SERIA II. —ANUL IV, No. 609.
-Ediţia a treia
MERCURI, 28 IANUARIE 1898.
NUMARCL^iO BANÎ
âJBOHAJHMmji • Sse*! ia 13* lă ăla £®-cfczel lui fi te fii»»* toi-d’a-Eua iutato
la SmcurefR (* Gas* Administraţiei . , te	$i atninăiaie prin mandate 8*5,“*
Un an în ţari 30	iei;	în	străinătate	50	lei
.n*ae iunl . . . 15	»	d	»	Şj?	•
Trei iunl ... 8	a	»	»	*
Ue număr îa streinătato 30 fcaaî
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
Na. ».
Ml nwnuaTBATIA
- BBADA CL1M1NTBI
CA
NUMĂRUL 10 BANI
UMCIOIUUI
lx Bueoroţtî fi judeţe « pttwsse asm&l te Administraţie
te «trsiE&Ute, <SireM ia sJminietTaţie ţi la toate oficiila da publicitate tioscidrl Ia p*g. IV .	.	.	•	•	0.30 b, tiEis
*	»	> ffl .	.	.	.	.	8.- le! i
* O
I	I	1	I	»
•	i	•	•	♦
8.—	9	*
No. 3
TK3LEFOK
Issarţiiia ţ- reetamsie 3 lei riadul
CJe abtaâ2 vosfeSS S® i*ai
bedautia
Ne. *- STRADA CLEMENTEI -	•
PROCESUL ZOLA
FUGA D-LUI^STURDZA
A ajuns un adevărat scandal.
Fugeau altă-dată de lal'ameră <ţi de la Senat miniştrii de a patru mină, ea d. Mtoicescu şi alţii, ctiid li se puneau întrebări su-pârătaare. Acum a ajuns treaba să fugă de Cameră însuşi primul-ministru, şeful partidului, d. Dumitru Nturdza!
Ne ştie că d. Iou Orădişleauu a adresat de atita timp primu-lui-miuistru şi miuistru de externe o interpelare asupra chestiei naţionale.
Aâ trecut cele trei zile reglementare cerute de guvern, dar d. Citurdza nu s’a arătat la Ca» meră. Din cauza lipsei ministrului, uu s’a putut dezvolta interpelarea.
Aii venit apoi două sărbători.
Iu sflrşit, eri interpelarea veni diu nou la ordinea zilei. Primul-minlstru avusese destulă vreme să se pregătească. Dar ia pe d. Nturdza de uude nu e... Prirnui-miulstru uu se arătă.
A euiud rîndul Interpelărel d-lui Orădişteami, i se spuue iuterpe-latorului că d. Nturdza e bolnav. Pentru aecst motiv, d. Grădiştea-uu işi amiuă interpelarea.
Aii blue, iu vremea aceasta, d. prlm-miuistru se alia la Neuat ; mai mult de cit atît: I s’a amintit că are o interpelare la Cameră, dar d-sa a refuzat să meargă acolo.
Iată dar pe primul-mlnistru lugiud de Camera, iu tocmai ca uu Ntolcescu oare-care.
O mai mare înjosire uu se poate*
CUM MODIFICA COLECTIVIŞTII
LEGILE CONSERVATOARE
ii
Legea prevăzîiid condiţiuiiile dupe cari trebue tăcuta o cerere de autorizare peutru eonstrucţiuul de drum de fer şi mal prevă-ziud casuiile clnd o asemenea cerere trebue lespinsă,—cum ar li spre pildă o lin e menita să iacă concurenţă unei linii a Statului — d. Olănescu prevăzuse posibilitatea, ea cererea să poată li respinsă de-a-dreptul de ministrul lucrărilor publice, cînd va constata că lima cerută este contrarie dispoziţiilor legel.
Lucrul era piea firesc ca să poală ră-miue neschimbat. D. Ionel Brâtianu prevede că uumal consiliul de miniştri are dreptul să se pronunţe, ministrul lucrărilor publice fiind dator să prezinte ţoale cererile con-sil ului de miuiştri.
Prin urmare orl-ce cerere, fie ea coutrară tuturor prescripţiilor legel, trebue luată în seamă, trebue să se facă toate lucrările, de şi se ştie că 1 de prisos.
Articolul I al actualei legi prevede liniile ale căror co iStrucţiuue guvernul nu o poate autoriza, şi anume:
1)	Couliuuarea liniilor Stalului iu direcţia lor priucipală ;
2)	Liniile in legătură tu graniţa satt eu Dunărea ;
3)	Orl-ce linie care ar fi menită să facă con carenţă udbI linii a Statului:
4)	Şi orl-ce linie care ar putea vătăma interesele* generale ale Statului;
D. Ionel Brâlianu menţine aceste patru categorii, cari întrunesc toate liniile a căror construcţie nu poate fi autorizată, mal adaogă însă un aliuiat în care enumără anume uu şir <}e liuţj cari nu pot fi construite de particulari.
Pentru ce acest pleouasm ? Categoriile prevăzute de legea d-lui Olănescu nu sunt suficiente ? Am citit expunerea de motive, dar n ani găsit nici un motiv plausibil, tare să justifice pomelnicul d-lul Iouel. De ce să opreşte, spie pildă, construirea unei luni ca Puduj Uoaia Hlrlâtt ? Şi oprirea de a se autoriza construirea liniei Vă-lenl-I runtarie, prevăzulă in pomeluic, nu este copnnsă in categoria a doua ?
Si apoi uu se poate ca o linie prevăzută iu acest tablofi să fie azi de natură a nu i se autoriza construirea, iar peste 20 30 de aul, da .J Ce, o l*ge se face numai peutru azl-miine ?
Se ştie ce lărâboiQ ati făcut colectiviştii cu această lege, cabfictnd-o de auti-consti-tuţioualâ şi motiv Sud, pe această considera ţiunea, chiar retragerea lor din Parlament
Intre altele el aă susţinut neconstituţio-nalitatea legel, pe faptul că ea cedează concesionarilor, fără plată, terenul necesar pentru construirea drumurilor de fier pe proprietă'ile Statului, judeţelor, comunelor şi domeniului Coroane’.
Cum ? strigat! atuuri colectiviştii, espro-piatl pe gratis proprietăţile comunelor şi judeţelor fără să ţineţi seamă că art. 19 din Constituţie zice că «nimeni nu poate fi espropiat de cit după o dreaptă şi prealabilă despăgubire» ?
Uitat! colectiviştii că această dispoziţie constituţională nu priveşte de ctt pe particulari ; dar nu subtilităţi constituţionale vom discuta cu oameuil cari uu se pricep să diferenţieze o dispoziţie de lege de una de regulament.
Pentru a satisface dar criticele colectiviste, d. Ionel Biătiauu rade comunele şi judeţele—lasă ca Statul şi domeniile Coroanei să fie espropiate pe gratis, de şi, după colectivişti dispoziţia Constituţiei «ui-meni nu poate...» s’ar aplica, şi aci — şi motivează această ştergere, in expunerea de motive, ast-fel. «De aceea Iu proiectul de faţă se prevede că această cedare gratuită nu poate avea loc de cit cu consim-ţimîntul autorităţilor lo :ale competente pe care de sigur nu-1 vor refuza de cîte-ojl vor găsi ca stabilirea unei linii este îu interesul lor».
Ef, şi dată «autorjlăţiie lo/ale competente» vor găsi că pe lingă interesul ce pot trage de pe urma liniei, este bine să pue mina şi pe o sumă de bani de la concesionar, atuuri cum răuiîije ? Şi da ă refuză pir şi simplu «autorităţile ioca!e coin-pelintc» cu toate avantagiile liniei, atunci ce se face cu autorizaţia dată de ministei? Să ue Intoareem iar lă vremurile cîud Strus-berg a fost silit să plăteas -ă un milion de kl un pogon de teren Ia T.-Severin? Dar pe această cale uu vom avea nici o dată construiri de linii ferate particulare.
Ş’apol ia să vedem, d-le ministru, dacă Ion Brâtianu, judeca ca d ta şi ca d. Sturdza.
In leg* a peutru incuri-j ^rea iudustriel naţionale, alcătuită de Ion Biătianu şi votată si.b regimul sâtt, articolul 3 sună ast fel:
«A"ici o despăgubiră nu se va cere de Stat, de comună sau de domeniul Coroanei peutru esezarea mijloact lor de comunicaţie (şosea, diurn de fer, tramvay) menita a pune in legătură fabrică cu un diurn mare, cu o staţie ferată, cu un ritt navigabil satt canale».
Ei ? Cum rămtne cu art. 111 din C. că «nimeni uu poate fi expropiat de cit «după o dreaptă şi prealabilă despăgubire» şi tuni lătnîce eu «autorităţile locale competente»?
înainte de a modifica art. 5 din legea d-lul Olănescu, d. Ionel Brătianu trebuia să modifice art. 3 diu legea pentru încurajarea industriei făcută de tatăl sili, marele săli tată.
Tare însă In superba sa inconştienţă, d. Ionel Brătianu aduce acestui articol 5, iută o modificare care trebue relevată.
Aliniatul c al acestui articol din legea actuală, zice că se acordă concesionarilor «transportul pa căile ferate ale Statului cu preţul ele regie pentru toate materialele necesare construcţiunel».
D. Ionel Brătianu uu prieepe seusul expresiei preţul de regie. D sa crede că înseamnă preţul cit costă transportul pe direcţia căilor ferate, preţ greii de stabilit, pe cînd el îuseamnă preţul cu care serviciul ecouomatulul transportă, pe căile noastre ferate, propriele materialurl ale drumurilor noastre de fe\ Incapabil să prindă această uuauţâ, d. Iouel Brătiauu explică în expunerea de motive, cu o copilărească naivitate, cum preţul cit ar costa pe căile noastre ferate transportul materialelor este variabil şi greii de stabilit şi apoi modifică aliniatul introducîud uu tarii fix de 3 baul de tonă şi kilometru. Şi dacă nu-ţl va mal conveni să transporţi cu preţul acesta fix? D. Iouel Brâtianu restrînge apoi această înlesnire de transport numai la materiale «de provenienţa indigenă». Frumoasă înlesnire. Re duci tariful la transportul traverselor şi îl menţii la acel al şinelor şi al materialului rulant!
0 prea frumoasă nostimadă găsim In articolul 6, care suuă ast-fel:
«Tarifele prevăzute in actul de concesiune vor fi considerate ca maxime şi nu vor putea fi urcate de cit eu aprobarea miuis-teruluf de lucrări publice».
Care va să zică tarifele vor fi maxime, dar vor putea fi urcate!..
Dar iată o nostimadă şi mal lată.
Tot acest articol, fireşte, modificat, zice: «Ele (tarifele) se vor aplica în mod egal tuturor călătorilor şi tuturor transportatorilor de mărfuri cari vor fi iu condiţiunl identice.
Să luăm un caz.
D. X. are o mare pădure. Ca să o exploateze coiistrueşte o linie pînă la staţia apropiată. El ’şl transportă produsele, ua-tural, fără tarif, calcullnd preţul transportului în cheltuelile da exploatare. Iutre proprietate sa însă şi staţia de joncţiune mal este pădurea d lui Y. Acesta cere ca d. X. să-l transporte produsele. După lfgea d lul Ionel se va aplica şi d-lul \ tariful cu care ’şl transportă matenrlul d. X, adică A va fi obligat a transporta gratis produsele d Iul Y !...
D-le Iouel Brătianu, lasă-mă că mor !...
Iu articolele următoare inteligentul ministru al lucrărilor publice mal face clte-va modificări, iutroduclnd pleonasme, dispozi-ţiuul reglementare şi tu fine la art. 10, unde actuala lege prevede că Statul va participa cu 30 la sută din beneficiul net- la liuiile ferate pe cari se transportă călători şi mărfuri particulare, d. Ionel Brătianu dispune că «Statul va participa cu 2 Ia sută din venitul brut.»	.	.
