SERIA II.—ANUL IV, No. 658. MUMÂBUI^IO BANI ~ ABOVAHBHTBlUB S« 1 ţl 15 ale Jîe-efepeî îaal ţi «o f J&te#* tot-fi'a-ea» înainte ta 8s«wfsjJÎ 1» C&b* Admiaîstraţiaî ia /atfeŞ* şi skeinătais prin mandate poştala Un an îa ţară 30 le!; ta atreiniitate 60 lei 9aae ion! . . . 16 > » » J* * Trei luai . . . 8 * » » *3 » De aumăr ta străinătate 30 bas! MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ Ediţia a treia a tntut YWISTBAŢIA SBAUA CLEMENŢEI No 3 MERCURI, 14 IANUARIE 1898. Tm^EFOR NUMARDL^lO BANJ iJTlTXCIlIBILE ta Baeurwtl şi judeţe ee prtMMg «urna! k Adauaiatraţie ta *t?*Ha5tats, dtaed la ass«««sktaafj# şi k tosts oSeitle ds publicitate 3U3U3:i«f! fa pag. IV .... , 0.80 5». Ssia . > î UI «iii. S,—■ i$î v e ® s O . i . . . 8.— » » Imeriiiia ţi reclamele 3 iei rtadui 9* sasSe «Mbli 36 Ssisî BEOACTIA Mc. 8- STRADA CLEMENŢEI - »«. 8 CONSFĂTUIREA DE LA SENAT SOLUţlMEA Z>Mpă zece zile de tîrguell, cabinetul Sturdza, complectat cu d. Pallade, 8’a înfăţişat parlamentului fără a socoti de cuviinţă să dea vre-o explicaţie an-ticameril deputaţilor. Ministerul Sturdza se prezintă moralmente slăbit, dacă nu materialmente zdruncinat. Negocierile din zilele din urmă dovedesc că d. Sturdza recunoaşte că, fără d-nii Stătescu, Fleva, Aurelian, el nu are autoritatea necesară pentru a da un guvern cu prestigiu în afară şi cu putere in ţară. Grupul Aurelian iese micşorat, din punctul de vedere numeric. E probabil că cu lipsa de curagiu moral ce domină acest grup, cu preocuparea de toate momentele a d-lul Aurelian de a nu face nici un pas care să-l înstreineze un partizan şi ou strania pretenţie de a face opoziţie cu unele elemente budge-tare, gruparea de la «Drapelul» va suferi numeroase defecţiuni. Mat presus de toate, însă, păgubesc instituţiunile parlamentare. De ce credit se mat poate bucura un regim, în care grija intereselor de partid şi a căpă-tuelel domină ort-ce altă preocupare, în care Gogu Cantacuzino şi Fleva se insultă cum s’au insultat — pentru patrie, bine înţeles — şi apoi se pomeneşte de împăcarea lor, invooîndu-se iarăşi interesele ţărei r Stîrpiciuma guvernului actual şi slugărnicia unanimităţilor compromiseseră îndestul parlamentarismul în cît să slîr-neasoă pentru prima oară în Romtnia în contra regimului parlamentar nişte protestaţiunl a căror origină şi ţintă nu sunt încă bine desluşite. Spectacolul ce ni-l dă partidul liberal, tîrguelile zilnice in cari se rezumă activitatea sa, subordonarea intereselor mat înalte a-petiturilor şi calculelor umil partid fără ruşine, conlucrează la culpabila întreprindere a ruinării instituţiunilor noastre. __________ UN ISTORIC Istoricul englez Walter Raleigh, închis In Turnul Londrei, se îndeletnicea eu scrierea operei sale Istoria lumii. Intr’o zi, el fu distras de la munca sa, prin o ceartă ce se iscase sub geamurile Închisorii. El urmăreşte, cu băgare de seamă, învălmăşeala şi socoteşte că a văzut tot ce se petrecuse. A doua zi, vorbind cu un amic, care fusese martor şi actor la acea scenă, el fu contrazis de acesta asupra tuturor incidentelor luptei. Meditînd atunci asupra greutăţii de a cunoaşte adevărul despre evimente îndepărtate, cînd putuse fi înşelat chiar asupra celor ce se