SERIA n.—ANUL IV, No. 661.
Ediţia a treia
SÂMBĂTĂ, 17 IANUARIE 1898.
NUMĂRUL 10 BANI
AXSOBf AMJEMTSilIJK
i?€sa» te I ţi li ale te-eărei iul ţi se si**®»® tat-d’a-uu halate In Bucureşti la Casa Administraţi#! ia fudeţs ţi $tr»inăiait	prin	mandato	P«?(**•
Un an In tară 30 lei;	In	streinătate	50 lei
Şese Ioni . , . 15 »	*	»	Ş* *
Trei Ioni . . , 8 »	»	»	t3 *
IJn număr ta streinătate 30 5a*I
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
iltWlUflligBA’riA
Ne. X. — SBiDi CIMUHţia — ffo. 8
NUMÂRUL^IO BANI
mnrciGBiLE
Ia Bueoreţtl ţi judeţe m pfi&nat smassi la Administraţie
Ia străinătate, (Unei la aJmimiMtrajit fi la toate oficiile de publicitate ăncaeinrl la	pag. IV	.	•	.	■	•	0.30 k. Hait
e »	t DI	J	■	■	•	•	t— lei	r
* t	» P.	.	J	.	.	.	3-	*	**
laserţiile ţi reclamele	S	lei	riadul
C»	raefeiR 8* ks*i
REDACŢIA
TELEFOS N«. S— STEAUA CLEMENŢEI — Na. t
ÎNGROZITOAREA FURTUNI UE PE MAREA NEAGRA
Salvarea, vaporului METEOR
UN MARE FINANCIAR
D. Gogu Cantacuzino, ca om nou în ale finanţelor, de cîte ori deschide gura, trebue să spună o... enormitate. La acest politician transformat dintr’o zi in alta mare financiar, teoriile cele mal bizare şi mal scandaloase, financiariceşte vorbind, sunt monedă curentă.
Tip de perfect colectivist, d. Canta-euzino a adus, in materia finaneelor, acel spirit de versatilitate, acea neruşinare de teorii ad-hoc, cari fac fondul întregel politice colectiviste.
In fie-care an,—acesta este al treilea din nenorocire—actualul ministru vine cu o altă teorie, aşa că dacă şi-ar da cine-va osteneala să apropie ceea ce faimosul Gogu a spus în 1896, cu ceea ce a declarat în 1897 şi cu ceea ce susţine sstă-zl în 1898 în materie de întocmire a bugetului Statului, ar ră-mînea încremenit de atîta ignoranţă şi îndrăzneală.
Pentru a i se vedea ştiinţa şi spiritul de continuitate al acestui om, ar trebui pus nu pe două coloane, cum se obiclnueşte aceasta pentru plagiatori, ci pe trei coloane, iar Ja anuî pB patru şi aşa mal departe. Acest lucru îl vom face în curind.
,Pînă atunci să denunţăm publicului ultima faimoasă teorie susţinută alaltăieri în Cameră de acest Gogu, care este demnul tovăraş al lui Ionel şi meritosul colaborator şi aghiotant al lui Mitiţă.
Dar, IntîiQ să arătăm în ce condiţii s’a produs Gogu cu teoria sa nouă In materie de bugete.
Acest domnişor venise să ceară Camerei un credit suplimentar şi extraordinar pe exerciţiul anului curent, de suma, nici mal mare, nici mal mică, de-dt acea de 4.200,000 lei! Din această frumuşică sumă cerută, numai 1.240,000 lei era acoperită tot din resursele anului prin anulare de credite acordate şi neîntrebuinţate.
Restul de 3.200,000 lei, ministrul propunea să fie luată din exerciţiul anului expirat.
Să se noteze un lucru: Fie-care buget anual prevede o cifră pentru deschid* rea de credite suplimentare şi ex-Ira-ordinare.
Bugetul anului acesta prevede şi el o asemenea cifră, însă cînd el a fost întocmit, ministrul, în scop de a echilibra aparent bugetul, a fixat-o la ridi-cula sumă de 611,000 lei.
Pină anul trecut, suma afectată la deschidere de credite a variat între un milion şi un milion jumătate.
Era vădit lucru încă de anul trecut că fixarea unei cifre numai de 600,000 pentru un paragraf aşa de însemnat, era pur şi simplu o manoperă de-ale lui Gogu pentru a prezintă un buget, chi purile echilibrat.
Acest lucru l’a spus chiar raportorul anul trecut. După ce d. Costinescu, opina că este nevoe de creiarea de resurse noul, apoi continua în modul următor: «Nu «mal cu ajutorul acestora (resurse noul «se va reda budgetelor noastre elasti-«citatea trebuincioasă şi se va înzestra, «după o dreaptă măsură, şi alocaţia «pentru deschiderea de credite mplimen dare şi extraordinare, cari numai pro* «vizor se poate privi ca înscrisă «cn cifra de 611.000 lei».
Din aceste cuvinte, vădit rezultă nevoia care silise pe întocmitorii budgetului anului acestuia, de a fixa cifra creditelor numai la suma de 611.000 lei. Evident, raportorul o mărturiseşte şi o declară, că dacă acestă cifră este aşa de jos fixată, este că nu eraO fonduri, este că nu avea resurse pentru a fixa o cifră mal mare, cum trebuia.
Aşa stă chestia.
Acum să venim la Gogu.
Gogu vine, cum am spus, alaltă-erl, în Cameră, şi cere la acest capitol un spor de 4.200.000 lei, saQ mal drept de
3.200.000	după cum am explicat mal sus
Deja lucrul te izbeşte.
A veni să ceri 3.200.000 lei credi la un capitol pe care l’al fixat la înce putui anului la suma de 600.000 lei este fenomenal!
Vădit, că dacă al fi fixat cu bună credinţă la începutul anului aceste ne voi la 600.000 lei, nevoi cari mal tîrzia s’a văzut că se urcau Ia patru milioane, vădit că al fost un ignorant şi un om neştiutor în ale întocmire! budgetelor,
Iar dacă fixind cifra capitolului ere ditelor cu ştiinţă că este insuficientă la o cifră aşa de derizorie, vădit că al
’ost un şarlatan şi un ministru necorect. De aici nu poţi eşi.
EI bine ! Gogu crede că poate eşi din această dilemă prin o teorie nouă, inedită, neformulată încă de nici un înanciar, şi pe care o dăm publicului ca să ’şl facă delicii din ea.
Iat-o: Datoria unul ministru este ca să alocheze la capitolul creditelor suplimentare şi extraordinare o sumă cit se poate de mică. Şi cu cit acel ministru vine cu cereri de credite extraordinare mai numeroase şi mai neprevăzute de budget, cu atit dovedeşte un spirit mai competent şi mai util mersului budgetului.
Poate nu ne credeţi ? Citiţi, vă rujăm, rezumatul dezbaterilor ale şedin-,el Camerei din 14 Ianuarie în Voinţa Naţională.
Va să zică, cu cît eşti mal neprevăzător sau mal înşelător, cu cît prin cereri de credite dezechilibrezi mal mult budgetul întocmit la începutul anului, cu atîta aceasta dovedeşte mal mult spirit de ordine, de prevedere şi de înţeleaptă; administraţie financiară ! Teoria este perfectă.
După ea, echilibrarea serioasă a unul budget, Ia începutul anului, nu are nici o importanţă, din contra, nici nu trebuie să existe.
Budgetul nu se face, ci se trăieşte zi cu zi, ne spune faimosul financiar. Cu cît modifici un budget conform nevoilor ivite în cursul anului, cu atîta este mal bun. Şi cu cît la sfirşitul exerciţiului eşti nevoit să recurgi la resurse extraordinare, în afară de prevederile anului, pentru a face faţă Ia cheltuieli, cu atîta eşti mal în adevărul ştiinţei financiare!	•	1
Bravo, Gogu. Vorbeşti rar, dar vorbeşti bine şi cu competenţă !
Şefia partidului e asigurată multă vreme, ea este şi va fi în bune miinl.
După Sturdza,.. Gogu. După Gogu... Ionel !
Libertatea alegerilor
Peste tot locnl, unde sunt de efectuat alegeri parţiale, guvernul cu ajutorul organelor poliţieneşti a început o goană nebună dupe alegători.
Am publicat erl denunţările precise ce ni s'aii făcut în această privinţă din T.-Jiu.
Tot aparatul administrativ terorizează pe alegători, forţtndu-i să se angajeze că vor vota pe candidatul guvernamental.
Tot eri, la Cameră; d. deputat
O.	C. Dobrescu a denunţat modul cum poliţia din Ploeşti lucrează în vederea alegerei de la 17 curent. Crimele şi delietele ră-mîn nedescoperite, căci agenţii poliţiei nu se ocnpă de cît cn propaganda electorală în favoarea candidatului gnvernulni.
Aşa ştie partidul liberal să respecte libertatea alegerilor. De alt-fel, faptul nn ne miră şi nici iin-1 relevăm în speranţa de a se aduce vre-o îndreptare.
Constatăm numai; încă odată, chipul cn iu colectiviştii fac alegerile*
Tratările aă reînceput
Prevederile noastre s’aQ realizat.
Tratările, faimoasele tratări, pentru reunificarea hirbuitulul partid liberal, rupte mal a-l-altă-erl, aQ reînceput.
Mufrele colectiviştilor, cari se posomoriseră, iar se înseninează şi înjurăturile ce steteatl pe virful limbel fiecăruia, se transformă din noă in vorbe de frăţească dragoste.
Care din părţi a făcut de astă-dată primul pas ? Pe cîte portofolii şi pe cari anume se face tocmeala ? Primi-va d. Lascar portofoliul externelor, pentru care alaltă-erl nu era pregătit ? Eşi-va d. Palladi din ministerul in care abia a intrat ?
Nici Dumnezeu nu ştie. Dar să avem răbdare, căci d. Aurelian şi Sturdza tratează.
Creditul de zece milioane
Reorganizarea flotilei. — înmulţirea vaselor de războiu.—înaintările lu corpul marinei.
Reorganizarea flotilei
Am anunţat eri, că consiliul de miniştri a admis creditul de zece milioane cerut de d. general Berendeiu pentru marina de războiu.	.
D. general Berendeiu va prezintă zilele acestea Camerei proiectul de credit însoţit de o expunere de motive, prin care va stărui pentru necesitatea absolută de a reorganiza flotila şi de a-i da o întindere mai mare.
Reorganizarea flotilei prevede creiarea mai multor grade noul în corp cu denumirile adoptate după flota de războiu a Englitereî.
Proiectul de reorganizare a flotilei nu este încă definitiv redactat, de oare ce anteproiectul urmează să fie modificat în urma unor indicaţiuni date de M. Sa Regele. Cu toate acestea însă, proiectul de reorganizare va fi prezintat Corpurilor Legiuitoare în cursul acestei sesiuni.
înmulţirea vaselor de războiii
Creditul de zece milioane este destinat pentru reparerea vaselor existente şi pentru comandarea unui noii încrucişător, trei torpiloare, două bricuri, etc.
Vasele de războiii existente, împreună cu vasele ce se vor comanda, vor forma o escadră întreagă de războiu, numită «Escadra Măr ei Negre».
Escadra va fi comandată de un viceamiral, iar întregul corp al flotilei va fi pus sub comanda unui contra-amiral.
înaintările in corpul marinei
Legea de reorganizare a corpului flotilei prevede ca şeful direcţiunei marinei de la ministerul de războiţi să fie egal în rang şi în atribuţii cu secretarul general al aceluiaşi minister.
Aplicarea legei va întîrzia însă pînă la toamnă, căci escadra Măreţ Negre nu se va putea forma de cit la începutul anului 1899, cînd, dacă nu toate, dar cea mai mare parte a vaselor comandate vor fi gata.
