SERIA n.—ANUL IV, No. 667.
NUMĂRUL 10 BANI
1BOVAHE1TELK
Irneep U I fiii ale	lnl fiMfliteM
tot-d’ft-ua tmaimto Ia WHtmrtfU la Casa Administraţiei ta frxUt* fi gtnindtaU prin mandate p oştite Un an In ţari 80 lei; .In străinătate 50 lei Şase toni . . . II » '»	•	M	*
Trei Ioni , . . 8 »	»	*	I3	*
Ca anmir la străinătate 80 bani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
ADHINMIBAT14 Ii, t. — BIADA CMM1WÎM — Mo. 8
Ediţia a treia
SÂMBĂTĂ, 24 IANUARIE 1898.
NUMĂRUL^IO BANI
AnJicnjmLH
Ia Baeoreftl fi judeţe ee priieee nanul la Administraţie
ta străinătate, direct la aamtoîefrafie fi la toate oficiile de p obli citate Aaoaeiorl la pag. IV .... , 0.80 b. linia >	> > m ] . ■ ■ . L— lei a
*	> » n . i . . . s.— * •
Inserţiile fi reclamele 8 lei riadul
U ■
tli
ll
TELEFON
REDACŢIA
Na. 8- STRADA CLK1UENŢKI - Ke. I
Mişcarea Universitara din Austria
PROGRAMUL FINANCIAR AL GUVERNULUI
Faţă cu nouile proiecte de impozite pregătite de guvern, amintim aici făgăduelile tăcute de najionali-liberall pentru reducerea impozitelor, făgăduell graţie cărora aii căpătat unanimităţile din Parlament.
Cetăţeni,
S& luptăm pentru a desfiinţa legea apăsătoare şt nedreaptă a maorimulul.
(Manifestul dela 21 August 1891)
Partidul naţional va lucra deci pentru:
1»—Infrtnarea cheltuelelor Statului.
3.—întrebuinţarea excedentelor la m&rlrea amortizării anuale a datoriei publice.
3—Desfiinţarea cu desăvfrşfre A IMPOZIT€1X11 PERSONAL.
(Programul de la Iaşi).
«Ce ani propus noi în programul din 1892? NTn dări noul, ei am zis că trebue să Infrtnăm cheltuelile Statului.
(Discursul d-lul Sturdza dela 13 Octombre, 1895)
Regimul liberal
Guvernul actual nu numai că nu întruneşte condiţiunile unul guvern acceptabil, dar nici nu corespunde concepţiu-nel ce înşişi liberalii şi-aG făcut despre ce trebuie să fie un guvern.
Ce să cade să fie, după a lor părere, un guvern bun în genere, şi ce trebuia să fie, în deosebi, viitorul guvern liberal, ne-o spusese adversarii noştri, prin programele lor din opoziţie.
Astăzi n’a mal rămas nimic din acele programe. Incallea cit pentru programul de la Iaşi, acesta a fost întru atita desminţit de’ faptele guvernului, in cit ne apare azi ca o enigmă care se desluşeşte cu ajutorul acestei chel al cărei secret 1’arn căpătat abia acum: programul de la Iaşi trebue tălmăcit pe dos. Căci liberalii şî-aQ luat sarcina a inde-plini, cu sfinţenie, din punct în punct, contrariul tocmai de tot ce aG făgăduit prin acel program.
Avînd această dezlegare a enigmei, recunoaştem că programul de la Iaşi poate constitui o călăuză preţioasă pentru noi ceştia din opoziţie. Dacă vrei să ştii ce are să facă guvernul, cu privire la orl-ce cestiune, n’al de cit să consulţi programul de la Iaşi Fără temere de a greşi, poţi afirma că guvernul va face d’n dreptul contrarul de ce a afirmat prin programul săă.
Din acest punct de vedere, programul de la Iaşi e preţios pentru noi. Dar el e grozav de jicnitor pentru prestigiul guvernului, care e ast-fel osîndit nu numai de noi, dar de el însuşi.
Şi apoi nu e scădere morală mal cumplită pentru un guvern de cit de a guverna în contra principiului însuşi pe care îl reprezintă.
Cu drept cuvînt, însă, se va obiecta că guvernul actual a căzut aşa de jos, în cît consideraţiunl morale de felul acesta nu-1 mal pot atinge.
Aşa este. Şi recunoaştem că abateri de la unele angajamente, mal mult teoretice, cum înlocuirea guvernului prin Curtea de Casaţie, în timp de alegeri, ori despărţirea âdministraţiunel rezbelului de comandamentul militar, sunt floare la ureche pentru un guvern ca acesta.
Dar alături de acest soiG de angajamente pe cari liberalii se prefac a le fi uitat şi în jurul cărora el caută a face tăcere, mal sunt şi altele de cari zilnic el se ciocnesc. Sunt cestiunl, faţă de cari neutralitatea şi pasivitatea nu sunt posibile, cestiunl asupra cărora el trebuie să făptuiască.
Aşa, de pildă, esle cestiunea impozitelor.
Cum pot liberalii, cari, făgăduind reducerea impozitelor, aG smuls unanimităţile parlamentare, să urce acum acele impozite ?
Cercetînd lucrurile cu toată cumpătarea, mâsurindu-ne cuvintele, căutind expresiunile, este oare exagerat de a-I acuza, pentru acest fapt, de a comite unul din acele abuzuri de încredere pentru cari un particular ar fi pur şi simplu tîrît pe banca poliţiei corecţio-nale?
Oare cînd Ie aruncăm, pentru aceasta, in obraz, cuvîntul de escro feerie. întrebuinţăm un cuvînt nepotrivit ori prea grea ?
Dar oare se trece peste limitele polemicei celei mal urbane şi celei mal măsurate cînd li se adresează acuzaţia de trădare faţă de atitudinea lor în cestia naţională? Dar cum se poate califica purtarea lor ? Necunoştinţă a cestiunel ? Compromitere fără ştiinţă, a cauzei pe care el aG agitat-o ? Cit de grele ar fi aceste învinuiri, ele încă nu sunt potrivite pentru cel ce fac înzecit mal răii de cit ceea ce aG numit pînă acum trei ani trădare de neam.
Aşa strîmtoraţl — nu de noi, cari suntem departe de a ridica lupta la diapazonul unde ar trebui să fie — dar de propriele lor greşeli, liberalii se zbat neputincioşi In contra acestor dificultăţi, fac apeluri desperate la unire şi caută scăparea prin o concentrare în contra unul vrajtnaş care ii priveşte fără a’I ataca.
Dar niil această unire n’aG putut-o realiza.
Neputînd face împăciuirea, el aG ajuns a face corupţiune.
O înţelegere politică cu grupările liberale n’aQ putut realiza. Atunci s’aG apucat de invoell de altă natură de cit politice cu toate personalităţile izolate cari aG o conştiinţă de vindut.
Această extremitate, la care aG fost reduşi, dezveleşte decăderea acestui regim.
Să aibl unanimităţi şi să fii nevoit a face corupţiune spre a putea guverna !
Aci a ajuns partidul liberal.
Renegarea principiilor ; înrădăcinarea credinţei că toate sunt posibile în Ro-minia şi că toate se pot, nepedepsit, batjocori; lăţirea opiniei că orf-ce împerechere e cu putinţă şi că nu e aeu-zaţiune cît de defăimătoare care să poată despărţi doul oameni cînd interesul II apropie; compromiterea instituţiunilor ; batjocorirea parlamentarismului prin u-nanimităţl şi coruperea unanimităţilor ca mijloc de guvernământ, iată rezultatele cârmuire! liberale, rezultate a căror urmare e o desnădăjduire cumplită, o slăbire a patriotismului, o neîncredere în noi înşine, un marasm şi o lipsă de energie cum nu s’a mal pomenit.
In contra aceslo1 rele, o reacţiune se impune.
LE E RUŞINE ?
Are haz că le e ruşine şi colectiviştilor de gheşeftul ocultist cu hîrtia !
La şedinţa de eri a Camerei, în care s’a legiferat gheşeftul, an luat parte 129 deputaţi.
Cînd a fost vorba însă de vot, nu s’au dus la urne de cît 86 de deputaţi. Din aceştia, 57 au votat pentru iar 29 contra.
Cu alte cuvinte, din 129 de deputaţi, numai 57 aii avut îndrăzneala să con-finţească gheşeftul, pe cînd 27 au fost contra Iul, fie făţiş, fie neluînd parte la vot.
Colectiviştii a-u mărturisit ast fel ei înşişi că e vorba de un gheşeft.
Aceasta nu va împiedeca însă Oculta să se îngraşe pe spinarea Statului.
CEAIURI LITERARE
Conu Tache Stolojan e un meşter şi jumătate cînd e vorba să învârtească şuruburile.
Cînd e afară din minister şi partidul la putere, d-sa organizează ceaiuri parlamentare, cu ajutorul cărora a reuşit minunat de bine în două rînduri să capete portofoliul ministerial.
De cînd este Escelenjă nu mal are la ce da ceaiuri parlamentare, dar a găsit portiţa de ieşire : d-sa dă acum ceaiuri... literare !
Ce mai temă de articol; Stolojan literat !
Umoristului care va încerca să scrie un asemenea articol i supunem şi următorul incident, despre a cărui autencititate garantăm.
Literatul ministru voia să epateze pe musafirii săi. Dar cum ? îşi a adus aminte că a citit prin ziare despre o artistă celebră, d na de Nuovina, care se află în Bucureşti.
—	Hal să chem pe Nuovina, şi să vezi succes diseară, nene, îşi a zis conu Tache.
Şi trimite vorbă artistei să vie seara la domnu Stolojan ca să cînte.
—	Cine e domnu? întreabă artista pe mesager.
—	Cum nu-1 cunoaşteţi ? E ministru domeniilor!
—	Al... Ministru domeniilor!...’şl esprimă mirarea artista; se poate; dar dă dovadă că nu-I de loc ministru în ale delicateţei.
Şi serata lui Conu Tache a rămas fără succes.
Cestiunea romînă fa Viena
Leibjournalnl împăratului Frantz Iosef
In Egyet^rier de Miercuri se face o mărturisire preţioasă, care aruncă o vie lumină asupra stadiului în care se află în acest moment cestiunea naţionalităţilor din Ungaria şi Transilvania şi în special cestiunea romînă.
Ziarul unguresc,—relevlnd un atac puternic al oficiosului austriac Reichswehr din Viena în contra Germaniei, pe care o acuză că, deşi aliata Austro-Ungariel, totuşi lucrează în contra intereselor acestei puteri în Balcani,—spune că acest atac este cu atît mal senzaţional, fiind ştiut că «singurul ziar pe care împăratul Frantz Iosef îl citeşte zilnic este R ichs-wehr.
Prin urmare Reichswehr este leibjour-naiul,—cum zic vienezii,—al împăratului Frantz Iosef. Adică în tocmai cum a fost timp de vr’o 40 ani Presse, carea-cum un an a încetat de a mal avare, j
Războiul romtno-nngar din «Reichswehr»	• t
întocmai ca Egyltîrtes, putem să spunem şi noi, că articolele romîno-file ce apar de vr’o lună prin Reichswehr sunt cu atît mal senzaţionale cu cît ştiut este că acest ziar este zilnic citit de împăratul Frantz Iosef.
Reichswehr urmăreşte o idee. reînfiinţarea vechiului imperiu austroungar, adică desfiinţarea dualismului austro un gar şi centralizarea. In această ordine de idei, Reichswehr atacă violent pe guver nul ungar pentru politica sa faţă de na-ţionatităţl şi mai ales faţă de Bomînl. Două articole filoromîne apărute în Reichswehr au usturat atît de răii pe Unguri, în cît guvernul lor a trimes imediat un răspuns, prin care îşi justifică politica sa faţă de Bomînl.
Acestei întîmpinărl îl răspunde Reichswehr «făcind apel la supremul factor al monarchief, la împăratul Frantz Iosef, ca să croiască corăbiei Statului o cale spre portul păcel naţionale, fie chiar prin spargerea stîimlor».
