SERIA H.—ANUL IV, No. 668.
SUMARUL 10 BANI
ABOMAHESTELG t»M| la 1 gl li ale Re-eirel Iul şi n fiitog* tot-d’a-ua* taaiate
In BwoMrefil la Casa Administraţia!
Ia judeţ* şi ttninălaU prin mandate po?Ult Un an tn ţari 30 lai; In streialtate 50 Ieî Şssa Innî , , . H »	»	»	*
Trai leal ... 8 »	»	»	18 »
Uv nnmlr In streinltata 30 k*al
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
JEditia a treia
MARTI, 27 IANUARIE 1898.
o *
Na. S.
- SLABA CUBIMŢB - Io. 8
CA
NUMARUL^IO BANI
ASIJSCICKILK
in BaeoraştI şi jadaţa m şrimtx «omal U Administraţia
ia itrcinltate, dietei la culminlMmţit şl 1« toate ofleiila da publicitate &eosdoi1 la	pag.	IV ....	.	0.80	k. Oaia
»	»	»	UI j . .	■	•	A—	lai	»
«	•	»	II . I •	.	.	A—	*	*
InasrţiSe şi	reclamata	I	lei	rtndol
Us Riali
i£
>1
TELEFON

«*. *■
REDACŢIA
STRADA CLEMENŢEI — «*. 1
UN
PROORAM'Jl FIN INOIAI) AL GUVERNULUI
Faţă cu nouile proiecte de impozite pregătite de guvern, amintim aici făgăduelile făcute de naţionali-liberali pentru reducerea impozitelor, făgăduell graţie cărora au căpătat unanimităţile din Parlament.
Cetăţeni,
Hă luptăm pentru a desfiinţa legea apăsătoare fi nedreaptă a maacimului.
(Manifestul dela 21 August 1891)
Partidul naţional va lucra deci pentru:
1.—Infrinarea clieltnelelor (Statului.
3.—întrebuinţarea excedentelor la mărirea amortizării anuale a datoriei publice.
55 —Desfiinţarea cn desăvîrşire A mPOZirCLli PERŞOIAL.
(Programul de la Iaşi).
«Ce am propus noi in programul din 1892Pliu dărinoui, ct am zis că trib ne să ful'rluăm cheltuelile Statului.
(Discursul d-lul Sturdza dela 13 OAombre, 1895)
CU ti MODIFICA COLECTIVIŞTII
LEGJLEJÎONSERVATOARE
«Iu Turcia, Egipt şi alte părţi ale Asiei şi ale Alricel, dar nu In Statele europene, e bine ca drumurile de fier să le con-s'ruiască companiile particulare», zicea, Iu stilul său pasionat, d. Dini. Sturdza la Sî-nat, cu ocazia discuţiei proiectului de lege pentru construirea şi exoloatarea căilor le-rate de interes local. «Sunt admise companii, adăoga atunci d. Sturdza, la con-strueţiuuea căilor ferate in ţările cari sunt pustiuri şi cari nu posedă un corp de ingineri».
Ş;, totuşi, sub guvernul aceluiaşi d. Stur-dzâ s’a supus acum parlamentului un proect de lege prin care se acordă companiilor construiri de căi ferate.
I)	Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a depus la Senat un proiect de lege modificator al legel pentru construcţiunea şi exploatarea căilor ferale de interes local Si cu ocazia acestui proiect modificator, colectiviştii aii arătat incă odată reaua credinţă, pasiunea oarbă cu care combateau proiectele de legi, prezintate da guvernul conservator. Dar el mal arată absoluta lor incapacitate ca, odată veniţi la putere, să modifice acele legi în senzul abordat de el şi aceasta d n cauză că nici odată nu afl căutat să pătrundă nici cerinţele, nici spiritul legilor propuse de noi. Combaterea proiectelor noastre de legi era pornită numai dintr’uu spirit de opoziţie sistematică.
Dacă consultăm Dezbaterile Senatului de la sfîrşitul Iul Februarie 1895, vedem că atlt d. Sturdza cît şi d. Aure ian, cu ocazia discuţiei proiectului de lege pentru construcţia căilor ferate de interes local, pre-zintat d i d. Const. Olănescu, afl combătut acest proiect tratindu-J de anti-constituţional şi anti-naţional.
Actualul şef al guvernului cerea respingerea proiectului pe aceste două motive şi mal cerea ca toate liniile de drum de fer, de ori ce categorie, să fie construite de Stat, «căci numai în ţările cari sunt pustiuri şi cari nu posedă un corp de ingineri sunt admise companii».
• Ia sprijinul argumentelor sale, d. Sturdza a citit chiar o statistică a drumurilor de fer din cele-i’alte State europene, statistică care, nefiind pricepută de d-sa, combătea propri-ele sale afirmări.
Dacă criticile ce a făcut d. Sturdza proiectului d-lul O.ănescu erau bine cumpănite, nu rămtnea acum d-lul Sturdza de cit safl să ceară abrogarea pur şi simplu a legel, sau să o refacă după vederile sale, dacă, încă odată, acele vederi erafl pornite din convingere.
N'a îndrăznit Insă |să abroge legea, s’a cercat numai să-I aducă unele modificări. Convins însă că dacă ar fi modificat-o după vederile sale, ar fi fost să distrugă complect economia legel, d. Sturdza a pus pe d. Ionel Brătianu de a introdus modificări de cuvinte safl dispoziţii cari ar sta poate destul de bine într’un regulament de aplicare al legel, dar nici de cum în chiar corpul legel, care trebue să enunţe numai principii.
Mal mult: Nepricepind economia legel votată de conservatori, dd. Sturdza si Ionel Brătianu, pentru a satisface unele reclama-ţiunl de amănuut, formulate de colectivişti la dezbaterea legel, afl introdus şi oare-cari dispoziţiuul, cari vor avea drept rezultat dacă nu ca legea să rămîie fără nici un efect, dar de sigur, în condiţiile legel modificate, cererile de concesiuni vor fi rare, foarte rare. Nu ştim dacă chiar d. Vintilă Brătianu, cel d’intlifl care, imediat după votarea legel sub conservatori, a cerut o concesie, mal menţine cererea sa.
Vom arăta, în adevăr, că legea modifică-
LIBERAL
toare, care acum se discută în Senat, menţine toate principiile legel conservatoare, că modificările adus9 sunt numai modificări de cuvinte saîi de întorsături da fraze; că, prirt urmare, dacă neconstituţională şi antinaţională era legea noastră, neconstituţională şi antinaţională este şi legea modificată In al douilea rînd vom arăta că articolele introduse de colectivişti vor avea de efect a face foarte rare cererile de concesiuni.
O cerinţă adînc simţită de dezvoltarea economică a ţăreî, o lege care ar fi contribuit mult la avîntu! ce indus’ria tinde să ia In ţară, este ast fel aproape distrusă, pentru simplul motiv că acum trei ani d. Sturdza a avut nefericita inspiraţie ie a vorbi eu ocazia discuţiei acestei leg1. — Şi cîte inspiraţii de acestea nefericite nu a avut d-sa..
Dar să comparăm textul legel actuale cu textul proectulul modificator.
Am zis «ă d. Ionel B ă'ianu s’a mulţumit să introducă unele modificări de cuvinte sad dispoziţiunl reg’ementare.
Să o dovedim :
Art. I modificat este întocmai cu cel din legea vecin. Adaogă însă actualul ministru de lucrări pubiice, următoarele două modificări : că liniile de interes local pot fi «eu cale Îngustă sad normală şi că societăţile formate pentru construcţia de căi ferate «sunt supuse in totul reguldor preş crise de actualul cod comercial».
Introduclnd aceste două expresiuuî în textul articolului, d. Ionel B ătianu nu a fă-ut de cît o curată copilărie.
Căci articolul I diu actuala lege prevede toate s’s’emele de căi, de oare-?e nu es-eluda nici una, şi dacă d-sa a crezut că trebuie să specifice felul construcţii căi', «îngustă sad normală», atunci de ce n’a mers mal departe să specifice şi modul tracţiu-nel: cu electricitate, aburi sad cal,—greutatea şinelor, etc. ?
Se înţelege că o cale nu poate fi de cit sad Îngustă sau normală şi era absolut de prisos să se mal prescrie aceasta în lege.
De asemenea, era de prisos să se specifice în lege că societăţile constituite «sunt supuse regulelor prescrise de actualul cod de comerţ», întru cît legea, nefâcînd în această privinţă nici o ex epţie expresă, este de Ia sine înţeles că acele societăţi, ca ori-cari altele, sunt supuse preseripţi lor prevăzute în codul nostru comercial.
A :est lucru este aşa de elementar, în cît însuşi d. Ionel Brătianu trebuia să-l priceapă, orl-cît de grea ar fi înţelegerea sa.
Iii articolul al 2 lea, d. Ionel Brătianu a introdus modificarea că cererile de autorizare tribuie să cuprindă—pe lîngă condiţiile deja cuprinse în actuala lege—şi «epoca de terminare a lucrărilor şi de punere în exploatare a liniei», dispoziţie curat reglementară care n’are ce căuta în textul legel.
Dar nu numai atlt: ministrul lucrărilor publice mal adaogă că In cazul cînd pentru o linie se vor prezintă mal multe propuneri de autorizare, «ministerul va sbge pe aceea care i se vi părea mal avanta-gioasă» ! Ba bine că nu ! Auziţi prescripţie legislativă ! Asta ar mal fi trebuit ca ministerul să aleagă pe aceea care i se va părea mal puţin avantagioasă.
Şi după ce fiul tatălui său comite această piramidală insanitate la acest articol, imediat la arti olul următor se grăbeşte să facă alta, tot aşa de boacănă.
Articolul al 3 lea din legea d-lul Olâ* nescu prevede adică, că pentru fie-care cerere de autorizare, ministerul va proeede, în localităţile interesate, la o anchetă de commodo şi incommodo.
I). Ionel Brătianu, neprieepînd sensul a-ceslor doul termeni juridici, i-a înlocuit, crezînd că ast-fel naţionalizează legea antinaţională a d-lul Olănescu —cu termeni! ro-mlneştl: foloasele şi inconvenientele.
Află dar, d-le minis ru, că sensul termenilor «commodo şi incommodo» cu sensul termenilor «foloase şi inconveniente» se potriveşte ca nuca în părete. O anchetă In sensul exprima* de actuala lege înseamnă cercetarea dacă linia cerută jigneşte, aduce vre un prejudieifl proprietăţilor safl drepturilor comunelor, judeţelor safl particularilor, pe unde va trece linia. Tocmai de aceea şi articolul prevede că ancheta va fi la faţa locului. Aşa cum al modificat d ta, «foloasele şi inconvenientele» liniei, asta nu se discută pe teren, ci in cabinetul ministrului, Ia consiliul de miniştri, căci foloasele safl inconvenientele liniei sunt de un ordin superior.
Iu numărul viitor, vom cerceta modifică rile aduse In restul arti olelor legel.
LIBERAL ŞI PUNGAŞ
Temă de articol, pentru un ziar libe-rnl, clnd tratările de impăcăciune sunt rupte:
Hoţi, pungaşi, gheşeftari, O-cnltă, caşcaval, luminare, cruce, parastas....
Tema de articol, pentru un ziar liberal, cînd se urmează negociaţiunî pentru împăciuire:
Marea familie liberală. Lupta tu contra reacţiuneî. Iuainte d*a ti oameni cinstiţi, suntem liberali şi democraţi.
UN GHEŞEFT LIBERAL
Legea zahărnlnî.-Lvgfa din 1882.-
Legea din 1890.—Legea din 1898.— Argnmentele gheşeftarilor.
Legea zahărului
Camera infamă, Camera unanimităţilor a ajuns să nu mai facă de rit legi personale, legi de căpătuire a stîlpilor colectivităţii. După gheşeftul cu fabrica Letca, votat abia de două zile, vine acum gheşeftul cu zahărul.
Se zice că s’au împărţit sute de mii de francii colectiviştilor din jurul ministrului de finanţe pentru a face să se voteze legea zahărului. De aceea, guvernul, cu toate u-nanimităţile cle cari dispune în Paria ment,e nevoit să corupă pe cei ce aii făcut deja scandal pe această lege şi ar fi putut, prin împotrivirea lor, să împiedice gheşeftul.
