SERIA IL—ANUL IV, No. 65# Ediţia a treia JOUI, 15 IANUARIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI Ibm| lai fl II ale fie-c&rel laal «i n flItoM tot-d’a-aaa taalate In BmmrfU la Casa Administraţiei !■ t%d*ţ* ţi atninălak prin mandate poştale Un an In ţară 80 lei; tn atreinătate 50 lei Şase luni . . . 15 » ' > » » » Trei luai . . , 8 » » * 18 * Un număr la atreinătate 80 hani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA EPO , _ gSADA CUMINŢII - Io. 8 TELEFOH NUMARUL^IO BANI AIUICIintlLE Ea Bucureşti şi judeţe ae şrlanc «urnal le Administraţia Ea atreinătate, dinei la administraţi* ţi la toate oficiile da pukUdtate Aauadurl la pag. IV...0.30 b. linie a * i Illj i i . > fi.— lei f a a a II . 1 . • • 8.— * » Inserţiile şi reelamala 8 lai riadul Ua iiaii vaefelt 89 baal BEDACTIA Ia. 8- STRADA CLEMENŢEI - Ia. 8 NEGOCIERILE expoziţia din 1900 TRIBUNA LITERARA Monitorul oficial al tratărilor şi al negocierilor liberale, am numit pe Drapelul, ne-a înştiinţat erl că tratările cari urmau de cite-va zile între liberalii de la guvern şi cele-l’alte nuanţe, n’aă izbutit. Am fi fost dezolaţi de această nenorocire. dacă acelaşi monitor nu se gră-bla să adauge că este multă speranţă, ca în curînd negocierile să fie reluate din noă cu multe şanse de succes ! Această speranţă Drapelul şi-o rea-zămă pe argumentul «că împăcarea răs-«punde la aşteptarea generală a libera-«lismului.» Iată-ne edificaţi. In timpul războaelor lui Napoleon I contra Rusiei, se zicea că Ruşii nu se vor lăsa de luptat cît timp va’ rămînea un rus şi o carboavă. Tot asemenea, cit timp vor rămînea doi liberali în ţară, unul în lagărul stur-dzist şi altul în cel aurelianist, negocierile vor continua —indiferent de şansele lor de succes. Pină acum se zicea că Rominul este născut poet. Putem spune de acuma «că liberalul e născut negociator». Negociările între fraţi, în sînul marel familii liberale, prezintă multe foloase pentru ambele părţi şi pentru public, şi chiar pentru noi reacţionarii. Mal înliiO, negociind, al aerul că faci ceva, ceea ce nu e lucru puţin la liberali. Comitetele se întrunesc regulat, deosebite comisiunl se întîlnesc, tratează, cîte odată se maltratează, apoi provoacă întruniri plenare pentru a’şl da seamă respectiv de modul cum s’au achitat de mandatul cu care au fost onorate. Puţin lucru este acesta ? Neactivita-lea este origina tuturor relelor; un om ocupat este deja un om la adăpostul povirnişurilor condamnabile. Negocierile dafl ocupaţie. In Ioc să joci cărţi la Club, nu e mal bine să negociezl? In al douilea rînd, negociind, de şi al aerul să faci ceva, în realitate nu faci nimic. Puţin avantagifl este şi acesta ? De mal bine de un an, liberalii sunt acuzaţi că nu fac nimic. Ba, chiar în zeflemea li se spune că singura lucrare a lor este o lege de repaos. Negociind şi tratind, liberalii pot să ne închidă cu mare dreptate gura. La acuzările noastre. «Ce aţi făcut d-lor li-«berall timp de un an şi mal bine ?», liberalii pot să ne răspundă : «Ce am «făcut? Dar se vede că sunteţi orbi,... «am negociat.» După ce se va stinge viaţa după globul nostru, cînd ceasul învierel a doua va sosi, liberalii nu se vor jena de a se prezintă înaintea lui D-zefl cu fruntea sus. «Ce aţi făcut cit aţi stat in «lume ?» ÎI va întreba suveranul suveranilor. «Am negociat, stăpîne», va răspunde d. Aurelian în numele liberalilor. «Foarte bine, le va zice creatorul, tre-«ceţl la dreapta mea ca nişte slugi «bune şi active». Tratativele mal afl şi alte avantage. Aşa, ele aă pentru SturdziştI avan-tagiul de a îl menţinea la putere, iar pentru AurelianiştI, acela de a-I ţine vecinie pe de lături. Sturdziştil zic cu satisfacţie : «Suntem la guvern, a vem opt portofoliurl, deci putem negocia.» Aurelianiştil, foarte încintaţl, exclamă şi el la rtndul lor: «Ori fi avind Stur-«dziştil opt portofoliurl, dar şi noi a-«vem timp de aşteptat, deja ni s’au fă-«găduit trei. Ne râmîne încă cinci de «obţinut». Cum vedeţi, toată lumea e mulţumită. Negocierile, aşa cum le-a inaugurat d. Aurelian, prezintă mal cu seamă marele avantagifl de a fi luate, reluate, întrerupte, rupte, fără nici un pericol pentru nimeni, dar absolut fără nici un pericol. înainte, in timpul şi după negocieri, nu e nici supărare, nici minie, nici învinşi, nici victorioşi. Lucrurile’ râmîn în starea lor. Negociatorii, după ce rup, nu îşi schimbă purtarea, nu iafl nici o atitudine nouă. După ruptură, nu vine război, ci tot pace, safl dacă e război, apoi această calamitate a omenirel îmbracă în cazul special caracterele cele mal blînde şi mal neofensive. Din războaele Stur-dza-Aurelianiste, nu rezultă moarte, nici chiar rănire, cel mult oboseală şi plictiseală. Mal ales plictiseală. Aceste ciocniri liberale ne aduc aminte de acele războae clasice din veacul al 16-lea, între micile republici ita- liene, în cari armatele se băteau toată ziua, fără să fie rănit sau fără să moară un singur om. Lupta conzista in a se ţinea la distanţă şi a evolua necontenit. Să mal vorbim de avantagiile acestor tratări pentru public ? Ce ar face bietul public, dacă nu ar avea de dezlegat în fie-care zi aceste rebusuri politice ? Ce a voit ca să zică Drapelul, publicind cutare notiţă ? Oare ce urmăreşte d. Sturdza, tratînd cu d. Aurelian ? Care este mal şiret dintre d-nil Stolojan şi Las-car? Ce va face d. Gogu Cantacuzino dacă împăcarea nu se va face ? Iată a-tîtea şi atîtea probleme de ghicit, cari pot în mod convenabil ocupa spiritul publicului. Un singur punct negru prezintă aceste negocieri continue, pentru public. Este că îl împinge la pariuri şi ţla deprinderi de jocuri de noroc. In adevăr, de cît-va timp, cîţl-va sportmanl afl început a paria unii pe mina d Iul Aurelian alţii pe acea a lui Sturdza, dacă se împacă şi în ce condiţii. Neexistînd absolut nici un criterifl după care pariatoril să se poată orienta, evident că numai purul hazard determină cîştigul. Noroc că nimenea nu joacă gros jeu, ci pariurile se fac pe sume mici, cîte odată absolut derizorii ! In tot cazul, cu timpul şi cu negocierile, răul acesta care este neînsemnat acum, poate să ia proporţii mal serioase. Ar trebui să se gîndească la acest lucru d. Aurelian. Nu mal vorbim de plăcerea pe care nouă ne-o cauzează negocierile şi tratările, căci ea este vădită. Dovadă între altele este şi prezenta revistă. D NUL PALLADI MINISTRU Numirea domnului Palladi la ministeiul justiţiei are mal multă însemnătate declt umplerea unul loc vacant in cabinet. Alegerea d-lul Palladi ca urmaş al d-lul Djuvara înseamnă o sfidare aruncată de SturdziştI Aurelianiştilor. Ia adevăr, d. Paladi e acela care a executat, la întrunirea de Ia Senat, pe d. Vasile Lascar. D. G. Palladi făcea parte dintr’o grupare ce se formase In jurul d-!ul Gogu Cantacuzino, chiar de Ia începutul tratărilor, cu scopul de a îm-pediea împăcarea cu Aurelianiştil. Grupul acesta, dacă se făcea împăcarea, era hotârit să silească pe d. Sturdza să aleagă între el şi d. Lascar. Aceste împrejurări arată destul de limpede semnificarea alegerel d-lul Palladi pentru portofoliul vacant. tn jurul unei broşuri Am fost simţitor atinşi de spusele unul confrate care a făcut observaţia că prejudecata In contra militarizmutul merge la noi pînă, acolo în cît am dat publicitate unei broşuri care critică o serie întreagă de miniştri de războiţi şi că am făcut aceasta’numal fiind-că autorul broşurel e un militar, căci altminteri am ’fi adus aspre învinuiri unul civil care ar fi formulat aceleaşi critici. Confratele nostru se înşală. Protestările noastre se’ ridică atunci cînd pentru un fapt izolat, cum de pildă pentru cazuri de bătaie, negreşit reprobabile, se critică armata şi orl-ce gre-şală în armată e punctul de plecare al unei campanii în contra militarizmutul. In această privinţă, credem că nu e ţară în lume unde armata să fie mal des expusă batjocurel cum e in ţara noastră şi avem temeinice cuvinte de a crede că străinii ce furnică In presa noastră afl creiat această nepotrivită deprindere. Dacă am publicat broşura intitulată «Boala reformelor în armată», am făcut-o fiind-că e opera unul om specia* şi fiind-că criticile chiar cînd sunt nedrepte — şi nu sunt nicl-odată violente şi necuviincioase — par a fi inspirate de un sentiment de dragoste pentru armată, iar nu din sentimentul de ură în contra militarizmulul. De altminteri, moderaţia ce am păstrat-o faţă de actualul ministru de războiţi, este o probă de circumspecţiunea noastră cînd e vorba de critice ce ating armata. Ţinem dar să stabilim că nu dintr’o dorinţa de a critica orl-ce, am dat loc în coloanele noastre broşurel de care e vorba. Am socotit că această broşură conţine, pe lingă unele aprecieri pe cari nu le împărtăşim, şi unele adevăruri asupra cărora am crezut că e bine să deşteptăm pe cel in drept. De altminteri, ne vom spune şi noi părerea asupra coprinsulul acelei bro-SurI şi, într’un studiu amănunţit, vom arăta ceea-ce credem că e drept ori nedrept în ea. C. F, DE INTERES LOCAL Istoricul unei legi.— Modificările d-lui Ionel Brătlanu.— Liniile In construcţie. Istoricul nnel legi Una dintre legile conservatoare cele mai violent combătute de liberali, a fost şi legea pentru construirea de căi ferate de interes local. In expunerea sa de motive, fostul ministru de lucrări publice, d. C. Olănescu, a arătat în mod magistral progresele economice realizate de Austro- Ungaria, Germania şi Franţa prin C. F. de interes local, precum şi avantagiile ce ar rezulta pentru agricultura şi comerţul romînesc din această instituţiune. Căci s’ar construi prin toate părţile ţării linii ferate vicinale, de interes local, pe cari Statul nu le poate construi din pricină că ele nu sunt imperios reclamate de interesele generale ale ţării. Cum că legea votată de conservatori a răspuns la o dorinţă generală, la o necesitate de mult simţită, dovada o avem în faptul, că ministerul lucrărilor publice a fost imediat sesizat de o mulţime de cereri de autorizaţie pentru construire de C. F. private. Aşa s’au făcut cereri : de către d. G. Vernescu pentru construirea liniei T.