SERIA II.—ANUL IV, No. 666 Ediţia a treia VINERI, 23'IANUARIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BAN! ABOS'AMRTI’S'IEI.K itl^iSaie £e-«£r«I !«I ţi m 1 l&tes» isî-ÎKt® îa Svc'airt^il ît Casa Administraţi#! ?* iwehf* ţi stennăiah prin mandate poşt»U Un en In ţară 30 io!; ta streiufctate 50 iei Ş»5e 'uni ... 15 » > » * rraî înal . . , 8 » * * IS » Va aunjlr în streinitata 30 fcsa! MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ iDmninuţu a®. ». - SSADA CLSEMBSŢU - 35». 3 AjsnrareîPBiXK in Bucuroşii ţi judeţe «a primua nu«t&i h, Administraţie in «îraiB&iats, dirvat la aatstiţUetFOfie ţi !* toate oâciiie de publicitate ânundari la pag. IV .... . 0.30 b. îbs Isaerţiiia ţi reetamcU S ie! rtnda! 0* ieşi! / s e & i â 2 ® % * * * EMDACTU S*. 8- 8TSÂRA CLEMENTEI - «». & TELEFOS NOUL IMPOZIT PISOGRfMUl FINANCIAR AL GUVERNULUI Faţă cu nouile proiecte de impozite pregătite de guvern, amintim aici făgăduelile tăcute de naţionali liberali pentru reducerea impozitelor, figăduell graţie cărora au căpătat unanimităţile din Parlament. Cetăţeni, W& luptăm pentru a desfiinţa legea apăsătoare şl neăreap-fă a iaa.vltnulai. LManifostul dela 21 August 1891) Partidul naţional va lucra deci pentru: 1.—Iu Ir luarea eheltuelelor Statului. îl.—întrebuinţarea excedentelor hi mărirea amortizării anuale a datoriei publice. 3—Desfiinţarea cu desăi ti’sire a impozitului pkrsgjtal. (Programul de la laş!). «Ce o ni propus noi în programul din 1892? Na dări noui, d am zis că trebue să fulrîuăui rhelfuelile Statului. (Discursul d-lul Sturdza dela 13 Octombre, 1895) TEORIE FALŞÂ A stă-21 nu mal face îndoială pentru nimeni, afară de liberali, că regimul aciuai nu’şl justifică prin nimic existenţa. Dar, se pare că înşişi liberalii încep a împărtăşi aceste vederi, întru cît cel mal fanatici îşi mărturisesc ticăloşia, mărturisire urmata însă de următoarea desluşire: «Vina e că nu am ajuns încă la formaţiunea definitivă ; suntem încă frâmîntaţl de disidenţe ca şi conservatorii în J 888. Avem insă drept la atîtea formaţiuni ministeriale cîte aft avut şi conservatorii şi vom ajunge şi noi ca adversarii noştri să dăm un regim unitar şi fecund». Falsitatea acestei teorii răsare din absoluta nepotrivire dintre situaţia partidului conservator în 1888 şi situaţiu-nea partidului liberal în 1895. Pentru ce aă fost nevoiţi conservatorii să treacă în 1888, prin o primă fază de frfimîntărl ? Vina, putem să o afirmăm, nu a fost a noastră, ci a adversarilor noştri. Cauza de căpetenie a stării anormale de după 1888 aă fost evenimentele ce a(l produs acea dată, a fost dictatura lui Ion Biâtianu în cel 5 ani de pe urmă al domniei lui. De la Unirea Principatelor şi pînă la 1883, clasificarea regulată a partidelor şi alternarea lor la putere ne dăduse un regim parlamentar demn de respect. Cu cit partidele erail mal omogene şi mal distinct despărţite unul de altul, cu atît nivelul parlamentarizmulul a fost mal ridicat. Aşa, de pildă, cînd partidul liberal era unit in jurul şefilor lui de altă dată şi cînd conservatorii eraă disciplinaţi sub Barbu Catargiu, Parlamentarizmul romtn a avut o strălucire fără seamăn. La 1883 Insă, pe cînd conservatorii, după chestiunea evreiască şi pierderea Basarabiei, ar fi fost autorizaţi să creadă că se va face uz de prerogativa regală, cum s’a făcut uz de dinsa In 1895 contra conservatorilor—ceea ce dovedeşte ră apelurile noastre de atunci nu eraă nc-justificate—Ion Brătianu a fost lăsat nu nuinel să stea Ia putere, dar şi să revizuiască Constituţiunea in mod unilateral, să azvîrle pe conservatori afai ă din Cor-stiţuţiune şi să distrugă, nu numai pnntr o domnie de 12 ani—foarte grea de suportat pentru ori ce opozi-ţiune în ţara romineascâ — dar încă printr o domnie din cele mal arbitrare, unul din cele două partide de guver-nămint şi să corupă pe cel cari nu puteau fi sfailraaţl. Consecinţa a fost că In fuţa prricolului, şi spre a umplea golurile din rîn durile noastre, a trebuit să facem alianţa liberal-eonservatoare şi în cele din urmă Opoziţia-unită. Cînd cade în sfîrşit partidul liberal puterea nu se încredinţează partidului conservator oficial şi şefului lui, t-i unei formaţiuni care d’atund a început să alcâtuească o grupare aparte în sinul partidului conservator. Observăm în h-pa-<ăt că liberalii, veniţi la putere în 1876 tot prin coaliţiune aă fost îngăduiţi să ia puterea, ca coaliţie. Zbâtlndu-ne în contra acestor dificultăţi, am avut pe de o parte de lichidat ceîe două alianţe, pe de altă parte să înlăturăm dificultăţile intestine. Iată cau- zele pentru cari aă fost mal multe formaţiuni de la 18S8 pini la 1895. Asemenea dificultăţi n’au întîmpinat liberal I, cărora, după ce beneficiaseră de 12 ani de putere, li s’a acordat favoarea ca numai după 7 ani de guvern conservator să li se dăruiască puterea, în’ăturîndu-se guv^nul cel m. I capabil şi cel mal fecund tocmai in mijlocul activităţii sale, în favoarea acelora cari părăsiseră Parlamentul şi se coborîserâ în stradă spre a agita cu ajutorul el chestiunile exterioare cele mal delicate. Guvernul arbitrar al lui Ion Brătianu dăduse goană în contra noastră timp de 12 ani ; liberalii aă huzurit în vremea gu-vernu'ul conservator. Nouă la 88 nu ni s’a încredinţat de-a-dreptul put» rea ; liberalilor li s’a dat de-a-dreptul, încredinţîn-du-se şefului subt care luptaseră în o-poziţiune. Noi am avut alianţe de lichidat şi concentrări de făcui; liberalii n’au avut de luptat cu nici una din aceste dificultăţi. In sfîrşit, noi am plecat de la dezbinare şi am ajuns la unire; liberalii au plecat de la unire şl-aă ajuns la dezbinare. Şi în asemenea împrejurări, pretind liberaţii ca ceea ce s’a întimplat în 88 şi ceea ce se explică prin evenimente cu totul excepţionale cari aft fost spre paguba unul Parlamentarizm luminat, să devie regulă ? Aceasta nu se poate. Ceea ce s’a întîmplat la 88 îşi are explicaţiunea ; şi chiar dacă nu s’ar explica, nu trebuie să se repete. Cerînd să se sfirşească cu acest sistem cît mal curînd, n’o facem cu ghidul de a vătăma partidul liberal, din lăcomie de putere. ^.Dacâ se consideiăra o favoare faptul că conservatorii afl fost îngăduiţi să trea«ă prin o fază de frămînturl şi li s’aO dat 4 formaţiuni, apoi aceasta e o slabă compensare pentru prigonirile fără nume ce îndurarăm în timp de 12 ani. Credem dar că liberalii n’ad cuvînt să se p’îngă, cînd, veniţi în 95 la putere fără voia ţării şi fără să fi suferit nici o prigonire, aă beneficiat deja de 3 formaţiuni. Aceasta o zicem, bine inţeles, presu-puind că faptul d’a îngădui unul partid, de a trece prin frămintărl nesfîrşite. ar fi o favoare. Noi considerăm, din potrivă, că mal multe formaţiuni acordate unul partid constiluiesc un dar primejdios, la care, din parte-ne, bucuros renunţăm. Dacă liberalii pretind astă-zl—ceea ce probabil nu vor mal pretinde mîine —că ar fi nedreptăţiţi acordîndu-li-se numai 3 formaţiuni, compenzaţia se poate face cu uşurinţă. Căci declarăm că din parte-ne vom fi foarte mulţumiţi să ni se dea, în loc de mal multe formaţiuni, una singură, dar bună. Şi nu poate fi bună de cît una singură. D. STURDZA J.A^ PETERSBURG Iu 1890, d. Dim. Sturdza a scos la lumină o broşură, ce cată acum să o retracteze, sub titlul : EUROPA, RUSIA Şl R0MÎNIA Studiu etnic ţi politic de Dini. A. Sturdza lată concluziunile acestui studio : «Toate interesele, toate aspira-ţimiile, precum şi toate temerile conduc pe Regatul Romtn a se feri de Rusia şi a râmine strius legat cu Occidentul Europei; iar criteriul cel mai sigur al unei politici naţionale este, ca Romîniî să nu servească nici direct nici indirect planurilor cotropitoare ale imperiului rusesc, ţentru că realizarea acestora ar fi desfiinţarea şi nimicirea statului romîn. «De aci rezultă că ceea-ce unii numesc «politica de neutralitate», este nu numai un nou-sens, dar ocale care duce de-a dreptul ta trădarea .Statului Romîn, la trădarea interesolor celor mai vitale materiale, morale şi politice ale naţiunii. Neutralitatea unde e vorba de a lupta din toate puterile sale şi cu toată virtutea sa pentru afi, aceasta este — am putea zi e — sublimitatea prostiei omeneşti. Campania Âurelianiştilor (Convorbire cu un aurelianiat) Interpelarea tl-lul Delarrancea.