petrecuseră sub ochii săi, el aruncă in foc manuscriptul Istoriei sale. Această dovadă de dragoste de adevăr o recomandăm meditaţiunel d-lul V. A. Ureche. Căci, ne întrebăm, ce temeid va putea pune viitorimea pe scrierile istoricului Ureche, cu privire Ia un trecut mal îndepărtat, cind patima politică îl face să denatureze fără sfială evenimentele contimporane ? ! Ce credit se poate da d-lul Ureche cind pomeneşte de strămoşi al partidului liberal de azi, ce ar fi existind pe la 1821 şi 1848, ba chiar ar fi existind sub numele de «liberall-naţionall», şi pomeneşte de el cu aceeaşi grijă de adevăr care l’a făcut să descopere un coboritor al cronicarului Ureche într’un domn ce se chema mal întîid PopovicI şi apoi s a prefăcut în Alexandrescu, spre a lua, în cele din urmă, numele de Ureche ? Dacă, acum trei ani abia, d. Ureche a putut taxa de trădător pe d. Ioan Lahovari, pe temeiul unor scrisori inventate, nu ne mirăm ca d-sa să Înfăţişeze pe tatăl d-lul Lahovari, si cu din-sul pe întreg partidul conservator, ca profanatori al datinelor sfinte ale neamului nostru. Şi pentru ce se sileşte d. Ureche să creeze acea legendă în contra unul bun patriot ca Nicu Lahovari, întocmai cum a creiat o legendă, pe care ne dispensăm să o calificăm, in contra d-îulloan Lahovari, care e şi el un bun patriot, căci, d-le Ureche, el şi-a expus viaţa' pentru ţară şi nu a speculat nici odată cestiunile naţionale. Pentru ce ? Pentru a răspunde articolelor noastre cu privire la Revoluţia de la 48. Noi am dovedit că Eliade, pe lingă care Rrătianu era un pigmeu, Eliade care a dominat toată mişcarea culturală in sfertul al douilea a secolului nostru, a pregătit toată mişcarea intelectuală din care a eşit 48; am dovedit apoi că Locotenenţa şi guvernul revoluţionar aii avut direcţiunea mişcă-rel politice de la 48; am arătat în fine că Ion Brătianu, poliţaiul de la 48, a contribuit cel mult să compromită acea mişcare. Şi la toate acestea, d. Ureche răspunde că într’o şedinţă a Divanului ad-hoc, d. Nicu Lahovari a cerut să se şteargă datele de 1821 şi 1848 din proiectul de Memorand. Din simpla enunţare a faptelor răsare slăbiciunea, demnă de compătinire, a argumentului d-lul Ureche. Dar, să cercetăm lucrurile mal d’a-proape. In şedinţa de la 4 Noembrie 1857, Adunarea ad-hoc a Munteniei, discută textul Memorandului ce trebuia să se adreseze reprezintanţilor marilor puteri. D. O. Robescu ceru să se şteargă din proiect datele de 1821 şi 1848. „ După ce îl răspunde d. Turnavitu, Monitoral Adunări ad-hoc adaogă : «D. Lahovari zice că nu crede că toţi aprobă opinia d-lul Turnavitu şi cere a se vota amendamentul dumnealui». Iar d. V. A. Ureche adaogă la rîndul săd, triumfător: Iată că conservatorii ad condamnat revoluţia de la 48! Dar să ne întrebăm—căci d. Ureche trece aceasta cu vederea—ce se urmărea prin acel Memorandum ? Se urmărea reintegrarea noastră în exerciţiul drepturilor ţârei. In acest scop, căta să dovedim că dacă, de fapt, suveranitatea noastră a putut fi une-orl ştirbită, în drept autonomia ţărei rămăsese vecinie neatinsă. Acest adevăr istoric trebuia să-l re-zemăm pe actele stârel noastre civile, adică pe acte diplomatice, pe capitula-ţiunl, pe tractatele domnilor