SERIA II.—ANUL IV, No. 664.
Ediţia a treia
MERCURI, 21 IANUARIE 1898.
HUMÂRUL^IO BAN!
AfiOVAHKSTTBUB
la î ţi 14 sie fie-*4reî IskI şi e» tot-d’a-*a» tmaimto
In frtewnţtt U Cast Administraţiei ia fiuUţt ţi itrainătaU	prin	mandate	poţ,ţ»J»
Un an In ţari 30 lei;	tn streinitete	50	lei
■jase luni ... ii »	>	»	•*	*
(Vel luni . . . 8 »	»	»	t3	*
Ue nnmir tn strsinătaio 80 fcaai
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOI AZ A
AimniismfiA ^ _ SRADA CLIMMHŢH — No. 8
TELEFON
NUMARDL^lO BANI
unncnnmi
la Baeoreţtl fi judeţe ee ffimttc namel U Administraţie
la etreinitate, (Und la cuiminiairaiie ţi ia toate oficiile de publicitate Aauaciarl le	pag. IV ....	.	0.30 b. Uaft
a »	» III j . .	.	.	S.— lei	*
»	>	» n a | •	•	•	8.- »	•
Inserţiile ţi reclamele	8 lei	rtadnl
Ui nanii viafeli li 8»«1 BEDAfTTU
Ha. «- STRADA CLEMENTEI - Ie. I
PRDGRAIUL FINANCIAR AL GUVERNULUI
PROGRAMUL FINANCIAR AL GUVERNULUI
Faţă cu nouile proiecte de impozite pregătite de guvern, amintim aici făgăduelile făcute de naţionali-liberali pentru reducerea impozitelor, făgăduell graţie cărora aii căpătat unanimităţile din Parlament.
Cetăţeni,
Mii luptăm pentru a desfiinţa legea apăsătoare şi nedreaptă a mari muftii.	Dnil
(Manifestul dela 21 August 1801)
Partidul naţional va lucra deci pentru:
1.	—Infrînarea elieltueleior Sta-tuluf.
2.	—întrebuinţarea exeedente-lor la mărirea amortizării anuale a datoriei publice.
3.	—Desfiinţarea cu desăvîrşire A IMPOZITCLTjl PERSONAL.
(Programul da la Iaşi).
«Ce am propus noi In programul din 1892 ? Nn dări noul, ci am zis că trebue Hă tnfrtnăm eheltnellie Statului.
(Discursul d-lul Sturdza dela 13 Octombre, 1895)
IONEL REFORMATORUL
In sfirşit, după doul ani şi jumătate, colectiviştii încep a pune in parte in execuţie programul de guvernămînt, în puterea căruia afl fost aduşi la putere în urma cunoscutelor violenţe de stradă şi a retragerel lor cu scandal din parlament.
Programul acela este cunoscut de toţi; abolirea saQ cel puţin modificarea : le-gel maximului, legel minelor şi a legel drumurilor de fer de interes local.
Ionel, vorba populară,
Cft’I mal mic Dar mal voinic.
a dat semnalul. El a prezinlat un pro-ect modificator al legel pentru construirea şi exploatarea căilor ferate de interes local.
Bravo, Ionel. Ruşine ţie, Stolojan, care nici nu te al învrednicit a modifica legea minelor! Ruşine ţie, Ferechide, că acorzi încă deosebitelor comune, taxele maximale din infama lege a maximului. Va să zică, Ionel vine ca să deslege In faţa ţărel, partidul de angajamentul ce’l luase în ehes'ia aceasta !
Ia să vedem.
D’apol bine, dragă Ionel, unde erai cînd acum trei ani a început campania colectivistă în contra legel pe care îţi propui a o modifica? Te întrebăm unde erai, măcar că ştim că erai în biurou-rile umede ale direcţiei drumurilor de fer, dar te întrebăm totuşi fiind-că, pre-zintînd proectul de modificare, al aerul că nu cunoşti de loc nici terenul p8 care coreligionarii d-tale politici se pusese spre a eombale legea d-lul C. Olănescu, nici punctele pe cari le combateau teribil.
Ni se pare, Ionel, băiatul talii, că cunoşti, ca bun colectivist ce eşti, acest teren şi acele puncte şi că într’âdins, voind a modifica legea in chestie, te prefaci că nu ştii acestea; cum s’arzice, te faci Tănase.
Află dar, Ionel dragă, că colectiviştii d-tale nu au combătut în timp legea d-lul C. Olănescu pentru că acea lege nu preciza dacă căile ferate de construit pot fi cu linie îngustă sau largă. Colectiviştii d-tale nu au făcut scandal pe stradă pentru că în numita lege nu se spunea că societăţile cari se vor forma, vor fi supuse în totul regulilor prescrise de codul comercial, lucru ce se jnte^ege de la sine.
•v că ceea'ce indigna pe tovarăşii d-tale în politică, acum trei ani, nu era mei faptul că legea conservatoare acor a ministrului numai două luni pentru a răspunde la o cerere de autorizare făcuta de vre-un amator de linie locală, prin urmare ja?ej,mnft Că al răspuns voinţei lor Cind în proiectul d-tale
prelungeşti acet termen ^ tru luni
Tot no putem să’ţl spim că dacă colectiviştii s aQ retras din narlampnt nu a fost din pricina c« ? A j? bine prin legea de la tw 86 lăTFf cari guvernul poate m	în
unei Unii, precum şi cazurile în cartau* t ori zarea nu poate fi acordată prind-
A fost alt-ceva.
Colectiviştii s’aQ retras din parlament pe motiv că legea d-lul Olănescu era antl-constitnţioaal», pentru că ea viola art. 19 din Constituţie, de vreme ee acel articol, ziceaţi el, nu prevede
exproprierile de cît pentru comunicaţie publică, pentru salubritate publică şi pentru apărarea ţărel, pe cînd legea de care ne ocupăm, acordînd expropiere şi în folosul societăţilor private saîi acel al particularilor, prin aceasta Constituţia se calcă în picioare.
Iată, Ionel dragă, şi articolul din legea d-lul Olănescu, ’ care a deşteptat cele mal teribile furii ale tuturor cara-dalelor d-tale.
Art. 3. Pentru fie-care cerere, ministerul de lucrări publice va procede, în localităţile interesate, la o amhelă de commodo şi incommodo.
După trecerea a două luni de la primirea cerere! şi după ce va fi rezolvat toate reelamaţiunile ivite, ministerul, de va găsi de cuviinţa, va interveni la consiliul de miniştri pentru autorizaţiunea cerută, de-clarîndu-se lucrarea de utilitate publică.
Dsclaraţiunea de utilitate publică se face prin decret regal.
Acest articol, saQ, mal drept, principiul din acest articol, a determinat, în aparenţă, după cum vom vedea, pe colectivişti a se retrage din Parlament, a aduna petiţii din ţară şi a se adresa la Tron,după ce deja se adresaseră lastradă.
Colectiviştii aQ luat angajamentul a suprima legea sau a modifica acest articol, pentru ca flagranta călcare de Constituţie să înceteze, aşa îneît ţara să poată respira aerul libertăţel şi al cons-tituţionalităţel.
AI înţeles’ Ionel ?
Acum, ia să vedem ce al făcut d-ta, expresia cea mal fidelă a colectivi tă-ţtl. Să vedem cum al modificat articolul infam. Să vedem dacă al intrat în Constituţie saQ Constituţia continuă, nenorocita, a fi călcată în picioare, ca în timpurile de tristă memorie ale conservatorilor.
Reproducem articolul modificator :
Art. 3. Pentru fie-care cerere, ministerul de lucrări publice va procede, în localităţile interesate, la o anchetă care să constate foloasele şi inconvenientele.
După trecerea a patru luul de la primirea cererel şi după ce va fi rezolvat toate reelamaţiunile ivite, ministerul va prezintă cererea eonsiiinlul de miniştri şi, în caz de va fi aprobată, va da autorizaţiunea cerută, declarîndu-se, în virtutea prezentei legi, lucrarea (le utilitate publică.
Dec'araţiunea de utilitate publică se va face prin decret regal.
D’apol bine, Ionel, nu vezi că eşti un trădător şi un infam conservator ?
Cum ? principiul a rămas neschimbat? Cum laşi Constituţia să se tăvălească sîngerîndă de trei ani Ia picioarele d-tale, fără să’I pansezi şi să ’I tămă-duieştl rănile ?
Ionel, Ionel, ne-al dogorit obrazul de ruşine !
intoreîndu-ne către cititori, după cele arătate, sarcina ne este absolut uşoară:
Iată: colectivişil prinşi în flagrant delict de şarlatanie şi de înşălăciune.
După ce luni întregi aQ combătut o lege bună, după ce s’aQ retras din parlament, după ce au luat angajamente formale de a face să înceteze aşa numitele călcări de Constituţie, astăzi el menţin intacte toate principiile stabilite de noi, şi numai de formă fac pe ici pe colea cite o modificare ridiculă şi de detaliQ.
Cind vine rindul modificărel legel minelor ? Cînd acela al legel maximului, pentru ca să ne mal batem joc de a-ceştl şarlatani ?___
buigirizÂre romIniior
Ştirea ce ne-a adus ziarul vienez Neue Freie Presse că o parte din Romtnil Macedoneni, in urma acordărel celor trei berate episcopale Bulgariei, ar fi pe cale de a trece la biserica bulgară, ne-a umplut inima de mihnire.
«Politica Bominiel a suferit prin aceasta o grea înfrlngere în Macedonia », o adăogat gazeta austriacă.
Pe fie-care an cheltuim o însemnată sumă de bani pentru şcoalele şi bisericile din Macedonia şi n’avem nici şcoli, nici biserici. De trel-zecl de ani am făcut cele mal mari sacrificii pentru dezvoltarea fraţilor noştri Macedoneni şi după trel-zecl de ani de sforţări am a-jnns la trista situaţiune de-a vedea pe Romîni trecînd la poporul cel mal dispreţuit din Macedonia, la poporul care acum cîte-va zecimi de ani îl era ruşine să se numească bulgar.
Vra să zică totul este perdut acolo.
lată unde duce politica pătimaşă a unul om strimt la inimă şi îngust la minte, a omului care pentru meschine răzbunări politice compromite însăşi existenţa neamului.
0 AFAGERE GCULTISTÂ
Convenţia cu fabrica Letca. — Ghe-
şeftnl. — Acţionarii fabrice! de kirtte.
Convenţia cu fabrica Letca
Guvernul vroia să treacă prin surprindere, în şedinţa de Sîmbătă a Camerei, un proiect de lege prin care Statul, judeţele şi comunele urbane şi rurale se obligă a furniza hîrtia necesară de la fabricile din ţară adică de la «Letea*, aproape singura fabrică care poate da hîrtia necesară. •.
Graţie însă intervenţiei mal multor deputaţi, planul guvernului a fost dejucat şi discuţia asupra acestui proiect de lege a-amînată pe şedinţa de azi a Camerei.
Acest proiect de lege este unul din proiectele colectiviste menite a favoriza materialiceşte pe cîte-va căpetenii colectiviste, cunoscute sub denumirea colectivă de Oculta.
Glieşeftul
Iacă in ce consistă gheşeftul ce se prepară :
Hîrtia pe care o vinde azi fabrica Le-tea ziarelor costă 64 bani klgr., liîrtie nesatinată ; iar hîrtia satinată costă 72 bani klgr.
Prin proiectul de lege prezintă l de d Ferechide, Statul, judeţele şi comuna vor fi obligate să cumpere de la Lelea aceeaşi calitate de liîrtie nesatinată cu 1 leu 20 bani klgr, şi aceaşi calitate de hîrtie satinată cu 1 leii 30 bani, adică preţul pe care îl plăteşte şi azi Statul acestei fabrice pe baza unei legi din 1885.