Şi în această campanie anti-ungurească, Rei. h-.wehr se sprijineşte pe protestul naţionalităţilor din Ungaria şi Transilvania.
împăratul Frantz Iosef şl cestiunea romtuă
A doua zi după ce a apărut acest arti ■ col, baronul Bdnffy a fost primit la Viena in audienţă de către împăratul Frantz Iosef.
Despre această audienţă, Budapesti Hir-lap de la 20 Ianuarie, stil noii, comunică următoarele :
«AI treilea lacra despre care a fost vorba, a fost cestlaaea naţionalităţilor. Baronul Băuţi) a fost întrebat despre politica lui ţaţă de naţionalităţi. Poziţia baronului attruă de la aceea, dacă poate să convingă acum pe Mo-narcli despre corectitudinea politicei sale ţaţă de naţionalităţi ?»
Şi baronul Bdnffy a început o campanie furioasă în Neue Freie Presse, îw ziarele itaHeneştl şi cele ungureşti în contra Bomînilor, denunţîndu l drept iredentiştl, cari urmăresc înfiinţarea Daco-Bomâniel. A mal denunţat apoi prin Reisehwehr şi prin toate ziarele ungureşti şi nemţeşti că şcoala ungurească din Bucureşti a fost închisă de guvernai romîn.
Răspunsul baronului Bănfly
A treia zi după audienţa baronului Bdnffy, ziarele ungureşti şi Neue Freie Presse pulvică o ştire senzaţională, zicînd că studenţii universitari romînl din Viena, Budapesta, Graz, Cluj şi Milnchen ar fi ţinut o conferinţă secretă, unde s’ar fi decis o mare acţiune revoluţionară.
La fease zile apoi, s a pus la cale de către însuşi guvernul unguresc faimoasa conspiraţie revoluţionară din Braşov şi confiscarea a 50.000 apeluri revoluţionare.
Şi această «descoperire» s’a telegrafiat imediat ziarului Richswehr!
Acestei descoperiri însă îl răspunde Reichswehr îw termeni străluciţi. Mîine vom da în rezumat răspunsul leibjour-nalulul împăratului Frantz Iosef.
Din istoria unei ficţiuni
Nu stă în deprinderile noastre de a taxa orl-ce guvern ori act al guvernului, de inconstituţional, cum obiclnuesc a face liberalii.
Prin aceasta nu înţelegem insă a avea mal puţin respect pentru Constituţie de cît liberalii
Din potrivă, fiind-că nu avem obiceiul d’a face raţionamente trase de păr pentru a învinui pe adversari de inconsti-tuţionalism, avem cu atît mal multă pu-
tere pentru a înfiera călcările făţişe de Constituţiune.
De aceea protestăm cu *oală energia in contra brutalei călcări a pactului fundamental de către ministrul de finanţe.
Con tituţia zice :
Nici un impozit al Statului nu se poate stabili şi percepe de ctt numai în puterea unei legi.
D. Gogu Cantacuzino depune Insă MercurI un proiect de lege privitor la taxele asupra zahărului, care sună astfel la art. 5 :
Dispoziţiunile legel de faţă se aplică din ziua cetireî Mesajului prin care proiectul e înaitUatin dezbaterile adunării deputaţilor.
Protestăm din răsputeri in contra a-cestel călcări, fără ruşine, a spiritului, a textului şi a literil Constituţiunel.
Impozitele se creiază prin lege, nu prin Mesaj.
Ne mirăm că M. S. a putut iscăli un asemenea Mesaj. M. S. care a jurat să păzească Constituţia, ar fi trebuit să arunce pe scară afară, pe neruşinatul ministru care a cutezat să-I prezinte, spre a fi iscălit, un atare Mesaj.
In puterea acestui Mesaj, se percep, deja de două zile, nişte taxe cari nu sunt votate de Corpurile Legiuitoare.
Această procedare n’are nici o scuză. Ţara Romînească, fără a fi tocmai bogată, poate totuşi plăti, deosebirea la taxele ce s’ar percepe asupra zahărului timp de 48 de ore, după vechiul tarif, respectarea Constituţiunel sale.
|! SaG dacă nu se poate face acest sa-crificifl, se cădea să se facă o lege care să autorize acest procedeG fără a se atinge pactul fundamental.
Se vede însă că în urmărirea sistemului de discreditare a instituţiunilor noastre, guvernul vroeşte să mal adaoge un capitol la Istoria unei fi ţiunt.
GUVERNUL SI GENERAŢIA TiNARA
9_______9
D. Al. Djuvara, explicîndu şi demisia din cabinet, a zis — ceea-ce după cîte ştim a repetat şi M. S. Regelui — că «nu poate, pentru a fi plăcut d-luî Sturdza, să se puc în contra întregd sale generapunh.
Această declaraţie a unul coleg de eri al d-lul Sturdza, e preţioasă.
A fi cu d. Sturdza, este a fi în contra întregel generaţiunl tinere.
Aceasta n’o spunem noi, o spune ministrul de justiţie al d-lui Sturdza.
0, STURDZA LA PETERSBUR6
Se poate citi în Voinţa Naţională de la 5 Maiu 1888:
*De cînd Busia s’a convins, că toate silinţele el de apune mina pe Bulgaria vor rămîne zadarnice şi că această ţărişoară e holărită să verse pînă la cea din urmă picătură de sînge a fiilor ei pentru apărarea drepturilor neaiîrnărel sale, toată activitatea agenţilor muscăleştl s’a îndreptat asupra Bominiel. 0 dată influenţa rusească stabilită în Bomînia, toată peninsula balcanică va trebui să fie la ordinele colosului de la Nord. In adevăr, ceea ce opune o mare piedică înrîurirel Busiel în peninsulă, este faptul că Bomînia stă ca o barieră înaltă şi solidă, care desparte imperiul vecin de Bulgaria şi de celelalte ţări.
«0 dată această barieră trîntită la pă mint, o dată dominaţiunea rusească stabilită la noi în ţară, Busia va ajunge în contact direct cu ţările peninsulei balcanice şi armatele ruseşti, în loc de a găsi o împotrivire in viteaza noastră armată, vor afla într’insa un aliat preţios şi puternic.
«Acest plan este ur mărit de un timp încoace de Busia cu o stăruinţă extraordinară.
« Graţie activităţel agenţilor ei, un partid muscălesc s’a întocmit in ţară..
*Busia, care ladinsa suprimă libertatea întrunirilor şi a presei, aiurea ştie foarte bine să se servească de aceste puternice arme.
tLa noi, dinsa a întemeiat ziare menite a i susţine politica el, şi pînă şi în întruniri a avut oratori năimiţi a’i servi planurile sale. încetul cu încetul, graţie uneltirilor ruseşti, ne-am pomenit cu turbu-rări de stradă şi cu răscoale ţărăneşti.
*Scopul pe care ’l urmărea Busia orga-nizînd aceste turburări, era îndoit :
«Pe de o parte perdeam in ochii strei-nătăţeî, reputaţiunea de păzitori al ordi-nei ce ne făcusem aci la porţile Orientului, iar pe d’alta se semăna în Statul nostru germenele unei lupte de clase, cu tot cortegiul eî de nenorociri».
TRIBUNA LITERARA
RONDELE
GLAS RĂTĂCITOR
O ! glas bizar, rătăcitor,
Urmat de-a Venerel sclipire, Şopteai un cînt de pribegi re :
Suav, armonios, uşor.
Vorbeai de chin, de nopţi de amor, De nebunii, de nemurire,
O ! glas bizar, rătăcitor,
Urmat de-a Venerel sclipire.
Vibra sub misticul decor,
In adinciml: o ciripire Ce desmierda trista gtudire,
Vrăjit spre tine vream să sbor,
O ! g as bizar, rătăcitor.
IN SPÎNZURATOARE
Prins Intre stele şi pămînt,
Avui puterea ’ngrozitoare,
Să pier Intr’o splnzurătoare, Rostind un imn pervers şi stfnt.
In sbuciumărl sfirşil să ciut:
O voluptate sdrobitoare,
Prins între stele şi pămînt,
Avui puterea ’ngrozitoare.
Mă scoborlră In mormlnt.
Voiam ca pasări răpitoare,
Să mă sflşie cu ardoare Şi să danţez, bătut de vlnt,
Prins lutre stele şi pămînt.
A. Obedcnaru.
„STATISTICA ROMÂNĂ"
DE
CHR. D. STAICOVICI şi F. ROBIN
Iată doul oameni curagioşl.
Fără vorbă, statistica e cea mal oropsită din multele lucruri absolut trebuitoare ce se neglijează la noi cu o seninătate de suflet mal mult de cit orieutală. Nici Statul, nici judeţele, nici comunele, nici aşezămin-tele publice nu ’şl prea bat capul cu statistica, de şi e singurul mijloc de a şti cum stati şi cum merg; dacă pa ici pe colea se face puţină statistică, nu se dă lucrului mal multă atenţiune de cit numeroaselor formalităţi pe cari le îndeplinim cu toţii pentru întreţinerea aparenţelor de ţară civilizată.
Cine cunoaşte măcar cît de puţin istoria statisticei Iu Romînia şi starea el actuală, nu va sta pe glndurl nici o clipă ca să iscălească această constatare.
Cu deosebire Dartidul liberal are ce are cu statistica. N’o poate suferi; şi ort de cîte ori Înhaţă puterea, cele d’intîifl lovituri ce dă cad în spatele bietei statistici.
Se făcuse oare-care progres, In această ramură, sub guvernul conservator ; la primul buget Insă, pe care 1-afi alcătuit, liberalii aG dezorganizat tot ce cu greG se Întocmise de predecesorii lor.
Şi, lucru foarte curios, şeful de astă-zl al partidului liberal e un pasionat statisti-cian. Ce puternică, ce covlrşitoare e influenţa mediului ambiant...
In asemenel împrejurări, iată doul oameni cari se apucă să facă o lucrare de statistică generală, hnbrăţişind pe cit e cu putinţă Întregul funcţiunilor vitale ale poporului romiuesc din valea Dunărei de jos. încercare din cele mal Îndrăzneţe ce s’aG putut face.
In adevăr, trebue să al mult curaj şi să simţi foarte puternic Imboldul trebuinţei de a ţl servi contimporanii, ca să te apuci să aduni documeute atit de incomplecle şi Împrăştiate ca documentele statistice de la noi, pentru ca să alcătuieşti o icoană destul de bine înebiegată a ţârii într’un şir Însemnat de ani.
Numărul şi mişcarea populaţiunil, lnvă-ţămînt. cult, justiţie, armată, credit, fiuan-ţeie Statului, judeţelor şi comunelor, circulaţie monetară, agricultură, iduslrie, comerţ, navigaţiurie, mijloace de comunica-ţiune, igienă şi, pe de asupra, o sumă de mărunţişuri iutereseute şi utile—toate astea pe o periodă care merge pînă la un sfert de veac Îndărăt—acesta e mănunchiul de docun ente pe cari d-uil StaicovicI şi Robin le-aG adunat cu multă trudă şi le-aG coordonat cu destulă metodă.
Ce important serviciG aG făcut autorii a-cestel lucrări tuturor acelora cari iaG o parte măcar cît de mică la îngrijirea afacerilor publice, despre aceasta îşi daG seamă toţi aceia cari consideră politica drept o ştiinţă şi cari ştiG cum trebuesc studiate chistiunile de inteies public spre a găsi a-devâratele lor soluţiunl.
Sunt în viaţa noastră publică o sumă de chestiuni In tratarea cărora mergem orbeşte, făcind, desfăelnd şi refâclnd leg?, numai fiind că nu avem materialul necesar pentru studiarea lor. Din aceeaşi pricină. igDorăm o sumă de chestiuni din cele mal grave şi nu vedem multe boli cari rod la temeliile Statului nostru.
Lucrarea d-lor StaicovicI şi Robin e un început de îndreptare In această privinţă.

www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Un alt merit al lucrârel acesteia, e că ajută să ne facă cunoscuţi streinătăţel aşa cum se cere In vremurile noastre.