ţărilor ro-mîneştl, pe hatti-serifurile Sublimei Porţi, nu pe discursurile lui Ion Brătianu ori pe articolele din Pruncul romîn. Mircea I, Ştefan-cel-Mare, Bogdan, Petru Rareş, aceste mari figuri ale istoriei noastre, cărora datorim că ţara nu s’a închinat streinilor, putead fi invocaţi în faţa Europei, nu Firfirică, care n’a iscălit alt tractat de cit pe acela care deslipeşte Basarabia de patria mumă. Dacă d. Ureche cunoaşte vre-un tractat purtlnd data de 1848, pe care se reazimă drepturile noastre la neatîrnare, atunci are dreptate. Pină ce ne va produce acet document, noi nu putem de cît să lăudăm înţelepciunea celor ce ah dat probă că-şî cunosc istoria, ce-rînd ştergerea datei de 1848 şi au avut priceperea d’a nu ne înstreina unele puteri prin amintirea unei mişcări al cărei merit era d’a fi fost îndreptată în contra unora din ele. Revoluţia de la 1S48 a fost o mişcare generoasă, compromisă într’o privinţă şi prin unele porniri descreerate. Atît şi nimic mal mult. Revoluţia de la 48 nu ne-a înzestrat însă cu nici un instrument diplomatic, pe care oamenii serioşi să-l poată produce înaintea unul areopag european. Şi d’aceea noi nu învinuim pe Ion Brătianu că n’a scăpat cu Paşopt Basarabia, la congresul de la Berlin. Paşopt, ca act diplomatic, poate fi utilizat de d. Ureche, în corespondenţele sale cu d. Roberto Fa va, ori cu Fe-libril. El mal poate servi spre a zmulge aplauze la Orfefl, dar şi aceste aplauze îşi aii, une-orl, răsplata... în congresele Ligel, de la Atened. LE ROY EST MORT, VIVE LE ROY! Drapelul de aseară, vorbind într’o notiţă, publicată la rubrica informaţiilor, asupra ruperel tratativelor dintre guvern şi AurelianiştI, spune : «Cu risicul de a trece de optimişti, tot sperăm că într’un timp dat liberalii, vor răspunde Ia aşteptarea generală a liberalismului, adică înţelegerea perfectă între toţi liberalii fie el de orl-ce nuanţă. Cu alte cuvinte, Drapelul ne spune: ad fost tratări, nu s’a ajuns la nici un rezultat, dar asta nu face nimic; în cu-rînd tratările vor reîncepe, se vor rupe, iar vor începe pentru satisfacerea şi gloria liberalismului ! Negocierile sunt întrerupte, trăiască negocierile. Consfătuirea de la Senat Consfătuirea ele ei-I Erl după amicul, la orele patru, s’au întrunit majorităţile parlamentare în sala Senatului. N’a asistat de cît un singur aurelianist, d. Marin Petrescu. i iătesciştil fruntaşi, în cap cu d. Eugen Stătescu, care de alt-fel a fost stăruitor rugat de d. Dim. Sturdza la Senat să ia parte la consfătuire, au strălucit prin absenţa lor. Nici d. Djuvara n’a fost de faţă. Ieremiadele d-Inî Dim. Ntnrdza D. Dim. Sturdza a luat cel întîl cu-vîntul şi a spus că în vederea operei de reforme pe care urmează s’o realizeze guvernul liberal, d-sa a luat iniţiativa unei reconciiiărl a tuturor nuanţelor partidului. In acest scop s’a adresat d-lul P. S. Aurelian, care de la început însă i a impus ca să trateze şi cu d. V. Lascar. Am făcut şi acest sacrificiu, a zis d. Dim. Sturdza — ca s\ tratez cu d. V. Lascar, care e personal pornit în potriva mea. Şi am oferit Drapeliştilor trei portofolii, anume: instrucţia, domeniile şi justiţia. D-nii Aurelian şi V. Lascar, dar mai ales acest din