Atunci se va face o mişcare mare în corpul flotilei, în urma creării mai multor grade noui.
Budgetul viitor al ministerului de războiu va prevede în acest scop un spor de chel-tueli de aproape 200,000 lei, iar budgetul anului 1899\1900 va prevede un spor de vr’o două milioane pentru întreţinerea escadrei.
Aceste sunt, deocamdată, amănuntele pe cari le putem da asupra creditului de zece milioane şi asupra rearganizării marinei noastre de războiu.
CHESTIUNEA MACEDONEANA
Politica conservatoare
E cunoscută linia politică a partidului conservator In chestiunea macedoneană; ea se poate enunţa In puţine cuvinte : dezvoltarea şi întărirea învăţămîntulul naţional ; înmulţirea numărului preoţilor romînl caii'să slujească romîneşte In biserici ; întărirea conştiinţei naţionale pe căi politice; pregătirea cu multă îngrijire şi răbdare a chestiunii episcopale, pentru ca la momentul oportun soluţiunea el să se impuie In mod ineluctabil factorilor de la cari depinde.
Guvernul consei vator, cu multă trudă din parte-I şi cu serioase sacrificii din partea ţării, a săvlrşit o serie de acte foarte importante pentru realizarea scopului urmărit.
Vom aminti din aceste, înfiinţarea consulatului romln la Bitolia şi organizarea eforiilor şcolare.
Că priincioasă şi chibzuită a fost politica guvernului conservator, aceasta o dovedeşte entuziasmul cu care a îmbrăţişat-o întreaga poporaţiune romînească din Macedonia şi avîntul sănătos pe care-1 luase cauza naţională. Ne aducem toţi aminte de bucuria cu care s’aii inaugurat eforiile— cari scoteaă şcoalele de subt regimul absolutist—şi de buna-voinţă cu care înseşi autorităţile turceşti aQ primit această insti-tuţiune. Nici nu mal pomenim despre puternicele sentimente pe cari le-a deşteptat în sufletul Armînilor arborarea tricolorului romln pe casa consulatului din Bitolia.
Dar nu numai cerinţelor vremii de atunci răspundea politica guvernului conservator; această politică întocmea lucrurile şi în ve derea viitorului.
In adevăr, ne dăm toţi seamă de foloasele ps cari le-ar fi tras cauza romluească în urma războiului greco-turc, dacă întocmirile făcute de noi ar fi rămas în picioare. Nu numai grecomanil, adică Armlnil căzuţi sub influenţa grecească, s’ar fi întors la matcă dînd cauzei naţionale ajutorul influenţei şi mijloacelor lor, dar încă şi Grecii în aceste vremuri de restrişte pentru dlnşiî, ar fi primit bucuros scutul instituţiilor ’armîneştl. Prin aceasta, pe de o parte s’ar fi compensat înrîurirea ce în vremuri trecute a exercitat elenizmul asupra Ro-mînilor, pe de altă parte s’ar fi pus bazele alianţei între elementul romln şi cel elen, alianţă atît de naturală în împrejurările na-
www.dacoromanica.ro
ţionale şi politice din Macedonia. Chiar la Patriarchie, Romînil ar fi căpătat oare-care înrîurire.
Din nefericire, toate creiaţiunile guvernului conservator afl fost, după cum se ştie, nimicite de guvernul liberal.
Consulatul din Bitolia a fost închis.
Eforiile şcolare aQ fost coustrînse prin foame şi şcoalele armîueştl aQ sjuns pustii.
Pină şi oficiul poştal romînesc de la Constantinopol a fost desfiinţat.
Nimic n’a rămas în picioare, cu toate protestările Rominilor-Macedonenî, cari aQ trimes delegaţi pînă la Bucureşti ca să se pllngă. Şi ast fel, în loc să profităm de nişte împrejurări excepţional de favorabile cauzei naţionale, am pierdut enorm ; căci nu numai n’am făcut nici nn pas Înainte, dar am dat înapoi, mal răQ de cît Grecii cari aQ cel puţin scuza unul război nenorocit.	,
întreaga răspundere a acestei pierderi o poartă guvernul liberal, despre a căruia politică în chestiunea macedoneană vom vorbi In numărul viitor.
PRICINA ZIZANIEl
Voinţa Naţională a avut rara complezenţă să spue ce s’a petrecut la întrunirea de Luni e majorităţilor.
Din această dare de seamă oficială, reiese că toată pricina dezbinării dintre SturdziştI şi AurelianiştI n’ar fi principiile şi ideile—în privinţa asta d-lor ar fi înţeleşi — ci portofoliile ministeriale.
Organul oficios al guvernului adevereşte că aşa a declarat la consfătuire atît primul ministru, d. Sturdza, cît şi d. Giani, preşedintele Camerei.
In toate tratările n’a fost vorba de principii, n’a fost vorba de minunatele reforme ce liberalii aQ de gSnd să facă, cît de plăcinta bugetară.
Am aşteptat ca Drapelul să’şl spue şi el cuvîntul în această privinţă; dar pină aseară, organul Aurelianiştilor a tăcut molcum.
Să fie aceasta o confirmare a spuselor Voinţei Naţionale ?
Gruparea aurelianistâ are cuvîntul.
■ ■ i .	■—■—— ' ' ■ -
MINISTERUL UE EXTERNE
____ SUB LIBERALI
Destăinuirile făcute de Voinţa Naţională, asupra negocierilor dintre guvern şi gruparea aurelianistâ, sunt preţioase.
Aşa, intre altele, se ştie că neînţelegerea dintre grupurile liberale nu provine nici din deosebirea de idei, nici din deosebirea de metodă. După declaraţiunile făcute de d. E. Sturdza şi publicate de Voinţa, foate cri-ticile făcule de Aureliantşll In această privinţă aQ fost nişte marafeturi fără importanţă.	t
Mărul discordiei îl reprezintă portofoliu -rile ministeriale. Li se daQ Aurelianiştilor alîtea şi auume cutări portofolii ? Bine, a-tuncl e pace şi partidul liberal e din noQ unit. Nu li se daQ doritele portofolii ? Atunci nu e războiQ, dar nici pace, şi partidul ră-mlne dezbinat.
E deja destul de nostim.
Dar ceea ce e debeios, este măsura cu care d-nil liberali măsoară importanţa diferitelor portofolii. In această chestie de tarabă, Sturdziştil şi Aurelianiştil sunt, precum se şi cuvine, de aceeaşi părere.
Stîuca de care s’aQ izbit negocierile, a fost, după cum se ştie, ministerul de interne. Aurelianiştil cereau să li se dea numai de cit portofoliul internelor. Sturdziştil refuzaQ să-l dea.
Şi s’aă început tocmelile, ca intre precupeţi de meserie.
— Nu vă pot da internele, a zis d. Sturdza. Dar dacă ţineţi numai de cit să intre în minister d. Lascar, atunci îl pot da portofoliul externelor.
Aurelianiştil n’aQ primit acest schimb. Urmează de aci că, atlt pentru SturdziştI cit şi pentru AurelianiştI—adică pentru aproape totalitatea partidului liberal—departamentul afacerilor streine e mult mal puţin important de cit acela al internelor.
Relaţiunile Romîniel cu cele l’alte State, orientarea el în labirintul politicei europene, siguranţa şi existenţa Statului romln, toate astea sunt, în ochii liberalilor, mult mal puţin lucru de cit distribuirea satrapiilor şi aranjarea alegerilor.
Depreciarea aceasta a ministerului afacerilor streine ne miră, în deosebi, din partea d-lul Sturdza.
La o consfătuire a majorităţilor, înainte de Crăciun, primul ministru a spus că lăsase guvernului Aurelian chestiunea Mitropoliei macedonene pusă pe cea mal bună cale şi că acel guvern a compromis chestiunea.
Şi acum era gata să dea din noQ portofoliul externelor unul fost ministru aure-lianist ?	-
înţeleagă cine poate. Noi ne mulţumim să constatăm lucrurile.
TRIBUNA LITERARA
BROŞA
Intr’o zi, la boier Radu,
Intr’o zi de sărbătoare,
Casa ’ntreagă se ’nvîrteşte, Lumea toată e ’n picioare.
Şi cucoana supărată Aci-’I albă, aci roşă,
Răscoleşte pretutindeni:
S’a perdut din casă-o broşă. Răscoleşte şi, de ciudă,
Vrea să sfarme, vrea să rumpă, Căci era doar broşă scumpă... Ici cucoana cată iute
Prin cutii ba pe la rochii, Dincolo bucătăreasa Zice că să’l sară ochii;
Colo ’n fund, în capul scării, Mătură, pufnind Vasile;
El de broşă nici nu ştie,
Că-I venit de două zile ; Vizitiu ’n fundul curţii Tot înjură, dar nu-I pasă, TololoiQ şi gură mare Face Lina, fată ’n-casă.
*
* *
S’a sfîrşit cu căutatul,
Doar cu gîndul de-o mal cată. Ce să-I faci, la urma urmei?
Negreşit, a fost luată.
VizitiQ, bucătăreasa Şi Vasile tac cu toţi.
Dar le pare răQ c’ajuns-au Pe nedrept să-I facă hoţi.
Iar ţiganca, fată ’n casă, Povesteşte lung şi lat Despre nu ştiu cînd aiurea Tot o broşe s’a furat. Povesteşte, dar cucoana Ascultînd-o povestind,
Printre blană la scurteică Vede nu ştiu ce lucind.
—	Ia stăl, Lino.—Ce-I acolo ?
—	Nu-I nimica, ce să fie?
—	Tocmai, stăl să văd de este Ori de-’ml pare numai mie.
Stăl să văd, cucoana, zice Şi cind colo ’n blană cată. Iată broşa căutată Şi cu acul încheiata.
—	Apoi ce-I aceasta, Lino?
Vezi că-f tocmai broşa mea ?
— De, mă uit şi eQ la ea!
— Da, te uiţi tu, dar cum vine In scurteică —aci, la tine ?
—	De, mal ştia eu ce păcat, Ştia eQ cum s’o fi luat!
—	Ce păcat şi ce luat Acul cine l’a ’ncheiat ?
—	Apoi uite, cuconiţă,
A putut de, să se iee:
Acul dacă e ’ncheiat,
Nu-’I făcut el să se ’nchee ?
Th. D. Speranţă.
2
EPOCA
£«itere, Ştiinţă., Artă.
CRONICA MUZICALĂ
xrovix*
Pentru stagiunea asta sunt anunţai e trei Santcz/e, dintre cari prima este d-na de Nuovina. şi după cum s'a prrzintat, lupla va fi călduroasă pentru a i se disputa laurii.
In adevăr a fost la înălţimea rolului şi nu credem că ar ti posibil să se joace (uni bine.
Intru cit priveşte vocea d-nel de Nuovina, foarte plăcută în medium, e cam dură în notele înalte, dar cu toate astea e foarte agreabilă, se prtterză eminamente pentru situaţiile dramatice şi poate fi clasttă tot atît de bine ca mezzo-soprano eît şi soprano, căci notele din registrul superior sunt acelea ale unei soprane, iar crle din registrul grav, ale unei mezzo; de aceea poate aborda eu uşurinţă roluri de o tesitură cu totul diferită, ca cele de Carmen, Cavaleria şi Faust.
Calitatea vocel este foarte bună şi fără defrct aparent. Era admirabilă în Cavaleria în şcena cu Alfio eînd îl spune că Lotai-a luat amantul el; şi In duetul cu Toridu a fost foarte impresionabilă. D na de Nuovina posedă uu sentiment dramatic toarte ridicat şi care te transportă.