Astă-zl, clnd se interesează lumea civilizată de un popor, nu-şl mal pierde vremea, ca In prima jumătate a veacului, ca să i afle origina ori isprăvile mal mult safl mal puţin glorioase din trecut, safl In ce chip se Închină lui Dumnezeii. De lucrurile acestea numai oamenii de ştiinţă se mal ocupă.
Astă-zl lumea vrea să ştie cit e dt numeros un popor, dacă şi cit se înmulţeşte, ce, şi cit consumă, ce, şi cît produce.
Pe temeiul acestor cunoştinţe se leagă astăzi relaţiunile între popoare.
In această privinţă. Statistica romînă a d tor StaicovicI şi Roliiu Înlesneşte străinătăţii putinţa de a şl da mal bine seama despre valoarea noastră.
Serviciul pe care-1 face In această direcţiune lucrarea dumnealor e atlt de real, Incit suntem singuri că autorii vor găsi mal mult! cititori serioşi In străinătate declt în tară.
Ca să Încheiem aceste cîte-va linii, ne permitem să Îndemnăm pe d-nil StaicovicI şi Robin să lucreze Înainte pe terenul ce şl afl ales.
Pregătit1 cum se vede că sunt, dumnealor ar putea să întocmească un Anuar statistic al Roinlniel, care ar umplea o mare şi mult. simţită lipsă.
Munca va fi grea, fără îndoială, şi răsplata materială va fi mică ; harnicii şi cu-ragioşil muncitori vor căpăta Insă lauda tuturor oamenilor serioşi.
P. S. Aşi da mult să şlifl cîţl din deputaţii şi senatorii liberali şl-att pn curat lucrarea d lor StaicovicI şi Robin.
,	I. P.
Uter e, Ştiinţa», Artă»
CRONICA MUZICALĂ
Beneficiul d-şoarel Mărculescu şi d-lul Băjtnaru.
Miercuri 21 cor., în beneficiul d-şoarel Mărculescu şi al d-lul Bâjenaru s’a dat Favorita lui Douizetti; un public ales a arătat toate simpatiile, ce are pentru meri:o şil no,tri artişti, aplaudlndu I cu mult en-tusiasm.
Cu toţii afl clntat frumos ; d-nil Delianu şi Theodorescu afl avut partea lor In succes. Eroina serei a fost însă d-na Nuovina care a clntat trei arii, cu o artă consumată, cu un gust şi o fiueţă de trasare neîntrecută.
Entuziasmul a fost la culme şi Plaisir-d’amour a trebuit reclutat în urm i insistenţei publicului. Arioso de Delibes şi Ou-vre tes yeux bleus mignonne de Massenet, afl Indntat publicul; M. S. Regina a dat semnalul aplauzelor.
Buchete de flori, o frumoasă coroană şi doul porumbel albi, diu partea beneficien-ţilor, afl fost amabila recompensă pentru d na de Nuovina, care a avut frumoasa şi gentila idee de a încuraja artiştii noştri prin graţiosul săfl concurs.
Reamintim că miine Slmbâtă e reprezentaţia de Adio a d-uel de Nuovina în Faust.
H.	P. Ricot.
*
* *
LECTURI FOLOSITOARE
Crtnipeie, de Dumitru Stănctscu
Volumul pe care cunoscutul nostru culegător de basme l-a scos sâptămînile trecute, este una din acele apariţiunl literare care se adresează mal mult publicului mare şi care Întrunesc calităţile esenţiale cerute de această misiune. Scris Sntr’un stil dulce şi curgător, Crîmpsie este tesut pe un fond de moralitate sănătoasă, uşor de pătruns, vecină cu bunul simţ al mulţime].
Ceea ce te face In deosebi să citeşti cu p'ăcere volumul acesta, este desăvîişita lipsă de pretenţii literare, minunata adoptare a simplicitaţel stilului la simplicitatea fondului—amîndouă tăiate după cadrul intelectual al cititorilor cărora le este destinat volumul. Aceşti cititori, cu un termen uzual, ar fi «mica burghezie».
Crîmpeie cuprinde Păreri şi Impresii, Notiţe Biografice şi Trei zeci de zile în Elveţia. Partea cea mal folositoare pentru ci tl or este cea d’întîifl despărţire a cărţii.
Ne pare bine că din clnd In clnd mal apare şi în limba noastră clte o carte bună pentru popor, şi că volumul Crîmpeie este unul dintre cele mal reuşite In felul acesta.
M. S. Regele Alexandru al Sttbielvada la lumină, In curîod, unul din cele mal precioase documente al artei slrbe.
E vorba de un fac simile al Evangheliei pe care călugării muntelui Athos I-afi pre-zintat-o cu ocaziunea vizitei lor In anul 1896.
Această carte, foarte rară, nu va fi trasă de cît în 800 exemplare.
Pînă acum manuscrisul uu e îucă complect, i ăcî lipseşte o pagină care se află In păstrare în biblioteca din Kiew.
M. S. împăratul Nicolae a autorizat, pe Regele Serbiei a scoate o copie după această pagină.
«
• •
Studenţii macedoneni diu Bucureşti afl luat iniţiativa ca sâ organizeze un concert în folosul maestrului Cairetti care, bolnav, se află instalat la «Algemeine Polyklinic» din Viena, unde d. dr. Chiari i-a făcut o operaţie la glt.
D. Bragadirn a bine-voit să pue la dispoziţie gratuit splendida sală de concerte din stabilimentul săfl şi d. C. Purscb, împreună cu toţi artiştii din orchestra de la Bragadiru, dafl de asemenea concertul gratuit.
Colegii distinsului şi inimosului maestru, care a luptat cu atîta ardoare pentru înfi inţarea Operei romlne, s’afl grăbit să dea şi el concursul.
«Societatea de coruri bărbăteşti» va cîota mal multe bucăţi, sub conducerea d-lul N. Rădulescu.
Tenorul Al. Bărcăuescu şi cunoscutul bas, d. profesor Petrişor, vor clnta de asemenea.
Bdetele se vlnd cu 10 lei loja şi un .efl intrarea la mese.
I 3SFORM AJSf
S’a zis de mal mulţi confraţi <ă d. Qogu Contanuzino, ministrul finanţelor, va veni cu un nou proiect de lege asupra patentelor.
Adevărul este cel următor :
D. ministru de finanţe nu va prezenta Camerelor nici un proiect de lege noii asupra patentelor. D-sa se va mulţumi cu cel care e deja depus la Cameră şi discutat chiar de unele secţiuni.
CU priveşte modificările ce se atribue d-lul ministru de finanţe, ele sunt aşa de mici în cU n’aii necesitat alcătuirea unul alt proiect.
Modificările se vor introduce pe cale de amendament în vechia lege.
Singurul lucru noii in această privinţă va fi o nouă expunere de motive a d-lul ministru de finance prin care se vor justifica modificările ce se vor introduce în lege.
Proiectul de lege asupra patentelor va veni în discuţia Camerei după legea invăţămîntulul secundar şi superior.
Comitetul societăţel de arme, gimnastică şi dare la semn, în şedinţa sa din 21 curent, a deeis că asaltul ce era să se dea de societate In ziua de 25 c, să nu mal aibă loc.
D. C. Nicolaescu, deputat ocultist din Dîmboviţa, a fost numit avocat pe lingă creditul funciar rural, în locul d-lul De-lavrancea.
Guvernul proiectează joncţiunea căilor noastre ferate, cu căile ferate din Bucovina, prin punctul Buneştl.
In acest scop, se va construi o linie ferată între Fălticeni şi BuneştI, care va avea o lungime de 7 ehilnmetri şi va lega direct capitala judeţului Suceava, cu oraşul Suceava, din Bucovina.
In audienţa ce d. Softa, prefectul acelui judeţ, a obţinut-o la M. Sa Regele, a expus planul nouel linii, pe care Bucovinenii o reclamă de atîta vreme.
Suveranul a promis concursul săfl, pentru ccnstruirra nouel linii.
Erl, era să înceapă la Senat discuţia asupra proiectului modificător al legel căilor ferate de interes local.
Presimţind că proiectul va fi combătut de Aurelianiştl, d. Ionel Brătianu a anunţat că e indispus.
Voinţa Naţională anunţă, în numărul săfl de aseară, că d, C. I. Stoicescu, vicepreşedinte al Camerei, a bine-voit să primească greaua şi delicata sarcină de raportor al budgetelor.
«A bine-voit a primi»,— nuanţă de o delicateţă surprinzătoare la Voinţa. Ea nu are de cît o singură explicaţie: faptul că «delicata şi greaua sarcină de taporlor» nu are nici o remuneraţie.
Ar fi fost de sigur alt-fel, dacă d. Stoicescu ar fi primit însărcinarea de a pleda in vre-un proces gras retribuit.
Voinţa n’ar mai fi întrebuinţat termenul de bine-voit, nici nu ar mal fi vorbit de «greaua şi delicata sarcină».
Tratativele urmate de cîte-va sile între guvern şi d. N. Fieva sunt pe cale de a se sfir şi.
Iată punctele — cel puţin pentru galerie — pe baza cărora s’a tratat pînă acum, puncte propuse de d. Fieva:
1)	Guvernul să declare că îmbrăţişează proiei tul de lege al d-lul Fieva asupra descentralizări administrative.
2)	Să se plătească profesorilor Macedoneni cari n’aH luat lefurile lor pe mal multe luni.
3)	Să se înlocuiască mal mulţi profesori incapabili.
4)	Să se prelungească sesiunea Camerelor pînă în Iunie spre a putea vota proiectele de legi ce sunt la ordinea zilei şi acela al descentralizări administrative.
E mal mult ca sigur că pînă în două zile împăcarea va fi un fapt împlinii, după care va urma o declaraţiune din partea d-lul Fleca.
D. Italin Vericeanu va fi numit avocat al casei şooalelor, In Iodul d-lul G. Morţun trimis prefect la Botoşani.
Se vorbeşte că între 10-15 Februarie va avea loc o întrevedere la San-Remo sau la Territut, în sudul Franţei, între împăratul Frantz Iosef şi AAJjL. RR. Principele şi Principesa Romîniei.
M. S. Regele a bine voit să ptfmtască, acum cîte-va zile, in audienţă p^d- N. Măl-d?reseu, mare proprietar din Craiova.
Astă-zl începe la Cameră discuţia asupra proiectului de lege pentru impozitul de 15 bani, la chilogramul de zahăr.
Astăzi văii primită, in audienţă ia Palat, dehgaţiuuea judeţului Constanţa, compusă diu d-nil Irimia Popa, P. Holban şi Aii Kadl,-.
Debgaţiunea va prezintă Suveranului un nieniorifl asupra stărel judeţului Constanţa şi un album cu peste 60 vederi.
După cum era de prevăzut, d. D. Sturdza nu s’a arătat la discuţia de erl a Camerei, cînd d. Ion Grădişteanu urma să-şi dezvolte interpelarea sa, cu privire la Romînil de peste munţi.
Se asigură chiar că d. D. Sturdza se va înbolnăvi peniru cît-va timp, tot din această cauză.
Un însemnat număr de elevi, din cl. V şi VI, al liceului din Bitolia, au tri-
mis o scrisoare Comitetului Naţional Studenţesc, cu rugămintea de a lua apărarea cauzei lor. Stau de luni întregi pe la hanuri, spun el, de cînd li s’a închis liceul dorind şi ne-avînd unde să înveţe. Dacă nu se vor lua măsuri ca să li se deschidă şcoala, urmează din şi*, vor fi siliţi să se înscrie cu toţii la şcolile sîrbeştt şi bulgăreşti — spre mal marea înflorire a acestora—şi ceea ce mulţi dintre dînşiî aii şi făcut.
D. G. O. Bassarabeatiu a sosit azi dimineaţă din Brăila şi vasta In Capitală clte-va zile.
Comitetul Naţional Studenţesc a hotărît triuieterea unei telegrame de felicitare, A-sociaţiel Generale a Studenţilor din Paris, pentru campania pe care aceştia afl dus o în vremea din urmă, cu ocazia Afacerel Dreyfus.