-Severin—Baia de Aramă, Gr. Cerchez pentru linia Titu — Giurgiu, Dincă Schileru pentru linia T.-Jiu—Skhela, G. Balş pentru linia Viziru—Brăila, etc. Toate cererile aii fost respinse de guvernul liberal pe simplul motiv că legea a fost făcută de conservatori. In urma intervenţiei Regelui şi zorit de mai mulţi, d. Em. M. Porumbaru a pre-sintat acum un an Senatului, un proiect de mooificare a acestei legi. Dar din cauza opoziţiei disperate a d-lui Dim. Sturdza, nu s’a ales nimic din această lege. Acum, în fine, d. Ionel Brătianu a propus un noii proiect de modificare. Să vedem în ce conzistă modificările guvernului liberal şi cari aii fost cauzele că legea a fost atît de violent combătută şi aplicarea ei întîrziază de trei ani. Modificările d-lni Ionel Brătlanu In expunerea sa de motive, d. Ionel Brătianu spune că legea dlui C. Olănescu, «deşi nu prescrie nimic în privinţa liniilor, totuşi se înţelege de la sine», că ea admite în mod tacit ambele sisteme», adică linia îngustă şi linia normală. Şi cu toate că însuşi d. Brătianu zice că aceasta «se înţelege de la sine, totuşi modifică legea spunînd că «liniile de interes local pot fi cu cale îngustă sau normală». A doua modificare e că societăţile cari s’ar forma în scop de a construi şi exploata o cale ferată de interes local «sunt supuse în totul regulilor prescrise de actualul cod comercial». Adică majoritatea membrilor consiliului de administraţie să fie cetăţeni romîni. Ceea ce de alt-fel se înţegea şi în legea d lui Olănescu. A treia modificare e, că termenul de concesiune este de doui ani ; şi dacă după doui ani nu se începe construirea liniei, sau dacă cinci ani linia nu este pusă în exploatare, concesinnea se anulează. A patra modificare este următoarea: In legea conservatoare se spune că judeţele şi comunele sunt obligate a ceda gratis te-rtnul necesar pentru construirea liniilor de interes local. D. Brătianu adaogă la aceasta : «cm consimţământul autorităţilor locale competente». Sunt încă cîte va modificări neînsemnate privitoare la tarife. Şi pentru aceste modificări s’au retras acum trei ani liberalii din Corpurile Legiuitoare, pentru aceste modificări s’a refuzat timp de trei ani aplicarea legel l Liniile In construcţie In întreg proiectul d-lui Ionel Brătianu numai un singur punct Jnteresant e: acela care pi-evede liniile ce se vor construi de către stat. Aceste sunt : Dorohoiii-Ndua Suliţă ; Podul Iloaei-Hirlău; Botoşani-Todireni; Moineşti-Ba-căii ; Piatra-Prisăcani ; Bacăic-Bîrlad; Roman-Buhăeşti; Ţecad-Făurei; Focşani-Brăila; Buzăii-Pătărlage-Fruntarie; Ploeşti Tîrgovcşte; Piatra Neamţu-Fălticeni-Fruntarie ; Ploeşti- Văleni-de-Munte-Fruntarie; Bucureşti- Urziceni-Buzău; Bucureşti- Olteniţa; Bucureşti-Caracal-Craiova; Piteşti• Giurgiu ; Tîrgu Jiu-Vulcan ; Curtea-de-Argeş-Călimăneşti; Craiova-Bechet; Med-gidia-Tulcea; Medgidie-Mangalia. In afară de aceste linii, stalul nu poate concesiona nici o linie care: 1) S’ar construi în prelungirea liniilor Statului; 2) Ar conduce la graniţe ; 3) Ar lega cu Dunărea o localitate în depărtare mai mică de 30 kilometre de o gară existentă sau care ar fi să se înfiinţeze pe una din liniile a căror construcţie este rezervată i. latului şi ar întrece ca lungime totală 50 kilometri ; www.dacoromanica.ro 4) Ar putea creia o concurenţă unei linii a Statului, sau ar putea vătăma în ori-ce alt mod interesele generale ale Statului. S’A ÎNTORS loiea pe dos Cine n’a observat câ de o bucată de vreme mal toate lucrurile merg pe dos ? In ziua Bobotezei era soare; probabil că de Paşti vom avea zăpadă. In alte timpuri, popoarele făceau războaie lungi, iar pacea o încheia în trei zile. Acum avem războaie scurte şi tratări de pace lungi. De pildă războiul greco-turc a ţinut o lună, iar negocierile de împăcare au durat mal mult ca şease luni. Cu Sturdziştil şi cu Aurelianiştil lucrurile merg încaltea şi mal şi. Aceste tabere inimice nu s’au războit nici un minut; ba încă fac protestări de dragoste frăţească, şi totuşi de un an de zile tratează condiţiile de împăcare. înţeleagă cine poate. Eu nu înţeleg nimic. S’a întors lumea pe dos! Romînia şi Expoziţia din 1900 S’au făcut ptnă acum vre-o şâse demersuri pe lingă guvernul romi u, învitindu-1 ca Rominia să participe oficial la Expoziţia lini vers al ă din Paris din 1DOO. Guvernul nostru nu a avut nici măcar delicateţa să răspundă. Guvernul d-lul D. Sturdza se arată dar incapabil nu numai in conducerea marilor interese ale Statului, dar chiar afacerile curente le minuieşte cu o vădită stingăcie. Alt-fel pentru Expoziţia din Paris, în nrma indolenţei primului ministrn, nu aii rămas disponibili pentru noi de cît vre-o 300 m. p., suprafaţă mult mai mică de eît cea obţinută de statul african Dahomey. In asemenea condlţfuni este o ruşine să mai participăm la marea Expoziţie din Paris. CULISE LIBERALE In ultima întrunire a Aurelianiştilor, în care s’a votat ruptura cu guvernul, grupul s’a fracţionat în două: 13 au fost pentru ruptură, 12 au fost contra. Ceea-ce nu se ştie, e câ cel 12 AurelianiştI cari au votat pentru împăcare nu sunt aurelianiştî. Ca în opereta lui Offenbach: II y a des gens qui se disent Espagnols et qui ne soni pas du tont Espagnols. Guvernul improvizase cîţl-va AurelianiştI cari au fost trimişi să majorizeze pe adevăraţii Aurelianiştî. Printre nouil recruţi, făcuţi de guvern pentru grupul de la Drapelul, era d. Aris-tid Pascal, care se încercase altă dată să joace acelaşi rol în partidul conservator, fapt pentru care ne-am dispensat de serviciile sale. Dar cel mal nostim a fost <1. Al. Veri-ceanu, trimis de Carada ca să voteze, şi care, fără să fi călcat vre-o dntă pe la Drapelul, a desfăşurat o activitate şi o energie care-î asigură realegerea sa la Bancă. — Noi trebue să ne unim cu guvernul, a exclamat d. Vericeanu. — Cine noi? îl întrerup aurelianiştil d-lnl Aurelian. —Cum, cine noi ? Noi, ceştia de k Drapelul. Inspiraţi de ideile nemuritorului Brătianu... — Dar al fost membru în comisiunea de dare în judecată a lui Brătianu. — Vă rog, d-lor, să nu mă întrerupeţî. Ziceam că, călăuziţi de ideile lui Ion Brătianu, reintegrarea marelui partid liberal a fost din prima zi ţinta grupăreî noastre. — Care grupare ? — Gruparea de la Drapelul. Acum vă declar, domnilor, că dacă nu sunteţi pentru împăcare eu nu voiu putea să vă mal dau concursul... — Care concurs, domnule ? — Concursul meu pentru sprijinirea partidului de la Drapelul. După acest discurs, moţiunea d-lul Vericeanu, întrunind numai 12 voturi, d-niî Aristid Pascal, Alexandru Vericeanu şi ceî-l’alţi, după o trecere de două ore în partidul aurelianist, şi-au dat demisiunile. Duelul la poporul romîn Mulţi nu cred că duelul a existat şi există încă In poporul romîn, sub cuvînt că îu tot-d’a uua lipslafl martorii. Uni! merg chiar pînă acolo că cer încheierea de procese-ver-bale între luptători De procese-verbale, mal nu vreai! să vorbesc, căci e ridicol de a se cere aceasta poporului, care pînă erl n’a ştiut cum se ţine pana în mină. Ctt despre martori, acel ce azistă la luptele vitejeşti, sunt martori şi mal mult încă sunt şi judecători. înţelesul e acelaşi; nu e de cît forma care se deosibeşte. Duelul însuşi este oare şi acuma tot acelaşi cum a fost la origina lui? Cită deosebire numai cum e astă-zî şi cum era în evul medio! Ar fi absurd a cere poporului să aibă lupta vitejească pe picior de egalitate cu duelul. Legătura comună ce există între ele e cinstea, dreptatea, neatlrnarea, într’uu cuvînt simţul cavaleresc—atîta toL In colo, a căuta să ştim numărul paşilor dintre luptătorii poporului, e nefiresc, e a căuta nod înţpapură, de oare ce toate amănuntele duelului, poporul nu le ţine în seamă, căci n’are de unde le şti şi n’are de unde le cunoaşte. Ca dovadă nouă că lupta vitejească a ţăranului şi cu duelul claselor culte e tot aceeaşi, e faptul următor: Să luăm doui ţărani învrăjbiţi. Intr’una din zile, unul sare c’un par asupra celul l’alt, îl sparge capul şi-l răstoarnă scăldat în sînge la pâ-mînt. , Poate îndrăzni cine-va să zică că aici e luptă vitejească ? De bună seamă că_ nu. Aici e ucidere josnică, sălbătecie, cruzime; dar cînd tot între doui potrivnici izbucneşte ura şi cînd unul zice altuia : bal la luptă pe dreptate şi pe voinicie ! oare e tot ace-laş lucru ? Ar putea unul fugi şi ce-l’alt diu fugă l’ar omorî. Oare atunci n’ar fi iar ucidere josnică ? Dar cînd|amîndouî primesc cu bărbăţie lupta, aşteptîndu se fie-care la un des-nodămînt fatal, şi cînd la urmă, unul din el, şcăldat în sînge, cade la pămînt, atunci nu e de cît luptă vitejească. Aceasta sfinţeşte poporul. Cîntă şi ridică în slavă pe învingător şi plîuge cu duioşie, cu milă, cu dragoste, cu rupere de inimă pe cel Învins. Poporul ce mal are ? e fatalist : ce ţi-i scris in frunte ţi-i pus. Dacă s’a întîmplat ceva, aşa a trebuit să fie ; aşa ţi-a fost soarta; aşa ţi-e ursit, aşa ţi e norocul. Voinicul îşi încredinţează viaţa în luptă vitejească, în inimă şi ’n voia Domnului cu nădejdea, că poate nevinovăţia lui, poate o faptă bună a lui, ori a vre unul strămoş, l’ar scăpa. Poporul, de cîte ori a văzut un voinic căzînd, tot-d’a una a căutat să explice că pentru cutare şi cutare a Iul faptă rea, D-zefi i-a trimes drept răsplătitor care l’a pedepsit răpuindu-I zilele. In lupta vitejească, poporul nu crede că piere