E o artistă de primo cartello, care joacă cu multă inteligenţă şi cu o artă consumată. Toata arta cîntuluî am putut-o aprecia în cele trei romanţe ce a elntat: Arioso, de Deli-bes.Plaisirs d'amour, de Martini şi File est ă toi de Schumann. Am putut constata că posedă o şcoală excepţională şi se serveşte de vocea d-sale într’un mod superior.
Modul cum a cîntat aceste trei romanţe. In deosebi Plaisira d’amour, poate servi drept model pentru cele mal celebre cin-tăreţe. Iată esenţialul şi personificarea şcoa-lel franceze. Arta de a cînta nu se poate aprecia nici odată mal bine ca In romanţe, unde artistul are toată libertatea a se produce. D-na de Nuovina are un mezza-voce distins, dulce, şi cîntă în demiteinte, numai cu buzele. Ce am admirat, este frasarea, căci trasează în veritabilă artistă, şi a trasa este un talent special.
Modul cum d-ua de Nuovina a cîntat aceste trei romanţe, e ultima expresiune a artei cîntuluî şi numai de la Marcella Sem-brirh şi Alice Bărbi,am auzit clntlnd romanţe, în asemenea mod.
Deşi vocea d-nel de Nuovina e cam dură In notele înalte, nu e însă stridentă, şi să ţine strict de cele zise de Marmontel: Crier n’est pas chanter. D-na de Nuovina a fost recompensată cu o grădină de flori, acoperite de aplauze frenetice.
D na Brezeanu, d-nil Bâjenaru şi Delianu aft fost bine; ne rezervăm a-I cita mal pe larg la a doua repreziutare a Cavaleriei.	.
Alternaţiunile	dintre	orchestră	şi	orgă
eraţi aproape imperceptibile ; acelaşi lucru am observat şi îu Faust. Ar fi timpul ca opera noastră să ia o orgă bună şi nu un harmonium, «ăcl orga serveşte mal in toate operiîe; dacă lipsesc mijloacele necesare se pot lua două harmonium egale, ca să dubleze ast-fel forţa, căci In sală nu se aude nimic	din	cele	ce	se	pc-frec	în	bise-
rirâ.	.	. ..
M Sa Regina a asistat la repreziutaţie şi ca la «Carmen» a dat semnalul aplauzelor.	..
8. P. Bicot.
î creţ ar ului de Stat Bfllow asupra afaeerel Dreyfns, făcute în sinul comisiuneî budge-tare a Reiehistagulul german, afl pus în mare încurcătură ziarele de aci._ Cele mal multe ziare cari cred îu vinovăţia Iul Drey-fus nu publică depeşa din Berlin. Roche-fort se senzează In Intransigent că repro* dure depeşa şi observă că ia cu mulţumire cunoştinţă de faptul că guvernul german ehezăşueşte nevinovăţia lui Esterhazy. De Ireyfus nu vorbeşte.
L’Eclair face următoarele observaţii: Ar fi naiv să se pretindă ca un guvern cu care un spion a întreţinut legături să dea asupra acestui lucru o declaraţie sinceră. Sigur că Germania are spioni în Franţa. Dacă Germania are vrea să spuie adevărul în fie-care caz ce se descoperă, atuucl cercetarea ar fi lesnicioasă. Dar diplomaţia minte în asemenea cazuri. Germania declară şi pe 3rey?us nevinovat şi pe Esterhazy nevinovat. Nu punem nici uu preţ pe aceasta; nu există trădători, zice Germania; rămîue atunci numai trădarea».
Le Jour vorbeşte de o intervenţie oficială a Germaniei şi crede că declaraţiile lui Bttlow sunt un răspuns direct la dezbaterile Camerei din cari reieşea că protocolul Lebrun-Renault aminteşte expres de Germania iu al căruia folos Dreyfus a mărturisit că a sâvlrşit trădarea. Nu mal lip seşte, zice le Jour, de cit ca Germania să lase pe ambasadorul conte de Minister şi pe ataşatul militar Sehwartzkoppeu să apară ca martori în procesul contra lui Zola. Germania a făurit complotul care pune azi Franţa In încurcături.
In culoarele Camerei domneşte mare rezervă In privinţa declaraţiilor d-nulul de Balow.
OTFOBHAţD
Concursurile universitare
•Jos nedreptatea!»
Sub titlul «Jos nedreptatea», a apărut în Craiova, o interesaută broşură, cu privire la ultimele concursuri universitare, ţinute la Iaşi.
Autorul relevă, în această broşură, nedreptăţile flagrante comise, cu prilejul acestor concursuri, de ministerul de instrucţie şi de juriile universitare.
Broşura este biue documentată.
Aşa, concursul de clinica infantilă a fost casat numai de 5 ori, de şi de 5 ori s’a sfîrşit, în favoarea d lui dr. N. Tomescu.
Concursul de economie politică a fost de asemenea casat, de şi d M. Săulescti a reuşit cu o medie mal mare de 9. In fine, ultimul concurs—de patologia internă— a dat naştere unul scandal ne mal pomenit.
Asupra acestui din urmă concurs, autorul broşurel e mal bine documentat şi in-zislă mal mult.
Concursul
La acest concurs, se prezintaseră palru candidaţi: d-nil d-iî I. Toma Tomescu, M. Mirinesen, Luca Teodoriu şi A. Atanasiu.
O superioritate vădită de titluri separa pe unui dintre candidaţi de proliviiciî săi.
D. dr. I. Toma Tomeseu se prezintă, la concurs, cu o serie de titluri, pe cari foarte puţini medici le poseda, în ţară la no*.
Pa lingă doctoratul în medicină «Ie la Pcris, d sa mal avea diploma de licenţiat îu ştiinţele fizieo-chimico de la Sorbona şi numeroase certificate şi medalii, obţinute nriutr’o muncă stăruitoare şi examene stră-
Afacerea Dreyfus
O scrisoare a d-lnl Fernand Bat’sbonne
D. Fernaud Ratisbnnne, care aparţine so-eietăţeî israelite «iu Paris, a adresat ziarului Gaubis o scrisoare in care spune eâ fără să caute să aducă vre-o părere asupra afa< erei Driyfus, declară totuşi că dezaproba eneigic steiila campanie ce se duce şi care turbură atît de profund «ţara noastră si care tinde să arunce discreditul asupra armatei Doastre. în care am avut onoare să servesc în 1870 şi pentru care profesez cel mal inalterabil respect».
Diplomaţi chemaţi ca martori
Zola a chemat ca martori îu procesul ce i s’a intentat un noii număr de diplomaţi streini acreditaţi stă foşti acreditaţi pe lingă guvernul francez. Aşa, aă fost citaţi d nil : Giers, ambasador rus la Bruxelles ; Mariskin, consilier de ambasadă la Paris; generalul Frederiks, plenipotenţiar militar rusesc ia Paris; Below Isclda'an, consilier ai ambasadei germane; Groeben, secretar al ambasadei germane; Schwnrtz Kroppen, fost ataşat militar german la Paris; Dun-ba, consilierul ambasadei austro ungare la Paris; colonelil Sehneider, ataşat militar austro-ungar; Polacco, consilier al ambasadei italiane din Paris; Paniucci, secretarul ambasadei italiaue ; Pauzzardi, ataşat miliar italian; în sfîrşit ataşaţii militari spanioli şi englezi,
Zola a mai cerut procurorului general să aducă înaintea juraţilor toate actele cari se găsesc fie ia ministerul de războiţi, fie ia diferiţii judecători de instrucţi-, )n deesebl aclul asupra procesului Dreyfus, actul asupra procesuinl Esterhazy, actul instrucţiunel pe «'are a făeut-o Bertulus după denunţarea colonelului Picquart contra poliţaiului Souffrain pentru faişurl.
Diferiţi diplomaţi citaţi ca martori afl declarat că nu pot apărea înaintea juraţilor fără o autorizaţie specială a guvernelor lor respective.
O declaraţie a Ini Zola
Zola spune că guvernul faee tot posibilul pentru a-1 lipsi de toate mijloacele de apărare.
De aceea e hotărlt să explice juraţilor eă i se leagă mîinile şi epol va părăsi sala, lăslnd ca juraţii sâ-l comdamne îu lipsă.
Declaraţiile d-Ini de Biilovr
Neue Freie Presse primeşte din Paris următoarea telegramă, io care se relatează impresia produsă acolo de declaraţiile ministrului de externe german cu privire la afacerea Dreyfus:
Paris, 13 Ianuarie. — Declaraţiile se-
lucite.
Adversarii săi de concurs nu posedaţi— nici unul—asemenea titluri. Aveai! însă. In sthimb. protecţia membrilor influenţi, din comisiunea de concurs, ceea ce lipsea d-rulul
I.	Toma Tomescu, care se prezenta, numai In baza cunoştinţelor sale.
lllzcrille încep
Această superioritate a adus multe dis-plăcerl concurentului.
Mal lutlia, i s’afl pus la îndoială certificatele şi medaliile ce prezenta eomisiu-nel. S’a susţinut chiar, că ele ar fi talşe şi o lămurire a fost cerută decanatului fa uitatei de medicină din Paris.
Iată, lu traducere, răspunsul decanatului:
«D. Tomescu a obţinut medaliile ca premii de medicină.	.	...
«Fie-care din ele, e un premiă unic. Adaug că medaliile corespunzătoare premiilor sunt bătute, prin Îngrijirea Statului francez însuşi, şi nu pot să se găsească, în mînite nimănuia, dacă nu att fost eliberate de Stat...»
In eonciziunea lut, răspunsnl acesta e o crudă ironie la adresa membrilor comisiunl universitare.
Chemarea lu armata
Cîud chestiunea aceasta a fost rezol vită, uu alt dezagrement aştepta pe d. dr. Toni eseu.
In momentul de a începe concursul, d-sa se pomeneşte cu o telegramă, prin care era chemat la Bucureşti, spre a depune examenul de căpitan doctor. Ordinul adăuga': «î« din contra veţi fi considerat ca dezertor şi, In can86cmţă,veţl fi dat în judecata tribunalelor militare.»
Majoritate şi minoritate
In sfîrşit, se începe concursul.
In ur na răspunsurilor strălucite ale doctorului Tomescu, comisiunea se împarte în minoritate şi majoritate.
Majoritatea, defavorabilă d-rulul Tomescu, recomandă ministerului pe d. dr. Mirinescu, de şi obţinuse o notă mal mică la eoni urs.
Iată procesul verbal al minorităţel:
PROCES-VERBAL No. 33
Astă-zl 6 Maiă 1897, ora 2 p. m., sub-sem-naţil membrii In juriul examinator ta concursul* pentru catedra de Patologie internă şi Terapie de la Facultatea de medicină din Bucureşti, întrunindu-ne în complect în localul institutului anatomic al facul’ăţel de medicină din Iaşi, am procedat la facerea mediei generale după cataloagele fie-cărul membru din jurifi şi am găsit că:
D-l dr. I. Toma Tomescu, a întrunit media de 8,32 (opt şi trei-zeci şi două sutimi) ;
D-l dr. Mihail Mirinescu, a întrunit media de 8.30 (opt şi trel-zei-I sutimi);
D-l dr. Luca I. Teodoriu, a întrunit media de 7,84 (şeapte şi opt zeci şi patru sutimi) şi
D-l dr. Alexandru Atanasiu, a întrunit media de 5,98 (cinci şi noua-zecl şi opt şutim ).