Legea din 18S2
Sul guvernul Brătianu, în 1882, s'a votat o lege prin care se acordă,timp de 15 ani. o primă de fabricaţiune de 16 bani la fie-care kilogram de zahăr produs.
Trebuind in 1897 să expire termenul de
10	ani, s’a propus in 1896 prelungirea acelui termen în condiţiunile ce vom arăta mai jos.
Legea din 1890
In 1896 s’a propus de guvern prelungirea beneficiilor legel din 1892 încă pe
.danul.. . •;
JJna din singurile fabrici care pînă în 1896 beneficiase de legea din 1882 era fabrica Elias de la Să scut.
Deşi în acest, prim period abia începuse să funcţioneze acea fabrică, totuşi ea a încasat peste 2 milioane, sub formă de prfme, ele la Stat.
Mijlocitorii şi persoanele clin anturajul d-tuî ministru de finanţe au propus d lui Elias prelungirea acelor avantaje colosale, dar aii cerut în schimb nişte bacşişuri enorme.
Aceştia, neputînd obţine ceea ce doreau, s’a modificat ast fel legea în cîl d. Elias să rămît în afară de beneficiile legel şi aceste beneficii s'aă acordat tuturor concurenţilor fabricei de la Săscut.
Iată cum s’a modificat legea :
AH. I. Se vor da avantajele acordate de art. 2 din legea din 28 Maiu 1882, fa-bricelor de zahăr ee se vor înfiinţa, pe un termen de 15 ani socotiţi peutru fie care fabrică de la înfiinţarea el.
Fabrieele existente se vor bucura şi ele de avantagiile acestei legi plnă ce-şl vor complecta numărul de 15 ani efectivi de funcţionare.
Fabrica de la Săscut, fiind înfiinţată ele
11	anî, nu mai putea beneficia de cît timp ele un an de primele de fabricatiune, cari în schimb se acordau tuturor concurenţilor ei.
Precum se vede, se făcea un adevărat şantaj cu proprietarii fabricei de la Săscut.
Legea din 1898
Fabrica d-lor Elias, fiind ast-fel lovită, colectiviştii aii făcut noui demersuri pe lîngă proprietarii fabricii.
Avantajele ce le ofereau, promilind a modifica numai în favoarea acelei fabrice legea abia votată acum doul ani, reprezintă ceva ca 4 milioane şi ei pretindeau că asupra unei atarî sume, aveau drept la un bacşiş destul de mare.
Obţinînd dar, in cele din urmă, gheşeftul după care alergaţi, d. Gogu Cantacu-zino a propus o nouă lege, modificatoare a celei din 1896, prin care se acordă şi fabricei de la Săscut avantajele ce i se refuzase prin legea de acum doui anî.
Argumentele gheşeftarilor
In contra argumentelor ce se invoacă acum în favoarea legii modificatoare, vom arăta argumentele cu cari aceiaşi oameni au sprijinit legea din 1896, spre a justifica dispoziţiunile acelei legi, pe cari caută acum să le dărime prin noua lege ce au propus.
Iată cu ce argumente, d. Ionel Brătianu, pe atunci raportor al legii, susţinea că prima de fabricatiune trebuie dată numai unora din fabricanţi, iar nu tuturor şi înlătura ast fel fabrica de la Săscut :
«Prima de fabricaţiune se dă pentru amortizarea capitalului».
De aceea fabrica de la Săscut, «care a beneficiat de prim fie din aceşti 15 ani şi a încasat aproape 2 milioane de la Stat», şi a amortizat capitali şi nu trebuie să mai beneficieze de prime.
Azi, acelaşi domn Ionel Brătianu, ca ministru, vine de cere dărtmarea acelei legi şi face o lege personală spre a se da aceleaşi prime fabricei de la Săscut.
D. Aurelian, care ne place a crede că nu va sprijini noua lege şi va rămîne consecinţe cu el însuşi, a luat atunci cu-vîntul şi a făcut următoarele declara-
ţiuni :	,.
«D. Stavri-Br&tianu face o obiecţiune • daca fabricei de la Săscut, peste 2 ani de zile nu-i mai acordăm favoarea de 16 bani la kilogram, ea nu mai poate concura cu cele-l’alte fabrici. Vă amăgiţi. Tocmai aci e nodul ceşti unei. Prima de
www.dacoromanica.ro
16 bani. care s'a acordat de guvernul liberal fabricelor de zahăr, a avut de scop să uşureze amortizarea capitalului. Or, fabrica de la Săscut şi-a amortizat capitalul şi se va bucura pe viitor numai de vama de 35 la sută. Din contră, dacă s’ar du fabricei de la Săscut prima înainte, ntanoî ar li o nedreptate pentru alte l’a brici noul».
Ea Senat, d. G. Pullade, care azi sprijină modificarea legei în favoarea d-lor Elias, combătea cu pasiune acordarea acelor avantaje d lor E'ias şi sa exprima ast fel:
tlată pentru ce am primit a se acorda protecţiunea pe 15 ani fabricelor cari se vor înfiinţa, iar celor existente li se vor complecta 15 ani de funcţionare servindu-li-şe prima».
<In acest caz se află numai fabrica de la Săscut, care a luat ca primă peste 2 milioane de la Stat, aşa că nu se poate plînge că peste cît-va timp ea va funcţiona fără primă.
*Fabrica de la Săscut nu mai e în situaţia fabricelor născânde şi cari la în ceput aii mari greutăţi pe cari nu le-ar putea învinge fără avantagiile cele a avut şi cea de la Săscut».
lată acum cum aceiaşi oameni, aceiaşi miniştri se combat azi, pe el înşişi. D. Gogu Cantacuzino, în expunerea de motive a proectulul său, se exprimă ast-fel:
*A doua modificarea ce propunem e privitoare la fabrica de la Săsctd. Legea din 1896 institue prime numai pentru fabricile ce se vor înfiinţa de la promulgarea ei înainte: prin această dispoziţi-uue, fabrica de la Săscut este pusă în stare de inferioritate manifestă faţă cu eele-1'aIU.
«SE INVOACA CA MOTIVARE A EX-CLUSIUNEI EI DE LA DREPTUL PRIMELOR, că această fabrică a primit în-curăgierile legei speciale timp de 15 ani, că şi-a amortizat capitalul de construcţie şi că poate de acum înainte merge cu propriile sale puteri. N’am făcut o anchetă specială în această privinţă».
De aceea d. Cantacuzino cere să se acorde şi fabricei de la Săscut beneficiile pe cari le a combătut acum doui ani.
D Cantacuzino sfârşeşte cu o foarte justă reflecţie: «De altă parte încă, INTERESUL NOSTRU este ca acea fabrică să continue a funcţiona».
Iată i dar pe gheşeftari prinşi. Iată în ce scop prezintă el legi personale, lată ce însemnează la dîuşii protecţiunea industriei naţionale.
0. STURDZA LA PETERSBURG
Pin’acum, străinătatea era deprinsă a ne vedea contrazicindu-ne în chestiuni interne; aceasta încă nu putea s’o impresioneze în mod deosebit.
In adevăr, ce l pasă străinătăţii că partidul liberal a ffglduit, pe cînd era tn opoziţiune, desfiinţarea impozitelor, iar acum pune biruri noul ?
£ra însă obicinuită străinătea să pue tetnel pe vorbele noastre în materie de politică exterioară.
S9 ştie că oamenii de stat al Romî-nifl sunt foarte circumspecţi, atît în vorbă cît şi in faptă, din cauza gingaşei poziţiunl a ţării lor; şi că, diu moment ce un om politic ori un partid, trecînd peste această regulă generală, se afişează pentru o anume direcţiune, face aceasta bine hotărît de a nu se mal schimba.
Aşa a fost pînă acum. Dar nu va mal fi aşa. Partidul libera! e pe cale de a zdruncina şi în această privinţă creditul de care se bucura ţara noastră.
Dezordonat ca in toate cele, partidul liberal luase de ciţi-va ani de zile o atitudine foarte hotărît ostilă Rusiei, de-nunţînd necontenit politica acestui im-peri’fl ca o ţesătură de uneltiri negre contra existenţei Romîniel.
In acelaşi timp, partidul liberal împingea pînă la servilism ataşamentul Ia politica Puterilor centrale.
Şi acum, guvernul liberal, prezidat de D. Dumitru Sturdza, adică de omul care-şl luase rolul de insultător al Rusiei, va merge Ia Pelersburg.
Ce impresiune va face asupra Europei purtarea partidului liberal şi in particular a prirauluî-ministru Sturdza ?
Dacă un om care, cu prilej şi fără, a rostit discursuri şi a scris broşuri provocatoare la adresa Rusiei, poate face asemenea salturi, neapărat că străinătatea va trebui să creadă că în Ro-mînia nu mal sunt oameni de Stat şi partide serioase şi că la noi nu se ştie ce vrea să zică demnitatea politică.
In urma unul asemenea scandal, nu va mal putea nimeni pune temei pe vorbele oamenilor noştri de Stat.
Iată încă una din urmările nenorocite ale purtării incalificabile a partidului liberal.
TRIBUNA LITERARA
Prizonier
L’aft prins duşmanii ’n cimp de luptă, Cu capul spart, c’o mină ruptă,
Şi l’afl închis în ţara lor,
De muncă-aicl ’î-e faţa suptă,
Şi cizma spartă, bluza ruptă,
Şi-I rîs, în gura tuturor.
El rabdă fără ’n potrivire,
Şl-ar mal răbda cu mulţumire; — Aşa e inima-I voioasă, — Gtndindu-se cu fericire Atît, măcar, să aibă ’n ştire:
Ce-o face-al lor, şi ce-I de-acasă
... Se văd, cum vin, din depărtare Mulţimi; strigînd, fac sgoinot mare, Sărind, svîrl flori şi pălării. Danţează, cîntă, tot mal tare Din surle, tobe şi fanfare,
Şi'beţi sunt toţi de b icuri!...
It,r printre gratiile de fior II vede bietul prizonier Cum sar, cum joacă,—a lor urare Cum o ’nălţafi spre ’nallul cer... Şi tremură caldul eter De surle, tobe şi fanfare.
In vîrf de suliţă, înfiptă,
El poartă-o pasăre rănită.
— E chipul ţării lui,—«oh ! ţară !» Oftă, oftarea-I ’năbuşiă;
De şoapta Iul cum fu şoptită Şi ochii dulci îl lăcrimară...
0 blestemau mulţi din părinţi, Atîţia fraţi scrîşneail din dinţi, Iar văduvile o scuipafl ; Soldaţii plini de suferinţl MergeaQ alături,-numai prinţi In frunte mîndri călăreaţi!
Cu pumnii strînşT, ar fi sdrobit Şi gratii, lanţul oţelit,
Şi el ’1 ar fi din noii speranţa !
Dar chipul el batjocorit Mal grefl in sufl-t i-a venit,
Şi ’ngenuchind .. Sngînă ; «Franţa».
Bătrinil cad ca la icoane,
Copil sar, săriţi din toane; Femeile privesc la cer; Fecioare-amncă din balcoane Să prinză ’n spadă-a lor coroane învingătorul cavaler.
Şi-I vue*, chiot, e paradă,
Şi mulţi mal iute să o vadă, Fug, ca goniţi de disperare !
La colţ, cotind pe altă stradă,' Se du^e ’ntreaga mascaradă Cu surle, tobe şi fanfare
.. Din cînd în ciad s’aud fanfare,
Mal surdă bate toba mare ;
Iar gloata tot mal mută urlă ;
Sub cerul serii ’n depărtare Tot mal departe ’n stinsa zare Vibrează-ecoul lung de surlă...
V. P»il«Aaii.
EPOCA
Oronioa Judiciară,
ţit de sece san cincf-spre-zece linii biografice «aw caracterizătoare.
Scrisoarea d-lul general G. Mânu alegatorilor din Teleorman
Domnilor alegători,
Ia urma ac succesului ce avusesem la alegerile generale pentru actualele corpuri legiuitoare, m’arn prezintat :u sfiala dar cu hotărlre sufragiului d-v. la alegerea parţială de la 16 Ianuarie. Doriam să aflu adevăratul înţeles ce aţi voit a da acelui nesucces.