tot-d’a-una cel mal viteaz, ci acel căruia i s’a sfîrşit zilele. Poporul spune că precum nu e nuntă fără minciună, aşa nu se poate moarte fără pricină, iar lupta vitejească o socoate numai ca pricină mor-ţel iul, cînd i-a venit ceasul, clnd i-a sosit vremea. Să luăm ca exemplu cîutecul Vidrei, în care voinicul mlndruţel iese învingător: — Vidro hăl, iată doi saci, Să’ml faci din el doi colaci Pentru cumnăţel burlaci. Şi mal n’aţl lnc’-un mertic Să’ml faci un colac mal mic Pentr’un cumnăţel voinic. MînecI albe sufleca, Pîinea că ’ml-o frămlnta, In cuptor că ’ml-o punea Şi la car că ’ml-o ducea. Stoian după bol mergea. Pune’n brazdă pe Boghean Şi cătră om pe Joian. — Hăis Bogheue, Ţa Joiene, Că slnteţl d’al lui Stoian Voinic popă căpitan. Merse ’n fundul fundului Pe sub poala codrului. La un brad mare rotat Juncanii a desjugat, Cu Vidra s’a aşezat, Pe băut şi pe mlncat. Stoian bea şi veselea Şi cu plosca vin trăgea Şi din gură-aşa grăia: — Vidro, băl. — Aud bădiţă, băl. — De cînd noi ne-am însurat Nici un cîntec u’al cîutat. — Ba, ba, ba, bădiţă, ba, Acum nu ’ţl-ol mal cînta. Cînd ol începe a-cîuta, Frunza ’n codru a pica Şi toată a’ngălbeni, răunaşul codrului a veni, Nu vă veţi putea ’nvoi. Dar Stoian câ stăruia, Vidra puse a cînta, Frunza 'n codru a pica, 2 EPOCA Şi toată a’ngâlbeni, Pălmaşul codrului veni, — Bună-ziua, măi Stoene, — Iţi mulţumesc, măi Păune. — Măi Stoene, popă vechi, Cu potcapul pe urechi, Măi Stoene, măi Stoene, De ce’ml calci moşiile? De ce’ml farml ftnaţele? — Ce moşie, mâl Păune ? Ce fînate, măi nebune ? Din luptă să ne luptăm, Şi vorbă bună s’avem, Din paloş să ne tăem, Şi vorbă scurtă s’avem. El la luptă se lua. Cînd mal bine se lupta, Lui Stoian brîu-’I pica Şi Stoian îmi cuvînta: — Vidro, hăl, — Aud bădiţă, hăl. — Vidra, sufletul meă, Vin ridică brîul med, Că ’ml slăbesc puterile, Prăpădesc moşiile, Mi-se duc averile. Iar Vidra îl zise-aşa: — Ba, ba, ba, bădiţă, ba Ia să vezi că n’ol mal vrea, Căci mi 1 drag ca inima Cel ce luptă din putere Şi care în veci nu cere Ajutor de la muere. Stoian iarăşi s’a umflat, Pe Păun l’a apucat, In pămînt l’a aruncat, Pînâ’n glezne l’a ’ngropat Şi capul ’l-a retezat Cu paloşul rotilat. Stoian la Vidra-a cătat Şi aşa ’l-a cuvîntat: — Vidra, liăl, — Bădiţă, hăl. — Primăvara am arat Si vara am secerat, Patru clăi am ridicat Şi le-am pus vîrf minunat. Numai una ’ml-am lăsat Şi ’ml-am pus în glndul med Sa’l fac vîrf cu capul tăd. Elena D. O. Sevastos. Xiitere, Artă,, Ştiinţă, CRONICA MUZICALĂ WIJOVINA Reprezintaţiunea d-nel de Nuovina în Carmen, rol in care atîtea cantatrice ilustre s’ad făcut celebre, a fost uu frumos succes pentru artista. Numele d-nel de Nuovina va fi tot-d’a-una asociat celui de Carmen. Realisînd in cele mal minuţioase detalii şi cu o perfecţiune absolută calităţile acestui caracter atit de complex, d-na de Nuovina poate fi citată alături de cele mal celebre Carmen: Galli-Marie, Lucea, Adela Borghi. La intrarea d-sale in scenă, Luni seară, a primit ovaţiuul foarte demonstrative şi de la prima scenă, din squarul din Se-villa şi plnă la tragicul episod de la sfirşit, jocul d-nel de Nuovina a fost complect, profund, artistic şi inteligent. Ca voce ne reservâm a o judeca după Cavaleria Rusticană, de oare-ce poate că fiind - bosiiă de voiagid, nu poate dispune de taotă forţa vocel sale, şi n um dori să creăm, prejudiţil ; altrainteriea are atacurile frumoase foarte juste şi joacă cu o artă consumată. , „, . II bmera şi Seguedilla (din act. al II-lea) ab fost bine cîniate şi în fia-care din scenele cu Don Josd a jucat cu o autoritate excepţională. A şi fost aclamată şi aplaudată frenetic. D-ua de Nuovina a arătat in acest rol extensiunea şi puterea calităţilor sale lirice. Mal a-dăuguţi la toate acestea un sentiment puternic o graţie perftetă, un «charme» ales şi veţi avea personificarea pasionatei ţigance Carmen. In actul fiual a avut-o expresiune şi o forţă dramatică excepţionale. , Demni de citat mal sunt d-na Brezeanu şi d-1 Bajenarn cari s’aiî distins; Delianu, Iheo-dorescu, Barcănescu şi Poer.aru cari toţt #ă fost foarte bine. Intru cit priveşte pe d. Ghimpeţeanu, ar fi de dorit să cînte mai just. Orchestra a mers mal bme ca alta dai a, numai am ruga ca aria finală a lui Don Jose, Carmen il est temps encore, să fie luata înir’o măsură mal lenta, ca sa poată eşi în relief expresiunea dramatică a melodiei. 8. P. Ricot. OTPORWA'flI EH s’a depus, în Cameră, proiectul de lege pentru recunoaşterea ca persoană morală, capabilă de a dobîndi şi poseda bunuri, a «Societăţei Presei». Proiectul de lege, într’un articol unic, este semnat de un mare număr de deputaţi, printre cari d-nii G. Scorţescu, N. Xenopol, B. Delavrancea, I, S. Brătianu, V. G. Morţun şi alţii. Proiectul de lege a fost depus, pe biu-roul Camerei, de d. deputat I. N. Ianco-vescu. Ziarul berlinez Post, dă ştirea că la universitatea din Chicago s’a creat o nouă facultate, aceea a jurnalismului. Din această facultate, vor eşi ziarişti anglo-americanl. Luînd pildă după doamnele din Sibiă, doamnele şi domnişoarele germane din Braşov aft adresat de asemnî o petiţie, semnată de peste 4000 de doamne şi domnişoare, către împăratul Frantz Iosef, ce-rînd să nu snneţioneze legea privitoare la maghiarizarea comunelor. Doamnele şi domnişoarele din Braşov afi ales o delegaţie de 12 doamne, cari au plecat la Viena să înainteze împăratului petiţia. Firma Luther din Braunsehweig a cerut guvernului concesiunea pentru înfiinţarea unei tisine electrice de maşini agricole, lingă T.-Severin, utilizlnd forţa motrice a câderel apelor Dunărei, la Porţile de Fer. Firma se angajează, în schimb, a ilumina gratis cu electricitate portul si oraşul T. Severin, precum şi tîrgul de rîmătorî. Guvernul a cerut Camerei un credit suplimentar, pentru exerciţiul 97 — 98, de 3.642 327 lei. Din această sumă, ministerul de finanţe are nevoie de 1 640 000 lei, iar ministerul de războiu de 274,775. Cancelaria consiliului de miniştri are şi ea nevoie de un credit extraordinar de 105 lei. P. S. Sa Ghenadie, fost mitropolit al Ungro-Vlahiel, cumpărîndu-şl o casă in strada LucacI, se va stabili la primăvară, în mod definitiv, în Capitală. In urma audienţei pe care a avut’o d. Em. M. Porumbaru la Palat, drape-liştit sunt foarte veseli. Ei atribue M. Sale Regelui următoarele cuvinte: — Ar trebni să fie pace, căci alt-fel guvernul nu poate dura mult timp, In ultima sa şedinţă, consiliul permanent al iustnicţiunel publice a condamnat pe învăţătorul M. Timuş, din Azuga, la suspendarea pe o luna şi la permutarea ia o şcoala cu ua singur învăţător, din altă localitate ; iar pa Învăţătorul Gh. Popovicl, de Ia Răchitoasa, Tecuci, l’a suspendat pe timp de 6 luni cu transferarea în altă localitate. D. Ferediide a făcut deja primul pas de împăcare cu Procopişti! : A respins cererea d-lui Chintescu, prefectul judeţului Teleorman, privitoare la dizolvarea consiliului comunal din T. Măgurele. Noul rector al universităţel din Capitală, d. Gr. Stefâuescu, a depus erl legiuitul ju-rămlnt la ministerul cultelor. Cu incepere de la 1 Aprile viitor va funcţiona un laboraloriti de baclereologie, înfiinţat de Primăria Capitalei şi care va fi instalat la un loc cu laboratorinl himico igienic. 0 ştire senzaţională pentru istoricii noştri. Savantul nostru filolog şi istoric, d. B. Petriceicu-Hasdeu, a pus sub tipar o nonă lucrare a d-.«ale: Radu Negru, cercetări istorice. Volumul va apare luna aceasta şi va cuprinde peste opt-sute de pagini. * * * Intîia ediţie diu Bronzes, noul volum ai d-lul Al. Macedonsky, este aproape epuizat. * * * ÎN INSULA DRACULUI D. N. E. Idieru a început nu de mult, să scrie o Istorie a artelor frumoase. Lucrarea este aproape gata. Insă fiind că, privitor la arta în Romînia i se prezintă numeroase dificultăţi din cau/a lipsei de isvoare indigene, d. Idieru face un călduros apel către *oţl cel cari ar fi cunoscînd ceva, va fi posedind scrieri şah va fi dis-punlnd de oare cari date, cit de rudimentare, relative la începutul, mersul şi des-voltarea artei la noi să bine-voiască — într’un interes superior de cultură naţională—a i le semnala sab împărtăşi, cît de eurînd e cu putinţă. Scandal în Camera belgiană Bruxelles, 13 Ianuarie.—Camera reprezentanţilor. Deputatul socialist Demblon, exclus din Cameră în ultima şedinţă, a intrat în vestibulul parlamentului cu o grupă de socialişti. Ofiţerul comandtnd pichetul de soldaţi cari păzesc intrarea, a interzis d-lui Demblon de a intra în sala şedinţelor. D-nul Demblon s’a retras. 