Drept care am dresat procesul-verbal de faţă
şi rnnsiderind că d-l dr. I. Toma Tomescu, a întrunit o notă superioară, considerînd că ti-iluriU şi recompensele ce a obţinut d sa la Facultatea din Paris sunt o garanţie mal mult de vasta sa erudiţiune, subsemnaţii, conform legii instrucţiunii, opiuiăm pentru a fi numit profesor la catedra respectivă, convinşi fiind că Facultatea va poseda un eminent profesor.
Aceasta este convingerea noastră şi conform cm legea am dresat prezentul proces-verba).
(ss) Dr. Aristide Peride, delegat al ministerului.
Dr. Gabriel Socor, Dr. Vasile Bejan.
Ce urma să facă ministrul de instrreţie, d. Haret?
Să aplice legea şi să numească pe d-nul dr. Tomescu, care întrunise nota cea mai mare.
El bine nu 1 D-nul Haret face tocmai contrariul : conformîndu-86 părerel majorită-ţel, care recomandase pe d. dr. Mirinescu, casează concursul I
Această ilegalitate a surprins, In mod scandalos, pe toată lumea.
«Concursul» compromis
După această expunere a fapteier, autorul arată opinia presei asupra acestui con-curs-scandal.
Călcarea legeî a fost flagrantă. Ea a fost comisă de însuşi ministrul, însărcinat cu aplicarea el şi, în contra lui e îndreptat strigătul de eJos nedreptatea !*
De şi Epoca a relevat, la timp, scandalul petrecut cu prilejul concursului J-)uI dr. I. Toma Tomescu, n’am crezut inutil de a reveni astă zi asupra faptelor, cu prilejul a-cestel broşuri, pentru a arăta, încă odată, că însuşi profesorii afl compromis instituţia concursului.
Se răspîndise o calomnie la adresa grupului aurelianist că adică nu mal tratează cu guvernul.
Suntem fericiţi a anunţa că această calomnie nu se adevereşte.
Tratările de împăcare dintre AurelianiştI şi guvern aă reînceput.
M.	Sa Regina a aizstat la ultima re-prezintaţie a d-nel Nouvina. Celebra artistă a cîntat, cu un succes complect, Cavaleria Rusticana.
S’a oferit artistei frumoase buchete de flori.
Erlseară a avut loc prima serată dansantă, la Palat.
Furtuna îngrozitoare de pe Marea-N6gră
O telegramă din Constantiropole anunţă, astă-zl că un viscol înspăitnîn-tător s’a deslănţuit asupra oraşului şi a împrejurimilor.
Furtuna s’a întins şi asupra Mării Negre şi telegrama afirmă că multe sinistre maritime s’au semnalat.
* *
*
Această înspăimîntătoare furtună a surprins, pe mare, vaporul poştal romîn «Meteorul», care tocmai făcea cursa din Constantinopole la Constanţa.
Furtuna era atît de teribilă, în cit «Meteor» a fost nevoit să ţie largul mă-rei şi — in fie-care minut — bastimentul risca să fie sfărîmat de valuri. Panica coprinsesc pe toţi călătorii şi da ;ă un sinistru nu avem de înregistrat, se da-toreşte numai abilitâţel şi energiei căpitanului şi echipagiulul.
Lupta cu uraganul a ţinut de Marţea trecută, pînă ieri, Joul, 15 Ianuarie. Parcursul intre Constantinopol şi Constanţa, care de ordinar se face în 13 ore, a fost făcut de astă-dată în trei zile. In loc să sosească Marţi, la 11 ore seara, «Meteorul» n’a putut fi la Constanţa de cit Joi< ziua, la ora 1.30 p. m.
Vaporul nu a suferit nici o stricăciune.
Erî, în Cameră, s’a depus o petiţie a evreilor din Iaşi, prin care cer suprimarea taxelor şcolare.
Petiţia a fost recomandată comisiuneî respective.
Ziarele din Budapesta aduc ştirea că împăratul Frantz Iozef a refuz t să primeassă in audienţă delegaţia doamnelor şi domnişoarelor germane din Sibiu, care vroia să-l prezinte un memoriu in contra legel pentru maghiarizarea comunelor.
Cabinetul civil al Împăratului a comunicat preşedintei delegaţiei, d-nel Frit-sch baronesă de Sonenthal, că numai cu intervenţia primului ministru ungar li se va acorda audienţa cerută.
Delegaţia de doamne a părăsit apoi Viena şi s’a dus la Buudapesta, unde s’a prezintat primului ministru, d. baron Banffi, rugîndu-l să intervie ca să fie primită de către împărat.
Baronul Banffi a refuzat categoric ori-ce intervenţie.
Aceste incidente au produs o mare senzaţiune prin toate cercurile săseşti din Transilvania şi iritaţia Saşilor în contra guvernului unguresc este foarte mare.
D. Fleva şi Aureiianiştii
Aflăm detalii interesante asupra ultimelor tratative, urmate între d. Fleva şi AurelianiştI, cu privire la reîntregirea partidului liberal.
In momentul cînd d. Sturdza făcea propuneri de împăcare, d. Lascar s’a dus la d. Fleva cu care a avut o convorbire asupra situaţiei.
Fostul ministru de interne aurelianist, a explicat d-lul Fleva necesitatea unire! tuturor grupărilor liberale, accentuind cu deosebire asupra stabilirel unei baze de înţelegere.
D. Lascar a lăsat cu totul deoparte principiile, de cari face atîta caz Drapelul, şi, puniucl punctele pe i, a declarat şefului li-
beralilor-democraţî că baza de înţelegere nu poate fi alta de cît ministerul de interne.
—	Şi cine va fi viitorul ministru de interne ? a întrebat d. Fleva.
—	Efl, răspunde d. Lascar.
*
* •
La afirmaţiunea d Iul Fleva că modalitatea aceasta a împăcăreî nu’l priveşte, candidatul de ministru a răspuns că are un concurent serios, în această revendicare, în persoana d-lul Gogu Cantacuzino, care doreşte şi d-sa să ia ministeriul de interne.
Atunci d. Fleva a făcut o deelaraţiune categorică.
—	Efl nu doresc ministerul de interne. Singura mea preocupare este descentralizarea administrativă, pe care o reclam cu insistenţă. Puţin îmi pasă cine va fi la ministerul de interne şi dacă d. Cantacuzino sau orl-care alt ministru de interne ’ml-o promite şi ’ml dă garanţii că ova executa, sunt gata să dau concurs guvernului.
*
* *
Ţinem aceste amănunte din izvor autentic.
Constatăm, şi cu această ocazie, în d. N. Fleva, bărbatul politic care — făcînd abstracţie de preocupările şi ambiţiunile personale — a rămas tot omul principiilor şi al ideilor.
Ştirea despre reînceperea tratativelor dintre guvern şi Aureli-anişti se confirmă. înregistrăm a-asupra acestor tratative şi următoarea versiune, în toată ciudăţenia ei :
Aurelianiştii sunt dispuşi de astă-dată să ofere concursul lor guvernului, renuDţînd la orice portofoliu • ••
Atît colectiviştii, cît şi liberalii democraţi, vor ţinea întruniri, astă-seară Vineri la Ploeştl, în vederea alegerel de la 17 Ianuarie.	_
Vor lua cuvîutul, în întrunirea liberalilor-democraţT, d-nil N. Fleva, C. T. Grigorescu,
G.	Scorţescu, G. Dobrescu şi alţii.
D. An. Stolojan a reînceput ceaiurile sale parlamentare.
Pentru aseară fuseseră invitate peste 100 de persoane, deputaţi şi senatori.
Ministrul domeniilor se arată atît de ospitalier în cît a invitat unele persoane cu car nu se află nici chiar în relaţii de căciulă.
Aflăm că la ministerul de războia se pregăteşte punerea in disponibilitate a d-lul general Murgescu, comandantul flotilei, pe ziua de 1 Aprilie.
Ieri după amiazl a circulat zgomotul la Senat, că d. P. Grădişleanu, în urma unei vil altercaţii ce a avut la ultima consfătuire aurelianistă cu d. Em. M. Porumbaru, s’a retras definitiv din acea grupare.
Plîng*eri
Piimim la redacţie o plîugere din partea mal multor cetăţeni din strada Aurora, plîngere care, Încă odată, ne arată halul destrăbălat al administraţiuneî comunale.
In strada Aurora la No. 24 este o clădire şi o magazie de gaz atît de veche şi ruinată îu cit ameninţă dintr’un moment în-tr’altul a se prăbuşi.
Această clădire, fostă proprietate a unul oare-care Oprea Panait, încetat din viaţă de mal mult timp, a fost în dese rlndurl vizitată de comisiunile de salubritate ale primsriel şi de poliţia comunală şi se luase liotărîrea ca ea să fie dârîmată.
Spre marea surprindere a cetăţenilor din vecinătate, în ajunul anului nou, primăria Capitalei, a eliberat, pe numele decedatului proprietar, o autorizaţiune de reparaţiune a ruinelor în chestie.	_
Ştiut este că reparaţiunile clădirilor în general nu sunt permise de cit îu timpul verel, dar cînd Melisiauu e la primărie se pot vedea tot soiul de lucruri şi zidari lu-crlnd în luua lui Ianuarie la ruine cari trebuiai! dărlmate.
Cronica» Judiciară»
Devastatorii şl d. prim-grefler We-uoveaun.
Era In ziua de 23 Noembrie trecut. D. Neno-veanu, prim-grefier la Casaţie, privia la manifestanţii cari operaţi in calea DudeştI. Unul mal cu seamă din aceşti manifestanţi a atras mal mult atenţiunea d-lul Nenoveanu.
—	Nu ţi-e ruşine de ce faci ? îl interpelează d. Nenoveanu.
—	Ce mă, îl răspunde manifestantul, şi tu eşti d’aî cu drepturi?
Şi se şi repede manifestantul cu pumnul asupra d-iul Nenoveanu. Acesta cere interven-
Sia unul jandarm care se Însărcinează să con-lucă pe d. Nenoveanu plnă la tramway. Dar abia jandarmul părăseşte pe d. Nenoveanu şi pe eîud acesta se afla pe platforma tramvaiului, e ajuns de manifestant şi lovit.
D. Nenoveanu cuprinde in braţe pe agresor, pe care-l încredinţează d lui comisar Treslianu.
Dus la sec(ie, manifestantul declară că se numeşte Alexandru Dumitrescu zis şi Carapati, de profesie bărbier. întrebat asupra conduitei sale, Carapati răspunde cu înjurături la adresa comisarului, spunînd că el este suveran.
Afacerea d-lul Carapati s’a înfăţişat erî înaintea secţiei a 3-a a tribunalului Ilfov. El era învinuit pentru două delicte : uuul_ de ultragui la adresa comisarului şi altul de insultă la adresa d-lu! Nenoveanu.
D. judecător Alexandrescu, care prezida, II supune la un scurt interogatoriu.	.
I. Ce eăutal în ziua de 23 Noiembrie prin calea DudeştI ?	„	_	_
R. Eram la o circiumă, cînd văz că mal mulţi inşi spărgeau la geamuri, am eşit din circiumă şi am făcut si eU ca el.
I.—Dar al înjurat şi pe d. Nenoveanu .
R.—Nu-1 ştiam cine e.
I.—Dar eu comisarul ce-aî avut.
R —N’am zis nimic.	.
I.—Ba al zis că eşti suveran şi cănu-ţlpasă de nimic. AI mal fost dat judecăţeî ?
R.—Da, dar nu pentru bătae.
I.-Cu atît mal răU ; al fost pentru furt. De cîte ori al fost condamnat ■
Foiţa noastră.