Vra să zică, pierde şart clştigă concesm-nalul, asta nu te priveşte. Statul să ia 2 la
sută din venitul brut, chiar dacă concesionarul are perderl. Asta este nemaipomenit. Desfidem să ni să arate în vre-o ţară din lume o asemenea dispoziţie. Care capitalist va băga, în urma unei asemenea condiţii, banii săi tn construirea de linii ferate ?
Liniile Statului aduc azi abia un venit de 2 jumătate la sută fără a se socoti amor-tisarea capitalului şi dv. voiţi să luaţi de la antreprenor 2 la sulă diu venitul brut P
Ce să spuuem de dispoziţia că «după 90 de ani aceste linii devin de drept proprietatea Statului, fără nici o indemnisare?»
Iei antreprenorului 2 la sulă de venitul brut şi apoi îl spui; dar să ştii că după 90 de'ani ’ţl i&tt ţi linia şi materialul rulant, fără nici o despăgubire! Iu toate ţările diu lume materialul rulant se plăteşte.
Era mal simplu dacă se prevedea că imediat după construirea liniei Statul va deveni proprietarul el, iar netotul de concesionar să fie ob'igat să p'ă’ească şi ceva despăgubiri 1
Nu mal insistăm. Am relevat iu treacăt unele din modificările d-lul ionel B:âtianu. Dacă ar fi să ne oprim la toate, nu ne ar ajunge nici interminabilele coloane ale Voinţei. Peste tot nu constatăm de cit nepricepere.
Aşa a modificat d. Ionel B.ăliauu legea pentru construirea şi exploatarea căilor ferate de interes local. Dacă u’ar fi îu joc interesele ţărel am rîde şi l’am felicita.
Nu putem sfirşi însă fără a constata încă odată că uu s’a adus acestei legi uicl una din modificările cerute în opoziţie de liberali, ceea ce dovedeşte că liberalii, înfrunte cu şeful lor, att minţit atunci cîud afl calificat legea noastră de anticonstituţională şi antinaţională.
El au cerut atunci ca să nu fie admise companii, ci toate liuiile de drum de Ier să le construiască Statul.
Azi el votează o lege priu care dă autorizaţie companiilor de a construi linii ferate.
Minciuna a fost îu lot-deauua cu îngrijire cultivată de colectivişti.
REGIMUL APELOR
Campania autibrâtienistă. — Economia legel.— Dispoziţii generale.
Campania aniibrtUieni&lă
Proiectul de lege privitor la regimul apelor a fost depus săptămîna trecută la biuroul Senatului de către d. Ionel Brătianu, care suferă de mania de a deveni reformator. Paternitatea acestui proiect însă revine d-lui C. Olănescu, care în ultimul an al guvernului conservator, a studiat cu multă asiduitate redactarea unei legislaţiunl privitoare la apă.
Proiectul d-lui Brătianu, ca principiu general şi fundamental, declară aproape toate apele de domeniu public. In tocmai ca lagea pescuitului făcută de d. G. D. Palladi.	■	v .
Acest principiu însă ti a plăcut şi nu place unei mari părţi a guvernamentalilor şi dovadă e că el a fost înlăturat din legea d lui Palladi, după o vie agitaţie şi după o campanie disperată de culise, care era să producă şi o criză ministerială. Ast-fel proiectul d-lui Palladi a fost oribil mutilat, aşa că legea pescuitului azi e inaplicabilă, o literă moartă.
Aceeaşi soartă aşteaptă şi proiectul d-lui Ionel Brătianu. Şi în curlnd poate va apare o broşură de d. Italino Vericeanu în contra acestui proiect, şi in curlnd vom vedea iar agitindu-se prin culisele Camerei pe d. I. N. lanzovescu.
Vîntul agitaţiei guvernamentalilor şi în special al Stătesciştilor în contra d-lui Ionel Brătianu, începe să adie deja, deşi legea apelor nici n a fost distribuită încă.
Să vedem în ce constă economia legei asupra regimului apelor.
Economia legei
Disposiţiile principale ale acestei legi sunt :
Apele mării, bălţile şi lacurile din împrejurimile ţărmurilor mării, lagunele cari comunică direct sau indirect cu Marea, precum şi porturile naturale sau artificiale, se declară de domeniu public.
Se declară de domeniu public: Dunărea cu toate lacurile sau bălţile ce se alimentează dintr’insa, precum şi toate riturile apte o deveni navigabile, cum sunt. Jiul, Oltul, Argeşul, Dîmboviţa. Ialomiţa, Prutul, Şiretul, Bistriţa şi Moldova; apoi rîu-rile cari în urma unor lucrări pot să servească la navigaţie, canaturile de navigaţie, canalurile generale pentru irigaţie, şi canalurile colectoare de drenaj. Albiile acestor rîuri, de la isvoarele lor, sunt de domeniu public.
Afiuentele acestor rîuri sau canaturi navigabile sunt supuse servitutii necesare navigaţiei.
Apele cari sunt de domeniu public nu pot fi derivate de la cursul lor şi nimeni nu poate, sub nici o condiţiune, să facă pe ele lucrări, precum poduri fixe şi umblătoare, mori, piue, usine, diguri, lucrări de irigaţiune, extracte de matern aluri şi ori ce alt-fel de lucrări, fără autorizaţia specială a guvernului.
Apele cari nu pot deveni navigabile şi cari nu sunt afiuentele rîurilor navigabile sunt de proprietate privată, însă cu oare-cari restricţiuni ce se prevăd în lege.
Cînd apele navigabile sau flotabile îşi fac o nouă albie, albia cea veche devine proprietatea vechilor proprietari riverani.
Proprietarii apelor de domenitî privat sunt obligaţi a face toate lucrările necesare pe comptul lor pentru a împiedica inundaţiile. Contrar, cei păgubiţi au dreptul să ceară despăgubiri de la proprietarii riverani.
Dispoziţii secundare
Aceste sunt principiile generale ale regimului apelor. Legea, care cuprinde cinci capitole, regulează principiile generale în cele două capitole d’intîiu. Al treilea capitol cuprinde dispoziţiile privitoare la iri-gaţiuni şi la desecări.
Statul poate face direct sau pe cale de concesiuni canaluri principale de iriga-ţiuni, cari aparţin domeniului public. Canalurile de irigaţiuni, cînd ele sunt construite de judeţe, de comune sau de vr'un sindicat de proprietari, aparţin de asemenea domeniului public.
Capitolul 4 e privitor la apele de domeniu privat; în acest capitol se prevăd o sumă de restricţiuni.
Capitolul 5 stabileşte penalităţile.
ADMINISTRAŢIE NU GLUMA!
Interesantă a fost interpelarea ce a dezvoltat la Cameră d. deputat Gbica Anasla-sescu asupra administraţiei judeţului Muscel.
E de ajuns să relevăm numai unul din faptele produse de d. Chica Anastasescu pentru a arăta, încă o-dată, ce fel de administraţie se face sub colectivişti.
Prefect al judeţului Muscel este un domn Nicolatt. Ca să se Vadă de ce calibru este acest prefect, d. Anastasescu a afirmat Iu Cameră că un sub-prefect a provocat la duel pe d. Nicolau pentru că acesta îi făcuse observaţii, în exerciţiul funcţiune!; un alt sub-prefect a trimis prefectului drept orl-ce răspuns, tot pentru nişte observaţiunî, că are să-l tragă o pereche de palme.
Ce credeţi că a făcut prefectul Nicolart ? Că a destituit imediat pe aceşti ciudaţi subalterni ? De loc. D. Nirolau, prefectul, a convocat pe deputaţii judeţului ca să-I consulte ce să facă!
Deputaţii l’att sfătuit să tacă diu guiţă.
Şi d. Nicolatt a tăcut I Auzi să n’aibă voie un subprefect să provoace la duel satt să tragă două palme prefectului sătt...
Sub uu asemenea regim şi cu uu aşa prefect noi credem că numiţii subprefecţl puteaft merge şi mai departe.
Aşa administraţie Înţelegem şi noi.
DIN STREINÂTATE
Creta şi Macedonia
Situaţiunea se îngreunează necontenit in O-rieut.
Ittsia pare holârîtâ să susţie pînă Ta capăt candidatura prinţului George la postul de guvernator al Cretei, iar Turcia se opune energic acestei candidaturi. După cutn se ştie, dia depeşl, Turci! înăspresc de cile-va zile oeupa-ţiune’a Tesaliel şi comunicaţiunl oficioase spun că Sultanul e hotărit să nu evacueze Tesalia plnă cînd nu se va renunţa la candidatura prinţului Ceorge; la aceasta, «Neuie Freie Prese» observă să s’ar putea foarte bine ca această hotărire a Sultanului să ajungă la un rezultat opus celui urmărit, căci e în joc prestigiul Rusiei faţă de Slavii şi creştinii din Balcani.
Adunarea naţională cretauă are de gind să facă săptămîna* aceasta o mare manifestaţie, cerînd ca chestiunea Cretei să se rezolve cit de curînd prin acordarea autonomiei şi numirea unul guvernator.
împărţirea Macedoniei
Ziarul oficios slrbesc Male Noviny publică o ştire de mare senzaţie.
După spusele arestul ziar. Rusia aro de gind să puie pe tapet chestiunea Macedoniei indată după regularea chestiune! cretane.
Rusia ar fi şi făcut Austriei propunerea ca să se acorde Macedoniei o autonomie asemenea acelea pe care a avut-o Rumelia orientală ; şi fiind-că elementul bu'găresc ar fi pre-pouderant in Macedonia, să se numească guvernator un bulgar.
La această propunere, Austria ar fi observat că partea nord-vestică a Macedoniei e locuită de SirbI; acest fapt precum şi interesele comerciale austriaca ar hotărî pe Austria să se învoiascâ la o Împărţire în două a Macedoniei.
Oficiosul sirbesc observă că în tot-d’a-una Rusia a căutat să Cvorizeze pe Bulgari tn paguba Sirbiel şi că Sirbil numai do la Austro-Uogaria pot aştepta vr'un bine. _	_
E curios tă in coinunicaţiunea oficiosului diu Belgrad nu se pomeneşte nimic despre Romînl şi Greci, ca şi cum aceştia n’ar exista in Macedonia.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
„Romînia legendară şi istorică’'
Joia trecută, d. Jules Brun şi-a dezvoltat la Atenett conferinţa sa în proză şi versuri, in faţa unul pubiic ales şi numeros.
A vorbi de subiectul acestei conferinţe, şi a căuta să rezumăm cuprinsul, ar fi cam greii şi chiar cu neputinţă, întru cit d. Jules Brun n’a căutat să dezvolte vre-o ideie fundamentală, ci —intr’o serie de sonete—ne-a scos la ivlală clte-va scene, tipuri satt monumente însemnate din trecutul ţărilor noastre. Lucrarea d-niel sale — după cum singur ne-a declarat-o —este o lucrare de poet, nu de critic ; de aceea şi în prezintarea tipurilor satt scenelor noastre istorice şi legendare, d-nul Jules Brun s’a ţinut mal mult de caracteristica tradiţională şi prea puţin de cea istorică.
înainte de a ’şl incepe conferinţa, d. Jules Brun citeşte o scrisoare venită din partea M. S. Reginei, prin care ’1 înştiinţa că din cauza unei dureri de cap, M. Sa nu poate azista la conferinţă—cu toată promisiunea făcută.
După această mică introducere, vorbeşte de conferinţele filo-romîne pe cari le-a ţinut în Franţa—şi anume la Bo-diniere,— arată dragostea pe care o are pentru naţiunea roinînă, din sinul căreia s’a nutrit în tot-d’a-una inspiraţi-unea sa.
«Inspirârile mele, le aflu în mijlocul d-voastre, spune conferenţiarul ; m’am făcut cintăreţul gloriilor voastre naţionale şi recompensa mea — singura la care aspir — este să dobîndesc mare naturalizare rominească — nu pe aceea pe care o acordă Camerele, ci naturalizarea prin inteligenţă »
Apoi, d. Jules Brun intră în materie, începind prin a face teoria sonetului francez. Oratorul a adoptat această formă care convine mal bine la o serie de tablouri repezi şi tipice, fără dezvoltări prisoselnice. Măiestrii sonetului francez sunt Ronsard şi — în vremea noastră — -J. M. de Heredia, care va face prefaţa la Sonetele romîne ale conferenţiarului.