Cititorii pot găsi, în darea de seamă asupra dezbaterilor Camerei, interesantele detalii pe cari d. Ghica Anastasescu le-a adus asupra administraţiunei judeţului Muscel şi în special asupra prefectului Sache Nicolau.
La acuzaţiunile de incapacitate, formulate de deputatul muscelean, ministrul Fe-rechide a răspuns că consideră ca o datorie să menţină în slujbă pe prefectul Nicolau, pentru demnitatea sa !
AFACEREA DREYFUS
ZOLA NU GĂSEŞTE AVOCAT
Stuttgardter Revbachter publică o scrisoare din Berlin In care se suţine că Dreyfus n’a avut nici o atingere cu guvernul German şi că Rusiei,\ iar nu Germaniei, a trădat secrete militare. Guvernului Francez nu-I dă mina să mărturisească aceasta. Corespondentul ziarului sus-numit pretinde că a căpătat această iuformaţiune din cercuri ce stafl în legătură cu îualta diplomaţie'.
Neue Freie Presse i se telegrafiază din Paris că Esterhazy nu va mal intenta proces acelora cari l’afi atacat în timpul afacerii sale.
Zola nu găseşte avocat
Ziarul parizian La Virili, publică următoarele cu privire la procesul Zola :
«D. Zola, lucrul este ştiut, s’a adresat în zadar, la mal mulţi avocaţi, cel mal cunoscuţi şi mal autorizaţi din baroul parizian pentru a-şl găsi un apărător.
Or, Intr’una diu aceste vizite, a avut loc următorul dialog, a cărui auteuticitate o garantăm :
D. Zola se dusese !a distinsul avocat du Buit, fost decan al baroului.
O.	Zola. — Bănuiţi de sigur pentru ce am onoarea de a mă prezintă aslă-zl la d-r ?
Avocatul du Buit. — Pentru scrisoarea ce aţi adresat preşedintelui republicel ?
D. Zola. — Aşa e. Ştiţi că sunt citat luaintea Curţi cu Juri. Am venit să vă rog să bine-voiţl a-ml lua apărarea.
Avocatul du Buit. — Primesc, cu o con-diţiuue ; dar o eondiţiune sine qua non.
D. Zola. — Dar sunt gata să primesc toate condiţiunile d-voastrâ; voia fi foarte fericit de a vă avea ca apărător. Spuneţi vă rog numai de cît...
Avocatul du Buit.—Oh ! nimic mal simplu. Nu vă voifl apăra de cît dacă îmi veţi da voie să pledez... nebunia.
Tablofl 1
Cronica Judiciară»
Violare de domiciliu
D-na Elena I... a reclamat la parchet că d. C, Andronescu, fost funcţionar la casieria Ilfov, i-a violat domiciliul. Negreşit că cel părit s’a apărat la instrucţie că nu poate fi vorba de violare de domicilii acolo unde el avea libera intrare; dar pînă una alta, d. Andronescu a fost trimes înaintea tribunalului corecţional pentru ca să se explice asupra delictului ce i se impută.
Afacerea a venit erl înaintea secţiei a 3-a a tribunalului Ilfov.
Răspunde la apel numai inculpatul.
D. preşedinte II supune la un scurt interogat orifl. '
I.—Ce avey de zis asupra pîrel ce vi se a-du.-e ? Este adevărat că v’aţl introdus cu violenţa la reclamantă ?
R—N’aveam nevoe de a întrebuinţa nici o violenţă ; aveam liberă intrate la dinsa.
I.—De ce reclama?
R.—In dosul el e alt cine-va.
I — Anume ?
R.—Fostul meii şef casierul do Ilfov.
I-De ce!
R.—Fiind că Pam surprins In flagrant delict.
I.—Vrtţl să ziceţi de adulterii!. Ce eraţi însurat cu acea doamuă ?
B.—Nu, dar relaţiunile noastre erafl aşa de
intime...
I —Va sâ zică, d-voaslră pretideţl că cunoaşteţi pe acea duamnă.
H.	—Da cuuoştinţa am fâeut*o la casierie.
l-am adus doamnei oare-carl servicii, deci
era tot-d’a-una surîzindă şi din una alta am devenit intimi.
I.	— Bine, dar în seara aceea aţi voit cu de-a sila să pâtrundeţl in domiciliul el ?
R — Nu, venisem cu două birjf şi cu un taraf de lăutari s’o iafl la petrecere, după cum am mal dus-o. (rîsete).
I. — Şi cu toate astea d-el n’a voit să vie.
R. — £ adevărat că efl am jenat-o în combinaţiile el; îmi spusese să viii Joul şi eil am venit Miercuri, (rîsete).
I. — D-voastra nu mal sunteţi la casierie ?
R. — Nu, am fost destituit In urma raportului d-lul casier.
Se introduce martorul lancu Gălăţeanu, ovrei, birjar de profesiune.
I. — D-ta ce ştii ?
R. — Eil ştia că'am luat pe domnu (inculpatul) şi pe o cocoană din dosul puşcăriei, (rîsete).
I. — Ce stradă e acolo ? 13 Septembrie?
R. — Da.
I. — Şi unde i-al dus?
R. — După ce i-arn plimbat puţin, s’afi oprit la Ieneseu, de aa mîncat, la Fialcovscbi de aa luat prăjituri, şi apoi i-am întors a-casă.
Se asculta apol^gardianul postului.
2	I. — Dar d-ta ce al văzut ?
“ R. — Am văzut pe domnu că venise acolo cu nişte lăutari.
I. — Ce zicea dlul?
R. — Zicea că e nuntă, {rîsete).
I. — Dar scandal nu făcea ?
R- - Nu.
I. — De ce Pal adus atunci la secţie !
Martorul dă din umeri.
I. — Nu răspunzi ? Trebue să fi fost ce-va, că val nu prea aveţi obicei să duceţi aşa lesne la secţie.
R. — Ml-a spus o femee să-l duc la secţie şi efl Pam dus.
D. procuror Vilacros cere achitarea, elementele delictului de violare de domiciliu lipsind.
Tribunalul achită.
* *
Tribunalul de comerţ din Capitală a declarat erl în stare de faliment pe :
1)	D. Fior Lukianof, antreprenor de cafe-chantant.
2)	Haim Kamiel, comerciant de haine bărbăteşti din strada Patriei.
***
Consiliulfde războia din Bucureşti, a fixat ziua de trei Februarie, pentru judecarea locotenentului Papadopol. Se ştie că locotenentul Papadopol a fost condamnat la 6 luul şi o zi închisoare pentru insultă de superior, de către consiliul de războiţi din Galaţi şi că deciziunea acestui consilia a fost anulată de consiliul de revizie al armatei.
Pînă acum se ştie că apărare» va fi repre-zintătă de d-nil Al. Giuvara şi locotenent Theodorescu.
Eoon&i
— «A trecut un veac, Îmi spunea erl un ilustru medic, şi «trepiedul vital» al lui Bichat este veşnic un adevăr. Noi murim diu pricina «inimel, acreerulul» safl a «ptn-tecelul». Să echilibrăm deci economia noastră vieţuitoare prin remediile «vitalizante», ale căror tip este VINUL BRAVAIS, se-dativ al inimel, întăritor al nervilor, restaurator al muşchilor şi invigorator al asi-milaţiel».
Aviz tuturor suferinzilor 1 Şi mal cu seamă feriţi-vă de imitaţiunl.
ŞTIRI MARIIATE
*	D. farmacist A. Attln, redactor at «Buletinului farmaceutic> şi preşedintele co-misiunel farmaceutice, a donat o frumoasă colecţiune farmaeognostică şcoalel superioare de farmacie.
*	Comisiunea studenţilor In farmacie a fost primită de cel mal mulţi d nl deputaţi, cari afl promis sprijinul lor cererii pentru reorganizarea şcoalel superi, are de farmacie. Memoriul redactat In acest scop a făcut o bună impresie tUtuior.
*	Comitetul de redacţie nl Revistei Poporului ne roagă să arătăm că revista Foaia Populară, care apare de ctf-va timp In Capitală sub îngrijirea d-lul Ilie Ighel-Deleanu, nu are nici o legătură cu Revista Poporului.
D-na Elena Perechide a dăruit comunei Vîrtopu din judeţul Dolj, un teren In Iuti .dere de 7.950 m. p. Împreună cu clădirile aflate pe dlnsul, pentru a servi ca local de şcoală In acea comună.
*	Din cauza căldurilor şi ploilor ce afl căzut în zilele diu urmă, Duuărea s’a dezgheţat îu tot lungul el şi sloiuri mari afl început a curge de cîte va zile.
*	Comisiunea instituită de miui-Aerul de justiţie, pentru examinarea aspiranţilor la titlul de inginer hotarnic, va începe şedinţele sale, în ziua de 8 Februarie, iu localul şcoalel de poduri şi şoscIp.
*	Ilustrul chirurg francez, doctorul P6n» a încetat diu viaţă la Paris.
Celebrul practician a fost inventatorul multor noul procedeurl şi instrumente de chirurgie, şi era bine cunoscut In ţaţă la noi, atît tinerime! studioase, cit şi numeroşilor suferinzi pe cari arta şi abilitatea sa îl îndreptase.
Pean ciştiga sume colosale, peste 500.000 Iei pe an. El nu avea de cît 67 de ani.
DIVERS
DIN CAPITALA
Prindere» nnnl vestit spărgător.—
Dumitru Brînzaru, vestit tîlhar şi spărgător de meserie, de mal multe ort condamnat pentru numeroasele sale furturi şi tilhăril săvirşite In Capitală, a fost prins în noaptea trecută, pe cînd voia să spargă prăvălia d-lul Tănase Va-silifl din strada Icoanei 24-,
tJe la poliţie, tilharul a fost înaintat parchetului unde se instrueşte afacerea.
Din dramele mizeriei.—Azi, la orele 5 dimineaţa, sergentul de oraş postat pe strada UdricanI, a găsit pe un loc viran, din acea stradă, alături de casele cu No. 29, cadavrul negrului Alexandru, care, doborît de mizerie şi de boală, se culcase in acel loc, unde a adormit în somnul drepţilor.
Alexandru era un tip bine cunoscut publicului bucureştean. care se pripăşise de mult timp in Capitală şi care diu cauza abuzului de băuturi alcoolice trăia in cea mal neagră mizerie din mila inimelor caritabile.
Cadavrul nenorocitului a fost transportat la Morgă pentru a i se face autopsia.
DIN JARA
Pn furt de 15.000 Iei.— Poliţia din Călăraşi a telegrafiat sei viciului de siguranţă al Capitalei, că alaltă-en noapte, individul Const. Tudor Popescu, de fel din comuna Ivăneştl, Ialomiţa, servitor la casa NafhaD Ellias şi Es-kioase, din Călăraşi, profittnd Intr’un moment de lipsa stăpînilor din biuroul casei, a furat cheile de la casa de fier şi deschizind casa a luat suma de 15.000 lei, făcîndu-se nevăzut.
Poliţia a luat măsuri de urmărire şi a dat circulari telegrafice in toate direcţiunile pentru urmărirea şi dovedirea hoţului.
DIN STREINATATE
GreşalA macabră. — Sunt cite-va zile cînd în gara maritimă din Calais, scoborl din-tr’un tren ce venea din Germania, un coş In care trebuia să fie rămăşiţele mortuale ale unei doamne engleze moartă la Petersburg, şi, care, după cererea familiei, trebuia să fie in-mormîntatâ în ÂDglia.	_	,
OrI-cine îşi poate închipui mirarea familieŢ, la sosirea corpului in Londra, cind la deschiderea coşului pariaţii văzu/â In locul moartei, care le era atlt de dragă, şi Pe rare roiafl s’o mal vadă odată, pentru ultima oară, un general rus In mare ţinută.	.
Ca răspuns expllcaţiunilor ceiute, i se răs-
punse flegmatic, de la St. Petersburg, că se făcuse o broşată in trimetere, dar că familia putea să fie satisfăcută, de oare-ce moarta a fost îngropată cu toată pompa ce se cuvine unul general.
Nu ştim dacă şi Inmormîntarea generalului a fost tot aşa de satisfăcătoare.