—In contra legel c. f. particulare. — Speranţele Drapellştiior. Unul din redactorii noştri o avut o interesantă convorbire cu unul din cei mai marcanţi membri ai grupării Drapeliste asupra situaţiei generale a partidului liberal. La întrebarea dacă Drapeliştii sunt ho-tărîţi în fine a schimba tactica lor de pînă acum, drapelistul fruntaş a răspuns. — *Am izbutit în fine ca majoritatea să-şi impună voinţa ei asupra minorităţii şi să începem lupta în contra guvernului. Deocamdată nu vom da luptei noastre un caracter de răsturnare, ceea ce însă nu ne va împiedica să deschidem focul pe toată linia şi să silim pe acea mină de oameni care deţin6 puterea prin contrabandă în numele pai Udului liberal ca să capituleze, să cedeze şi să adopte modul nostru de a vedea în direcţiunea politicei generale. — Şi dacă guvernul nu se va lăsa a fi intimidat şi va continua politica de acum ? — Nu cred că nu va capitula. Dar pu-nînclu ne pe ipoteza d tale, nu ne ar ră-mîne de cît să începem apoi lupta de răsturnare. — Dar d. Aurelian ce zice la toate aceste ? — D. Aurelian ? D-sa ne a spus la consfătuirea de Marţi seară . Apoi, aceasta însemnează campanie de răsturnare ? Eu nu vreau, să răstorn pe guvern ! —Şi totuşi d. Aurelian a trebuit să cedeze. — Nu se va diviza oare gruparea pe tema luptei? — Cel mult trei dacă ne vor părăsi. Şi acesta va fi un bine, căci cel puţin se va face o selecţiune sănătoasă. — Cum şi cînd veţi începe lupta ? — Peste cîte-va zile chiar, în acelaşi timp şi la Senat şi la Cameră. La Senat vom combate legea privitoare la căile ferate paHiculare, pe motivul că aceleaşi principii cari acum trei ani au silit pe liberali să desfăşure o agitaţie atît de vie în contra acestei legi, există şi azi: economia legei nu e de loc modificată, este tot cea veche a conservatorilor. — La Cameră pe ce temă începeţi lupta? — D. Delavrancea va interpela săptă-mîna viitoare pe guvern asupra politicei generale, îmbrăţişînd în special cestiunea macedoneană, cestiunea transilvană şi politica externă. Celelalte puncte ale campaniei se vor stabili la viitoarea consfătuire. Unde am ajuns Iu toate ţările cari afl ajuns la oare care dezvoltare a vieţel lor de Siaf, diferitele orientări de cari e susceptibilă politica lor iutei ioară e reprrz’ntată de oameni diferiţi. Ori de cite ori nevoile Statu’ul cer o schimbare Iu direcţiunea acestei politii! se întrebuinţează oamenii cari reprezintă noua direcţiune. Lucrul e atît de firesc îneît nu e nevoe de nici o argumentare. Du ă ne vom uita din acest punct de vedere la mersul lucrurilor de la noî, trebue să constatăm cu adtncâ mihnire că ne găsim într'o stare cu desăvţrşire anormală şi vătămătoare celor mal gingaşe interese ale Romlnieî. După toate aparenţele, suntem în ajunul unei însemnate s> himbărl în orieutaţiunea politicei noastre exterioare, schimbare ce se poate rezuma în formula : ne apropiem de Rusia. Cum e definitiv hofăiit, Suveranii noştri vor me-ge la primă vară la Pttersbnrg. Cine reprezintă la cimia Statului nostru această nouă direcţiune? Se găsesc Ja guvern oameni cari afl sus-iuut o asemenea politică externă şi cari, prin acest fapt, pot înlesni mersul lucrurilor ? Tocmai din potrivă ! Nu numai < ă nu din asemeni oameni e compus guvernul pe a căruia răspundere se va face călătoria la Petersburg a Suveranilor noştri, di r nici măcar din oameil neangajaţi într’o direcţiune ori în alta şi cari, dacă n’ar avea să se rştepte la simpatii, cel puţin ar fl siguri că nu vor întîlni resentimente. Guvernul Romîuiel se compune, în aceste împrejurări însemnate, din oameni cari. fără nici o prevedere politii â, nu sYă mnl-ţumit să fie numai adversarii Rusiei, ci aă mers pînă acolo < ă s’aă făcut insultătorii marelui imperiu de la nord. Ce f 1 de primire poate face Rusia şi îutresga Europă, In rsemeni împrejurări, nonei direcţiuni a politicei noastre externe ? Si cînd zicem aceasta, nu ne gîndim la aparenţe, ci Ia miezul lucrurilor. Aparenţele vor fi poate mulţumitoare; fondul însă, ori va fi contraria scopului urmărit, ori va implica o pagubă pentru Romînia, fie în ordinea morala, fie în ordinea materială. Poate să fie o mulţumire de amor propria pa d. Dumitru Sturdza îndoindu-şl şira spi-nărel în sălile palatului Peterhof şi asistînd Ia serbările recepţiunel ca robii pe cari strămoşii noştril îl legaă Ia carul de triumf al generalilor victorioşi. Dar în măsura a-cestel mulţumiri, cinstea Romîuiel va scădea în ochii Rusiei şi al intregel Europe. Se peate iarăşi ca nevoia în care se găseşte d. Sturdza de a merge la Canossa să fie un energic mijloc de a face educaţiunee politică a acestui băi bat nepolitic. Dar ţara va plăti, cu o bună parte din prestigiul săd, lipsa de maturitate politică a d-lul Sturdza şi a partidului liberal. E dureros să constatăm că după patruzeci de ani de colosale jertfe, suntem încă alît de departe de viaţa normală a unul Stat civilizat. PROCEOEURI ARBITRARE D. Gogii Cantacuzlno prrziii-lind cri Camerei proiectul . Gogii C'antacuziiio a prezintă! eri Camerei următorul proiect de lege pentru înfiinţarea unei taxe de consumaţiune asupra zaharurilor, cerind In acela; timp şi urgenţa. Numitul proiect a fost deja admis de secţiunile Camerei: Art. l.—Se va percepe o taxă de consuma ţiune, de lei 015 de kilogram, asupra zaharurilor sub orl-ce formă fabricate în ţarii sau importate. Art. 2.—Pentru zaharurile de producţie indigenă, constatarea şi perceperea taxei se va face cu ocaziunea plăţei primelor de fabricaţiune. Pentru zaharurile importate, constatarea şi perceperea se va face la biurourile vamale. Art. 3.—Dispoziţmnile h gel din 14 Mată 1890 se modifică precum urmează: Fabricile de zahăr existente la promulgarea acestei legi, sau cari se vor mal înfiinţa, se vor bucura de prima de fabri-caţiune, de lei 0,16 de kilogram, pînă la 31 Martie 1914, în condiţiunile prevăzute de legea de la 6 Aprilie 1882. Art. 4.—Zaharurile destinate exportaţiu-nei nu vor plăti taxa de consumaţiune, aceasta va sta consemnată pînă la efectuarea exportului. Art. 5. — Dispoziţiunile legei de faţă se aplică din ziua citirei Mesagiului prin care proiectul e înaintat în dezbaterile A-dunărei deputaţilor. Un regulament de administraţtunt publică va regula modul aplicărei acestei legi. Miuislrul financelor, Gf. Cantacuzino. Astă-zl se va începe Ia Senat discuţia generală asupra proectulul de modificare a legei căilor ferate de interes particular. Acest proeet va fi combătut de Dra-peliştl. Eri s’a petrecut, într’una din secţiunile Camerei, un scandal ne mai pomenit in analele parlamentare. Se întruneşte secţiunea a treia a Camerei pentru a lua în discuţie proedul de lege prezintat de d. Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, privitor la noua taxă asupra zaharurilor. Se face apelul nominal. Răspunde un număr exact de deputaţi, cîţi trebuiau pentru constituirea secţiunei. Ce se descoperă P Printre cei prezenţi figura şi d. G. Scor-ţescu. Deputatul de iaşi n’a sosit insă în secţie de cît după ce se începuse discuţia şi constată că a răspuns la apelul nominal, pentru d-sa, un alt domn deputat. Se poate închipui indignarea ce a cuprins pe d. Scorţescu afiînd de această ne mai pomenită delicateţă a guvernamentalilor, cari au îndrăznit să escamoteze ast fel şi votul d-sale. D. Scorţescu ’şi-a manifestat în public supărarea d-sale şi a şi cerut cuvîntul în Cameră spre a releva păcătoşia colectivistă. Pentru că se discuta însă proectul Le-tea, d. preşedinte nu ’i-a acordat cuvîntul. Constituţionalul de a-seară face următoarele întrebări d-lul ministru de finanţe: 1) Am dori să ştim cari sunt motivele cari au făcut pe d. ministru de finanţe să nu depue budgetele tn timp util pentru a putea fi studiate tn comisia budgetară şi discutate tn şedinţă publică in mod serios şi conştiincios ? Cunoscut este că conservatorii adoptase norma ca ele să fie depuse la 15 Noem-brie şi aceasta pentru a face să înceteze cu vechiul sistem liberal care consta a vota budgetele într’o singură şedinţă surprinzind ast fel pe membrii parlamentului. 