Arată apoi cum fiind la Agapia, anul trecut, i-a venit ideia de a pune in versuri icoane ale trecutului nostru.
începe cu sonetul La Coloana Tra-jană şi continuă apropiindu-se «în spaţiu şi timp» recitind cu multă vervă şi *e-leganţă : Le Pont de Trojan, Le monument d’Aadam-Ktissi, Les deux cou-ronnea (d’acier et d’or), Salut au dra-peau, Ţtpeş-Voda, Ştefan cel Mare şi La Statuea lui Mihaiu. Viteazul, unde a trebuit să se oprească la mijlocul sonetului, Întrerupt de furtuna aplauzelor stirnită in auditor. Vin apoi rînd pe rînd : Les Brancovans, Les Primea Fa-nariot8, Le Couzi Vodă, 10 Mată, Doamna Despina, Doamna Kiajna, Carmen Sylva (sonetul acesta şi cel precedent art fost cele mal reuşite bucăţi istorice ale conferenţiarului.
Mal clntă d. Jules Brun şi Le premier 0bri8 şi La citadelle de Neamiz unde imprecaţia finală :
O ruine ! etranger, pas meuie arehiijlogue, Je m’indigne â savoir tes piliers encasties Aux derisoires murs de queTjue synagogue.
a fost frenetic aplaudată.
A avut şi cîte-va sonete comice ca ; Le Bataush, La foire aux Moach, Baba Anica, Kira Duduca, etc.
D. Bruu a sfirşit citirea «eşantiliioa-nelor» sale, cu cîte-va sonete pastorale ca La Bergvrie, Le pâtre— în cari sunt două versuri de toată gingăşia:
La lnue semblait, garder Ies luebis,
Le pâtre semblait garder les etoibs.
D. Jules Biun şi-a sflrşit conferinţa cu o peroraţie foarte vibrantă, şi mal ales foarte naţionalistă — care s’a terminat cu aces'e cuvinte entuziaste : «Trăiască toţi rominil! Şi să vie Prinţul, născut satt care se va naşte, care va iucbela ciclul Istoriilor voastre despărţite.
Si dacă nu voirt mal fi acolo ca sâ’I văz, cel puţin ml-atn făcut «prestaţia» nieâ ca un ţăran, şi am purtat, cu sudoarea pe frunte, modesta mea sarcină de pietre pe drumul viitorului vostru!...»
Cuvintele acestea au fost acoperite de adevărate tunete de aplauze, a căror durată a oprit pe conlerenţiar, aproape cinci minute, din vorbă,
www.dacoromanica.ro
1_____________________
E de prisos sa maT spunem că toată lumea a eşit din sală cu impresia că de mult nu s’a văzut un succes atît de strălucit la o conferinţă, cum a fost acela pe care l’a avut d. Jules Brun.
Zara.
fINFOBM * TTT
In jurul unei interpelări
Mult sînge răii a făcut d ini Sturtsa interpelarea d-lut Ionel Grădişteanu în chestiunea naţională.
Sunt aproape 10 zile de cînd ea a fost anunţată; a trecut deci trei termene reglementare şi d Sturdza n’a îndrăznit să vie la Cameră, pentru ca să răspundă interpelat or ului.
Fusese vorba Sîmbătă ca interpelarea să se. desvolte eri. Luni D Sturdza însă a lipsit şi eri, pretinzînd că e bolnav, de şi a luat parte la şedinţa Senatului.
Colegii săi din minister şi mai ales d. Ferikidi, apreciind că gluma se prea îngroaşă şi că preşedintele consiliului cam tratează peste picior obHgaţkmile parlamentare. a fost nevoit să ia angajamentul ca în cursul săptămînei acesteia să aibă loc mult aşteptata discuţiune contradictorie cu d Sturdza în chestia nţională.
Ii» Senat
In timpul acesta, la Senat se petrecea o scenă extra-comică...
D. Ferikidi, venit la Senat, trăgea mereu de mînecă pe d. Sturdza. cerîndu-i să se ducă la Cameră spre a se înţelege cu interpelatorul.
F/ra foarte interesantă supărarea d lui D. Sturdza faţă cu atîta insistenţă din partea colegului său.
Agitarea (Mut Sturdzii
Gesticulînd, agita mereu degetul arătător, după obiceiul său, şi spunea destul de tare, ca să poată fi auzit pînă la tri buna presei:
— Dar să mă lase în pace. Trebile Statului mint mai interesante de cit interpelările. Acum nu pot să mă duc. Nu vreau să răspund.
Le mult timp nu fusese văzut d. Mitiţă Sturdza în aşa stare de surescitare.
*
* *
Dar de ce ’i-e frică nu va scăpa preşedintele consiliului.
Interpelarea d-lul Ionel Grădişteanu va trebui să fie dezvoltată.
In cnrind se va construi o linie telefonică între Bucureşti şi Constanţa.
D. C. Sândulescu, licenţiat în teologie, a fost numit protopop al judeţului Dolj.
M.	Sa Regina a azistat eri după a-rniazl la repetiţia generală a concertului ce se va da azi la Teatrul Naţional sub patronagiul Săti, in folosul societăţel R gina Elisabda.
Vizita M. Sale Regeluî la Petersburg
Aflăm că M. Sa Regele a decis ca în afară de suita civilă şi militară obi î-nudă, să fii însoţit la Pekrsbivg de 50 ofiţeri superiori, în retragere şi in activitate, cari au luat parte în campania de la 1877.
M. Sa Regele a însărcinat pe d. general Vlăde8cu să compună lista tutu-lor ofiţerilor, cari ca ofiţeri superiori aii luat parte la războia.
Intre ofiţerii în retragere vor însoţi pe Sumran la Petersburg d-nil general Haralambie, Herkf, Cotruţ, Fnlcoianu, G. Anghelescu, Radovi'i şi Budişteanu.
Al. Sa Regele va invita prin d. gz-neral Vlădes u în parte pe fie care o-fiţtr superior să-l însoţească la Petersburg.
Noul comitet al clubului ofiţerilor în rezervă s’a constituit, in modul următor :
Preşedinte — d. general T. Călinescu ; vice-preşedinte — d. colonel Obedeanu ; membri—d-nil coloneii Vasilescu, Capşa, Alexandrescu, Costescu, Vlădoianu, maior Samatesou, căpitani Sachelaride, Vernescu, locotenent! Fiorescu, Roşescu, Teodorescu şi sub locotenent Ciuflea.
Ştirea ce am dat despre numirea d-lul 1. Vericeanu, ca avocat al casei şcoale-lor, în locul d-lul G Morţun se adevereşte.
Decretul de numire a fost deja semnat de M. S. Sa Regele.
Politisrhe Correspondenz din VNna publică un articol inspirat de guvernul unguresc prin care sfătueşte pe Saşi să nu se alieze cu Romîniî, căci milioanele de Romîni în cile va decenii vor roma-nisa ge cele 200,000 de saşi.
Cu asemene copilării vrea guvernul ungur se să recîştige concursul Saşi’or!
D-na Darclee a invitat pe studenţii universitari, cari i-afi făcut ovaţii Vineri noaptea după reprezentaţie, să vie la d sa Miercuri noaptea, după ultima reprezentaţie ce-o va da, ca să le ofere clte un pah'r de cham-pagne.
Să nu se trezească de astă-datâ celebra noastră divă d-na Darclee, cu peste 1000 de manifestanţi!
Dnrwni List din Belgrad publică ştirea că nişte bande de arnăuţi au năvălit a supra unor comune romîneşti din viteatul Scopia şi le-aii terorizat.
Armata turcească, ce se află la hotarul tnncedo-bulgar, a alergat în urmărirea arnăuţilor.
S’aO depus în Cameră proiectele de legi pentru :
1)	recunoaşterea ca persoană morală a spitalului ie copil Filantropia din Botoşani;
2)	acordarea unul credit de 15 000 Iei
EPOCA
ministerului instructiunel, pentru cumpărarea bibliotecel regretatului Alexandru Roman, fost membru al Academiei romîne.
Iată taxele pe cari le plătesc actualmente importatorii de zahăr, în ţară :
0.35 bani vama,
0,15 bani taxa de consumaţie de curînd impusă,
0 20 bani accizele comunale.
1$ - * -- iR------------
Proclamaţiile revolnţlonare
Sub titlul de: Urmările percheziţiunilor citim în Gazeta Transilvaniei din Braşov :
Aflăm din Săcele, că un învăţător ungur de acolo a zis către mal mulţi fruntaşi ro-mini săcelenl, că CiangăiI de prin Baclfalu şi Tureheş, citind în Brassoi Lapok şijn cele-l’alte fol ungureşti despre perchiziţiile făcute la popii «valahi» şi despre zecile de mii de proclamaţii revoluţionare aflate în Săcele, s’ati speriat şi nil luat^ groaza Ho* mlnilor, aşa că uni! dintre eî fiind mal fricoşi, ’şî-au ascuns averile prin piv..iţe şi prin găurile secrete de prin şuri, te-mîndu-se de «revoluţia valahă» pusă în apropiată perspectivă de foile amintite. Fireşte, că printr’asta a fost aţlţată din nod şi mal tare între Ciangăl ura contra Ro-mînilor.
O delegaţie a moşnenilor din T.-Ocna, s’a prezintat eri la Senat pentru a reclama primuluî-minislru în contra măsurilor luate de ministerul de finanţe de a le executa amenzile delictelor silvice, pentru faptul că au tăiat lemne dintr’o pădure care le aparţine şi pentru care sunt în proces cu Statul.
M. Sa Regele a vizitat pe ne-aşteptate, Duminică dimineaţa, institutul Leagănul S ta Ecaterina, situat tu Bulevardul Pake-Protopopescu No. 17.
M. Sa a fost primită de d-na preşedintă Ecaterina G. Cantacuzino, d na Mărie Vă-cărescu, d-na Irina Cantacuzino. casiera societăţel, şi de d-nele Emilia Miclescu, E. Coslinescu, N. Mandrea, d-şoarele Arion, Văcărescu şî Cantacuzino, precum şi de d-nil prim-procuror Sărăţeanu şi Radu Văcărescu, membrii al acestei societăţi, cari se aflafi din întîmplare prezenţi.
După ce M. Sa a vizitat cu deamănuntul dormitoarele copiilor, al doicilor, ele. a iscălit într’un registru, exprimînd tot-de-o-dată doamnelor prezente, lnalta-I mulţumire şi viul interes ce poartă şi vor purta şi pe viitor atît M. Sa Regina cît şi M. Sa Regele, acestei filantropice instituţiunl.
M. Sa a bine-voit a trimite d nel Ecaterina Cantacuzino, preşedinta societăţel, 1000 lei drept ajutor societăţel Leagănul S-ta Ecaterina.
Ştiri economice
Banca imperială rusă a hotărlt scoaterea din circulaţie a bancnotelor de 1 şi 3 ruble.
Ele vor fi înlocuite cu monede corespunzătoare de argint, în valoare de 1 şi 3 ruble.
Cronica Judiciară»
Apendice la procesai Iul Andronlc.—
Condamnatul pentru escrocherie are dreptul la pensie ? — Ştiri judiciare
Cine nu-şl aduce amiute de procesul cu apa de aur? Unul din iuculpaţit în acest proces, era şi Maiorul Theodorescu diu corpul medical al armatei. Acesta a fost condamnat la un an de zile închisoare, reformat din armată, şi de şi cu un serviciu de 25 de ani, n’a zis nici cârc, in tot timpul cît a trăit, asupra dreptului ce ar avea la pensie.
Maiorul Theodorescu moare insă, şi soţia sa, d-na Eleonora Thoodoreseu, vin », printr’o acţiune îndreptată în contra ministerului de războiţi, să reîmprospăteze memoria soţului săti, reclamînd peusia Ia care acesta ar fi avind dreptul.
Desbtterile acestui proces s’aO urmat înaintea secţiei a 2 a a tribunalului Ilfov.