Romanul nostru IJn vi» de fericire sfîrşindu-se, cu data de eri am începui publicarea în foiţă a unui prea frumos vomam
Suflete curate
datorit celebrului scriitor sîrb G-tira Iacsici şi tradus din original de d. I. Dtujan
Suflete curate
este o achiziţie fericită pentru noi, pe de o parte fiind-câ literatura sîrbă este atît de puţin cunoscută în ţară la noi, iar pe de alta fiindcă personagiile acestei scrieri sunt nişte ţărani romîni, locuitori in-tr’un sat sîrbesc.
Suflete curate
este tot deodată o lucrare din cele mai captivante prin uşurinţa stilului şi prin fineţea cu care au-torid ştie să pătrunsă încete mai adinei cute ale sufletului eroilor săi.
Sunt apoi scene de o duioşie cari ’ţi smulge lacrimi, pagini de gingăşie, întîmplări din cele mii mişcătoare.
Romanul SUFLETE CURATE este un adevărat mărgăritar, pentru cititorii noştri, cari vor şti să-l preţuiască după dreapta lui valoare.
R.—De vr’o patru, cinci ori. (Rtsete).
I.—Ba al fost de mal mube ori; pe la parchet te-a adus de vr’o 11 ori.
Se ascultă un martor, Ştefan Dumitreseu.
I.—D-ta ee-al văzut?	.
R.—Am văzut etnd inculpatul s’a repezit a supra unul domn, căruia îl zicea: «staljidane, să-ţt daţi drepturi».
1.—Dar n’al văzut cînd a muşcat pe comisar ?
R.—N’am putut vedea toate, că ora balamuc. (Rtsete).
Tribunalul achită pe Carapati de deiietul de ultragiă pentru lipsă de probe, dar îl con-damă pentru insultă la o lună de zile închisoare.
NUVELĂ
Vina doctorului Âlais
i
Nu, Gilberte, tu nu eşti felicită I
învaţă să minţi dacă voeştl să mă fad să crez. Dar văd că gemi indiscret...
Elena de Bartez spuse aceste cuvinte cu un ton de reproş care reînvie în sufletul Gilberteî, tînăra femee a doctorului Georges Alais, reamintirea anilor din pension, unde « ele două prietene îşi juraseră să nu aibă nici o dală secrete una pentru alta.
Reamintirea acestui trecut mări şi mal mult tristeţea Gilbreteî, care izbucni în la-crâml.
—	Iartă-mă, Eleno, te tratam ca pe o străină, zise ea ; dar mi-a aşa de greii să îmi acuz băibatul!
—	Doctorul te înşeală ?.. Nu mă îndoiam
—	Ştii ceva? întrebă tremurînd. Apoi începu să-I pară răii de această destăinuire. Urmînd, zise : Drept vorbind, nu pot să re proşez nimic doctorului.
Sunt v atru-spre-zece luni de cînd suntem căsătoriţi şi par’că e erî.
El pare că mă iubeşte din zi în zi mal mult..
—	Ast-fel fac bărbaţii, Gilberto, zise Elena ; aşa a făcut al med. Doctorul e membru la vr’un club ?
—	Da, dar nu se duce nici o dată.
—	Iubeşte spectacolele.3
—	Mergem împreună.
—	Ca doctor, bărbatul tătt are clientele lu!, şi deci e liber. Gilberta mărturisi că trei safi patru ore pe zi doctorul scapă de controlul geloziei el. Ea mărturisi aonl că George ia în fie-care Joie trenul de 3 50 la gara Saint-Lazare şi adesea nu se întoarce de cît cu ultimul tren.
—	Cum explică bărbatul tăd această plecare ?
—	Zice că are o clientă la Louvecienne...
El spune, vorbiud de ea: Bătrîna mea
prietenă, şi adaogă că e săracă şi bolnavă de o boală incurabilă. Ea nu vine nici o dată la Paris şi de aceea nu’ml a prezin-tat-o, ca pe cele-l’alte.
—	Nu ’ţî-a propus nici o dată să mergi
cu el ?	.
—	Voia cere să ml-o prezinte.
—	Oh I dacă faci asta, totul e stricat.
—	Dar cum să ştim?...
—	Sărmana mea prietenă dacă tu nn ştii cum se procedează în asemenea cazuri...
—	Sâ’l urmăresc ? Să’l surprind.
—	Da.
—	Dacă fac acest lucru de care ’mî-e oroare, o faj câ’l iubesc şi voia să’l smulg... de la această greşalâ, să ’l recuceresc!
—	Dacă al avea un copil, te-aşl sfătui ; ea nu am.
—	Vezi, nic» ea, suspină Gilberta. Şi cine ştie, poate tocmai asta e cauza.
II
A doua zi, o Joie, după ce ’şl termină consultaţiile, veni s’o sărute Înainte de a pleca la Louvecienne. Gilberta era îmbrăcată şi gata să iasă.
—	Eşl, Gilberta ? zise el.
—	Da, mă duc la un magazin. Mergi cu mine ? A, da, vizita, zise ea văzînd pe doctor foarte încurcat.
—	Daă o telegramă la Louvecienne şi apoi te însoţesc.
—	Adevărat, George? îmi dai această preferinţă ? Dar bolnava ?
—	Da, nu mă duc azi, mă duc mîine
www.dacoromanica.ro
rp o c a
Tln&ra femele îşi zise : nu. mal bine azi de cit Tuliue; apoi adăogă. Nu, du-te azi.
Auzind aceste vorbe, el o sărulă cu grabă şi plecă. La uşe Insă se Întoarse. Faţa iul era tristă. încercă să vorbească, îşi trecu mina pe frunte, apoi de odată zise: Pe diseară sâ’ml arăţi ce al cumpărat. De astă dată plecă.
III
Trenul flueră şi se opri. Intre cel patru călători se seoborî şi doctorul cu clte un pachet sub fie care braţ. Gilberta aşteptă un moment şi se seoborî şi ea. Doctorul merse pe jos pînâ la o casă unde sună şi intră. Gilberta îl urmări. Ajunsă în fa'a porţel voi să sune dar ideia că poate e In adevăr i> feraee bolnavă o făcu să se oprească. La poarta caselor de alături era un bilet de închiriat. Ea intră, întîlni pe grădinar şi ceru să vază casa. Cînd uşa fu deschisă, ea trecu repede pe scări pînă la catul de sus fără să observe cameiile de jos. Sus deschise perdelele şi se uită în grădina vecină, care era foarte frumoasă.
Ea auzi rîsul unul copil şi vocea Iul George. Ea II văzu jaclndu-se prin iarbă. Era mal mult de cît voia să ştie.
Gilberta se seoborî, dete o monedă grădinarului şi zise că va mal veni.
IV
Ajunse la poartă şi sună. O sevritoare îl deschise. Doctorul era cu copilul. Cmd o văzu, rămase uimit.
—	Adevărata casă e aci... pentru că e şi ceia ce ett nu am.
—	Gilberta...
—	De azi eşti liber d-le... Legea va hotărî.
—	Gilberto, ascultă., iartă-mă.. înebunesc.
—	încerci să te dezvinovăţeşti!.. In faţa copilului vel tăgădui pe muma lui ?... Mama ?... Oh! dac’aşl fi îndrăznit... Sunt opt-spre zece luni de cînd ţi-sm cerut să ’ml faci fericirea, dacă nu aşi fi păstrat taina asupra acestei sărmane şi scHmpe fiinţe... —el era născut cu 2 ani înainte—cine ştie...
—	Nu înţeleg... zise Gilberta.
—	Muma copilului e moartă.
Cu o voee tremurîndă, doctorul spuse că avusese o legătură cu o femee pe cînd era student, că dacă ea nu ar fi murit ar fi luat-o de soţie de şi uu o iubia, ci numai pentru copil.
—	Mal bine e o sinceritate tîrzie de cît lipsa acestei sincerităţi. Dar atunci?
—	De ce am ascuns copilul ? Pentru că te iubiam şi mă ţineam să uu fifi respins ştiind de el. Copilul e pe uu mal mic şi e aproape să cază, G lberta se repede şi ’l ia în braţe cu un aer de muuiâ.
—	Să fi ascuns acest îngeraş mami, fie, dar de patru spre-zece luni de cînd sunt singură judecător pe fericirea mea, de ce uu ’ml al... mărturisit ?
—	Oh! Dacă nu ar fi fost de cit să vorbesc numai despre el...
—	Ei bine, voi vorbi tot-d’a-una r.umaî de el, zise tînăra femee sărulîud pe copilaş.
O lacrimă de bucurie şi recunoştinţă stră luri in ochii doctorului. Gilberta voi ca acea lacrămă să se evaporeze într’un surîs si zise: Atît mal raft pentru tine George. Tu voiai toată tandreţea mea, acum va trebui s’o împărţi. Şi celui mal mic, partea cea mal mare!
SCO
—	«Atouia stomacului şi viţiul sătt în secreţiune eonstitue principalele cauze ale tnrburfirilor digestive», zice cu drept cu-vînt doctorul Monin. Pentru a restabili funcţiunile nutriţiunel, pentru a redeştepta energia asimilatorie amorţită, nimic nu întrece (după avizul celor mal distinşi specialişti) întrebuinţarea regulată a vinului Bravais, (kola, coca, guarana, ete.) prepa-raţiune admirabilă care galvinizează toate funcţiunile vitale.
—	In ziua de 20 Ianuarie curent va apare primul număr al ziarului Clovnul, al cărui director politic este celebrul clovn rus Babuschin. Distribuirea foaiel se va face în mod gratuit pînă In seara de 22 curent, cînd va avea loc o mare întrunire în Circul Langer, din strada Poliţiei No. 7, unde directorul îşi va dezvolta principiile sale politice asistat fiind de membrii săi politici: cîini, pisici, capre, berbeci, cocoşi, găini, raţe, porci, miel, ş. a.
—	In ziua de 3 Februarie viitor se vor vinde cu licitaţie casele din strada Arcului No. 25, proprietatea d-lor Ion Brezeanu, artist, Gh. Brezeanu şi Elena Brezeanu.
—	Azi a apărut primul număr al ziarului Creditul, conţiuînd o bogată materie oare interesează Ia special finanţele, comerţul, industria şi agricultura.
Ift,ă sumarul acestui număr :
“Ştiri economice din ţară şi strein ătate Băncile populare.—Cronica comercială internă şi externă.—Yariaţiunile scomptulul în anul 1897 în principalele pieţe din lume. Bursa din Bucureşti — Rentele romîne în
strein ătate.—Mişcarea industrială.—Cronica agricolă.—Licitaţiunî, - Diverse. - Ultima oră : Bursa din ultima zi şi Preţul grîne lor în stremătate».
ŞTIKI aiJLKUîfi-TE
*	Biuroul Societăţii de medicină veteri.
nară practica s a constituit ast-fel pe anul 1898 !
Preşedinte: C. StarcovicI • Vice-nrese dinte : Prof. P. Oceanu Secr’etarTenlZ ■ I. St Furtuna; Carter: CTUsCţw tar de şedinţă : Al Pilat.
*	«Societatea centrală agricolă a proprietarilor şi cultivatorilor din Rominia» va ţinea adunarea sa generală, in ziua de Ianuarie curent.
La ordinea zilei, darea de seamă şi rea_ legerea cenzorilor şi a 12 membri în co. mitet.
*	Consiliul judeţului RomanaţI este convocat tn sesiune extraordinară pentru zina de 22 Februarie viitor.
*	Azi se fac la Bîrlad alegeri pentru
doul membri In consiliul comunal în iocu. rile vacante. . = •	.
*	D-nul Petre M. Caluda, inginer şef al
judeţului Olt. a fost transferat In aceeaşi calitate la Mehedinţi, In locul decedatului
D. Pitcşteanu.
*	D-nul Mircea S. Petres-u, advocat şi —st primar al oraşului Tulcea, s’a stabilit In Capitală.