2) Pentru ce atîta tnitrziere In publicarea situaţiunei detaliată a tesau-rulul public ? Am constatat că şi acum ca şi in cei din urmă doui ani situa-ţiunea se prezintă foarte tîrziu. Este de notat că în timpul conservatorilor situaţiunea tesaurului se distribuia parlamentului îndată după vacanţele Crăciunului. 3) După legea comptabilităţei la 15 Noembrie, îndată după deschiderea se-siunet ordinare a Camerei ministrul de finanţe este dator ca să prezinte adu-năreî deputaţilor proiectul de lege pentru legitimarea tuturor creditelor suplimentare şi extra-ordinare deschise de guvern in lipsa Adunărei. Anul acesta un asemenea proiect nu s’a depus şi ceea-ce este mal grav s’a cerut Camerei sporirea fondului pentru deschiderea unor noul credite suplimentare şt extraordinare fără ca mai înfîlu să se justifice întrebuinţarea fondului care a fost prevăzut tn budget. Am fi recunoscători d-lui ministru de finanţe dacă ne-ar răspunde la aceste întrebări. Manifestaţiile din Braşov (După Gazeta Transilvaniei şi Egyetdrtăs) Doamnele germane, cari aii fost la Viena solidtînd o audienţă la împăratul Frantz losef ca să-i înmâneze un memoriu în contra legei de maghiarizare a comunelor, s’aii întors Luni în Braşov. La gară aii fast aşteptate de mai multe sute de domni, doamne şi domnişoare germane, printre cari şi mai mulţi romînl în cap cu nenorocitul bă-trîn, Axente Severu, unul din şefii revoluţiei de la 1848. La capul peronului se aflau grupaţi vr’o 40 de unguri, mai toţi funcţionari. * * * Trenul intră în gară şi steagurile diferitelor societăţi germane sunt închinate în semn de omagiu. Lumea săsească, agitînd batistele şi pălăriile, izbucneşte în strigăte entuziaste de Ura! Abia se liniştiră izbucnirile entuziaste ale saşilor, cînd din capul peronului se aud ţipetele ungurilor: — Trăiască RegJe ! — Trăiască Bdnffy! — Jos cu Săsoaicele ! — Pful! Surprinderea era generală. D. dr. Carol Lurtz vrea «A adreseze cîte-va cuvinte de bună venire doamnelor, dar e întrerupt de răcndele ungurilor. * ♦ * Un minut se făcuse linişte. D. dr. Carol Lurtz ia din noii cuvîntul. Dar abia rosteşte cîte-va cuvinte cînd maşinistul trenului deschide robinetele şi maşina lasă un fum îngrozitor asupra lumel ce se afla pe peron Nu mal era chip de stat în peron, cu atît mal vîrtos că mat multe dame 8’au făcut negre de fun. Lumea se retrage în mijlocul ţipete-lor de bucurie ale ungurilor. Se formează un cortegiu de trăsuri. Ungurii se iau şi el după acest cortegiu strigînd mereu: — Trăiască ungurul! — Abzug săsoaicele ! In articolul de fond al ziarului Neue Freie Presse cm data de 1 Februarie, se vorbeşte despre revenirea pe tapet a chestiunel Dardanelelor. Rusia ar fi redeschis această chestiune, luînd drept pretext intrarea în Bosfor a unul vas de război Romînesa («Elisaveta»). In urma acestui fapt, Rusia ar fi reclamat şi obţinui de la guvernul otoman permisiunea de liberă trecere prin Bosfor şi Dar danele pentru vasele de răs-vol ruseşti de orl-ce mărime. Din liniştea şi indolenţa cu care ştirea aceasta a fost primită pretutindeni, ziarul vieruz trage concluzia că chestiunea strîmtorilor, atît de arzătoare altă-dată, a pierdut mult din gravitatea el. Martorii d-lor G. Dobrescu şi Epu-rescu neputind cădea de acord, au încheiat cîte un proces verbal separat. Martorii d-lul Epures :u constată în procesul lor verbal că d. Dobrescu nu a vrut să acorde salisfacţiunea cerută, şi lasă clientului lor toată latitudinea de a se satisface pe calea oe o va crede de cuviinţă. Pe de altă parte martorii d-lul Dobrescu susţin că de vreme ce aceeaşi acuzaţie a fost adusă d-lul Epurescu a-tît în Cameră cît şi în presă, el nu văd de ce s’ar da o satisfacţie d-lul Epurescu, care nu s’a simţit atins atunci cînd a fost atacat de presă. Martorii d-lul Dobrescu con hid că vu e caz de a acorda satisfacţia cerută. Citim In Timpul: Ieszenszky Sâtidor, amicul d lui Dim. Slurdza, acum cînd poartă ’pe pieptul săil steaua de mare ofiţer al ordinului «Coroana Romîniel», îşi permite, graţie nemerniciei primului nostru ministru, să fie cutezător faţă cu Romînia. Se ştie că mal zilele trecute «Buda-pesti KOzlOny», monitorul oficial unguresc, a publicat decretul prin care faimosul fost procuror general din Cluj este autorizat a purta însemnele de mare ofiţer al ordinului «Coroana Ro-mlniel». Azi Ieszensky cere guvernului romîn să aducă în mod oficial la cunoştinţa publică decorarea sa. Iată ce notă oficioasă publică in a-ceastâ privinţă ziarul «Pester Lloyd» : «Decorarea consilierului ministerial unguresc Ieszenszky Sdndor, care a pricinuit la timpul său atîta zgomot în Romînia, continuă încă să ţină în agitaţie spiritele de acolo. E surprinzător că conferirea decoraţiei n’a fost publicată pînă acum în Monitorul Oficial, fapt care a îndemnat pe deputatul Grădişteanu să adreseze guvernului o interpelare. Dacă Ieszenszky n’ar fi avut intenţia să pişte pe d. Slurdza—probabil pentru că a întîrziat prea mult trimiterea brevetului,—el ar fi putut afla foarte uşor, că decoraţiunile ce se acordă străinilor nu se publică In Monitorul Oficial al Romîniel. Nu garantăm insă dacă baronul Bâa-ffy nu va sili pe d. Dimitrie Sturdza să facă de dragul Iul Ieszenszky o de-rogaţiune de la uzul de pînă acum. La consfătuirea de aseară a Drapeliştilor s’a hotărît în mod definitiv începerea luptei celei mai înverşunate în contra guvernului. D. Delavrartcea va interpela pe guvern asupra politicei generale la care se vor asocia d-nii P. S. Aurelian şi Em. M. Porumbaru; D. V. Lascar, care e bolnav, a încunoştiinţat, că imediat ce va ieşi din casă va căuta prilejul ca să execute pe d. Ferechide ; D. Valerian Urseanu va interpela la Senat pe guvern asupra Casei j Rarale : www.dacoromanica.ro Legea instrucţiei va fi combătută la discuţia pe articole; Legea patentelor va fi combătută cu ultima energie. De alt-fel întreaga luptă parlamentară a Aurelianiştilor se va descărca mai ales asupra d-lor Ferechide şi Gogu Cantacuzino. Diseară va fi o nouă consfătuire. Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra articolului de reportaj : Campania Aurelia-ni fiilor, pe care o publicăm îu pagina I-a. RUBRICA PETRECERILOR Serata Cercului «Intim» Miercuri, 14 Ianuarie, a avut loc o serală dansantă, dată de Cercul «Intim», în frumoasa sală a stabilimentului Hugo. Sala a fost cu mult gust decorată cu ghirlande de flori şi tapete streine. Dansul a Început la orele 10 şi a continuat, cu mici pauze, pînă la orele 5 dimineaţa în sunetul unei orchestre excelente. Printre doamne am observat pe d-na Paulina Blank, d-na Sara Arie, d-na Heurietta Horn-ştein, d-na Elliza B, Arie, d-na Simha Coben, d-na Hanny Frenkel, d-na Victoria Bttmchis, d-ra Perla Levy, d-na Solomon Sachs, d-na Ernestina Russo, d-na Elena Berger, d-na Emil Wisner, d-na Reina Bohory, d-na Samuel Seif, d-na doctor Seherer, d na Henrietta Fermo, d-na Rosenfeld. născută Taubmann. d-na Reina Samuelly, d-na Menacbem Colien, d-na Georges Frenkel, d-na Roza Singer, d-na SmilI, d-na Noe Natkansohn. d-na Kxbane, d-ua Weinb -rg, d-na Blumfeld, d-na doctor Steinkart, d-na Mi-halovicl, d-na I. Goldfeld, d-na Gănsel, d-na Goldmann, d-na Mally Stein, Stern, etc. etc. Buchetul de domnişoare era compus din d-şoara Rachel Arie, în albastru ; d-şoara Ienny Smill. In alb; d-şoara Hermina Frenkel, Iu bleu; d-şoara Bertha Cuheo, d-şoara Madeleca Bohory, d soarele FocşSneanu In rose şi albastru ; d şoara Henrietta Blank, în roşu cu dantele ; d-şoara Baciiel Krainik. d-şoara Iosefioa Eiseuberg, d-şoara Elena Samuelly, d-şuara Meuachein Colien, d-şoara Solia Sachs, d-şoara Sofia Levy, d-şoara MichalovicI, d-şoara Maller, d-şoara Paulina Hornştein, d-şoara Kdiane, etc. Dintre cavaleri vom cita pe domnii: Manolo HalfoD, Demelre Serno. Samuel Seif, Solomon Blank, Sami Horusteiu, Iosă S. Arie, Louis Rizo, Solomon Russo, Hernuami Berger, doctor Scherer, Siinou Seif, Polizu avocat, E-duard Baeram, Iosif BOmrhis, Mayer Frankel, Smill, Mordecliay Seif, Emil Wisner, doctor ArminiO Marcel, K-ihare, Iscovitsch, Jacques Fermo, Eduard Bohory, Rosenf-ld, Colien, El-lenbogen, Georges Frankel, doctor Măreulescu, Friedmann, Noe Natbansohn, doctor Steinhart, I. Goldfeld, Goldvrra, Gaiise), MibalovicI, Co-cin Levy, Lazare Elias, doctor Krainik, Louis Scher, Bruni, Weinstein, Max Krainik, Gat-tmaun, Kirschen, Beniamin