SERIA II.—ANUL IV, No. 660. Ediţia a treia NUMARUL^IO BANI AJBtOlV AMKIITEIJB Sawj l» 1 ţl 16 8®-e4reI Iuti ţitefiits^ tot-d’a-ua îxsdaie In Bucuriei 1» Casa Administraţia! In fadsi* ţi strsinătat» prin mandata poştal» Un an în ţar* 30 lei; in atreiu&tate 50 lei Ioni ... 16 > > 9 *5 » luni . . , 8 » » > î8 » Un namftr ia străinătate 80 6aal MANUSCRISELEln? SE INAPGIAZA ADUHBlTBAÎlĂ *•. S. - 8RAIÎA CtHWTH - EPOCA VINERI, 16 IANUARIE 1898. NUMÂBUL^IO BANI AIUICIUBILB in Bucureşti şi judeţ* te primam aumel îs Administraţie ia streisitaie, direct Ia aamtotideasi* şi ie toate oficiile de publicitate A «mani ar! la pag. IV.0.30 b. linie » » » in , . . . . s.— tss » ® & b H . I . . | 8.— & a Inserţiile şi rseiamde S lei itsdnl 03 TeefeiS fe 8 £ I Mo. 3 __ BEBACTIA TE1aI3F®.& ir*. *_ smADA CL8MSFŢKI « î. 8 MEMORIU CĂTRE ÎMPĂRATUL FRANTZ I0SEF PENTRU PORTOFOLIURL Voinţa Naţională de erî vorbeşte în fine şi ea despre tratările cari afl avut loc In sinul mare! familii liberale, ară-tînd cauzele pentru cari împăcarea nu s’a putut face. Explicaţiile pe cari le dă organul gu vernulul nu sunt de loc favorabile gru-părel drapeliste. Voinţa povesteşte în aşa mod lucrurile, in cit, dacă cele ce spune ar fi adevărate, ar rezulta că cel grupaţi în jurul Drapelului sunt o mină de ambiţioşi nesăţioşi, cu pretenţii ne justificate, umblind după porlofoliurile cele mal importante, cu intenţia vădită de a pune mina pe ele numai ca să poată apoi elimina pe cel cari le ofe rea ti acele portofoiiurl. Aşa, Voinţa afirmă că ceea ce a determinat ruptura, nu a fost chestii de principiu sau de program. «Stînd de vorbă cu d. Aurelian şi «cu amicii d-sale, (d. Sturdza vorbeşte) «am căutat sâ’ml dau seamă mal în-«tiiti de neînţelegerile ce pot exista «între noi în privinţa principiilor, a «legilor ce trebue să vină în dezbateri. «In această privinţă, am constatat cu «o deosebită satisfacţie că nu există «nici o neînţelegere între noi, afară de «mici deosebiri asupra unor cestiuni cu «totul secundare». Iată deci o declaraţie categorică că fracţiunea Aurelian gindeşte In tocmai ca fracţiunea Sturdza, iată o afirmare categorică că in partidul liberal nu există deosebire de vederi în chestie de principii şi de prezinlărl de legi. Dacă este aşa, şi trebue să credem pe Voinţa pînă la proba contrară, care sunt deosebirile ce separă pe liberali pînă întru atîta, îneît de mal bine de un an, şi după nenumărate negocieri şi tratative, el nu pot să ajungă a se înţelege ? . Voinţa ne-o spune lămurit. Ceea ce preocupă pe liberali şi îl separă fâcînd pe unii duşmanii celor l’alţl, este chestia de portofoiiurl, este ambiţia unora şi a altora de a se domina reciproc, este spiritul de nelealitate care II însufleţeşte pe unii faţă cu alţii, este setea de a se distruge între dînşil. In adevăr, ne spune Voinţa, d. Aurelian a început ttrgul, căci acesta este cuvîntul propriu care se poate da aşa numitelor negocieri *în urma celor destăinuite, prin a cere pentru amicii săi patru por-tofoliuri. D. Sturdza a găsit că lucrul e prea scump şi nu face atîta. Atunci d. Aurelian, ca negustor cuminte, a lăsat marfa sa pe preţul de trei portofoiiurl, iar d. Sturdza, primind, deja întindea mina să bată palma... Cînd de o dată d. Aurelian 11 opreşte zicîndu-I: «trei «portofoiiurl, foarte bine, însă printre «acele portofoiiurl ţifl ca să fie şi acel «de interne». D. Sturdza a rămas, continuă Voinţa a spune, perplex; d-sa i-a replicat d-lul Aurelian că acel portofoliQ nu e deocamdată in comerţ, că acest lucru i l’a spus de la început, că tirrgul pus pe acest teren nu e leal, şi alte multe argumente cari se obiclnuesc In asemenea împrejurări. Zadarnică silinţă. D. Aurelian,«Voinţa» ne-o afirmă, a rămas nestrămutat în pretenţia sa; ori trei portofoiiurl în cari să intre şi acel de interne, ori nu face nimic. Consecinţa a fost ruptura negocierilor! Trebue să spunem încă o dată că aceste destăinuiri sunt grave pentru acel de la Drapelul. ^ îl arată sub o lu-miuMx f°?r.e neplăcută şi foarte nefavorabilă. Aşteptăm să vedem ce vor răspunde, pentru a ne spune şi noi cuvîn-c ^ diplomaţi ar fi Drapeli-ştil, el nu pot răminea sub acuzaţiunile aşa de precise şi de categorice ale organului guvernului, ale d-lm Sturdza căci Voinţa are grija a pune istorisirea laptelor In gura preşedintelui de consilia. De altminteri, d. Sturdza făcuse deja aceste declaraţii în întrunirea de la Senat, iar Drapelul, vorbind de acea întrunire, nu găsise pînă erî să spună altceva de cît că d. Sturdza şi ceM’alti oratori afl ţinut un limbagik moderat. Dacă Drapelul crede că destăinuirile făcute de d. Sturdza sunt inofensive pentru patronii săi, aceasta este treaba lui. De cit, nu ne putem opri de a face reflecţia că curioasă idele îşi fac Drape-liştil despre moderaţiunea pe care d. Sturdza şi Voinţa afl pus-o în această chestie. In tot cazul, orl-ce va răspunde «Drapelu’»,—dacă va răspunde,—un lucra este constant: este halul în care se află partidul liberal, după propria mărturisire a şefilor. Nu mal este un partid, este un bîlcifl ; chestiile de prin cipia nu mal preocupă pe nimeni, ci numai chestiile şi ambiţiile personale. Lupta nu păstrează măcar caracterul de luptă pentru portofoiiurl ci pentru numărul de portofoiiurl. Lupta a luat caracterul acut pentru anume cutare sau cutare portofoiiurl. Şi fiind-că, politiceşte, ministerul de interne este cel mal important, căci de acolo atirnă administraţia ţărel şi de acolo să prepară alegerile, apoi acest portofoliu, după cum s’a văzut, a dat loc unei teribile bătălii între Sturdzişfl şi AurelianiştI, unii căutînd a păstra acest minister preţios, alţii—cel din urmă — dînd asalturi colosale spre a pune mina pe el şi preferind să rupă, să se retragă, de cît intrînd în cetate să’l lase în mîna adversarilor ! Şi aceştia sunt oamenii cari afl neruşinarea să ne vorbească de principii, de răspunderea lor înaintea ţărel şi alte baliverne. Staţi rătt de tot, d-lor liberali, fără distincţie de culoare, FONDURI SECRETE Onrei'nul a adus nn proiect de lege priis cars-şî deschide noni credite suplimentare In sumă de peste 4 miiioaue lei. C'c-1 pasă că bugetul merge rău şi că va fi deficit ? Dar ceea ce pune vfrf scanda lului, e că o bană parte din aceste credite suplimentare vor merge să alimenteze fondurile secrete ale ministerelor de interne şi externe. La acest din urmă minister, prevederile bugetare pentru cliel-tuelile diplomatice erau de 170 mii leî. Acum, tot pentru acest capitol, se cere nu crediţ supli mentar de 280,000 lei, adică mult mai mult de cit creditul primitiv* îfu e asta curată batjocură ? Ar fi foarte interesant să se ştie ce afaceri misterioase mai tuvirteşte d. Sturdza ca să aibă nevoie de aceşti baui. Nu cum-va se vor vărsa banii la fondul pentru statua lui Brătianu ? D. Fleva şi guvernul N’a uitat încă nimeni insultele şi batjocurile cu cari sturdziştil şi