Prin urmare, cu un preţ aproape îndoit de cum cumpără ziarele.
Şi aceasta se face la umbra frazei: încurajarea industriei naţionale.
Acţionarii fabrlcel de kirtie
Şi e curios că aceeaşi editate de hîrtie costă în Austro-Ungaria 12—15 creiţari (24 - 30 bani) klgr. !
Deja industria naţională, adică fabricile de hîrtie din ţară, sunt încurajate prin tariful vamal, care prevede taxe atît de mari asupra hîrtiei străine, îneît, cu toată ief-tinăta'ea ei, nu poate să facă concurenţă hîrtiei ramine atît de scumpă şi de prâstă.
De ce dar vine jfguvernul şi frustrează pe Stat, sub pretext de a înzuraja industria naţională, cu stime atît de mari pe timp de 15 ani?
Răspunsul este lesne de dat:
Acţionarii fabricei Letea sunt d-nil Gogu Cantacuzino, Eugen Carada, Ionel, Dinu şi Vintilă Brătianu, Take Protopopescu, An. Stolojan, C. Nacu şi Radu Porumbaru.
Constituţionalul de aseară, vorbind despre această chestiune, zice :
<D. Ionel Brătianu va fabrica hîrtie, d. Dinu Brătianu o va expedia şi d. Vintilă Brătianu o va lua în primire. D. Gogu Cantacuzino va fabrica alăturea cu d. Ionel Brătianu şi ministerele de finanţe şi lucrări publice vor lua hîrtia în primire. La creditul funciar rural lucrul va fi mai simplu: d. Take Protopopescu va fabrica hîrtia şi tot d-sa o va cumpăra.
«Aşa se fac lucrurile, în familie. Frumos exemplu de dezinteresare 1
«Să rupem deci masca legalităţii şi a patriotismului eu care se deghizează afacerea Letea. Avem a face pur şi simplu cu o călcare de lege, făcută de guvern in interesul membrilor cabinetului şi cu un monopol care va profita cîlor-va în dauna materială şi morală a Statului».
Educaţiunea maselor
Intre multe motive de ordine superioară, pentru cari reprezintanţil naţiu nel aQ exprimat în Divanurile ad-hoc do rinţa d’a se înzestra ţara cu regimul parlamentar, a fost şi acela că numai acest regim putea da poporului. In mal scurtă vreme, educaţiunea politică ne cesară spre a se pune în riDdul popoarelor europene civilizate.
De sigur că nici unul din oamenii de Stat de la 1857 nu ’şl-a făcut iluzia că Parlamentul — cel puţin pentru o bună bucată de vreme — va fi îu stare să-şi îndeplinească cum se cuvine toate funcţiunile sale. Instituţia avea însă, chiar âe la început, marele avantaj de a deprinde naţiunea cu dezbaterea publică a intereselor obşteşti.
Dacă, plecînd din acest punct de vedere, ne uităm la activitatea Parlamentului liberal de astă zi, găsim încă o dovadă că partidul liberal se împodobeşte cu pene străine cînd se laudă că el â făcut pe 1857.
In adevăr, sub raportul educaţiunel politice a maselor, activitatea Parlamentului actual nu se poate reprezintă de cît printr’un mare zero.
In trei sesiuni, n’a fost nici o discu-ţiune mal înaltă, din care naţiunea să fi putut cîştiga ceva. Silinţele ce ’şI-aQ dat puţinii reprezintanţl al opoziţiunil,
de a ridica nivelul dezbaterilor, n’aQ izbutit, fiind-că aceşti reprezintanţl n’aQ găsit adversari cari să le poată ţinea piept. Cea mal nouă încercare de acest soiQ s’a făcut cu prilejul discuţiunil asupra ultimului Mesaj; şi se ştie în ce chip ruşinos a fugit de discuţie guvernul cu intreg partidul săQ.
In schimb, nici înfr’un Parlament din cîte am avut nu s’aă manifestat mal fără friQ patimeie şi defectele politice.
Primul fapt mal însemnat în viaţa Parlamentului actual a fost faimosul scandal de pe banca ministerială cînd cu cearta publică între primul-ministru Sturdza şi ministrul de interne Fleva. Şi de atunci încoace scandalurile n’aQ mal luat sfirşit.
De la acest Parlament, naţiunea n’a putut învăţa de cit apucături rele, fiind că n’a văzut alt-ceva. Invidie, intrigă, lăcomie, violenţă, lipsă de scrupulurl, brutalitate, trindăvie, dispreţ de legi şi instituţii, joc criminal cu cele mal mari aşezăminte ale ţării—ca Biserica, Jusli-ţia, Armata — aceste sunt lecţiunile pe cari partidul liberal le-a dat poporului în timpul de aproape doul ani şi jumătate de cînd deţine puterea.
Şi efectul acestor leeţiunl se simte deja, pe de o parte îu desfrîul ce se întinde în toate ramurile administra-ţiunil publice, pe de altă parte în dezgustul şi oboseala ce-a cuprins opiniunea publică.	_	.
De sigur că părinţii noştri, în divanurile ad-hoc, nu se gîndeau la o asemenea educaţiune politică a poporului, cînd cu alîta’entuziazm alegeaQ regimul parlamentar pentru ţara lor, de şi forma aceasta de guvernămînt era aşa de greu de practicat în starea lucrurilor de a-tuncl.
Nu. Partidul liberal de azi nu numai că n’a făcut pe 1857, dar nici măcar nu l-a înţeles.
D- STURDZA J.A PETERSBURG
Unul din motivele de căpetenie pentru cari se cere ca neapărat d. Sturdza să însoţească pe M. S. Regele la Petersburg este ca să renege manifestul publicat la 8 MaiQ 1888, manifest din care extragem următoarele pasaje:
«Acei cari văd în progresarea [conştientă a popoarelor din Orient un obstacol al poftei lor de mărire teritorială;
«Acei cari nu fac din liberarea popoarelor şi din apărarea creştinătăţii ortodoxe de cît arme de cucerire;
«Acel cari nu voesc să vadă deştep-tîndu-se în poporul romin conştiinţa vie a misiunei sale la gurile Dunării, ca ante-gardă a culturei apusene;
«Acei cari văd că nu li se mai poate da, drept recunoştinţă pentru servicii dubioase şi interesate, aservirea, fie po litică fie economică, a Statului Romîn ;
«Cit nn ouvînt inimicii Rom!' niel cântă să sgmlue iarăşi temeliile pe cari ea este aşezată»
Acest manifest e iscălit, între alţii, de Ion Brătianu şi Dim. Sturdza.
LOTITTB1 LEULUI
Pînă şi faimosul Filipoiu a început să dea în Sturdza.
Abia d. Ionel Grădişteanu sfîrşi, în şedinţa de Vineri a Camerei, citirea textului inter-pelărel ce a adresat d-luî Sturdza în chestia naţională şi faimosul deputat din Drăgăşani a strigat:
—	D-le Preşedinte, protestez în contra cuvintelor neparlamentare întrebuinţate de d. Grădişteanu.
Nu s’a dat de sigur nici o atenţie întrerupătorului, căci nimeni n’a văzut vre-un cuvînt neparlamentar în textul interpelărel.
D. Ionel Grădişteanu, intrigat însă, s’a dus la d. Filipoiu şi l’a întrebat:
—	Eşti bun să-mi spui care cuvînt ţi s’ a părut neparlamentar ?
—	Cum mă mal întrebi? zise celebrul deputat. Dar cuvintele samsar cinstit ce sunt ?
D. Grădişteanu x rămas tabloQ.
Filipoiul deputat critica cuvintele ce însuşi d. Sturdza a întrebuinţat la Senat.
D. Sturdza a primit «lovitura... leului.
TRIBUNA LITERARA
RICHARD WAGNER
Acţiunea tn dramele Wagneriene
Analislnd pe Richard Vsguer ca poet dramatic în cronicele trecute, îmi rămîne să vorbesc de acţiunea ce el desfăşură In dramele sale.
S’a reproşat mult dramelor lui Wagner lipsa de acţiune; nu s’a văzut In ele de cît întimplărl ocazionale, fantasii mitologice, un simbolizm copilăresc şi lipsa constatată era aceea ce de ordinar se numeşte intrigă; adică acele combinaţiunl în cari se observă, se revelă ingenioasa imaginaţie a dramaturgului şi dibăcia lui de a dezlega şi deşira situaţiunile cele mal complexe, penhu marea surprindere a spectatorilor captivaţi.
La Wagner, acţiunea e cu totul pasionantă, psichologică, absolut internă. Operile poe-tulul-muzicant sunt drame de pură umanitate, iar nu invenţiunl de grupări imposibile, saQ de Întimplărl alese Intr’un mod arbitrar pentru efectul scenic.
Wagner n’a ajuns de o dală la această simplicitate puternică, la această frumoasă unitate omenească.
In opera Ini «Die Feen» (Ztnele) a cărei frumoasă uvertură s’a executat tn anul trecut la concertele simfonice, intriga e tot de o dată complicată şi naivă, slabă, cu toate că conţine admirabile trăsuri artistice pline de poezie.
La ddfense d’aimer, prezintă cu această feerie muzicală, contrastul cel mal vădit. Aci influenţa lui Shakespeare se resimte mult, chiar prea mult, căci ceea ce reproduce Wagner e numai agitaţia externă a marelui dramaturg şi nici de cum forţa de creaţiune şi de caracterisare morală.
Acţiunea personagiilor, tăria In situaţiile cari se urmează Înlănţuite, oare-care dexteritate (dibăcie) scenică, toate acestea unite cu o căldură adevărat sufletească, dafl ex-presiunea pasiunilor, fac din La dâfense d’aimer, o poemă curioasă, vie, atrăgătoare, care nu e nedemnă de Measure for mea-sure, modelul el.
Totuşi, această poemă are defecte foarte serioase : căldura e puţin factice, animaţie exagerată şi prin multiplicitatea faptelor şi a surprizelor Intnnecă ideia fundamentală, acţiunea morală chiar, fiind luptă Intre libera expansiune a sentimentelor naturale şi micimea unei resemnări ipocrite. Rienzi ne arată o acţiune viguroasă, acţiune avînd ca mobil principal amorul de patrie, amorul cultului, dorinţa unei fericiri generale şi toate exprimate sub formele cele mal energice. Dar ş’aci însă, principiul intern al dramei nu e în destul In lumină, circumstanţele istorice 11 restrîng, îl maschează cite o dată. Der Fliegende Hottăn-der (Vaporul Fantomă) denotă o concepţie deosebită. Tot interesul se concentrează asupra situaţiei olandezului şi a Sentel. Un sentiment unic, amorul Sentel pentru blestematul acela, conduce drama şi creiază dez-nodămtntul. Din toate operele lui Wagner, aceasta e cea mal simplă.
Numai acum poetul a văzut calea sa, el va putea înlănţui elementele pitoreşti ale dramei şi va şti să întrebuinţeze en mal-tre, efectele scenice, neprevăzutul, aceea ce se chiamă le coup de thedtre, va traduce imaginaţia şi simţirile; sufletul însă fiind tot-d’a-una adevăratul motor al acţiune!, evoluţia poetică e lnsă-şl acţiunea.
Eroul principal al Ringului e Wctan: conflictul esenţial al acestei quadruple drame e imposibilitatea în care se găseşte Wo-tan, de a obţine de o dată puterea şi amorul, această contradicţie 11 obligă la o renunţare tragică, prin izblnda de pe urmă a amorului asupra rămăşiţelor de dorinţl păcătoase. Acţiunea dramatică In Parsifal e confirmată d’a’ntregul în oracol. Această acţiune nu e ait-ceva de cit evoluţia psihologică a purei simplicităţi, mergtnd de la Nevinovăţie, la cunoştinţe depline prin Mila care renunţă.