D. Pirvuleseu, avocatul miuisteriuluf de războiţi, susţino că după art. 21 al legel pensiilor militarilor, cel care perde exerciţiul drepturilor politice perde dreptul la pens e. Or, după legea electorală, cel condamnat pentru escrocherie perde exerciţiul drepturilor politice şi maior Theodorescu se afla iu aceasta categorie.
D. Ştefan Şoimeseu. care reprezintă interesele d-nel Eleonora Theodorescu, susţine din contra că pentru ca cine-va să decază de la dreptul de pensie, trebuie să şl fi perdut toate drepturile politice. Ort, prin condamnarea pentru delictul de escrocherie, nu se perde de cît dreptul de a fi alegător saO ales, etc, dar mal rămîn condamnatului alte drepturi.
Tribunalul a amînat pronunţarea.
Vom comunica cititorilor rezultatul.
*
* *	i
Recursul ţăreni’or condamnaţi in procesul omorului Iul Cioflan a venit din noii ieri înaintea Curţii de Casaţie.	_
Recurenţii ereatl representaţl prin d-nil N. Fieva şi Aurelia Dunca ; partea civila, fiul defunctului Cioflm, prin d. Petre Grădişteanu.
D. Fieva insistă pentru ca condamnaţii să fie dejfaţâ şi fiindcă n’aO fost aduşi de la Văcăreşti, cere aminarea procesului.
Cercetarea recursului se amină pentru 4 Februarie.
***
Procesul d-!ul David Landt>u, inculpat de a fi lovit cu o sticlă cu apă pe d. student S-ar-leti, cu ocazia Intrunirel ovreilor la Dacia a venit eri înaintea secţiei a 3-a a tribunalului Ilfov. Procesul s’a aminat pentru altă dată din cauza unul vicid de procedură.
ŞTIRI MABIHTE
*	D. George Colbaschi, a fost ales ajutor de primai al oraşului Piatra-Neamţu.
*	D-iiil V. Cimpeanu şi D. Ursulesca afl fost aleşi membri în consiliul general al judeţului Tutova.
*	Juul 29 1. c. seara va avea loc In Focşani la clubul civilo-inilitar balul societă-ţel generale a Funcţionarilor comerciali diu Romlnia, secţiunea Focşani.
Balul e pus sub patronagiul d-nelor Sofia I. Ciurea, Col. Harţei, Missir, Căpitan Olă-uescu, A. Kircorean şi Strelisker şi d-lor
P.	Siăvescu, prefect, N. Săveanu, primar, G. Alexandrescu Preşed. Tribunal., I. Mis-sir, preşedintele Camerei de Comerciil.
PROCESUL ZOLA
Serviciul AGEJVTMEt itOfliXl
Paris, 26 Ianuarie. — D. Rochefort ajun-gînd în faţa palatului de justiţie, a fost primit de mulţime cu strigăte de: Trăiască Rochefort! S’a auzit şi clte-va strigăte de : Jos Rochefort 1
D-nu Zola, care a sosit Însoţit de d nil Ci6meneeau şi Labori, a fost huiduit de mulţime.
Sala Curţii cu juraţi este plină.
Deschiderea şedinţei
Audienţa se deschide la 12 şi 10 m. Se aud cîte-va strigăte de : Trăiască Zola, a-conerite îndată de şuşuiturl energice.
Preşedintele, d. Delgorgue, anunţă că va fa -e să se evacueze sala dacă s’o maT produce vr’o manifestaţie oare care.
Actul de acnzaţie
Dezbaterile încep la 12 ore 50 m. Grefierul dă citire actului de acuzaţie.
Se zice că d-nul Z >la a primit de dimineaţă vr’o sută de depeşî din străinătate.
Ce zice ministerul public
După citirea actului de acuzaţie, d. Van Cassel, procuror general, explică că dezbaterea se va limita la acuzarea d-lul Zola, în contra consiliului de războit! care a judecat pe maiorul Esterhazy. Trebue să îm-pedicăm desbaterile de a devie, zice el, căci nu trebue să facem josul preveniţilor cari ar voi să ajungă la o revizuire a procesului Dreyfus prin mijloace piezişe.
Organul ministerului pnb'ic, citeşte ap I concluziunile sale tinzînd ca Curtea să respingă din dezbateri tot ceea ce n’ar privi în mod direct termenii- citaţiei.
Bepllca apftrărel
Avocatul Labori replică că toate faptele conţinute în articolul d-lul Zola sunt sfrîns legate şi că pentru a putea să se apere trebuie să se explice asupra tuturor.
Avocatul adaugă : Respectăm lucrul judecat, dar acolo unde nu es‘e nici legalitate, nici justiţie, nu este lucru judecat pentru nimeni.
Experţii intervin
Cel trei experţi, d-nil Beihomme, Văii-nard şi Conard cer să inter vie In d sbaterl, pentru a împiedica să se discute In faţa Curţii cu juraţi, un proces ce el vor să ducă în faţa tribunalului corecţional.
La orele 2 Curtea se retrage pentru a delibera.
Iu timpul suspendării audienţei, discuţiu-nile sunt animate. Nu s’a produs nici un incident.
Audienţa se reia Ia trei ore.
Sentinţa Curţel
Curtea dă o sentinţă refuzînd preveni-tulul de a dovedi toate faptele expuse in articolul d-lui Zola; acesta nu va putea să facă de cit dovada faptelor visate în citaţie.
Curtea respinge de asemenea intervenţia celor trei experţi.
Noul amănunte asupra declaraţiilor procurorului
Iată cîte-va amănuute asupra declaraţiu-nel d-lul Van-Cassel: Ei zice că in drept citaţia nu poate să depăşească urmăririle ministrului de resbel, şi că acesta, reclamant, are dreptul să limiteze terenul des-bateril, nerelevlnd de cît punctele ce crede f lositor de a face să se juJeee. Justificarea trebuie să fie aci tot aşa de precisă ca şi atacul.
Trebuie să Împiedicăm aci desbaUrile de a devia, căci nu trebuie să facem jocul preveniţilor.
Ceva mal mult, legile afi tras regulele revizuirel, dar în momentul cînd vorbesc nu s’a făcut nici o cerere de revizuire. S’a mă'ginit numai să se Încerce a face să se condamne un al douilea ofiţer pentru crima celui d’întîifl
Această manoperă a căzut.
Azi vrea să se servească de un mijloc revoluţionar, căruia noi II opunem legea, în faţa căreia toată lumea trebue să se plece.
Organul ministerului public citeşte apoi conclusiunile sale tiuztnd ca Curtea să respingă din dezbateri tot ceea ce n’ar privi In mod direct termenii eitaţiunel.
Martorii
Preşedintele procedează la apelul martorilor.
Avocatul Labori renunţă la ascultarea a 7 ofiţeri cari ati judecat pe maiorul Esterhazy şi insista mult asupra ascullărel judecătorilor lui Dreyfus.
Preşedintele citeşte nişte scrisori de scuze ale martorilor: general de Huxer, colonel de Ramei, Passy, Milcent şi doctor Gilber.
Afară de asta, preşedintele citeşte o seri sca-e a ministrului de justiţie anunţlnd că ministrul de războia u’a fost autorizat de consiliul de miniştri să vie să depue In faţa Curţel cu juraţi.
Apărătorul d-lul Zola declară că-şl face toate rezervele în această privinţă.
S? dă citire apoi unM scrisori a d-lut Casimir-Perier declarind că nu poate să depue de cit asupra faptelor prostarioare prtşidenţiel sale. Apărarea face noul rezerve în această privinţă.
Maiorul de Clam
Maiorul du Paiy de Clam scrie că nu poate să răspundă citaţiei ce a primit fiind legat de secretul profesional.
Avocatul Labori depuue concluziunl zi-cînd că avind eunoştiuţă de faptele grave relative la condiţiunile îu cari maiorul du Paty de Clam, îndeplineşte condiţiunile de ofiţer de poliţie judiciară Iu instrucţia procesului Dreyfus, fapte cari suut punctul de plecare al greşelilor şi neregulilor comise îu mod ulterior îu afacerea Dreyfus şi în procesul Esterhazy, că dacă se stabilesc aceste fapte la audienţă, buna credinţă a preveniţilor va fi manifestă. Prin urmare apărătorii aă dreptul să ceară ascultarea maiorului du Paty de Clam care să fie con-strîns prin toate mijloacele, conchizlnd că în
caz de nevoe să amine afacerea pentru o altă sesiune.
Avocatul Labori explică interesul ascultării maiorului du Paty de Clam, a colonelului Picq'iart şi acea a domnişoarei de Co-minges care este bănuită a fi autoarea tele-legramelor semnate *Speranza>, trimise colonelului Picquart, care a protestat. Or, maiorul du Pafy de Clam amestecat în nişte negocieri, a declarat că a primit o scrisoare de la o damă voalată. Voim să demonstrăm că această damă este din anturagiul maiorului du Paty de Clam, iar nu din acela al colonelului Picquart. Trebue ascultat maiorul du Patv d: Clam; dacă e nevoe de şedinţă secretă să se ordone; nouă nu ne e frică.
Cerere de aminare
Avocatul Labori cere amînarea afacerei pentru o altă sesiune.
Avocatul general lasă lucrul la aprecierea Curţii.
Avocatul Labori declară că nu se opune la şedinţa secretă şi zice că In această afacere nu sunt cestiunl de secrete de Stat, nici de apărare naţională; ci că este o glumă curată.
Avocatul general ex lamă : Apărarea naţională este o glumă !
Avocatul Lsbori replică cu veher enţă că nu permite nimănui, nici chiar avocatului general, de a bănui patriotismul săti (a planşe).
D. L ibori exclamă : Dovada ce voim să fa-em în faţa d-lor Juraţi este aşa de eclatantă, Incit nu vrea să ne lase să o scoatem la lumină. El! bine, zice d. Labori, dacă trebue această dovadă o voifl face sin gur, fă>-ă martori, şi dacă nu reuşesc, acela care e la închisoare va rămîne acolo unde l’a pus o leg» făcută Intr’adins pentru dîn-sul (Protestări violentf).
Martora Boulancy
Doamna de Boulancy se scuză că nu poate să depuie.
D. Labori cere să se dea citire depozi-ţinnilor făcute în faţa judecătorului de instrucţie Bertulus.
Avocatul general se opune să se ia de-poziţiunl de la o instrucţie neterminată încă.
D. Labori explică pentru ce dă aşa mare însemnătate ascultării acestnl martor, şi zice că afară de scrisoarea In care este vorba de uhlan, d-na de Boulancy mal posedă şi altele.D. Labori expune persecnţ:unile ale cărei victimă este d-na Boularcy din partea maiorului Esterhazy, care o ameninţă cu moarte dacă dă aceste scrisori ce ea
Eosedă, altor persome declt Iul. Avocatul ibjri zice câ printre aceste scrisori sunt multe insultătoare pentru armată şi cari nu sunt cunoscute.
Avocatul A'bert C'emenceau sprijină cererea avocatului Labori şi cere verificarea stării d-nel Boulancy.
Alţi martori
Alţi martori, printre cari Lebrun-Renault şi Ravary şi baronul de Vaux, se scuză că nu se pot presenta.
Generalul Mercier se va abţine de a răspunde la citaţia ce a primit.
D. Labori protestează şi expune însemnătatea ascultării acestui martor.
D-nul Zola afirmă că gpneralul Mercier, pe atunci ministru de război, a dat judecătorilor fără ştirea Iul Dr yfus şi a apărătorului săfl, un act secret, dar fără Însemnătate. Dacă nu este adevărat să vie să o spue aci; dar dacă este adevărat, atunci nu mal este uevoie de generalul Mercier (mişcări).
Mal mulţi alţi ofiţeri se scuză că nu pot să depună.
O Întrebare a Iul Zola
D-nul Zola, scullndo-se, zice că ar vrea să ştie dacă aceste persoane ascultă de v’un ordin al miriis'rnlul de război, sail de propria lor voinţă.
Ministerul public declară că nu ştie.
Generalul Boisdeftre Generalul Boisdeffre invoacă secretul profesional pentru a nu depune. D-nul Labori exclamă atunci: «Intr’adcvăr s’ar crede că toţi aceşti ofiţeri îşi îm hipuiesc că formeză o castă a parte, că sunt mal presus de toate drepturile şi nici de cum supuşi legilor şi respectului justiţiei».