organul lor Voinţa Naţională, afl maltratat pe d. Fleva de la ieşirea acestuia din minister şi pînă mal deunăzi. El bine, astă-zl d. Fleva e din nofl om de treabă pentru SturdziştI, cari sunt gata să primească bucuros colabo-raţia d-sale. In consfătuirea de la Senat a majorităţilor, vorbind de mersul negocierilor pentru împăcare, d. Dumitru Sturdza a spus: In privinţa d-lul Fleva, am declarat că nu am nici un fel de ostilitate şi că dacă d-sa bine-voieşte, n’are de cit să vină iarăşi Intre uoi, după cum a fost şi mai ’nainte. Curioşi oameni mal sunt şi colectiviştii ! Fără nici o ostilitate, au dat a-farâ pe d. Fleva din partid — aceasta afl spus-o de zeci de ori ziarele oficioase, — l’afl Înjurat în toate felurile şi l’afl declarat de om mort politiceşte. Ce-ar fi făcut oare colectiviştii, dacă ar fi fost ostili d-lul Fleva ? Dar asemenea inconsecvenţe sunt lucruri foarte naturale la nişte zăpăciţi ca colectiviştii. D. Fleva trebue să fie foarte mulţămit că a putut face pe colectivişti, cari se arătafl aşa de straşnici, să lingă unde afl scuipat. Angajamentele d-luT Take Giani In consiliul de miniştri Eri, înainte ele cimiazi, s’a ţinut un consiliu de miniştri la ministerul de interne, la care a luat parte şi d. Take Giani, fiind anume invitat de d. Dini. Sturdza. S’a discutat mult asupra situaţiei par lamentare a guvernului, asupra raporturilor cu grupările stătescistă şi aurelianistă. D. Sturdza a declarat că, deşi ştie că în urma audienţei pe care a avut-o d. Em. Porumbarii la Palat, mal mulţi au-relianişti sunt de părere să se reia tratările de împăcare, totuşi d-sa nu va mai face nici un pas spre gruparea drape-ti stă, ceea ce însă nu exclude putinţa de a se împăca cu unele persoane din a ceastă grupare. Rnperen brapellşfilor D. Take Giani a spus că majoritatea drapeliştilor sunt pentru împăcare şi d-sa cunoaşte pe mulţi cari, în schimbul unor avantagii, ur fi gata a părăsi gruparea drapelistă. D. Take Giani s’a angajat a rupe din gruparea drapelistă pe A nii G. Mîrzescu, V. A. Urechia, P. Grădişteanu, Costescu-Comăneanu şi general Anghelescu. D-sa a şi intervenit pe Ungă d. P. Grădişteanu. Erî după amiază, la orele 3, d-nii P. Grădişteanu şi V". Â. Vrechiă au, conferit mai mult timp la Senat şi aii plecat împreună din sala Senatului, ca să se întâlnească cu d. Take Giani. Comisionul de suin surite Cite va persoane, cari au aflat erî la Se nat de angajamentele luate de d. Take Giani, s'aii întrebat de ce s’a schimbat aşa de repede preşedintele Camerei şi de ce a luat asupra sa un angajament pe care nu l va putea îndeplini ? Răspunsul d-lul colonel Obedeanu a fost următorul: — D. Take Giani este avocatul principesei Gorciacof, şi d. Sturdza, în calitate de intendent al principesei, i a dat un acont de cîte-va mii de lei 1 O CONSULTAŢIE A PRINŢULUI GEORGE BIBESOU Prinţul George Bibescu, a cărui înaltă competiuţă îu materie de arme e recunos cută nu numai la uoi, dar şi îu streinătate, care fiind îu Bucureşti cînd s’a întimplat nenorocitul duel de la 29 Noiembrie, cunoaşte toate împrejurările, care a vizitat sala de arme şi care a fost consultat de judecătorul de instrucţie cu privire Ia acest duel, a comunicat unul amic al nostru următoarele aprecieri : Întrebare. Se poate săvîrşi un duel, într’o sală închisă ? Răspuns. Da. Mal întîl, fiind-că nu ştifl ca să existe vre-o regulă oare-care, care să interzică aceasta; apoi, fiind-că iarna face duielul cu spada, în loc deschis, mal anevoios dacă nu imposibil ; în fine, fiind-că datoria martorilor—cînd duelul s’a hotărît şi condiţiunile s’afl stabilit—este nu numai de a alege un teren pe care cel doul adversari să fie, pe cît se poate. în condiţiunl egale, dar încă de a înlătura orl-ce cauză ce ar putea tace lupta mal anevoioasă ori mal periculoasă. Aşa fiind, a pune două persoane să se bată în Ioc deschis, în timpul iernii, este a le expune ca să se adaoge un jungiu la o lovitură de spadă. Martorii afl şi o altă datorie, aceea de a îngriji de urmările întîlnirel. Se poate întimpla ca un luptător, grav atins, să nu poată fi transportat şi să fie nevoe de a-1 pansa pe loc şi a-l ţine cît-va timp, într’o odihnă absolută. Scăparea lui poate, une-orî, să atîrne de aceasta. Nu trebue pierdut din vedere că, în regulă generală, adversarii nu trebue să aibă pieptul acoperit de cit numai cu cămaşa şi aceasta numai in cazul cînd nu se bat* cu pieptul gol. Pentru toate aceste consideraţiunl, duelul trebue să se săvirşească, mal ales cînd e vremea aspră, într’o sală încălzită. 1.— Oare faptul d’a se bate într’o sală închisă de 12 m. 80 lungim?, înapoind terenul ciştigat celui ce l’a pierdut, poate constitui un duel neregulat ? R. — Nici într’un fel. E preferabil de a lăsa 10 ori 15 metri, in loc de 4 ori 5 pentru a se retrage, cînd aceasta e cu putinţă, — cu toate că după părerea mea e mult o aşa distanţă, — dar din momentul ce se înapoiază luptătorului ce ’î-a pierdut, cel 4 ori 5 metri ce avea în dosul lui, aceasta însemnează a da, în realitate, pentru a se retrage, 8 ori 10 metri, şi daca faptul se reinoieşte, 12 pînă la 15 metri. Un duel capătă un caracter mal grav cînd, eu o retragere posibila de 10 pînă Ia 10 metri e convenit nu se va înapoia aceluia ce se va fi lăsat a fi încolţit. In principiu, preţuesc că terenul trebue să rămîe celui ce l’a ciştigat, fiind-că duelul e o luptă ; şi martorii n’afl dreptul, strict vorbind, de a lipsi pe cutare luptător de foloasele ce a izbutit să capete, în cursul luptei, prin răbdarea sa, prin dibăcia sa, ori prin un act de in drăzneală ce ar fi putut să’l coste viaţa. 1. — Oare faptul de a înapoia terenul ciştigat, cînd aceasta nu e specificat, în procesul verbal, nu constitue o mare favoare pentru adversar ? R — E o favoare, aceasta nu se poate tăgădui. Totuşi, cînd procesul-verbal nu pomeneşte nimic despre aceasta, e firesc d’a se restitui terenul pierdut. I. — Oare un stingaciu, are o mare superioritate asupra unui dreptaciu de aceiaşi forţă cu dînsul ? R. — E recunoscut că pentru a fi egal cu un stîngacifl, o persoană trăgînd cu mîna dreaptă, trebue să-I fie superioară şi simţitor superioară pentru a o Învinge. Aceasta se explică uşor: stîngaciul trage numai cu dreptacl, pe cînd mal nici o dată un dreptacifl nu are prilejul de a trage cu un stîngacifl. Rezultă de aci că modul de a trage al stîngaciulul rătăceşte pe dreptacifl, care nu are deprinderea de a trage cu dinsul. 