Faptele semnicative, decurg toate din acest proces moral, e peirea lui Klingsor, salvarea lui Amfortas, ertarea Iul Kundrig, eliberarea regatului pios.
Interesul lui Ijohengrin, a zis Wagner In Scrisoarea asupra muzicei, se bazează In Întregul săQ pe o peripeţie care se îndeplineşte în inima Eisel şi care atinge la toţi tainele sufletului.	.	.
In adevăr, acolo e adevărata acţiune şi trebue să se recunoască că nici o dată n’a fost redusă teoriceşte, la un minimum mal strict. E sigur, că din punctul de vedere concret, Loliengrin e cea mal puţin dramatică din operele Wagneriane.
Cu toate acestea, această peripeţie este atlt de caracteristică, de o impresie atlt de dureroasă, de o realitate morală şi a-dtncă, de un simbolizm afit de ridicat, că nu al puterea de a formula objecţiunl contra dramei ce se desfăşoară ast-fel.
Poate că această reducţiune la motive pur psihologice a condus pe Wagner a nutri drama sa, din punctul de vedere şcemc, la efecte impresionabile de altminteri, cari Insă nu scapă unei critici minnţioase. Astfel infervenţiunea lui Frideric de Telramun In actul 2-lea, pe treptele bisericel, nu e indispensabilă acţiunel, cu toate că trepue s îndoiască, Intr’un fel oare-care, înştinţarea
www.dacoromanica.ro
ueiioîociiti viitoare, să accentueze supozi-ţiiiDÎle asistenţilor, să mărească turburarea Elsel. Sunt ezitări tu execuţia dramatică a lui Lohengrin, şi se pot semnala mal multe detalii, unde aceste ezitaţiunl se zăresc.
Şi pentru că vorbesc de Lohengrin, Îmi va fi permis de a indica exemple vădite de predominarea absolută a acţiune! morale, de Intlietatea ce exersează cauzele adevărat omeneşti, piuă la punctul de a comanda e-venimentulnl, de a provoca faptul, de a-1 face necesar. Se noale zice că Ti actul tn-tlitt, e credinţa Elsel care creiază miracolul. şi sileşte să apară pe fluvifl, cavalerul liberator, ce rugăciunea el căuta allă-dată in Necunoscut. In actul al 3-lea, scena camerei nupţiale ne face să azistâm la neliniştea sufletească a Elsel, la rătăcirea progresivă a amorului el, această «implacabilă nenorocire» care II răpeşte întrebarea oprită. Motivele de insinuaţiune şi îndoială, evocate de Ortruda, pătrund sufletul tremurător al tinerel soţii, îl strecoară sfaturi perverse'; toată conjuraţia nocturnă, perfidele vederi ale viclenel perechi (Frederio şi Ortrudc) se agită, cresc, se măresc, nbreure, înfricoşate, şi cînd ţipătul fatal e proferat, cînd Frcde-ric cu spada ese din umbră, noi vedem în **1 realizarea vieţuitoare a gîndireî, a pute-rel morale care aâ lîrît pe inconştienta Elsa. Această putere, aruncată brusc în materialitatea exterioară, se dezveleşte cu o grabă care spâimîntă ; şi numai cînd Elsa zăreşte pe Frederic, înţelege ce a făcut, la ce dorinţă criminală s’a supus fără a şti.
In timpul lungului dialog, uităm cursa (guet-apenul) preparată, aşteptarea trâdăto-torulul, speranţa omozltoare a Ortrudel, însă către sflrşilul scenei, îndoiala EUel ia o intensitate puternică, iiesislibilă, ne aminteşte involuntar pe făptuitorii răului; şi Răul se urcă, visibil luturor ochiilor, deodată ce Elsa a comis greşala lu momentul precis cînd se sfîrşeşte «Ireparabilul».
Aci admirăm încă, că nimic artificial sad dramatic improbabil nu se arată. Dacă, iu adevăr, analiza asta ţine de partea concretă a dramei, atunci de partea exterioară vom observa că de la actul al 2-lea, am fost încă însciinţaţ! că tocmai chestiunea, ca sâ-I zic aşa, era pericolul iremediabil aine* ninţiud puterea Iul Lohengrin. Frederic de Telramund, ascuns lingă camera nupţială, a aşteptat numai ţipătul Elsel, pentru a pă trunde, pentru a profita de turburarea Iul Lohengrin din acel moment, pentru sfîrşi-tn! desnodămîutulul, ce această chestiune —cum i s’a zis, trebuie să Urască pentru învingătorul el.
Am zis că în Lohengrin acţiunea e atlt de exclusiv psi< hoiogică, că constrncţiunea materială a dramei, pare a suferi întru cît-va. Acţiunea în Taunbăflser e asemenea cu lotul morală, pasională. Ea înlănţuie situaţiile acestei opere admirabile, le face tragice, extreme, le interzice soluţiunile ce raţionamentul comun ar putea admite. Fericirea unul suflet, şi apoi soarta acestui suflet, ce ’şl face însuşi salvarea, în sensul divin şi uman al cuvîntnlu», iată principiul de acţiune în Tannhăuser, şi uicl nu există altul mal mare.
(Va urma)	Oacar Sptrescu.
Litere, Ştiinţa, Arta
D. Dimitrie Dinicu, va organiza şi anul acesta patru şedinţe de muzică de cameră care credem că va interesa pe adevăraţii amatori de muzică lină. La aceste concerte vor lua parte d-nil C. Flese, excelentul violonist, G. A. Dinicu, Fuchs, etc. D ra Marin Asan, cunoscuta artistă, va clnta piese de Berlioz şi Seliubert.
Primul concert va avea loc la 25 Ianuarie orele 2 p. m., şi se vor succeda în fie-care Duminică la aceeaşi oră.
Biletele de abonament se găsesc de pe acum la «Independenţa.»
***
După succese briliante, culese în streină-tale, profesorul Kneisel a sosit în Capitală şi va debuta, în palatul Ateneului Romtn, In seara zilei de Simbătă 31 Ianuarie, orele 8 şi jumătate.
Nu ne îndoim că publicul bucureştean se va grăbi a veni, în număr cît se poate de mare, spre a asculta pe meritosul artist, care a cules aplauze pentru talentul şi arta sa, în maî toate oraşele mari din Europa.
Afacerea Dreyfus
Mline, Miercuri, se va întruni probabil, după cum anunţă ziarele franceze, consiliul de anchetă care are să se prouuuţe asu-ora învinuirilor aduse colonelului Picquart. Preşedinte al acestui consilia de anchetă va fi generalul Saiut Germain.
Două simt capetele de acuzaţiuol asupra cărora are să se pronunţe consiliul:
1)	Indiscreţiunl comise în timpul serviciului ;
2)	Comunicare de piese secrete avoea-Udul Lablois.
Cuvintele unui solitar
Ziarul Sikcle a începui sub titlul de mal sus, publicarea unei serii de note, în afacerea Dreyfus, subsemnate de d. E. Duelaux, membru al Institutului, directoru institutului Pasfeur.
După ce arată cum Franţa este azi Împărţită îu două tabere şi din ce cauză afacerea Dreyfus a produs o aşa mişcare, d. Duciaux, continuă ast-fel vorbind da consiliile de războiri :
«Aceste consilii le cunoaşteţi; nu sunt o instituţie recentă. AH funcţionat piuă azi tără să ridice nici plîngerl, nici temeri. Pentru ce şă-I bănuim cu această ocazie ? Credeţi în adevăr că nişte ofiţeri, la cari sentimentul de onoare, aşa de via în armata noastră, s’a dublat de sigur cu sentimentul responsabililâţel, n'afl pus toate grijile cînd cu ancheia, să instruiască procesul, să judece după conştiinţa lor şi conform legel ?»
La aceste întrebări, savantul director răspunde ast-fel:
«Pentru ce In afacerea Dreyfus consiliul de războia n’a regăsit încrederea ce i se acordă de obiceia, aceasta este uşor de zis. Dar vreaa să ridic de la această chestiune, cel mal mare spin, tngrădindu-mă
la partea vizibilă a procesului şi nevoind să cred că s’aa produs. In camera consi-iulul, documente secrete cari nu s'aă supus nici acuzatului, nici apărătorului sfttt.»
D Duciaux declară nml departe că nu se îndoeşte nici un moment că Dreyfus n’ar fi fost tratat de judecătorii săi Iu a-eelaş chip dacă ar fi tost creştin şuti musulman. Şi totuşi, adaogă d. Duciaux, calitatea luî de ovreifl a înveninat de la început discuţia tn presă mal Intliii şi apoi iu public. Se poate zice că n’a fost influenţat şi consiliul de războia ?
Directorul institutului Pasteur analizează apoi pe rînd, şi foarte amănunţi*, toate chestiunile pe s’aii ridicat cu ocazia aces tel afaceri. Şi actul de acuzare, şi părerea experţilor, şi procesul Esterhazy, şi găseşte că procesul a fost viciat de la începui.
Termină ast-fel :
«Tribunalele nu sunt singure cari case ză judecăţile lor. Este şi opinia publică. Ea trebue lămurită. In ziua în care mii de oameni oneşti cari în Franţa ca şi în străinătate, urmăresc cu emoţiune fazele acestui proces şi judecă rece vor fi convinşi că singura sarcină ridicată In coutra Iul Oreyfus nu este probantă, vom vedea a-tunel dacă motivele voastre de procuror vor putea împedica ca să se facă revizuirea.
Zola şl primaral din Fl£che
Primarul din Fleche a înapoiat d-lul Zola broşura sa Apel către Franţa, cu o scrisoare din care extragem :
«Primar al unei comune unde cultul armatei este cu atlt mal arzător cu cît are în zidurile sale Prytineul militar, consider că este de datoria mea de a protesta e-uergic coutra campaniei dizolvante al căreia complice inconştient sunteţi, cum foarte bine a zis d. Meiine, preşedintele consiliului.»
Beprezlntttţle oprită
O piesă de actualitate asupra afacerel Dreyfus trebuia să fie reprezintată zilele trecute la teatrul din San-Ren;o. Autorul a fost însă înştiinţat de chestură că, după cererea ministerului afacerilor străine din Franţa, reprezintaţia operei sale este oprită.
Deputatul sus Osuar ffleltzl a iuterpelat guvernul unguresc asupra presiunilor şi ameninţărilor admiiiistraţiuueî ungureşti peutru a sili pe saşii şi romtnii «lin Transilvania ca să’şl maghiarizeze numele patronimic.
D. de Biilow, ministru de externe al Prusiei şt fost ministru plenipotenţiar în Bucureşti, a făcut cîte-va destăinuiri asupra şcolilor germane din Bucureşti cu ocazia discuţiei generale asupra budgetului.
D. de Biilotv a arătat că situaţia şcolilor germane din Bucureşti, deşi ele se bucură de cea mai largă toleranţă a Statului Romîn, este disperată. In consecinţă a cerut ca capitolul budgetar relativ la şcolile germane din străinătate să fie mărit, ceea ce Reichstagul din Berlin a admis cu unanimitate.
Ordinea zilei la Cameră, pentru şedinţa de azi, coprinde interpelările d-lor Gogu Şttfânescu şi Dobrescu-Argeş şi discuţia proiectului furniturel de hîrtie necesară Statului — fabrica Lelea.
Joul seara va avea loc la d. D. Sturdza un prînz diplomatic urmat de recepţiune.
Sunt invitate peste o sulă cinci zeci de persoane.