S. Arie, etc. etc. La orele 12 s’a dansat primul quadril, cu care ocaziuue s’a distribuit tutulor dom-nelor diu sală frumoase buchete de flori naturale; iar la orele 2 s’a aranjat un co-tilion, cînd toţi cavalerii aii primit cîte un lampiou aprins, ceea ce a produs o deosebita veselie. Cu regrete, toţi s’ati despărţit la orele 5, dîndu-şl Intllnire la o a doua serată pe care cercul «Intim» o va da In curind. Bcoinai — D şoara Petrescu, vestita gimnastă ro-mîncă, dă actualmente, eu un succes strălucit, representaţiunl In Palatul de cristal de la Lipsea. Tatăl tinerel artiste, d. Petrescu, se află, iu trecere, In Capitală. — Cunoscutul «Licefl Kapri» diu Bucureşti a intrat, cu începerea anului noă, In proprietatea şi subt conducerea d lor profesori N. Bârcănescu şi G. Coman. Direcţiunea studiilor o are d. Marius Mu-reşeanu. Conducerea menajului este Încredinţată d-nel Virgilia N Bârcănescu. Subt noua direcţiune, lieeul Kapri îşi va spori, fără îndoială, serioasa reputaţiune de care se bucură. — D. Athanasescu, profesor de chimie la uuiversitate, a ţinut Duminica trecută 18 cor. conferinţa inaugurală demonstrativă a laboratorului de chimie, vorbind despre iluminatul cu gaz acetileu, la care a asistat un public numeros şi distins, printre care rectorul, toţi decanii şi o mare parte din profesorii universitari, d. primar al capitalei precum şi mal mulţi ofiţeri superiori cu doamnele lor. Această conferinţă a fost ascultată cu mult interes, de oare ce d sa a probat tutulor că acest sistem de lumină nu presintă uicl un pericol, ci diu contră este foarte mult avantagioasă din toate punctele de vedere ; că totul dep nde numai de soliditatea şi siguranţa aparatelor cari se întrebuinţează. Toată sala era iluminată cu acetilena (produsă cu aparate ale societăţel Acetilene diu Paris repre-sentată In ţară prin biroul techcic al d-lul dr. Steiner, str. Academiei 2, Bucureşti. Lumina a fost admirată din causa fixităţel şi albeţel el. DIVERSE am Un uioustrn. — Eri seară, a fost arestat, şi condus poliţiei Capitalei, individul Andrei Geotgescu, ttmplar In calea Rahovel 293, care a atentat la pudoarea unei copile de 7 ani, fiica d-lul Dincă Petrescu, din strada Sabinelor 57. Monstrul a fost înaintat parchetului. Comisar de contrabandă. — D. Constantin Parapeanu, funcţionar la C. F. R., ne roagă să facem cunoscut că nu d sa e Costică Parapeanu, care, dindu-se drept comisar, a înşelat pe mulţi comercianţi. Facem aceasta cu plăcere. Furtul armenesc.—Am anunţat alaltă-erl că individul Hazanos Avigian. armean lucrător la Setrak Arakelian, din ealea Şerban-Vodă 34, a furat în lipsa acestuia de acasă toată marfa de cisraărie. _ _ In urma cercetărilor făcute de poliţie autorul furtului şi complicii aii fost prinşi şi parte din marfa furată găsită. Hazaros, proflllnd de lipsa stăplnulul săil de acasă, s’a dus la soţia acestuia şi spuindu-I că un comerciant de pielărie a făcut faliment şi că marfa lor este In pericol, a convins-o să încarce toată prăvălia şi să o trm«porte aiurea. Ajutat de lucrătorii Arakel K rkov şi Arsac Ticran, Hazaros a încărcat In mal multe căruţe toată marfa de cismărie şi a transportat-o parte la clrciumarul Dumitru din calea Grivi-ţel, parte la fierarul Bentz din strada Bateriilor, iar 84 de perechi do ghete le-a vlndut cis-mărului Agop Agemian din strada Sfinţii A-postoll. In urma areslârel pungaşilor, parte din marfă a fost găsită. Aproape 700 perechi de ghete şi mal multe bucăţi de piele şi alte materii prime de cis-mârie, in valoare de peste 7000 lei, ari fost restituite păgubaşului. Bătae cn rănire.— Aseară la 9 şi jumătate o dramă singeroasft s’a petrecut in cim-pul Moşilor. Căruţaşul Niculao Nflu, din strada BrlDzarl 2, Intîlnind în cîmpul Moşilor pe un camarad al săO, cu care trăia In neînţelegere, pe căruţaşul Mariu Dan din strada Rotari 30, s’a repezit asupră-I şi i-a trus două puternice lovituri de cuţit In pintere. Rănitul, a cărui stare era desperată, a fost transportat In agonie in cautarea spitalului Co-lentina, iar criminalul a fost arestat. DIN 1ARA Nlnncidere.—Alaltă-ert, pe la orele 7 seara, o dramă mişcătoare s’a petrecut tn oraşul Cra-iova. Tînăra Marghiţa Teitelbaum, domiciliată îu acel oraş pe strada Dragoş Vodă, 21, s’a sinucis, trâgindu-şl un foc de revolver in piopl. Moartea a fost instantanee. Parchetul a fost avizat şi cadavrul sinucise! a fost transportat la casa mortuară a spitalului comunal, pentru a i se face autopsia. O anchetă a fost deschisă pentru a se con stata cauzele cari aQ determinat pe tînăra Teitelbaum, a lua această funestă hotăilre. Incendiu. — Ni se comunică diu Craiova că in noaptea de 17 curent un incendii! puternic, a distrus îu comuna Ciraa, Dolj, casele a 4 locuitori, fraţii Tiţu Voicu, lâsîndu-l fără adăpost. Flăcările atl d.strus, in afară de clădiri, (oale obiectele casnice şi economiile sărmanilor plugari, în cit patru familii sunt rămase fără sprijin. Cu ajutorul locuitorilor din tot salul incendiul a fost localizat şi s’a putut evita nenorociri mii mari Un nepot ncigaţ.— Din Galaţi ni so scrie că în strada Canalului, s’a săvlrşit o cri lR oribilă. Alaltăeri seara chiriaşa casei, o bătrluă oarba, mătuşa factorului Ion N. lonescu, de Ia oficiul telegrafic local, s’a găsit s-ăldată tutr’un lac de singe, cu gîlul pe jumătate tăiat. Anunţludu-se parchetul şi ln urma cercetărilor tă-ut*, e’n constatat că nepotul el ar fi autorul crimei. Pentiu a’şl pune In execuţiune planul, Io-nescu trimisese pe mătuşa sa Intr’o bucătărie diu fundul curţel unde a şi asasinat-o. lonescu a fost arestat, şi tăgăduieşte crima. Se zice că Iones -u ar fi fost împins Ia să-vlrşirea acestui act, după ce cheltuise mat mulţi bani al nefericitei femei şi vâztndu-se în neputinţă de u’I restitui, n Încercat s’o omoare. Femeia se află tu căutarea spiţa ului comunal ; sunt puţine speranţe de scăpare. Parchetul continuă cercetările. Afacerea Dreyfus Paris, 21 Ianuarie.—Judecarea afacerii Reinach Rochefort s’a aminul peste 8 zile. Paris, 21 Ianuarie. — Petit T-nips publică o cerere a d-lui Zola şi a girantului ziarului Aurore, adresată ministrului de justiţie, cerînd autorizaţia audiţiunei generalului Billot de juraţi la 26 Ianuarie. Berlin, 21 Ianuarie. — Prinţul de llo-henlole s’a însănătoşit. Paria, 21 Ianuarie. — Generalul Billot a primit aseară decisiunea consiliului de anchetă în privinţa colonelului Picquart. Ministerul de războiţi nu va fact cunoscut hotărîrea sa de cît după procesul d-lui Zola. In cercurile militare se crede că decisiunea va fi defavorabilă colonelului Picquart şi că generalul Billot va pronunţa reformarea colonelului. Candidatura prinţului George Constantinopol, 21 Ianuarie.—Atitudinea Rusiei faţă de Poartă şi de Germania, în cestiunea candidaturei prinţului George ca guvernator al insulei Creta nu s’a schimbat. Austro-Ungaria şi Italia n'au făcut pînă acum nici o declaraţiune in această privinţă. Ştirea după care Sir Philipp Currie ar fi făcid să depindă aderarea Englitereila această candidatură de acceptarea sa de către Sultan, este neexactă. Din contră, Sir Philipp Currie a declarat ministrului afacerilor străine că Englitera aderă la propunerea rusească. Cercurile diplomatice se îndoesc de reuşita acestei candidaturi. Pepeşile de azî Serviciul « Agenţiei Romtne» Netv] York, 21 Iauanrie. — Un viscol teribil bîntue la Netv York şi tn Anglia noua. — Comunicaţiile cu drum-de fer cu Boston sunt cu desăvîrşire tăiate. — 200 de cai aii perit. Plynmth, 21 Ianuarie.