Suspendarea şedinţei
Curtea suspendă audienţa pentru ca d-nul Libori să poată să redigeze conclusiunile sa'e.
Sunt orele 4 jum.
Bel narea şedinţei
La reluarea şedinţei, D nul Labori citeşte concluziunile sale linztnd ca martorii sus-numiţi să fie constrîuşl să vie să depue iu faţa Curţii.
Aminarea sentinţei Curtea amină sentinţa sa pe miine şi şedinţa se ridică la 5 ore, fără incident
După şedinţă
Mulţimea Îngrămădită în faţa palatului se împrăştie Încet.
D-nul Zola ese pe poarta închisorii şi se urcă într’o trăsură. Ciţl va curioşi recunos-clndu-J, Îl escortează cîte-va minute, sco-ţlud strigăte diferite.
D. Castmlr-P6ri£r
Iată textul concluziunilor care visează pe d-nul Casimir-Periir:
Avînd în vedere că d nul Casimir- Perie» a declarat că se ţine la dispoziţia Curţii şi a juriului dacă se crede că prezenţa sa este necesară ;
avind In vedere că pentru manifestarea adevăiulul preveniţii cred că prezenţa sa este necesară ;	_
Pentru aceste motive, să bine-voiască Curtea să dea a^t apărătorilor de faptul că insistă pentru ascultarea d-lul Casimir Per-rier.
Alte concluziunl
Iată şi alte concluziunl:
Avind în vedere că martorii următori • Domersville, Ravary, general Mercier*
Patron, Văile Reale, Maurek, Antant, Eck-mann, de Boisdrff. £ şi căpitanul de Cui nges, depun că n’aO nimic de spus în procesul actual;
Avînd în vedere că orl-ce persoană citată este ţinută să se înfăţişeze, afară numai de motiv valabil de invocat în faţa Curţii, după ce s’a prezentat în persoană ;
Avînd tn vedere că nu aparţiae de cit persoanelor citate de a declara dacă mărturia lor este safl nu folositoare, safl dacă cunosc saă nu faptele asupra cărora sunt chemate să depue şi asupra cărora se cere mărturia lor :
Pentru aceste inolive,
Rugăm Curtea să ordone ca martorii sus numiţi să fie constrînşl prin forţă să depue.
«Mperanza»
Iată şi concluziunile privitoare la Blanche de Conn'nges:
Avînd în vedere că mărturia lui Blanche de Cominges este absolut indispensabilă pentru manifestarea adevărului;
Pentru aceste motive:
Rugăm Curtea să ordone ca Blanche de Cominges să fie silită să se Înfăţişeze. In caz de boală, şi după verificare, să fie ascultată de o comisiune rogatorie, în faţa căreia martora să fie ţinută să râspunzft cestiunilor următoare :
1)	Ştie Blanche de Cominges că s’a In-trebui: ţat numele el pentru a servi colonelului Picquart ?
2)	Cum o ştie ?
3)	Nu dedea ea numele de demi-zeil căpitanului Lalleniand ?
4)	Ştie ea dacă acest cuvînt u'a fost întrebuinţat în vre o telegramă, pretinsă falşă.
5)	Maiorul du Paty de Clam n’avea motive de ură îu contra sa şi a familiei sale.
6)	Are cunoştinţă că în 1892 Paty de Clam a recurs la manopere foarte grave, mal cu deosebire la întrebuinţarea scrisorii anonime?
7)	N’a fost sesizat de aceasta prefectul de poliţie şi n’a intervenit un general ?
8)	Maiorul du Pafy de Clam n’a organizat pentru restituirea unei scrisori, o scenă ce s’a petrecut la Cours la Reine, şi in care a făcut să intervie o damă voalată ?
Depeşile de azi
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Paris, 26 Ianuarie.— Camera deputaţilor. Iu cursul discuţiunel bugetului ministerului afacerilor străine, d. Delonde reclamă evacuarea Egyptului şi neutralizarea văei Nilului.
D nil Millerand şi Goblet ataiă politica guvernului şi cer explicaţiunl asupra înţelegere! franco-ruseştl.
D. Hanotanx declară că situaţia Fran-citl în Abisinia este minunată şi expune rezultatele fericite obţinute în China a cărei intfgritate va face să se respecteze.
Cît despre cestiunea greeo-turcească, diplomaţia europeană impune voinţele sale Sultanului. Concertul european examinează candidatura prinţului George, căreia Franţa este favorabilă. Franţa s’a arătat în tot-d’a-una bine-voitoare faţă cu Grecia şi urmăreşte realizarea autonomiei Cretei.
Ea a contribuit la menţinerea concertului european.
D-nul Măline respinge imputarea că a fortificat situaţia Sultanului în profitul Germaniei. Afirmă că fără alianţa franeo-ru-sească, concertul european nu s’ar fi putut nici stabili, nici dura ; mulţumită el s’a putut evita o conflagraţiune.
Alian a franco-rusească este o operă de durată lungă, de aceea amiciţia Franciel nu este nerăbdătoare. Amiciţia Rusiei este un sentiment adine şi durabil (aplauze vil)
Discuţia este închisă.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Aventurii auioronsA. - - Individul Radu Ţiţei, logofăt la moşia d-lul Rîmnieeanu din Cavaelar, judeţul Constanţa, sosise de cîte-va zile în Capitală, avind asupra sa suma de 2.000 Jel, pe care stăpînul safi i-o încredinţase ca să facă tirguell necesare la moşie.
înainte de a-şî vedea de afaceri, logofătul Radu, ahtiatde petreceri şi de viaţa de la oraş, s’a suit într’o trăsură şi s’a oprit la Vila Roşa, după şoseaua Chiseleff, şi s’a pus pe chef.
Chef de unu singur, lucrul asta nu-1 plăcea lui Radu şi pentru a pune capăt monotonie), însărcinează pe un chelner sa-I aducS 2 fete cu cari să se poată anima şi duce la bun sflrşit petrecerea Începută.
Zis şi făcut. Cele două dulcinee cerute, sosesc ca prin farmec şi de aci să te ţii,—chef şi veselie. Vinul curgea cu profusiune şi cu cît timpul trecea cu atît mintea lui Radu se întuneca. Casele se invîrteafl cu dinsul şi o serie de tramcare părea câ-î treceaă prin cap.
Dulcintele văziod starea deplorabila a amfitrionului şi vâzîndu-1 că are parale, una din ele—d-ra Elisa Alexandrescu, i-a şterpelit din buzunar cele 2.000 let şi s’a făcut nevăzută. Tocmai a doua zi, după cînd tramcarele încetară de a zdruncina creeril nenorocitului, a vă-
: el cursa în care căzuse.
Plrlit de această tristă aventură, logofătul du a reclamat la poliţie, istorisind nenoro-a-T aventură.
Vgenţil siguranţei caută acum pe Elisa Ale-ndrescu dispărută cu cele 2000 lei.
Furt cu spargere.—Asta noapte pungaşi meserie atl spart casa d-lul Herman Nagler, 1 strada Sapienţel No. 1. şi aii furat obiecte valoare şi alte efecte cazmce, reprezintind o mă însemnată de bani.
In urma reclamaţiunel păgubaşului, agenţii liţiel aO reuşit a pune mîna pe unul din au-■il spirgeret, un anume Caro! Marile, zis şi rol Naghi, vestit spărgător de meserie, eşit ele trecute din închisoare unde îşi făcuse deapsa pentru alte spargeri anterioare^
Ineendlfl-— Pe la orele 1 şi jnmătate din noapte un incendii! s’a deelarat la maga-tii'e d-lul Marcu Cohen, din portul Brăila. Cu ajutorul pompierilor şi al oamenilor de servicii!
www.dacoromanica.ro
din port, focul a fost localizat dup! ce mal în-tll, toate magaziile,—construcţiunl de scîndurl, —aQ fost distruse de flăcări.
Pagubele incendiului se urcă la suma de 10 mii lei.
Migaziile distruse de foc erai) asigurate pentru 20 000 lei la societatea Dacia Romînia.
— In aceiaşi noapte un alt incendii) s’a declarat, tot In Brăila la casele d-lul Mirin Teo-dorescu, unde eraţi instalate, magazinul de băuturi spirtoase şi fabrica de cognac a lui Anas-tase Pagulatos.
întreaga clădire, Impreuuâ cu marea cantitate de mărfuri, aflate acolo, aii fost distruse eu totul. Numai o mică parte din mobiler a putut, fi scăpată.	,	... TT .
Imobilul ars era asigurat la societatea Unirea, pentru suma de 5.000 lei; iar mărfurile chiria-lulul Pagulatos, eraţi asigurate la societatea «aţională pentru suma de 27.000 lei.
s
Corpurile Legiuitoare
(1AMEBA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la 2G Ianuarie
(Urmare)
D. C. Mincu interpelează pe ministrul şi-oalelor relativ la numirea personalului didactic al şi oalel de architectură. D-sa a-firmâ că mal mulţi membri al corpului profesoral al seoalel sunt streini de necesităţile ti.
D. S. Haret, ministrul şeoalelor, refuză paternitatea şcoalel de architectură, care se cuvine d-lul G. Mlrzeseu, fost ministru.
Ceea ce a făcut pe d. Mincu să interpeleze, spune ministrul, esfe catedra de architectură, la care d-sa a fost numit. A demisionat Insă după patru luni, din causă de incompatibilitate parlamentară. Atunci, continuă d. Haret, am numit pe d-nul Gr. Cerchez, diplomat al şcoalel centrale din Paris, inginer civil şi arc-hitect.
Ministrul spune, că nu se pot pune la îndoială meritele d-lul Cerchez, care e mal pre sus de ori ce critică în materie de architectură.
D. Haret încheie, declarînd că nu va primi ca profesori oameni, cari clădesc case ce se dărîmă, după doi ani.
D. Scorţescu, în chestie personală, cu d. Cantacuzino— ministrul de finanţe, explică atitudinea sa, cu privire la taxa de consumaţie asupra alcoolului şi In chestia taxei asupra zahărului.
D. I. Poenaru-Bordea, dezvoltlnd interpelarea sa relativă la participarea Romî-niel la expoziţia din Paris, regretă că nu i s’afi comunicat încă actele de cari avea nevoe pentru dezvoltarea el.
Este fericit că a putut găsi cîte-va documente în presă şi profită de ocazie, pentru a protesta în contra acestui procedctl.
Intrînd în dezvoltarea chestiuuel, d. Po-enaru spune că toate Statele lucrează pentru a fi reprezentate cit se poate mal demn şi se întreabă, cum stăm noi.
Citeşte diferite acte, din cari se constată că guvernul romîn a fost invitat să participe la expoziţie în Septembrie 1895. De abia în Ianuarie 1897, ministrul nostru de externe, d. Stoicescu, atît de prodig la promisiuni şi atît de îndărătnic la fapte,răspunde că Romînia va participa la expoziţie.
Ce s’a făcut de.atunel şi pînă astăzlj? întreabă d. Poenaru.
Guvernul nu a numit nici comisar, nici o comisiuno nu s’a constituit; mai mult chiar, locul rezervat Romîniei a fost ocupat în parte de Republica Argentina.
Interpelatorul nu-şi poate explica această somnolentă a d-lu! ministru de domenii.— D. Stotojan doarme într’adeuăr, In aceste momente pe banca ministerială. — Intervenţia industriaşilor şi a comercianţilor ro mini a fost zadarnică şi d. Poenaru vede cu regret, că timpul e scurt.
Oratorul se teme că, dacă vom mal lnlîr-zia 15 zile, totul va fi pierdut. De cît să ne prezintăm nepregătiţi, d. Poenaru socoteşte că e mai bine să nu luăm parte la expoziţie.
Interpelatorul termină cuviutarea sa, so-mlnd guvernul să răspundă, dacă are încredere, In forţa de vitalitate şi de produc-ţiune a poporului romîn. Dacă nu o are, e mal bine ca să nu luăm parte la expoziţie.