D. Ionel Grădişleanu va desvolta mîine Io Cameră interpelarea ce a adresat domnului tturdza în chestia naţională.
In locul d-lul Tâtăranu, actual prefect de R.-Săiat, va fi numit d-nul Ioan Mi-hăescu, mare proprietar în acel judeţ.
Cînd are de gînd onorabilul d. preşedinte al Senatului să proclame vacant colegiul I-iă de Fălciu, al cărui titular,
M.	Sturdza, este pus sub interdicţie ?
Am publicat tn unul din numerile noastre trecute ştirea că o delegaţiune din Tlrgul Neamţu va supune Corpurilor Legiuitoare un memoriă prin care se roagă a se lega oraşul lor, priu drum de fer, cu Paşcanii.
Această delega'iune soseşte azi In Capitală şi se compune din d-nil: N A. Popo-vict, N. I. Tomovici, Gh. Motoc, Al. Maxim, Ch. Manoliu, V. I. Creţu, Gh. Moţoe. Preotul V. Euăchescu, D. Zamvel, I. V. Blrliba,
1.	V. Creţu, Dr. Penescu, A. Kercei.
D. Ionel Grădişteanu a cerut, eri la Cameră, urgenţa pentru bustul lui Gr. PăuC68CU.	.
Dsa ’şi a întemeiat cererea pe rnotivu că Grigore Păucescu «a trăit şi a luptat un şir de ani în partidul conservator».
Simbătă la amiazî, a sosit la ministerul de interne o telegramă care anunţă că ocnaşii de la Oenele-Marf, R. Vîlcea în număr de DO, s’ar fi baricadat în fundnl ocnei, nevoind a eşi, pînă ce nu va sosi directorul general al penitenciarelor, d. Dianu. In aceiaşi zi, seara, o altă telegramă însă anunţă că în urma intervenţiei parchetului şi a prefectului, ocnaşii ati cedat.
Ocnaşii, avlnd plîngere contra grefierului ocnelor, d. Diauu a plecat în localitate pentru a ancheta.
«Starea financiară a comunelor urbane sub colectivişti:
Comuna Giurgiu se găseşte actualmente sub două sechestre : unul al judeţului Vlaşca pentru neplata subvenţiei spitalului ; altul al Statului pentru neplata fonciarului proprietăţilor comunale şi a subvenţiei pompierilor.
Eri a avut loc îomormintarea regretatului I. A. Caotacnzino, cunoscut — în societatea bucureşteană—sub numele de Zizin.
Fost caimacam al Moldove!, s’a ocupat cu literatura şi, acum în urmă, cu astronomia.
Numeroşi prieteni afl condus, la ultimul locaş, pe regretatul Cantacuzino. Printre alţii am remarcat pe d nil L. Catargiu, Sturdza, T. Rosseti, M. Ghermani şi Marghiloman.
Trimitem familiei condoleanţele noastre.
Societatea medicilor din Romînia va convoca, zilele acestea, o mare întrunire, spre a discuta noul proect de lege sanitară, întocmit de comisrunea instituită de ministrul de interne.
Pe urma episcopului Ghenadie de Rîm-nic, a rămas o însemnată avere, aflătoare a reşedinţa eparclrieî din R.-Vîlcea şi la domiciliul defunctului, din Capitală, strada Ştirbei Vodă No. 107.
Ministerul cultelor a luat măsuri pentru paza el, instituind custozl, atît în R.-Vîlcea cît şi în Capitală.
In ziua de Anul notl un pictor evreii din Ungaria, anume Eugen Carpati, absolvent al şcoalel de Bele-Arte din Paris, a fost la ŞişeştI cerînd părintelui dr. V. Lucaciu să-l boteze tn religiunea romînă-unită. împreună cu soţia sa, evreică din Brema (Germania) şi un copil al lor.
Părintele dr. V. Lucaciu a satisfăcut cererea pictorului.
Ministerul domeniilor a luat dispoziţia de a se trimite tuturor legaţiunilor .şi consulatelor roniîne probe de vinuri din diferite podgorii, pentru ca comercianţii de vinuri din străinătate să-şi poată da seama de calităţile producţiei viilor noastre.
Ministerul de marină din Italia, făctnd încercări cu cîte-va probe de residuurî ce i s’aii trimis de către unii proprietari de puţuri de păcură din Romînia, le-a găsit egale cu produsele similare ruseşti şi americane şi a invitat, prin ministerul de interne, pe exploatatorii de petrol din Romînia, să facă ofertă pentru acest combustibil, căci guvernul italian a introdus materialul acesta de ars pentru uzul marinei de războiţi.
Oare ministerul nostru de războia şi direcţiunea C. F. R. n’ar putea urma exemplul guvernului italian ?
Primim la redacţie, primul număr al revistei Şcoala şi Biserica, sub direcţia d-lul D. Stăuescu.
Noul confrate se va ocupa, în special, cu chestiile religioase, în legătură cu cele şcolare. Peutru astă dată, revista relevă situaţia grea a profesorilor de religie, cari se găsesc în condiţiunl de inferioritate, faţă cu colegii lor, în corpul didactic.
După cum am anunţat, tn ziua de 1 Februarie st. n., s’ati făcut următoarale a-vansărl în administraţiunea C. F. R. :
—	D-nit V. Hoîescu, în postul de şef de biu-
roO special; G. Popescu şi Paraschiv Philipeseu, controlori cl. I; I. I. Alexandrescu, I. C. Di-mitrescu şi llie H. Căl&răşeanu, sub-şefl de biuroO ; G. G. Alexandrescu, M. Sachelarescu şi St. Ioniu, impiegaţi definitiv cl. I; D Geor-gescu, C P. Marinescu, I. Alexandrescu H, M. I. Hagiul, C. Christescu şi D. SIănoiu, impiegaţi definitiv Ici. II; Emil Varlam, impiegat definitiv cl. III.	>
—	D-nil Al Oliszewsky, şef de biuroO ; C. Constantinii! şi D. Sculy-Logo'hetides, impiegaţi definitiv cl. I; G. I. Moisescu şi St. I. Ni-colaide, impiegaţi definitivi cl. III.
—	D-nil M- St. Vilsan şi I. I. Nişulescu, sub-şefi de deposit cl. II.
—	D-nil N. G. Negoescu şi N. Thomesau, şefi de deposit cl. III; M. Robeseu, sub şef de deposit el. III; P. PetrovicI, mecanic cl. It; N. P. Gri-goriu, id. cl. III; C. Parapeanu, impiegat definitiv cl. III; Aurel Perşinariu, inginer de tracţiune ; N. I. loanovicl, controlor cl. I ; I. Io-nescu, D. Th. Blujdeseu, C. Rădulescu, N. Negrea şi C. VladimiresMi, mecacicl cl. II; P. I. Ostroveanu, St. Mavrodin, M. I. Bruteanu, I. Bistriţeanu, Al. Georgescu, G. Th. Virtejeanu, N. N. Mareş şi I. Mertic, mecanici cl. III; G. Solowski şi C. Barbeseu şefi de biurou special; G. Th. Papasol, controlor cJ. II; Th. Bonciu şi M. I. Diues;u, impiegaţi definitivi cl. I ; G. R. Manoliu, M. Negulicl şi N. Nieolae, id. cl. II; M. Dinovict şi Al. Parpalea, id. cl. III.
EO OVBi
—	La 1 Februarie a. c. va apare revista literară Viaţa Nouă.
Un uuuiăr al acestei reviste se va vinde cu 20 bani.
—	Azi a apărut primul uumăr din Curierul Comercial.
ŞTIRI MABMTE
*	Consiliul judeţului Teleorman, întrunit
in sesiune extraordinară, s’a constituit în chipul următor :	t
D. Colonel Maca, preşedinte: d-nil V. Modolea şi colonel Savapol, vice-preşe-diuţl.
Iu delegaţiuuea judeţeană, aîi fost aleşi, d-nil Al. Stănescu, Maior Baidac şi A. Ge-rănim.
*	Ministerul de interne a confirmat alegerea consiliului comunal din tlrgul Herţa, Uorohoî.
*	Consiliul judeţului Tutova este convocat în sesiune extraordinară, peutru ziua de 25 Februarie, pentru a holărl cererea unul Împrumut de 40.000 lei, sumă necesară pentru construirea uuul local companiei teritoriale.
*	Pe ziua de 1 Aprilie viilor, d. Elefle-rie Ropalâ, actual revizor şcolar al judeţului Iaşi, va trece la pensie.
Odată cu d-sa, Îşi va regula drepturile la pensie şi d na Elena Constantinov, institutoare la şcoala «G. Asaclii», din acelaşi oraş.
*	Conform art. 78 din legea învăţămîn-lul primar, ministerul instrucţiune! va acorda recompensa de 180 lei la fie-care din cel 69 de Învăţători rurali, cari s’att distins tn cursul anului şcolar 96 97.
Monitorul Oficial de astă-zt publică lista lor.
Dr. PAUL ELEUTERESCU
Mainos
S’A MUTAT Ntrada Regală, Ho. 8
Consultaţiunl de la orele 2—3 p. m. Consultaţiunl grauite Luni şi Vineri de la
1009 orele 1—2 p. ni.
DIVKRSK
OIN CAPITALA
Copil gttHlt. — Astă-noapte, pe la orele 1, sergentul de strada, postat pe calea 13 Septembrie, a găsit pe şoseaua Doamnei, în dosul caselor d-lul Grigore Nicolafl, un copil, partnd a fi în vîrsta ca de o luna şi jumătate.
Dus la secţia 28, s’a găsit in seutecile copi-lutul, biletul de naştere, purtînd data de 8 Decembre, din care se constata că copila se numeşte Elena şi este fiica naturală a femeii Maria Ctmpinesou.
De la secţie, copila a fost transportată In îngrijirea spitalului Maternitatea.
Comisar «le «»ontrabandii.— Individul r.ostică Parapeanu a fost arestat eri seară şi condus la poliţie, pentru că dlndu-şl titlul de comisar, a escrocat pe comerciantul Blumen-feld din calea Victoriei.
Negustor cu orî-ce preţ. —Un furt din cele mal grosolane s’a săvîrşit eri pe calea Şerbm-Vodă 34-, în următoarele împrejurări: "individul Hazarov Avgian, dorind şi el să facă negustorie, cu orî-ce preţ, şi negăsind alt mijloc mal bun pentru a-şl începe comerţul, s’a dus eri după amiazî, la un cunoscut al săă, O-vânez Ara<healin, din arătata stradă şi număr, a încărcat într’o căruţă 60 duzini de ghete, diferite mărimi şi 12 duzini de ghete ghems şi s’a făcut nevăzut.
De sigur, cu cele 900 perechi de ghete furate. armeanul Avgian va fi reuşit a-şl deschide o prăvălie, căci plnă acum secţia 28, tn raionul căreia s’a săvîrşit furtul, a încunoştiin-ţat poliţia de cele intîmplate, fără ca să ştie de urma pungaşului.
DIN 1AEA
■«■mas
Uciderea banditului Banaga. — Din
Galaţi ni se scrie că alată-erl noapte, o luptă teribilă a avut loc pe malul Prutului şi un bandit, Banaga, care înspăimîntase Întreg judeţul Covuriul, prin numeroasele furturi şi tilhăril, săvirşite in timpul din urmă.
Pus tn urmărire de mal mu'tă vreme, banditul a fost prins In seara de 17 curent de către unul din soldaţii de pe marginea Prutului, cu care banditul s’’a luptat mal bine de o oră, şi văzind că nu reuşeşte a-1 dezaruia, a luat-o la fugă. Soldatul a tras în urma banditului 5 focuri de puşcă. Banditul a căzut într’un şanţ, unde a tost găsit a doua zi de căi re locuitori.