—Steamerul Chati-uels Queeu o naufragiat. — Se crede că sunt aproape 50 de victime. Londra, 21 Ianuarie. — Times zice că nici Englitera, nici vr’o altă putere nare motive să provoace conflicte cu China. — Englitera nu se va bate de cit în caşul cînd o fi nevoe pentru comerţul săi*, dar interesul principal al comerţului este pacea. Mai mulţi oratori influenţi recomandă guvernului să caute un teren de înţelegere cu Rusia şi cele l alte puteri în ceea-ce priveşte China şi exprimă părerea că Englitera trebue să păzească interesele sale chiar cu risoul unui resbel în caz de nevoie. Constantinopol, 21 Ianuarie. — Oficial. Un cutremur tare de pănnnt s a produs în împrejurimile oraşului Brusa. Sunt multe victime ; pagubele sunt considerabile. ... . . „ Sultanul a trtmes o com-mune ca să [Mişcarea universitară din Austria Servlciui «Agenţiei Homîne» Declaraţiile primului Mlulstru Viena, 21 Ianuarie. —Mioistrul-preşediute, a primit după amiazi pe rectorii şocatelor superioare germane. Rectorul universităţii din Viepa a prezentat un raport asupra deeisiumlor luate In conferinţa ce rectorii ţinuseră de dimi-nes ţă. Ministrul preşedinte a declarat că regretă excesele ce s’afl produs, ziclnd că Ireptul de a purta culori este recunoscut în mod Această deelaraţiune nu perde nimic din însemnătatea sa prin iuterdicţia din Praga. Daclstune» guvernului Guvernul este decis să protejeze In mod eficace şcolile superioare din Praga şi nu va tolera repetirea unor şeene zgomotoase. Băspiuisul llec torul ui Rectorul universităţii din Viena a răspuns unei deputaţiunl a studenţilor că nu poate să consimtă la cererea lor de a Închide cursurile plnă Simbătă. Conferinţa rectorilor Se-asigură că conferinţa rectorilor ce s’a ţinut de dimineaţă, a decis la unanimitate să continue cursurile In toate şcoalele superioare, şi de a pedepsi pe participanţii la turburărl, după legile academice. O pnbllcaţie O publicaţie a rectorului universităţii diu Viena angajează pe studenţi să nu turbure cursurile, făclnd să reiasă In a-el aş timp consecinţele grave ce ar putea să aibă această atît pentru studenţi cît şi pentru universitate. ducă ajutoare la faţa locului şi a dăruit 500 de lire din caseta sa particulară. Paris, 21 Ianuaiie.— Camera deputaţilor. Cu ocazia discuţiei bugetului, amiralul Bes-nard expune programul marinei. Âctualminte sunt lu şantiere trei î .crucişătoare mari. Numărul incrucişătoarelor cui rasate se va spori în detrimentul acelora de clasa I a şi a II a. Se studiază în mod activ cestinnea corăbiilor sub marine. Lucrările de apărare din Corsica şi Bi-zerte se urmează cu activitate. Paris, 21 Ianuarie.—Ia culoariile Camerei se discută o reclamaţie a d-lul Delcasse, caro zice că o scrisoare recomandată în care un amploiat superior al mărind ÎI comunica date oficiale pentru uu discurs Ia Cameră, s’a deschis erl şi s’a furat din ea o scrisoare ce era intr’lnsa. Petersburg, 21 Ianuarie.— Oficial. Generalul Sacliarow a fost numit şef de stat major. Atena. 21 Ianuarie — Grecia a protestat pe lingă Poartă în contra silinţelor armatei tesaliene de a ocupa diferite sate, ceea ce dă loc la ciocniri sîngeroase. NUVELA AVAEIţIE O dată, pe cînd eram tîuăr de tot, aproape un copil, mă preumblam pe iarbă; atunci văzul, căzînd de pe gardul de ramuri, o floare aşa de frumoasă cum nu mal văzusem nici odată. O ridicai foarte iute. Era o adorabilă răsură. Trecînd pe acolo o doamnă, nu aşa de frumoasă, lini zise: — Dă’mî mie acea floare, te rog. De sigur această floare voiam s’o fac dar tinerii fete, aşa de blondă şi rumenă, cu •are mă jueasem In ajun jocuri inocente şi pe care o iubiaui din tot sufletul mefl. Cu toate astea răspunsei: — Pentru că doriţi această floare, poftim, Doamnă. Odată, cînd nu' mal eram aşa tluăr, dar eram sărac şi trist, mă preumblam noaptea prin stradele întunecate din Paris; zării lingă un şivol de apă, o monedă de aur, căzută din vr’uu buzunar. Era multă vreme de cînd nu văzusem monede de aur ! O ridicai foarte repi de; era o Guinee care tăcea mulţi bani. Trecînd pe acolo o fată tînără, destul de urită, îmi zise: — Dâ’ml mie această monedă de aur, te rog. De sigur, cu această comoară găsită, aşi li putut să prîuzesc foarte bine, — ceea ce îmi era foarte necesar, — sau aşi fi putut să cumpăr nişte versuri, bine imprimate, ale vre unul excelent poet. Cu toate astea răspunsei: — Pentru că voeştl această Guinee, iat’o, doamnă. O altă dată—tînăr saă băti'în, bogat saă sărac, nu mal ştia! — mă preumblam pe marginea măr el, cu lotul luminată de as-tre. Am văzut în uisip o stea căzută din cer. Ea strălucea puţin, val! dar venea de aşa de sus. Am ridicat-o foarte iute. Trecînd pe acolo, cea mal frumoasă din priucese—ah ! cum coroana el din păr scln-teia în întunerec! Cum aşi li adorat-o pe această Alteţă! Cum aşi fl sărutat cu foc, pulberea pe care a călcat botina el! — îmi zise, din capriciu: — Dă’ml mie, te rog, această steluţă! De sigur, această cerească strălucire uu puteam s’o întrebuinţez la nimic aci pe pă-wlnt. Lucrul ăsta din cer nu are nici o valoare în valea asta de durere ! Cu toate astea uu am răspuns nimic princesel şi am păstrat steaua. Catulle Memlos. Corpurile Legiuitoare camera REPETAŢILOR f'tilitţa tle tu 21 Ianuarie (Urmare) şedinţa publică se redeschide la orele 3.30. IJ. A. I. Popp are cuvîntul, pentru a’şl nuna discursul, început iu şedinţa de I, asupra proiectului concesiunel hirtiei cesare btatului. Deputatul de Dolj conchide la respinge-i proiectului, defavorabil intereselor ţâ-şi prestigiului partidului liberal na-nai. D. V. Iepurescu declară ca proiectul ce discuta face parte din programul narti-liberal. p Iepu- proiec- ateria părîndu-i-se epuizată, u renunţă a mal vorbi. , A. Marghiloman regretă că proiec-uu este însoţit de amănunte statistice, >ra consumaţiunel hirtiei streine in ţara supra stârel financiare a fabricelor noas-de Iiîrtie. r trebui să ni se probeze, spune ora-1, că fabricele noastre afi nevoe de spri-l Statului. upă proect, Stalul coucetlează îndestu-a tuturor nevoilor ssle de hirtie fabri-r indigene. Or, sunt calităţi de lilrtie :ari acestea nu le pot fabrica şi le ira- portează din străinătate. Se Intîmplă, că tocmai de acest fel de hîrlie afl nevoe ad-ministraţiunile publice. Iu acest caz fabricele nu fac de cît oficiul de comisionar, realizîud profite din vînzarea hîr*iel, aduse din străinătate, Statului. Proectul de lege ar trebui să înlăture acest inconvenient şi să specifice anume, că fabricile indigene nu pot vinde Statului, de cit liîrtia fabricată de ele îasă-şl. Continulnd, oratorul spune că proectul nu stabileşte nici baza, după care se vor stabili furniturile diferitelor fabrici. D sa crede că ar fi echitabil ca repartiţia să se stabilească, după producţiunea fie cărei fabrici. D. Marghiloman critică şl durata contractului, care n’ar trebui să se încheie, de cît pe 5 ani, cel mult. Numai aşt-fel statul ar putea beneficia, la intervale, de perfecţionările ce s’ar aduce industriei hirtieî, în ţară D. G. Z>em. leodorescu, susţine proiectul de lege. Face istoricul îufiinţărel fabricel L' tea şi constata că în fruntea eraţi persoane de consideraţie si specialitate,—fără deosebire de partide. Instalaţiunea putea servi ca model şi totuşi departe de a fi dat profit •, fabrica uu a remunerat intru nimic, capitalul pusîntu-treuriudere,—prea mic pentru fi suficient. S’a format atunci o nouă societate care procurat foudurl vccb-1 fabri I Letca. Natural că a doua societate — Bistriţa—a pro-g esat. Oratorul arată că acţiunile sunt nominale şi (ă se află, fxclusiv, în mîiuele Romînilor, .eea ie a şi făcut acestei asociaţiunl repu taliunea de exclusivistă. In ce priveşte acuzaliuuea de monopol ce se aduce e. ncesiuuel propuse, d. Teodo-ivscu arată că ea este neîntemeiată, de oare-ee fabricele noastre produc numai 4.000.000 chilograme de lilrtie pe au, pe cînd numai Statul are nevoie de 8 milioaue. Terminind, d. Teodorescu cere votarea proiectului. D. M. Ferichide, ministrul de interne, susţine crearea unei industrii naţionale a bir-tiel şi indică sacrificiile cari trebuiesc tăcute In această direcţie. D-sa constată că aceste saeiifieil nu afl rămas zadarnice, de oare ce avem uii început serios de industrie a hirtieî. D. Fereehide m de că Stalul treime să continue mal departe cu sprijinul sufl, cu atlt mal mult că lucrul acesta se poate face, fără prea intri sarcini pentru bugetul ţărel. Răspunde d lui Scorţescu asupra iuCon-slituţiuiialitâtei legei şi zice că guvernul va Lata eu fabricele Dică Statul ar admite la licitaţie fibricele străin e, atunci cele romîneştl ar trebui să se îuchidă. Este natural că nu putem cere fabricelor noastre să se producă In aceleaşi condi ţiunl şi cu aceleaşi preţuri, ca şi fabricele strf ine. Venind la crilicile aduse legei de d. Marghiloman, ministrul de interne spune că datele statistice cerute afl fost pe larg expuse de d. V. Laseăr, în discuţiunea de