1. — Oare faptul de a se bate într’o sală în care unul din luptători a făcut scrimă de 4 ori în doul ani, constitue pentru dînsul un avantaj simţitor ? R. — După părerea mea, trebue să e-viţl de a te bate într’o sală în care n’al fi făcut scrimă chiar de cît odată, acea sta pentru a nu te expune criticii. Dar faptul de a fi tras de 4 ori în 2 ani, nu ar putea constitui luptătorului, care se află în acest caz, vre-un avantaj oare care, mal ales daca se tine seamă de acest fapt că într’o sală*£te scrimă asalturile se fac în tot-d’a-una în lărgimea sălii, pe cînd un duel, în aceiaşi sală, nu se poate săvîrşi decît în lungimea el. Prinţul G. Bibescn. Şarlatani sin Dacă a face politică înseamnă a spune numai nimicuri şi nerozii, dacă pentru a fi gazeta oficioasă a unul partid trebuieşte numai de cît să debitezi la calomnii, apoi de sigur că nu e partid în lumea largă care să cores-punzâ mal bine acestei accepţiuni a cuvîntulul politică de cît partidul liberai şi nu e gazetă oficioasă alta de cît «Voinţa Naţională» care să reprezinte mal cu demnitate partidul al căruia organ este. Mal se permite cite odată,—s. e. In lunile de vacanţă parlamentară, corespunzătoare cu lunile în cari căldura solară marchează pe termometru cite-va zecimi de plusuri, şi aceasta unul partid în care sunt toarte puţine capetele ce gîndese şi foarte multe stomachurile cari înghit,—ca gazetele ce reprezintă acel partid să aiurească din cînd in cînd. Dar a aiura intr’un sezon în care altă dată Stolojaniî şi Caradalele cîntau cu dibla la gura sobei vre-unul cafe-chantant ; a aiura atunci cînd ar trebui să-ţi spui cuvîntul asupra atîtor cestiuni cari interesează ţara şi în primul rînd propriul tăfi partid ; a spune nerozii în loc de a învedera ţărel dacă nu alt-ceva mal de seamă, cel puţin ce gîndeştl asupra faimoasei concentrări a tuturor forţelor liberale, aceasta e prea mult căci este negaţiunea deplină a oricărei puteri intelectuale şi morale. Şi dacă găseşti cu cale să spui nerozii serviuilu-ţl drept cauză un cuvtnt pronunţat de Rege, atunci mal al şi calitatea de a fi necuviincios. Voinţa Naţională găseşte că e bine să scrie sub titlul pompos «Reazemul ţărel», un prim-Bucureşti, datat 8 Ianuarie 98, plin de cele mal perfide calomnii la adresa partidului conservator şi crede că va isbuti să înşele pe naivi afirmînd că daca ţăranul a fost rnîntuiroa ţărel in trecut, apoi partidului liberal i se datoreşte aceasta, căci a avut tot-d’a-una solicitudine pentru el. Crezînd că e şi vicleană, urează partidului conservator să facă şi et ceva pentru această cla:-ă ce va fi reazămul ţărel în viitor. Nu este nici o lună de cînd membrii marcanţi al partidului liberal afl afirmat, fără a fi dezminţiţi. In parlamentul ţărel, sUnd de vorbă cu Coroana, că afl fost înşelaţi ia buna lor credinţă, că cu inima neprihănită s’a vorbit de ţăran, intru cît nimic n’afl făcut pentru el. Nu sunt de cît cîţl-va ani de cînd s’a dat de conservatori putinţă ţăranilor cultivatori de pă-mînt de a deveni proprietari; nu sunt pierdute îu negura timpului şi date uităret faptele măreţe ale vechilor conservatori, cari aii pregătit primă lege de împroprietărire din această ţară. S9 cunosc de toţi şi legile făcute de voi, legi nechibzuite cari n’afl folosit nimic popu-laţiunel rurale, şi legile făcute de noi, legi cari au contribuit Ia ridicarea nivelului moral şi material al acestei clase, pe care v’aţl mulţumit numai a o numi «talpa ţărel». Da, i-atl dat numele adevărat, care oglindeşte perfect ceea ce aţi făcut pentru ea : talpă aţi numit-o, talpă a fost pentru voi, căci ca talpă a servit ca să clădiţi tot ce v’a trăsnit prin minte pontru a asigu-a bunul vostru traifl. încetaţi cu calomniile căci nu folosesc la nimic. Nu mal Înşelaţi pe nimeni, căci prea sunt gogoneţe şi prea de multe ori s’afl dat pe faţă şarlntanismul vostru po’itie. TRIBUNA LITERARA DISCURSUL rostit iu «tara de 13 Ianuarie, In palatul Ateneului, cu prilejul Innngnrărll conferinţelor societăţii 1I.EAÎVA, tle către preşedintele acesteia, d. CO.VST. I.AIIOYARY. Doamnelor şi Domnilor. Ca preşedinte actual al Societăţei «ILEANA» pentru dezvoltarea artelor în Romî-nia, îmi cuvine datoria faţă cu publicul bine-voitor, care ne-a făcut onoarea de a veni să ne asculte, îmi cuvine, zic, datoria de a înfăţişa ttnSra societate—care de abia s’a constitu’t—îu lume, şi cu inima pîiuă de nădejde în viitorul artistie romîn, îmi îudeplinesc astă-zl această plăcută datoriei Dacă iafl cuvîntul înainte de a ’l da con. ferenţiarulul, care vă va întreţine în cu-rînd «Despre artele în Romînia», scopu-mefl este că doresc a spune cîte va cuvin-te^despre constituirea Societăţei noastre, despre ţinta care o urmăreşte, despre tendinţele şi ideile cari o iudrumează şi cari o vor îndruma în activitatea sa,—activitate care, după a mea speranţă şi mulţumită concursului numeros şi prielnic al membrilor aderenţi, va fi mare, va fi rodnică şi va asigura izbîuda şi succesul el necontenit. Nu voifl vorbi despre numele de «Ileana» pe care 'i poartă societatea. Nu voifl intra îu c-xplicaţiunl prea dezvoltate. Iutr’un articol frumos şi foarte documentat, alăturat Statuleor, ni s’a dat cheia misterului, şi, constat numai îu treacăt că numele de «Ileana» este uu nume poetic, care aparţine literaturel populare şi că inimile noastre patriotice sunt adine mişcate prin sonoritatea lui juvenilă. De altminteri nu voifl vorbi nici de constituţia administrativă a societăţei, de oare-ce statutele noastre afl fost publicate şi deci supuse diseuţiunel. Mă voifl mărgini a spune numai ce-va despre ideile cari afl ajutat la naşterea societăţei şi despre spiritul general care va domni printre membrii săi activi. In orl-ce ramură a activităţel omeneşti, fie-că ea îmbrăţişează politica,’economia generală, estetica, safl vre-o altă ştiinţă socială, acea activitate cată a fi privită din mal multe puncte de vedere, cari se pot determina. Pe de o parte se poate distinge punctul de vedere social şi punctul de vedere psi-chologic safl individual. Se poate iar distinge forma şi fondul. Dacă luăm în cercetare activitatea estetica este de neapărată trebuinţă de a distinge aceste puncte, pentru a putea pătrunde şi pentru a putea pricepe valoarea mişcărilor artistice în ţările unde cultura iutelec-luală şi morală a luat uu avlnt mare, puternic şi o dezvoltare serioasă. Nu s’a împlinit încă o jumătate de secol de cînd preocupaţiuuile artistice din punctul de vedere social, şi-afl făcut prima apari-ţiune în ţară. A dezvolta cauzele istorice cari afl făcut ca activitatea estetică să rămîie îndărătnică la noi, şi cu totul în umbră, ar fi să depăşesc cu mult cadrul îngust al micei mele cuvîntărl. Un lucru rămîne Insă, că Statul romîn, care ca misiune lnaiute de toate avea pe aceea de a trăi, de a se îngriji de constituirea sa materială, u’a aruncat de cit o privire distrată pe mişcarea artistică din ţară şi n’a înconjurat-o de cît lutr’un mod intermitent, fiind-că, în realitate, nu era îu măsură să fia mal ateut şi să facă mal mari sacrificii. Dar de 30 ani încoace, activitatea individuală, iniţiativa privată iu materie artistică a luat un avînt serios. Sub domnia glorioasă şi statornică a Ma-jestăţel Sale Regele Carol I şi graţie înaltului concurs al Majestăţel Sale Regina Ro-mînieî, preocupaţiunile artistice şi intelectuale au