urmă, au cerut portofoliile internelor, justiţiei şi instrucţiei pentru d-nii V. Lascar, Em. M. Porumbaru şi C. Dimitrescu-Iaşl. Aii mal cerut ca d. Eugen Stătescu să fie rugat a lua preşedinţia consiliului sau cel puţin să intre în minister. In ce priveşte d. Eugen Stătescu, am răspuns că nu sunt dispus să fac acest sacrificiu pînă cînd nu se va face împăcarea ; iar în ce priveşte remaniarea ministerială, am declarat că nu pot să daţi ministerul de interne tocmai omului celui mal pornit înpotriva mea. Ce vor Aurelianiştil P Să formeze un guvern ? Nu sunt în stare, n’au oameni. La finance, de pildă, ar avea pe d. Costi-nescu, care însă a declarat în atîtea rîn-durl, că nu vrea să intre în nici un minister ; prin urmare pe cine ar pune la finance ? Dar pentru ministerul afacerilor streine au pe cine-va ? Am oferit odată d-lul V. Lascar portofoliul externelor şi mi l’a refuzat, spunîndu-ml că nu este pregătit. Apoi ce fel de bărbat de Stat este d. V. Lascar, dacă nu e pregătit pentru toate portofoliile ? La instrucţie pe cine au ? Pe d. C. Dimitrescu-Iaşi; acesta în adevăr e om de şcoală şi e bun pentru acest minister. De alt-fel d-sa este pentru unire şi doreşte să lucreze şi cu d. Aurelian şi cu d. Fleva. D. Sturdza face apoi apel la concursul majorităţilor sale. Discnrgnl d-lul Take Gisvni D. Take Giani face în treacăt cîte va laude d lul P. S. Aurelian, apoi execută cu violenţă pe AurelianiştI. întîl se repede asupra d-lul V. Lascar, pe care îl acuză că a zădărnicit ori ce fel de împăcare. D-sa întreabă cine e d. F. Lascar ? Ce servicii a adus el partidului că vine acum cu pretenţii atît de mari ? Ce idei mari, ce reforme mari a propus el ? îşi căuta numai de afaceri. La guvern n’a făcut nimic, de cît o singură lege, cea privitoare la pensia funcţionarilor judeţeni şi comunali; dar şi această lege a găsit o gata făcută de conservatori. Dar d. Porumbaru ? In opoziţie îl ştiam că ţine discursuri frumoase la Cameră, că scrie frumos nu numai romîneşte, dar şi franţuzeşte. Venind apoi la guvern, ce a făcut P L’au apucat tremurăturile şi n’a putut face nici o treabă. D.Aurelian e singurul care, ori cînd, ar putea lua ministerul domeniilor. D-sa sfîrşeşte apoi cu următoarea declaraţie : — Am fost şi eu aurelianist, dar după ce m’am convins că Oumenii aceştia n’au alt ideal, decît «scoală tu să şed eu», adică numai pofte vulgare de minister, i am părăsit şi acum făgăduesc a da tot concursul meii cel mal devotat guvernului. Regretele d-lnî Epiirencn D. Basile Epurescu şi-a exprimat regretele că nu s’a putut face împăcarea în partid, care are mare nevoe de putere morală. Regretă şi rezerva d-lui Eugen Stătescu. Acuză apoi pe d. V. Lascar, dar acuză şi pe guvern că n’a ştiut cum să complec-teze ministerul în urma demisiunei d-lul Djuvara. ECHILIBRUL BUD6ET1R Se ştie că liberalii ad alcătuit în chip foarte* neregulat primul budget al regimului lor. Vrind să îndeplinească măcar unele din făgăduielile nesăbuite ce făcuseră in opoziţiune, el ad fost nevoiţi să înglobeze resurse exlra-ordinare în budgetul ordinar şi să eliraineze din budget cheltuell ordinare, râmînînd să le acopere prin emisiune de rentă; peste toate aceste neregularitâţl, ad