la Senat, asupra proiectului de lege. Primeşte propunerea d-lui Marghiloman, ca proectul de lege să specifice anume. că fabricele nu pot vinde Statului, de cit hîrtia fabricată de ele şi cere Camerei să o admită. In ce priveşte repartiţia, d. Fereehide declară că guvernul nu va acorda unei fabrici, furnitura hirtiei pe care nu ar putea-o produce. Un amendament, în acest senz, va putea fi introdus în lege. Se pronunţă contra termenului de 5 aul şi cere votarea proiectului. Discuţia se închide. Proiectul se ia In consideraţie cu 55 voturi pentru, contra fiind 23. Ari. 1 al legei, modificat de comitet, se votează fără discuţie. La art. 2, d. Ienacovici propune un amendament, care se respinge. Articolul se votează nemodificat. Art. 3 modificat se primeşte fără discuţie. Cannra ce mal fiind tu număr, votul asupra legei în total este nul şi rămîae a se repeta, în şediuţa vii oare. Şedinţa de ia 99 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 2.20. Prezenţi 129 deputaţi. Prezidează d. D. Giani. La ordinea zilei : 1) Beputarea votului asupra proiectului de lege pentru furnitura hirtiei : 2) Interpelarea d-lui Ghiea Simionescu adresată ministrului de interne; 3) Interpelarea d lui N. G. Stătescu asupra comerţului ambulant; 4) Interpelarea d lui I. Grădişteanu relativă la Romînii din Austro-Ungaria; 5) Interpelarea d lui Poenaru-Bordea asupra participărei Romîniei la expoziţia din Paris; S6) Interpelarea d-lui C. Politimos asu- pra, casierilor militari. ') Indigenate : s) Pensii, ♦ * * Interpelarea d-lul Ştefănescu Gogu, cu privire la pensiile funcţionarilor comunali şi judeţeni, se fixează, după cererea sa, pe Miercurea viitoare. Se repetă votul asupra legei concesiunel furnitnrel btrtiel necesare Statului. Rezultatul votului e: Pentru 57 Contra 29 Proiectul a fost admis. SENATUL Şedinţa de la 99 Ianuarie Şedinţa se deschide sub preşedinta d-lul N. Gaiie. Prezenţi 92 d-nl senatori. La ordinea zilei votarea uuel recunoaşteri, vot rămas nul de erl, şi proectul de lege pentru modificarea legei căilor ferate de interes local. D. I. F. Robescu interpelează pe ministrul de instrucţie publică asupra ruin'rel nasiirel SI. Ioan din Focşani. D. Ganea anunţă Senatului că ministrul de lucrăil publice fiind bolDav, ss amină discuţia legei căilor farate de interes lo al pentru mline. ____ ULTIME MifiTIUii Impozitul colectivist Noul impozit al d-lui Gogu Cantacu-sino a întîmpinat ieri o mare resis-tenţă în secţiunile Camerei. Foarte mu'tă lume, chiar §i guvernamentali, se plîng că acest proiect are un caracter prea personal, anume de a favoriza noua fabrică de zahăr a fraţilor Brătianu, a d-lor Simulescu, senator, şi Elias bancheri. Căci prin proie tul d-lui Gogu Cantacuzino se asigură în mod indirect o primă de 16 bani ta klgr. de zahăr al fabricelor viitoare pînă la 1914, adioă pe timp de 16 ani. Ast-fel fabrica fraţilor Brătianu va avea un mare avantaj asupra tutulor fabricelor existente, căci de şi va plăti Statului, după noua legp, o taxă de 15 bmi pentru klgr. de zahăr, totuşi această taxă se compensează cu vîrf şi ridicată prin prima dî 16 bani ce se dă de către Stat pentru fie care k'gr. *** Prin cercurile parlamentare a produs o vie indignare faptul că acela care a susţinut mai mult în secţiunile Camerei noul impozit, a fost flevistul deputat Ceaur-Aslun. Prin culisele Camerei se face o mare campanie în contra acestui impozit. * * * In ce priveşte partea fiscală a impozitului, d, Gogu Cantacuzino speră a realiza patru milioane şi jumătate lei pe an după acest impozit. In termen mediu se consumă pe an 32 milioane de klgr. de zahăr. D. Al. Balş, consul general al ţării la Budapesta, a fost decorat cu crucea de comandor al «Coroanei Romîniei» şi cu crucea de comandor al ordinului austriac Frantz Iosef. * Entuziastul filo-romîn», d. Roberto Fava publică prin II XX Secolo» din Roma, «Caffiro» din Roma şi «Stampa» din Tu-rin cile un articol plin de ură în contra Romînilor. Acest noii atac al lui Roberto Fava, e motivat prin svonul falş înregistrat de ziarele ungureşti, că şcoala ungurească din Bucureşti ar fi fost închisă de guvernul romîn. Camera de comerţ va ţinea şedinţă în ziua de 27 Ianuarie, cînd se va ocupa cu chestia participareî Romîniei la expoziţia din Paris. Şedinţa va fi prezidată de d. Asan. Simbătă, aniversarea proclamărei u-nirei Principatelor romi ne, comitetul central al Ligei va da o mare serbare liternră-naţiona'ă la Craiova. D-nii Delavrancea şi J)im. Neniţescu, membrii in comitetul executiv al Ligei, şi d. Jules Brun pub'icist, vor ţine cile o conferinţă despre cestiunea naţională. D. N. Fleva n a azistat nici la şedinţa de erî a Camerei. Sub titlul de: Apel la maghiarizarea băncilor romîneştl, citim în Tribuna: Piuă aici a ajuns neruşinarea fanaticilor maghiarizărel: să se adreseze cu apeluri de maghiarizare chiar şi ta băncile romi-neşti, la acele instituţii, pe cari presa maghiară şi oamenii el n’afl nit l o dată destul venin şi destulă mîrşevenie, ca să le denunţe şi să le îujure ca fiind «unelte politice» Î11 mina «agitatorilor valahi!» Lucrul stă aşa, că noua societate de maghiarizare din Budapesta cu menirea specială de a maghiariza pe Şvabii din Buda, a trimis băncilor noastre apeiurl tipărite, cerîndu-le ajutoare în scopul maghiarizărel şi al «statului naţional maghiar...» ’ Suntem convinşi că fruntaşii băncilor noastre vor fi aruncat aceste apeluri în coşul hîrtiilor... fără valoare! Prin viitorul budget al ministerului de iăzboifl, se va infiinţt», In Capitală, o şcoală de tir pentru ofiţeri. Credem a şii că d. câpitau Marghiloman, care a făcut studii speciale In Austria, va fi numit director al noului institut militar. Iu Turiiul-Ssverin, regia M. S. a început construirea unul bazin pmtru iernatul vaselor marinei noastre fluviale. Lucrarea, Începută din anul trecut, a fost întreruptă, ’nu se ştie din ce motive. Această oprire a lucrărilor a făcut ge cetăţenii Severineni, să adreseze o telegramă ministerului, pentru accelerarea lucrărilor bazinului de iernat. înainte chiar de a cere autorizaţia Camerei, d. Gogu Cantacuzino dăduse ordine telegrafice oficiilor vamale de a percepe noua taxă asupra zahărului. Asemenea ordine aii fost txpediate telegrafic tuturor oficiilor vamale din ţară. Ast-fel, în Iaşi, oficiul vamal a început a aplica taxa de 15 bani, la chi-logramul de zahăr, tuturor transporturilor sosite. Măsura a produs o vie. surprindere şi nemulţumire printre comercianţii din ţară. D. G. D. Pallacli a declarat azi dimineaţă unui amic al nostru următor ele asupra situaţiei politice ■ — O să fie o mică ftirtună provocată de cîţi va drapelişti, care însă în curînd se va potoli, căci cei mai mulţi aurelia-nişti vor reveni la matcă. ADEVARAT CEAIU RUSESC ADEVĂRAT AL IN NALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI DE EXPORT DE OEAI RUSESC 540 IN Ziarele străine : oficiosul Reiehsivehr din Viena, Neue Freie Presse, Koelnische Zei-tv.ng, ziarele din Budapesta şi cele din Italia fac mare caz la favoarea guvernului unguresc despre pretinsa Închidere a şcoalel ungureşti din Bucureşti. Nu crede guvernul că aceste ştiri răs-pîodite de leszenszky şi exploatate în contra romîiiilor, ar trebui dezminţite în mod oficial, cu atît mal vlrtos că guvernul unguresc justfiea prin această minciună persecuţiile sale în contra romînilor din Transilvania ? •_______ «Proclamaţiile revoluţionare» Citim în Tribuna : In chestiunea cunoscidelor «proclama-ţiuni» revoluţionare «descoperite» de agenţii guvernului - nici un moment noii Dacă nu cum-va, că Bunffy a fost pri mit Duminică, la 30 c., în audienţă, de către M. Sa, unde probabil a scos la iveală noul plan de revoluţie al Romînilor, ca să dovedească «iredentismul nostru», şi prin urmare corectitudinea politicei sale... S’au dat de agenţia maghiară ştiri în ziarele din Viena, că s’ar fi aflat aseme nea proclamaţiuni şi la preoţii romîni din jurul Clujului. Ziarele unguri şti, nici cele din Cluj n’aiî adus nici o ştire, ni . o informaţie despre aceste descoperirii Noi încă n’am primit nimic. Preoţii romîni din jurul Clujului aii datorinţa către neam să informeze presa romînă, dacă li s’a făcut percheziţie şi să publice toate datele. Dacă nu le-au făcut, perchiziţie să declare cu toţii corporativ, că nu e adevărată ştirea. Interese mari naţionale sunt legate de această mare mistificaţie aranjată de guvernul maghiar. Şi miştificaţia trebue demascată. Servila Cameră colectivistă a sancţionat gheşeftul Ocultei cu furnitura hirtiei. Proiectul guvernului a fost votat astă-zi cu 57 voturi contra 29. SPECTACOLE Vineri, 23 Ianuarie 1898, va avea loc la Circul Langer, o mare reprezintaţie de gală In folosul Societăţel de bine-facere Principesa Ma-ria, reprezintabe care va fi onorată de M. Sa Regina. J iul, 22 Ianuarie 1898, va avea loc Iu Circul Langer, o mare reprezintaţie in beneficiul celebrului clovn rus Muzica de Cameră.