Ştiri economice
Al 4-lea şi ultimul vărsămîut, de 125 lei, la a'-ţiunile Băncel Agricole, va avea loc în ziua de 31 Ianuarie, 1898.
* Banca Agricolă va distribui acţionarilor săi, pe anul expirat 1897, o dividendă de 17 la sută.
Flota franceză;
Paris, 19 Iauuarie. — Camera deputaţilor. Adunarea adoptă îu unanimitate proiectul de Ifge suprimtnd fortificaţiile o-raşulul Paris, între Point-du-Jour şi Pantiu.
Camera abordă apoi bugetul mariuel. D. Lockroy pronunţă un discurs lung eriti-cînd starea flotei şi făcînd să reiasă starea flotei germane care este mat bună.
Oratorul se plînge de lipsa de porturi de refugia şi de aprovizionare, zieînd că cea mal mare. parte a porturilor franceze sunt nesuficiente. Flota franceză are numeroase corăbii ce nu se pot li trebuinţa.safl.de un tip inferior. Flota franceză păcătueşte prin lipsa sa de iuţeală, prin exc.-sul numărului modelelor de tunuri şi prin lipsa de stabilitate.
D. Lockroy, obosit, va continua discursul sâfi mline.
Afacerea Dreyfus
Paris, 19 Ianuarie.—Maiorul Esterhazy a cerut generalului Billot, autorizaţia de a urmări pe denunţătorii şi defăimătorii săi.
Roma, 19 Ianuarie.— Camera deputaţilor. Răspunzind la o cestiune a d-lui Delbalzo, guvernul declară că reprezintantul diplomatic italian la Paris, n’a fost ciumat să exercite vr’o acţiune oare-care în afacerea Dreyfus.
Guvernul poate să declare, în modul cel mai categoric, că nici ataşatul militar italian. nici vr'un alt agent sau reprezintant al guvernului italian, n’a avut vr’un raport, direct sau indirect, cu Dreyfus.
NUVELA
Sublimul parfum
Cieaţiunea femeel a fost o fantasie a lut Dumnezeii. Creatorul, or cât de nobil tată e, nu rămâue ne simţitor la luptele de amor între Domnul şi Doanma pe care ’l priveşle cu dthiul săfl mare care veJe totul.
Acest august personagiii făcu dar pe lemeile blonde, brune, cu păru roşu, ca In ceasurile lui de plictiseală să le vază înlănţuite In braţele bărbaţilor.
Privirea Iul Dumuezeti plictisită de acest spectacol, il făcu să injecteze în pielea blondelor, brunelor şi roşiilor un panfurm cu totul caracteristic.
Şi iată misterul luminat ! Brunele aii un parfum special, blondele aâ un altul, roşiele att şi ele pe al lor.
Din cauza amestecului vaselor, aceste parfumurl s’aii combinat, s’aii nuanţat.
Fericit e amorezul care ştie să extragă din floarea, care e dama sa, plăcuta odoare pe care o exală, acest parfum personal e care face atracţia fîe-eărel femei, puterea brunelor, sugestiunea dulce a blondelor, ameţeala feroce şi puternică a voastră, doamnelor, cari aveţi părul ca coama fiarelor sălbatice.
*
* *
Parfumul cărnel unei femei se găseşte peste tot. El pătrunde hainele, el se res-plndeşte prin casă, pe fie-care lucru pe care ’l-a alins, pe fie care mobilă pe care s’a întins, In fie-care odaie unde a iubit, el rămîue sublimul parfum al corpului In plină desvoltare.
Un bărbat nu va putea să simţă această esenţă fugitivă, stăplnitoare, fără ca mările să i se dilate, fără ca simţirea să nu se deştepte, fără ca dorinţele să nu ’l cuprindă.
Oh ! fără îndoială, chemarea la plăceri e puternică satt slabă după puterea femeiel. Oh ! nu toate femeile afl un parfum egal de puternic, aşa de pătrunzător şi suggestiv.
Dar oare nu sunt trandafiri cari înfloresc mal puţin şi cari att parfumul cel mal plăcut ? Efl cunosc o roză aşa de puţin roşie ca o frunte de fată blondă pe care abia o poţi numi floare şi care e numai pentru nervoşi, pentru prea sensibili. Ea posedă un miros pervers, o mtngtiere a adoratului care te face să te moleşeşti de plăcere şi să visezi.
Inima el mică de roză, seamănă cu roza d-tale Doamnă, cu aceea care înfloreşte In vlrfui sinului tăfl alb, ca un mic far pus pe un munte de marmoră.
***
Dar cît e de sublim acest parfum I
El e viţios, pentru că are o vagă asemănare cu floarea de verveină şi verveina care e floarea ameţelel nervoşilor şi delicaţilor este şi îmbâtătoarea sensualilor cari simt puternic.
Sublimul vostru parfum, doamnă este parfumul Marechitil, princesa cu ochii de şoim, a căreia privire setnteie ca smaragdul În întunerec, este acela al Marechitel, princesa vicioasă care împarte florile el mulţimel de amanţi, cum se împart florile la nuntă.
Cînd cine-va a gustat din parfumul corpului el alb, este legat de dlnsa pentru toată viaţa. Este parfumul care leagă pe amant de iubita lui şi’I confundă Iu beţia iubirel.
Dar sublimul parfum este şi parfumul de Orient care se exală din părul lung negru fucut din haşiş, morfină şi gingăşie. Inti ■ mul parfum al brunelor este arzătorul sa-şet care vine de departe, ne cunoscut încă şi pe care II simţi Intr’o zi ameţit de visuri de iubire. El pătrunde In snflel şi zgu-due creerul; ei anihilează sforţarea pentru că o reduce şi o supune, pentru că e răutăcios, fieros sub aerul săfl de langoare.
Maud e brună înaltă şi mlădioasă. Sinul el are culoarea albă a zăpezel,ochii el sunt vecinie Înfundaţi şi cere.uiţl cu negru, ea e graţioasa amantă care iubeşte şi care e iubită pentru că e fără margini pornirea el, peutru că e imaginea voluptăţel naturale şi sănătoasă care împarte uimitoare sărutări de iubire.
Mal e şi parfumul femeilor cu părul roşu : amestecătură de perversitate şi de voluptate. Este viu amestecat cu absint, esle opium amestecat cu verveină, este esenţa de violetă amestecaiă cu extract de roză. Luxură stranie, indefinizabilă, care imbală
de departe, seduce, atrage.
♦
* * .
Corpul fie-cărel femei, lăcut de flori şi carne, este amestecul parlumurilor iubite. Toate florile afl împrumutai parfumul lm cel mal suav spre a forma carnea voastră delicată şi neînfrînată, pentru a enerva ner-vositatea voastră şi a vă legăna, scumpe femei, In vise plăcute. Parfumul vostru e care, mal mult de cît frumuseţea, leagă pe •amant şi !l supune despoticului voslrn oa-pricifi, glorioasei voastre puteri de mici regine—mici regine cari nu loviţi numai pe iubiţii voştri cu flori.
Vlctortoii <lu Nhoshhj1.
JJepejilejjlejm
Serviciul «Agenţiei Romîne*
Constantinopol, 19 Ianuarie.—Corabia Sa-ratotv, a flotei voluntare ruseşti, a trecui Bosforul mergînd la Wladivostoi-k, cu 12 tunuri, 1600 soldaţi şi 600 de emigranţi.
Moscova, 19 Ianuarie. — Un incendiu a izbucnit azi dimineaţă la opera din Solo downikotv. Interiorul teatrului, afară de scenă, este cu desăvlrşire distrus. 8 pompieri au fost răniţi.
Cettinge, 19 Ianuarie.— Oficialul desminte ştirea ziarelor In privinţa unul Împrumut ce guvernul ar fi avut de gîud să contracteze In Italia şi care zice că n’ar fi reuşit din cauza codiţiunilor grele ale grupelor financiare italiene, iar nu din cauza vr’unul ames'ec strein oare-care.
Berlin, 19 Ianuarie.—Reichstagul a adoptat sporirea lefii cancelarului imperiului, ur* cind-o la 100 000 de mărci.
Berlin, 19 Ianuarie. — Prinţul de Hohen-lohe, răcit uşor, trebuie să slea In casă.
Roma, 19 Ianuarie.— Camera deputaţilor. Ministerul de finanţe declară că crede că este oportun să scază acum taxele asupra grlurilor, dar că nu crede convenabil să le desfiinţeze cu desăvlrşire. Discuţia va continua mline.
Paris, 19 Ianuarie. — *Sikole» zice că borderoul Dreyfus ar fi fost furat, iar nu confiscat în locuinţa portăresei vre-unei ambasade. Ataşatul militar căruia fusese adresat borderoul nu a cunoscut textul acestui borderou de cît din publicarea ce a apărut in ziarul «Matin» la 10 No-embrie 189ă.
Limoges, 19 Ianuarie. — D. Poincarre a pronunţat un discurs sfătuind presa să di-rigeze opinia publică; iar nu să cedeze pornirilor sale. Vorbind de viitoarele alegeri, el a preconizat reforma moravurilor parlamentare necesară altt Franciel cît şi strei-nătăţel. A citat ca dovezi de cele zise şce-nele violente ce s’aă produs In parlamentele belgian şi austriac.
Oratorul a declarat că vrea un guvern tare şi stabil precum este ministerul Meiine. Noua Cameră va trebui să studieze cesiunile agricole şi lucrătoare, precum şi educaţia naţională.
Royat, 19 Ianuarie.— D-nu Bourgeois a pronunţat un discurs tn favoarea revisuirel constituţiei şi a imposibilul asupra venitului. El a justificat atitudinea radicalilor în cestiunea Dreyfus, zieînd că ei au voit să pună armata d’asupra ori-căreî discuţiuni.
Constantinopol, 19 Ianuarie. — Misiunea abisinianâ a primit de la Sultan o scrisoare pentru Menehk.
Se asigură că Sultanul ar fi discutat cu contele Leontiew oare cari eventualităţi şi propuneri privitoare la atitudinea lui Me-nelik, In privinţa cestiunel Sudanului, fără Insă de a Încheia vr’o Învoială.
Riza şef, albanez, a primit promisiunea că muteşariful din Ipek va fi chemat la Constantinopol şi că se_va_ln<^epe^oj!nidipţfl.
Doctorul URECHLi
Post medic al Spitalelor Eforiei
BC
Str. 11
ALE OTEBVE
Februarie, No. 15 bis. (Cişrnigiu).
www.dacoromanica.ro
Maghiarisarea numelor patronimice
Teroarea administraţiei.—Interpelarea depntatnlul sas Oscar Meltzl.—Textnl interpelării.
Teroarea administraţiei
Există o lege ungurească votată acum vr’o zece ant, privitoare la maghiarisarea numelor patronimice.Conform acestei legi ori cine fşl poate maghiarisa numele pe lingă neînsemnata taxă de 50 creiţarl. Cum s’a votat această lege o mulţime de ovrei, In mare parte faliţi, şi-afi maghiarisat numele.
Aşa s’a urmat timp de zece ani; aşa că azi nu se mal cunosc după numele patronimice cari sunt ovreii şi cari ungurii
neaoşi.	.
Acest rezultat, de şi a făcut pe unguri să salte de bucurie, totuşi nu i-a mulţumit pe deplin, căci timp de zece ani nn s’a găsit nici un romtn ca să ’şl maghiariseze numele patronic. Şi doar legea clnd a fost Întocmită a vizat Iu primul rlnd pe ro-mini.
De vre-o trei luni însă s’a format la Budapesta o societate de funcţionari Înalţi de pe la ministere, în cap cu fostul ministru Szâll Kâlmdn, cu scop de a faee o Întinsă propagandă pentru maghiarizarea numelor patronimice. De atunci, toate autorităţile publice ungureşti din Transilvania desfăşură o teroare ne mal pomenită, ca să silească pe romînl şi pe saşi sâ’şl maghia-riseze numele.