dezorganizat o sumă de servicii publice indispensabile. Dacă deja acest prim budget a făcut o rea impresie în cercurile competente din ţară şi de afară, impresia făcută de al doilea budget al regimului liberal a fost din cele mal penibile. In adevăr, pe cînd budgetul 96-97 se înfăţişa, de bine de răd, echilibrat, bugetul 97—98 a fost prezintat cu desâ-vîrşire neechilibrat. Atît expunerea de motive cu care d. ministru de finanţe şi-a însoţit proiectul de buget, proiectele d-sale pentru modificarea patentelor şi taxa timbrului, cît şi lucrarea d-lul raportor al bugetelor, sunt dovezi oficiale despre aceasta. Comisiunea bugetară a fost silită, pentru a echilibra bugetul măcar pe hîrtie, să umfle veniturile în înţelegere cu guvernul. Din această pricină, bugetul pe 97 — 98 se va şi încheia cu un însemnat deficit. Cu chipul acesta, doul ani de-a-rîn-dul, mulţumită incapacităţii regimului liberal, situaţiunea noastră financiară s’a prezintat foarte prost înaintea lumii întregi. Cercurile financiare nu pot să nu fie Ingrijate de acest fapt şi creditul Statului romîn e foarte ameninţat dacă bugetul pe 98-99 nu se va prezintă e-cliilibrat în mod serios. In mometul de faţă, de şi atîtea mari nevoi aşteaptă satisfacere, cea mal mare, cea mal imperioasă din toate e solida echilibrare a bugetului. Fi-va guvernul liberal în stare să satisfacă aceasta nevoie a Statului ? In interesul ţării, am dori-o din toată inima. Regimuî ar fi dator s’o facă, pentru că el singur a încurcat lucrurile. Dar nu avem nici o speranţă. Cind ne gîndim că de mal bine de doul ani regimul acesta n’a fost în stare să facă nimic bun, cind vedem că In toată această vreme el n’a făcut alt-ceva de cît să strice şi să încurce, cînd punem la socoteală discreditul în care a căzut acest regim şi nemulţumirile adinei pe cari le-a provocat, nu putem spera că va fi în stare să repare răul pe care le-a făcut finanţelor noastre publice. CAVA Un călător de prin pustiurile Africel povesteşte că a întîlnit un trib ce se chiarnă Mauri care, la zile marl; se dedă la următoarea petrecere: Tot tribul se adună în cerc, în jurul unui castron, ce se numeşte cava. Fie-care mănîncă dintr’un fel de ardei roşu, care produce multă salivaţie şi toţi scuipă în castron pînă îl umplu. Cînd cava e plină de tot. toţi cei adunaţi împrejur beau tot conţinutul castronului, în mijlocul unei mari veselii. Acest obiceiu trebue să aibă o origină străveche, căci în cursul secolilor, aceeaşi datină a putut ajunge pe malurile Dunărei şi, în acelaşi timp, în centrul Africei. Căci avem şi noi pe Maurii noştri. Şi ceremonia Cavei e păstrată cu sfinţenie de «fraţii liberali». Deosebirea e numai că la noi ceremonia Cavei se îndeplineşte, cu sfinţenie, în toate zilele. Cînd e ruptură între fraţii liberali, se umple Cava şi apoi, cînd reîncep tratativele de împăcare, se deşartă castronul, în mijlocul unei veselii desfrînate. DN SCANDAL Voim să denunţăm opiniei publice un scandal ne mal pomenit: de Sîmbătă seara pînă erl, Luni după amiazl, au trecut 48 de ore şi totuşi nici un fel de tratative nu au fost între guvern şi AurelianiştI. Ţara nu poate tolera o asemenea stare de lucruri. Opinia publică este revoltată. Colectiviştii, a