-Duminhă 25 Ianuarie, orele 2 p. in., va avea Ioc în sala Lieder-tafet I-ifl Concert de muzica de cameră organizat de d. D. Dinieu, cu concursul d-rel Mărie Assan şi al d-lor C. Flesch, G. A. Dinieu, Loe-bel şi Fueh3. t întristaţii: Elena G. Rosnovanu, Gogu, Lili şi Ionel G. Rosnovanu, Ioan Rosno-voanu, Ioan Şerbănescu, Ştefan, Verghiia, Nicu, Didiua, * Ionel şi Mita I an Rosno vanu, Ioan şi SevasHţa Şerbănescu, Petre Şerbănescu, Iiie şi Eufrosiua Ştofă neseu, Dumitru, Costică şi Didina Ş rbă-nescu, afl durerea a vă face cunoscut pierderea prea iubitului lor soţ, tală, fifl ginere, unebiu şi cumnat Cteorg*o Rosnovanu încetat din viaţă la 21 Ianuarie curent, în etate de 43 ani şi vă roagă să bine voiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc miine, Vineri 23 curent, Ia orele 2 p. m., la domiciliul decedatului, str. Teilor No. 156, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Beln). Toţi prietenii şi cunos uţiî, cari din eroare nu afl primit Invitaţii speciale, vor considera aceasta ca atare. Doctorul URECHIa Fost medic al Spitalelor Eforiei BOALE INTERNE Str. 11 Februarie, No. 15 bis. (Cişmigiu). 937 MOiCOA I>e vluzareln toate magazinele de 00-iilale din capitală şl din pr»vln»o Prima fabrică artistică în ţară de Mobile fantesie şi obiecte de lux aurite Bncnrestl, Str. Briucoveauu, IO M. K ir. MIE HG 4- C-ie Exefuta ori ce obieete fantezie nelucratr §iină acuii1 in tarii, precum Mese, in toate formele, Console, Scaune, Oglinzi, Dormeze. Biurouri de dame, Postamente, Paravane, Port tleur, Vitrine etc. etc., toate lucrate in at«r, Verntt-NarUn şi colorate cu cel inul bun gust, coucurînd cu produsele strir-e atît in ele-gaoţă cit şi in preţuri. Comenzi se execută In cel îieal scurt i*inap. Se primesc reparaţie iu aceasta ramură şi încadrări de tablouri. Repre-s«mtan general pentri toa-ă România A. BLAU «A C-ie. Bucuresd, Str. Smărdan No. 2. MARELE MAGASIM CU încălţăminte de ldx „LA LUMEA ELEGANTA- 70. — Calea Victoriei. — 70 Vis-B-vlN ........................11.76 .......................12. - ........................11.76 .......................11 To ........................ 10.75 ..........................9.— Tzar Champagne ••••.•.........................12.75 Irroy 0. Blanche.............................. #.~ Aubertio sec...................................10.— Moselle Mascatelle Mousseux....................7.60 Mosoato Spumante.............................. 5.90 Minet Jeune .................................. 9^0 Champague de Brăila .......................... 4.76 Tisane de Ohampagne.......................* • 6.90 Lăut Roederer.................................18.60 Moet k Ohandon.............................. 12.60 CEL MAI MARE ATELIER 1>E «1LEARVE r H A A T Z E A S T trăda Ştirb>iy-Vodâ, No. 44.—Bucuraştl. Deposit de un mare asortiment de bileardurl gata pentru cafenele, cluburi şi familii, din cele mal eftine pînă la cele maî elegante. Se recomandă pentru cadouri de Crăciun şi Anul Nofi. Depozit de garnituri şi mandanele de cauciuc din cele mal fine. 989 Preţuri foarte eftine. IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale w. st Bucurescl, str. Smârdau, 2 Brăila, Bulevardul Cuza,17 Craiova, slr. Cogâinicenu lo A6ENCE DES BRANDS HA0ASINS DU LOUVKE DE PARIS CAliEA VIAT©III F.I, No. 30. (Vis-ă-vis de Biserica Krelztdesou). Sfîrşit do î§es»on SC'ĂZĂJ.wijWT asupra tutulor ni mi f nui, oh Vin zare cu preţurile diu Paris 928 "" Mare Exposiţiune de Domino pentru baluri, Mănuşi, etc. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 7 mint iacşici SUFLETE CURATE POVESTIRE DIX VIAŢA ŢEBANILOR DE PRIN ANUL 1857 Trntluaa ae I, DUŞI AX V. — Sub-prtTectul vine! Intinde-ţl opinca bine şi vezi m;il în grabă de adu-I pe primarul Ion. Da şi pe Ia Petre Şun-diii şi pe la ălă-i’alt de are proces cu TrifcovicI ? Spune-le să nu se depărteze cum-va,de acasă şi mal strigă şi la ăil’aţl ţărani să se adune la primărie. Nu uita de adu vr’o două, trei curci şi niscal-va pul. Auzi bre, vine sub-prefectul ! Treime, mal e CI, mal tu, să măi îmbucăm ceva. Nu trecu mult şi ţăranii inctpurâ să vie unu cîte unu — popa, şi fratele Avram năvăliră nebuneşte, pare că erad morţi de foame. — Bre omule, spuse popa, nu puteai să ne vesteşti mal din vreme să ne pregătim şi noi mal omeneşte, Ia te uită, nene ! AI băut ceva ? Aide moş Marinco, adu aici şi cîte o cafea ! Moş Marinco eşi mormăind. — Lui tot cafea îl trebuie şi cum porunceşte, pare că el are să plătească ; şi colo or să cadă toate pe socoteala comunei. Trăsni-ar ceru, crâpar-ar de foame să crape, că mi-aă mîncat zilele cu cafeaua asta. Şi să fie aşa uşor de făcut cafeaua! Lasă părinte, lasă ţi-o înfund tfl şi cu asta ; o dată ştie Marinco de unde sare opurile. Milisav căscă şi se uită afară spre cer. — ’MI pare că o să plouă; ce spui Avrame ? Avram se uita şi el spre muntele Ir-tani şi întorcindu-se, zise : — Are să fie Milisave, Irtani se vede slab de tot, îl tot improbodit de nori. — Nu are să fie, m’am uitat eă la Veşnicul Calendar şi spune : în ziua de două-zecl şi cinci Maia, soare şi timp frumos. — Dă-o dracului de carte, părinte, iată la munte, grăeşte Irtani! mal bine ca orl-ce ceaslov, ÎI răspunse Milisav. — Şi mă doare şi umărul sting, şi ăsta îi un semn al med de plcaie. — Nu, mă, dar bună moştenire, ţi-a lăsat Ilie GobicI, adăogă rlzînd Milisav. Avram tăcu ca opărit. In timpul acesta soarele se coboară tot mal mult spre apus iar spre mia-ză-noapte se adunad mert d nori: măreţul Irtani care în zilele frumoase a-î ăta pe umerii lui uriaşi priveliştile cele mal frumoase, acuma stă încropit în valuri de ceaţă. Tăcerea stăpînea totul, cînd şi cînd auzeai glasul lui Milisav care poruncea oamenilor adunaţi în ju- rul vetrei: — Păzeşte să nu ardă friptura, auzi, mă. Ciorba las-o pe mine. Zapciulul ii place tind e făcută de mine, spuse singur că nici cocoana sa nu o face aşa. Dar ăla cu rachid veni Moş Marinco? — A venit, răspunse încet, Marinco, temîndu-se că de o cădea pe mina ăstuia, nu rămine pic pe seama subprefectului. — Adu-o moşule să o gustăm şi noi. Abia lăsase Milislav dămigenuţa de Ia gură, şi trăsura sub-prefectulul se şi opri. Moş Milă năvăli afară, după el popa, netezîndu-şl barba resfirată, aci, aci sâ’şl scrlutească un picior de un butuc pus în faţa hanului; iar primarul Ion care văzuse trăsura sub prefectului pe cînd cobora dealul, năvălise aşa nehuneşte, sărmanul, de abia putu să îngîne de ostenit ce era : — Dine al venit, cocoane! Sub prefectul, om gras, de vre o patruzeci şi cinct, şease de ani, abia se coborî din trăsură, şi cum se coborî primarul din nod, îl ură bun venit, îl pofti in primărie, să şează. — Şezi cocoane. Ce mal face cocoana, dar coconaşil ? Sub-prefectul nici nu'I privi măcar şi în urmă ca şi cum şl ar fi adus aminte de ceva, zise*; — Mă Ioane, i a dă’ml ciubucul din trăsură! Tu Milisave, ia hamurile şi hăţurile alea şi pune-Ie în canţelarie, azi dimineaţă le-ad uns, să nu le mănînce clinii ăstora. Nu ştii cum’s dulăii ţăranilor, laşi opinca seara in ogradă şi dimineaţa nu’I găseşti nici curelele. In urmă îşi aruncă ochii peste ţăranii adunaţt, şi iar se întoarse spre primar: Da unde ţi-e păcătosul ăsta de Marinco ? Unde mi-e bun venitul, hal ? Săracul Marinco, venea în goană de la han, cu capul gol, cu o tavă în mîinl. — Ce dulceaţă mal e şi asta ? In zece ocale nici trei vişine n’al pus ? Dar rachiul de unde îţi este ? — De la Velea negru, cocoane, spuse Marinco, sfios. — Bună, bună, răspunse sub prefectul mulţumit. Dar am auzit