Precum relativ la cele 2 alegeii făcute la col. I Ilfov lu anii 1895 şi 1897, In con-diţiuul identice, am avut ouoare a mulţumi d-lor alegători din Ilfov, Intr’o întrunire publică, aşa viii acum, prin scrisoarea aceasta deschisă, să vă mulţumesc Domniilor-Voastre pentru Încrederea ce ’ml-aţl arătat şi osteneala ce v’aţl dat.
Marea diferinţă de voturi, iutre alegerea de la 1895 şi ceea de acum, Îmi dovedeşte că la alegerile generale din 95, v’aţl zis că: partidul conservator, retrfcgludu-se de la putere, de bună voia sa, era firesc ca să lăsuţl pe partidul liberal să vie în mare majoritate In noile Corpuri Legiuitoare spre a putea realiza binele ce cbibzuise Iu timpul cit fusese in opoziţiune pentru iubita noastră ţară!
Diu această cauză partidul liberal a iutrat îu Corpurile Legiuitoare nu numai în majoritate ci mai in unanimitate.
Suntem în al 3-lea an de cîud partidul liberal ne guvernează.
Şi am putut constata că acelbîne chibzuit se poate concretiza în :
Înăbuşirea simţului naţional ;
sguduirea sentimentului religios a cărei urmări n’afl fost înlăturate de cit prin concursul dat tot de noi conservatorii, pe cari a trebuit, să ne caute afară din Corpurile Legiuitoare;
înlocuirea excedentului budgetar cu care deprinsesem ţara In timpul administraţiunel noastre, prin deficite budgetare, cum s’a Închis cele două exerciţii din urmă;
suspendarea aplicerel legilor şi dărîmarea lor fără a putea nici ţine făgâduelile date din timpul opcziţiunel nici eşi din stlrpiciu-nea legislativă In care Corpurile Legiuitoare stufl înglodite.
Alegătorii din ţară, ca expresiur.ea opi-uiuuel publice, la toate alegerile parţiale succesive. precum şi d-v. la cea din Ian. 98, v’aţl reîntors privirile spre conservatori.
Chiar de nu aţi ajuns Încă să spulberaţi marea stavilă ce se pune de adminislraţiune la alegeri, v’aţl pronunţat însă cu un număr de voturi aşa de considerabil, Incit diferă foarte puţin de cel obţinut de adversarul mefl, care a fost susţinut de administraţiune.
Mă simt măgulit de a fi servit d-v. de port-drapel pentru aceasta, şi demoustra-ţiunea făcută acum de d-v., nu poate să rămîie fără efectul constituţional.
Vă mulţumesc din nod, d-!or alegători, şi vă rog a primi expresiunea osebitului med devotament.
General G. .Hanii
Comitetul Naţional Studenţesc, întrunit a-seară îu localul Ligel Culturale, a holărlt să trimeată următoarea telegramă d-lul Paul Tisier, preş. asoc. gener. a studenţilor universitari diu Paris, telegramă care a fost expediată astă-zl.
Iată textul :
«Au «om de tous Ies etudiants roumains de Bucarest, protestons contre tăldgrame envoye Zola par quelques juifs d’ict qui ă tort e’intitulent Asociation generale des etudiants. Envoyona vives felicitations pour lutte energique entreprite contre race dangereuse qui nous exploitent, ckerchent salir no8 traditiona et tout ce qui nous est cher, semeni par tous moyens erreuer dans eeprits. Vous prions transmettre expres-sion ardente admirationa au.c etudiants franţais pour conduite si chevaleresque, patriotique, decisive, dans cette malhereuse afţaire Dreyffus.
Vive etudiants frangais!
Vive Drumont!
Vive France aux frangais
Comiţi National dea Kt iulian fn
au rom de tous ies eutdiants roumains de Bucarest
«Pentru clarificarea situaţiei sale*, d. C. Dimitrescu-Iaşi este hotărit să se retragă din gruparea al căreia şef este d. Aurelian.
Situaţia d-lul C. Dimitrescu e într’ade-văr penibilă. In calitate de raportor al proiectului de lege al învăţămîntului secundar şi superior, deputatul de Fălciu are regretul de a vedea pe cei mal mulţi din colegii săi de grupare, înscrişi să ia cuvântul contra legei.
Acesta este unul din motivele cari aii determinat pe d. C. Dimitrescu să iea ho-tărlrea de a se retrage dintre DrapeliştI.
Recursul procurorului general de Galaţi în contra sentinţei de achitare pronunţată de Curtea de Apel din acel oraş, In procesul contra d lui G. Robescu, a fost fixat, pe ziua de 17 Februarie, la înalta Curte de Casaţie.
La ordinea zilei a şedinţei de azi la Cameră sunt interpelările d-lor I. Gră-dişteanu asupra fraţilor noştri din Austro^ Ungaria şi I. Poenaru Bordea asupra participărel Romtniel la expoziţia din Paris şi discuţia asupra proiectului de lege al învăţămîntului secundar §i superior.
Reforma iuvaţămtntuluî
Consiliul profesoral al facultăţel de ştiinţe din Capitală, Invitat să examineze proiectul de lege al Învăţămîntului secundar şi superior, a înaintat ministerului de instrucţie raportul săfl.
Consiliul opinează că invăţămîntul secundar şi superior să nu fie gratuit, ci sr se plătească o taxă anuală de înscriere.
Se pronunţă în contra trifurcărei studiilor în ultimele clase de liceu, cum propune proiectul de lege: consiliul cere numai bifurcarea. Cere examenul de înscriere In gimnazii şi licee şi cu examenul de capacitate al profesorilor să se ţină, in fiecare an, In mod alternativ la fie-care din cele două Universităţi.
In fine, consiliul nu admite consultarea ambelor Universităţi pentru numirea profesorilor de facultăţi. In această privinţă,
el cere ca ministerul să dea numirea candidatului recomandat de senatul şi comitetul facultăţel respective.
BOOVEl
—	Erl a avut loc căsătoria religioasă a d-lul Mihail Dragomirescu, distinsul critic şi fost conferenţiar la Universitate, cu d-ra Adelina Căplescu-Poenaru, licenţiată în filozofie de la Sorbona.
Tiimetem tiuerel perechi cele mal călduroase urări de fericire, peutru viitorul ce o aşteaptă.
—	Aflăm că d. dr. Mendelsolm a trecut cu un deosebit succes, examenul de liberă practică şi că s’a stabilit In Capitală In strada Academiei 45, unde va da consult a-ţiunl Intre orele 2 — 4 p. m. pentru boale de temei şi copil.
Urăm ttnărulu) doctor deplin succes în frumoasa sa carieră.
Ştiri economice
La 31 lauuarie, va avea loc a 34 tragere la sorţi din împrumutul de 436.525.000 lei.
Se vor amortiza titluri in valoare de
2.291.000	iei.
OS
DIN CAPITALA
Scandalul din strada Labirint. —
In strada Labirint No. 32, colţ cu strada Corbului, exista un loc viran, proprietatea d-nel Maria C. Tufeanu. Pină la primăvara, etnd numita doamnă va începe construirea unor case, s’a făcut acolo un depozit de lemne.
In mal multe rîndurl, nişte agenţi comunali dedeaă tircoale pe acolo ameninţtnd pe oamenii însărcinaţi de d na Tufeanu eu desfacerea lemnelor. D-na Tufeanu a fost Vineri pe la primar şi pe la d. inginer Poteca, cari i-afl promis că o vor lăsa să-şi desfacă depoul şi că nu i se va Intimpla nimic.
Slmhătă în?â de dimineaţă, d-nil Ghiţă Du-mitrescu, sub-romisar comunal, şi Bănciulescu, sub comisar de la Secţia 41, împreună cu doul sergenţ’, pm l înd No. 1006 şi 1038, şi însoţiţi şi de alţi agenţi aQ dărimat şantierele, bâtind plnă la singe pe doul nenorociţ’, un bărbat şi feinee, cari se găsiaă în depofi.
Scandalul a fost aşa de mare, în cit o mare mulţimea, oametil s’a Îngrămădit la faţa locului.
In aceeaşi zi s’a reclamat parchetului. Cel doul nenorociţi, cu obrazul umflat, într’o stare de plins, aşteptau, lu sala paşilor perduţl, sp e a fi interogaţi de d. prim-procuror.
Servitor hoţ. — Comerciantul D. Popescu din Calea Moşilor, a reclamat azi dimineaţă secţiunel 47, că unul din băeţil_ săi din prăvălie, Gheorghe Oprea i’a furat din tejghea suma de 600 lei şi a dispărui.
Poliţia a luat măsuri de urmărire.
Moarte subită.—Gheorghe Cristea, vln-zător de ziare In strada Colţet, fiind erl pe la erele 5 seara In cafeneaua Macedoniei din str. Doamnei şi voind să se ducă la comoditate, a căzut de odată jos, pierzind cunoştinţa.
Doul din camarazii săi cu care e! şedea în cafenea, văzlod că prietenul lor nu se mal întoarce, s’aO dus să’l caute şi 1-ati găsit trlntit la pămtnt.
Poliţia a fost imediat avizată. Transportat spre spitalul Colţea, nenorocitul a Încetat din viaţă pe drum.
Cadavrul,din ordinul parchetului a fost transportat apoi la Morgă, pentru a i se face au to|)sia.
DIN JARA
Incendiu.Corespondentul nostru din Iaşi ne scrie că Vineri noapte un incendiu puternic a izbnenit in strada Golia la dependinţele caselor d-nel Neuschotz, ameninţa să distrugă Întreg centrul laşului.
Ajutat de vlntul puternic care sufla in acea noapte, focul s’a intins cu o repeziciune uimitoare şi la cele-Talte clădiri şi in scurt timp un mare patrulater din acea stradă era în flăcări.
Pompierii, după ce că aă sosit, ca de obicei, la o jumătate de oră după dşclararta incendiatul, dar ah venit şi cu sacalele deşerte de apă. Panica era la culme.
Focul se Întindea cu repeziciune şi nict un ajutor nu se putea da. Declarat la orele 12 din noapte, focul nu a putut fl localizat de cît dimineaţa, cind totuşi, pompierii eraO la faţa locului pentru a stinge resturile incendiului.
Afl fost distruse de flăcări: magazinul de pâ-lărierie al d-lul Hochman, cofetăria d-lul Io-nescu, magazinul de haine gata al lut Roseni-berg, depozitul de droguerie al lut Becker, precum şi apartamentele a 6 chi-iaşl cari locuiafl în imobilele incendiate.
Casele eraţi asigurate la Societatea «Naţionala». Pagubele sunt insemnate.
Se crede că focul a fost pus cu intenţiuue, de oare-ce este pentru a treia oară de clnd incendiul s’a declarat Ia acest imobil şi la începutul incendiului s’afl găsit prin curte oale cu gaz şi petece de cirpă unse cu lichide inflamabile.
Împuşcat diu imprudenţă. — Un accident nenorocit inttmplat în ziua de 22 Ianuarie In comuna Sarighiol, Dobrogea, a costat viaţa unul nenorocit lucrător din acea comună.
Locuitorii Iokanes Martin şi Wihelm Timan din acea comună, dueîndu-se pe cimp ca să adune uscături pentru foc, lohuies avînd cu sine arma de vinat, la un moment dat, nenorocitul t-ăzind, arma a luat foc şi descărcătura 1'a lovit in partea stingă a capului, ucizlndu-1 pe loc.
Parchetul a autorizat Smnormintarea.
Crima diu Spete ui. — Ni se comunică din Călăraşi că săptămina trecută o crimă oribilă s’a săvirşit In comuna SpetenI, Ialomiţa.
Locuitorii Niţâ Costacbe Atanasiu şi Barbu Badea Niţu, din acea comună, avînd d« mat mult timp ură, de moarte in contra tinărulul Arghir Toma, şi-aO pus de giod să ’l răpus.
Vineri noapte, cel doul bandiţi, s’afl introdus pe furiş în domiciliul tinărulul, unde, sur-priuzindu-1 singur, s’ati repezit asupra lut şi att Început a ’l lovi cu cuţitele. Nefericitul tî-năr, puntndu-se lu apărare şi bandiţii vSztnd că nu reuşesc a ’l doborî numai cu cuţitele, afl scos revolverele şi aQ tras asupra victimei lor trei focuri. Sărmanul tinăr a căzut inţr’un lac de sînge, in vreme ce asasinii a£i voit să fugă.	.