0 mare învălmăşeală s’a produs intre anti-socialişti şi socialişti în faţa parlamentului. Carabinierii şi poliţia au restabilit ordinea. Şedinţa Camerei este din cele mai zgomotoase. Socialiştii atacă cu violenţă pe preşedinte şi pe chestori în privinţa incidentelor ce s’au produs în faţa Camerei. Sub acebt titlu, Echo de Paris publică următoarele amănunte: Paza lui Dreyfus este asigurată, în insula Dracului, prin 12 supraveghetori al adminis traţiunel coloniale penitenciare, pnşl si b ordinele unul supraveghstor-şef. Supravegherea în jurul lui Dreyfus este făcută da către douî gardieni, cari se schimbă din două In două ceasuri. Este absolut interzis gardienilor de a a dresa cuvîntul, sub ori ce pretext, lui Drey-fus, sab de a’I răspunde la cererile sati în trebările sale; singur supravr ghetorul-şef are autorizatiuoea de a’I vorbi în afacerile serviciului. Dacă Dreyfus ar avea a se plînge de gardienii cari îl păzesc, poate sâ’şl re zumeze neajunsurile sale pe una pin foiţele numerotate, pe cari le are la dispoziţie, şi cari toate merg la administraţia coloniilor, toate trebuind să fie vizate de către guver-nor. Dreyfus poate să stea In celula sa sab să iasă dintr’insa, după cum II place, de la răsăritul soarelui şi pînă în seară. In tot acest timp el se poate preumbla sab să lucreze grădinăria pe un teren care are a-proxima!iv o întindere de 100 metri diametru. Deportatul primeşte alimentele pe cari le doreşte şi cari i se s-rvesc, — cu condiţiu-uea de a fi plătite — dar fără ca aceasta să’) prejudicieze, în ceea-ce priveşte aliraen tele regulamentare. Deportatul îşi îngrijeşte singur de curăţenia celulei sale; îşi prepară singur mîucâriie, dacă nu ar vrea să dea aaestă sarcină vre-unuia din supraveghetori Dreyfus doarme pe un pat reglementar soldăţesc. El nu este legat şi n’a fost niciodată, dar cel douî gardieni nn’l părăsesc nici-odată, nici chiar dud doarme. D portatul poate să primească cărţi, romane sati lucrări ştiinţifice, afară Insă de reviste sati ziare politice. Dreyfus un s’a pllus nici odată de a fi fost răb tratat de către gardienii săi. Este adevărat că toată corespondenţa a dresată lui Dreyfus, rămlne depusă la se cretariatul guvernerulul. Dreyfus nu primeşte originalul scrisorilor cari II sunt trimese; dar, îndată de la primirea lor, guvernatorul îl trimite copii după ele, prin prima barcă eu proviziunl care merge ia iusulâ. In sfîrşit, în caz de boală sati indispozi-ie a deportatului, fie din oficifi, fie în urma cererii Iul, medicul de serviciil este chemat prin telefon, pentru ca toate îngrijirile să’1 fie date. Administraţiunea închisorilor a primit însărcinarea de a păzi pe Dreyfus pe insula Iraculul. Ea aplică regulamentul special, elaborat într’adins pentru el şi omologat de către ministrul coloniilor. Ştiri Judiciare D-niî Autonescu şi Romano, condamnaţi a cîte trei luni închisoare pentru torturile de la poliţie, aii obţinut Luni de la secţia a 2-a a Curţel de Apel din Bucureşti liberarea lor provizorie pe o cauţiune de 1.000 de lei amîndouî, spre a se prezenta liberi la Casaţie. Termenul judecărel recursului lor nu s’a fixat încă. *** Curtea de Casaţie şi-a reînceput Lupi, in urma vacanţei luate de sărbători, activitatea sa obicinuită. * Procesul intentat de către ministrul de războiţi al Frauciel d-lul Emil Zola şi d-lnl A. Perreusc, girantul ziarului Aurore, pentru difamaţiune adusă consiliului de război care a judecat pe Esterhazy, s’a fixat a se judeca de către Curtea cu juraţi din Sena In ziua de 26 Ianuarie (7 Februarie st. n). * • * . După cum am spus, erl a venit lînantea consiliului de revizie al armetel recursul locotenentului Papadopol, condamnat de consiliul de războia al corpului al 3-lea de armată, la 6 luni şi o zi închisoare pentru insultă de superior. Consiliul era compus diu d-nil general A»-gintoianu, prezident, colonelil Coandă şi Zotn, maiorii Costescu ş Mustaţă. Fotoliul comisarului regal era ocupat de d. colonel Gherghel. Apărarea era reprezintată prin d-nil Al. Djuvara, Diseseu, Gogu Florian şi locotenent Teodorescu. S’ab desvoltat cinci motive de casare. D. colonel Gherghel a conclus şi dînsul la casare pentru complexitatea chestiunilor şi reaua constituire a consiliului de războib din Galaţi. Consiliul, după o scurtă deliberare, anulează deriziunea consiliului de războiţi diu Galaţi şi trimite afacerea spre a se judeca diu nod Înaintea consiliului de războid din Bucureşti (aplauze). *% La 9 Ianuarie, consiliul de războid din Coustauţa a judecat procesul căpitanului de administraţie Ştefan Rovinaru, casierul regimentului 33 Tulcea, acuzat de delapidare de bani publici. Consiliul de războid era compus din d-nil colonel Veropol-preşedinte, maiorii Mără-şescu şi Cristu, căpitanii Georgescu şi Du-mănescu. Comisar regesc a fost d. căpitau I. Nico-lescu. Avocatul a fost azistat de d-nil maior A. Bâjescu şi avocat Belcic. ** * . . Din instrucţia făcută reiese că Rorinaru trăia In relaţiunl intim8 cu d-na Brătianu, fosta soţie a locotenentului de călăraşi cu acelaşi nume, astă-zl mort. Graţie petrecerel ce ducea, In compania acestei doamne, Rovinaru s’a trezit într’o zi, cu o lipsă de 17.559 lei diu ca3a regimentului. Constatlnd aceaslă lipsă, casierul se hotărăşte să fugă In America, uude urma să fie găsii de d-na Brătianu. Ii trebuia însă baul pentru această călătorie şi, in acest scop Rorinaru plăzmuieste o telegramă, ca din partea generalului Popeseti setul diviziei diu Dcbrogaa, prin care cerea 8000 lei colonelului Levezeanu, comandantul regimentului săd. Suma cerută i s’a eliberat ludată. Cu a-ceştî bar,! Si cu 12 909 lei, ce avea în casă, Rovinaru s’a imbarcat pe un vapor pentru Galaţi, de unde urma să plece în America. Restul se ştie. El a fost prins în acest oraş şi arestat. Totalul delapidărilor sale se ridică la frumoasa cifră de 38.468 lei. * . . * * . Cousiliul a condamnat pe Rovinaru Ia 5 ani recluziune, la degradare, pierderea dreptului de a puria decoraţii, etc. In ziua de 20 eureni, Curtea de Casa ţiune va judeca recursurile făcute de cel trei locuitori, condamnaţi de Curtea cu Juri de Ilfov, ca omorîtorl al arendaşului Cio-flan, şi acel al lui Niţă Florescu, complice In furtul de la ministerul de finanţe, în contra decisiunel Curţel de Apel secţia IlI-a. ŞTIRI MĂRUNŢIŞ * Astă-seară, Miercuri 15 Ianuarie, d na Darriee va da o reprezentaţie la Iaşi, unde va juca In rpera Faust. O a doua reprezentaţie va avea loc în seara de 16 Ianuarie, cu opera Traviata, * Aflăm că compatrioata noastră d-na Eugenia Pătăriăgeanu Constantinescu, a obţinut cu mult succes diploma de pedagogie şi filosofie de la Facultatea din Lausanne. * Prefectura de VHcea a înaintat ministerului de interne, spre aprobare, budgetul judeţului pe exerciţiul viitor. Bcomai — Pentru stabilirea programului defini tiv al seriei a doua a conferinţelor pe anul curent, toţi domnii societari şi conferenţiari al Ateneului, sunt rugaţi a se întruni în sala muzeului de jos (Palatul Ateneului Vineri 16 Ianuarie, orele 8 jum. seara. — Sleirea nervoasă, anemia cerebrală sunt greii de tratat. Dar progresul medici-ntl i a favorizat cu toate acestea mjloa cele prin unirea celor mal buni tonici al stngelul, stomacului şi nervilor. Ştiinţa recomandă în unanimitate la toţi nervoşii şi anemicii să recurgă la vinul Bravais ce J are de bază kola, coca, guarana, tauuatele | de cocaină, cacao, guarauiaa şi teobromiua — Reamintim cititorilor noştri că Vineri 16 curent, apare primul număr din ziarul financiar şi comercial Creditul. De oare-ce acest ziar nu se depune spre vînzare la chioşcuri şi la vlnzătorl, cititorii sunt rugaţi a înainta abonamentul care e de 20 lei anual la administraţia ziarului Creditul, Bulevardul Eiisabeta No 5, la tipografia Dreptatea. DIVERSE D1NGAP1TALA Criminal prins In Capitală.—In urma reclamaţiunel tăcută la poliţie de către individul Amet Rifat, de fel din Turtucaia, agenţii siguranţei publice ab arestat astâ-noapte şi condus la secţia 8 a pe Mustefa Mehemet, tot din Turtucaia, acuzat de reclamant, că acum cit-va timp, ar fi ucis şi aruncat Sn Dunăre pe un unebifi al săd Osman Mehemet, pe cînd se aflab amindol cu şaica pe marele fluviti. _ _ Asasinul, după ce a ucis pe unchiul săd, i-a furat suma de 260 lei, pe cari bâtrtnul II avea asupra lui, şi s’a refugiat în Capitală. Mustafa Mehemet a fost înaintat parchetului, care a Început cercetările. Din dramele mizeriei.—Individul Leou Bazianu, fără domieilid şi pârînd în vtrstâ ca de 36 ani, a fost găsit erl pe stradă de către sergentul poliţiei, Sntr’o stare oribilă de mizerie şi abia mal puţind articula elte-va cuvinte. Transportat de urgenţă Ia spitalul Brîncove-neasa, nenorocitul a încetat din viaţă dnpă cîte*va cuvinte. In urma constatărilor medicale, reese că măr* tea nenorocitului a fost cauzată de frig şi ne-mlncare. Parchetul a ordonat transportarea cadavrului la Morgă. Strivit de mal. — Un accident nenorocit s’a întiinplât ieri pe Ia orele 2 după amiazl, la fabrica de cărămidă Tonola, situată pe şoseaua Ştefan cel mare. Lucrătorul D rdache Ilie, fiind ocupat cu scoateri a pâmîntulul pentru fabricaţiunea carămi-zel, dintr’un groapă mare situată In curtea stabilimentului, pe cînd încărca o căruţă, malul s’a surpat peste el, lngropSndu-1 de vid. Cel-l’alţl lucratori al fabricel.ad sărit In ajutorul nenorocitului şi după o muncă de aproape un sfert de oră ad reuşit a-1 scoate de sub pă-mîntul surpat, oribil unetilat şi abia mal puţind respiră. Transportat de urgenţă la spitalul Co* lentină, lucrătorul a încetat din viaţă după o oră de suferinţă. Parchetul a fost avizat. mwmmîamimm Accident nenorocit. — In ziua de 9 Ianuarie, o dramă înfiorătoare s’a intlmplat In cariera AtîrnaţI, din consuna Ghizdăveştl, Constanţa. Un bolovan enorm de piatră, prâbuşindu-se din vîrf, a căzut peste lucrătorul italianFiuman Gabrielo, strivindu 1 cu desăvîrşire. Moartea a fost instantanee. Cadavrul nenorocitului, turtit şi mutilat în aşa fel, în cît nu se mal putea cunoaşte că este o formă omenească a fost transportat la casa mortuară a spitJulul judeţean. Parchetul a autorizat înmormîntarea. NUVELĂ Buchetul anonim Servitorii aduceab flori, flori şi iar flori, vizitatoare albe, albastre, sad lila, cari în coşurile lor şi pauglicele de culoare deschisă, venead să spună mii de lucruri vagi, să şoptească mii de dorinţe confuze, cu parfumul lor subtil. Anuy primia florile rlnd pe rlnd din mii-nile servitorilor, le arunca cîte o privire plictisită, pleca o secundă capul să citească numele vre-unuî prieten pe cartea de vizită şi pe urmă murmura : — Pune-le colo, Germain. Şi ea se ducea apoi să primească altceva. De la zece ceasuri de dimineaţă în a-eeastă zi, 31 Decembrie, buchetele soseaţi ; şi toate aceste cadouri se prezintad corect, însoţite de cărţile de vizită însărcinate să strige ca uu lacheO numele donatorului. In acea