că ţi-e ocaua mică, ai ? hoţ bătrîn ! Noroc că eşti aşa de rebegit că ţi-aş porunci şi ţie vr’o două zeci şi cinci. După ca bău rachiul, îşi adu-e iar aminte de ceva : — Unde iţi sunt Ioane, hoţii ăia, doul ? Ion se întoarse către moş Milă şi-l Întrebă; s’a du3 cine-va după Petru ŞundicI şi Ştefan IoncicJ ? EQ i-am chemat; sunt vr’o două ceasuri de atunci, spuse moş Milă; şi uite-I că vin. Petru ŞundicI şi Ştefan Ioncid veniră şi cînd fură aproape de d nul subprefect, îşi luară frumos căciulele si se opriră drept în faţa lui. Sub-prefectul îl privi lung şi amănunţit, în urmă goli dinfr’o înghiţitură paharul cu rachiu, îşi şterse mustăţile cu mina, şi din nod îl măsură cu pri virile. — Care va să zică voi îmi sunteţi flăcăii de aveţi proces cu d-nul prefect? întrebă furios căpitanul. Tu Ştefane şi tu Patrule! Da, da. Petre ŞundicI şi Ştefan Ion-cicl aQ proces cu prefectul! Aţi aflat voi, mă, că toate comunele şi Valaconie, Poddorat, Şerbanovaţ şi Caraenaţu vostru s’aO lăsat de procesu ăsta ; şi numai voi aţi rămas să împărţiţi moşi i cu domnu prefect! — Nu e moşie, cocoane, spuse Şun-dicl, dar îl dreptul nostru. — Aşa e cocoane, drept e să nu in plătească ? In vremurile cele mal grei i am lăsat noi lanurile, ne am topit vitele cu munca ca să îl cărăm pămlnt şi nisip pentru casele dumm aiul. Si zici că ÎI drept cocoane să ne râmîn munca de pomană, noi l’am plrlt să ne plătească şi de n’o vrea cu buna, atunci o fi şi altul mal mare, ne ducem şi la Vodă. — Ha, ha, ha, VoJâ ! Păi Vodă îl e rudă, bre dobitocule. TrifcovicI şi Alexandru Kara Ceorghc-viei era a ceva rubedenie. — Or fi, cocoane, dar ce SI al nostru nu ne ia, el, cît lumea ! — Ţâranu trebue să muncească. — Da, cocoane trebue, da nu aşa de florile mărului, Iul TrifcovicI. (Va unna) Higiena dinţilor şi a gnrei EXPOSITirNILE DIX PARIS, LOIDRA, VIK\A, LIOI şl MARSEILLE SI«. SCHWARZ Proprietarul Grand-Photographie Central, Director al scoaleî Academice de Fotografie Representuut general al EXPOSIŢIUNILOR Internaţionale de Concnrs din Paris, Londra, Viena, Lion şi MarseiUe, cu autorisaţia guvernelor respective. Se însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOS1Ţ1UNILE din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille La această exposiţiune se primeşte produse din toate ramurile industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRE-SKNTANT. luformaţiunl mal pe larg se pot lua la lltroiil din Calea Victoriei PASAOHJL mi,A(ROS - La GRAND PHOTOGRAPHIE-C ENTRALE - WATSON A YOUELIx MAŞINE AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BIUROU DE CONSTRUCŢlUNl TECIIMCE BUCUREŞTI. — STRADA ACADEMIEI, 14 (fost Raşca) GALAŢI, Strada PORTULUI BRĂILA, Strada REGALA REPRESENTANTl GENERALI Al FABRICEl „RHEINISCHE ROEHRENDAMPFKESSEL F BRIK« A. BUTTiVEH A* CS Ordingen pe ruin CAZANE MULTITUBULARE INEXPLOSIBILE „PATENT BUTTtfER» Medalie de aur, Viena 1883; Medalie de argint, Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Ani orii at de consiliul de higienă salubritate publică. DENTALIN1 niSR.Vţ* pentj-n GT’KĂ şl PULBERE VEGETALA pentru DINŢI ale doctorului S. KO.WA Sunt două dentifrice recunoscute In ţară şi în sti'ăinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dindu-l tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon Dentalinî fr. 2,30 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite: in Iaşi, la Farmacia Fraţi Konya; în Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ztirner şi F. Bruss, la Drogueria L Ovessa şi la Farfumeria „StelUa*. Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde se vinde eflin PETROL REGAL absolut iară miros cind arde. O încercare va dovedi adevărul. Epediein comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. cu ÎNCHIZĂTURÎ SINGURUL SIGURANŢA CIRCUL AŢIUNE REPEDE ABUR USCAT GARAiNTAT AVI» In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d x Franţa, aă găsit o mearte crudă, nu pu tem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de so cietatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capital îxisemnut. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plăUt lei 67.50 anua', pentru a fi asigurat cu lei 50.000. Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Recomandă Marele lor Depo< de CAZASE »E ORt-CARE ALTE SISTEME APARATE de curăţil apa de alimentat, sistemul propriu, simplu gi eftin Prospecte şi decisuri gratis şi franco, LOCOMOBILE eu sau fără aparat de ars pae de la 2 şl jumătate pinii la SO cai patere BATOAZE de GRÂtf de toate Mărimile f BATOAZE de PORUMB No. 5, eu Elevator de la 2 şi jumătate pînft la 12 cal putere $ pentru L0C0M0BILĂ şi cu Mâna Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâii J4T MORI OR M A CIA? A T ~&8 Instrumente trebuincioase Mrşiniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saă fără aparat de legat snopi gggr Pluguri d© Oţel făurit peste tot K^ranspâr?JtJtfo bile si ori u CEL MAI SIGUR 11EMEDIU CONTRA BOALELOR VENERICE (E VMESCÎJ ESTE ÎNTREBUINŢAREA Tubului Preservativ SANUS Patentat în Franţa, Germania, Aus-tro Ungaria şi in toate Statele culturale. Preţul unui TUB, Lei 1.50 De vînzare la toate Farmaciile şi Drogueriiie din ţară. DEPOU Ceri ea Tlevnei 2 36 cn ana plnă la 4 brazde UT COSJTOAHE GRAPE ele FTF.R cu două şi trei Aripi, cu dinţii AKTICULAŢI TETE DE CAE AN pentru EOCOMOB1EE şl altele In Atelierul Nostru primim Reparaţlnni de JLOCOAlOBIAEi din orl-ce Fabrică . VÎNZiRÎ cu condiţiun! avantagioase Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingfttoare de acea stă artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZA DE VATA DE TURBA A Doctorului XL A S U EL 1necunoscute de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelel fi durerilor reumatismale Notiţe asupra Turbei l>e|»o$itul General JPentru BUCUREŞTI şl toată ŢAKA La MACtASINUIi CE ESTE TURBA ! Turba seconstifuedino masă de plante transformate într’un corp nod ţiutnd mijlocul între imperiul organic şi mineral, regăsesc In ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi juclnd rolul unu! tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Iutr’o comunicaţie făcută In şedinţa de Ia 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie In Paris, e-mineutul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul săd absorbant e mult mal considerabil de cit acela a celor-l’alte plante textile, prin ea Însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. Astă-zl graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este Întrebuinţată in toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Războia ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii afl mers înaintea chirurgilor în întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi a Învelit piciorul lutr’o bucată de Turbă s’a putut constata în mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătură higienică franceză cu fibre de Turba care după multe Încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult Încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate politeraţiunile microbice formate din cauza transpiratiuul. Ţesătura higienică franceză a D-ruluI Răsurei poate fi considerat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce Boli ar trebui să poarte această Îmbrăcăminte. ST©. 92, Calea Victoriei, No. 92 VICTOR KRAVS Furnizorul Curţei Ilegale Paut.-Ion Hjrgienlcl a p. PARBAŢI «A.maşA htciexicI ikaxcezA Iaşi, Fraţii Pollinger Tecuci. Fraţii Ibraileauu » S. Kahane’s S-sor ™, ^ , ,, , , T. Stverfn, Ab. 1. Aladgeui filif i< ^ L azăr Benve- 0.v.. r, ~ r> i nisti (Bazar şi Papetărie) Braî,a> Fraţii G. Perlea Focşani, lacob K. Hanagic Bîr,ad’ w- Sanft La Luna MU Stoicescu PlotştI, Constantinescu & Constanţa. L. & I. Lasea-Bucărescu La Curcubeu rides Botoşani, Abr. Mohnblatt Tnlcea,Grlluberg, LaLuna Nu sunt veritabile de cît acelea cumpărate din depositele sus numite şi vă rog a exigea iscălitura mea la toate articolele. Dr. RASUBEL t'entnră UyiflenicA Pantaloni de liimt ) Iuneia de Dame Ciorapi 0 igienici rSTA de DAM A MalllotS de Cop! 1 ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere la Depositele locale CATALOQITL ILUSTdAT şi Preotul Curent pentru a nu plăU mal scump. No’ 3.—Bucureşti. Bucureşti—Tipogr t i