Vecinii însă, alarmaţi de detunăturile auzite, afl alergat în ajuter şi afl putut pune mina pe fugari.
Hănitul, care este în virstă numai de 19 ani, are trei grave răDl de cuţit în piept şi cîte-şl trele gloanţele de revolver în pîntece. _
Ei a fost transportat la spitalul din UrzicenI, unde starea lui este disperată.
Crimă din răzbnnare.—Aflăm din Plo-estică comuna Apnstola«-he, Prahova, a fost zilele trecute teatrul unei drame stngeroase.
Şeful garnizoanei din acea comună, numitul G. D. Ioniţâ, a fost ucis cu lovituri de cuţite de către locuitorul I. N. Costanda şi soţia lui,
cu cari nenoroaitul trăia In relaţiunl Încordate.
Ucigaşii afl dispărut imediat după comiterea eriraet.
'jTIKI MA.KUNTJE
*	Consiliul judeţului Buzăil, iu şedinţa extraordinară de la 15 Ianuarie, a acceptat legatul de 100.000 lei, lăsat judeţului plin testamentul defunctului Kinopsi.
*	Venitul porturilor roinîne, tn cursul lunet Decembrie expirat, e îu creştere faţă cu luna corespunzătoare din 1896.
Totalul se ridică la 122.215 lei, faţă cu 103.102 lei în Decembrie 1896._
Dr. PAUL ELEUTERESCU
Mânios
S’A MUTAT Strada Regală, No. H
Cousultaţiunl de la orele 2—3 p- ni. Consultaţiunl grauite Luni şi Vineri de la orele 1—2 n	1009
Depeşile de Sîmbătă
Serviciul «Agenţiei Romtne»
Paris, 23 Ianuarie.—D. Boueley, directorul unei tabricl de cabluri de oţel. a fost arestat peutru fraudă, cu ocazia unei furnituri pentru marină.
Constantiuopol, 23 lauuarie. — Azi după Selamlik, baronul de Calice a avut o lungă conferinţă cu Sultanul.
Roma,23 Ianuarie.—«Camera deputaţilor». Această adunare adoptă cu o imensă majoritate ordinea de zi primită de guvern, zi-cind că : Camera, convinsă de oportunitatea de a admite o scădere temporară a taxelor de import asupra griurilor §i asupra făinurilor, trece la discuţia articolelor.
In cursul discuţiunel, ministrul de finanţe declară că guvernul este dispus sa proroage termenul reducţiuuel plnă la 31 Maifi.
Ministru) tesaurulul declară că veniturile, micşorate prin reducerea taxelor asupra griurilor, vor fi compensate printr’un beneficia de cel pufin 8,000.000. Afară de asta exerciţiul 97 - 98 va da un excedent de 900 0000, Echilibrul bugetului este deci asigurat.
Ayr (Scoţia) 23 Ianuarie. — Lingă Tioou s’a produs o ciocnire intre un treu do călători şi un tren de marfă. Sunt 9 morţi şi mal mulţi răniţi.
Din Creta
Viena, 23 Ianuarie —Se anunţă diu Canea lui Correspondcnez-Bureau că d. Sf*-kianackis a fost reales pieşediute al adunării naţionale.
Canea, 24 Ianuarie.—Amiralii cer ambasadorilor să ia jumătatea soldei geandarinilor din Candia din casele cousulare, spre a avea un serviciu mal bun, mulţumită unei retribuţiunt regulate.
Afacerea Dreyfus
Paris, 24 Ianuarie,—După ziarul «Aurore» generalul Mercier ar fi mărturisit d-lul Ca-simir-Perier şi d-lul Dupuy că s’a comunicat judecătorilor lui Dreyfus nişte documente secrete care nu fuseseră supuse, uicl acuzatului, nici apărătorilor săi.
Duel
Paris, 23 lauuarie.—Azi dimineaţa a fost un duel cu spada iutre d-nil Milleraud şi Lavertujeau îu urma unor cuvinte vil schimbate erl la Cameră. D. Miilerand a fost rănit la braţul drept.
Candidatura Prinţului George
Constantiuopol, 24 Ianuarie.—Sultanul a respins în ultimele zile petru propuneri ale consiliului de miniştri lu privinţa concediâ-ril parţiale a redifilor armatei de ocupare din Tesalia. In cercurile guvernamentale se afirmă că In acest moment concediarea este cu atît mal puţin posibilă, cu cît armata de ocupare este necesară pentru a executa o presiune In şeuzul părăsirel can-didaturel prinţului George.
Tesalia va rămîne ocupată eit timp nu se va părăsi această candidatură.
Viena, 24 Ianuarie. — Se anunţă din Atena «Corespondenţei-Politice, că călătoria Prinţului George la Copenhaga, Pe-tersburg şi Paris, anunţată pentru Februarie, s’a amtnat.
Depeşile de erî
Serviciul «Agenţiei Romtne»
Constantiuopol, 24 Ianuarie. — S’ait luat măsuri de sigurauţă extra-ordinare peutru a protege pe Sultan care merge la Stainbul la 15 Ramazan.
Roma, 24 ianuarie.—Camera deputaţilor. In cursul discuţiunel proiectului de reducere a ti xelor asupra griurilor, Camera respiuge cu 251 voturi contra 139 un a-meudament al extremei stinge cerlnd des fiinţarea acestor taxe — Ea respinge de a-semeuea un amendament al d-lul Nieoliui cerlnd reducerea la 2 fr. 50.
Camera adoptă apoi prin sculare şi şedere reducerea taxelor asupra griurilor la 5 franci. Proiectul de lege este adoptat In Întregimea sa cu 198 voturi contra 37.
Kiel, 24 Ianuarie. — In cursul drumului Gard-Şantierulul imperial de la Garden la Kiel şalupa vaporului s’a scufundat.—9 ma-teloţl şi trei lucrători al şantierului s’afl îuecat.—Trei mateloţl aă scăpat.
Alger, 24 Ianuarie. — Incrueişătorul rus Wladimir Monomach a i lecat tn China.
Paris, 24 Ianuarie.— Camera deputaţilor. Cu ocazia discuţiei budgetului ministerului afacerilor străine, d. Cocbin, al dreptei, reproşează guvernului In cestiunea turco-gre-i-ească, că a sprijinit în tot-d’auna măsurile
flcceta.- Apel la divinitate.—Profanare de morminte.
Era intr'o zi de Rusalii. Era secetă în Teleorman şi poate în toata ţara. In asemenea timpuri «Ie restrişte pentru holdele noastre, apelurile la divinitate sunt de-e iar modalităţile în a-şl îndrepta rugile către cer, în asemenea ocaziunî variază după loealitaţt. La noi, în Bucureşti, se ştie, cind nu ploua, se scoate moaştele sftntulul Dumitru.
Iuta Insă un obiseifl curios pe care-1 găsim că se practică în comuna Segarcea diu vale, judeţul Teleorman.
Intr’o zi de Ru.alit, ţăranii din această comuna stetfnO giuditoT privind cu ochi induratori către cer, doar o începe să pice.
Intr’o asemenea stare de nădăjduire, le ese înainte un sătean cu plete şi cu barba lungS, albe ca zăpada, bătrinul Moş Marin Burtea, om rare a văzut multe şi ştie multe.
— Ce tot priviţi în sus, le zice bătriuul, că aşa n’are să vB vie ploaie ; aideţt cu mine la cimitir să vă învăţ ce am învăţat şi efl de la părinţi.
Vr’o zece săteni, mal mult fete de cît băeţl, însoţesc pe Moş Marin la cimitir. Doul dintr’lnşil, după îndemnul bătrînuluî, sapă pe delăturJ un mormlnt piuă dă de cosciug, iar cel-l’alţl, cu doniţl şi cu găleţi, toarnă la apă în groapa săpată.
Nu se ştie biue dacă în urma acestei operaţiuni a plouat safi ba. dar 3e ştie că la opt dintr’inşil li s’a dresat un proces-verbal pentru profanarea de morînnte.
Tribunalul din Teleorman a condamnat pe şease din inculpaţi ia cite cinci lei amendă iar pe doul din el, cel cari aă săpat, şi anume Dinu Christea Kiriac şi Măria Ion Florea Simion, la elte o luna închisoare.
Afacerea a venit cu apel înaintea Curţii de Apel din Bucureşti.	_	_ _
S’a prezintat numai inculpatul Dinu Kiriac, îmbrăcat in uniforma de marinar, fiind reciutat de trei luni în corpul flotilei.
D. Fleva, care se găsia prezent în sala de şi drnţa, s’a oferit spontanei! a spune clte-va cuvinte în apărarea inculpatului.
D. Fleva zice că în faptul inculpaţilor nu se vede inlenţiunoa de a profana mormintele, ei din contra, este un apel făcut la divinitate, aşa cum, cu prejudiţiela lor, aă crezut el. Nu pe-_ depse trebus să se dea unor asemenea oameni, ci lumină, spre a-t scăpa de prejudiţil.
Curtea reduce oslnda atit a inculpatului prezinte cit şi a celui absent la cîto 20 de lei amendă.
INFORMAŢII D. N. Fleva şi guvernul
slm anunţat de acum două zile că împăcarea dintre d. Flera şi guvern e un fapt împlinit.
Se intîmplă însă un lucru care merită să fie relevat.
D. Fleva numără tn grupul săli vre-o 32 de persoane, dintre cari 12 deputaţi.
El bine, pe orl-cine vsi întreba, dintre fleviştl, dacă e adevărat faptul impă-răref, iţi va răspunde mai intîi în mod negativ şi apoi îţi va mărturisi că nici el nici grupul nu a fost consultat în această privinţă, ceea-ce ne arată că guvernul nu a tratat cu d. Fleva şi cu grupul siW, ci numai cu d. Fleva personal.
Trebue să adăogăm că din întregul grup, numai trei persoane aă fost consultate şi se poate chiar zice că numai aceste trei persoane au fost tn favoarea împăcărei.
Cel mat tndirjU adversar al înţelegerii este d. O. Scorţescu şi in acest sens s'a ţinut alaltă-eri o mică consfătuire a cîtor-va partizani ai d-lui Fleva spre a se ihibzui asupra atitudinii ce trebue să aibă, în urma disporiţiei şefului.
*
* *
D. Fleva, spre a se eschiva de la ori ce intervenire şi de la arl-ce doleanţă pentru pasul pe care îl face, a plecat de două zile la ţară, la moşia d-sale,
de unde trebue să se întoarcă azi.
*
* *
Nh se cunosc încă condiţiunile împă-câret. Se afirmă însă că votarea unei pensiuni fostului mitropolit Ohenadie figurează între aceste condiţii.
Unul din fleviştii care a contribuit mai mult la împăcarea d lui Fleva cu guvernul a fost şi d. deputat Pitişteanu. unul din intimii tribunului.
D. Pitişteanu a avut cu şeful guvernului o întrevedere de aproape trei ore la ă.
Dim Sturdza acasă.
*
* *
fie afirmă eă tn şedinţa de azi a Camerei se vor face declaraţii oficiale din partea guvernului şl din partea d-lni Fleva, menite a autentifica actnl de transacţlu-ne încheiat Intre guven şl d-nnl Fleva.
Tor urma de sigur pupături şl alte comedii, conform tradiţionalului program adoptat tn aceste ocazii de către partidul li-heral-naţtonal.
Ministrul comerţului, baron Daniel, răspunzînd in Camera ungurească interpelării deputatului sas, Oscar Metzl, — interpelare pe care am reprodus’o In Întregime,—a declarat că aprobă orl-ce mişcare se face din partea funcţionarilor pentru maghiarizarea numelor patronimice.
New York Herald, în numărul său de la 10 Ianuarie, consacră trei din coloanele s ile mişcărei antisemite care s'a ştir-nit în ultima vreme in Europa. Marea gazetă americană, designă Romînia ca punctul de plecare al mişcării şi pe studenţii universitari ca promotorii acesteia.
Cu acest prilej, New Yoik Herald dă portretul celor opt membrii ai comitetului naţional odată c« al citor va din Asociaţia Studenţilor. Fie-care portret e inso-
Sar Peladan soseşte azi, Luni 26 Ianuarie, la orele 11, cu trenul care vine de la Vireiorova.
