şi] d’acolo ’1 duc la robie pe viaţă în Topcider. Smilia plîngea ştergîndu-şl cu mîneca lăcrămile ce-I cădead potop pe obraji. — Dar vezi Smiliano, o mal lungi vorba Milovan, sub-prefectul ’l bun la suflet... Smiliana ridică ochii spre el, In clipa acea fu neînchipuit de frumoasă, razele focului din vatră care tremuradîn odaie se răsfrîngead şi pe faţa el, luminîndu-I fruntea pe care luci nădejdea. Oh, murmură nenorocitul copil, oh roagă ’l tu moş Milovane, roagă tu pe sub prefect! Şi ea săruta mînile nemernicului, care pentru cîţl-va gologani murdari, venea s’o vîndă : Lăcrămile el cădead pe mîna lui scîr-boasă, dar nu’l umiliră, ba de fel, gă-sindu-şl bunătatea acea prefăcută care o ad numai păcătoşii, începu să’l vorbească, nemerise minuta pentru isbînda hotărîrel lui murdare. — Tu trebuie să’l rogi, copilul med! Şi trebue să’l rogi acuma, acuma ! Miine o să fie tîrzid. Aide mal bine, găteşte-te, şi ’ţl spun ed că lăcrămile tale ad să’l înduplece, spuse surîzînd moş-neagul. Ea se zmuci, ’l privi cu o privire bă-nuitoară şi apoi îngropîndu-şl obraji în palme, izbucni în plinset. — Aide, Smilio, aide cu mine puiule, o îndemnă Milovan—căci ad să ţi-1 depărteze chiar în noaptea asta şi val de el cîte n’are să paţă; el, fata mea, nu ştii ce ii judecata. Smiliana plîngea amar. — Nu pot moş Milovane, nu pot! Ed nu ştid să mă rog, nici odată n’am vorbit cu boierii. AibI milă moşule de mine, se văicărea sărmana fată. Dar Milovan nu o lasă, o tîră cu sila pe nenorocita după dinsul. — Tu trebuie să ’J rogi pe d-nul subprefect, numai tu poţi să ’l rogi, nimeni altul... Tu... Nu vru să mal lungească rugămintea, dar glasu ’l înşelă, se opri ca opărit, mîna ii căzu şi galben ca un mort cu privirile ţintă, privia spre uşa deschisă. In deschizătura el, aproape aslupînd’o cu trupul lui, sta Stoian ; pe umeri îl atîrna puşca, stînga şi o rezemase de cuţitul prins la brîd, iar cu privirile lui sălbatice ţintea pe nenorocitul bătrîn. (Va urma) BAIA GRIVIŢA Calea Grivlţel In faţa bisericeî Sfinţii Voevozt Instalaţiune modernă şi sistematică, corespunzînd tuturor cerinţelor higienice. Serveşte băl de abur, putină clasa I şi 11-a, hidroterapie, electricitate, masaj etc, etc, cu preţurile cele mal reduse. Stabilimentul este luminai cu electricitate. Direcţiunea. Societate Romînă de Asigurări Generale B R A I E A Capital Social, lei 3,000,000 depl in vărsaţi.—Fond de organtxare 300,000 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : Preşedinte, DIKtlTRIE A. STI RDZA. nct-proje'Mnj*: Alexandru M.'irghtlnman IVteolae V. Per tea. MEMBRII CONSILIERI Depot»t, mtre proprietar, Tnche Anastastn, TecBoiu. Gt. Assau, Preşedintele Camerei de Oomerolti Bnoureaol. , Comandorul Marco Besso, Direotorol societăţii •«As8iourazioni Generali*-, membra ai Institutului d’aotuari din Londra, eto. etc. Mauricin Blank, Şeful oasel de banoă Mar-morosch Blank & Co., Bucureşti. T. Camerali, mare comerciant armator, In Brăila. Constantin O. Cociaş, Deputat, Advooat, Brăila. „ Adolff Erfling, Consul German, Brăila. Director, HUG© ASCOW* Erinano Gentilii, Directorul General al Primei Sooietitl austriaco de Asigurări Generale contra Accidentelor, eto., eto. Charles Glrfanner, Dirigintele ramurel de transport Ia Societatea Asiouraslonl Generali. Vittorio B. Mendt, Şeful Caselor L. Mendt Co. Fratelli B. Mendt, mare oomeroiant armator, Brăila. Edmondo Richettl, Secretarul general al Soolet, -«Acslourazioni Generali», Triest. Colonel G. Rosnovan, mare propr., Boicot. Zamfir Zamflrescn, mare proprM Brăila. Pani Rottenberff A Co., Şeful oaael de banoă Bottenberg A Co. Brăila. Subdirector, D, Ger ac o vid. Societate Romînă de Asigurări Generale din Brăila, asigură tn condiţiuni liberale §i avantagiaase în contra daunelor de: mn c f n m u GRINDINĂ TRANSPORT pe apă (Fluvial şi Maritim) şi pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Viata după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile. * ’ ' ItlttKCTI wnrxA. jj.B, _ Pentru orl-ee informaţiunî a se adresa la sediul Societăţel, în Brăila, şi la toate sucursalele din ţară. EXPOSIXUJXILE DIN PARIS, LONDRA, VIENA, LION şl MARSEILLE SIG. SCHWARZ Proprietarul Grand-Photographie Central, Director al scoaleî Academice de Fotografie Representant general al EXPOSIŢIUNILOR Internaţionale do Concurs din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille, cu autorisaţia guvernelor respective. Se însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOS1Ţ1UNILE din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille La această exposiţiune se primeşte produse din toate ramurile industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRESENTANT. InformaţiunI mal pe larg se pot lua la Biroul din Calea Victoriei PASAOIITL VILLACROS - La GRAND PHOTOGRAPHTE-CENTRALE - I SOBE AMERICANE VERITABILE „SIRIUS” CTJ Patent Regulător, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldura plăcută şi temperată după dorinţă, care se obţine prin < Patent - Regulator >, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră. Maşine de Rucate Americane cele mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleu. DEPOZIT GENERAL: A. REICHENBERG Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 Cea mal bună calitate existentă de COCS DE TJSINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în saci tona de 1000 kgr. grentatea garantată 46 lei 46 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sad personal casei A. OOERSTEIJV 9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66. Tot aeolo se află în deposit: Coca mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Coca de Fonderie, Coca de Feiărie, Cărbnni din minele englezeşti de Kardiff, Antraeit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc. Expediţiunî en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. ApeleT* MINERALE DE Dispepsie,Cho jl PENTRU CALITĂŢILE , -ilTINATE si la peuGUfsSîLEGER^n>JWjHEUMATISME SUNT RECOMANDATrS^^ DE CĂTRE SOMITĂŢILeN % Medicale în Bolele Dr E forte gazosâ şi plăcută la, Idut/N, amestecată sau'nu,ce ori-ce băutură. Singura apă purgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! CARABANA- AYI8 In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de per. soane, din familiile cele mal mar! d ) Franţa, afi găsit o moarte crudă, nu pu tem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corp» rale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul eă, tn schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua’, pentru a fi asigurat cu lei 50.000. WATiOlT c* YOiELL [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI BTJCUBESCÎ.— Strada Academiei, 14 (fost Raşca) [Galaţi, Strada Fortului. Brăila, Strada Regală. | REPRESINTANŢ1 GENERALI AI FABRICEI LALLIER, VERNOT & Co.. LA FERTt-SOUS-J'IUARRE VtTPIETRE DE M0ARÂ~Um [Adevărat fzanţuzeştî, lucrate din 4—6 bHcăţl în ciment, binej legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA [0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolnrl| CALITATE RECUNOSCUTĂ Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şl 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mai îngrijit şi mai bun, deservă băl cu preţurile următoare: CI as.sa I O bae de putină cu duse, lei 2.— Abonament de 10 băl. . « 15.— O bae de abur, complect, < 2.50 Abonament de 10 băl. . < 20.—j Classa II O bae de putină.......... 1.50 Abonament de 10 băl ... « 12.50 CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.^; UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA T0TE FARMACIILE Şl PROGUERIILE DIN ŢARĂ. PETROL [[PETROL II Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde se vinde eftin PETROL REGAL absolut Iară miros etnd arde. O încercare va dovedi adevărul. Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. OSTALAŢirNI DE Mori şi Fabrici de Spirtj TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilustrat» gratis şi flrauea. JF i B 1 T F U IV ! SUPERIEUR • Mi* «ml* | i&î r DtPiTSl r PARIS. ffflMf J ' iUCAHBS) ‘ DENTALBIN cea mai nouă şi neîntrecută „CREMA” FFNTRU DINŢI, Fără Săpun Acest preparat analisat de Institutele chimice, este cel mal bun pentru albirea dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează orl-ce miros al gurel. Este singura cremă care nu vatămă emaliul, lăsînd mult timp un miros plăcut gurel. Uulca cremă care Impedică luegri-«W rea dinţilor la fumători. De vlnzare la toate farmaciile, droguervile şi magazinele din tară. Preţul unul tub mare 1 lefi < € « mic 50 bani Deposlte: PARIS. VIENA, BUClREŞTi. F Ă U i S Ă F UN - Al Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la ^kSTOMAC;iLECĂlLORÎfîlNĂR?|| â^MNEMIE,GASTRALGIE,DlABErÂ| BREAZU IAŞI Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care segăseste latotivănzatonde ape minerale din tară. Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii K6nya Jaşl. >• S te >* "g te* ÎS > » te t Taică de Florica Lacrima de Prune Ţuica de Goleşti (Marca de Comerciă este depusă la Tribunalul Argeş) fţnica este fabricată din prune; singură ne-vătămătore sănătăţei; cel maî bun apetissant Nu trebuie să lipsească clin nici o casă Mare Depozit la g*ara Goleşti Cererile pentru en gros să se adreseze la IO A Mt. Milo VUSCl!, — ni eşti. AU PRIX FIXE 70, Str. Lipscani, Casa Fraţii Hasan Str. Lipscani, 70. MANUFACTURE EN GROS şi EN DETAIL — BUCAREST — Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim NOUTĂŢI în Mătăsuri şi Gazrrî pentru gochT de Baluri şi Nunţî COMJRrrCT ASOHTIUEAT DC ARTICOLE PEXTŢJ MIRESE ŞăT FMiFŢUIiM nODEHATF ft FIXF MBS P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme. medicament phospmatic II DE YIAL VINUL DE VIAL este un modificator pu temic al organismului in caşurile de ebdilitate generală, crescerea întârziată, con valescenta lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in naintea mesei. EI complectează nutriţiu nea insuficientă a bolnavilor şi a con vales cenţilor. I Farmacia YIAX Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi In toate farmaciile. www.dacoromanica.ro’s No- 3.—Bucureşti.