CREŞTEREA
TRATAMJEUrTUI» JEI
Nimic serios, la început, cu aceste creşteri suspecte. Copilul e numai delicat, cum se zice. Insă creşterea va pune In mişcare întreg procesul fisiologic al nutriţiunel. Dacă ea evoluează pe un teren slăbit prin ereditate safl dacă intervine un factor patogen atunci se produco, după fie-care circonstanţă individuala safl ereditară, rachitismul, clorosa, periostita ; flrgmo-noasa difusâ, osteo-mielita. scrofule, tubereu-losa.
Este dar foarte important a se supraveghia de aproape evoluţiunea creştere! venindu-l în ajutor, tratînd o intr’un cuvlnt.
In imensa majoritate a caşurilor, e bine sâ recurg, în afară de factorii curat igienici, la :
1.	Preparaţiunile de calcie şi mal cu seama la lacto-fosfatul de calcie care ajută la formaţiunile şi la reparaţiunile osoase.
2.	La tonicul prin excelenţă : chimică.
3.	La carnea (care face muşchii!).
Vinul de Vial care conţine de fie care lingură principiile active de 2 grame de chinină, 30 grame de carne şi 50 centigrame de lacto-fosfat de calcie, răspunde în modul cel mal satisfăcător la întreita indicaţiune generală a creşterel.
Nu avem trebuinţa să inzistâm asupra calităţilor cari afl clasat Vinul toni-nutritxv deVial printre specialităţile farmaceutice cele mal stimate ale corpului medical. Practicianil cunosc serviciile ce le face vinul In toate afecţiunile unde e vorba ca să se ridice şi susţine forţele.
D. Delmis
(Extras din Buletimd medical şi din Gaeette des Hdpitaux)
Candidatura Prinţulur George
Paris, 22 Ianuarie. — Figaro asigură că Prinţul George al Greciei va veni la Paris la sfîrşitul luneî. după o călătorie prin Petersburg şi Copenhaga.
Viena, 22 Ianuarie. — Se anunţă din Petersburg Corespondenţii Politice că In sferele guvernamentale nu se dezminte cu totul temeiul nelinişlelor cabinetelor diu Berlin şi Viena cari cred că numirea Prinţului George ca guvernator al insule! Creta ar conduce foarte repede Ia anexarea acestei insule de Grecia, ar deştepta gelozii în Statele Balcanice, ar ocaziona conflicte intre ele şi ar turbura orizontul politic în general.
Totuşi certurile guvernamentale fac să reiasă că aceste consecinţe ar fi numai posibilităţi, safl cel mal mult supoziţiunl cu putinţa, pe cînd situaţia deplorabilă a insulei Creta este o realitate.
La Petersburg se speră de asemenea că s’ar înlesni puterilor mijlocul deaîmpedica Intiuderea mişcării cretane, în cazul cînd s’ar face numirea Prinţului George, care de sigur le-ar da o mină de ajutor.
Alegerea unul guvernator în cazul unul eşec al candidaturel Prinţului George, ar fi încă şi mal grea. Dacă Rusia nu reuşeşte să învingă rezistenţa în contra candida turei Prinţului George, ea ar fi decisă să se abţie de la orl-ce participare la această cesfiune, aceasta părîndu i-se aproape insolubilă.
Din Camera franceza
Paiis, 22 Ianuarie. — Camera deputaţilor-. In cursul disciiţiuuel bugetului marinei, Camera adoptă cu 263 voturi contra 260 şi cu toate obs?rvaţiuni!e amiralului Besnard, ministrul marinei, o propunere a d-lul Pelletao. tu privinţa restabilire! unul credit de 1000 franci, la capitolul inspecţiei serviciilor administrative, pentru a protesta În contra suprimărel controlului. Amiralul Besnard afirmă că ou se glndeşte de loc la suprimarea controlului, dar că vrea să’l reorganizeze.
D. Jaurâs, ridică un incident asupra violării secretului corespodenţil deputatului Delcasse, căruia uu funcţionar superior al marinei din Toulon i-a trimes un document. Deputaţii radicali eer o anchetă judii iară.
In răspunsul săfl, d. Meline cere un vot de încredere care este adoptat cu 317 voturi contra 188.
Iu culoariile Camerei se crede că pentru a compensa deficitul bugetului, se vor suprima vr’o şease zeci de milioane asupra dotaţiunel amortismentului, că se vor spori prevederile venitului vămilor şi că nu se va atiDge de loc regimul fiscal al vămilor străine.
In urma unor cuvinte vil Intre d. Mille-rand şi d. Lavertujou tn timpul şedinţei, s’au schimbat martori Intre aceşti doul deputaţi.
Pepeşile de azî
Serviciul «Agenţiei Romtne»
Viena, 22 Ianuarie.— După nişte comunicate ale rectorilor universităţii şi şcoalel politechnice, cursurile univ rsi-tăţel, afară de cursurile de teologie, s’au suspendat pînă la 10 Februarie st. n. inclusiv ; — toate cursurile şcoalel politechnice 8’au suspendat pînă la un nou ordin cu aulorisaţia guvernului.
Motivul aeestor măsuri este atitudinea studenţilor cari au voit să ocolească dt-cisiunile conferinţelor.
Perouse, 22 Ianuarie.—Grupul onorios a făcut o demonstraţie cerînd de lucru şi reducerea preţului plinei. Un agent de poliţie a fost rănit cu o piatră. S’afl făcut 10 arestări.
Berlin, 22 Ianuarie.—Consiliul federal a decis să interzică importul din America al fructelor atinse de iusecte.
Această decisiune a produs o impresiune vie In Statele-Unite unde se consideră ca o măsură de represalii in contra tarifului Mac-Kinley.
Londra, 22 Ianuarie.—In timpul ultimului uragan, farul din Crosby, lingă Li-verpol, e’a aprins şt a fost distrus.
Au ars trei persoane.
Berlin, 22 Ianuarie.—Asasinul matelotu.
www.dacoromanica.ro
MIŞCAREA UNIVERSITARA DIN AUSTRIA
Serviciul«Agenţiei ttomine»
Viena, 22 Ianuarie.—Un conflict s’a produs la amiazl la universitate, intre studenţii germani şi slavi.
Rectorul a adresat imputări aspre studenţilor şcnalel politeehnice.
Brfln, 22 Ianuarie. — Studenţii aii tmpe-dicat conferinţele prin strigăte de: Închidere ! închidere !	,	,
Praga, 22 Ianuarie.—Nici un student n a apărut la universitate si la Şcoaia politech-nieă germană. Liniştea este desăvlrşită.
Graz, 22 Ianuarie.—In cele două şcoli superioare, profesorii n’aft ţinut cursuri, după cererea studenţilor. Nu s’a produs nici un incident.
Leoben, 22 Ianuarie. — Studenţii de la şcoala de mine aă Împiedicat conferinţele prin strigăte zgomotoase de : trăiască profesorii !
Cursurile se vor relua Luni.
Bruno, 22 Ianuarie. — Cursurile şroalel politeehnice s’aă suspendat ptnă la un ordin noii, din cauza manifestaţiunilor studenţilor.
Innsbrttck.—Studenţii aii îiupedicat cursurile ce acum sunt suspendate In toate facultăţile Universităţel.
Un conflict a izbucnit pe stradă între studenţii germanl-naţionaliştl şi membrii societăţel catolice «Austria».
lui german Schultze a Kia-Ciafl a fost executat de judecătorii chinezi.
Conataniinopol, 22 Ianuarie. — Artin paşa Dadian a demisionat na preşedinte al consiliului naţional, în urma unor insistenţe ale patriarhului;—dar ’şi-a retras demisia după intervenţiunea Sultanului şi insistenţele consiliului naţional.
Sultanul a înştiinţat pe patriarch că in aurind va primi un răspuns favorabil la adresa sa.
Sofia, 21 Ianuarie. — D. Markotv, agent diplomatic bulgar, a remis marelui vizir un memoriu asupra incidentelor din vilaietul Uskub, din luna Noem-brie 1897.
NUVELA
Vecinărtatea buna
EI se plecă de la fereastra sa, către fereastra de alături şi care era aproape de tot.
—	Vecină?
—	Vecine!
—	Ce frumoasă floare văz ?
—	0 frumoasă floare? Care? Eii am multe flori frumoase pe fereastra mea: muşcate, zambile, lalele.
—	Efl nu vorbesc de ele.
—	Dar de care floare, vecine ?
—	De guriţa dumitale, vecină. Pot s’o iaii?
—	El. dar cum ?
—	Cu o sărutare! zise el.
—	încearcă, răspunse ea.
El încalecă peste fereastra lui, se agaţă de un transperant, întinde piciorul, se apleacă apucă o perdea şi sare în camera drăgălaşei fete. Acolo. înlănţuind în braţele sale pe frumoasa copilă, o duce către alcovul de muselină şi mătase şi culege cu o sărutare, floarea pe care o dorea.
—	Al, al, vecine!
—	Ce e, vecină? Nu ’ml-al dat voe?...
—	Fără îndoială, dar...
—	Dar ?...
—	Dar. suspină ea, s’ar putea culege f6rte bine o floare fără să’l răstornl trunchiul !...
Catnlle MeiidCs.
Corpurile Legiuitoare
OiMEKă DEPUTAŢILOR
Se. fin ţa de la 22 ianuarie
(Urmare)
D. Ghica Anastasescu îşi dezvoltă Interpelarea, privitoare la administraţia judeţului Muscel.
Interpelatorul lucepe prin a protesta In contra faptului, că nu i s’aă pus la dispoziţie dosarele necesare, pentru a’şl dezvolta interpelarea. Califică faptul de inconstitu-ţional.
Venind la administraţia judeţului Muscel, d. Anastasescu acuză pe prefectul Nicolau, că e un fel de bonhomme care nu a avut nicl-odată o opinia a sa personală şi de care toţi funcţionarii îşi bat joc.
Citează exemple asupra modulul cum d. Nicolau ştie să administreze judeţul. Cazul cu sechestrarea unor care cu piatră şi arestarea vice-preşedintelul consiliului judeţean provoacă ilaritatea Camerei şi acopere de ridicul pe prefectul de Muscel.
Exemplele cele-l’alte, despre slăbiciunea prefectului, citate de d. Anastasescu, sunt şi mal amuzante. Un sub-prefect provoacă la duel pe d. Nicolau, pentru că acestă îi făcuse observaţiuni, în exerciţiul fnneţiu-nei; un alt sub-prefect trimite răspuns ispravnicului, că’i trage două palme. D. Nicolaă, in loc să ceară destituirea lor, convoacă pe deputaţii judeţului, pentru ca să’l consulte ce să facă. Natural, că nu a luat nicl-o măsură în contra lor, pentru că de unul se temea că’l provoacă la duel, iar cele i alt era protejatul d-lui Sturdza.
Cazul cu directorul şcoalel normale din j Lung, d. Seuseifl, dovedeşte o piramidala necuviinţă, din partea prefectului, care şi-a permis să înjure, în mod trivial, într’un raport către ministrul instrucţiei, pe distinsul profesor.
Ministrul şcoalelor a pus o rezoluţie foarte aspră, Ia adresa prefectului. Totuşi acesta continuă a fi menţinut in slujbă.
Un ultim caz citat este aceia al unul funcţionar, destituit după cererea prefectului, pentru ca / acea politică aurelianistă.
Funcţionarul se numeşte Alexandrescu şi a fost secretar al cousiliului general de judeţ. El a adresat ministrului şi un protest, asupra administraţiei judeţului, arătîud incapacitatea d-lul Nicolaă.
In cele din urmă, d. Anastasescu citeşte şi o scrisoare anonimă, în care d-sa a recunoscut scrisul prefectului prin care este ameninţat cu bătaia, pentru atitudinea sa
I	terpeiatorul termină, cerînd destituirea prefectului incapabil.
D. Ferechide protestează contra abuzului ce se face cu scrisorile anonime.
Face apologia d-lul Nicolaă, ca prefect şi declară, că se simte dator a răspunde de faptele funcţionarilor săi, nu insă şi de aprecierile asupra lor.