*	Azi a avut loc, tn urma dispoziţiunilor • "■de, licitaţia pentru cumpărarea de efecte publice, la casa de depuneri şi consemnaţi!.
Licitaţiile vor continua în fie-care Vinere.
DIN CAPITALĂ
Furt cn spargere.— In noaptea trecuta mal mulţi puDgaşî de meserie s’atl introdus prin pivniţă în băcănia d-luî Sava Pavel, unde spărgînd tejgheaua, ad furat suma de 140 de lei. Apoi pungaşii au furat încă o mare cantitate de marfă, sticle cu eognac şi altele.
Iu urma recJaîasţhuiel păgubaşului şi a măsurilor luate de siguranţă, autorul principal al furtului a fost descoperit. El este un anume Al. Georgescu, băiat In prăvălia de alături, a lui Al. Ionescu, comisionar de coloniale. O mare parte din marfa furată a fost găsită acolo.
Georgescu a fost arestat şi poliţia cercetează cazul.
încercare de sinucidere. — ErI după amiazl pe la orele 4, a fost găsit pe cheiul Dîmboviţei, In apropiere de stăvilar, un om trlntit la pămint şi scăldat In sînge. Comiserul secţiunel, care a fost avizat, inceplnd cercetările, a găsit lingă rănit, un revolver de calibru mic avlnd trei cartuşe în tobă, din cari unnl era Iras.
întrebat de agentul forţei publice, rănitul a declarat că se numeşte Matei Creţu şi că singur, voind sâ-şl pună capăt zilelor, şi-a tras un foc de revolver in cap.
Starea lui fiind destul de gravă, Matei Creţu a fost trimes tn căutarea spitalului Filantropia.
Moarte subiţii.—In curtea caselor cu No. 187, din calea Văcăreşti, s’a găsit astă-noapte cadavrul femeii Maria Tocup, care venise acolo de cu seara la un fiă al sătt.
Din primele cercetări se constată că nenoro. cita a murit subit din cauza unul anevrism-
Parchetul a ordonat transportarea cadavrului la Morgă.
tm. jab*
■ a—■
Fu furt îndrăzneţ.—Unul domn porlâ-rel S... din Pioeştî i se fură, sunt cîte-va zile, suma de 25 000 lei în aur. Toate bănuelile cad asupra femeel S., cu care trăia de mal mult timp. Această d-nă, avînd un frate la Tirgo-vişte, pe d. P. S... farmacist militar, depune întreaga sumă tn mtinite fratelui săli care, fiind de aproape urmărit de poliţia din Pioeştî şi auzind că-I va face pereheziţiune. trece imediat suma închisă într'o gentuliţă în mlinile gazdei sate d-na Leanca Constantinescu, spre a ii restitui după percheziţie, promiţîndu-I, bine înţeles, o recompensă. Perehiziţia făcută fără rezultat, procurorul pleacă şi banii sunt ceruţi înapoi de depozitarul lor.
1 e se înttmplă insă : Leanca, de frică să nu fie percheziţionată şi ea, dă banii unul cumnat al sătt anume I. Ghiţescu cu care şedea sub acelaşi acopetămînt. Ghiţescu, funcţionar la Primărie şi unul dintre ce! mal cumpliţi cămătari, (iua dobîndă 50-00 la sută pe an) ademenit de strălucirea aurului şi de lăcomia de strînge bani ne munciţi, fuge cu banii la o vie a sa, şi’I iugroapă odată cu geanta.
După mal multe cereri ce i s’aQ făcut de d. P. S..., chiriaşul de a l se restitui suma, Ghiţescu începe a tăgădui că nu ştie de această afacere, aşa că după ctte-va zile, bietul farmacia' văzlnd că n’o scoate la cale cu cămătarul, s’a decis să se lipsească de sumă, şi să denunţe cazul parchetului local. Parchetul tuînd măsuri, ÎDcurcă pe Ghiţescu şi’l depune la răcoare cu rumuata sa Leanca ; după o cugetare de două zile, Ghiţescu mărturiseşte faptul şi parchetul găseşte banii Îngropaţi. Azi porlăreul se află la Tirgovişte bucurindu-se da reuşită; iar Ghiţescu stă ta umb ă, unde face noul planuri de cămătărie, care să le pue în practică cînd va eşi, căci de slujba nu mal e rost... ptnă nu se va învechi ca Scărtătescu şi alţii.
Iucendiă. — Ni se scrie din Galaţi că erî noapte, un incendiu violent s’a declarat în ace] oraş, pe strada Tecuci, la proprietatea d-tul Ni colae Darie, tn care eraţi instalate magazinele de coloniale, ceinăria şi brutăria d-tuî I. Rădu-lescu.
Ajutate de un vînt puternie şi neimpiedicate de nimeni, căel pompierii ca de obiceiu, att sosit prea lîrzitt, flăcările att distrus întreg imobilul Împreună cu măifurile depozitate înăuntru.
Pagubele cauzate de acest incendiu trec peste suma de 40 000 lei.
Atît. marfa cit şi imobilul erati asigurate.
Din primele cercetări făcute de poliţia locală se constată că focul a luat naştere de Ia o cameră a prăvălielor, unde dormea servitorul Tudor Tănăsache. Parchetul a deschis o anchetă,
Incendiarea uneî basin de petrol
Baku, 15 Ianuarie. — Un incendiu a izbucnit în basinul de naftă din mahalaua Cernigorod. Pînă acum aii fost distruse două rezervoare conţinînd 500.000 puzi. Sunt şi victime omeneşti.
al deputaţilor prezenţi, a decis s& nu mal { ţie şedinţă de dimineaţă.
După cererea d-lul Barthou, Camera a ţ decis să amine pentru 29 Ianuarie discu- j ţia interpelării d-lul Samary asupra turbu-rărilor diu Algeria.
Roma, 15 Ianuarie. — Journal militaire publică o circulară chemînd sub arme o parte a clasei din 1874 pentru 17 Ianuarie.
Autorităţile att decis să împiedice meetin-gul ce trebuia să se ţie Duminică la Roma, precum şi orî-ce întrunire satt manifetaţie în favoarea desfiinţării taxei asupra grlu-rilor.
Roma, 15 Ianuarie.—Trenul de la Roma la Albano s’a ciocnit lingă Gara Roma în urma unei greşeli de ac, cu o maşină care lăeea manevre.
Sunt 26 răniţi.
Londra, 15 Ianuarie.—După amiazl a fost un eonsilitt de cabinet sub preşidenţia marchizului Salisbury.
Att asistat toţi miniştri, afară de lordul Osbourne.
Atena, 15 Ianuarie. — Rifaati-bey, noul ministru al Turcieî, a sosit.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de ia 1G Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.10.
Prezenţi 95 d-nî deputaţi.
Preşidenţia d-lul D. Giani.
D. Ghică Anastasescu adresează ministrului de interne o interpelare, asupra administraţiei judeţului Muscel şi în special, asupra prefectului C. Nicolau, a căruia îndepărtare o reclamă.
Cere diu nott dosarele respective.
D. N. G. Stătescu face o întrebare asupra aplicărel legel comerţului ambulant.
D. I. Grădişteanu interpelează guvernul asupra sistemului de maghiarizare, practicat in Ungaria, In contra Romlnilor.
Interpelatorul doreşte să ştie pentru ce d. Sturdza nu oferă serviciile sale, de «bun samsar», pentru aplanarea înţelegerilor dintre Rornîul şi Unguri, cum şi pentru ce primul ministru nu a Însoţit pe M. Sa Regele, in călătoria Sa la Budapesta.
In timpul cît d. Grădişteanu îşi citeşte interpelarea, majoritatea murmură.
SENATUL
Şedinţa de ia MG Ianuarie
Şedinţa se deschide la orele 2.25 sub preşedinţa d-lul N. Gauea.
Prezenţi 81 d-nl senatori.
Pe banca ministerială d. general Berendel. D. Preşedinte dă citire următoarei telegrame adresată Senatului de către A. Sa Principele Moştenitor.
Nisa, 13 Ianuarie.
Nu pot să las să treacă anul vechiu fără să-mi aduc aminte de nenumăratele dovezi de iubire ce am primit din partea colegilor mei, în anul trecut, şi nu vă pot spune cît de mişcat am fost de salutările ce mi aţi trimis aci în răspunsul la Mesagiul Tronului. Această nouă dovadă de iubire a găsit un adînc resunet în inima mea.
Azi, cînd începe un nou an, vă trimit o dată cu mulţumirile cele mai sincere, urările cele mai călduroase: Să fie anul 1898 fericit şi roditor, Dumnezeu să ajute lucrările d-voastre şi să ocrotească scumpa noastră ţară.
Ferdlnand
Principe al Romîniel
Citirea telegramei este primită lu aplauzele întregului Senat.
Se intră în ordinea zilei.

Leagănul4
Aniversarea împăratului Wllhelm
Berlin, 15 Ianuarie.—Corpul diplomatic a azistat la un prinz oferit de cancelarul Imperiului, eu ocazia aniversării împăratului Wilhelm.
Ambasadorul Italiei, decau al corpului diplomatic, a ridicat un toast In sănătatea împăratului german. Prinţul de Hohenlole a răspuns ridkînd uu toast în sănătatea tuturor Suveranilor şi şefilor de Stat, repre-zintaţl la Curtea din Berlin.
Berlin, 15 Ianuarie.— împăratul Wilhelm a conferit marea-cruce al Vulturului roşitt ambasadorului francez.
Viena, 15 Ianuarie. — La prlnzul de Ia curte oferit cu ocazia aniversării împăratului german, împăratul Frantz Ioseph a ridicat un toast în sănătatea împăratului Wilhelm.
Pepeşile de azT
Serviciul « Agenţiei Romîne»
Constantiuopol, 15 Ianuarie. — Ambasadorul turcesc la Londra a recomandat reluarea negocierilor In privinţa unul vechitt proiect de conversiune de împrumut bazat pe tributul insulei Cipru, dar această reluare n’a reuşit.
Paris, 15 Ianuarie. — Camera a ţinut şedinţă de dimineaţă pentru a activa discuţia bugetului, dar diu cauza numărului restrlns
Miercuri, M Sa. Regina, întovărăşită de doamnele de onoare Bengescu şi Mavro-gbeni, a bint-voit să viziteze, la 3 ore după amiază, institutul Leagănul.
Am vorbit—la timp—de această filantropică instituţiune, datorită nobilei iniţiative a cltor-va doamne din înalta societate bucu-reşteană.
Scopul Leagănului este, după cum se ştie, a) de a crea şi întreţine un institut în care să se crească copiii săraci, de la naşteie şi pînă la vîrsta de 2 ani;
b) de a înlesni creşterea copiilor de doici, de servitor! şi lucrători.
*%
Comitetul societăţeîse compune din d nele Ecaterina G. Caltaeuzino, preşedintă ; Irina Cautacuzino, casieră; Eliza A. Marghiloman, secretară; E. Lamotescu, E Vlasto, Maria Vâcârescu, E Monteoru, C. Crisoveloni, E.
P.	Grădişteanu şi E. Proeopie Demetreseu, membre.
*
* * .
La intrare, M. S. Regina a fost primită de preşedinta comitetului, d-na Ecaterina Cantacuzino, care i-a remis un prea frumos buchet de flori, de d-ua Boldur Epureanu, directoarea institutului, şi de numeroase alte doamne din societate.
Condusă apoi de medicul institutului, d. dr. Marineseu, şi Însoţită de doamnlee prezente, Suverana a vizitat instalaţiunea.