putut să capete şi ele o satisfacere diu ce îu ce mal mare. Multe societăţi artistice s’afl constituit, unele după altele, şi aducem aci laudele si mulţumirile noastre bărbaţilor de inimă şi de curaj cari în mijlocul indiferenţei generale s’au ocupat de cestiunile de artă şi de problemele estetice. Astă-zl însă lumea, publicul, noi cu toţii începem a fi mal conştienţi, pricepem mal bine că activitatea estetică pentru o ţară definitiv constituită este un element de statornicie, de moralitate, de conservare, — de armonie sociaiă. Iată cari sunt ajutoarele pe cari activitatea artistică le aduce intocmirei sociale. In Franţa, acest lucru s’a priceput aşa de bine, Iu cit Francezii afl mers chiar prea departe — au greşit după mine — afl mers pînă acolo că afl crezut că Estetica ar putea să înlocuiască vre-o dată Morala şi Religiunea în edueaţiunea unul popor. Aceasla este o eroare. Estetica nu poate să fie Morala. Ea poate în edueaţiune să complecteze învăţămintele Moralei. Prin Frumos ajuDgl să explici adevărul. Dar frumosul nu este singurul adevăr, nn este tot adevărul. Cu toate acestea, puterea morală pe care o dă preocupaţiunile estetice acelora car Ie afl, este atlt de mare, în cit Statul frâu www.dacoromanica.ro 2 EPOCA cez cure din consideraţiunl politice a eom- j bătut morala religioasă, a fost adus, pentru I a o înlocui Intru ctt-va, să faeă apel la Estetică, şi să facă din Estetică fundamentul învăţămîntuluî sătl clasic. Admiraţiunea pe care profesorul o insuflă elevilor săi pentru faptele măreţe să-vîrşite de Romanii şi de Grecii din antichitate, nu este alt ceva de cit un luvăţămlnt virtuos, întemeiat pe frumuseţea faptelor omeneşti. Voifl reaminti aci, că învăţatul nostru profesor de Universitate şi viitorul conferenţiar al societătel, d. C. Discscu, din înălţimea acestei tribune, odinioară, a arătat intr’o conferinţă care trata despre criminalitate, aproape aceleaşi idei şi că etk îusu-ml acum cltl-va ani, am fost adus să le discut Intr’un congres de criminologie. Pot zic că aceste idei sunt doblndite ca ceva cert şi că preocupaţiunile estetice sunt privite pretutindeni ca ua element de armonie şi de moralitate socială. Din punctul de vedere individual şi psi-chologic efectele bine făcătoare ale aetivi-tăţel artistice sunt tot aşa de mari. Omul, doamnelor şi domnilor, este o flintă activă şi liberă In intentiunile sale, dacă nu absolut în fapte. Aceste două tendinţe cari determină natura sa intimă şi cari ue arată că omul este Intru dl-va un creiator,—aceste tendinţe trehuesc negreşit să găsească unde-va satisfacţiune. Această satisfacţiune nu se poate în definitiv găsi decît în domeniul artistic. In acest domenii!, omul se va simţi inţr’ade-văr liber, şi nici domeniul politic, nici domeniul economic nu vor putea vre-o dată să-l asigure acea liberă activitate. Alţii afl crezut că da, s’ati cercat chiar să găsească libertate într’o aliă activitate, dar greşala lor nu a produs decît greşeli, decît rătăciri sociale. Din contra, creiaţiunea liberă în Artă a produs opere admirabile. Şi nu vorbesc aci Ue acea libertate pe care oi afl artiştii cîte odată faţă cu formele artistice, nici de respectul dogmatic dat de alţii formelor privite ca clasice, căci aceasta este o chestiune de şcoală, care nu are decît un interes trecător şi istoric. Nu!—vorbesc aci de adevărata libertate artistică, de libertatea intimă, de sinceritatea artistului, de concepţiunea spontanee a ideel artistice. Un popor ca noi, atît de iubitor de libertate, şi care a uzat de libertate şi cîte-o dată şi într’un mod necumpătat, nu poate decît să cîştige găsind adevăratul teren al iibertăţel. Să transportăm dorul nostru de libera activitate în domeniul eseuţialmente creiator al ideilor, unde Încetul cu încetul se elaborează conştiinţa naţională şi unde se pot pregăti oamenii iluştri, cari vor ti fala ţărel RomîueştI. Din cele expuse mal sus, doamnelor şi domnilor, — cred, că aţi înţeles care este ideia conducătoare a societâţel noastre, şi că acea idele este eminamente idealistă. Drapelul nostru va ti Idealismul îu artă. Nu ne vom ascuude sub aripa ocrotitoare a reticenţei. In mijlocul preoeupaţiunilor materiale zilnice, lu mijlocul materialismului politic inevitabil, care ne înconjoară şi stăplneşte, care nimiceşte activităţile noastre într’un mod aproape absolut, este biue ca trecătorul să poată să zărească din cîud Sn cind Oaza înverzită uude ţtşneşte isvo^ rul răcoritor,—apa limpede care va potoli setea aeelora, cari voesc cu orî-ce preţ să se apropie de izvorul, de uude curge viaţa artistică şi intelectuală. Ştifl eâ această sinceritate diu partea noastră nu va fi plăcută tatiror. Oil-ce societate, ori ce grupare inspira la luceput oare-care băuutală, oare-care neîncredere. Misoneismul este ceva natural omului şi ura în contra tot ce este noft, în contra lot ce este necunoscut, este un sentiment care a fost descris şi analizat adesea de către psichologl. S’a adus învinuire societâţel * Ileana» că este anti-patriotică, fiind că cîte-va persoane afl surprins cuvîntul «internaţional» îo statutele noastre îu capitolul privitor la capitolul Expoziţiunilor. El bine,—doamnelor şi domnilor,—lucrul acesta îmi pare strauifl. Da, vom organiza expoziţiunî internaţionale de pictură şi declar aci că voia fi mîndru pentru societate dacă prin sforţările uoastre vom ajunge să le organizăm. Pe de altă parte, conferinţele noastre sunt deja organizate şi mal uruiţi conferenţiari străini iluştri s’afl înscris în mijlocul nostru pentru a lua cuvîntul înaintea d voastre, încîntîndu-ne prin talentul lor recunoscut. Iată care este crima de care suntem învinovăţiţi. Este aceasta o crimă de înaltă trădare naţională ? Dar adevăratul patrio-tizm stă el în vorbe, safl în lapte? Adevăratul patriot, cred efl, va fi acela care va fi In măsură să creleze un medifl artistic în ţară, care va ajuta pe artiştii săraci, care se va cerca să dezvolte prin toate mijloacele posibile frumoasa sămiuţă pe care natura a semănat-o In nul, şi, intr’uu cuvint, care va face din ţara rominească o ţară tecundă şi roditoare, unde va creşte florile artistice, marii artişti din viitor, aceia cari vor purta numele romlnesc departe—dincolo de hotare—peste graniţele cunoscute. Deci ne vom sili şi noi să fim adevăraţi patrioţi, sjutînd pe artiştii romlnl; vom lucra din toate puterile noastre la această operă bine-făcâtoare şi vom ţine drapelul nostru sus, destul de sus de-asupra pămlu-iulul, pentru ca nici o picătură de noroi să un poată să-l stropească. Iată care este programul nostru. Şi acuma, doamnelor şi domnilor, sâ-ml permiteţi să vă mulţumesc, pentru adiuca luare aminte cu care m’aţl ascultat, şi vă rog să bine-voiţl a asculta pe d. Ciocîrlau, conferenţiarul de astă-zl, cu aceeaşi bunăvoinţa. Il cedez dar locul, mulţumindu-vă Încă o dată. litere, Artă,, Ştiinţă, Societatea «lleana> Marţi