Ministrul de interne afirmă că d. Nicolaă a fost cerut ca prefect de toţi deputaţii împreuna cu d. Ghica Anastasescu.
D. Ghica Anastasescu. -E inexact.
D. Stolojan.—D-ta. al insistat mal mult.
D. Ghica Anastasescu. — Protestez din noă.
D. Ferechide, continuînd, spune că d. A-nastasescu, a scobor,iţ Camera la nivelu unei judecătorii de pace.
Interesele judeţului aă.fost ocrotite, spre mulţumirea tuturor.
D. Ghica Anastasescu.—întrebaţi pe d-nil DobrovicI, Miiescu şi alţii.
D. Ferechide acuză pe d. Anastasescu că vorbeşte cu patimă, de oare-ce face pe prefect responsabil pentru fapte, la cari nu a contribuit cu nimic.
Protestează contra divulgăreî unul act confirenţial din dosar şi declară, că va menţine în slujbă pe d. Nocolau ca funcţionar capabil şi demn, pe care, în calitatea sa de museelean, îl cunoaşte personal.
. ***
In chestie personală, d. Ghica Anasta-seseu are cnvlntul.
Spune câ’I este suficient că jministrul a recunoscut existenţa raportului privitor la credinţele politice ale fostului secretar al consiliului judeţian de Muscel.
Implicit trebue să se recunoască de adevărate, cele spuse de d sa, asupra prefectului Nicolaă.
.*»
Camerea admite a se pune la ordinea zilei pe Lunea viitoare, proiectul de lege asupra învăţămîntului secundar şi superior.
*%
D. N. G. Stătescu îşi dezvoltă interpelarea asupra aplicărel legel comerţului ambulant, (onstatînd că comerţul stabil sufere din cauza toleranţei ce arată autorităţile.
D. Slolojan răspunde, arătînd că a dat patru circulari pentru aplicarea legel.
Voci. Dar nu se ascultă !
D. Stolojan răspunde că va da noul ordine.
D. I. Poenaru-Bordea relevă prejudiţiul ce se aduce comercianţilor stabili de vinuri de comercianţii ambulanţi.
D. Stolojan afirmă că această observaţie priveşte pe ministrul de finanţe.
D. Nacu auunţă Camerei că s’a depus raportul proiectului de lege asupra taxei pe zăhar.
După cererea ministrului de finanţe, proiectul se pune, la ordinea zilei, pe mîine Vineri 23 Ianuarie.
*
* *
D. C. Politimos repetă întrebarea sa asupra Inlocuirel casierilor militari, prin casieri civili cu garanţie.
D. general Berendeiu spune că nicăerl nu există Iii armată, casieri civili.
Recunoaşte că în Prusia, casierii militari aă garanţie şi promite să studieze chestiunea şi la noi.
Camera descomplectîndu-se, şedinţa se ridică la orele 5.20.
Şedinţa de la 23 Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.
Prezidează d. D. Giani.
Prezenţi 107 deputaţi.
Ordinea zilei prevede:
1)	Interpelarea d-lui I. Grădişteanu asupra Romînilor de peste munţi;
2)	Interpelarea d-lui I. Poenaru-Bordea asupra participărei Romîniei la expoziţia din Paria ;
3)	Proiectul de lege asupra taxei de 15 bani la chilogramul de zahăr,
4)	Diferite alte proiecte de interes local.
D. Ferechide, ministrul de interne, relativ
la interpelarea de erl a d lui Ghica Anastasescu, depune în mlinele preşedintelui Camerei, raportul confidenţial al prefectului de Muscel, pentru înlocuirea secretarului consiliului judeţean, Alexandrescu.
Ministrul declară că In acest raport nu figurează cuvîntul de aurelianist, motivul pentru care a fost înlocuit d. Alexandrescu, după cum a afirmat d. Anastasescu.
D. N. T. Pop interpelează guvernul asupra epidemiei de tifos din garnizona T.-Jifi. întreabă guvernul ce măsuri a luat.
D. Ferechide răspunde, rugind Camera să nu se alarmeze, de oare ce zgomotele sunt exagerate.
Promite să ia măsuri.
D. Dincă Skileru depune o petiţie a mal multor ţărani din Gorj.
SENATUL
Şedinţa de la 23 Ianuarie
Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul
N.	*Gane.
Prezenţi 85 d-nl senatori.
Pe banca ministerială, d-nil Ionel Brăti-anu şi G. Pallade.	_	_
D. general Catargiu, însărcinat din partea familiei d Iul senator Mihail Sturdza, declară că senatorul de Făleiu fiind grav bolnav şi cu nici o speranţă de însănătoşire, roagă Senatul să declare vacant locul colegiului I de Fâlcifl.	_
Am văzut şi certificatele medicale, adaogă d. general Catargiu, din cari se vede că bolnavul are trebuinţă de perpetue îngrijiri.
D. Preşedinte, considerîud că d. senator
M.	Sturdza lipseşte de foarte mult timp şi are absenţe nemotivate, declară vacant scaunul colegiului I de Fâlcitl.
D. P.ţ Grădişteanu aminteşte că mîine este 24 Ianuarie, ziua Uuirel Principatelor şi cere ca Senatul să nu ţie şedinţă.
Mal mulţi d-nl senatori se opun.
O voce : Dar nu e mult timp de cînd aţi votat legea repausului duminical şi d-stră vă abateţi cel d’inttl.
D. Colonel Budişteanu : Cînd avem o lege, trebue să o păzim, căci noi am votat-o. Legea repausului Duminecal spune că mîine trebue să ne odihnim, şi trebue să o facem.
D. N. Ionescu: Nu pentru a ne odihni sunt ca Senatul să nu ţină mîine şedinţă, ci numai pentru a manifesta încă o dată cu ocaziunea aniversărel unei mari serbări naţionale. Cînd e vorba de odihnă, ne odihnim destul aci în zilele de lucru.
Punîndu se la vot, Senatul admite, în unanimitate, ca mîine să nu ţină şedinţă.
Se intră apoi în ordinea zilei.
D. Colonel Obedeanu cedează locul dezvoltării interpelărel d-sale, adresată d-lul ministru de război, pentru a se lua de îndată în discuţiune proiectul de lege al drumului de fier de interes privat.
D. MiUiade Toni, raportor al legel, dă citire raportului comisiunel delegaţilor.
ULTIME INFORMATURI
COAVOCAHE
Domnii membri aî Clubului conservator sunt rugaţi a se întruni în adunare generală Joux 29 Ianuarie a. c. orele 2 p. m. în localul Clubului (casa Măndy) spre a asculta darea de seamă anuală şi a pro-cede la alegerea Comitetului pentru anul 1898 conform Art. 3 şi 12 din regulament.
Preşedinte : General G. Manii.
Corpurile Legiuitoare vor lua astă-zl vacanţie, piuă Luni 26 Ianuarie.
Deficitul comunei Iaşi, pe anul bugetar curent, se ridică la suma de lei 210.000.
M.	Sa Regele a primit astă-zl în audienţă delegaţiunea din Constanţa, compusă din d-nil Aii Cadăr, Irimia Popa şi Holban.
Cu această ocaziune, membrii dele-gaţiunel aîi oferit M. Sale uu frumos album cu diferite vederi din oraş şi din judeţul Constanţa.
Eri, fiind la ordinea zilei Interpelarea d-lui Ioan Grădiş-teann, privitoare la cestlunea Naţională, d. Sturdza a fugit din Cameră.
Suntem pozitiv informaţi că şi azi d. Sturdza va fugi de la Cameră*
„Bevoluţiunea Valahă"
Citim în Tribuna:
Fantoama «revoluţiunel valahe*, scornită de agenţii guvernului maghiar, continuă a preocupa presa, ce ’i slujeşte.
«Peşti Hirlap* scrie, că dacă ea «’ar fi atras atenţiunea guvernului azi in multe colţuri ale ţârei ar curge sînge şi ar pîrjoli foc şi pară.
Ea ştie să spună, că Liga ar fi trimis 5 studenţi din Bucureşti în diferite centre, ca să prepare revoluţia. Ziarul unguresc ştie să spună numele celor 5 campioni revoluţionari, şi numeşte casele unde aii luat cuartire, în Braşov, Alba-Iulia, Arad, Sibiu, tc.
Mai mult, susţine că Aurel C. Popo-tnet umblă pe aszuns prin ţară aţîţ'nd poporul...
Ellenzek din Cluj descrie în culori vii pericolul ce era să vie asupra ţârei dacă planul nu ar fi fost descoperit. Istoriseşte despre perchiziţiunile dinjurul Braşovului, dar despre perchiziţii in
Cluj, ori în jur nu ştie nimic.
*
* *
Pe de altă parte, Pester Lloyd dezminte toate ştirile ziarelor ungureşti în privinţa descoperirel unei conspiraţii revoluţionare.
Atunci de ce s’au făcut faimoasele perchiziţiuni din împrejurimile Braşovului ?
împăcarea dintre guvern şi d.
Fleva se poate considera azi ca un fapt împlinit.
Saşii din Braşov au dat un mare banchet în onoarea doamnelor cari au fost la Viena cu memoriul în contra maghiarizării comunelor.
La acest banchet au luat parte peste 500 persoane, printre cari şi mai mulţi ro-mini.
D. dr. Carol Lurtz a ridicat un toast senzaţional, protestînd în contra magia-rizărei brutale şi propunînd alianţă cu rominii în contra ungurilor.
Din Iaşi ni se anunţă logodna amicului nostru, d. Teodor G. Emandi, cu d-şoara Elena Gane, fiica d-lul N. Gane, preşedintele Senatului.
Diu cauza sărbâtorei de mîine, — < Unirea Principatelor > — numărul viitor al «Epocel» nu va apare de cît latini dimineaţa.
Distinsa noastră compatriotă.celebra artistă d-na de Nuovina, a oferit, In mod graţios, să dea Marţi o reprezentaţie In favoarea societăţel «Elisabeta».
Spectacolul se va compune dintr’un act al frumoasei comedii «Băile de la Căliaiă-neştl»; un intermezzo muzical la care vor lua parte d-na de Nuovina, d. Dall Orso şi d. Dinicu; spectacolul se va sftrşi cu Ca-valleria Rusticană, frumoasa operă a lui
Mascagni, In care d-na de Nuovina clntă cu aşi succes în rolul Sautuzzel.
In aceste condiţii serata se anuuţă a avea un succes enorm.
In afară de punctul de vedere artistic, nu ne Îndoim că societatea bucureşteană va ţine să dea tot concursul el acestei serate dată In folosul societăţel «Elisabeta.»
Rngăm pe abonaţii noştri, cari sunt în întîrziere cu plata abonamentului, de a se grăbi cn a-cliitarea numelor ce datorenc, căci alt-fel ca ocazia încheierci anului 1897, vom fi nevoiţi a Ie suspenda în mori irevocabil tră-miterea ziarului.
Doctor Velescu
Dentist
Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America)
Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitlud absolut orl-ce durere Consultaţiuni: dimineaţa de la 9—12 şi după amează de la 2—5.
Nlradu Regală, IO (Etajul I) 907
Conditions spdciales pour le gros
1069—30
Se vinde pentru eşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădureni, 830 fălci, pă-mînt arabil, fineţuri şi acarete în bună stare la 30 km. de gara BicăO.
2)	Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pămlnt de arătură, fineţe, iaineşe, păduri şi acarete în zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni.
3)	Moara din comuna Letea lîngă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul Baeţfl.
Pentru informaţiunl a se adresa Ia doamna Maria Th. Haimtz la Galaţi STR. CUZA-VODA, No. 20.	__________
M-Ue SUZANNE LEBL0ND
NIECE
de M-me PAUL MARTIN
arivee reeement. ă Bukarest, vient d’ou-vrir un atelier des ROBES et UON-FECTION8 ă laţon. Se recomman-de aux dames 6Iegantes. Se rend â domicile.
S’adresser
M-me MĂRIE ROSE
Rue Fontănei, No. 5.
Dr. Ch. I. Teoharf
Mamoş
Special pentru Maladii de Femei 870 Dă consultaţiuni de la orele 5—7 seara. 80. Strada Teilor• 90.