M. Sa a făcut să i se explice, în detalitt, funcţionarea tuturor serviciilor, exprimînd întreaga Sa mulţumire pentru admirabila organizaţiune a institutului.
» *
Mal Înainte de a pleca, Suverana a ţinut să comunice, doamnelor patronese ale Leagănului, înaltul interes ce-î iuspiră iustitu-ţiunea şi că acceptă preşidenţia de onoare
ce I s’a oferit.	....
M Sa a promis că va mal vizita, în cu rînd] Leagănul, pentru a constata progresele realizate.
Budapesti Hirlap, vorbind despre puterea de asimilare a romlnilor de peste munţi, scrie între altele următoarele :
«Uimit ar putea deci să se întrebe ori şi cine: cum se face, că deşi semi-
nariştii romîni învaţă in şcoli ungureşti, ajunglnd la sate, se schimbă cu desăvîrşire. Cauza acestei metamorfoze este rezistenţa poporului şi profunda credinţă ce Bomînii o au către obiceiurile lor vechi, dar mai ales împrejurarea, că legile noastre prea le acortlă multe llbertăll fl privilegii, fără ca în schimb să le ceară alt-ceva de cît fidelitatea către patrie...»
Citim în Tribuna:
Păcătoasa comedie a procesului celor măcelăriţi la Mehadia se repetă: cu cei măcelăriţi la Anina. îşi vor aduce aminte cititorii noştri, că în 20 Ianuarie anul trecut gendarmil împuşcaseră asupra minerilor de la Anina, în mare parte Romîni, omorînd 13 oameni şi rănind greu 26.
După măcel s’a deschis o anchetă ; Rezultatul—ca şi la Mehadia ! Tribu-nalnl a dat în judecată 38 de mineri, dintre cei ce au putut scăpa cn viaţă din groaznicul măcel. Iar pe gendarml ? — Probabil, îl vor decora pentru... «patriotism şi virtute!»
—	Procesul nefericiţilor acuzaţi s’a început alaltâ-erl, la tribunalul din Biserica- Albă.
Alegerile parţiale
Astă-zl att loe următoarele alegeri parţiale :
Bacău— colegiul al 3-lea de Cameră ; Neamţu—colegiul I de Cameră ; Teleorman—colegiul I de Cameră ; Gorjiu—colegiul al 2-!ea de Cameră ;
***
Asupra libertăţel eare domneşte, în aceste alegeri, primim astă-zl, din Tîrgu-Jiu, următoarea telegramă :
«Următoarea telegramă a fost expediată ministerului de interne :
—	Astă noapte şeful siguranţei Georgescu şi subcomisarul Corobea s’au introdus, cu forţa, în domicilul alegătorilor Abagiu şi Drăghicescu. Faptul este confirmat de martori. Abia sunt orele şeapte dimineaţa şi prefectul este instalat la prefectură spre cele legale pentru respectarea votului».
Cămărăşescu.
*
* *
Miine, Simbătă 17 Ianuarie, are loc, în Pioeştî, alegerea unul deputat la colegiul I.
Candidaţii, cari vor lupta, sunt d-nil:
I. Lahovari—din partea conservatorilor ;
Teodoriui—din partea guvernului şi
G. Cantili—liberal democrat.
Duminecă, 25 c., Societatea de arme, scrimă şi gimnastică va da uu concert urmat de un mare asalt în sala Atenenlul.
D. C. Dimitrescu Iaşi va depune Marţi la Cameră raportul sătt asupra reformei învăţâmlntulul secundar.
Printre acel cari vor lua cuvîntul în contra proiectului de reformă sunt şi d-nil G. D. Theodorescu şi G. A. Scor-ţescu.
In cursul luuel Februarie, se va face vizarea libretelor rezerviştilor, miliţienilor, glotaşilor, etc.
Iată şi ordinea în care trebue să se prezinte :
Concediaţii de la 1892 la 95 se vor prezintă da la 1—5 Februarie.
Rezerviştii de la 1890 la 91 se vor prezintă de la 6—9 Februarie.
Miliţienii de Ia 1884 la 89 se vor preziuta de Ia 10 — 17 Februarie.
Glotaşiî de la 1873 la 83 se vor prezintă de la 18—24 Februarie.
Cel cari nu se vor prezintă la timp, vor fi daţi judecăţii ca nesupuşî.
De şi inaugurată din Octombrie, anul trecut, Universitatea din Iaşi continuă a sta închisă, din cauza lipsei de apă.
Se continuă cu activitate lucrările de canalizare şi galeriile pentru apă sunt în stare destul de avansată.
Ni se comunică din Tirgovişte, că prefectul, d. Dem. Athanasitt, ar fi dispus să numească în funcţiunea de sub-prefeet al plăşel Dealul-Dîmboviţa, rămasă vacantă, prin trecerea inteligentului d. Stelian Du-dătt ca şef al depozitului de tutunuri,—pe vestitul I. Cîmpeanu, fost poliţai, şi desti tuit tot de d. Atanasiu pentru nenumăratele abuzuri şi fapte incorecte pe cari cititorii Epocei deja le cunosc.
Se ştie că acest domn a mat fost sub prefect în zisa plasă şi s’a distins prin schingiuiri, falşurt şi diferite abuzuri, pentru dovedirea cărora e pliu dosarul acelei subprefecturi No. 5 (96), şi după care posedăm copil ce se vor publica la timp.
Faimosul Vasiliu, judecătorul de instrucţie din Capitală, a fost numit preşedinte al tribunalului din Fălticeni, gin locul d-luî Radian, permutat, după a sa cerere, la R.-Vilcea.
Rugăm pe abonaţii noştri, cari annt In fntirziere cn plata abonamentului, de a se grăbi cn a cliitarea Humelor ce datoresc, căci alt-fel ca ocazia încheiere! anulai 1897, vom II nevoiţi a le suspenda în mod Irevocabil tră mlterea ziarului.
ULTIMA ORA
O telegramă din Neapole anunţă încetarea din viaţă, în acel oraş, a P. Sale Episcopului Ghenadie de Rîmnic, unde defunctul se afla de mai mult timp pentru căutarea sănătăţei.
SPECTACIOLE
Vineri, 16 Ianuarie 1898.
Teatral Naţional. — Opera Fanat cu concursul d-neî Nuovina.
Circul Langer.—Reprezentaţiunî variate. Debutul clovuulut rus Rabuschin.
Sala Uukianof. — Fosta trupa a teatrului Hugo.
Sala Bulevard. —Mare bal mascat.
Sala Hugo. - Bal mascat. Miercuri, 21 Ianuarie, mare bal mascat â la Moulin Itougs.
CafC Bonlevard. — Concertul orchestrei Weioberger.
Cafti Naţionala. — Concertul orchestrei
Rubistein.	#	_
Eacnl Cismlgiu. — In fie care zi patinaj. O mare alergare va avea loc Duminecă, 18 Ianuarie. Muzică militară.	•
DE T32INA
ÎOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu în saci
BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit. CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46.
50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3.
COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiane. Lei 54 tona.
Cărbuni de piatră de Petroseny şi Cardif.
ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62. Greutate GARAJVTATÂ
Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa.
CAROL LdWENBACH
STR. SFINŢI V0EV0ZÎ, 5
Doctor H. NEUMANN
Medic asistent la Policlinica specialist îu boli de git, nas, ureelii t§I interne
Strada Gabroveni, 18
Consnltaţiuni de la 1 — 3 p
m.
Se vinde pentru eşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădureni, 830 fălci, pă-mînt arabil, fineţuri şi acarete în bună stare la 30 km. de gara Bacâtt.
2)	Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pâmînt de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi acarete în zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni.
3)	Moara din comuna Letca lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avlnd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul Baeţtt.
Pentru informaţiunî a se adresa la doamna Maria Tb. flauntz la Galaţi STR. CUZA-VODA, No. 20.
Doctorul URECHIa
Fost medic al Spitalelor Eforiei BOILE INTERNE
Str. 11 Februarie, No. 15 bis. (Cişmigiu).
987
MARELE HAOASIN
CU
ÎNCĂLŢĂMINTE de lux
„LA LUMEA ELEGANTĂ11
70. — Calea Victoriei. — 70
VIs-n-Tl) de Teatral Naţional
Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus la dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şoşon sunt farte călduroşî, presentînd avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuaceastă calitate, şi vindem marfa cu preţuri cit se poate de avautagioase.
Ma! recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc.., şi pantofi de satin, în toate culorile.
g Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la Costa, din Paris, şi, ca reclamă am pus Sn vînzare ghete de ghems, foarte solide, pentru dame1, cu preţul de la 12 le! în sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 le! în sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de Ia 16 lei în sus ; de lac saiou, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în sus.
Rugăm dec! pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-matoriî de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurindu-I că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasinulul
____________«La Lumea Elegantă»
Apă* de gfură*
Prafuri de dinţi higienice
preparate de
D0CT0RU B0SIANU
Dentist, Str. Regală, 8 Singura Apă de gnră care posedă un certificat de la Institutul de Bacteriologic ca apa de gură antiseptică Indispensabil pentru orî-ce persoană care doreşte a’şl conserva dinţii.
Se află de vlnzare Ia: Drognerla I. Zamflrescn, Strada Academiei 4, Farmacia Rrăndnst, Strada Clemenţei 27 Magazinul d-lni O. Welle, Calea Victoriei 36.
Dr. Cli* I* Teoharf
Mamoş
Special pentru Maladii de Femei 870 Dă consultaţiun! de Ia orele 5—7 seara. 80. Strada Teilor.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
2
iii IHA IACSICI
B
SUFLETE CURATE
POVESTIRE DIS
VIA'fA ŢEBANILOB
DE PRIN ANUL 1857
Tradusă de /• D V SIA N U»
Stoian îşi luă căciula şi eît p’aci era să se apropie de primar, dar Ion îl depărta cu căutătura lui rea şi întorcîn-du-se către nea Ilie, II spuse supărat:
—	El moşule! Nu ii opinca asta pe piciorul drept. Şi după ce mal tuşii de vr’o două ori aşa vătăfeşte, grăi mal departe:
—	EI moşule! De al şti tu scroafa, aia, a mea, a grasă! Nici a lui popa Sofrin nu era mal grasă. O îngrijisem, o îngrăşasem de, ca omul credeam şi efi de Sfîntul Niculae ‘) s’o tal. Prasnic ţin, prietini am, uite tu, ba popa, ba alţi oameni cum se cade şi pe el neprihănitul l’aş fi chemat, doar, doar s’ar lăsa de rele. Aş, de unde; ba să vezi ce mi-a făcut? Staţi să vă spun numai!
') Sfnlul Nicolaie de vară—e o sărbătoare mult serbată la sirbl, ca zi de prasnic.
i’a tăiat toată urechia, şi toată spinarea îl a ciocîrtit’o cu săcurea.
Mal dedea primarul să mal zică ceva, dar Stoian se ridică de unde sta şi cu privirile lui puternice măsurîndu-1 ÎI zise :
—	Minţi, domnule primar ! Te ştia ett unde te poartă gîndul! De, cearcă; mi te ol căi. adîncă îl apa, n’al s’o treci d’a înotul. Moş Ilie, să vezi ce a fost; fu, ca omul, ’ml-am pus în jurul casei ba pruni, ba ceva perl şi meri şi alte poame, am mal sădit şi ceva fasole ca fite ce om. Gardul Iul stricat, să te ţii, nene, aci şi pui şi curcă şi găină şi oaie şi purcel şi porc—toată ziua. Se strîng pe lîngâ casa mea, ba în ogradă, ba in grădină, le mal gonesc ea, ba soru-mea; le mal sperie şi dulăul cela ce l’am căpătat de la un rumîn din Podgorat J) ErI, aşa cam pe la chindii, ce să’ml vadă ochii, scroafa Iul, pe care nu o fi nici două litre de untură ’ml rosese toată fasolea; mă iaO efi după ea, cînele med nu ştia cum o ajunge şi îl sîngerează, un pic, urechia stîngă; scroafa, aşa speriata, dă năvală să iasă printre gard şi cum erebegită şi a sdrelit pielea de pe şolduri.