căror activitate se rezumă de atîta timp în a se tocmi asupra portofoliilor ministeriale, a se pupa la unele ocazii şi a se scuipa la altele, de astă dată au stat 48 de ore fără măcar să trateze ! Apoi unde mergem aşa ? Ce o să zică Europa ? Cum P Staţi 48 de ore, d-lor, fără să vă certaţi cui se cuvine ministerul de interne ? Dar bine aşa pilde daţi d-v. tinerei noastre generaţiuni ? Nu vedeţi că dacă veţi continua pe această cale sunt ameninţate nu numai instituţiile democratice ale ţărei noastre, dar chiar fiinţa Statului se cutremură din temelii ? Fi, nu, d-lor, Europa, America chiar, au ochii aţintiţi asupra voastră. Trataţi mereu. Quousque tandem ! TRIBUNA LITERARA 0 sorisoare inedită a lui Ion Ghica :1 Constantinopo'e, 2 Martie 1857 Scumpul meu amic şi văr, Sunt de vr’o lună la Constantinopol şi am luat de mal multe ori condeiul să-ţi scriQ despre mii şi sute de chestiuni interesante, cari se agită şi se tratează în acest moment în capitala aceasta, dar în fie-care dată am aruncat condeiul şi hîrtia de turbare, vă-zîndu-te şi pe d-ta că împărtăşeşti idela că ed mă făceam atît de ridicul vrind să-raî puiu candidatura la domnie. Este o idele nenorocită aceasta care a fost împărtăşită şi prinţului Alexandru, care n’a văzut in cele cîte-va avertismente pe cari i-le-am trimes da cît expresiu-nea unei prea vinovate nerăbdârl de a-I urma. Partidul Ştirbey-Bibescu a cîştigat lot terenul pe’ care l-a pierdut luptînd în contra morilor de vînt şi a şicana pe al săi, dintre cari cel mal mulţi ad trecut şi vor trece la vrăşmaş, cu arme şi* bagaje. Ed îmi spăl mîinele. Valaehia va rămînea încă o dată datoare Prinţului Bibescu cum i-a rămas şi în 1842.’ Nu datorez nimic nici unuia din membrii familiei mele şi dacă exceptez pe Prinţul C..., celor-l’alţl nu le datoresc nici recunoştinţa unei politeţe, căci el s’ad purtat faţă de mine ast-fel în cît să-mi stingă orl-ce sentiment de dragoste şi orl-ce legătură de prietenie către dînşil. Ceea ce nu m’a împedicat în ultimul an să fac tot ce-mi sta în puterea mea spre a pregăti pe prinţul Alexandru, faţă de toţi cel-l’alţl concurenţi, cunoscînd tot de o dată relaţiu-nile sale cu Eliad, Zosima şi Gr. Sturdza şi am făcut-o fiind-că am crezut folositor pentru ţara mea şi pentru ca să văd sfirşindu-se domnia infamă a lui Ş. Astă-zl, cu Prinţul Alexandru s’a sfir-şit în ţară, crez că o ştie şi el, şi-şi Indreptează privirile către moştenitorul săd George,... pe care nimeni *nu-l vrea. Prinţul Constantin se întunecă în faţa fratelui săd Dimitrie, care nu vrea să-I cedeze, crezîndu-se destul do tare ca să facă să i se dea voturi cum ar face o execuţie de poliţie. Pot să fiu un ambiţios şi să vread să parvid spre a-ml realiza nişte idei sad nişte visuri pe cari în tot-d’a-una le-am avut pentru ţara mea în inima şi în spiritul med, dar nu sunt de loc un vanitos. Dacă ajung în capul afacerilor, aş voi ca aceasta să se facă pentru interesele ţărei, iar nici de cum pentru ca să trec in haine brodate prin faţa supuşilor mei. Or, pentru asta nu trebuie ca să viu în capul afacerilor nici prin intrigi nici prin partide, ci prin forţa circumstanţelor. Dacă nu, nu. Şi cum sunt destul de vîrstnic pentru a înţelege