z;, sceptica Auny, le găsla tot aşa de insolente ca şi eti hetele floristelor. Oare buchetele nu ar fi avut un alt parfum dacă ar ii fost anonime, dacă nu s’ar fi ghirit, in aceste daruri, grija unul domn care voieşte să se achite de o datorie, mal bine de cît omagiul discret al unul suflet care iubeşte ? Ah! Ce ar fi dat Auny pentru un buchet de douî gologani, care i ar fi venit fără carte de vizită, fără etichetă, ce ar fi dat pentru un simplu traudafir oferit pentru plăcerea de a-1 oferi 1 *** Pe la ceasurile trei după amiazl, pe clnd ea era singură în salon, servitorul 11 aduse un nob buchet, vr’o doul-spre-zece trandafiri rose-pale. — Bin», bine, pune-le în odaia de fumat, zise Anny fără să Întoarcă capul. Pe urmă curioasă, ea întrebă: — De la cine e ? Servitorul se uită la flori, le cercetă şi răspunse ; nu e nici o cartă ? — Cum nu e nici o eartâ ? O fi căzut poate. Servitorul cercetă pe jos, peste tot pînă la uşe şi se întoarse ziclnd : — N’am găsit nimic. Anny simţi o mare mlngîere sufletească. — Bine. Dă-ml buchetul, zise ea roşind. Ea II luă cu religiositate şi Îşi plecă faţa pe roze. Oh ! cit de frumoase eraă astea şi cum miroseatt de bine 1 Cine le-a trimes ? Ce admirator necunoscut, ce prieten delicat ghicise aşa de bine glndul el ? Ah ! ori cine ar fi el, a fost foarte bine inspirat şi dacă vr’o dată va afla numele Iul... Ea închise ochii, sărută florile şi se duse să le aşeze tu camera sa, singure, departe de cele-l’alte pe cari le primise. Dar cine oare i le trimesese ? d-1 de Fourquex? Nu. George Karre, acel tînăr care de doul ani II tăcea o curte aşa de discretă ? Dacă n’o fi. Oh! da, Olonzac, frumosul Gerard Oloră zac. Nu’l spusese ea alaltâ seară la a soan-că’I plac la nebunie trandafirii rose-pal dupe un paravan ? Bărbatul sâti era chiar foarte gelos In acea seară. Intrigată, ea sună să vie lacheul. — Cine a primit florile, Germain ? — Eă, doamnă. — Cine le-a adus ? — Un groom. — De la cine ? — Mi se pare de la d-na Garbois, flo rista din strada Francisc I. Anny roşi din nofl. Olonzac locuia tocmai In acea stradă. Acum i se părea că rozele 11 murmurab lucruri pline de tandreţe, turburătoare. Voib, să văz îşi zise ea, şi suuă să vie femeia din casă spre a o îmbrăca. La 5 ore, după ce tăcu o scurtă vizită, ea merse In strada Francisc I. Ajunglnd In dreptul floristei, ea intră ho-lărliă. După ce alese clte-va fiori, lafrebâ cu o voce repede, nervoasă : — D-voastră aţi trimes adineauri un buchet de trandafiri în intrarea 16na, 74 P — Florista căută Io registru şi răspunse : — Da, doamnă. — Aţi uitat să puneţi carta. — Nu ne-a dat. — Pentru ce? — A zis că nu e nevoe. — E clientul d voastră acel domn ? — Nu ! Nu i’am văzut ni-1 o dată. — Cum era ? întrebă Anny, ale cărei miinl tremurab nervos. — Nalt, cu mustăţi. Cam smead. Anny plăti şi plecă. Era sigură că Olonzac le trimesese. Capul îl vijia. In acea stradă locuia Olonzac, ia dreapta, No. 52, la an-tresol; 11 spusese in nenumărate rîndurl, mal ales II vorbise despre o colecţie de lucruri de artă între cari vasul cu aiazmă al Mariel-Autonieta... Şi ea voia să-I vază ! Rezistase In nenumărate rtndurl, dar astă-seară după ce primise acele roze, Anoy simţia o turburare ciudată, o ameţeala necunoscută, ca şi cum ar fi mers prin nori. Ajunse la No. 52; inima-1 batea, ochii i se închideab, o langoare o cuprinsese. Intră, închise ochii să nu vază poarta, vestibulul deşert şi scara pe care o ghicea că e la stingă, departe de portar. Mirosul florilor de acasă pare că o urmărea, o Îmbăta. Ajunse la o uşă şi sună. — Domnul Olonzac! întrebă ea lăsind ochii tn jos. — D. a plecat, i se răspunse. *** După cinci minute, intră acasă, in camera el caldă, unde mureafi trandafirii anonimi. Anny găsi pe bărbatul săb lingă uşă. — Bună seara drăguţă, zise ei deschi-zlnd braţele. Al primit rozele mele? — Ce roze? — Acelea pe care ’ţl le-am trimes adineaori. — Ah ! tu erai ? zise ea. — Da. Ce te miri ? Te-am auzit spuind lui O'onzac că-ţl plac trandafirii rose-pale şi cum am găsit prea frumoşi... Dar ce al? zise el, strîngînd-o In braţe. — Nimic, răspunse Anny palidă şi închi-zlnd ochii, pe cînd bărbatul săb o săruta. Nimic 1 E bucuria !... Oh! cît eşti de bun... Şi buzele el tremurab puţin sub .sărutările soţului el. — Dar de ce nu ’ţl-al pus carta ? — Oh ! între noi! Germain intră eJucîud un buchet mare de iris alb ; Ar j citi pe carte : Gerard d’Olanzac. — Vezi, el ’şl u pus carta, murmură ea muşclndu-şl buzele. Anny trimese buchetul în salon, Ungă florile eele-l’alte pe cari le primise. .Tenii Bameau Afacerea Dreyfus Alger, 13 Ianuarie. — Ieri, de la un-spre-zece ore noaptea a fost liniştită. Toate străzile evacuate sunt păzite mili-tăreşte ; numărul arestaţilor ss urcă la 300. Paris, 13 Ianuarie.—D. Zola citează 104 martori înaintea Curţii cu juraţi, printre cari pe generalii Bidot, Mercur, de Boisd‘ffre, Pellieux, Gome, colonelul, Picquart,pe d-nii Casimir P4rier, Charles Dupuis, SJieurer-K stner, Javr&s etc. Condamnarea Iul Boiceff Eilipopoli, 13 Ianuarie. — Beşeo, Boiceff şi Novelicl ab fost condamnaţi ta moarte şi la o indemnitate de 5 00 de franci părţel civile. Nicolae Boiceff este achitat. DECLARAŢIILE Prinţului moştenitor ai Greciei Atena, 13 Ianuarie.—Intr’un interviem recent, prinţul moştenitor a atacat cu violenţă pe fostul ministru-preşedinte d. Ralli care s’a pus în capul unei mişcări în contra prinţului, reprezentîndu-l ca laş şi incapabil. ■ Prinţul moştenitor s’a plîns de atacurile unei părţi a presei în contra Dinastiei, atacuri ce el le tratează de anti-na-ţionale ; prinţul zice că a făcut tot ce i a fost cu putinţă pentru a scăpa armata de o nimicire desăvîrşită care ar fi adus pe Turci în faţa Atenei. El cunoştea perfect de bine starea de inferioritate în care se găsea şi era decis să se opue prin orice mijloace unei declaraţiuni de războiu. Din nenorocire evenimentele au decis altfel. Prinţul moştenitor a declarat că raportul săiî asupra evenimentelor campaniei greco-turceşti a fost remie ministerului de rezbel şi că speră că acesta o să ’l publice. Părerea presei Atena, 13 Ianuarie. —Toată presa, fără excepţie, critică în mod respectuos, dar in mod viu comunicările prinţului moştenitor, ca neoportune şi neavenite.. D. Ralli dezminţind cîte-va părţi ule interviewului prinţului moştenitor, recomandă respect desavîrşit pentru dinastie şi răgaz pasiunilor politice pînă la evacuarea Tesaliei. COBE8POM RJENŢ A D-lui xV. Manto, Loco. — Un prieten doreşte să te vadă chiar azi. Adresează-te la redacţia Epoceh la prietenul T. P, www.dacoromanica.ro JJepeşiledeazî Serviciul « Agenţiei Romine> Paris, 13 Ianuarie. — Camera deputaţilor. D. Castelin depune pe biuroul Camerei o propunere suprimlnd primele de export asupra zaharurilor, cu Începere de la data ce se va fixa de conferinţa internaţională Întrunită pentru suprimarea primelor. .. Camera discută bugetul rezbelului în mijlocul celei mal mari linişte. Generalul Billot declară că se opune serviciului de doul ani. Camera adoptă cu 234 voturi contra 203, cu toate observaţiunile generalului Billot, o moţiune a d Iul Beny tinzlnd să creeze o medalie comemorativă a rezbelului de la 1870-71. . D. Treveneux cere să se asigure generalisimului o independenţă mal desăvîrşită. Generalul Billot răspunde că aceştia ar fi să se vrea dictatura. Canea, 13 Ianuarie. — Amiralii afi făcut să se închidă în fortăreaţa Spinalonga 4 din principalii răsvrătitorl al turburărilor din Candia. Blidab, 13 Ianuarie. — Noaptea trecută s’afi produs excese antisemite. Un arab a fost rănit. Ordinea s’a restabilit. Alger, 13 Ianuarie. — Noaptea trecută a fost liniştită. S’a produs o încordare vădită. Inmormin-tarea individului omorît Duminică s’a făcut fără incident. Roma, 13 Ianuarie.—In vederea agitaţiu-nel în privinţa cestiunel plinei, consiliul de miniştri a autorizat pe miniştrii de război şi de interne să cheme sub arme o clasă, dacă o fi nevoe. Paris, 13 Ianuarie. — D. Hanotaux a făcut comunicări consiliului de miniştrii o-supra candidaturei Prinţului Gheorghe ca guvernator al Cretei şi asupra stabi-lirei controlului financiar în Grecia. Roma, 12 Ianuarie.— Camera deputaţilor. D. Branca, ministrul de finanţe, depune pe biuroul Camerei decretul reducînd taxele asupra grîurilor. Acesta se trimite comi-siunel bugetului. Se adoptă proiectului de lege asupra avansărilor în armata. Mtine se va face alegerea preşedintelui. Washington, 13 Ianuarie.— Cuirasa-tul de escadră Mâine a primit ordin de a pleca la Havana.— O comunicare oficioasă dă să înţeleagă că această măsură n'are nici un caracter ostil ci semnifică numai reluarea relaţiunilor navale, aşa precum existau înainte de răscoala din Cuba. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de ia 11 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 2.5. Prezenţi 104 d-nl deputaţi. Presidenţia d-lul D. Giani. Se acordă un concedia d-lul Take Ionescu, plnă la 20 Ianuarie. D. Georgescu, avînd cuvîntul, cere punerea la ordinea zilei a proiectului de lege contra duelului, pentru care s’a votat urgenţa de Cameră. D. Nacu, care preşidează, spune că biuroul a luat măsuri ca proiectul de lege să fie pus la ordinea zilei In secţiuni. D. Politimos cere dosarele liniei Lăcu-leţe-Pucioasa, spre a adresa a interpelare. Se repetă votul asupra pensiei d-lul Roze Ştefănescu, vot’rămas nul In şedinţa precen-dentă. SENATUL Şedinţa de la 11 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 2, ^sub pre-şidenţia d Iul C. Nicolaid. Prezenţi 84 d-nl senatori. Pe banca ministerială, sunt d-nil Ionel Brătianu şi general Bereudeifl. Se fac formalii! ţile obiciuuite. La ordinea zilei indigenate. ULTIME INFORMAŢIUNI Aflăm că în urma audienţei pe care a avut’o la Palat d. Em. M. Porum-baru, Drapeliştii au decis aseară ca deocamdată să observe o atitudine expectativă faţă de guvern, căutînd a stabili o înţelegere cu d. Eugen Stă-tescu. D- P- S. Aurelian va avea astă seară o întrevedere cu d. Eugen Stătescu. Tratativele de fuziune cu fieviştii au, fost suspendate pentru cîte-va zile, căci Drapeliştii se (ewt S(% MM ţţe acuzaţi de către Sturdzişti că formează o ligă de răsturnare a guvernului. S’a zis duelului Lucrul « v*». XV W/» O VHVLj troc, care nu va înşela pe nimeni că partea civilă în procesul Fihpescu-Loliovari s’a retras, e neadevărat K Piteşti Colectiviştii de la primăria din s’afl si apucat de matrapazlîcuri Primarul convoacă pe consilieri In ziua de 12 Ianuarie ca să se ocupe eu iistele electorale. Consilierii se adună, dar elud membrii conservatori cer să vadă listele, li se răs. punde că afi fost deja trimise la tipar In zadar a protestat d. consilier Hagi-escu, calificînd de neonestă purtarea adrni" nistraţiunel comunale. Listele, în cari tre-buiati să se facă numeroase ştergeri şi înscrieri, se vor tipări după cele de anul trecut, din bunul plac al primarului şi fară ştirea consiliului. * * * In şedinţa de la 11 Ianuarie, d. consilier Ion Comăneanu a adresat primarului două-spre-zece interpelări asupra administraţiu-nel fostului consilia, din care a făcut parte şi d. Eftimie Ionescu. Interpelările erafi I’P O C A privitoare la Împrumutul comunei, la apă, la planul moşiilor oraşului, la chestia Zăvoiului, la contrabanda de spirt a fostului şi actualului consilier Bădiţă Lăzărescu, la chestia furajului care anul trecut a fost mandatat de donă ori, etc. Primarul Ionescu n’a răspuns la nici una din aceste interpelări. D. deputat G. A. Scorţescu a trimis azi o somaţiune vechilului său, N. Gane, preşedintele Senatului, ca să se justifice în-naintea tribunalului de Ilfov pentru o ipotecă ilegală pusă asupra moşiei pe care a administrat’o în mod nenorocit. Direcţiunea generală a poştelor, dorind a emite, cu prilejul inaugurărel noului palat al telegrafelor, o nouă serie de timbre poştale, s’a adresat d-lul D. C. Butculescu, preşedintele societăţel filatelice romîne, cerlndu I avizul. D. Butculescu a propus formarea unei co-misiuni, compusă din d-nil I. Oteteleşeanu ; Mandrea, Socolescu şi Săvulescu—arhitecţi; St. Demetrescu—sub-directorul poştelor; R. Preda — şeful diviziei comptabilităţel şi V. Săulescu. Comisiunea se va întruni, pentru prima dată, Duminecă la 18 Ianuarie, în cabinetul directorului general al poştelor. Politische Correspondenz. oficiosul ministerului de externe din Viena, primeşte o telegramă din Salonic, care spune că fruntaşii romînî din Macedonia au trimis Sultanului o suplică, prin care îl roagă ca în faţa întinsei propagande but-gare, să înfiinţeze şi pentru Romîni o episcopie. Romînii macedoneni au trimis o dele-gaţiune şi la Bucureşti, care să solicite guvernului romîn mai multă energie în favoarea lor. Pentru buua pază a frontierelor judeţului Tulcea, se vor înfiinţa 11 noul posturi militare, în jurul lacului Razelm şi pe malul Mărel Negre. Ni se comunică o interesantă broşură : (Inelul şi codnl penal de baron Barbu Belu, fost ministru de justiţie. Credem interesant a extrage din această broşură următoarele pasage : «Este dar inadmisibil ca o persoană care ese pe teren, ori cît de tare ar fi înminui-rea armelor, să poată şti mal dinainte rezultatul luptei, sad să-şi propună mald’ina-inte de a omori safi a răni numai pe adversarul săfi. Ca dovadă despre acest adevăr indiscutabil, mfi voiţi mărgini a descrie, între alte multe lutîmpiărî de asemenea fel, un caz întîmplat mie personal, într’un duel ce am avut cu ofiţerul Spiru, duel în care condi-ţiunile puse de martorii mei, d. Adolf Can-tacuziuo şi defunctul principe Brlncovan, împreună cu martorii ofiţerului, era ca lupta să dureze piuă ce unul din noi va fi Iu imposibilitate de a mal continua. Lupta a fost hotărîtă cu pistolul de tir, cu dublă detantă, la 15 paşi distanţă şi cu facultatea ca fie-care dintre combatanţi să mal poală înainta încă 5 paşi spre adversar. Efi, ştiind că ofiţerul era fiâ unic la părinţi, u’am voit să-l omor, dar voiam să-l pun în imposibilitate de luptă şi căutam să-l rănesc la picior, după cum chiar o declarasem martorului med, d. Cantacuzino. In timpul luptei, la prima repriză, pe clnd ofiţeruf înainta spre mine, voind să profite de cel 5 metri acordaţi prin condiţiunile duelului, ed am vizat şi tras la picior. Glon-tele a trecut însă numai prin pantalonul ad versarulul med, fără a l atinge. Ajuns la limita celor 10 metri de distanţă, ofiţerul m’a ochit, insă mult timp, la cap, şi a tras. Pistolul Iul n’a luat foc. Unul diu martori încercîndu-1 în urmă, arma s’a slobozit. La a doua repriză, am tras un al douilea foc la picior, dar nici de rîndul ăsta nu l’am atins, adversarul med fiind în mişcare, îna-întind cel cinci paşi permişl. Ajuns din nod la limită, ofiţerul mă vizează drept în cap —voia cu orl-ce preţ să mă omoare—dar nici de rîndul ăsta pistolul săd nu a luat foc, de şi în urmă examinat de martori el s’a găsit în perfectă regulă şi funcţiontnd bine. La a treia repriză, ofiţerul n’a mal înaintat. Am tras amlndoul în acelaşi timp ; ed n’am fost atins, adversarul med a fost lovit în picior, unde îl şi vizasem. Eî bine, de şi în general rănirile la picior nu sunt mortale, adversarul med a sucombat după cîte-va zile, în urma răneî ce primise, de oare-ce glontele lovind într’un nerv şi neputîudu-1 străbate a deviat în sus piuă a ajuns la maţe. In această ex-tra-ordinară împrejurare s’a cauzat moartea ofiţerului, necugetată de mine, iar ed, cu toată voinţa adversarului med de a mă ucide am rămas neatius. Mal pot adăoga că In acest duel s’a amestecat chiar Vodă-Cuza pentru a da de martor adversarului med pe aghiotantul săd colonelul Cazimir şi m’a felicitat de purtarea mea, mergtnd împreună cu mine la spital spre a vizita pe rănit. La duel Insă, lucrurile nu se petrec aşa, căci nu există autor principal, nici pacient, pentru ca să fie complici. In duel, sunt numai doul adversari, cari ad admis a lupta Împreună, fie cu arme, fie în alt mod, şi execuţia voinţei lor depinde numai de el singuri. Nu e dar necesitate de a înlesni armele, nici de a popri faptul, cum prevăd art. 50 şi 51 c. p. Martorii la un duel dar nu pot fi asimilaţi complicilor. El sunt mandatarii celor doul adversari, pentru a trata împreui ă modul regulărel diferendului mandanţilor lor, cum vor găsi mal convenabil, In comun acord şi pentru a priveghia ca aceştia să fie următori celor stabililo, nelăslndu-l să se abală de la cele admise. Nimic nu ar justifica deci pedepsirea martorilor, Intr’un duel. Dacă s’ar admite pedeapsa martorilor, ni-■nenl nu ar mal consimţi a lua parte la >run duel. In asemenea caz, rănirile saîi moartea ce ar surveni din duel nu ar mal putea fi considerate ca delicte, ci ca crime pedepsite de art. ?260 cod. pen. Art. 259 nu ar mal avea deci motivul de a exista, pe cită vreme nici odată nu ar mal avea aplic&ţiune. Efi sunt de părere că ar trebui lăsate neaplicate art. 258 şi 259, ea căzute In desuetudine. Dacă Insă s’ar crede necesar tocmai acum—după trecerea a 24 de ani— de a se repune În vigoare dispoziţiile a-cestorjarticole, trebuie atunci — măcar la început—a se aplica minimul pedepsei prevăzute, fiind-că niminea nu’şl putea imagina ca ele să mal fie, vre-odată, aplicate», i Baron B. Belu. fost ministru al justiţiei. I Iu fine se adevăreşte încă odată că orl-ce reformă făcută în spirit de gaşcă nu poate să dea nimic bun. După ce a consumat, din fondurile Efo riel Spitalelor Civile, suma de peste 30.000 lei, scoţtnd vre-o 12 mediei, acum singur juriul examinator al ultimului concurs a recunoscut că regulamentul actual este inaplicabil. Tir zid de tot, dar în fine s’a găsit... Brăila ? Ne mirăm numai că nu s’a putut vedea mal înainte, că acest regulament, ieşit din spirit strimt de gaşcă este păgubilor, atit Eforiei, cit şi prestigiului corpului medical. In Ianuarie anul trecut, consiliul comunal din T.-Severin a ales ca ajutor de primar pe d. C. I. Seăueriu. Votul consiliului a fost supus spre aprobare ministrului de interne. Nici pînă astăzi Insă alegerea nu a fost confirmată şi d. Seăueriu funcţionează cu ajutor de primar, fără aprobai ea ministerială. Intr’un an de la alegere, s’afi strecurat douî miniştri de interne—d-nil V. Lasear şi M. Ferecbide. Nicl-unnl însă nu s’a gtndit că nu are dreptul de a pune la dosar votul unul consilia comunal. Iată la ce a reduce faimoasa autonomie comunală, atît de mult cântată de liberali! Circul de iarnă va da o reprezentaţie în profitul societăţel de bine facere Principesa Maria, a căreia preşedintă este d na Ecaterina D. Butculescu. Rreprezentaţia va avea loc, în seara de Marţi 20 Ianuarie şi va fi onorată cu pre-zeuţa MM. LL. Regele şi Regina. Alimentarea oraşului laşT cu apă Ni se scrie din Iaşi că d. inginer N. I. Paianu a depus la Primărie 124 plauurl şi 72 caiete, cari constituesc proiectul pentrn alimentarea cu apă a oraşului. In realitate d-uul Paianu propune 2 proiecte: unul pentru a se aduce apă subterană diu bazinul Bahlniulul, unde d-sa a găsit aproximativ 10.000 m. c. Acest proiect care are avantagiul de a aduce apă din localităţi mal apropiate de oraş, mal are şi acela de a da apă subterană, care e de o calitate excelentă, după cum se constată prin certificatele eliberate de d-nil Bernard şi Saligny din Bucureşti şi de dr. Lobel din Iaşi. Al douilea proiect e relativ la mal bine de 20.000 m, cubl de apă, ce se găsesc Iu bazinul Şiretului. Şi această apă a fost găsită foarte potabila de sus zişil chimiştl. Acest proiect are