seara a avut loc, în Palatul Ate-ueuluJ, prima conferinţă a societâţel artistice «Ileana». Discursul de deschidere, rostit de preşe- dintele sâfl d. Const. Lahovary, şi publicat la Tribuna Literară, arată scopul pe care o urmăreşte aceas’ă societate, precum şi principiile pe cari se află Întemeiată. Subliniem numai declaraţia fundamentală: «Drapelul nostru va fi Idealismul» şi care nu poate de cit să ne umple de bucurie, văzînd că un curent idealist s’a Înjghebat şi la noi. După discursul d-lul Const. Lahovary, a urmat conferinţa d-lul Ştefan Ciocîrlan: «Artele în Romînia». D-nia-sa Începe prin a arăta cită [varietate de definiţiunl i s’a dat artei şi totuşi —după cum Tolstel a zis de curînd—adevărata definiţie a artei nu s’a dat încă. In ţara noastră, cu drept, arta datează Jde un prea scurt timp, dar totuşi din trecutul ţărilor noastre afl rămas urme cari dacă nu ating condiţiile desăvlrşiril artistice, sunt totuşi frumoase şi de mult folos pentru Istoria noastră. Aceste urme sunt Insă lăsate cu totul în nelngrijire. Oamenii cari ne clr-muesc nu se Îngrijesc de loc de ele şi nu vor să ştie de importanţa lor. Tot acelaş lucru tl fac guvernanţii noştri, zice d. Ciocîrlan, şi cu instituţiile noastre artistice : Şcoala de Belle-arte, Teatrul Naţional, etc. cari afl cîte un budget ridicol. Asemenea şi cu artiştii noştri. La legi noul, oameni noul, zice conferenţiarul, şi cel cari nu mal sunt Iu curentul idelor noul, să facă loc altora. îndeamnă la o luplă energică Împotriva acestei direcţii păgubitoare pentru dezvoltarea culturală a ţării noaslre. Conferinţa d-lul Ciocîrlan, rostită cu o voce clară şi accentuată, a fost aplaudată mult. Public, nu destul de numeros, totuşi foarte distins. Zara. * * * Pentru comitetul soc. *Ileana».—Ar fi de dorit ca loja rezervată Presei să fie lăsată reprezentanţilor acesteia, căci e afară din cale grefl să poală lua note cine-va, stlnd Înghesuit îu stal —şi memoria de multe ori e ingrată. Z. OnPOBMAŢO Memoriu către împăratul Frantz losef Două-zecI de doamne germane din Si-bifi, Braşov, Orăştie, Mediaş şi Sighişoara afl sosit Luni seara la Vieua şi vor fi primite azi in audienţă de către împăratul Frantz losef. Doamnele vor înainta împăratului următoarea frumoasă petiţie semnată de 5000 doamne şi domnişoare în contra lege! de maghiarizare a comunelor: Majestate, Loviţi de adîncă îngrijire şi durere, care în zVele acestea a făcut să tresară toţi locuitorii nemaghiari ai scumpei noastre patrii, Ungaria, ne luăm îndrăzneală a ne prezintă înaintea Majestăţei Voastre şi a ne ruga ca cererea noastră să fie ascultată. Prin proiectul de lege «Despre numele de comune», care a fost prezintat Camerei din partea guvernului ungar şi acceptat de aceasta, se intenţionează a se stîrpi şi numele germane ale oraşelor, tîrgurilor şi satelor noastre, moştenite de la antecesorii noştri; se intenţionează a se stinge amintirea unui trecut de şeapte sute de ani, plini de muncă şi merite ; se intenţionează a se nimici graiul german al patriei noastre transilvane. Bărbaţii poporului nustru au făcut tot ce a fost posibil pe cale constituţională de-a apăra poporul nostru şi numele nostru de batjocura, cu care sunt ameninţate: în reprezintanţele oraşelor şi comunelor, în adunările tuturor cercurilor electorale săseşti aii protestat contra proiectului de lege, exprimîndu-şi cea mai înflăcărată indignare; el au provocat pe deputaţii lor, să i a poziţie hotărîtă contra proiectului şi să iasă din partidul guvernului, care a ajuns să recomande spre primire un proiect de lege, care vatămă aşa de adine araderul nostru german. Acum, după-ce tonte mijloacele constituţionale sunt exhauriate, vedem pe bărbaţii şi părinţii noştri încovoiaţi de durere, că le-a fost imposibil a salva moştenirea şi onoarea antecesorilor. Noi însă, femeile săseşti, cari am jurat la altarul Domnului, că nu vom părăsi pe bărbaţii noştri nici în pericol şi lipsa cea mal mare, şi noi, fetele săseşti aducindu-ne aminte de porunca a patra, care ne porunceşte, ca să uşurăm povara grelelor griji şi supărări ale părinţilor noştri, noi, înainte de ce proiectul prin sancţiunea Majestăţei Voastre ar deveni lege obligatoare, ne adresăm la bunătatea inimei părinteşti a Majestăţei Voastre, faţă de care inima poporului nostru n’a încetat nici o dată, în decursul domniei bine-cuvlntate de 60 de ani a Majestăţei Voastre, a bate cu credinţă şi iubire, şi a ne ruga, ca Majestatea Voastră să se îndure preagra-ţies a împedeca nedreptatea cu care e ameninţat poporul nostru şi trecutul săfl şi a nu da sancţiunea prea-înaltă proiectului de lege «Despre numele de comune». Dumnezeu să bine-cuvinteze şi să ţină la mulţi ani pe Majestatea Voastră ! Dumnezeu să bine-cuvinteze şi să susţină patria noastră ! Egyetertes diu Budapesta publică o telegramă diu Alger despre manifeslaţiile antisemite din localitate. Telegrama spuue următoarele: «Printre manifestanţi afl fost şi mal mulţi străini printre cari şi un fuucţiouar romtn, cari afl fost expulzaţi». Pe cit ştim uol singurul funcţionar romln, care se află In Alger, e d. Manolache Cu-loglu, secretar general al ministerului de fiuaace. N’o fi eum-va d-lul ? Toţi alegătorii col. I de Cameră din Ploeşti, sunt convocaţi astă-seară, Joui la orele 9, în saloanele clubului conservator din localitate, in vederea alegerei de la 17 curent. Iar mîine, Vineri, partidul conservator din Prahova va ţine o mare în-'runire publică în saloanele clubului din Ploeşti. la orele 9 seara. Vor vorbi d-nil I. N. Lahovari, G. Gr. Cantacuzino, G. Panu, N. P. Ră§-canu şi alţii. libertatea alegerilor Amicul nostru d. Cătnarâşeseu ne trimite din T.-Jiu următoarea telegramă. Depeşe dată ert, la orele 5 seara, a sosit în Bucureşti la 5.20, iar' d. Kiru ne-a trimis-o la redacţie ia orele 9 fără un sfert, adică după trei ceasuri şi mat bine. Iată textul depeşei; T.-Jifl. orele 5 seara. In vederea alegerei de Ia 16 curent, prefectul judeţului a hotărlt să înlocuiască solicitarea Increderel cetăţenilor prin răspîn-direa teroarel. De mal multe zile, poliţia sileşte pe alegători să meargă la prefectură unde se dau ordine în privinţa alegerei. Fie zi safl noapte poliţia nu Încetează cu executarea acestui ordin liberal. Aşa, poliţaiul a chemat ert la localul poliţiei pe mat mulţi cetăţeni, le-a imputat că prin localuri publice îndrăznesc să vorbească răfl de guvern şi ’i-a ameninţat că dacă vor continua să critice actele guvernului vor respunde cu spinarea. D-lul căpitan Uugureanu, căruia i s’a făcut mal multe furturi, fără ca autorii să fie descoperiţi, oamenii poliţiei i-afl declarat în public că are să o mat păţească dacă nu se astîmpără, că adică va fi jugmănit încă dacă nu va vota cu stăpinirea. Turbarea prefectului este fără exemplu. El strigă In cabinetul săfl, fără ruşine, cetăţenilor aduşi cu forţa, că efl sunt un scelerat pentru că Imî pun candidatura şi voesc să mă aleg. Alegătorii indoioşl, cari afl primit Invitarea primăriei pentru a participa la alegere, sunt urmăriţi de şeful sigurenţel şi siliţi să înapoieze invitaţiile scrise, desigur pentru a li se refuza cărţile de alegători şi ast fel să nu poată lua parte la vot. D. Antonescu, inspector al C. F. R., în numele ministrului lucrărilor publice a ameninţat în public pe nenorociţii funcţionari din gările T.