Se ştie că Sar Peladan va ţine o conferinţă la Atenefl.
Comitetul naţional al saşilor «verzi» din Sibiu a decis să someze pe deputaţii saşi, cari susţin fie direct fie indirect pe guvern, să-şi depună mandatele.
Comitetul a decis să înceapă o luptă energică în contra guvernului unguresc.
Serbarea zilei de la 24 Ianuarie
fltatuea lai Napoleon IlI-lea
Marea sărbătoare naţională a Unirel Principatelor a fost serbată de societatea profesorilor secundari îu chip solemn la Ate-tenefl. S’a făcut mal întlifl o dare de seamă asupra activităţii socielăţel profesorilor secundari, apoi d. Speranţa a făcut o scurtă biografie a Iul Gheorghe Chiţu şi în urmă d. Georgian, profesor de istorie, a făcut o foarte frumoasă privire asupra istoriei noastre tremte piuă la unirea principatelor. D sa a citit o telegramă ce corpul profesoral din Romînia a trimes împărătesei Eugenia, în care Intre altile spune că profesorii din Romînia au luat iniţiativa ridicărei unui monument lui Napoleon III, întru amintirea şi spre recunoştinţa pentru sprijinul puternic ce ne-a dat la Unirea Principatelor.
După d. Georgian a luat cuvfntul şi d. Ni-culae Iones :u, care printr’o splendida cuvîn-tare a fermecat ai ditorul, timp de o jumătate de oră.
Aă azistat, afară de profesori şi elevi, d. Haret, ministrul iustrucţiuuel publice, dd. Aurelian, Exarcu, Porumbaru, numeroşi profesori din Capitală şi delegaţi din provincie precum şi un numeros public şcolăresc.
Banchetul
Seara a avut loc o cină comună la Ior-dache, la care afl luat parte d. Nicolae Io-nescu, fostul profesor universitar şi mal mulţi profesori secundari din Capitală şi judeţe. D. Haret s’a scuzat printr’o scrisoare câ nu poale lua parte.
S’afl ridicat mal multe toaste. Primul a fost ridicat de d. T. Speran ă pentru M. S. Regele şi familia regală; după aceea d. Băr-cănescu a ridicat un toast pentru d. Haret ministrul instrucţiune! publice; d. Mireseu peutru d. Nicolae Ionescu ; d. Cosăcescu pentru foştii profesori. A răspuns d. Nicolae Ionescu printr’o frumoasă cuvlnlare, care a fost o interesantă lecţie de istorie, asupra evenimentelor curi afl precedat Unirea Principatelor. Este regretabil că nu s’a putut reţine In întregime acest fiumos discurs. D. Nicolae Ionescu a arătat apoi rolul profesorilor îu mişcarea naţiooală şi i-a încurajat a pregăti pe copil să fie demni urmaşi al vitejilor lor strămoşi.
Afl mal cuvintat apoi dd. I. Georgian, Pr. Constantinescu, pr. Ialomiţeanu, d. Lupu, distinsul profosor din Focşani, d. Cerkez, profesor din Galaţi, d Panaiteecu, d. Şouţu, d. Levâq ie şi alţii.
Caracterul serb&rel
Este de remarcat că tn acest cerc intim şi fără nici o oficialitate, In cele mal multe toasturi s’afl adus omagii familiei regale, unindu-se manifestările de recunoştinţă către oamenii mari, cari afl pregătit Romînia modernă, cu expresinuile de devotament şi recunoştinţă pentru M. Sa Regele , de admiraţie şi iubire pentru Regina poetâ.
In total, serbarea a fost mal puţin dăscălească şi mal mult patriotică.
Germania din Berlin anunţă câ împăratul Frantz Iosef, simţinduse obosit va împărţi încă în acest an domnia asupra Austro- Ungariei cu presumpti-vul moştenitor al tronului archiducele Frânt» Ferdinand.
Simbătă 24 Ianuarie, a avut loc Inmor-mintarea maiorului Ioan Mahala, fost adjutant al principelui Cuza.
Familia defunctului a ţinut ca Inmormîn-tarea să aibă loc in această zi, care aminteşte una din datele cele mal memorabile ale vieţel lui.
In calitatea sa, de adjutant al colonelului
A.	I. Cuza, maiorul Mahala a fost cel-d'ln-tlifl care a dus noului domn ştirea despre alegerea sa.
Comitetul naţional studenţesc a însărcinat pe d-nil G. lor gala şi Basil De-metrescu spre a face o lucrare serioasă prin care cestiunea naţională să fie expusă în linii generale. lucrare destinată să fie tipărită în 20,000 exemplare şi distribuită în toate comunele rurale.
Răsplata d lui Al. RadovicI, pentru serviciile aduse guvernului In ultima alegere de Cameră, nu va Inlîrzia prea mult.
După cit aflăm, consiliul comunal al oraşului PIoeştI va fi In curînd dizolvat şi In viitoarea combinaţie socialistul RadovicI va avea locul de onoare.
Drept răsplata a zelului ce a arătat, In alegerea de la 17, d-sa va fl ales primar al oraşului.
Se ştie că zilele trecute Camera colectivistă a votat o pensie de 300 lei pe lună d-lul Roze Ştefănescu, senator şi proprietar cu avere in judeţul Vîaşca.
împrejurarea a provocat triste reflecţii în opinia publică.
Pentru a arăta, cum se conduce în alte ţări Statul, faţă cu oamenii într’adevăr mari,—«m de talia necunoscutului Roze Ştefănescu.—vom spune că guvernul francez a acordat, zilele trecute, văduvei marelui scriitor, Jules Simon, un debit de tutun, al cărui venit nu trece peste 2000 lei pe an.
Intr aceeaşi listă de recompense, relevăm pe văduvele şi copiii mol multor generali şi amirali francezi, cărora li s’au acordat de asemenea, cîte un debit de tutun.
Comparaţia intre conduita guvernului francez şi aceea a guvernului Sturdza este prea sugestivă pentru o ne putea dispensa de comentarii.
www.dacoromanica.ro
£ P O C A
MIŞCAREA UNIVERSITARA DIN AUSTRIA
Seivlciul «Agenţiei Mtomine
lunsbrQck 23 Ianuarie. Cursurile uuiversit&ţel, afară de acelea ale facultăţel de teologie, aii fost întrerupte pentru 15 zile cu autorizaţia ministrului cultelor şi instrueţiunel publice.
Viena, 23 Ianuarie.
Dicta din Boemia.-D. Podepuy dezvoltă
0	interpelare asupra cauzei urmăririlor studenţilor ceelil la universitatea din Viena.
La dieta din Graz, D. Fuerst desvoltă o interpelare asupa interdicţiei de a pui ta
1	Lamela Moravieî, deputaţii ceclil depun o interpelare asupra tul burărilor de la şcoala
politehnică din BrOnn şi cer fondarea unei şcoale politechnice ceche în Brttnn.
Dieta Carniolel acceaptă după o discuţie vie, ca voturile deputaţilor sloveni contra acelora ale deputaţilor germani, o moţiune de urgenţă a deputatului slavon Uribar, cerînd ca guvernul să redeschidă îndată toate şcolile şi să protegeze drepturile şi libertatea studenţilor slavi.
Graz 24 Ianuarie.—Rectorul universităţii a decretat supendarea provizorie a cursurilor.
Praga, 24 Ianuarie. — Cursurile universităţii germane s’afl suspendat pînă la 18 Februarie, din cauza lipsei de studenţi.
germane în contra Greciei, care reprezintă libertatea şi civilizaţiunea.
I). Decrais apără politica guvernului care a lucrat pentru mărirea Franciel.—Adaogă că Grecia a scăpat de un dezastru mulţumită concertului european, care a localizat conflictul.—D. Decrais termină lăudînd a* lianţa franco-rusească care totuşi nu împe-dică de a trăi pe un picior de cea mal mare cordialitate cu Englitera.
Depeşile
de azi
Serviciul «Agenţiei Romîne*
Paria, 25 Ianuarie. — Gaulois află că generalul Billot a autorizat pe ofiţerii citaţi ca martori în procesul d-luî Zola, să se înfăţişeze înaintea Curţii cu juraţi.
Constantinopol, 25 Ianuarie. — In ultima audienţă acordată d-luî de Calice de Sultan, acesta a declarat că candidatura Prinţului George este cu neputinţă _
Atena, 25 Ianuarie. — Intre soldaţii şi ţăranii din Tesalia continuă ciocniri singe-roase. Ştirile din Lamia vorbesc de vr’o sută de morţi şi răniţi, dar această ţifră se consideră ca exagerată. Turcii aii ocupat mai multe sate.
Suda, 25 Ianuarie.—Amiralul Canevaro a plecat la Smirna.	.
In timpul lipsei sale ce va ţine zece zi’e, amiralul austriac va prezida consiliul amiralilor.	L
New York, 25 lauuarie. — Neiv-York-Herald află că în Statele Costa Rica şi Nicaragua s’aă prouus mişcări mari revoluţionare.	.
Petersburg, 25 Ianuarie. — O lege publicată azi asupra transformării ministerului afacerilor străine ordonă sporirea personalului acestui departament şi centralizarea ilesâvlrşitâ a corespondenţei politice în cancelaria ministerului.
NUVELA
ORIBILA SARUTAhE
Nu vă închipuiţi că Luciana era frumoasă ca idealul vostru... Dacă visaţi la o frumuseţe regulată şi senină cu obrazul cu linii armonioase reamintind antica pictură şi corpul admirabil sculptat în marmoră, ca acela al lui Sapho, de sigur Luciana nu ar fi fost întruparea acestor lucruri, dacă, numai, nu v’a făcut pe ne-aşteptate să vă schimbaţi părererea.
Cu toate astea ea nu avea măcar tentaţiunea costumelor elegante cari fac dorit acea ce lasă să se ghicească ; nici farmecul bijuterielor de aur şi de pietre scumpe, cari fac pe albeaţa obrazului şi gîtulul femeilor efectul picăturilor de apă la razele soarelui, pe aripile fluturilorj şi nici atrăgătoarele seducţiuni a le rufărie parfumate cari vă inbată cu odoarea lor ciudată; nici mătăsurile cu diferite culori; nici pauglicele galbene ros satl mov, subţiri, cari nu ţin virtutea frumoaselor de cât ca uu fir de păr pe care îţi place atît de mult să’l rupi...
Inchipuiţi-vă o figură mică cu mal mult neastimpăr de cît mister în privire, cu gura nu tocmai regulată dar drăguţă înflorită printr’un vecinie rîs...
Avea spirit, numai din ce auzise... asela pe care T învăţase de la numeroşii bărbaţi inteligenţi, superiori, cu cari fusese prietenă... Ast-fel micuţă şi veselă, drăguţă şi caraghioasă, Andre o adoră de cum o văzu.
Luciana primi însă numai să i se tacă curte, să flirteze pentru că flirtul era la modă.
O neînţelegere rupse aventura asta de la început.
Mludria bărbatului pusă la încercare cu brutalitate, orgoliul femeiel de asemenea atins îl despărţiră şi îl făcură aproape vrăjmaşi. Căutînd să nu se îutîlnească unul cu altul, vorbiră unul de altul cit mal mult răii putură.
Luciana avea o soră, Alice, mal mare de cît ea cu un an, şi eare nu trecuse două zeci de primă-verl.
Din necaz, Andre îi făcu curte.
Alice era tot aşa de adorabilă, de şi cu totul deosebită, de sora sa Luciana.
Cu paloarea el de ofticoasă, cu ochii a dinciţl in orbitele vinete şi scăldaţi în acea melancolie care tortură pe bolnavi, pe tinerii condamnaţi la moarte, pe prada sigură şi apropiată a ftisiel, era adorabilă.
Cupriusă de un nofi capricii!, Alice dispăru curînd.
Andre aşteptă ca timpul să’l aducă uitarea aepstor suferinţe, dar timpul părea că nu voeşte şi uitarea uu venea.
Trecuse cincl-spre zece luni de atunci şi iutr’o dimineaţă Luciana bătu la uşa vecinului el adorator.
—	Nu am încetat uu moment de a te adora, Andre. Tu eşti singurul care ai făcut să îmi bata inima şi pe care simţurile mele îi cereai! cu putere. Dacă tu mă iubeşti încă, voi fi metresa ta !