că nimeni nu mă va voi, nu sunt nioJ aşa de nebun nici aşa de prost ca să-mi pun candidatura. Ergo, mă void pune la dispoziţiunea aceluia dintre bărbaţii posibili pe cari îl void judeca mal potrivit pentru ţară, după cum am făcut anul trecut pentru principele Alexandru. Dar, dacă mi se va pune înainte George Ghica, sau bezade Mitică, mă void reîntoarce foarte liniştit la Sa-mos, unde voiu şti să mă’ baricadez în turnul Hissar, evitînd orl-ce întîlnire şi orl-ce conversaţiune. Prinţul Alexandru a făcut răd că « dat atîta importanţă chestiunel candi-datureî, divizindu-şl ast-fel forţele de cari ar fi putut dispune în anumitemo-mente, dacă nu în favoarea sa sad in a aceluia pe care el l-ar fi desemnat, cel puţin în potriva lui Bibescu. A făcut răd că s’a dat din nod pe mîinile oamenilor cari 1-ad pierdut in 1842 şi că a nemulţumit pe toţi aceia cari l’ad ajutat în i 856. _ Azi urăşte pe bătrînii boieri şi se teme de tineri; el a pierdut popularitatea ce I făcusem in ţară şi nici n’a ciştigat ajutorul Porţel, care nu l va sprijini cîtuşl de puţin contra voinţei ţărei. A voit’ să menajeze pe Aristarchi, care s’a făcut Ciceronele tînărulul Ştirbei şi să plătească un agent căruia nu îndrăzneşte a-I trimete scrisorile ce scrie. Să nu-ţl închipueştl că ambiţionez poziţiunea acestui mizerabil. De loc. El a făcub propaganda anti-unionislă şi lasă un drapel in mîinile lui Ştirbe N’am pretins r\9i o dată ca Prinţul Alexandru să se facă şeful unei prop" www.dacoromanica.ro gaudb oare-eare ; dacă aceasta nu era In interesul săQ.................... Aici se ocupă cu activitate de organizarea deosebitelor ramuri de administraţie, cum şi cu organizarea tribunalelor Proiectele de legi sunt excelente şi foarte practice, dar cum să le execute şi cu cine ? Aceastu e mal ales gieutatea cea mare. Se va simţi trebuinţa înfiinţărel unul minister ad-hoc. Mal amănunţit ’ţl voiu spune în viitoarea scrisoare... Prietenul tău devotat Ion Qliica Not. Red. Scrisoarea de mal sus, în original redactata în franţuzeşte, este cu desavîrşit re inedită. Traducînd-o, am crezut de cuviinţă, nealterînd întru nimic textul, sa lăsăm totuşi la o parte unele pasagil cari se refereaţi fie la chestiuni ds o natură prea intimă, fie la personagii cari se află încă în viaţă. Atitudinea Aurelianiştilor Intervenţia Regelui In ultima consfătuire a aurelianiştilor s’a stabilit, în urma rupturei cu stur-dziştii, că tratativele de împăcare s’au început in“urma audienţei pe care a avut’o d. P. S. Aurelian la Dalat în ziua de 22 Decembrie. M. Sa Regele, exprimînd o oare-care neîncredere în durabilitatea unui cabinet nesprijinit de întregul partid mai ales acum cînd Austro-Ungaria trece prin criză, a făcut apel la d. Aurelian să caute a se se apropia cu gruparea d-sale către guvern. In urma acestei dorinţe a Suveranului, drapeliştii au început tratările. Fazele prin cari aă trecut tratările, precum şi rezultatul lor negativ, sunt în de ajuns de cunoscute. Audienţa d-lnl Porumbarii ' Duminică seara aurelianiştii, conside-rînd că tratările de împăcare aă fost începute în urma dorinţei M. S. Regelui, au socotit că e de datoria lor ca să expună Suveranului rezultatul acestor tratări. Aceasta, cu