- Jiu şi Copăcioasă că, ducă nu vor vota pe candidatul stăpinirei vor fi destituiţi. In acest moment chiar, poliţia târăşte pe alegători ia prefectură. Nu cer încetarea celor «.e se petrec, căci asta este tradiţia partidului liberal, dar mă adresez opiniei publice demmţîndu-l cele ce se petrec în acest judeţ. C&mărăşescn Atitudinea Aurelianiştilor Atitudinea ce vor avea de acum Dinainte Aurelianiştii faţă de guvern, iată marea chestie a zilei. Ziarul acestui grup, cu tcate lămuririle ce a dat asupra crizei - din partidul liberal, n’a lămurit de loc situaţia grupului în partid. Se poate dar spune că tactica Aure-lianiştilor va fi absolut aceaşi ca şi în trecut, poate chiar mai puţin accentuată. Grupul nu va face un ait ostil, in bloc, cum se zice, în contra guvernului. Va fi mal mult o luptă de respîntii, de hărţuelt, o luptă cu scop de a enerva cit se poate de mult guvernul, a face să reiasă incapacitatea lui şi lipsa de autoritate morală. In parlament In cea-ce priveşte atitudinea grupului în Cameră şi în Senat, ea va fi cum urmează. La discuţiunea generală asupra proiectului d-lut Haret, privitor la reforma învăţămîntului secundar şi superior, ciţi-va din Aurelianiştl vor combate legea, ca de pildă d-nii Ghedem Theo-dorescu şi Barbu-Delavramea. D. Theo-dorescu va fi violent contra proiectului, declarînd însă că vorbeşte în numele său personal; d. Delavrancea va formula mai multe critici fără a fi în contra proedulul întreg, pe care îl va vota precum îl vor vota de asemenea şi cei-l’alţi Aurelianiştl. Cit priveşte discuţiunea asupra budgetelor, Aurelianiştii nu vor vota contra, mărginindu-se a critica alcătuirea lui generală. PROCESUL DUELULUI Tribunalnl respinpe desfătările La orele 3, după o deliberare de 2 ore şi jumătate, tribunalul consideră actele de desistare ca neavenite şi dispune continuarea procesului. Alte incidente Grefierul tribunalului dă citire ordonanţei judecătorului de instrucţiune. După care d. advocat M. Cornea spune că o mare parte din martori lipsesc şi că apărarea nu poate să se lipsească de dîn-şil. Roagă tribunalul să ia măsuil ca aceşti martori să fie citaţi pentru ziua cind se va fixa un termen. D. Prim Procuror spune că această afacere prin natura el va dura mal multe zile şi tribunalul va putea In acest timp să uzeze de mijloacele ce are la îndemînă pentru a aduce pe martorii cari lipsesc. D. Cornea spune că unul din martori este deputat în contra căruia nu 3e poate lansa mandat de aducere. D. avocat Barbu Păltineanu Îşi rezervă dreptul unul incident cu privire la rolul părţel civile, cum este ea reprezentată azi în instanţă, prin d-ua Miţa Lahovari, fostă Creţulescu, asistată de d. avocat Dauie-lopol. Avocatul părţel civile vorbeşte în contra incidentului ridicat de apărare, spuulnd că martorii cari lipsesc nu sunt importanţi. In orî-ce caz, procedeul propus de reprezentantul ministerului public, este la înde- mlna tribunalului şi se poate face ca martorii să fie citaţi şi In cursul dezbateritor. D. Cornea, răspunztnd d-lul Danielopolu, spune că nici dreptul, nici echitatea, nici buna cuviinţă nu încuviinţează parte civilă In materie de duel. Nu spun asta, continuă eminentul avocat, pentru a convinge pe d. Danielopolu, ci pe d-na Maria Lahovari, al cărui loc este alături cu familia, cu marna şi fraţii săi, iar nu cu d. Danielopolu. Voiţi să faceţi un”complot din această nenorocită afacere In care amestecaţi şi pe G. Lahovari. Cind pledăm această afacere, unde este vorba de cinstea a cinci oameni şi de mor-mlntul altuia, voim să vorbim înaintea re- Krezintantulul ministerului public şi a tri-uualulul şi să dispară nota caraghioasă din această afacere de inimă şi de onoare. Nu voim pe de altă parte să dăm specta colul urlt, de a vedea pe un singur membru despărţit de restul familiei, un lăstar răsleţ de ia tulpină. Cerem o amînare, sperînd că d-na Lahovari se va resgtndi şi se va de-zista. D. Danielopol spune că d-na Lahovari râmlne constantă la postul săfl şi că nu poale lăsa sufletul fratelui săfl după cum a făcut mumă sa şi cel-l’alţl fraţi. Cu toţii afl făcut cererea de parte civilă ; cel-falţl afl plecat şi numai d-na Maria Lahovari a rămas constantă. Speraţi că d-na Lahovari se va resglndi. Chi vive sperando... D. M. Cornea: spune tot. Publicul din sală izbucneşte In hohote de rls. După restabilirea liniştel, d. Danielopol declară că d na Lahovari rămlne parte civilă. D. Delavrancea, după clte-va cuvinte cu privire la rolul părţel civile din instanţă, spune că d-na Maria Lahovari, singură din familie, se cramponează la partea civilă, d-sa care prin testamentul fratelui săfl a fost lăsată la o parte. D. Delavrancea susţine cererea de aml-nare pe motivul lipsei martorilor. A vorbit d nu Daniilopol de[|opinia publică care cere e sentinţă imediată ? Acest singur lucru, dacă ar fi adevărat, e de ajuns ca să cer amtnarea şi să fiu sigur că tribunalul o să mi-o dea. De cind tribunalul e pus la serviciul opiniei publice ? Magistraţii se ocupă numai de fapte, adevăr şi iar adevăr. Distinsul avocat explică tribunalului importanţa martorilor cari lipsesc. P/ iu martorul Ionel Grădişteanu, un martor pe a căror deposiţiuul se poate pune cel mal mare temeifl, voim să dovedim că clientul nostru V. Ionescu, care este acuzai că a condus eu intenţiune pe teren pe cel doi combatanţi, a fost Împăciuitor şi a scris şi el o declaraţie de împăcare; acelaş lucru şi In privinţa martorului Rubin şi a valetului Roudet, care a împărtăşit ştirile fantastice asupra ultimelor cuvinte ale mortului, pe cari s’afl clădit volume întregi de acuzaţiuul. Cerlud amînarea pe acest motiv, d. Delavrancea spune că în această afacere fiind în joc un om politic, nu trebue să se pună grabă în judecare, pentru ca să nu se poată zice, că se îufluenţează de către adversari în judecarea acestei afaceri, adversari cari de multe ori afl părăsit portofolule ministeriale pentru a se bate în duel şi pe urmă s’afl întors la locul lor, fără ca urmărirea să aibă loc. * * * In urma cltor-va cuvinte ale d-tul Dauie-lopol prin care caută să arate că martorii cari lipsesc nu sunt importanţi, tribunalul intră lu deliberare la orele 4.15. La orele 5, tribunal eşind din deliberare; admite cererea apătărel şi dispune amîua-rea procesului pentru ziua de il Februarie. Condamnă pe martorii absenţi Ia cîte 100 de lei amendă. Afacerea Dreyfus (Amănunte complimentare din ziarele străine) Atitndlnea dreptei Paris, 13 Ianuarie.