Asupra acestei goane teribile, deputatul sas, Oscar Meltzl, deşi guvernamental, a interpelat In şedinţa de Sîmbălâ pe guvernul unguresc.
Iată interesanta interpelare a d-lul Mellzl:
Interpelarea depntatnlul sas Oscar Meltzl
Oscar Meltzl: Cred că îndeplinesc o datorie patriotică dud aduc la ordinea zilei o chestiune care prin cele mal largi straturi ale patriei noastre poliglote a produs nu mimai îngrijiri mari, dar şi o adevărată revoltă. O fac aceasta anume In scopul ca să contribuesc după puterile mele la liniştirea spiritelor şi la menţinerea păcel interne a-tit de necesară. Chestiunea despre care vrenrt să vorbesc este maghiarisarea numelor patronimice. Nu voia judeca acele cazuri, clnd cine-va de buuă-voie şi fără nici o presiune Işt maghiarisează numele moştenit din strămoşi. Dar cu totul alt-fel stă chestiunea clnd autorităţile publice şi şefii hiurourilor fac presiune asupra subalternilor lor, ameninţă pe ţărani să-şi maghiariseze numele.
Tlialy Kâlmân (opoziţie): Fie ţl ruşine că eşti un sas aşa de sălbatic !
Oscar Meltzl : Ce al spus P
Thaly Kalman : Am spus, să-ţi fie ruşine că eşti aşa sas şi nu ungur.
Oscar Meltzl: N’am nici un motiv ca să ’ml fie ruşine, că sunt sas ; din contra : sunt tot atlt de mtndru că sunt sas pe cit de mlndru e deputatul Thaly, că e ungur. In această privinţă nu e nici o deosebire Intre noi.
' Thaly Kâlmân : Du-te în Dresda.
Oscar Meltzl : Deputatul Thaly n’are nici un drept să spună aceasta; resping asemeni insinuaţiunl. Efi cred că nu poate e-xisla un om, care are uu pic de sentiment
uman, un pic de simţ de dreptate saii ne-preocupare, care în procedeurile pe cari le-am semnalat mal nainte, să nu vază un odios abuz de putere, care Iţi aminteşte zilele triste de peiseeuţil religioase. Căci să ne imaginăm în poziţin acelui impiegat safi prinînaş, care ştie că fericirea sa şi a familiei sale, ba chiar existenţa Iul, atîmă de biue-voinţa superiorului săfl safi a funcţionarului,-- zăfi nu e nevoie ca să fie acesta prea mult ameninţat. Căci uu singur cuvlnt, un avertisment ajunge ca acela să fie Îngrijit.
Kubik Beta: Şi totuşi sunteţi guvernamentali ?
Preşedintele (sună) : Rog linişte!
Oscar Meltzl: Dar atunci clnd şeful vr’u-nel autorităţi intră In mod brutal prin ameninţări şi presiuni In sanctuarul cel mal intim al omului sărac şi ’l pune în conflict cu propria sa conştiinţă!
Asemeni cazuri şi multe, durere, la noi s’afi ivit foarte des.
Thaly Kâlmdn : Să auzim exemplele! Cerem nume, cerem date!
Oscar Meltzl : Avem date. D. deputat Thaly se vede că e prea neastlmpărat. A-pol de ce nn aştepţi plnă să sflrşesc?
Tlialy Kâlmdn : Pentru că asemeni lucruri nu sunt pentru parlamentul maghiar. Du-te la Dresda.
Oscar Meltzl: Efi n’am ce să caut Iu Dresda ; efi sunt membru al acestui parlament şi aici rămîn.
Thaly Hâlinân : Germanisaţl şi în Presz-burg; nu vă ajunge Sibiiul ?
Preşedintele : Rog pe d-nil deputaţi să
nu converseze aici.
Oscar Meltzl: Asemeni cazuri s’afi ivit In număr foarte mare, mat ales la autorităţile dependiute de ministerul comerţului, la poştă şi la căile ferate.
Polonyi Geza : Dar în Posen ? Pofteşte numai lu Posen !
Thaly Kâlmân: Şi În Alsacia !
Preşedintele: Vă rog nu întrerupeţl !
Picliler Gyozo : Lege excepţională ! 1848!
Preşedintele: Nu întrerupeţl, vă rog. Voifi fi nevoit să chem pe nume pe acel deputaţi, cari întrerup pe orator.
Oscar Meltzl: Ne puţind să continui eu discursul mefi, am onoare a anunţa următoarea interpelare ministrului de comerţ:
Textul interpelare!
1) Are d. ministiu cunoştinţă, că şefii staţiunilor c. f. din Sibiu, Sighişoara, Braşov, etc. impun subalternilor lor să-sl maghiarizeze numele patronimic ?
Toci fin stingă extremă): Ce e cu asta ? Bine afi făcut! De ar face toţi aşa 1 (Sgo-mot mare).
Oscar Meltzl: 2) E dispus d. ministru a reprima fără intlrziere acest abus (Ilaritate) ?
Voci (In stingă): Şi acesta e abus ?
Oscar Meltzl: ... şi să ia măsuri severe ca funcţionarii superiori să se abţină de la orl-ee amestec ?
Polonyi Geza: Şi aceşti Saşi sunt aliaţii noştri In contra Romlnilor ? (Sgomot, Preşedintele agită clopoţelul).
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de la 20 Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2 p. m.
Preşidează d. D. Gian:.
Prezenţi 105 d-nl deputaţi.
D. C. Dobrescu-Argeş depune un proiect de lege, pentru acordarea unul brevet de invenţiune plugului-sapă, silvicultorului ro-mln Danielescu.
D. I. Malla cere mal multe dosare, pentru a anunţa o interpelare d lor miniştri de interne şi războiţi, relativ la sinuciderea caporalului Rădulescu.
Se validează alegerile d lor I. Leca, la colegiul al 3-Jea de Bacăfi şi T. Teodorini, la colegiul 1 ifi de Prahova.
Se intră în ordinea zilei.
Interpelarea d lui G. Ştefănescu, relativă la serviciul medical al judeţului Dolj se amină, d sa fiind absent.
D. C. Dobrescu Argeş îşi dezvoltă interpelarea, relativă la serviciul antropometric, de pe lingă poliţia Capitalol.
Oratorul spune că acest servicifi funcţionează In mod ilegal şi aminteşte cazul a trei mari comercianţi din Capitală, cari afi fost supuşi măsurătoarei antropometrice, ca Şi cei din urmă criminali.
Recunoaşte necesitatea acestui servicifi pentru criminali, nu Insă şi pentru simplii preveniţi.
SEWATUL
Şedinţa <ie ja -^O Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.20 sub
Prp^S Jo i °ri>escu.
Prezenţi 80 d-nl senatori
AnPesSjaTDiSteria^ nh D. Sturdza şi
pub!icÎ^U^naWp^ie™n‘str“ Arărilor vire la regimul apelor **1 de le&e cu Pn‘ Se intră In ordinea zileţ Senatul se ocupă cu indie, nil,Q
IurSanV°teaZă reCU“°aŞterea «* lui Pantelimon La orele 2.50 Senatul intra in secţ;j
Ştiri Judiciare
Azi a venit înaintea Curţei d» r .. recursul d-lul Andrei Popovici şj asaJie l’alţl ln privinţa incidentului ridicat °F tea instanţelor de fond pentru punerea cauză a moştenitorilor Semo. Se ştie ea .. tlt tribunalul cit şi Curtea de Apel s'ati declarat incompetente pentru a judeca despăgubirile civile lo contra moştenitorilor
Recurenţii erafi asistaţi de d-nil Mihail Cornea, Take Ionescu şi Fleva. Primăria era reprezentată prin d-nil primar Robes-cu, Delavrancea, Stoicescu şi Autimescn.
, Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror general Filitis.
Cercetarea recursului s’a amlnat pentru 18 Februarie, de oare ce reprezentanţii primăriei afi cerut comunicarea motivelor.
*
* *
Recursul omorltorilor lui Cioflan a fost asemenea amînat la 26 Ianuarie, tot pentru comunicarea de motive.
*
* *
Secţiunea a Il-a a Curţei de apel din Capitală, va judeca, Joui, 22 curent, procesul intentat direcţiuuel generale a teatrelor, de către d. Aristid Ionescu, căruia direcţiunea a refuzat să ’i dea autorizaţiuuea de a reprezenta o piesă a d-sale, intitulată Ciapcînii.
Dezbaterile promit a fi interesante.
ULTIME INFORMAţlUNI
Tratativele d-lul Fleva
De mai multe zile se urmează tratative de împăcare intre guvern §i d-nul N. Fleva.
Au avut loo pentru acest scop mat multe consfătuiri între membrii grupului Flevist, cari sunt în număr de 12, după cum se scie.
Marea majoritate a grupului, ca de pildă d-nii C. Grigorescu, G. Soorţes-cu, N. Popp, G. Dobrescu, A. Arion, Politimos şi alţi sunt cu totul ostili ori cărei împăcări. Pentru împăcarea cu guvernul nu sunt de cit trei prieteni ai d-lui Fleva şi anume d. N. C. Aslan, G. Piteşteanu şi D. Apostol.
Lupta dintre acei cari sunt pentru înţelegerea şi acel cari sunt contra, începută, în culisele grupului, se manifestă acum şi în public.
E foarte interesantă discuţia dintre ziarele Fleviste Evenimentul şi Dreptatea asupra împrejurărei cine e adevăratul democrat din Ploeştl, cei care iscăleşte în ziarul din Iaşi sau în ziarul Flevist din Capitală.
| {Ministrul de interne a propus în Cameră un proect de lege, pentru cedarea a 20 de hectare de pămlnt, din domeniul Statului de la Socola, llBgă Iaşi, necesare clădire! spitalului de alienaţi ce se construeşte, In localitate.
D. C. Politimos, deputat, va cere guvernului numirea unui al 3 lea efor la spitalele civile.
Deputatul de Dîmboviţa va propune, în acelaşi timp, ca noul efor[să nu mai poată °cnpa alte slujbe, pentru a-şi putea da tot
timpul necesar prosperărei Eforiei spitalelor.
Politische Corespondenz din Viena publică o telegramă din Salonic, care spune că delegaţii rominilor macedoneni aii fost asiguraţi, din partea guvernului romîn, că în curînd vor obţine o mitropolie ro-mînă.
Guvernul romîn a îndemnat pe delegaţii romînilor macedoneni, — spune Politische Correspondenz,—să fie mereu supuşii devotaţi ai Sultanului.
Corpul 4 de armată din Iaşi continuă a avea cel mal mulţi bolnavi de conjuctivită granuloasă.
La 16 Decembrie trecut se allafi în spitalele acestui corp 421 bolnavi.
După corpul 4, rine corpul 3 din Galaţi, care la aceeaşi dată, avea 104.
In cele-l’alte corpuri militare, numărul granuloşilor este neînsemnat.
Membrii grupului aurelianist sunt convocaţi, pentru astă-seară, la o întrunire, la Drapelul.
Mîine, prin excepţiune, drapeliştii nu vor ţine însă obicinuita lor întrunire.
Consiliul de miniştri este convocat pentru azi după amiazl.
Se va urma cu discuţiunea asupra bugetului general al ţărel.
In locul d-lul Vasiliu, numit preşedinte al tribunalului din Fălticeni, se vorbeşte de înaintarea ca judecător de instrucţie, îu Capitală, a d lui E. L. Demetrescu, actual procuror pe Ungă tribunalul laşi.