avantagiul, că costul apel e mal mic. După ctte ştim d. Paianu In tot cursul lucrărilor sale a pus in curent pe marehy-drolog din Dresda Salbach, care a venit dinadins în ţară pentru aceasta şi i a dat complecta lui aprobare. Ştful lucrărilor geologice a fost d. Ro-mulus Sevastos, licenţiat în ştiinţe de la Paris şi membru al Societăţel geologice din Franţa. D-sa n’a neglijat studiile au-terioare de geologie ale d-Jor Cobîlceseu, Gr. Ştefănescu, ing. Drăghiceanu, care, a-dăogate studiilor speciale făcute în împrejurimile laşului l’a condus la o perfectă cu noaştere a terenurilor, ceea-ce a dat o baza serioasă proiectului Pdianu, care ţinlnd coinpt şi de lucrările anterioare e singurul proiect complect şi bine studiat, ce s’a prezentat plnă acum. PROCESUL DUELULUI De la orele 10 dimiueaţa marea sală a paşilor pierduţi diu palatul de justiţie este invadată de un mare număr de cetăţeni, representanţl al tutulor claselor societăţel, cari doritori de a asista la acest proces interesant şi unic la noi în ţară, fac toate posibilităţile pentru a pătrunde In sala de şedinţe a secţiune! a III a, unde este a se judeca procesul. Sute de oameni stafi înaintea intrărel să-lel de şedinţă şi fac toate felurile de corn-binaţiunl pentru a putea pătrunde. Uşa intrărel, închisă pe din năuntru, este păzită de un eordon de sergenţi de stradă, pentru a ţine ordinea. D. Preşedinte, pentru a feri o prea mare aglomerare In sală, eliberase mal dinainte cărţi de intrare, cu eari numai, cel cari le posedai! puteai! pătrunde. Mulţi dintre cel cari, văzînd că toate tentativele de a intra prin faţă, prin intrarea sălel de şedinţe, rămîn zadarnice Încearcă a pătrunde pe la grefă şi prin jcamera de deliberare. Aci aprozii tribunalului, din orj dinul primului procuror, nu permit intrarea de cit advocaţilor, magistraţilor şi ziariştilor, cari afi un loc rezervat în sala de şedinţă. In sala de şedinţă La orele 12, sala de şedinţă este literalmente plină- _ _ Iueulpaţil: d-nil N. Filipescu, Victor lo-nescu, C. Izvoranu, N. Drosu iafi loc pe banca din stlDga; martorii sunt asistaţi de apărătorii, d-nil avocaţi M. Cornea, G. Panu, C. Cernescu, Delavrancea, V. Morţun. Partea civilă este reprezentată prin avocaţii B. Missir, P. Grădişteanu şi Danie-lopol. . D-na Maria Lahovan, sora defunctului Lahovari, In mare dolifi, ia loc lingă avocaţii părţel civile. în sală lumea slă înţesată. Pe estrada unde este rezervat locul tribunalului, iafi loc nn mare număr de avo- câţi şi mal toţi magistraţii celor-l’alte secţiuni ale tribunalului şi Curţilor. In audienţă multe doamne. Deschiderea şedinţei La orele 12 şi jumătate tribunalul compus din d-nil Floriau, preşedinte, Alexan-drescu şi Schina judecători intră în şedinţă. D. Prim-procuror Sărăţeanu ocupă fotoliul ministerului public. Procesul d-lul Filipescu se strigă al 21ea. Răspund la apelul nominal toţi Inculpaţii, afară de d. A. Săulescu. Dintre martori lipsesc d-nil Paul Roudet, Rubin, G. C. Filipescu. Take Ionescu, dr. Thoma Ionescu, Ionel Grădişteanu. După facerea apelului nominal d. preşedinte comunică două telegrame pe cari le a primit: una din Nissa, de la d-na Olimpia Lahovari, muma decedatului, telegramă vizată de consulul romîu diu Nissa, prin care d-na Lahovari declară că se desistă de la partea civilă, şi o altă telegramă din Neapole din partea d-luIAI. Em. Lahovari, prin care şi d-sa se desistă de la partea civilă. După comunicarea acestor telegrame, d-uil avocaţi Grădişteanu şi Missir, spun că şi d-lor afi primit telegrame identice şi că prin urmare, în numele clienţilor lor, declară că se retrag din instanţă. D. prim-procuror, spune că nu poate ţine în seamă telegramele primite, de oarece ele sunt scrise în limba franceză. Dd. P. Grădişteanu şi Missir răspund că chiar dacă s’ar lua In considerare acest incident al repreziutantulul ministerului public, dar n’afi autorizarea clienţilor de a declara că se retrag din instanţă, cu toate că n’afi pentru aceasta pro:ură În regulă. Datoria noastră, spun avocaţii părţii civile, este de a servi cauza mandanţilor noştri, mal înainte de a servi pe aceea a tribunalului. Aceste spuse, d-nil avocaţi Grădişteanu şi Missir se retrag şi tribunalul intră tn deliberare. In acest timp soseşte şi d. Al. Săulescu. In timpul deliberare! Intrat In deliberare la orele 1 fără un sfert, tribunalul la orele 2 şi jumătate nu a eşit încă In şedinţă. Numerosul public care lu prima jumătate de oră începuse să se impacienteze, se resemnează, şi transtormînd sala tribunalului Intr’un fel de local de Întrunire intimă, grupuri, grupuri se adună şi discută, comentează, istorisesc fie-care ce-I vine In minte. Sunt momente cînd uiţi că eşti în sa a unul tribunal. La 3 fără un sfert, publicul continuă a se amuza ast-fel în aşteptarea tribunalului. . *** La orele 3 şi un sfert Tribunalul intră în şedinţă. Tribunalul respinge incidentul ridicat de ministerul public. D. Delavrancea cere amînarea procesului pe motivul că lipsesc mal mulţi martori importanţi. Rugăm pe abouaţil noştri, cari sunt în întîrziere cn plata abonamentului, de a se grăbi cn a-chltarea sumelor ce (latoresc, căci alt-fel cn ocazia încheiere! anulai 1897, vom 11 nevoiţi a le suspenda în înoţi irevocabil tră-miterea ziarului. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlnne D-nul Iosef Rosenhek, domiciliat iu Bucureşti, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâti patronimic de «Rosenhek» In cel de «Rozescu» spre a se numi «Iosef Rozescu». Ministrul publieă această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune În termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol,_ M.iie SUZANNE LEBL0N0 NIECE de n-me PAUL MARTIN arivee râcement â Bukarest, vient d’ou-vrir un atelier des RORES et CON-FECTIONS â iaţon. Se recomman-de aux dames elegantes. Se rend â domicile. S’adresser M-me MĂRIE ROSE Rue Fontănei, No. 5. Fabrica de ZAHAR, Chitila Borhot de Sfecle (cea mal bună hrană pentru vite şi vad cu lapte), se află de vînzare cn preţul de lei 3 mia de kgr. loco fabrica, safi lei 30 vagonul de 1000 kgr. loco gara Chitila. Costul transportului pe căile ferate este bani 30 (taxă redusă) de vagon şi kilometru. Borhotul fiind presat este o materie uscată, şi încarcă direct în care şi vagoane fără nici un elf de împacbetagiă ca şi cărbunii, petrişul ii alte materii solide. A se adresa pentru comenzi la Direcţia Fabricel la Chitila safl la Administraţie, BucurfiscI, Calea Victoriei, 188. Doctor ARMINIU MARCEL Medic al spitalului Caritas Roate Interne 914 Consultaţiuni de la 2—4. 6*5, Valea Văcăreşti, 65 Aiiuuciu Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul Romanaţl, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Teletiiafjne Uaravla a îceput a funcţiona producînd Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ. Pentru orl-ce informaţii a se adresa la d-nil 155 GARA VIA A MAVROKEFALO CORABIA Doctor REVICI Tratează Boalele sifilitice cu un succes sigur Blenoragia o vindecă în cel mai scurt timp S’a mutat din strada Şelari în 8trada 81. Ioan-Hou, Uîo. 15 166 în rînd cu Hotel Patria Consultaţiuni dela ora 1—3 şi jum. p. AMA MallAota de copt 1 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» COATELE TOI.STOI UN VIS de FERICIRE — Da, zise el, urmindu-şl reveria, noi toţi şi în particular voi, femeile, consumăm tot ce e nebunie in viată, înainte de a cunoaşte adevăratele sale plăceri. De experienţa altuia nu beneficiază nimeni. Pe vremea aceea tu nu ’ţl muiaseşl buzele în seducţiunile lumel. Te-am lăsat deci un moment în libertate, şi nici n’aveam dreptul să te împedec de la acest soiţi de p'ăcerl fiind că pentru mine această oră a beţiei trecuse de mult. — Dar pentru ce m’al lăsat să trăiesc. în sinul acestor frivolităţi, dacă in-tr’adevăr mă iubiaî ? N’al fi voit, n’al fi putut crede ceea-ce ţl-aş fi spus ; trebuia să le cunoşti tu însă-ţl, şi le-ai cunoscut. — Raţional foarte mult, răspunsei eti; ceea ce însemnează că mă iubial foarte puţin. — Eşti crudă, reluă el după o clipă de tăcere ; în urmă se ridică şi începu să se plimbe pe teresă. Da, recunosc, adăugă el oprindu-se în faţă-mi... Recunosc că am fost vinovat de faptul că te-am iubit... Nu trebuia să te iubesc... — Să uităm totul, Sergiă, ziseiă eă sfioasă. — Nu, scumpa mea, ceea-ce a trecut nu se mal întoarce nici o daţă, nici o dată ! şi vocea sa deveni tremurătoare. — Te înşeli, totul s’a întors, ii zisei eO punîndu-I mina pe umăr. îmi luă mîna şi o strinse lung. — Nu, nu ţl-am spus adevărul cînd ţl-am afirmat că nu regret trecutul ; regret, oh ! da, regret amorul tăQ trecut; plîng, plîng acest amor care nu se mal poate întoarce. A cui e vina ? Nu ştifl. Iubirea trăieşte încă, dar nu mal e a-ceiaşl. Amintirea şi recunoştinţa însă aă rămas. — Destul, nu mal vorbi ast-fel, întrerupsei efl. Fii tot cum al fost în trecut. Poţi face asta ! nu e aşa, murmurai eă pi-ronindu-ml privirea în ochii Iul limpezi. Dar vorbind, simţiam deja că doream ceva nerealizabil. Zîmbil cu un zîmbet trecător, un fel de zîmbet bă-trînesc. — Cit eşti de tinără şi cît sunt de bătrin ! rosti el. Pentru ce vrei să te înşeli tu însăţi ? adăogă el surîzînd în-tr’una. * Stăteam mereă lingă el şi simţeam că liniştea îşi făcea Ioc din ce în ce în sufletul meă. — Să nu mal încercăm a reîncepe viaţa dusă, să nu ne simţim noi pe noi înşine. Să mulţumim JuI Dumnezeă că nu mal avem nici o nelinişte, nici o turburare. Am fost destul de feciciţl. Acum să ne sforţăm a ^deschide drumul acestor mici fiinţe, zise el, ară-tînd spre doică, care, cu ultimul nostru copil în braţe, înainta către noi şi ajunsese pînă lingă poarta terasei. Iată la ce să ne gîndim, încheie dînsul, sâ-rutîndu-mă cu căldură