— In şedinţa de Luni a Camerei, după ce primul ministru a declarat că nu poate discuta un lucru judecat tu regulă, a luat cuvîntul d. Lanjuinais, mo narchist clerical. D. Lanjuinais spune că dreapta susţine guvernul fiind convinsă că o schimbare de regim n’ar aduce nici un folos ţării. Dreapta e dispusă să sprijinească ministerul şi d’aci ’nainte, dar e hotărlt să puie capăt scandaloasei şi aţlţătoarel campanii conduse de un sindicat anonim. N’avem nimic contra evreilor, zice d. Lanjuinais, dar o bandă de evrei germani duce această campanie, fiind că un conaţiunal al lor a fost osindit. Avem în Franţa evrei cari trăiese aci de generaţiunl şi cari sunt buni Francezi, dar germanii... (Întrerupere din estrema stingă!)... D. Lanjuinais: Evreii germani sunt cosmopoliţi. Primul-ministru spune că guvernul Îşi face datoria. Legile existente sunt îndestulătoare pentru apărarea marilor interese ale ţării. Acnzările radicalilor D. Goblet spune că guvernul a făcut prea ţtrzifl comuuicare despre mărturisirea lui Dreyfus. Dacă guvernul crede că Dreyfus a fost pe drept osindit, atunci trebuia să spue aceasta pe faţă şi tare. Dacă n’are această convingere, atunci trebuia să ia iniţiativa pentru revizuirea procesului. Guvernul n’a. făcut nici una nici alta, el a deschis procesul Esterhazy, dar acesta n’a fost condus serios. Acelaşi lucru se Intlmplă acum cu procesul Zola. Teoria ministrului preşedinte că generalii nu pot fi supuşi jurisdicţiei Curţel cu juraţi, e monstruoasă. Primul-mini8tru (latreruplnd): Generalii sunt mal presus de bănuială. D. Goblet (continulnd): Numai pentru ha-tirul Dreptei face guvernul proces lui Zola, Întocmai cum a deschis procesul Esterhazy ca o concesiune pentru susţiitoril lui Dreyfus. (Sgomot). Această politică de duplicitate e o consecinţă a majoritâţel pe care se reazâmâ guvernul. Tot acest joc dublu se face In vederea alegerilor. Guvernul jertfeşte alegerilor interesele militare şi pacea ţării. (Aplauze In stingă). Primul ministru răspunde: D. Goblet vrea ca guvernul să se rostească asupra vinovăţiei ori nevinovăţiei lui Dreyfus. Guvernul nu poate face aceasta fără a se substitui justiţiei. Poate guvernul să asculte martori ori pe acuzat, ori are el dreptul să zică că judecătorii s’afl Înşelat? Aceasta o cerea la început Scheurer-Kestner. Afacerea Dreyfus e o afacere ca orl-care alta. Nu există deosebire Intre oslndiţl. (Foarte bine 1) Zilnic sunt oslndiţl cari declară că nu sunt vinovaţi, şi sunt familii cari protestează contra ostndel, întocmai cum face şi familia Dreyfus. Să intervie guvernul In toate aceste cazuri ? Afacerea Esterhazy a trebuit să fie deschisă, de oare-ce se făcuse ojdenunţare In regulă. D. Goblet: Efl aşi fi respins-o. Primul ministru : Guverunl trebuia să urmărească denunţarea; el şi-a făcut In tot-d’a-una datoria- Guvernul n’a fă-ut nici o jertfă pentru sprijinul Dreptei. Şi radicalii afl primit sprijinul socialiştilor. Interesul ţării reclamă sfîrşirea agitaţiunii, care e contra legii şi contra liniştit ţârii. Un incident D. Baudry d’Asson aprobă spusele prl-mulul-ministru şi citeşte o declaraţiune prin care guvernul e provocat să urmărească sindicatul Dreyfus. (Ilaritate înfr’o parte a Camerei). De o dată d. Baudry d’Asson se opreşte ; spune cîte-va cuvinte fără şir ; apoi cade pe podeaua tribunei.] Servitorii sar, ridică pe sus pe d. Baudiy, al cărui corp era cu desăvlrşire ţapâu, şi-l scot diu sală. Emoţiunea e colosală. Mulţi deputaţi, printre cari mohamedanul d-r Grenier, se duc să vadă ce este. D rul Qrenier declară că d. Baudry a suferit nn atac de epilepsie.__________ Dr. PAUL ELEUTERESCU Mânios S’A MUTAT Strada Regală, Vo, S Consultaţiunl de la orele 2—3 p. ni. Consultaţimil graniţe Luni şi Vineri de la 1009 orele 1—2 p. m. NUVELĂ în omnibus In colţul stradel Souflat, la Paris, d-na Landier aştepta de un moment. De odată, la spatele e', vocea amploiatului strigă : — Chatelet, strada Rocheehouart, Mout-martre ! Tiuăra femele Înainta. Un singur loc era liber îu omnibuz, la mijlocul băncel. Cu o mişcare graţioasă, ea îşi strîuse In cute rochia, urcă uşurel cele două trepte ale omnibuzulul şi se strecură ptnă la locul gol intre douî călători. Şezlnd, ea scoase un suspin de uşurare, Işt aranjă cu mina rochia şi privi pe vecinii el din dreapta şi stingă. lutr’o parte era un tlnăr pictor safl artist, cu mustaţa fină şi cu ochii umbriţi de nişte gene lung; de cea l’altă parte era un domn bătrln cu o înfăţişare respectabilă, purtlnd o panglică la butonieră. Ea se simţi liniştită. Pentru Intîia oară de la moartea bărbatului săfl, d-na Landier primise să se ducă la o invitaţie să prînzească în oraş, şi cor-sagiul de culoare deschisă pe care ’l pusese pentru această ocazie, II părea după douî ani de dolifl o necuviinţă. Erafl aproape un spre zece ore; puţin ostenită, ea îşi rezemă capul de geamul tră-surel şi se lăsa visătoare îu voia zguduiturilor omnibuzulul. Ceva foarte plăcut se petrecea în ea; i se părea că fusese uşurată de o mare greutate, că pentru Intîia oară era în viaţa. De la picioarele-1 puse pe Incălzitoarea omnibuzulul se ridică în tot corpul el o căldură dulce, adormitoare şi frigul din stradă o făcea să găsească bună acea căldură omenească care o Învăluia. ŞPe urmă, la un moment, i se păru că simte la piciorul din stingă atingerea abia simţită — dar o atingere voită — a unuî alt picior. Puţin mirată, ea se dete mal mult in spre partea vecinului din dreapta şi prin gene privi pe d-nul cel bătrîn. Acesta îşi păstră figura ne schimbată; nici un muşchi nu trădă dezamăgirea cînd tînărajfemele se retrase. Numai el îşi schimba poziţia; acum o atingea cu umărul şi cu cotul. Nerăbdătoare, ea făcu o mişcare repede care o aruncă cu totul către celă-l’aP. Asta, fermecat că simte lingă el pe femeia asta frumoasă, eugetlud că la o cucerire lesne safl poate la o încurajare din partea el, de şi avea un aer distins şi modest, îşi lăsă să alunece mina încet către degetele e! mici puse pe braţul scaunului. Cînd simţi această atingere, tînâra femele fu pătrunsă de un fior şi îşi retrase mina. Cu toate astea ea râmase tot aproapele el; din cele două atingeri prefera însă pe aceia a ttnărulul. După un sfert de ceas, cind trăsura ajungea in mijlocul stradel Rochechouart, d-ua Landier sa scoală repede ; în toropeala sensuală care o cuprinsese, ea uitase şi trecuse de strada unde trebuia să se scoboare. Onmibuzul se opri ; tlnăra femele se sco-borî şi făcu cîţl-va paşi ; pe urmă, cînd auzi din nofl potcoavele cailor lovind pavagiul se Întoarse şi văzlndu-se singură, mîhnirea o cuprinse. Totul i se păru trist, negru şi sufletul el de burgheză foarte cinstită, simţla părerea de răfl nu pentru om ci pentru dorinţele pe cart timp de clte-va minute el le făcuse să nască şi să se urce către ea. Savioz. Doctor Velescu Dentist Fost şef de clinică la Facultatea dentistlcă din Philadelphia (America) Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitlnd absolut orî-ce durere Consultaţiuni: dimineaţa de la 9—12 şi după ameasă de la 2—6. Strada Regal*, io (Etajul I) 907 www.dacoromanica.ro CONTROLUL FINANCIAR AL GRECIEI Serviciul «Agenţiei Homine» Atena, 14 Ianuarie.