D. colonel Tel a fost transferat, ln interes de servicifi, la Galaţi, pe ziua de 16 Ianuarie.
D-sa va lua comanda brigadel de artilerie a corpului 3 de armată.
D. George Mortzun, fost secretar general al ministerului de interne, a fost numit prefect al judeţului Botoşani.
Lăutarii romlnl sunt in mare slavă, In iarna aceasta, In lumea veselă pariziană.
In cafeneaua Maxime, una din cele mal frecuentate, clntâ un tarat de lăutari din Bucureşti, sub conducerea cunoscutului Mi-tache.
Alexandru Puiu, nepotul cunoscutului Hagiu din Focşani, clntă la Place Blanche, cea mal veselă cafenea din Montmartre.
Acest Puiu a părăsit ţara, acum patru ani, şi astăzi e Însurat cu o englezoaică din Londra, uude a clntat mal mult timp, eb-ţiuind elogiile tuturor cunoscătorilor de muzică. însăşi Regina Victoria i-a adresat o scrisoare, priu care’I aduce laude pentru talentul săfi.
Odinioară, atît Mitache cit şi Puiu cîntafi o noapte Întreagă pentru un pol : astăzi el clntă un brifi pentru un louis.
Pentru reuşita candidatului colectivist la Teleorman, guvernamentalii împreună cu pretinşii disidenţi din localitate afi întrebuinţat toate mijloacele obicinuite de administraţia regimului.
S’afi înlocuit mal mulţi funcţionari bănuiţi că ar vota în contra guvernului, s’afi făcut promisiuni de slujbe la mal mulţi alegători şi s’afi oferit la trei persoane aceiaşi slujbă.
Printre acel cari făceaţi o propagandă activă în favoarea candidatului colectivist era şi d. Ghimpa, avocatul Creditului urban din Bucureşti.
D. Ghimpa însă a păţit o mare ruşine, căci a fost dat afară din sala de alegeri pe motivul că nu e alegător.
Consiliul comunal din Piteşti, ales acum 15 zile, va fi din uofi dizolvat.
Se ştie că In urma demisiei d-lul Rădulescu din demnitatea de consilier comuual, membrii rămaşi se Împart in cinci liberali şi In cinci conservatori.
Alesul colegiuluî | de deputaţi din piatra-N.
Proclamarea nonlni ales
ErI, Camera a proclamat pe d. N. Teo-dorescu deputat al colegiului I de Neamţu.
N’a fost nici o discuţie asupra noului ales. Niminea n’a ridicat glasul, ca să conteste nu validitatea alegerel, ci moralitatea persoanei care urmează să ia loc printre reprezentanţii Naţiunel.
Faptul nu ne surprinde. Cine oare din unanimitâţile colectiviste poate să ridice glasul, ln numele moralei ?
Propunerile colectiviste
Alegerea a avut loc, ln ziua de 16 Ianuarie curent.
Partidul conservator avea de candidat pe d. colonel Roznovanu, care se prezenta—ln alegere—cu toată forţa morală a omului încercat în luptele politice.
Colectiviştii locali, siguri de succesul a-cestel candidaturi şi temlndu-se de un ruşinos fiasco, s’afi adresat atunci d-lul colonel Roznovanu, prin prefectul judeţului— d. N. Albu—oferindu-1 sprijinul şi concursul în alegere.
Ceea ce era natural—d. colonel Roznovanu a respins propunerea ispravnicului. Colectiviştii însă nu s’afl descurajat şi afi trimis o delegaţiune, compusă din d-nil senatori Dornescu şi Ioanin, la Roznov, moşia colonelului. _
Fostul viee-preşedinte al Camerei a primit tot cu acelaşi dispreţ noua ofertă. Răspunsul săfi a fost categorie: refuzul cel mai formal
In acelaşi timp însă, pentru a nu lăsa să se creadă că a reuşit, ln alegere, cu concursul guvernului, d. colonel Roznovanu, în deplină Înţelegere cu membrii partidului local, şi-a retras candidatura, hotărlndu-se tot-odată abţinerea de la vot.
Alegerea
Ce afi făcut atunci colectiviştii?
Ne avtnd nici o persoană de consideraţie, căreia «ă-1 ofere colegiul, s’afi hotărlf să susţină candidatura băcanului Nicolae Teo-dorescu, care a şi fost ales.
Din 188 de alegători înscrişi, s’afi pre-zintat la urnă 108 votanţi.
Băcanul a obţinut 87 voturi, 22 fiind anulate.
Conservatorii s’afi abţinut, pe toată linia.
Băcanul Nicolae
Portretul noului ales se impune.
Ca studii—două clase primare; ca moralitate—a se cerceta dosarele poliţiei din Bu cureştl şi ale celei din Piatra-N, din anii
1886 şi 1888.
Din aceste dosare, se stabileşte piuă la evidenţă că Neculal Teodorescu a fost gazdă de hoţi şi de falşificatorl de monede. Prin ajutorul actualului deputat, complicii desfăceau lucrurile furate şi bancnotele falşe.
„Scoate lanţnjelul hoţiile !“
Pentru edificarea citilorilor asupra opiniei de care se bucură noul reprezintant al ţărel, în Piatra-N., dăm aici clte-va din buletinele anulate:
1)	Nicolae Theodoreseu Scoate lanţujelul hoţule !
2)	Nicolae Teodorescu
Diademă- braţiletă.
3)	Nieolae Teodorescu
Ruşine, alegătorilor! ln locul unui stîlp al ţârei, alegeţi un tâlhar, cămătar !
4)	Nicolae Teodorescu
Mare escroc. Ar merita să stea la penitenciar, unde are tovarăşi—falşificatorl de monedă.
etc. etc. etc.
Toate aceste buletine afi fost anexate la dosarul alegerel, trimis Camerei.
♦
* *
Ne oprim aici. Lumea va judeca cine este noul reprezentant al ţărel şi de moralitatea Camerei colectiviste.
Din cauza lntîrzierel trenului austriac, care trebuia să aibă legătură eu trenul ro-mînesc, la Vlrciorova, poşta străină n’a sosit astă zi In Capitală.
Rugăm pe abonaţii noştri, cari simt fn intlrziere cn plata abonamentului, de a se grăbi cn achitarea sumelor ce datoresc, căci alt-fel cu ocazia încheiere! anului 1897, vomit nevoiţi a Ie suspenda îu moţi irevocabil tră-miterea ziarului.
SPECTACOLE
Ea muzeul Braun de Ungă Imprimeria Statului, a sosit de curlnd un număr Însemnat de animale sălbatice.
Reprezintaţia animalelor are loc In fie-care zi la orele 4 p m. şi la 6 şi 8 seara.
Astă seară Marţi va fi o reprezinlaţie specială in onoarea presei.
Grand Etablissement Ilngo.— Marele BAL mascat 4 la Moulin Rouge, va avea loc mîine, Miercuri 21 Ianuarie 1898. Mal multe surprize sunt rezervate publicului.
MINISTERUL JUSTIŢIEI l*ublicaţiu ne
Domnul Manolacke Ioan, fochist din gara Birlad, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Ioan» a celui de «Constantin Codreauu» spre a se numi «Manoleche Ioan Constantin Codreanu».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăj zut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICAŢIE
D-nul Zacharia Mustăţeanu, funcţionar vamal din Bucureşti, strada Salclmilor 10, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea uumelul săfi patronimic de «Mustăţeanu» în cel de «Buicliu», spre a se numi «Zacliaria Buicliu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voit să facă oposiţiunile ln termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MASELE MAGASOf
CU
încălţăminte de lot
„LA LUMEA ELEGANTĂ“
70. — Calea Victoriei. — 70
Via-a-vis de Teatral Naţional
Facem cunoscut onoratului public câ fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşo i sunt farte călduroşl, presentind avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuacea^iă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cit se poate de avantagioase.
Mal recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, in toate culorile.
Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat’un atelier special A la Costa, din Paris, şi, ca reclamă am pus în vinzare ghete de ghems, foarte solide, pentru dame‘, cu preţul de la 12 lei în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei în sus ; ghete de vax. solide, pentru bărbaţi, de la 16 lei In sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei In sus.
Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurîndu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi.
Proprietarii magasinulul
«La Lumea Elegantă»
n CULCAM AR A
IILKĂ VICTOIUEI, 152, tris-ă-vu de ratatul Ştirbei
MODE şi Reparaţiiiui aprope Gratis
DEFOS1T de CORONE
Calea Victoriei, deasupra Cofetăriei Fialkovsky
FABRICĂ REALĂ de
Flori Artificiale, Corone, Buchete şi Decoraţinni
JLipftCauî IO, pasaj, vis-ă-vis de Banca Naţională. Fabrică de COROANE—Expediţie în provincie cn Accelerat, preţul de la 30 pînă la 150 lei de orl-ce fel de flori safl de stejar on lanr, cn inscripţie, panglică ţl Embalaglti
AOEVARAT
CEAIU RUSESC
ADEVĂRAT
AL
IN NALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI DE EXPORT DE CEAI RUSESC
MOSCOA
De vinzare ln toate magazinele de co* niale din capitală şl din provinto
ÎOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu în saci
BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit.
CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46.
50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3.
COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiane. Lei 54 tona.
Cărbuni de piatră de Petroseny şi Cardif.
ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62. Greutate GARAWTATÂ
Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa.
CAROL LftWENBAfH
STR. SFINŢI VOEVOZÎ, 5
RATE
ROBITE
RATE
Mauriciu Filip Lazâr
Vis-â-vis de Hotel de France In casele Risericel SlătarI, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel)
Dormitoare, Sufragerii, Biurouri, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc.
Garnituri complecte pentru Saloane; Prompele, Perne, EvantaiurI, Dormeze, Pufuri, Divan ori, Scaune de paie, ctc. Ateier special de Tapiţerie. 171
IflIMGEAaOlWrE deÎOURBE
da j)oc!earC]ţ/lS UI{EL
INLOCUIŢI-VE FLANELELE
Antihigienice prin faptul că oprecs evaporaţiuuea sudoare
IRBRACAŢI -VA
FLANELE
DE	.
VATA de TURBA
VETEM ENTS oeDESSOUS HYGldllQUES Flanele de Vată de Turbă Flanele de Vată de Turbă Flanele de Vată de Turbă ( Flanele de Vată de Turbă j
)ăl
>ă l
Eauuy, Fraţii Poliinger ►	8- Kahane’a.^-aorl
Craiova, S Larăr Eenvenlatl (Bazar ţl Papeiărie).
Fccoanl, Iacob K Hacagic Bumeu, Fraţii Stoicescu
Ploeoti, Constanrineaon & Buoă-reaou fLa Curcubeu). Botoşani, Abr. Mobablatt Tecuci, EraţiI Ibraileanu T.»JSeverinf Abr. I. AUdgem Braila, Fraţii G. Perlea

ale D-rnlni R ASII BEL
S13ÎGVKEI.E BECTTXOSCFTE CA HK.IESUR
Sunt singurul remediu contra durerilor reumatismale; sunt antiseptice: sunt nemicşorabile la spălat; Absorb Sudoarea; sunt ellastice, îşi conserv po-rositatea, evaporează sudoarea.
Neputrecibile, Antifermenticibile, Călduroase, Igienice din toate puntele de vedere.
Singura! Depositar pentru România :______ __________
Magailnul AU JPET ÎT PABIilElf
Bucureşti. — 93, CALEA VICTOBIEÎ, 92 (vis-â-vis de Palatul Regal)
BEPOSITE IJV PROV1XCIE
Bârlad, W. Banft («La Luna») O'inryiUf Loca Lucatos («Magaaln
Unlveraelle».