^4.11X111 ei i\
Moşia CURTIŞOARA avtnd o întindere de 2700 pogoane* situată în Comuna Tez-lui din judeţul Olt, aproape de Oraşul Slatina, urmează a se da în arendă pe timp de 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1898. Pe moşie se află 350 pogoane semănate cu grîîl.
Doritorii sunt rugaţi a se prezenta la d. advocat IOAN C. BAR0ZZI, pentru a li se da toate informaţiunile necesarie aces tel arendări, la domiciliul săă din Strada Sălciilor No. 14.
Aiiimciu
Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul RomanaţI, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-luî Telemaqne Caravia a îceput a funcţiona producînd
Făinurile cele maî bune
de toate calităţile, fiind recunoscuta superioritatea grînelor din acest judeţ.
Pentru orl-ee informaţii a se adresa la d-nil 155 CARAVIA «fc MAVROKEFAEO
CORABIA
ÎOOO kilograme l-a calitate transportaţi la domiciliu în sad
BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit.
CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46.
50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3.
COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiane. Lei 54 tona.
Cărbuni de piatră de Petroseny şi Cardif.
ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62.
Greutate GABAJVTATĂ
Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa.
CAROL LăWENBACH
STR. SFINŢI V0EV0ZÎ, 5
Dr. Costinescu
Strada Colţeî, 69 Consultaţiuni 1 — I p, m.
Dr. Pompiliu
Medic al EFORIEI SPITALELOR s'a mutat !n
JţStrada Polonă (Alea Năsturel), No. 1 Consultaţiuni în toate zilele de Ia 1— 2 şi jumătate şi 6—7 şi jumătate p. m.
MercurI şi Vineri, consultaţiuni gratuite pentru săraci la aceleaşi ore. ___________________*	1005
IMPORTANT
Pentru Cumpărători de
MOBILE
Recomandăm onor. public magasinul nostru bogat asortat cu tot felul de MORILE pentru aranjamente complecte, piecum: SALOANE, Salonaşe, Odăi tle (lot-mit, Sufra) gerii, etc.
Vindem mal eftin de cît ori-unde, facem şi
înlesniri de Plată
Rugăm pe onor. cumpărători că înainte de a cumpăra în altă parte, a visita magasinul nostru din calea Victoriei, 30 (intrarea prin pasagiul Villacros), spre a se convinge de con-diţiunile avantagioase si soliditatea mărfurilor
UEBEBALL, STERNBERG & C-ie
Calea Victoriei, 30
976 (Intrarea prin pasaginl YHacros)_
Stridii de Ostenda şi Arcachon
Calităţi Excelente
REEPEUCR
BUCUREŞTI.—Strada Biserica Eneî, 3 PREŢURILE CURENTE:	964
Lădiţe	de 100	bucăţi, mijlocii. . .	fr.	12.—
«	«	90	«	mari. . . .	«	13.—
<	«	72	«	mar!,genul Ostenda	14.—
«	«	48	«	Marennes, verzi	«	17.—
Ostenda, Superioare, duzina . . . «	2.75
Arcachon, Marennes, mari. ...»	2.50
«	«	mijlocii . . . «	2.—
964 «	«	mici . . . 1.75 şi 1.50
Melci (Escargots de Bourgogne) duzina 1.25 Morun de Terra-Nova, kilogr. . . . 1.50
»E VMZABE LA PRINCIPALELE BĂCĂNII
CONSERVE
MUŞTAR
Ntaicovicl
DEPOU GENERAL: Strada REGALA, No. 11 bis
187
Avis Important
SOCIETATEA ERANCEZA
CASINULUI REGAL din Slănic (BacăO)
are onoare tle a informa pe onorabilul public, că seva însărcina de a stabili de la IUJVIJE PJilX LA 15 SUPTE M Bit IE
ABONAMENTE DE VILEGIATURĂ
rare vor coprinde t LOC WAV A, MAR A A A, PARCERSE L IN Tt( .ÎS t R.l la dus mi inform de la Tirgu-Oena la Stanic, RISTRACŢIENÎ LA CASA NO, înfr’un cuvinI ea va da abonaţilor mai mijlocul de a trai bine, mtiind de mai ’nainte muma ce vor avea de cheltuit, evilindu-le inconvenientele inmtataţiunet. ^
Preţuri reduse pe timpul lunelor Iunie şi Septembrie
Pentru informaţiunl a me adrema la biuvoul SOCIET.iŢEÎ FRANCELE
Bucuresci, Strada Eintinei .Vo. 15.
RATE IMOBILE RATE	Mauriciu Filip Lazâr 1 Vis-â-vis de Hotel de France li In casele BlserlceJ SlătarI, Etaj I L Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel) Dormitoare, Sufragerii, Biurourl, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc. Garnituri complecte pentru Saloane Prompele, Perne, Evantaiurl, Dormeze, Pufuri, Divanurî, Scaune de paie, ctc. Ateier special de Tapiţerie. 171
	
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
foiţa ziarului «epoca»
8
VI IHA IAC SICI
SUFLETE CURATE
POVESTIRE DIN
VIAŢA ŢEBAXILOB
DE PRIN ANUL 1857
. - ■ • ' 0
Trnduxd de /. D V Ş / A N V.
—	Taci, bre! pînă nu le unifli! Uite ultima mea vorba : lăsaţi-vă de proces J pină sunteţi încă vil Nu vă lăsaţi ? o j să vă plingă de milă şi neamu, neamului vostru.
—	Mulţumim, cocoane, de sfaturi, dar nu putem, am călcat adine şi acum de prăpădit ne prăpădim, dar de dat înapoi nu putem.
’Şl puseră amîndol căciulile pe cap şi eşiră. Sub prefectul ii petrecu cu privirile, dînd supărat din cap.
—	El, ursuzi clini frate nu le poţi lor, nimic pune in cap.
—- Trebuie să le fi băgat cine-va în cap că afl să cîştige, căci zilele astea ati fost la Zaîeciar şi acolo sunt mulţi oameni cu carte, mal cărturari ca avocaţii, spuse popa.
Sub-prefectul tăcu, numai din cînd în cînd trăgea din ciubucul lui lung cîte
un fum pe care ’l lăsa să plutească uşor In odaie.
In vremea asta primarul Ioan se apropiase încet de dînsul şi îl şoptea ceva la ureche.
—	Bine Ioane ! Trimite pe moş Milă să mi ’l cheme.
—	’L’am trimes de două ori şi nu vrea.
—	Spune ’l : sub prefectul te chiamă.
Primarului îl se aprinse obrazul de
bucurie, eşi cu moş Milă afară. îl vorbi ceva pe şoptite, bătrînul ’şl îndesă căciula şi se duse drept spre dealuri.
încet, încet, se ’ntunecase d’a binele, norii se grămădeau unul peste altul şi de departe se auzea bubuituri.
—	E tot gata în cancelarie ? întrebă subprefectul; dacă îl tot în regulă, spune lui Milisav să aducă de masă, şi tu Ioane şi d ta părinte rămîneţl să mîncăm împreună; spune şi filosofului ăluia, dascălului, să poftească ca să mal golim vr’un pahar-două.
Pe masa rotundă fumega ciorba, subprefectul luă paharul cu rachiu şi de va fi fost al două-zecl şi cincilea, el tot T închina aşa:
— Af şi p’asta al treilea în ceasul cel bun, bea părinte, bea şi tu dascăle! Ce tot studiezi ?
Turnaţi, m'ncaţl să nu rămîneţl flâ-mînzT.
Adusese de mult Milisav friptura, cînd se ivi prin deschizătura uşel şi capul lui moş Milă. Primara Ion, eşi repede
afară şi după cîte-va clipite se înapoie din no£L
—	Ia te uită nenorocire de om, spuse, ia te uite om fără frică 1
Ce e, ce e Ione ? Ce s’a întîmplat iar?
—	Ce s’a întîmplat? Uite nenorocitu ăla şi a uitat şi de Dumnezeii şi de oameni, nu vrea el să ştie ce sunt astea legi. Moş Milă a fost, acolo, la hoţu ăla !
—	Şi ce a zis ?
—	Că nu vrea să vie, ba înjură mama şi mie şi sub-prefectulul şi ăluia de l’a numit în slujbă! II hoţ, nu glumă.
Beat e, turbat e? Nu ştiO dar văd că are să mă vlre în mare păcat.
—	Mort ori vid?... M’al înţeles Ioane ! Trebuie să vie la porunca mea. Găseşte ’ml zece, două-zeci de flăcăi, ocoliţii casa, legaţi ’mi-l cobză şi vid ori mort, aici cu el. I’auzt vagabontu !
Nu te las ed nici mort! Dacă le laşi bine cu el, ’ţi sare în cap şi atunci, adio ţară!
Fă Ioane cum ’ţi spuse’I ; iar Iul Mi-lovan al Magdi-I spune’I să mal rămîie căci mal am ceva de vorbit cu el.
Primarul Ion plecă, iar în urma lui se duse şi popă şi dascălul.
Cînd rămase singur sub-prefectul, chemă pe pîndarul sâd.
—	A venit Milovan ?
—	Adastă afară domnule, să’l lăs să intre ?
—	Lasă’l; iar tu Milisave vezi de mâ-nîncă ceva şi nu uita, să dai şi la cal.
Milisav eşi, iar Milovan intră ; un om scund, cu obrajii slabi şi sbîrciţl, uscăţiv la trup şi adus de spate, ăsta făcea
pe ajutorul primarului. In faţă îl citeai ca Intr’o carte şiretenia : ochii mici II jucad mered şi aci, aci, îl se închidead, obrazul şi-l Întindea c’un surîs silit.
—	Şezi Miiovane, II porunci sub-pre-fectul, ia vin, al mincat cum-va ?
—	Sărut mina, cucoane, dar ştii, ed nu pun preţ pe vin, de, vinul, îl pentru boeril mari, pentru mine ’l bun şi rachiul.
Sub-prefectul îl întinse paharul cu rachid şi surîzîndu-I, îl întrebă:
—	Ese ceva Miiovane ? Să mă încred în tine! Pin’ azi nu mal înşelat!
—	Nu te înşel nici d’astă dată cucoane, dar numai de s’o putea face ceva! spuse Milovan, întrebînd pe subprefect cu priviri lacome de şarlatan.
Se făcu o clipă linişte: sub-prefectul privea înaintea lui, drept; trebue să fi frămlntat capul lui ceva de seamă, o-brajil aci i se întindead veseli, aci se strîngead încruntaţi, într’o clipă se înroşi ca un rac pînă în sfircul urechilor, ochii II luciră c’aprinşl, Ia urmă îl trase aproape de el pe Milovan.
—	Şezi mă Milovan, şezi mal colea ! Milovan se aşeză apraape de tot cu scaunul şi furiş măsura chipul îneîntat al sub-prefectulul. începură să şoptească ceva încet de tot, sub-prefectul făcea fel de fel de semne din mîinl, ofta cîte o dată adînc şi punea mină peste mină, pare că voia să arate că-I îndrăgostit; lucru caraghios la faţa lui de tembel.
—	Trebue să mi-o dai, şopti ceva mal tare sub-prefectul. *
Lui Milovan i se strinseră obrajii. Zimbetul i se stînse.
—	De, cocoane, bucata bună ii grea de mistuit.
—	Grea? De ce grea prostule? Vorba bună deschide şi porţile raiului; dar banii ? Banul ori unde îşi face mendrele.
—	Da, dar II bătrina la mijloc!
Din nod începură să şoptească ceva, sub-prefectul işl zornăiâ galbenii în pungă, îl scoase la urmă din buzunar şi îl întinse sub privirile pătimaşe ale lui Milovan.
—	Dar mal e încă unul Ia mijloc şopti Milovan.
—	Acum mal e şi al treilea, spuse supărat sub-prefectul.
—	Stoian. D ta nu ştir, boerule, că stă acolo cit îl ziua şi une-orl şi seara.
—	Stoian! Stoian! nu te gîndi tu la Stoian!
Pe el, nu-1 vede astâ-seară, ţi-o fă-găduesc ed, cît e vorba de el.