Aplause prelungite.
D. A. Stolojan, ministrul domeniilor, debitează o serie de neadevăruri. Mal întlifi spune că ni s’atl rezervat 700 de metri, clnd toată lumea ştie că nu ni s’afi acordat de cît 350 metri pătraţi. Afirmă că erl s’a numit comisia îu consiliul de miniştri şi d. Poenaru Bordea face parte din ea
D. Poenaru-Bordea. Mă simt incompe tent.
D. Stolojan continuă, In rîsetele şi a-plausele ironice ale deputaţilor, insanităţile sale.
—	Vom face o mal bună figură, spune ministrul, de cit la 1887 !— Camera rîde.
—	Avem încredere In forţele vitale ale ţârei, continua cc. Năstase—mal mulţi deputaţi îl apostrofează.
bemai ştiind ce să£;spună, d. Stolojan cade zdrobit, sub greutatea senilităţilor debitate, pe banca ministerială.
n DCrn Iîlchiderea discuţiei.
D. B. Delavrancea vorbeşte contra.
D-sa atacă violent banca ministerială pentru inacţiunea el.
Explicaţiunile date de banca ministerială nu sunt suficiente. D-sa cere a se lăsa discuţia largă, pentru a se face lumină asupra chestiuneî. D Delavrancea afirmă că mtmstrul domennlor s’a ocupat de chestiunea păcei in partid, nu de chestia expoziţiei.
întreabă ce a făcut guvernul pentru a reprezenta Romînia artistică la exDozitie D. Delavrancea spune, că s’ar fi putut face o prea frumoasă colecţie, din tablourile Dic-toruluî Gngorescu şi conchide afirmînd <*« ori nu vom fi reprezentaţi la expoziţie, safi vom fi reprezentaţi în mod ruşinos!
Aplauze unanime acoper ultimele cuvinte ale oratorului.
Bam a ministeriată reprezintată prin d-nii
A.	Stolojan şi S. Haret este plouată.
D. I. N. Iancovescu vorbeşte pentru închiderea discuţiei.
Aurelianiştil primesc cu ostilitate pe oratorul guvernamental, care abia poate spune cîte-va cuvinte.
O mare agitaţie domneşte In Cameră.
Se cere votul cu bile asupra închidere! discuţiei.
Rezultatul este :
Pentru 49,
, Contra 42.
închiderea dişcuţiel este admisă.
D. I. Poenaru Bordea citeşte moţiunea următoare:
* Camera, exprimînd regrete pentru inacţiunea guvernului, trece la ordinea zilei.»
Moţiunea se trimite la secţiuni.
Urgenţa cerută este respinsă.
D. P. S. Aurelian, în chestiune personală, arată că guvernul din care a făcut parte, fiind întrebat dacă Romînia va lua parte la expoziţie, a răspuns afirmativ, în Ianuarie 1897. In Februarie, acelaşi an, d-sa a voit să numească un comisar general şi a ales persoana, preparlud şi circulările către prefecţi pentru participarea la expoziţie. Guvernul săfi a căzut, iar guvernul care i a urmat, spune d. Aurelian, n’a făcut nimic.
Aplauze frenetice pe băncile aurelia-niste.
D. Stolojan cere din noii cuvîntul. Are aierul că nn e mulţumit cu manifestaţiile produse contra sa.
Ministrul domeniilor spune că a demisionat din cabinet, pentru a face loc altora, îşi recunoaşte meritul de a fi ilustrat tribuna Camerei, cerind revizuirea Constituţiei.
Spune că e de 35 ani in partidul liberal şi are mal multe drepturi de cît d. Delavrancea, ca sâ’i apere.
Pentru ambiţii personale, eti nu fac disidenţă, spune d. Stolojan. Am muncit de dimineaţă pînă seara şi răii face d. Delavrancea că mă taxează de intrigant.
încheie declarînd că are conştiinţa datoriei îndeplinite.
Camera, foarte ostilă ministrului domeniilor, acoperă cu aplauze ironice declaraţiile sale.
Şedinţa se suspendă pe 10 minute.
*
* *
Sosirea d-lul D. Sturdza, atît de mult aşteptată pentru dezvoltarea interpelărei d-lul I. Grădişteanu, nu se îndeplineşte.
La redeschiderea • edinţel,
D. Ferechide, ministrul de interne, a-nuuţă Camerei că d. Sturdza este bolnav şi cere amînarea interpelărei d-lul Grădiş teanu pentru o altă zi, din cursul acestei săptămînl.
D. I. Grădişteanu consimte la amînare, dacă în adevăr d. Sturdza e bolnav.
♦
* *
Se dă citire raportului asupra proiectului de lege al luvăţămtntulul secundar şi supei ior.
D. P. Gîrboviceanu, deputat, îulocueşte pe d. C. Dimitrescu-IaşI, ra portor, la citirea raportului, care durează pînă la orele 5 p. m.
Camera descomplectîndu-se, şedinţa se ridică.
Discuţia generală, asupra proiectului de lege, se amină pe mîiue.
Şedinţa de la 27 Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.10.
Prezenţi 97 deputaţi.
Presidează d. C. Nacu, vice-preşedinte.
D. C. Politimos anunţă o interpelare d Iul ministru de interne, lntrebîcdu-1 dacă e dispus a lua măsuri, pentru ca eforii spitalelor civile să satisfacă îndatoririlor lor. Cere ca d. dr. Fotino să se supună legei poziţiei ofiţerilor şi ca să complecteze locul de efor, rămas vacant de la moartea prinţului D. Ghica.
D. I. Grădişteanu cere a se fixa ziua de Joui, pentru dezvoltarea interpelărei sale, în privinţa Romînilor de peste munţi.
Guvernul | rimeşte, şi biuroul Camerei fixează ziua de Joui, pentru dezvoltarea in-terpelărel.
D. G. Văsescu depune un proiect de lege pentru recunoşterea societâţel Materna, ca pe soană morală.
D P. Gîrboviceanu depune proectul de lege pentru recunoaşterea ca persoană morală a Societăţel centrale agricole.
l^egea tnvăţ&mlntnlal
Se intră în ordinea zilei.
D. C. Dobrescu Argeş are cuvîntul.
SENATUL
Şedinţa de la 2G Ianuarie
(Urmare)
D. Ionel Brătianu Începe prin a se apăra de o acuzaţiune pe care d. Petre Grădişteanu i-a adus-o, spuuînd că d-sa, odată, ca membru lu comisiunea consultativă a proiectului şi altă dată ca ministru, a formulat în două feluri diferite şi contrarii un articol din proiect. Ministrul lucrărilor publice spune că, fiind membru al cotnisiunel a susţinut în adevăr, o părere a sa proprie, dar care a fost respinsă de majoritatea com-isiunel. Acum, ca ministru, fiind responsabil de redacţiunea lcgel, o părăsit ideea sa proprie şi a adoptat pe cea-l’altă. (sic)
Trecînd la proiectul de lege în general, d. Ionel Brătiauu caută să dovedească necesitatea modifitărel legei din 95.
Discuţiunea se închide.
Proiectul de lege se ia în considerare.
La discuţiunea pe articole, la art. I, în urma unei discuţiunî la care iail parte d-nit Vulturescu, Sefendache, Constantineseu şi Polizu Micşunescu, articolul se votează cu un amendament al d-lul Vulturescu, prin care ministrul lucrărilor publice să autorizeze pe acel cari doresc a lua concesiuni de linii ferate de interes privat, ca să facă studii prealabile şi pe moşiile particularilor pe unde ar trece linia.
In urma unor explicaţiuul cerute de d. Sefeudache şi a exp’baţiunilor date de d. Exarcu-Bacăfi şi d. ministru al lucrărilor publice, se votează şi art. 2.
La art. 3. d. Sefendache cere ca să se pună un termen fix în care ministrul lucrărilor publice să dea autorizaţiuuea conce-siunel, după aprobarea dată.
Cererea se respinge şi articolul se votează fără modificare.
D. Valerian Ursianu la art. 4 spune că Statul îşi rezervă prea multe linii pe seama sa de construit pe viitor, lucru care de sigur îngrădeşte iniţiativa particulară pe de o parte, iar pe de altă parte, Statul fiind
ast-fel încărcat cu prea multe linii, nu le va putea face de-cît în foarte lung timp.
D-sa e de părere ca să se micşoreze numărul liniilor pe cari Statul îşi rezervă dreptul să le construiască singur. D. Ursianu cere de asemenea ca să se specifice în mod precis, cnm şi în Ce fel se caută a se evita concurenţa pe care liniile de interes privat le poate face liniilor Statului.
D. Sefendache, asupra aceluiaşi articol, spune că el este pus spre a anihila în-Intreaga lege. Guvernul a făcut lege de căi ferate de interes privat dar prin un articol, —acesta—Statul îşi rezervă pe seamă toate liniile cari se pot face în ţară la noi. D. Sefendache cere ca numărul liniilor specificate prie art. 4 să fie cu mult restrîns.
D. Dim. Sturdza spuue că marele interes este ca râţeaua liniilor ferate ale Statului să mu fie jignite prin liniile ferate particulare.
Examinînd din punctul de vedere al interesului general liniile enumerate in art. 4 pe care Statul şi le rezervă, toate sunt de mare interes şi ori care din ea lăsată pe mina particularilor ar jigni interesul Statului.
Articolul 4 se votează fără modificare.
Şedinţa se ridică la orele 5 şi continuarea discuţiunel proiectului de lege pe articole se amină pe mîine.
Şedinţa de la 27 Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.15 sub pre-şedinţa d-lul P. Orbescu.
Prezenţi 71 d-nl senatori.
Pe banca ministerială, d-nil D. Sturdza şi Ionel Brătianu.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. G. Ştefănescu roagă biuroul să in-tervie pe lingă d. preşedinte al Camerei ca să trimeată proiectul de lege asupra învă-ţămlntulul secundar, pentru ca să poată fi studiat şi de Senat.
Se intră în ordinea zilei. Urmarea discu-ţiunel pe articole a proiectului de lege modificator al legei căilor ferate de interes local.
ULTIME INFORMAŢIUMl
COJMVOCAUE
Domnii membri al Clubului conservator sunt rugaţi a se întruni în adunare generală Joui 29 Ianuarie a. c. orele 2 p. m. în localul Clubului (casa Miindy) spre a asculta darea de seamă anuală şi a pro-cede Ia alegerea Comitetului pentru anul 1898 conform Art. 3 şi 12 din regulament.
Preşedinte : General G. Mânu.
Consfătuirea fleviştilor
Ieri după amiazi, în una din secţiunile Camerei, s’au întrunit deputaţii fie-vişti, în număr de 16, şi anume d-nii N. Fleva, G. T. Grigorescu, N. T. Popp, G. Scorţescu, Dobrescu-Prahova, Scorţeanu, Arion, Basil Ştefănescu, V. Kogălnicea-nn, Ceaur-Aslan, Piteşteanu, Dim Apos-tolu, colonel Obedeanu, Arghir, Politimos şi I. Buzdugan.
D-nii N. T. Popp, Scorţescu, B. Ştefănescu şi Scorţeanu aii atacat pe domnii Ceaur-Aslan şi Piteşteanu, că pentru interesele lor private vreau să compromită gruparea presimtînd’o ca deja infeodată guvernului.
D. N. F'eva a declarat că doreşte pacea în partidul liberal, dar e convins că aceasta nu se poate face cu guvernul actual.
După mai multe discuţii, s’a hot&rit ca gruparea flevistă să se alieze cu gruparea aurelianistă şi în acest scop s’au dat depline puteri d-lor N. Fleva, G. T. Grigorescu şi N. T. Popp.
***
Delegaţii flevişti aii avut aseară o întrevedere cu d. P. S. Aurelian.
In principiu, alianţa a fost admisă.
Mai rămîne ca azi să se discute şi detaliile.
*
* *
Prin cercurile fleviste se afirma azi dimineaţă că alianţa drapelisto-fievisto este ca şi făcută.
Această alianţă se va proclama,— se zice,—la un banchet ce se va da la Cap-şa în cursul acestei săptămîni şi la care vor participa deputaţii şi senatorii aliaţi.