—Iată punctele^prin-cipale ale raportului comisiunel de control ce s’att publicat: Comisiunea propune reorganizarea cltor-va servicii şi sporirea moderata a cltor-va impozite. . Comisiunea crede că In 1903 veniturile se vor urca la 100.260.000 franci şi că la aceeaşi dată clieltuelile nu vor- li de cit de 64.751.000 franci, afară de clieltuelile ex- tra-ordinare. , ...... . . Comisiunea doreşte ca clieltuelile ministerului de războiţi să fie reduse Ia un minimum strict indispensabil. Dispoziţiile principale Dispoziţiunile principale ale învoelel cu creditorii Statului se cunosc: un Împrumut destinat sa plătească indemnitatea de războia de 95 000.000 şi să satisfacă celor-l’alte trebuinţe ale tesaurulul. Datoria flotantă efectivă s’a fixat la 120 500.000. Veniturile afectate Veniturile afectate In mod principal serviciului datoriei sunt taxele asupra tutunului, timbrului şi produsul monopolurilor Statului. In caz de nevoie se vor afecta serviciului datoriei şi veniturile taxelor vamale din Corfu, Patras şi Volo. Modificarea tarifelor este subordonată con simţimîntulul comisiunel internaţionale, care va decide şi asupra modulul de întrebuinţare a produsului veniturilor afectate. Sentimente bine-voitoare Comisiunea declară că este inspirată de aceleaşi sentimente bine-voitoare ca acelea ale puterilor fată de Grecia şi că face urarea ca Grecia să ocupe, în Orient, locul la care-I dă drept trecutul săfi glorios. Rescunipărarea biletelor de bancă Atena, 14 Ianuarie.—Raportul comisiunel de control zice : Cu începere de la 1900, guvernul este obligat să răscumpere pe an cel puţin pentru 2.000.000 din biletele de bancă în cir-culaţiune; nu va putea contracta nici un împrumut cu curs forţat, înainte de stingerea desăvîrşită a împrumuturilor actuale cu curs forţat. Arbitraglu Neînţelegerile dintre Stat şi comisiunea de control se vor regula pe cale de arbi-tragift. Dacă este nevoie de un al treilea arbitru, acesta se va desemna de Preşedintele confederaţiunel elveţiene. Aplicarea controlului Guvernul nu va avea dreptul de a deplasa pe amploiaţii propuşi la gestiunea veniturilor afectate, fără să notifice motivele sale comisiunel de control, spre a sustrage serviciul fluctuaţiunilor politicei. Controlul va intra în vigoare la data e-miteril împrumutului. EOOlEt Procesul Iul Rochefort — Ne găsim tocmai în sezonul In care, mal mult ca ori cînd, suntem expuşi răcelilor şi cine nu ştie ce consecinţl teribile afi aceste răceli. Guturaiul, bronşita, tifosul, pneumonia, ttisia, sunt toate urmările unei schimbări de aer bruscă. Pentru a evita asemenea boli, trebue să luăm măsurile cele mal serioasa de preservaţiune, cari constail Iii prima linie în a avea corpul bine îmbrăcat cu haine de desubt. Dar îmbrăcămintea de desubt trebue să corespundă scopului profilactic pentru care o purtăm, de aceea, trebue să ştim ce alegere trebue să facem din numeroasele specialităţi ce ne ofer negustorii, însoţite de tot soiul de sfaturi cari, fie zis, sunt mal mult în interesul lor. Credem a aduce un servicifi cititorilor noştri, pomenind aci de cunoscutele flanele de turbă, ale d-rulul Rousel. Numeroase broşuri şi reviste medicale, sub semnătura celor mal eminenţi d-torl francezi, vorbesc în temenii cel mal elogioşl de aceste flanele, spunînd că sunt cele mal igienice, antiseptice, absorbante, nemicşorabile, călduroase, iudicate pentru durerile reumatismale, deci cele mal recomandabile. Nu ne râmîne de cît să mal asigurăm că singurul depoh al flanelelor de turbă se găseşte la magazinul Au Petit Parisien, calea Victoriei, vis â vis de Palat, şiînctte-va oraşe din ţară. 911. ŞTIRI MĂRUNTE * Ministrul instrucţiei a depus, în Cameră, un proect de lege pentru recunoaşterea, ca persoană morală, a societăţel ştiinţifice şi literare Tinerimea Romî.iă. * S’a împărţit Camerei proectul de lege pentru acordarea unei pensiuni de 200 lei pe lună artiştilor Ştefan Mihăileanu şi Al. Vlâdicescu. De asemenea s’a împărţit şi proectul de lege pentru acordarea unei pensiuni de 268 lei pe lună d-nel Ana Kade, profesoară la şcoala profesională de fete No. 1 din Capitală. * D. Costache Negoescu a fost numit po-liţaiă al oraşului Tîrgovişte. * Aflăm că tlnărul pictor Maurice Glflck-mann, din Brăila, s’a logodit cu d-ra Toni Posmantir. Urăm viitorilor 3oţl, toate fericirile. DIYKRSB CAPITALA Sinucidere. — D. Vasile Rfidulescu, domiciliat în strada 13 Septembrie, a anunţat ieri secţia 28 că un chiriaş al săă, un anume Ştefan Popa, fost lucrător la arsenalul armatei, s’a spînzurat de un piron, după uşa camerei se locuia. Parchetul fiind avizat, şi moartea fiind constatată de medicul legist, s’a ordonat transportarea la Morgă. Din primele cercetări rezultă că nenorocitul şl a pus capăt zilelor din cauza mizeriei. Pungaşi prinşi. — In atîtea rîndurl am vorbit despre hoţiile cari se fac zilnic in ma-gazuie şi în vagoanele căilor ferate, de la mica L a, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră. Ha!|iiie de Bucate Americane cele mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleS. DEPOZIT GENERAL: A. REICHENBERG Bucureşti.—Strada Doamnei, 21 Societate Romînâ de Asigurări Generale din Brăila, asigură în condifiunl liberale §i avantagioase în contra daunelor de: IX C E N mu y GnIX DIXĂ THAXSPOnT pe apă (Fluvial şi Maritim) §i pe uscat. Asemenea dă cea mal mare desvoltare operaţiunilor în ramura Viaţa, după combinaţiunile cele mal noul şi mal convenabile, JBMHPCŢMVNPA. N.B, — Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa la sediul Societăţel, In Tipografia „EPOCA" execută orl-ce lucrări atingătoare de această artă CLITTON < SHUTTLEWORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Hecomamtă Ilarele lor Deposit de MAŞINE AGRICOLE 3 /■ n i: c c w / LOCOMOBILE cu sau fără aparat de ars pae «le la 3 şi jumătate plnă la 30 cai pntere BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile f BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator de la 3 şi jumătate piuă la 13 cal putere $ pentru LOCOMOBILl şi cn Mâna Maşine do semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâd Mr II o Ml I DE m Ă C I X A T IgUt Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu sad fără aparat de legat snopi ipU*’ Pluguri de Oţel făurit peste tot ca una plnă la 4 brazde BOT COSITOARE ŢK GRAPE de cw două, şi trei ă,ripi, eu dinţii ARTICULA ŢI ŢJETJE OE CAZAN pentru ZOCOMOBIMjE şl altele Iu Atelierul Nostru primim Reparaţlnnl de LOLOROBILR din orl>ce Fabrica YÎNZÂRÎ CU CONDIŢIUNÎ AVANTAGIOASE BuciireşU»—Tipografia EPOCA, Strada Gteseaţdl No- 3.—Bucureşti, www.dacoromanica.ro