Sub prefectul îl strînse vr’o cîţt-va galbeni în mînă, îl mal întinse un păhărel cu rachid şi petreclndu-I pînă la uşe îl împinse afară rîzînd.
—	Mă duc, cocoane, mă duc : dar tot mi-e teamă că n’am să fac nimic.
—	Du-te, du-te hoţ bătrîn, poţi tu, numai, cînd vrei. Ef, el, te cunosc ed !
Milovan se duse bătînd uşor din cap, pe cînd sub-prefectul ii urmărea cu privirile.
—	Ia-te uită ce mal hoţ, aşa e de prefăcut, de-al crede că nimic nu ştie şi de i-al cere şi raiul de sub paza sfintulul Mihal ţi l’ar aduce.
(Va urma)

PETROL
In BIDOANE şi în LÂZÎ
PETROL
12, strada Golesci, 12
ALBERT EIGEL $kb
Lămpi
A v i s
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d i Franţa, att găsit o moarte crudă, nu pu tem indostul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cieţutea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capital Însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anua', pentru a fl asigurat cu loî 50.000.
Cânii fondată In annl 1850
Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti
Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de calitate bună:
pentru atîrnat, pentru masă şi pentru perete din toate sistemele.
Arangiamente COMPLECTE p. BUCĂTĂRIE
(Vase smălţuite indigene şi streine)
de PORŢELAN ^FFVICIIIFI şj de CRISTAL
de Boemia şi Franţa, pentru masă şi pentru lavoir.
lVfilSlÎTIP pentfu BUCATĂRIE sistem perfecţionat. de TUCI REGULATOARE din sistemele cele mal noul, avînd mare economie de cărbuni saO lemne. LDVOIEI7M (Muşama) pentru aşternut pe jos. MAŞINA arzînd cu Petrolifi, pentru gătit.
BAI de ZINC In toate mărimele.
I ttl TI’ pentru casă (Water Closet)
ATELIER 8PE IAU
pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETROLEU, Calitate» I-a, deeaîitrul lei 4.00 franco Ia domiciliu. ULEIU de rapiţă dublu rafinat.
SOCIETATE de ELECTRICITATE pe ACŢIUNI
Fost W. LAHMEYER & Co. Francfurt Main SUCţ/RSAEA RCCVRESTM
28, Strada Frumoasă, 28.
Alte sucursale ia t BEITIIIJA', IH1SISVHG, GOŢII A, HA MIl itG, HAHESItlHJE, ti CAICII, St. IOH1V.V ni
n nso via.	4
' DIXANI BI
MOTOARE
PENTRU
CURENŢÎ
CONTINUU ŞI ALTERNĂTIF
Instalaţii de Lumină Electrică InstalaţiT de Energie Electrică
Pentru orî-ce fel de Maşine
Instalaţiunî Electrice pentru Iluminatul Oraşelor
de ori*ce mărime.
Staţiune Centrală
de lumină şi energie electrică p. oraşe şi regiuni industriale.
TRANSMISIUNI
de forţă electrică p. utiîisarea forţei apelor pe distanţe mari.
INSTÂLAliUNÎ electrice
pentru
producerea şi distribuirea forţei motrice In orî-ce fabrici.
Cea maî bună calitate existentă
Hi €?"€? S
DE USIS1 DE GAZ
vi se furnisează la domicilia, In saci tona de 1000 kgr. greutatea garantată
4© lei 4©
dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satt personal casei
i. GOERHTE1JX
9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66.
Tot aeolo se află in deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Bel-giane, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbnni din mi- f nele englezeşti de Kardiff, Antracit » englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, etc.
Expediţiunl en gros şi en detail din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orî-ce staţiune a căilor ferate.

Pontvii numai Lei .7.25 ”
contra ramburs expediez un superb Accor-deon de Concert cu noile molie Claviaturi cu arcuri, cari au fost brevetate în diferite state. Prin aceasta _	noua Claviatură se va
economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuelî de reparatiune. Acest instrument ara 10 klappe, 20 tonuri dub 2 bassurl, 2 registre, claviatură deschis:! de nickel, garnitură împrejur tot dir acest metal şi complecţii, 2 burdufuri duble şi f6rte tari, 2 Inchisături, şine de burduf asortate şi In colţ, de nickel. Mărime 35 Centimetre. Metodă de a un ăţa de a cănta singur şi ambalagiu gratiB. Porto 2 Lei. A se face comandele la Henri Suhr, Harmonika Export la Neuenrade, Germania.
15 Obiecte-
SOBE
MEID ÎNGER, PARIGINA, COMETEI, VULCAN (belgiane)
PEXTRr
ÎNCĂLZIRE CU COKS, CARRUNl DE PIATRA $1 LEMNE Hasini de Bucate MOBILE DE FIKR Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf §alomon
DEPOSIT: Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IN PROVINCIE :
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petraehe Andreescu & Fii, str. Lipscmi.
/
APELE
HHEUMATISME


DE
Stomac,aleCâilorujnârJî Anemie,Gastralgie,Diabetă f Dispepsie,Cho ‘ ‘
■IW/ASI PENTRU CALITĂŢILE MlNERALfpŢţyffl^HTINATE Si LA
PduguesSILEGER SUNT RECOMANDATE' ^
de către Somităţile Medicale în bolele
E forte gazosă şi plăcută la bdutrţ amestecată sat/nu, cu orî-ce băuturi
Singura apă purgativa" ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESCI
DARABANA
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ‘^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C«
UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GĂSESOE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DRPGUERIILE DIN ŢARĂ.
SOCIETATEA
de Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cetrocenî Capital social 2.500.090 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorî de acţiuni ale Societăţeî de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Iesehek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
BIOSINA LE PERDRIEL
de
GLYCEROPHOSPHAT DUBLU Calciu si de Fier efervescent.
Vechia şi Renumita
{Fabrică deT răsuri
H. I. AIEBER
S’A MUTAT IN
Str. liomulus, No. 11
Local cu ATELIERE mari, spe-j ciale, pentru a corespunde Întinde-I rel ce a luat fabrica mea.
Prevăzîndu-mă cu materiale fine [ şi cu lucrători specialişti, sunt în i măsură a efectua orî-ce comande de
I Trăanrî
Cupeuri
Cabriolete
Breacnri, etc. Idupă cele mal noul modele, riva-j lizlnd cu produsele similare din [ streinătate.
O exposiţie permanentă de tră-H suri gata stă tot-d’a-una Ia dispo-| siţia onor. clienţi.
Biosina este cel mai desăvârşit reconstituant şi tonic al organismului.
Acţiunea sa puternică se exercită în acelaşi timp asupra sistemului nervos, osos, şi sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale.
Ea se recomandă în special prin întrebuinţarea sa şi prin gustul său plăcut. Ne fiind cu baza de zahăr, ea convine tuturor temperamentelor, nu provdcă constipaţie şi pote fi întrebuinţată şi de diabetici.
Luată la masă ea activează digestiunea prin acidul carbonic ce kidegajează si care inlesnesce asimilarea ei.
LEPERDRIEL&C|%PARIS.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acsa-Btft arte, cu cea mal mare aeuratetă şi cu preţuri foarte moderate.
sar»
mmam
MARE SUCCES!
CEASUL, Eleotro-Anr SAVONETT Rera., maşină garantată, Leî 13.—Acelaşi, cu maşimă Ancer, Lei 18.
CEASUL de Argint, Ancer Bem., maşină excelenta, 15 Rubine, 3 capace masive, cu Lei 20.
Pentru Lei 87 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem. cu 2 capace, acoperite cu o adevărată pătură de aur 18 carate, cu 20 Rubine. ATENŢIUNE I Acest ceas nu este de metalul numit Goldin nici imitaţiune, ci de aur a-bage care concurează cu un CEAS de 400 Lei. Mărime nentru Damă numai Lei 35. Un frumos lanţ Lei 4.—Gratis trimit catalogul.
Trimiterea se face franco de porto contra Ramburs. Adresa:
M. BUNDBAKIN, Viena II, Taborstrasse, 85.
Lei 12
ADEVER
Ceea ce nu poate fi contestat este sensnţiunea produsă în lumea întreagă prin
Colecţia Austria
consistînd în 16 bijuterii superbe numai pentru Lei 12
Un CEASORNKTdeliusunar RDMONTOIR^
1	lanţ zălit, imitaţie de aur
2	bntonî de manşete, imitaţie anr 1 foarte frnmoasă broşă de damă
3	buton! garnitură pept, imit. anr 1 baton de gnler brevetat
1 superb ac de cravată
cu mecanism de precisiune (mergîud 36 ore), cadranul smălţuit. Capacele foarte frumos ciselate, sunt suflite cu un metal de eurînd descoperit, imitînd aurul, şi care nu se poate deosebi de aurul adevărat, neper-zîndu-şl nicl-odată lustrul.
In ceea--:e priveşte mersul regulat al acestui ceasornic remontoir dafi o garanţie prin scris pe timp de 3 anî.
1 entie pentru ceasornic imitaţie anr
1 oglindă de buzunar cu cutie
1	ac imitaţie aur
2	inele imitaţie aur cu briliante şi rubine simile
DACĂ PARUL D-VOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi fără lncin, dacă aveţi mătreaţă saă orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
PETROL
Aceste 15 superbe bijuterii nu costă împreună eu ceasornicul de cil Lei 12
Casa en gros, Anton RIX A BRI DER
Viena, Pratergtrasse 16. N.
PENTRU PĂR
oare întruneşte pe Jîngă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAM, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
DEPOZIT:
BUCUREŞTI fllie Zamflrescu, Str. Academie! 4; Bazar Universel, Calea Victorie! 31; Mihail Stoinescu, Str. Academie! 2 şi Drogueria Tetzu Str. Lipscanii. GALAŢI: Bereovicî, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu şi Nicoleanu.
IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogueria Andreescu. clLARAŞI: Faraecia Ticek.
TIP06AFIA „EPOCA }} execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă»
NU E KRACH MâEE
ci pe beză solidă suntem în staţ-e a trimite orl-eflruia p6 neauzitul preţ eltin de Lei 16, aci mal jos arătata garnitură de argint Bri-ta iia, oompus din 56 bucăţi
6 bui-ăţî cnţite de masă Britania. cu mîner adevărat englezesc. 6 bucăţi furculiţe de argint-Britania. american, dintr’o bucată. 6 bucăţi linguri de masă de argint-Britania, american.
12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania american.
1 bucată lingură mare de supy de argint-Briiania, american.
1 bucată lingură de lapte de argint-Britania, american.
2 bucăţi vase pentru ouă de argint-Britan>ia, american.
6 bucăţi tave pentuu servit englezeşti de argint-Britania.
2 bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect.
1 bucată scurgătoare de ceaifi.
1 bucată fiuâ pentru presărat zahăr, do Britania.
3 bucăţi din cele mii fine cnţite de fructe eu mîner de porcelan. 6 bucăţi farfurioare, Victoria.
56 bucăţi în total numai Leî 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem in sta^e ale da pentru minimul preţ de Lei 16. Argintul Britania este de jur împrejur şi înăuntru ua metal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 ani. pentru care se garantează. Ca cea mal bună dovadă că această inserţiuno se referă numai la simple adevăruri, dăm următoarei
DECLAHAŢIUNE OFICIALĂ:
La cas că garnitura de argint-Britania nu va conveni se restitue suma plătită. Cine are trebuinţă de aşa ceva, să’şl comande garnitura de mal su9 eare convine tocmai ca
CADOU DE NUNTĂ şl de SERB.4TOARE precum şi pentru hoteluri, restaurante şi case cu menagiul maî bun. SE GĂSEŞTE ATM AI EA
fio Pvnnnl DIY furnisorul SocietăţeT profesorilor, etc. Ldbd ue export IHA Casă protocolată existind de 16 ani.
VIENA, II 2 PRATERSTRASSE No 16 N.
Se expediază contra ramburs saO bani trimişi înainte. TEKITABIE JiTMBl ATITSTCI prBTASD MARCA PATENTATĂ Se poate vedea o mulţime de scrisori de recunoştinţă.