El era zăpăcit.
Repede dorinţele de altă dată se deştepta în el, pasiunea lui reînviă; nici odată fata asta nu fusese mal frumoasă:
—	Mă întrebi dacă te iubesc încă ! zise el... Da.
—	Bine. Iţi propui o condiţie.
—	O primesc d’înainte;
—	Iată ce e. Gelozia mi-a sfişiat inima. Eu cred că tu al iubit pe sora mea. Dacă nu e adevărat, dacă mi-o probezi, voi fi a ta pentru tot-d’a-una. Vrei ?
—	Da, o repet, de ce o vorba ?
—	E simplu şi minunat.
Alice e grav bolnavă, Alice va muri. Dacă tu al iubit-o, dacă o iubeşti încă, tu vel refuza să îmi spui şi să îmi probezi, că mă iubeşti, lîngă patul el de agonie. Dacă, din contră, tu mă adori pre cum pretinzi, vel primi această încredere.
—	Dar este oribil! Cum .? să turburi printr’o asemenea faptă ultimele momente ale acestei nenorocite?...
—	O vreau, şi tu al promis.................
In patul el de agonie Alice trăgea să moară.
Luciana nu fu cuprinsă de milă.
—	Dacă vrei să fiţi a ta, declară ea, in această cameră mă vel iubi pentru prima oară.
Andre se opuse mal întîl, dar sfirşi prin a se supune, îmbătat de groază.
Ciud el se desfăcură din această imbră-işare, Alice era moartă...
Seara, el voi să ia mina Lucianei pentru a o duce la buzele sale, dar ea îşi o retrase repede.
—	Lasă-mă, zise dînsa, monstrule; îmi taci oroare.
Lotus B.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPETAT'ILOB
Şedinţa de la 2G Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2 10.
Prezenţi 105 deputaţi.
Prezidează d. D. Giani.
D. Moroianu anunţă d-lor miniştii de interne şi justiţie o interpelare asupra anomaliei ce există între legea repausului do-minical şi legea vacauţiilor judeeătoreşT.
D. C. Popovici depune proiectul de lege, semnat de 87 de deputaţi, pentru construirea liniei ferate Tg. Neamţu—Paşcani.
D-sa cere urgenţa, care se admite.
pare iniine în Dreptatea reprezintă vederile noastre sincere, în chestia tratativelor de cari vă ocupaţi, şi a unire! cu guvernul.
Ziarele ungureşti fac mare caz de o broşură politică ce a apărut săptămî-na trecută în Budapesta.
Autorul anonim al broşurel cere ca Ungaria să îmbrăţişeze politica colonială, să ocupe o parte din China şi din insulele Borneo şi Celebes, şi să exileze acolo pe toţi agitatorii romini!
Ni se anunţă că neregule s’au descopo-rit la comandamentul jandarmilor rural! din capitală.
O anchetă orinduită de minister a constatat că leflle jandarmilor rural! nu au fost achitate pe două Iun!.
Situaţii şefului jandarmilor rurali, d. lt.-colonel Manolift, este compromisă.
Tom reveni cu amănunte.
Aflăm că unele cercuri guvernamentale se agită foarte mult în contra proiectului cl-lul Ionel Brătianu privitor la regimul apelor.
Acest proiect va stîrni o opoziţie energică in chiar rindurile guvernamentale, întocmai ca legea pescărituiui a d-lui G. D. Pallade, căci şi proiectul d-lui Brătianu declară de domeniu public toate apele.
In numărul de mîine vom da un larg rezumat despre acest proiect.
O mare mişcare a avut loc, In corpul consular şi diplomaţie al republicel franceze, în cursul săptămînel trecute.
Iată, după Oficialul diu Paris, schimbările şi numirile privitoare la Romînia :
D. Gaston Vid, actual consul al Franciel la Galaţi, a fost înaintat consul general, la Odesa;
D. Hugonnet, actual consul la Port-S. îl (Egipt), a fost permutat consul la Galaţi.
Iu această calitate, d. llugonntt va lua parte, ca delegat al guvernului francez, în comisiunea europeana ş Dunărei.
*
* *
SENATUL
Şedinţa de la 20 Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.20., sub pre-şedinţa d-lul P. Orbescu.
Prezenţi 75 d-nl senatori.
Se fac formalităţile obicinuite.
Pe banca ministerială, d-nil D. Sturdza, Ionel Brătiauu, G. D. Pallade şi Ferechide.
D. General Catargi interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice pentru a cere schimbarea liniei Crasna-Huş! din linie strîmtă In linie largă.
D. Ferechide, ministrul de interne, depune pe biuroul Senatului proiectul de lege pentru aerrdarea coucesiunel cons-trucţiunel tramwaelor electrice In oraşul Brăila.
J Se intră în ordinea zilei: discuţiunea generală a proectnlul de lege modificator al legel căilor ferate de interes local.
D. Polizu-Micşuneşti răspunde d lui Petre Grădişteanu care a combătut proec-tul de lege. Face teorii de drept, asupra proprietâţel pentru a arăta că concesionarii slrăinl n’au şi nu pot avea un drept perfect de proprietate asupra solului şi a liniei concesionate, fiiud-că el nici o dată nu va avea jus abutendi.
D-sa susţiue iu total proectul şi roagă Senatul să 1 voteze. ___________
UltlIE INMATIlfi
convocam:
Domni! membri ai Clubului conservator sunt rugaţi a se întruni în adunare generală Jouî 29 Ianuarie a. c. orele 2 p. in. in localul Clubului (casa Mandy) spre a asculta darea de seamă anuală şi a precede la alegerea Comitetului pentru anul 1898 conform Art. 3 şi 12 din regulament.
Preşedinte : General G. Mânu.
Convorbire cn d. NT, C» Aslau
Printr’o fericită întimplare, am putut întîlni pe d. N. Ceaur Aslan, depidat al colegiului al 2-lea de Iaşi şi unul dintre fruntaşii grupării fleviste din Cameră.
Pe lîngă că e în curenţii1 mişcărei politice, d. Aslan are şi avantagiul de a locui în aceeaşi casă cu d. Fie va.
întrebat asupra zvonurilor de unire a grupărel fleviste cu guvernul, deputatul de Iaşi a contestat, cu vehemenţa, puia şi tratativele ee s’aS urmat.
—	Ne e absolut indiferent ce guvern e iu putere. Am spus o în atitea rîndur!. dăm sprijinul nostru acelora cari ne \ or da garanţi! că realizează cererile noastre de principi!. Proiectul de^ descentralizare administrativă, depus deja in Camera, n* gurează în primul plan al condiţiilor noastre,—a afirmat d. Aslan.
—	Atunci tot ce sa zis de ziare... _
—	Mă mir cum s’a putut seri, a obiectat—cu vioiciune—d. Aslan.
De altminteri, a încheiat deputatul ie-şan, îţi pot spune, că artioolul care va a-
In personalul legaţiunel franceze din capitală, nu s’a făcut de cît o singură schimbare :
D. d’Eloincourt, actual al 3 a secretar al legaţiunel, a fost permutat, în aceeaşi calitate, la Berlin.
Iu locul d-sale, a fost numit la Bucureşll d. Lesca, actual ataşat în ministerul de externe diu Paris.
Sar Peladan
Azi la orele 11.40 a sosit în Capitală Sar Peladan.
La gară a fost intîmpinat de d-nii Const. Lahovanj, St. Giocîrlan, architect, Leo Baclielin, ttc., şi de un mare număr de studenţi.
Sar Peladan, care a fost însoţit de la Craiova încoace de d-niî Bogdan Piteşti şi studentul V. Miculescu, a fost primit tu urale şi strigăte de: Vive la France !
Un student i a adresat cîte-va cuvinte, de bine venire, la cari a răspuns oaspetele cu strigătul. Vive la Roumanie !
Apoi. în numele societăţei Ileaua, d. Const. Lahovary a adresat cîte-va cuvinte după cari au urmat prezintările.
Figura simpatică a oaspetuluî a produs cea mai bună impresiune.
Sar Peladan a descins la hotel Boule-vard.
D. Asau, unul dintre cel mal întrepizl comercianţi romînl, a plecat într’o călătorie de studii din cele mal interesante.
Plecat in China, d. Asan se află actualmente la Hong-Koug.
Scopul călătoriei d sale este de a vedea, dacă nu cum-va este cu putinţă de a se organiza un comerţ direct între Romînia şi China.
Ministerul de interne al Ba var iei a depus la Camera din Muenchen un proect de lege, prin care se acordă femeilor majore dreptul de a participa la întruniri electorale şi să fie membre în cluburile politice.
Aflăm cu multă părere de răii încetarea din viaţa, la Paris, a d-nel Caterina Faranga, soţia d Iul Th. Faranga, mare proprietar din judeţul Brăila.	.
Dtfuucta era născută. Sulioii.
Trimitem condoleanţele noastre mult încercatei familii.
Astăzi se încep, înaintea Curţeî cu juri din Paris, dezbaţi rile în procesul de calomnie prin presă, intentat de ministrul de rezboiu francez, general F. Billot, lui Emile Zola şi girantul ziarului Aurore.
Vom ţinea în curent pe cititorii noştri, cu toate detaliile acestui interesant proces.
Citim în Drapelul de azi dimineaţă: In urma zvonirel faptului că d. ministru de finanţe va aduce în Cameră un noă proiect de impozit asupra patentelor si timbrului, aflăm că e vorba să se ţină în cursul săptămînel viitoare o serie de întruniri publice în oraşele principale
din ţară.	.
Primele întruniri vor avea loc sunul-tanefi, în ziua de 1 Februarie, la Iaşi, Craiova şi Ploeştl, iar Luni 2 Februarie (Intîmpinarea Domnului) va avea loc o întrunie publică în Capitală.
D. birou Victor Stireea, preşedintele co miletului naţional din Bucovina, a convo cat pe azî după amiazl pe toţi membrii comitetului la o consfătuire în vederea unei noul acţiuni a partidului naţional rornîn.
Această convocare a fost precedată de o conferinţă intimă, la care afi luat parte mal mulţi ronitnl fruntaşi, pnntre cari d-ml baron G. Vasiico, Dr. G. Popovtel şi I. cavaler de Flondor, deputaţi In Reuhsralhul din Viena, discutind asupra reorganizării partidului naţional.
Un duel mortal
Neue Freie Presse relatează despre un duel cu pistolul, ce s’a făcut la Marburg Lunea trecută, 19 Ianuarie, între doctorandul Leon Atteneder şi locotenetul Richard Wescher de Pibereau din regimentul 5 de dragonl.
Cauza duelului a fost că, în ajun, la cafenea, studentului Atteneder i se păruse că locotenentul Pibereau li fixa mereit. Atteneder cerîud explicaţii, a urmat o vie altercaţie şi provocarea.
Avea să se schimbe un singur glonte. Duelul s’a făcut Luni după amiazl la şcoala de călărie a cazarmel de cavalerie.
Atteneder a rămas mort pe loc.
Numărul căpitanilor reuşiţi la examenul de maior se ridică, după informaţiile ce avem, la 86.
Din aceştia, 48 apurţin infanteriei, 8 cavaleriei, 17 artileriei, 3 armei geniului şi 3 marinei.
Din intendenţă, au reuşit numai 7 căpitani.
Tablourile de avansare ai! fost. d.-ja supuse, spre aprobare, M. Sale Regelui.
Corpul defunctului episcop al Rtmuicu-lui, Ghenadie, pornit in ziua de 18 Ianuarie din Neapole, va sosi în Constanţa, cu vaporul, în ziua de 27 Ianuarie.
De aici, cu trenul va fi dus la R.-Vîlcea,
unde va avea loc înmormîntarea.
*
* * .
Chestiunea succesiunel defunctului epis cop va da loc unei importante discuţiunl juridice.
Se ştie că, după canoane, ministerul cultelor este moştenitorul de drept al monarhilor, îneepînd de la gradul ctl mal de jos. In baza acestor canoane, ministerul şcoalelor a numit deja custozl, pentru paza averel rămase.
In urma intervenţiei însă a radelor din Iaşi ale episcopulu’, cari ati cerut punerea în posesiune, afacerea va veni înaintea tribunalului.