Primarul, de necaz, se făcuse vinăt.
—	Ia te uită neam de cline ce e, vrea să mă facă şi mincinos. Ml-o plăteşti tu asta! Tu frate Avram şi tu moş Milă a’ţl fost azi dimineaţă Ia mine, a’ţl văzut scroafa în ce hal era. E adevărat ce am spus ?
’) Nu e nici o greşeală întrebuinţarea expresii aceste rumln, căci aşa e şi e în text. Locurile aceste sunt locuite şi de Rimâul-Vlahl.
—	Da, primarule, ziseră amîndoul într’un glas.
Fratele Avram avea un proces pe la judecătoria Statului, far moş Milă era pristav.
—	Aşa, fraţilor, ce’I de făcut, spuse primarul Ion... EQ nu judec, uite să judece ajutoarele mele. Cum or zice el, aşa să fie!
—	Noi um zice, c’ar fi drept şi după lege să plătească scroafa, iar de cele-l’alte ce a tăcut,să i se dea vre-o două zeci pe spate—ca altă dată minte să prindă şi să nu s’atingă ce’l al altuia, mal ales cind e al primarului ! E pe drept aşa?
Oamenii cari nu aveaO nimic de împărţit cu primăria se priviră uimiţi între el, iar ceia cari cît e ziuă staO stilpl lingă primar întăriră hotârîrea aju'oarelor primarului.
—	Şi aşa flâcăule, îmi mal spuse fratele Avram.
Ştii şi tu cum merge după lege, eşti cogeamite om, pagubă al făcut, plăteşte-o, iar bătaia ţl-o fi de folos. Şi apoi nu e cine ştie ce bătae ? Uite n’ea Ion primarul, şi, sad şi alţii, cîte bătăi n’am mincat, şi oameni suntem!
Fratele Avram luase apă la moara-gură, şi poate i-ar mal fi tocat blestemata, de nu s’ar fi întilnit ochii, privirile lui Stoian care se îndreptase spre primar şi începuse să’I grăiască:
—	Domnule primar. Dobitoacele mnii-tale, ’ml aQ zădărnicit toată munca mea, ’ml-au stricat grădina şi aceea ’I toată bogăţia mea. Tu, Ioane, eşti ăl d’întîl
In sat la noi. Tătâne tăa ţ’a lăsat destul şi nimănui nici nu ’l cade prin gînd să te zăvistească ; dar omule, ce’î al mea nu mi-t calci tu şi nu mi-1 iei d’al fi tu şi sub-prefectul.*
Pe cît ’I vorba de bătaie ? He, hei ! bade Avrame, d’aţl văzut cînd-va pe tata biciuit de vr’unul, atunci m’oţl vedea şi pe mine.
Ochii ’I erafi aprinşi de mînie, obrajii vestejiţi ca la înjunghiatul, căruia i-a mal rămas o bucată din cuţit în piept. La urmă cînd ’şl mal veni în fire şi glasul ’şl redobîndi puterea lui, se uită spre grămada de ţărani ce sta în jurul primarului şi care ’l măsura liniştit, ad-mirîndu’l.
—	Să mă bate-ţl ! Da cine să mă bată? Cine-I ăla ce o să dea în mine băiat cinstit din cinstit părinte ? Al?
Şi făcu mina pumn, o ridică voinică mal presus de frunte şi cu vocea tare şi ameninţătoare mal întrebă spre ceată ?
—	Voi mă! voi ăia doul-trel d’acolo, ori tu Ioane, al sta să dai?
Consilierii tăcură, nimeni nu grăi o vorbă măcar ; iar cînd Stoian se depărtase, primarul Ion zîmbi uşor şi cu şiretenie Ie zise celor doul-trel rămaşi.
—	EI, l-aţi auzit ? De ar fi chiar subprefectul ! Da, da, ştii colea şi sub-prefectului un pic peste nas. Lasă, lasă! L’aţI auzit cu toţii. Scroafa nu o plăteşte. Bătaie nu vrea să îndure!
Bine, bine; eă unul, aţi văzut n’am judecat! Sub-prefectul, zilele astea o să pice p’aci. Judecat a fost după lege! S’a înrăit cîinele, râa de tot!
Ţăranii se împrăştiară pe la locuinţele lor.
***
Pe timpurile acelea în Serbia nu eraO hanuri «după plan», şi mal ales în oropsitul Camenaţ.
Tocmai peste drum de primărie se ridica o căscioară de nuele, care arăta urit de tot: pe din afară nelipita, cu pămînt, pe dinăuntru înegrită de fu- ' ningine, de intri de la pragul uşel te îneacă fumul din vatra cuptorului care sta deschisă ascunzînd o căldare pusă pe pirostrii în care clocotea toată ziulica apă pentru mămăligă. Mal de o parte e o oală de pămînt mal mări-cică în care fierbe moş Marinco, hangiul, fasolea lui. El singur îşi serveşte muşterii, mal vine pe lîngă vatră, mal mestecă fasulea cu o lingură de lemn îşi mal aprinde luleaua şi iar se du -e pe la muşterii cu rachiO, cu ţuică, cind şi cînd şi cîte o cafea; mal ales cind o fi în han şi domnu popa. Cafeaua asta SI face zile fripte Iul moş Mnrin-’O, dar ce să facă bietul ? îşi sumete frumuşel mînecile, ia într’un ibricel puţină apă din căldarea de mămăligă, pune în ea p’atlt zahăr cît şi cafea, o blagosloveşte cu vr’o cîte-va înjurături şi pe ea şi pe cel de-o bea şi pe cel de-a nascocit-o întîl; iar de o cădea păcatul să mal şi dea în foc, atunci nu rămine nepomenit nici popă, nici toată popimea din lume.
(Va urma)
SOBE! SOBE! SOBE!
eIIos“
Sistemele cel
DACĂ pAriil D-YOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
P E T B O L
ile mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante.
Maşine de Bucătărie
Sistem American Buna funcţionare Garantată
fSSălMÎ Lămpi - Lămpi - Lămpi
VTt-'j*	Cele mal bune şi formele cele mal elegante.
PENTRU PĂR
oare întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea părnlni. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAHK, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
formele eele mal elegante.
ARTICOLE DE MEXAGIU:
Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat", Ol&ril “	emailate din streinătate
Tac&mnrl de APACA veritabile.
vr. SIJXG EH
87, Strada Lipscani (tn faţa slr. Şelari)
BUCUREŞTI fllie Zamflreseu, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Vie-torieî SI; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogneria Tetzn Str. Lipscanii.
GALAŢÎ : BereovicI, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann şi Nicoleann. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Eonya.
BACAU: Drogneria Andreescn.
CĂLĂRAŞI: Farmeoia Ticek.
EXPOSITIOILE
mar
PARIS, LONDRA, ATENTA, T.IONT şi RARSEIULE
SI«. SCHWARZ
Proprietarul Grand-Photograpbie Central, Director al seoalel Academice
de Fotografie
Representant general al EXPOSIŢIUNILOR Internaţionale de Concura din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille, cu autorisaţia guvernelor respective.
Se însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOS1Ţ1UNILE din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille La această exposiţiune se primeşte produse din toate ramurile industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe BEPRE-8ENTANT. Informaţiunl mal pe larg se pot lua la
ISiroul din Calea Victoriei
PANAGIUL VILLACROS
- La GRAND PHOTOGRAPHIE-CENTRALE -
Mori şi Fabrici de Spirt
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Vechia şi Renumita
Fabrică deTrăsurl
Heinrich Durr
9, STRADA REGALA, 9
Singurul MAGASIN unde se vinde eftin
PETROL REGAL
S’A MUTAT IN
Str. Bomulus, No. 11
absolut fără miros cînd arde.
O încercare va dovedi adevărul.
Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri.
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
7ntnspor{'dcfifo i il e ,»/«■/«
Local eu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întindere! ce a luat fabrica mea.
Prevăztudu-mă cu materiale fine şi cu lucrător! specialişti, sunt lu măsură a efectua orl-ce comande de
TrăsniT
Cupeuri
DEPOU
CdeaTlevnei 2$6
Farmacia VIAJL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi Tn toate farmaciile.
Pentru numai Lei ,7.25 ’
• contra rambnrs expe-
noua Claviatură se va economiti Cumpărătorului mult necaz şi cheltuelî de reparatiune. Acest Instrument are 10 klappe, 20 tonuri dub
I	Cabriolete
BreacnrI, ele.
iŞ după eele mal noul modele, riva-
Ş lizind cu produsele similare din f streinătate.
î| O exposiţie permanentă de tră-f suri gata stă tot-d’a-una la dispo-*j siţia onor. clienţi.
I HA ■ ■ g£B mate şi poleite sub garanţie pentru lOji il | |L decorarea de locninţ# de mirese, HoteI fini HI Ir *nri’ ^ ^ase de ^ară ln cea maI
f ■ Sb 3a bună calitate din material bun şi uscat
EFECTUEAZĂ CU PREŢURÎ EFTINE
UZ HERLIWBER
VIENA, V Ilundsihurmstrasse, 49.
acest ei ar
HOCIETATF-1
de Basalt Artificial şi de Ceramica
De la UetrocenI
Capital social 2.500.090 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de aeţiunl ale Soeietăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu eîte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Iesehek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
cea mai nouă .şi neîntrecută.
PEÎXTR IJ OIATM, 1Fără Săpun
Acest preparat analisat de Institutele chimice, este cel mal bun pentru albirea dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează orl-ce miros al gurel. Este singura cremă care nu vatămă emaliul, lăsînd mult timp un miros plăcut gurel.
Unica cremă care linpedică luegrl-■1^^ rea dinţilor la fnmătorl.
De vînzare la toate farmaciile, drogueriile şi magazinele din ţară.
Preţul unul tub mare 1 leu <	«	« mic 50 ban!
Depoaite: PARIS, VIENA, BUCUREŞTa.
Preţuri curente franco contra 40 bani, numindu-se
Mm
SAVOX
‘ *0PEKIEUR •
I	i"
;ratis. Porto 2 Lei. A se face comandele a Henri Sfihr, Harmonika Export la Neuenrade, Germania.
tirors:	-
MRIS YIHWlf , SUCAUfSl 1
MEIDINGEB, PABIGINA, COMETUL, VULCAE (belgiano)
PEHTBC
incAizire CU COKS, CARBUWl de PIATRA si lemue Răşini de Bucate mobileIje fier
Instalaţiuni de Incălzirî Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf Salomon
MTPOSITî (Strada Doamnei, 14.
DEPOSITE IN PROVEfCIR:
Iaşi, la d-nnl Jacqnes Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescn & Fii, str. Lipscmi.
AU PRIX FIXE
70, Slr. Lipscani, Casa Fraţii Hasan Slr. Lipscani, 70. MANUPACTURE EN GROS şi EN DETAIL
BUCABEST —
Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim XfOUTATM în
Mătăsuri şi GazrrT pentru Rochî de Baluri şi Nunţî
CO UHIjECT ASOHTAMMUVT J»JE
ARTICOLE JPEIXTU MIRESE
sar M’IiŢMJMlI ZIO i) Ml A TU «I F/M “W
P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru eu alte firme.
No- 3.—Bucureştii
Bucureşti.