pe frunte. Această sărutare nu era aceea a unul amorez, ci a unul bătrîn prieten. Din grădină se ridica, dulce şi puternic, mirosul proaspăt al nopţel; din depărtare se auziaii sunete neînţelese, iar cerul se acoperea de stele. II privii şi mă simţii uşurată, ca şi cum cine-va m’ar fi scăpat de un nerv care mă făcea să sufer. înţelesei de asemenea că sentimentul care mă stăpînise în această fază a existenţei mele dispăruse pentru tot-d’a-una şi că reîntoarcerea lui, nu numai că era imposibilă, dar ml-ar fi fost chinuitoare, odioasă chiar. Şi, în rezumat, acest timp fusese atit de bun pentru mine ? — A venit vremea să luăm ceaiul, îmi zise el dulce, şi intrarăm in salon. In poartă găsii din noîl pe doică cu copilul. Apucai picioruşele trandafirii ale bebeulul şi le sărutai. El tresări din somn, dădu din miti-telele-I braţe şi deschise nişte ochi turburi, ca şi cum ar fi căutat ceva. De o dată ochii lui se fixară asu-pră-ml, o scînteie de inteligenţă stră- luci într’înşil, buzele i se întredeschise şi zimbi. ‘ — Tu eşti al meă, eşti al meă, scumpule, cugetail, stringîndu-1 la sin cu dragoste. In urmă începui din nou să-l sărut pe picioare, pe corp pe capu-l cu păr rar. Soţul meă se apropie de mine ; eă acoperii numai de cît faţa copilaşului. El o descoperi din noă: — Ivan SerghievicI! zise el, apucîn-du-1 de bărbie. Dar, la rîndul meă, acoperii iarăşi pe Ivan SerghievicI. Nimeni, afară de mine, n’are dreptul să-l contemple mult. Privii pe bărbatu-meu, ochii săi eraă veseli fixîndu-se asupră-ml şi pentru prima dată după o aşa de lungă vreme, încercai bucurie văzîndu-I. In această zi se sfirşi romanul meă conjugal. Vechia iubire, către care nu mal era nici un mijloc a ne reîntoarce, rămase pentru mine un scump şi preţios suvenir. Un nou simţimînt pentru copiii mei şi tatăl copiilor mei inaugură o altă existenţă, ferice în felul el, şi chiar acum această fericire încă nu s’a sfîrşit, căci am căpătat convingerea că nimeni nu poate fi fericit de cît între al săi. FINE Doctor Velescu Dentist Fost şef de clinică la Facultatea dentistică din Philadelphia (America) Toate operaţiunile făcute cu aparate electrice evitlnd absolut orî-ce durere Consultaţiunldimineaţa de la 9—12 şi după ameaeă de la 2—5. Strada Regală, 10 (Etajul D 907 MARELE MAGAUIN CU ÎNCĂLŢĂMINTE de lux „LA LUMEA ELEGANTĂ11 70. — Calea Victoriei. - 70 Vlo-a-vls de Teatral National Facem cunoscut onoratului public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga, Rusia, ne-a pus 1» dispoziţie noua sa invenţiune şoşoonl căptuşiţi cu vată de turba; aceşti şnşo i sunt farte călduroşl, presentind avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuacea-tă calitate, şi vindem marfa eu preţuri cit se poate de avantagioase. Mal recomandăm Încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc... şi pantofii de satin, In toate culorile. Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A la C«»sta, din Paris, şi, ca reclamă ara pus In vinzare ghete de ghems, foarte solide, pentru dame*, cu preţul de la 12 lei in sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei !n sus ; ghete de vax, solide, pentru bărbaţi, de ia 16 lei In sus ; de lac salon, de la 18 lei în sus şi de lac rusesc, de la 20 lei în sus. Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor încrederea d-lor, iar pe a-matoril de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurindu l că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii magasinulul «La Lumea Elegantă» iSifîllE Representant pentru România A» Feldlimim, Bucureşti. 59 D-iaa AIi\ A renumita cârtnrăreasa care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Strada Ţăranilor, Ăo. 35 Cel mal bun VACS Parisian pentru încălţăminte - X- 3 P Sn S-5 riS MODELA UI SQITf,QLPOSEJ Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la MEÎDINGER, FABIGINA, COMETUL, VULCAN (bolgiane) FESTBV rnkmi cu oqks, cârbunî de piatra si umt Maşini de Bucate MOBILELE FIER Instaiaţiunî de încălziri Centrale Fabrica COMETIJiL Âdolf ialomon REFONIT: Strada Doamnei, 14. «KPOSITE IM PROVINCIE s Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni. APA MINERftLA BREAZU IAŞI > Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresei 1894, Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tară. ’ „ * Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposlt general: Fraţii Kănya Jaşl. §OED ! ! SODD ! „Helios“ „Parigine" „Germane" şi „Belgiane" Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante. Maşine de Bucătărie Sistem American Buna funcţionare Garantată Lămpi - Lămpi - Lămpi Cele mal bune şi formele cele mal elegante. ARTICOLE DE MENAGlti: Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat“, Olăril emailate din streinătate EXPOSITIEÎflLE UIS PARIS, LONDRA, VIFNA, LION şl MARNEILLE SICî. SCHIVARZ Proprietarul Srand-Photographie Central, Director al scoale! Academice de Fotografie Representant general a! EXPOSIŢIUNILOR Internaţionale de Concnrs din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille, cu autorisaţia guvernelor respective. Se Însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXP0S1Ţ1UNILE din Paris, Londra, Viena. Lion şi Marseille La această exposiţiune se primeşte produse din toate ramuri'e industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRESENTANT. Informaţiunl mal pe larg se pot lua ia ISirosil din Calea Victoriei PASAGIUL VILLACRON — La GRAND PHOTOGRAPHIE-CENTRALE - Tacâmuri de JFACA veritabile. w. SIMZEU 37, Strada Lipscani (în faţa sfr. Şelari) WATSON «fc TOUGLL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE; BBCUBE8CÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) Galaţi, Strada Por tain!. Brăila, Strada Regală.] REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl G-A.T^Z; (& Comp, Maşini «le Morărie din cele mai moderne Tot felul de maşini de curăţit şi spălat gritl. Valţurl. Burate obicinuite şi centrifugale. — Burate orizontale (Piansichler). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, etc., etc. Maşini pentrn fabricaţiune de: Ciment, Var şi Ipsos Maşini pentrn fabrlcaţlnne de celnlosă şl litri ie Turbine verticale şi orizontale după pateutele proprie, pentru orî-ce cantitate şi cădere de apă l'/iifliiri cm Aburi MotorI de gaz şi de petroliă. — Maşini de electricitate. Maşini dinamo-electrice de curente continue, alternative şi alte sisteme, j Electromotori, Transformatori şi ori-ce maşini de electricitate pentru Mine. Elevat, etc.— Toate obiectele pentru luminatul electric Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel VAGOANE pentru Căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfu-i ROATE COMPLECTE pentru Vagoane de drumuri de fier principale, vicinale zi industriale ; INIMI pentru încrucişări de şine Instaiaţiunî complecte de Fabri c de^CEL U L OSA^ 'li»TlT R E ^ LUMINĂ ELECTRICA. - CĂI FERATE ELECTRICE. - TRANSMISIUNITde putere ELECTRICA după sistemul propriii, METALURGIE ELt CTKICA. NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZA DE VATA DE TURBA A Doctorul ui H» A S U EL Hecunoscwte de toate somităţile medicale ca suverane contra răcelei şi durerilor reumatismale Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBA ! Turba secoustituediuo masă de plante transformate Intr’uo corp nod ţinînd mijlocul intre imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de «-ier şi jucînd rolul unul tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de sbsorbare şi de autisep-sie. Iutr’o comunicaţie făcută în şedinţa de la 16 Martie 1887 la Societatea de Chirurgie in Paris, eminentul doctor Iust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâtl absorbant e mult mal considerabil de cît acela a celor-l’alte plante textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. Astă-zf graţie încercărilor chirurgilor francezi şi ruşi Vata de Turbă este întrebuinţată în toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Războiţi ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii att mers înaintea chirurgilor în întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul tutr’o bucată de Turbă s’a putut constata lu mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătura higienicâ franceză cu fibre de Turba care după multe încercări D-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o putere enormă de absorbare şi de evaporizaţiune, ast-fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Turbă răceli nu sunt posibile, mal mult încă virtutea cea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate politeraţiunile microbice formate din cauza transpiraţiunî. Ţesătura higienică franceză a D-ruluî Răsurei poate fi considerat ca un progres imens şi toată lumea pentru a evita răceli şi orî-ce Boli ar trebui să poarte această îmbrăcăminte. Pantalon Hyglenlcl Ciorapi II rgienlcl ONOR. PUBLIC din provincie este rugat a cere la Oepo9itele locale CATALOGUL ILUSTRAT şi Pred nl Curent pentru a nu plăti mal scump. Depozitul General Pentrn BUCUREŞTI şi toată ŢARA La MAGASINUXi AU PETIT PARISIEN No. 93, Calea Victoriei, No. 93 VICTOR KRAUS Furnisorul Curţeî Regale DEPOSITE IN PROVINCIE Iaşi, Fraţii Pollinger » S. Kahane’s S-sor raîov», S. L azăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie) Focşani; Iacob K. Hanagic Bnzău, Fraţii Stoicescu Ploeştl, Constantinescu & Bucărescu La Curcubeu Botoşani, Abr. Mohnblatt Nu sunt veritabile de depositele sus numite şi mea la toate articolele. Tecuci, Fraţii lhraileanu T. Severin, Ab. I. Aladgem Brăila, Fraţii G. Perlea Bf riad, W. Sanft La Luna Giurgiu, Luca LucatosMa-godinul Universale Constanţa, L. & I. Lasca-rides Tulcea, Grllnberg, La Luna cît acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Dr. RANEBEL