ConHtantaa, L I. Laa-aride»
Tulcea, Grunberg («La Luna»)
911
Catalogul Ilustrat me trimite gratim fi franco
www.dacoromanica.ro
mari, îl mal strînse încet mina şi o tăie razna spre munţi, de şi nu avea gînd să vîneze. Se adinei printre stîn-cile golaşe cari stad ameninţind văzduhul cu* înălţimile lor; şi descarcă puşca aşa în neştire ; sgomotulul surd îl răspundea vuetul groaznic al stinci-lor, larma asta îl pria sufletului Iul sbu-ciumat.
Intr’o clipită se furişă după o stîncâ, un vultur sbură aproape, aproape de el, mal să-l atingă cu aripele.
—	SborI flăcăule, o-I fi avînd şi tu mîndra ta! Vulturul se perduîn sborul Iul legănat, departe, departe în noianul depărtărilor. Stoian îl petrecu cu privirile, pare că simţea o fericire streină, văzînd cum se pierdea măreaţa pasăre în golul văzduhului. Intr’o clipă flăcul îşi schimbă sborul şi ca un glonţ se repezi spre valea liniştită. Văzuse el o ceată de porumbel ce se jucafl bătînd din aripele lor albe.
—	Aş, nu te duci tu acolo; nu ţi-am dăruit ed viaţa să-mi omori frumuseţea de porumbel.
îşi lipi puşca de obraz, o îndreptă spre aripele lungi ale vulturului şi trase de trăgacii!, cocoşul puştel căzu... pasărea mal clipi cît-va din aripi şi se rostogoli în văl — porumbei se impră-ştiară bătînd din aripi.
Aşa hoinări Stoian toată ziulica, iar spre înserat obosit, se lăsă spre casă.
(Va uram)
înţelese, îl căzu pe pept, pe partea unde SI bătea inima Iul. El o strânse şi mal tare în braţe, n’ar fi dorit s’o mal lase din strângerea aceasta şi chiar când bătrâna intră în odaie, el tot nu o lasă din braţe:
-- O maică, maică nu mi-o lua, a mea îl. Nu o mal las cit lumea!
In urmă se întoarse; luă mîna bă-trînel şi îl zise cu glasul tremurînd:
—	Fii şi maica mea d’acuma încolo !
Aşa logodnă nu se cam obicinuia în datinele ţărăneşti, dar dragostea taie drumurile depărtăre!, asta o ştia şi bă-trîna şi apoi Stoian îl era drag şi punea pe el mare preţ, mal mare ca pe toţi diaconii pe cari îl adusese peţitoarele caselor vecine! Dar tot după obi-ceiu nu se lăsa ademenită şi dînd uşor din cap, încet şi aşa pe bătrlneşte îl zise :
—	El, ’om vedea ce-om face, nici ţie zilele în sac nu s’ail vîrît, nici Smilia-nel nu s’a trecut timpul.
Stoian coborî, sfios privirile, luă puşca şi se îndreptă spre uşe. Dete în-tîl mina cu Smilia, dar nu cu patima de mal înainte, ci liniştit şi aşezat cum îl prinde bine pe un flăcăii; cînd să iasă din tindă, bătrîna îl opri afară.
—	Şi tot mal vino Stoiane, vezi tu, că nu avem pe altul mal drag; da, tot fereşte-ţl obrazul băete, că n’am chiti să fim de gura lumel nici ălor mal răi nici ălor mal buni ca noi.
Stoian înţelese ce voia să spună bătrîna, îşi acoperi privirile cu genele lui
foiţa /jarului <epoca
spre focarul care se trecea uşor în vatră, iar razele lui i se jucai! frumos pe faţa lui îngîndurată.
—	Stoiane băete, tu îmi eşti abătut şi trist azi. Te aă mîncat oamenii cu vr’o vorbă rea. II ştiu eă pe el, ’s răi şi câinoşl.
Stoian nu răspunse o vorbă măcar, dar când băti Ana eşi prin curte să mal culeagă vr’o două vreascuri pentru foc, el se urni de lingă vatră, se dete mal aproape de răsbol.
—	Smiliano dragă, priveşte-mă, dragă, mult, mult, în ochii tăi ’ml pare mie că ’ml e povestit norocul med.
Smiliana ’l privi uimită. Ochii el negri eraă pe drept cartea în care era zugrăvită icoana dragostei fără hotar. Fericit de acela care ’şl va oglindi în el icoana vieţel Iul de aci înainte. Nu o să se tănguiască de dorul raiului, căd raiul tot l’a trăit în clipa în care ’şl oglindise chipul lui în ochii el.
Stoian, în jalea care îl sdrobea sufletul, se simţi legat de ea, o strânse încet la pieptul lui de voinic.
Cînd intră Stoian in casă, bătrîna îl eşi In cale, sărind uşor de pe laviţă.
* — Bun venit copile. II, de cînd nu ne-am mal bucurat să te vedem venind. Ai uitat pârdalnica noastră sărăcie ! Da, da !
Smilia îngălbinise toată, abia o ţineai! picioarele, cînd l’a zărit mal bine, i s’aO înrumenat obrăjoril de un rumen cum nici un zugrav n’a ştiut să pue pe feţele icoanelor lui. Iar cînd îl mal strînse şi Stoian mîna, ea abia putu îngîna :
' — Stoiane !
Asta i-a fost toată voi ba el.
Dar dese ori o singură, singurică vorbă, poate şi pe nevrute spusă, da pe faţă cele mal adinei taine pe cari sufletul le ţine zăvorite de lume.
Vorba asta, Stoiane! fusese aşa de dulce, aşa de tainic, aşa de sfînt spusă, in cit o mişcă pină la lacrăml pe bătrîna maică.
Cunoscuse ea glasul iubirii, o dată, poate şi din pieptul el izbucnise.
—	Smiliano fată, te bucuri tu, c’a venit Stoian ? Tu vel fi crezut, fată, că nici o dată nu are să mal vie.
—	O, mămueâ!
Murmură ruşinată fata şi porni aşa în neştire făcîndu-se că ’I e lipsă ceva din casă. Stoian o petrecu cu privirile ztmbfnd jalnic; nu ştia cum i se părea că nici o dată nu o văzuse aşa de mîndră, nici o dată nu o întîlnise aşa de di’agă ca acum.
Şi mal ales azi, unde venise şi mal trist şi mal necăjit ca în alte date? Se întoarse spre vatră şi aţinti privirile
«ICRA AACSiCt
SUFLETE CURATE
V I V|\i ţ’EIMNILOH
DE PRIN ANUL 1857
Tradusa de /. O V S l A .V V.
Maică sa o privea cu dragoste şi zîiubind o întrebă :
— Smiliano fală, multe fire ţi se rup de un rînd de vreme, ce îl asta fată ?
Maica sa vroia să il spună : Smiliano, tu Ia alt-ceva te gîndeşll.
Poate că bătrîna o fi avut şi dreptate, căci Stoian nu venise de vr’o trei zile şi maica însăşi şi dacă z;mbea aşa iu duioşie tot era întristată : căci se gîn-dea mereu ce s’o fi înlîmplat cu Stoian de nu vine. Şi ea mult ’l îndrăgea, dar Smilia ?	.
Ea să rină miţa se topea nevăzîndu-1, il iubea cu inima el întreagă şi cu tot şi flitul, dar nici o dată nu i-a zis ea măcar : mă Stole mult îmi eşti drag. Vezi asta nu ar fi putut face, iar fi crăpat obrazu de ruşine. Uite aşa gîndesc ţăranii noştri, aşa li sunt gîndurile lor de dragoste.
—	O Smiliano, Smiliano, nici o dată nu al să fii tu a mea! Pe gene’e lui se iviră ca două picături mari de rouă, două boabe mari de lacrâml.
Glasul lui Stoian, faţa lui îngălbenită, lacrămile ce îl lucraă sub gene, toate uimiră pe sărmana fată, toate il erau străine, necunoscute.
—	Stoiane, Stole al med, suspină încet fata, iar mânile şi le aşeză pe umerii lui, toată tremura ca frunza, iar capul el îngreunat de teama celor ne-
NOUA POSTÂVĂRIE
LaVULTURUROMIN
Str. Lipscani, 16 pune la eltsposiţlunea onor. Public
BOGATUL SCO APARTAMENT
!	DK
STOFE FINE |i MODERNE
PESfTKW
PARDESIURÎ
Dela renumita fabrică
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari d 1 Franţa, aO găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigura contra accidentelor corpuri le. Aceste asigurări cari se fac de so vietatea noastră «PATRIA» ofeiă avau-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 auua\ nentm a fi asisrurat cu Iei 50.000.
PRIX FIXE
70, Str. Lipscani, Casa Fraţii Hasan Slr. Lipscani, 70.
MANUFACTURE EN GROS şi EN DETAIL
- BUCAREST —
Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim NOUTATE in
Mătăsuri şi GazrrT pentru Rochi de Baluri şi Nunţi
COMPLECT ASORTIMENT RE
ARTICOLE PE A7 TU MIRESE
f'âT PREŢURI EI O O Uit A TE şi TINE
nu cufunda Magazinul
la casa de bancă Ieschek & C-ie, Lipscani No. 1.
EXPOSITIUNILE
DIJt
PARIS, LONDRA, VIENA, LION şl RARSEILLE
SIG. SCHWARZ
Proprietarul Granl-Photographie Central, Director al scoale! Academice
de Fotografie
Representant general al EXP0SIŢIUNIL0R Internaţionale de Concurs din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille, cu autorisaţia guvernelor respective.
Se însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOS1Ţ1UN1LE din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille La această exposiţiune se primeşte produse din toate ramurile industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRESENTANT. InformaţiunI mal pe larg se pot lua la
fflroul din Calea Victoriei
PAMOICL VILLACltOg
- La GRAND PUOTOGRAPHIE-CENTRALE -
CEL MAI SIGUR
REMEDIU
CONTRA
B0ALEL0R VENERICE
(E IM ESC 1)
ESTE ÎNTREBUINŢAREA
Tubului Preservativ SANUS
Patentat în Franţa, Germania, Aus-tro Ungaria şi In toate Statele culturale.
Preţul unui TUB, Lei 1.50
De vînzare la toate Farmaciile şi Drogueriile din ţară.
HAINE BĂRBĂTEŞTI
PE PREŢURI
FOARTE EFTINE
P. S. — Rugăm a nota bine adresa noastră, spre nostru cu alte firme.
Nouveateurile pentru primăvara
mr sosite
Mai mult <le ljt de secui succes proclamă superior iatea sa in tratamentul de guturai, iritaţiunel peptulul, f fluenţa, dureri reumatismale, scrintitnri, răul, rărs&turi, bătături
care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Strada 'Ţăranilor, No. 35
Topic excelent contra bătăturilor.
PRECUM:
LOCOIIOBILE cu saii fură aparat de ars paie
de la S1-. piuă la 30 cai putere
BATOAZE ]>E (UUÂU de Toate Mărimile	BATOAZE de PORUMB Ho. 5, cu Elevator
,le la 2 şl jumătate ,.înă la 12 Cai putere	pentru liocomobilă şl cil IfâuH
Maşine de Semănat, Maşine de Ciuruit şi Vînturat, Maşine de ales Neghina şi Secara din GrâO
'	‘	'	‘	“	Aci nat -»f
Durele englezeşti de prima calitate
© O ® “ CU SAt FĂRĂ APĂRAT DE LEGAT SNOPI
Făurit Peste Tot
4 brazde
PLUGURI de
nu fer	wmp tete re caza
<1 eu dinţi articulaţi	WT* *
L nostru primim reparaţimii de locomoDile din ori-ce fabrică
ViNZÂRi CIJ COXDIŢIlI«fi	NANTAGI©ASE
f* No’ 3.—Bucureşti,
Bucureşti.
•3

■