Cînd M. Sa Regele a vizitat laşul, a promis tot’sprijinul Săfi, pentru înfiinţarea unei fabrici de conserve alimentare, pe lingă noul abatoriîi diu localitate.
După cît aflăm, planurile acestei fabrici afl şi fost supuse, spre aprobare, ministerului de interne.
Ele aii fost executate de d. Chaigneau, inginerul şef al comunei Iaşi, şi sunt însoţite de un raport detaliat, asupra funcţionarei fabricel.
D. E. Ghica, consilier comunal, a depus la ministerul de interne, planurile şi raportul d-lul Chaigneau.
D. Ioan Mitru a fost numit definitiv, la catedra de istorie, de la şcoala normală Vasile Lupu, din Iaşi.
Asaltul de scrimă rnual al profesorului Guyon va avea loc peste vre-o 15 zile.
Cel mal dibaci şi cel mal cunoscuţi dintre trăgătorii noştri vor lua parte la acest asalt. De acum putem cita pe dd. G. Po-rumbaru, M. Cantacuzino, G. Cantacuzino, G. Golescu, G. Bădescu, Căpitan Exarcu, Locot. Iacobini, Satmari, profesorii Guyon, Nicolafi şi mulţi alţii a căror nume ne scapă.
Asaltul se va face la Eforie, ca de o-biceiil.
Rugăm pe abonaţii noştri, cari sunt în întîrzlere c-n plata abonamentului, de a se grăbi cn a-chltarea sumelor ce datoresc, căel alt-fel ca ocazia Incheierei anului 1897, vom fi nevoiţi a le suspenda în mod irevocabil tră-mlterea ziarului.
ULTIMA ORA
Unul dintre fruntaşii aurelianişti, întrebat astă-zl la Cameră, de un redactor al nostru, asupra tratativelor dintre flevişti şi această grupare, a confirmat in totul afirmaţiunile noastre.
Fruntaşul aurelianist a declarat că nu s’a luat nici o hotărîre în această privinţă, în întrunirea de aseară. Dîn-sul însă crede că totul va fi terminat astă-zi.
Act de mulţumire
Aduc viile mele mulţumiri d-lul dr. Rappa-port Pensionatului 8, care prin ştiinţa şi prin îngrijirile sale părinteşti mi-a scăpat de la o moarte sigură pe fiul raetî, ce suferea de o aprindere de plămînî, cruţlndu-mă ast-fel de cruda suferinţă care putea să mă lovească. Voit) rămîne toată viaţa mea adine recunoscător d-lul dr. Rappaport.
lancn Marinescn
Comuna Jilava judeţul Ilfov
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PIBLICAŢIE
D-nul Panaite Gh. Bărbieru, comerciant din comuna Cotescî, jud. Rămnicu-Sărat, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfi patronimic de «Gh. Bărbieru» îu cel de «Gheorghiu», spre a se numi «Panaite Gheorghiu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PIJBIJCATIUÎfE
D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisabeta Doamna, judeţul Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Ion» a celui de «Apostoleanu» spre a se numi C. I. Apostoleanu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Doctorul URECHIa
Fost medic al Spitalelor Eforiei BOALE IXTEBNE
Str. 11 Februarie, No. 16 bis. (Cişmigiu).
987
ADEVARAT
ADEVĂRAT
AU
IN NALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI
DE EXPORT DE CEAI RUSESC
540	IN
MOSCOA
De vtnzareln toate magazinele de eoni ale din capitală ml din provlnlo
Dr. Pompiliu
Medic al EFORIEI SPITALELOR s'a mutat în
LStrada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 ‘ ConsultaţiunI în toate zilele de la 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m.
Mercur! şi Vineri, consultaţiunl gratuite pentru săraci la aceleaşi ore.
*	1005
Aimnciu
Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul RomanaţI, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Telemaqne Caravla a Iceput a funcţiona producînd
Făinurile cele maî bune
de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ.
Pentru orl-ce informaţii a se adresa la d-nii
155 CARAVIA dt MAVROKEFALO
CORABIA
Se vinde pentru eşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădureţii, 830 fălci, pă-mînt arabil, fineţuri şi acarete în bună stare la 30 km. de gara Bacăt).
2)	Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pămînt de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi acarete In zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni.
3)	Moara din comuna Letea lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul Baesti.
Pentru informaţiunl a se adresa la doamna Maria Tta. Hauutz la Galaţi STR. CUZA-VODA, No. 20.
4FJT« IMPOUTAJVT
Pentru Cumpărători de
M O BII JE
Recomandăm onor. public magasinul nostru bogat asortat cu tot felul de AtOAMMhE pentru aranjamente complecte, piecum: SACOAAfK, Salonaşe, Odtii de dormit, Sufraţ (ferii, etc.
Vindem mal eftin de cît orl-unde, facem şi
înlesniri de Plată
Rugăm pe onor. cumpărători că înainte de a cumpăra în altă parte, a visita magasinul nostru din cotea Victoriei, 30 (intrarea prin pasagiul Villacros), spre a se convinge de con-diţiunile avantagioase şi soliditatea mărfurilor
UEBEBALL, STERNBERG & C-ie
Calea Victoriei, 30
976 (Intrarea prlu pasagial Yilacros)
Doctor ItEVKT
Tratează Boaiele sifilitice cu un succes sigur
Blenoragia o vindecă în cel mal scurt timp
Conferinţa d-lul Iosephin Peladan, va a-avea loc Vineri seara, la Ateneul Romîn.
Putem spune, cu această ocazie, că din Bucureşti d. Peladan va pleca la Iaşi, pentru a vizita biserica Trei IerarchI, unul dintre monumentele artistice ale ţărel noastre.
D. Peladan va mal vizita şi mouastirea de la Curtea de Argeş, pentru aşi face o idee complectă despre arta romlnâ veche.
Consiliul judeţului RomanaţI este convocat In sesiune extra ordinară, pentru ziua de 12 Februarie, pentru a se ocupa cu ces-tiunea de a acorda ministerului de războifi, suma de 200.000 lei, necesară pentru eom-plectarea casarmamentulul regimentului 2 de călăraşi.
Intr’un interview, acordat unul redactor al Curierului Conservator, d. C. Plesnilă, primarul de Galaţi, a declarat că ’şl menţine candidatura la colegiul I de Senat, în locul regretatului Bonache.
D. Plesnilă a afirmat confratelui nostru, că nu are nevoie de sprijinul d-lul Zorilă, prefectul judeţului, şi că chiar dacă centrul 11 va opune un alt candidat, d-sa tot va lupta în alegere.
Cît priveşte candidatura d-lul P. Macri, d. Plesnilă nu o consideră ca serioasă.
Ce dulce armonie !
Pentru acoperirea deficitului, ivit în casa comunală şi terminarea lucrărilor de edilitate începute, consiliul comunal al laşului a votat, după propunerea primarului Ganea, contractarea unul împrumut de două milioane lei.
Condiţiile împrumutului sunt ca amorţi-sarea să se facă în termen de 30 de ani, cu dobîndă de 5 jumătate la sută.
Publlcaţlnne
D-nul Dimitrie Cristea, funcţionar din oraşul Bacăfi, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfi
Siatronimic de «Cristea» în acela de «D. lanole» spre a se numi «Dimitrie D. Manole.
Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicaţtune
D-nul Constantin Ion, funcţionar, din comuna Elisab ta Doamna, judeţul Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Ion» a celui de «Apostoleanu» spre a se numi C. I. Apostoleanu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
S’a mutat din strada Şelari in 8trada 81. Ioan-lVou, No. 15
166 în rînd cu Hotel Patria Consultaţiunl dela ora 1—3 şi jum. p. m
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţinne
D-nul Mihail Anastasescu. inginer, domiciliat lu BucureşII, strada Ştirbel-Vodă, 95, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de Anastasescu a celui de «Ioneti» spre a se numi «Mihail Auastasescu Ionetti».
_ Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevâj zut de aliniatul 2 al zisului articol.
Dr. Costiiiescu
Strada Colţeî, 69 Consullaţiunl 1 — I p» w.
RATE
MOBILE
RATE
Mauriciu Filip Lazăr
Vis-â-vis de Hotel de France In casele Bisericeî 8l&tarl, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericeî)
Dormitoare, Sufragerii, Biurourî, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc.
Garnituri complecte pentru Saloane; Prompele, Perne, Evantaiurl, Dormeze, Pufuri, Divanurl, Scaune de paie, ctc. Ateier special de Tapiţerie. 171
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
Pantalon Uygieuicî
FLAGELA »t u. HAma p- BARBAŢi
•?ţf*U«tl.
cAmasA hygif.xmA francez!
Flanela^** oame
iCIRAG&EXTRA
îuC«« noAr^wl iUi
|l^*asfc«l<m WHaryruf
«tâantn
ttCCUf CE eClTilUPQŞJ
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
10
GIlitA SACŞICI
SUFLETE CURATE
POVESTIRE DI.V
VIAŢA TEKAMILOR
DE PRIN ANUL 1857
Tradusă de I. DUŞI AN U.
—	Şezi, moş Milă, şezi! Primarului spune L că vine Stoian uiiine ! Tot una e, ori azi ori mîine! Da, vezi moş Milă, de ai şti d ta ce e mama! Nu aş închide eQ ochii de l’aş şti dus d’acasă. Aşa, moşule, ia de bea şi să mal şi vorbim o leacă.
Văzuse bătrina în purtarea unehiaşu-lul ceva neobicinuit( şi se trudea săraca de l’o făce, cum-va mal bun.
* X Noi suntem şi ceva rude moş Milă, ceva naşi, mama lui socrul meă a botezat un văr de al lui tatăl tău, spuse mama lui Stoian, aproape umilindu-se.
—	Aşa e Maro, răspunse moş Milă, iţi mulţumesc de cinste, dar nu e timp de stat.
In uruiă intorcîndu-se către Stoiau ii spuse cam pe poruncă: Stoiane e-vreme să mergem.
—	Miine,- moş Milă, îl răspunse scurt Stoian.
—	Da, şi mîine e zi, spuse şi bă-trîna, abia ţinindu-şl laerâmile. Miine, mîine nasule.
Acuma trebue să vie, sub-prefec-tul a poruncit-o, m’aţl înţeles ?
Mama lui Stoian, izbucni in plins, speriata, nu e puţină spaimă, ciad în aşa vreme te ehiamă sub prefectul; micuţa surioară îşi ascunse faţa în rniinl să nu vadă căutătura sălbatică a lui moş Milă.
Stoian se întinse cit e de lung, faţa i se făcu vinătă, buzele începură să-I tremure:
—	Spune sub-prefectulul, miine! Sunt om sărac, moş Milă, dar pe nimeni nu am minţit, nu o să-l mint nici pe el.
Mîine via!
—	Sub-prefeetul a poruncit astă-seară! şi dacă nu vrei, te legăm. Mort ori vio, noi tot le ducem subprefectului !
Tot satul e in picioare şi ţi-a înconjurat casa, nu-ţl pune capul sub cuţit, aide piuă nu chem şi pe cel-l’alţl.
—	Dule Stoiane, îl zise bâlrîna, înâ-buşindu-şl cu greu plinsul.
—	Miine, spuse din nou Stoian, spune sub-prefeclulul mîine! înainte nu mă vede nici viu nici mort!
Iar cind Milă se apropie de el şi cînd Stoian auzi vocea celor de afară, nu se uial putu stăpîni; repede, cum pot numai muntenii s’o facă, sări, dete jos din cui puşca şi cuţitul; moş Milă învineţise de frică, nu se adăsta el la una
c’asta: de cînd II Camenaţu nu se mal întîmplase aşa ceva.
—	Al auzit, mămucă, să mă lege; strigă înfuriat Stoian! Da ce sunt eO ? Nu’s eă cinstit (lin neam in neam ? Nu mi-am plătit eO biru şi toate? Şi ce vrea că-ţelu ă3ta ? Să mă lege ? He, he, ridea silit Stoian. Re mine să mă legaţi tirî-l urilor.
In minuta aceea se deschise uşa casei şi prin deschizătură se văzură cite-va feţe între cari şi a lui Avram.