Acesta va avea de statuat, cui revine succesiunea: ministerului cultelor ori rudelor de sînge ?
Pentru acoperirea deficitului de 250.000 lei, ivit în exerciţiul anului curent fiuaneiar, administraţia comuna!ă colectivistă a laşului a propus un împrumut de la casa de depuneri, pentru aceeaşi sumă.
Noul împrumut va fi amortizat, în termen de 5 ani, şi consiliul comunal l’a admis Iu principii!.
Râmtne acum să vedem dacă el va fi aprobat şi de minister.
*
* * . ... Cu prilejul acesta, trebuie să amintim şi
de o scrisoare, pe care d. E. Ghica, con silier comunal al laşului, o adreseză ziarului Opinia, din localitate.
D. Ghica promite că, îndată ce se va convoca sfatul oraşului, d-sa va interpela administraţia asupra finanţelor comunale şi va arăta starea lor de destrăbălare, în urma conducereî nechibzuite a d-lui prim ajutor Tăcu.
Difereudnl acesta promite a procura şedinţe prta interesante consiliului comunal din Iaşi.
Rugă iu pe abonaţii noştri, cari sunt In intfrziere cu plata abonamentului, de a se grăbi cu a-cliitarea sumelor ce datoresc, căci ali-iel cu ocazia înebeierei anului 1897, vom ti nevoiţi a le suspenda îu mod Irevocabil tră-miterea ziarului.
SPECTACOLE
Teatrul Boulevard.—Luni 26 Ianuarie va avea loc în beneficiul d-lul administrator Bei -nard priitul bat mascat â la Moulin Rooge. Suprise extra-ordinare. Cadouri gratis pentru fie-care vizitator. Cea mal frumoasă mască va primi un ceas de aur. Mare bătae de fiori etc.
Ulirqne d'Iilver.—Marţi -2R Ianuarie 1898, mare reprezentaţie in beneficiul profesorului Gh. Moceanu. Programul foarte variat.
Teatrul Naţional.—Mîine, Marţi 27 Ianuarie, 1898, reprezeutaţiune extraordinară de gală dată sub înaltul patronagiii al M,
S.	Regina în folosul societăţei de bine facere Regina Elisabeta, cu graţiosul concurs al Doamnei de Nuovina, al artiştilor Teatrului Naţional şi al ailor trtişll.
Partea I: « Vincenetta* comedie intr’un act de Bărbier, tradusă îu versuri de d. Edgard Aslan,
Partea II : concert. Meudelsohn Canzo-netta, Bocclierini (Menuet), executat de d nil R. Fiesch, D. Dinicu, A. Dini cu, F. Loebel, Românce d nu Dall ’Orso, Wagner Râyes cîntat de d-na de Nuovina, Martini PJaisir d’Amour dntat de d-na de Nuovina, Gounod Duo de Mireille cîntat de d-na de Nuovina, Faure Duo du Crucifix cîntat de d-nu Dall ’Orso.
Partea III: «Cavaleria Rusticană*.
Anuiiciu
Moşia CURTISOARA avînd o iutiudere de 2700 pogoane, situată iu Comuna Tez-lui din judeţul Olt, aproape de Oraşul Slatina, urmează a se da în arendă pc timp de 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1898. Pe moşie se află 350 pogoane semănate cu grîil.
Doritorii sunt rugaţi a se prezenta la d. advocat IOAN C. BAROZZI, pentru a li se da toate informaţiunile necesarie acestei arendări, la domiciliul săft diu Strada Sălciilor No. 14.
MASELE MAGASO
CU
ÎNCĂLŢĂMINTE de lgx
„LA LUMEA ELEGANTA"
/	70. — Calea Victoriei. — 70
Vis-a-vl» de Teatrul Siaţlonal
Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni si galoşi din Riga. Rusia, ne-a pus 1„ dispoziţie noua sa invenţiuue şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşo i sunt farte călduroşl, presentind avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuacea-tă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cît se poate de avantagioase.
Mat recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catilea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, în toate culorile.	.
Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat’un atelier special A 1» Costa, «liii I’arts, şi, ca reclamă am pus in vlnzare ghete de ghems, foarte solide, pentru dame*, cu preţul de la 12 lei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei in sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de la 16 lei in sus ; de Jac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în sus.
Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-Ior, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la uoî, arigurindu I că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasiuulul
«La Lumea Elegantă»
ADEVARAT
Condiţiona spdziales pour le gros
1069—30
OEAIU RUSESC
ADEVARAT
AL
INNALT CONCESIONATEI SOCiETAŢI DE EXPORT DE CEAI RUSESC

MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţi «ine
Preotul S. Mihăescu din Tlrgoviştr, a făcut cei ere la acest minister pentru adăogirea la numele săli patronimic de «Mihăescu» a celui de «Chilom» spre a se numi «S. M. Chilom».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăj zut de aliniatul 2 al zisului articol.
540	IN
MOSCOA
De Tinzaretn tonte magazinele de co-Miale din capitalii şt din provinio
M-"e SUZANNE LEBLONO
NIECE
de Nl-me PAUL MARTIN
arivee r6cement t\ Bukarest, vient d’ou-vrir un atelier des ROBES et UOM-FECTIOINS â layou. Se recomman-de aux dames elegante?. Se rend â domicile.
S’adresser
M-me MĂRIE HOttE
______Rue Fontănei, No. 5.
DOHE«
Prima fabrică artistică în ţară
de
Mobile fantesie şi obiecte de lux aurite
BucnrONtr, Str. Briucoveann, IO
iTI. M£ MjMjREHG 4- C-ie
Execută ori ce obiecte fantezie nelucrate flitul acuttt in lard, precum Mese. In toate formele, Consule, Scaune, Ogdnzî, Dormeze. Biurouri de dame, Postamente, Paravane, Port fleur. Vitrine etc. etc., toate lucrate In aur, Ycrnlt-NIiirtln şi colorate cu cel mal bun gust, concurînd cu produsele slriue atît io eleganţă cît şi in preţuri. Comenzi sa execută In cel mal scurt timp. Se primesci reparaţie în aceasta ramură şi încadrări de tablouri. liepre-afulan general pentru toa ă România A. BIjAU A C-ie. Bucurescl, Str. Smărdan No. 2.
Fabrica da ZAHAR, Chitila
Borliot de S fee le (cea mal buuă hrană pentru vite şi vâri cu lapte), se află de vinzare cn preţul de lei 3 mia de kgr. loco fabrica, sat! lei 30 vagonul de 1000 kgr. loco gara Chitila. Costul transportului pe căile ferale este bani 30 (taxă redusă) de vagon şi kilometru. Borhotul fiind presat este o materie uscată, şi In-t arcâ direct iu care şi vagoane fără nici un elf de împacbetagin ca şi cărbunii, petrişul Si alte materii solide. A se adresa peutru comenzi la Direcţia Fabricai la Chitila saO la Admiuistra-ţie, BncurOscl, Calea Victoriei 188.
Se vinde pentru eşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădureţii. 830 laici, pa mint arabil, fineţuri şi ucarete iu burtă star * la 30 kin. de gara Bacău.
2)	Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fâlrî, pămiut de arătură, fineţe, iuimşe, păduri şi acarete In zidărie, aceactă‘moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni.
3)	Moara din comuna Letca Ungă Bacău, situată pe apa Bistriţa, aviud patru perechi petre de măcinat. Toate situate in judeţu Baeţtl.
Pentru inforinaţiunl a se adresa^ Ia doamuu VImrin Th. Hainii* la Galaţi STR. CLZA-VODA. No. 20.	_________________
Dr. MENDELS0HN
de la Facultatea din Paris
Hoaţe de femei 8# de C^piî
Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m.
45, Strada Academiei, 45
(vis-ă-vis de Ministerul de Interne) intrare şi prin Calea Victoriei 8#,
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA
rat; de o dată faţa II se înveseli. ’ŞI aduse aminte de plăcerile ce le va gusta în noaptea asta.
—	E nemerită vremea asta, pentru păeătoşiile omeneşti nu trebuiesc razele soarelui.
Miîisav, cunoscuse toate tainele sub-preiectulul, îl povestise toate şi rar căuta să le şi ascundă, vorbea în faţa lui de toate murdăriile obiceiurilor lui, în cît de multe ori era nevoit pandurul să se înroşească pînă în sfireul urechilor.
—	Ce spui Milisave de
flăcăul nimic, şi el aO ridicat urc —de al crede că le-a eşit lupu în cale. ’L
fac şi hoţ şi vag-ibond şi bandit. Dar cite încă; Şi pe cine ah găsit, machia, să ’1 prindă de cît pe mine. ZăQ, că e mal priceput armăşanu pandurului ăstuia de a venit, la el !
Aşa supărat şi îndîrjit cum era, se împiedică moş Marinco de un buturug şi se întinse pe pămînt cît îl de lung ; răă era dacă ar fi avut cremenâ la puşcă, ar fi nenorocit pe vr’unul, dar aşa se petrecură toate în pace ; pri-maru Ion şi cu Avram păzeaţi înainte, în urma lor venea Marinco, pe care ’l scoase moş Milă din noroi, venea în-jurînd pe toţi primarii de pe lume.
—	Moş Marinco dă ’l rachiQ, moş Marinco, fă cafea şi acum aid’ Marinco de prinde şi bandiţii—dar să fi lăsat pe mîine, dar nu acmn pe o aşa vreme, ciine să nu laşi din casă, dar om !
Casa lui Stoian era lingă a primarului, iar amîndouă puse aproape de tot la picioarele dealului.
—	Noi intrării Ia mine în curte, spuse Ion —iar voi păziţi bine să nu n’a-udă cînele, iute cum e, să nu vă rănească. Tu Giole, Ioviţo şi tu Milice luaţl-o după casă, că poate nenorocitul o tuli-o în dealuri, voi ăl l’alţl înconjuraţi casa, nu aş dori să moară vre-unul din noi.
Cind orîndui primarul toate aşa, luă pe moş Milă de o parte şi îl şopti ceva intîitt ; iar Ia urmă 11 zise mal tare :
—	Acum du-te moş Milă, dar bagă
de seamă numai ce ţi-am zis: t de la sub prefect! aşa să îl spui mort ori vio, dar trebuie să te di în faţa sub-prefe ;tuluî.
— Voi cel l’alţl, spuse din noO
—	De ce nu intri odată odorogitule şi te tot sgudurl pe la poartă ca un ciine : îl spuse Stoian deschizîndu-I uşa: iar cînd Milă trecu pragul cu puşca la umăr, cu iataganul Ia brio, Stoian isbucni în hohot.
—	Măi, da cine te-a schimonosit aşa ? Cine dracu ţi-a pus iataganu ăla Ia brîfl Pe lege ml, dacă ar fi ziua, le aş duce de vale la părăfi să te vezi ce mal flâcăfl eşti ! De, spune acum ce nevoie te-a mai trimis p’aicl ? Nu te-o fi mînat din noO primaru tău ? El da, ştiu că ii s’o fi făcut dor de mine ; nu poate omu s’adoarmă pînă nu mi-o vedea o-brazu. Dar astă seară să nu mal ades-te, că nu mă vede, mal adăogă în urmă Stoian. Ai mîncat mos Milă ? Ia de gustă niţel vin ! Cit îi vorbă de Ion să 11 spui aşa : în seara asta, Stoian nu va să vie, îl obosit si vrea să se
SUFLETE CURATE
mărul, păziţi, dacă din întîmplare vă loveşte saO caută să fugă, trage foc fără milă !
— De puşca mea ştia că n’are să piară, le spuse moş Marinco, iar de o lua o spre deal, eO ştia că nu ’l pot ajunge şi tare mi-ar fi pe chef că nimeni să nu ’l ajungă.
Moş Milă se apropie încet aproape, tărîndu-se pînă la uşa casei lui Stoian, aci, se lipi încet de uşă şi ascultă re se vorbeşte în casă.
Stoian şedea frumos lingă masă, nici prin gînd nu ’l trecea ce se petrecea îa primărie nici în jurul casei lui ; şi după ce mîncă liniştit şi mal bău vr’o două pahare de vin, SI peri ori ce nor de nemulţumire, şi luase pe genunchi pe surioara lui şi glumea voios de tot.
In clipa aceea mumă sa se smuci, auzise dinele lătrind afară.
1— Ce să fie, de latră Bălan, Stoiane?
POVESTIRE I»I3I
TI AŢA ŢEBANILOR
DE PRIN ANUL 1857
Tradusă ile /. D UŞI AX V.
’Şl umplu ciubucul cu tutun, luă clopoţelul şi sună. Milisav intră şi adu3e jăratec pentru ciubuc ; şi după ce îşi aprinse bine ciubucul îl întrebă aşa nepăsător:
—	Ce tu cu ăla, Milisave ? l’au prins ?
—	Acum porniră, după iei, vre-o două z^c'.
—	Mă Milisave, da ăsta ’î urs curat, nici la urs nu se duc atîţia inşi.
—	If port frica ; spune c’are firea a dracului de rea. Moş Marinco, sireacu, cînd a auzit că trebuie să meargă, i’a apucat un tremurici; tare ’ml e teamă c’are să se întoarcă bolnav de friguri. Şi cel l’alţî nu ’s tocmai viteji şi nu le mirosea bine noaptea asta! Şi mare întunerşc ÎI cocoane ? Sunt flăcău bă-Irîn, cocoane, noaptea mi-e dragă, dar în aşa noapte, zăQ, c’aş intra şi în vi-zuine de urs să mă adăpostesc. Auzi cum tună ?
D’afarâ se auzeafl bubuiturile norilor ; sub-prefectul ’şT fuma încet ciubucul, lăsînd nori groşi de fum pe gură, fruntea îl se încreţise şi tăcu-se îngîndu-
.	aia, pe care
am văzut’o mal zilele trecute la Zaie-ciar ?
—	Bună de tot, cocoane !
—	Bună de tot, a? şi subprefectul se adinei din nofl în gîndurl. Ce o fi gîndit sărmanul de îl se aprinsese aşa obrajii, şi de ofta aşa mereO ? La urmă făcu semn pandurului să iasă afară.
Milisav eşi fără zică o vorbă, iar zap-ciu întinzîndu se in palatul aşezat la o parte, îşi urmărea norii groşi al fumului de tutun cu nişte priviri pline de patimă.
*
# * *
Norii se grămădeaO tot mal mult; era un întuneric afară, de nu al fi putut la trei paşi departe de tine să vezi. Sărmanul moş Marinco se împiedecase de vre-o două trei ori de nişte grămezi de nisip, puse pe marginea şoselei.
—	Dumnezeu să vă ţie băeţl! Machia, primarii ăştia or fi aviud un dram de minte în căpăţînî. Nu le face lor,
—	Latră şi el să nu uite!
—	Mi s’a părut c’am auzit şi pas de om.
—	O fi trecînd cine-va pe şosea !
Nu e Stoiane ! pe asa vreme cine
iese din ogradă afară.
In vremea asta bătu mos Milă la uşă.
—	Cine e ? întrebă tare Stoian.
—■_ Eu sunt Stoiane, eQ moş Milă pris-
tavul, răspunse d’afară, încet” moş Milă
|	|	fi	gp	mate şi poleite sub	garanţie pentru
I rLr li	^	decorarea de locuinţe	de mirese, Hote-
ig ||	||	Ir	Juri, Vile şi Case de	ţară în cea mal
r BJ fl	Ba	mm	bună calitate din material bun şi uscat
EFECTUEAZĂ CU PREŢURI EFTINE
SPECIALIST
I6NATZ HERUN6ER
ia Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Biecomanitd Marele lor Iteposti de
_____ITIMPLABIE
VIENA, V IluiHlNiliu.riustrasse, 49.
Preţuri curente franco contra 40 b mi, numindu-se acest ziar
întinerirea şi Prelungirea
VIEŢEI
s 3 dobindeşte prin purtarea renumitei adevărate eleclro-magnetice „Crucea-Volta", cu totul din noii îmbunătăţită sub No. 50703, recunoscută de lege, caie No. e întipărit pe cruce şi e vizibil pe toată împrejurimea el.
La persoanele cari de obiceiil poartă Crncea-Volta, singele şi sistemul nervos lucrează normai şi simţurile devin straşnice, ceea-ee face o plăcută însănătoşire; puterea corpului şi spiritului se înalţă şi se obţine o situaţiune sănătoasă şi fericită; prin aceasta se dobîndeşte la oameni Prelungirea Vleţel.
Nu se poate consilia în destul pe toţi oamenii slabi, de a puria în continuă. „Cruc6a*Volta“ întăreşte nervii reînnoeşte sîngele şi este recunoscut în toată lumea ca un leac incomparabil contra următoarelor maladii: Guta şi Reumatism, Nevralgie, Slăbiciunea nervilor, Insomnie, MîinI şi picioare reci, Hypohnndrie, Gălbinarea, Astma, boale de femei, Paralisie, Spasm, Boală de piele,Hceemorhoisî, Boală de inimă, Influenţa, Tus°, Asnrzire şi vîjiit de urechi, dureri de cap şi dinţi, etc., etc.
Adevărata Crncea-Volta din noă îmbunătăţită sub Numărul 50.703 şi 'recunoscut de lege, care e de găsit numa!" ’	'
SOBE AMERICANE VERITABILE
. JL „SIRIUS
LOCOMOBILE cu sau iară. aparat de ars pac
„ „	,,e la 3 ?’ jumătate plnâ Ia SO cal putere	r
BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile fl BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator
de la 2 şi jumătate pînă la 12 cal putere	%	pentru LOCOMOBILĂ şi cu Mâna
Maşine de semănat, Ma§ine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina si secara din grâd W M O n I M E MĂCINAT -W
Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Carele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saO fără aparat de legat snopi
IPfP muguri de Oţel făurit peste tot g»
__	ou una pînă la 4 brazde	"«i
^	COSITOARE
CIÎAl*!: de FI EI { cu două, şi trei ăripi, cit dinţii ARTICULAŢI TEVE BE CAE AX pentru EOCOAAOBIEE şi al tete In Atelierul Nostru primim Reparaţia»! de EOCOMOBIL.E din orî-ce Fabrică VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNI AYANTAGIOASE
Patent Regulător, model 1897
SIRIUS sunt de o cons-irucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţă, care se obţine prin < Patent-Regulator >, care le deosibeşte de cei le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin ori | ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine de Bucate
Americane
cele mal practice şi cele mal economice.
Mare ASORTIMENT de ' Lămpi de petrolefi.
DEPOZIT GENERAL :
Băile Mitraszewschi
Strada Poliţiei, No. 4 şl 6
Se aduce la cunoştniţa onor. pu-
de’ lege, care e de găsit numai la mine, .P.f aces^ stabiliment, cel mal este nn stîlp electric în domeniul fie-căruia. ‘tigrtju şt mal bun, deservă băl CU
O mulţime de laude, precum şi scrisori preturile următoare : de recunoştinţă:	’	_
Vl.-na. 17 N.embrîe. 1897.	AAaSSa 1
De curînd am primit de Ia dvs. două 0	bae	de	putină	CU	duşe, Iei 2.—
»Cruci-Volta», cari asemenea pe mine şi	Abonament de	10	băl.	« 15 -
pe mama mea ne-afl scăpat cu totul de n	„u.,..	ii n'm
reumatism.	0 bae de abur* complect, < 2.50
Crucea-Volta a d-tale s’a dovedit aşa de Abonament de 10 băl.. . « 20.— excelenta, că nu voiO înlîrzia de a recomau-	Classa II
da tuturor cunoscuţilor mei, şi vă rog a mal A	,	,	x
trimite la adresa mea încă doă Cruci-Volta	**ae	ae	PuDnă	......	«	l.oO
cu toats ştim» Fram Puiumcr. Abonament de 10 băl. . . « 12.50
VI Millelg&sse, 22.
,.Pr.\u Cru,‘ea ' olla mî-aţi trimis-o Ia La Tipografia EPOCA se află de vîn-sfirşitul lunel trecute, boa'a mea de cap şi - - -	-	“
nervi a dispărut cu totul şi pentru care vă rog a trimite amicilor mei cari sufer de această boală, 5 Crucl-voita prin ramburs.
Al d-tale devotat, Fekcfe Ferenkit.
Klauaeuburg.
Am cumpărat de la d-ta de aproape o luuă o Cruce-Volta şi, cu toate că sunt deja de 74 ani, tot îmi dictează mulţumirea a vă da un bun certificat pentru Crucile-Volta ale d-tale. Insomnia mi s’a transformat într’un bun somn. Vîjietura în urechi a încetat aproape cu totul. In general s’a făcut o însănătoşire totală unită cu bine, aşa că pot recomanda numai Crucea-Volta.
Hlck Susick.
Notar substitut OfU, R«gal.
Ksratisebej (Ungaria).
Trimeţindu se costul de tei 5 prin înaintat post al, se primeşte «Crucea-Volta» Împreună cu şnurul si detaliile cum trebue întrebuinţată. De porto şi vamă scutite. Prin ramburc costă leî 6, avînd spese mal mari.
Se expediază adevărata «Cruce-Volta» numai prin
ce» mal nonă şi neîntrecută
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21
Ţuică «le Florie» „ |
11 Lacrima de Prune 11
11 Ţuica «ie Goleşti |
(Marca de Comsrciu este depusă la Tribunalul Argeş) Ţuica este fabricată «lin prune; singură ne-vătămătăre sănătăţeî; cel maî bun apetissant
mm
SAVON *UP£R|E0« •
"*•■*<. Illlli. NI. li* J] ^ im;» h uutrin •*•§
oirors:	-
MRIS. VieUTNF i BUCAMS) {
Nn tr-eliTiie să lipsească clin nici o casă
Heinrich Durr
9, STRADA REGALA, 9
Singurul MAG ASIN unde se vinde eftin
PETROL REGAL
absolnt fără miros dud arde.
O încercare va dovedi adevărul.
Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri.
Mare Depozit la g*ara Goleşti
Cererile pentru en gros să se adreseze la IOX it. BĂBUEESCWJ, — Bileşli.
SOBE! SOBE! SOBE!
[ios“ ..Pari£Î,i.*'■ „Germnue* gi „Belgiaue
nele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante.
Maşine de Bucătărie
Sistem American
Buna funcţi0nare Garantată
lămpi - lămpi - lămpi
Cele mal nune şi formele cele mal elegante.
ARTICOLE DE MENAGltf:
-------- Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat“, Olăril
«	emailate din streinătate
Tac&mnrI dc ATM A « frifnliile.
w, SINGEn
_________27, Strada Lipscani (în faţa slr. Şelari)
WATSON & VOI ELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCURESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca)
I Galaţi, Strada Portului. Brăila, Strada Regală.
REPRESINTANŢ1 GENERALI AI FABRICEI
LALLIER, VERNOT & C°„ LA FERTt-SOUS-JIUARRE
1	W PIETRE DE	I
Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine
Viena I, ll’ottftsehagasse -i E
l'ariiiaciţtii cari doresc a prelua viu-zarea Urueelor inele YOLTf in condiţii avantajoase, bine-voiasra a se pune lu relaţiunî ea uiine.
AU PRIX FIXE
legate şi foarte durabile SPECULE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA
0	cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurl
1	,	. CALITATE RECUNOSCUTĂ
MEDICAMENT PHOSPMATIC
70, Slr. Lipscani, Casa Fraţii Hasan Slr. Lipscani, 70.
MANUFACTURE EN GROS si EN DETAIL
— Bl € AREST -
Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim NOCTATI in
Mătăsuri şi GazrrT pentru Hochî de Baluri şi Nunţi
COMBIjECT AtSOBTIAIEXT BE
ARTICOLE REA TU JIIRESE
W$r EMÎEŢLUI M O UE Ml A TE şi EIXE ^
P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme.
VINUL DE VIAL este un modificator pu temic al organismului în caşurile de ebdilitate generală, crescerea întârziată, con valescen(a lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in naintea mesei. El complectează nutriţiu nea insuficientă a bolnavilor şi a corn valescenţilor.
INSTAr,A.ŢIUHri
DE
Mori şi Fabrici de Spirt
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrate gratis şi franco,
Farmacia VIAX Lyon, rue Victor Hugo, H fi In toate farmaciile.
Bucureşti.—Tipografi
o’ 3.—Bucureşti»