—	Sub-prefectul * a poruncii, strigă Avram, predate !
—	Mîine! îl răspunse Stoian.
—	Ţine-1 moş Milă, daţi zor băeţl, strigă Avram, iar de afară se auzea vocea lui Ion primarii:
—	Trageţi mă, ce adăstaţi, vreţi să vă omoare ?
Moş Milă prinse curaj şi se dete mal aproape de Stoian ; dar acesta izbindu-1 cu pumnul îl şi aruncă ia pămînt.iar cind năvăliră şi cel-l’alţl. Stoian îndesă, repede, lopăţiea de lingă vatră, in jtra-tec şi plină o aruncă peste capetele celor-l’alţî d’alără; lepădă iute lopata şi lipiudu-1 cu pumnul in coaste pe fratele Avram, năvăli printre cel-l’alţl cari, îngroziţi, se deteră din cale Ia parte.
—	Trageţi, mă !
Dar Stoian se şi adîncise in întunericul ce învăluia împrejurimile ; de departe se auzeah numai plinsetele Latrinei şi înjurăturile sălbatece ale arcaşilor; numai unul singur moş Mai inco era mulţumit de toate astea că se sfirşi-seră aşa.
—	Bine că scăpă, şi cum năvăliserăţi pre el, cine ştie ’I mal şi vătămaţi, aşa flăcău de seamă.
Iar cînd văzu pe fratele Avram cum se frăminta Intr’un colţ, începu să rîdă moşul:
—	Da pe tine cine dracu te a minat acolo ? Nu ’ţl sta mal bine să fi stat colea cu mine sub straşină. El, da voinici mal sunteţi, ii ridea moşul, dar ce folos, puţini a ’ţl fost la nuinăr, ce îl asta două-zed pe unul ! să mal fi fost vr’o două, trei, sate, ha, ha, ha !
—	Mă, n’a dat el în mine, zise Giole, care împreună cu Milice şi Soviţa ieşiră acum, din fundul grămezii— nu ar mal fi gustat el mămăligă acasă.
—	Taci mă din gură ! Mincinos ce eşll! il spuse primarul -dar n’a trecut pe lingă tine şi pe lingă tovarăşii ăştia al tăi, şi voi în loc să săriţi, v’aţl înfundat mal la o parte.
—	Apos ce este, este, Ioane, dai vezi întunericul şi la urmă de nu’l neme-reaui şi cind cauţi şi capul meu nu îl de lepădat şi să’l leapăd aşa de florile cucului.
—	Cum aşa mă, nu e porunca subprefectului *
—	Dacă ii e lui dor de el, să vie el să ’l prindă, ziseră vr’o ciţl-va din mulţime,“nouă ştiu că nu ne de nici un folos.
—	Aşa şi e, Ioane, ce să ne certăm noi cu flăcăul, cind miine o să trăim cu el. Ne o fi cind va şi nouă de ceva şi noi lui ; dar nu aşa să ne mîncăm ca dulăii. Vorbi moş Marinco, mulţumit că nu murise în noaptea asta.
——am
In vremea asta afară se întunecase şi mal răii, fulgerile scăpăraţi în zigzaguri cerul ca leşia, iar trăsnetele cădeaţi dese pe stîncile pleşuve. începuse să picure.
—	Mal bin8 ar fi să ne abatem pe la han ; spuse moş Marinco şi să mâl îmbucăm ceva, trebuie să fi rămas de la masa subprefectului, cit, de vin, găsim noi. Că face, ne a ostenit clinele; de abia ’ml ţiiî picioarele. Dar tu primarule ? Aid, aide intraţi in han să pregătim vr’o zece ocale, unde să duc a-tîtea, ducă-se şi asta pe seama primăriei.
Şi aşa intrară cu toţii iu hau, numai Ion rămase şi voi să intre la subprefect, dar plndarui nu ’l lasă.
—	Nu se poate loaiK, doarme coconii. Ii tră aci In han şi adastă, că dacă te-o căuta, să te am la fndeinînă.
(V& uium)
CEL MAI MARE ATELIER
DE
BILEA»])E
f n a a t x r a & T
tradr Ştirbsy-Vod&, No. 44.—BiicureştI.
Deposit de un mare asortiment de bileardurl gata pentru cafenele, cluburi şi familii, din cele mal eltine piua la cele mal elegante.
Se recomandă pentru cadouri de Crăciun şi Anul Nou.
Depozit de garnituri şi mandanele de cauciuc din cele mal fine.
989 I*relttrl foarte eftine•
SOBE
MEIDINGEE, PAEIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiano)
PENTRU
ÎNCĂLZIRE CU 00X8, CĂRBUNI DF PIATRĂ Si LEMNE Maşini de Bucate MOBILE DE FIER InstaiaţiunT de Încălziri Centrale
Fabrica COJflETLX
Adolf ialomon
DEPOZIT: Strada Doamnei, IA.
D£FOSIT£ IM PROVIMCIIL :
Iaşi, la d-nul Jacaues Davidovici, str. Lâpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petraehe Andreescu & Fii, str. IApscmi.
PETROL
In BIDOANE şi în LÂZÎ
PETROL
12, strada Golesci, 12
La Tipografia EPOCA se află de vin-aare hîrtie maculatură cu 50 bani kil
Vechia şi Renumita
[Fabrică deTrăsurî
h. z. aiEBna
S’A MUTAT IN
; Str. Hornul un, No. 11
Mtecomanttatn atenţiune» fiilor. 1*. T. t'nfilie
RESTAURANTUL
DEPOSITUL de VINURI
ŞTEFAN COLFESCU
«fiii Sfraifa Ci»ng»ineanujf tS
(colţ cu SL Ionică)
unde pe lingă o bucătărie NAŢIO NALĂ, GERMANĂ şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, sc mal pot găsi cele mal bune Vinuri din ţară şi streinătate, cu
itreţuri foarte rettufse
DACĂ PĂRUI. D-VOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţâ satt ori-care alta afeoţiuce a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
PETROL
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
Ri.CU. BRMDT
sunt recunoscute aslă-zl în toată lumea ea sigure şi nevătămătoare, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de easă la dorangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhoizî
_____(triDjl), durere de cap, ameţeală, inspiraţie deflcilă,
Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîneare, umflătura pîntecelul, răgăială, congestiunî de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor
Medicament Depurativ
încercata şi recomandate de cîte-va mii de medici practici şi profitori de medicină "hapurile farmacistului RICHAR1) BBANDT aă obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cit astă-zî pretutindeni sunt preferate tutulor pre-paraţiunilor de felnl acesta,
A SE FERI LA CUMPÂRARE DE IMITAŢIUNl
A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului Ridr Kramlt care poarlă ca etichetă o cruce albă pe fund roşiţi. Preţul cutiei fel 1.50. Se găsesc la toate farmaciile şi drogheriile principale din ţară.
KfflfStaSSl Victor Thuringer,in Bucureşti.
Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întindere! ce a luat fabrica mea.
Prevăzlndu-mă cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, sunt îu măsură a efectua orl-ce comande de Trăsuri
Cupeuri
Cabriolete
Breacuri, etc. după cele mal noul modele, riva-| lizîud cu produsele similare din t streinătate.
j O exposiţie permanentă de tră-‘ suri gata stă tot-d’a-una la dispo-: siţia onor. clienţi.
Cel mal bun VACS Parisian
_____ pentru încălţăminte
4
<.s
I—i M
x- a
cc fi
*
S3 rC3
s-s
a
m
II-ii a AMA
renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă arii trecutul presenlul şi vitorul, locueşte îu Strada Ţăranilor, Mo. 35
CEL MAI SIGUR
REMEDIU
CONTRA
BOALELOR VENERICE
fh VSUBSdj
ESTE ÎNTREBUINŢAREA
Tubului Preservativ SANUS
Patentat Su Franţa, Germania, Aus-tro-Ungaria şi iu toate Statele culturale.
Preţul unui TUB, Lei 1.50
De vinzare la toate Farmaciile şi Drogueriile din ţară.
___	1067-24
PENTRU PĂR
care întruneşte pe lingă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE II4HM, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
DEPOZIT:
BUCUREŞTI :'Ilie Zamflrescn, Str. Academiei 4; Bazar Universal, Calea Victoriei 31; Mihail Stoinoscn, Str. Academiei 2 şi DrogneriaTetzn Str. Lipscanii. GALAŢI: BeroovicI, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeana şi Nicoleanu.
IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogneria Andreescu.
CĂLĂRAŞI: Farmacia Ticek.
w&m
ALBERT EĂGEL
Casă fondată In unnl 1*50
Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de calitate bună:
pentru atîrnat, pentru masă şi pentru perete din toate sistemele.
Arangiamente COMPLECTE p. BUCĂTĂRIE
(Vase smălţuite indigene şi streine)
ţfrjadx■»	■fi*B BB 1*1 de ^ORIELAN
►^“1 11X1 tU 1 Şi de CRISTAL
de Boemia şi Franţa, pentru masă şi pentru lavoir.
Pen^ru uu CxiTĂRIE Ă"M-«1^111X sistem perfecţionat.
de TUCI ?i regulatoare
din sistemele cele mal noul, avind mare economie de cărbuni sad lemne.
IjIîSOIiEUIIÎ (Muşama) pentru aşternut pe jos.
Bf iŞINA arzînd cu Petroliă, pentru gătit.
B al «Ie ZINC in toate mărimele.
COftlIF jtntiu c-8sâ (Water Closet)
ATEJLIJER 8PE IAL
pentru comânzl şi pentru reparaţie. PETBOLEU, Caiitalea I-a, decalitrul lei 4.00 franco la domiciliu. UJjEIF de rapiţă dublu rafinat.
Lămpi
NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZA DE VATA DE TURBA
A Doctorului EASUEEL
necunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelel şi durerilor reumatismale
Notiţe asupra Turbei
CE ESTE TURBA! Turba secousliiuediuo masă de plante transformate într’un corp nod ţiuind mijlocul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juctnd rolul unul tub capilar.
De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de autisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută în şediuţa de la 10 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie în Paris, e-miuentul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul săă absorbant e muit mal considerabil de cit acela a celor-l’alte plante textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi.
Astă zi graţie încercărilor chirurgilor francezi si ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată în toate spitalele şi adoptatăde Ministerul de Războia ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii afl mers înaintea chirurgilor în întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător răuit grav, care şi a învelit piciorul intr’o bucată de Turbă s’a putut constata în mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale.
Ţesătura higienicâ franceză cu fibre de Turba care după multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli uu sunt posibile, mal mult încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate politeraţiunile microbice formate din cauza transpiraţiunî. Ţesătura higienică franceză a D-ruluî Răsurei poate fi considerat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce Boli ar trebui să poarte această îmbrăcăminte.
Pantaloni
cstA do n a Mi	aiatiiota cop» î
Centnr A Djgleulci
Ciorapi Ilvgieulci
ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere La Depoaitele locale CATALOGUL, IUtTSTiiAT şi Predai Curent pentru a nu plăti mal scump.
Mepositul General
Pentru BPCCItEŞTÎ şi toată ŢARA;
La MACrASSNXftL
U PETIT PARISIEN
No. 93, Calea Victoriei, No. 93
VICTOR KRAUS
Faruisorul Curte! Regale
REPOSITE in provincie
Iaşi. Fraţii PolliDger » S. Kahane’s S-sor
rjl»v». 3 L azăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie)
Focşani, Iacob K. Hanagic Bnzău, Fraţii Stoicescu
Ploeşti, Constantineseu & Bucărescu La Curcubeu
Botoşani, Abr. Mohnblatt
Nu sunt veritabile de depositele sus numite şi mea la toate articolele.
Tecuci, Fraţii lbraileanu T. Severln, Ab. 1. Aladgem Brăila, Fraţii G. Perlea Bfrlad, W. Sanft La Luna
Giurgiu, Luea Lucatos Afa-gasinul Universdle Constanţa, L. A I. Lasca-rides
Tulcea,GiTlnberg, La Luna
cît acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Dr. RASA RE C