atît mai vîrtos, că dra-peliştit ţin ca Suveranul să fie perfect informat, asupra situaţiei, de oare-ce de sigur d. Sturdza ar da numai informaţiile ce-i convin d-sale şi guvernului, informaţii tendenţioase în contra drapeliştilor. In consecinţă, drapeliştii au însărcinat pe d Em. M. Porumbaru să ceară Suveranului o audienţă. D. Em. M. Porumbaru a fost primit aseară la orele 6 de către M. Sa Regele, Coaliţia anti-stnrdzistă Prin întreruperea tratativelor şi prin intrarea în minister a d-lui G. D. Pal-ladi, s’a creat o situaţie nouă, mult mai grea pentru guvern. Drapeliştii constatînd această nouă situaţie, precum şi răceala glacială cu care a fost primită revenirea d lui Palladi a-tît în Cameră cit şi la Senat, au hotărît 80 schimbe tactica lor de pînă acum şi să aibă o atitudine mai pronunţat ostilă în contra guvernului. In acest scop aurelianiştii vor căuta să fusiOi.eze cît mai curînd cu fleviştil şi să se alieze cu d. Eugen Stătescu. Alianţa cu d Stătescu este foarte apropiată, cu atît mai vîrtos, că d. Al. Dju-vara a făcut deja oare-cari avansuri drapeliştilor. Doamnele şi domnişoarele germane din Sibift aă semnat o petiţie către împăratul Franţ Iosef, prin eare’î cer să nu sancţioneze legea pentru maghiarizarea numelor. Petiţia poartă peste 2000 de semnături şi va fi îninînată împăratului prin îngrijirea unei delegaţiunl de doamne din Si-bifi, care va merge in acest scop la Yiena. O companie franeo-belgiană a făcut ofertă pentru iluminatul oraşului Giurgifl cu electricitate. Instalaţinnile nu vor costa nimic pe comună, de oare-ce societatea Işl ia sarcina de a le instala pe comptul săfl. După 20 de ani ele vor rămîne proprietatea primăriei. In’Baeăfl, primăria a înfiinţat, cu începere de la 9 Ianuarie, o ospătărie comunală, pentru elevii săraci. Comitetul partidului conservator din Bir-Iad, s’a întrunit ieri sub preşidenţia d-lul Gheorghe D. Emandi, fost prefect, pentru a discuta mal multe chestiuni importante, în‘re cari şi formarea viitoarelor liste electorale, pentru care scop a numit o comi-siune care să verifice listele şi să se ocupe cu susţinerea apelurilor, ce vor avea loc. , In seara de Vineri, 16 Ianuarie, partidul conservator va ţine o întrunire publică în Ploieşti, în vederea aleg erei de la colegiul I de deputaţi. Ştirea ce ani dat, privitoare la contrabanda din C< nstanţa, se confirmă în totul. D. Cristea, inginer, şi cel doul marinari cari aă introdus obiectele de contrabandă In oraş, au fost condamnaţi la amendă, In mod solidar. Procesul verbal de condamuare a fost aprobat de ministerul de finanţe. Intrarea d-lui G. Paladi, în minister, ca titular la departamentul justiţiei, în locul d-lui A. Djuvara, este un fapt împlinit. D sa a depus aslă-sl jurămîntul, în mîinile M. Sale Regelui, care a semnat decretul de numire. Radios de intrarea sa, din nou, în minister, d. Paladi şi-a făcut cel în-tîiu apariţiunea la Cameră, unde a primit felicitările deputaţilor. D. A. Djuvara a sosit ceva mai pe urmă. Şi d-sa a împărţit strîngeri de mină în dreapta şi în stingă. Cită deosebire insă între d-sa şi d, Paladi. Cea mai complectă mulţumire sufletească se resfăţa în figura noului ministru, pe cînd d. Djuvara era trist şi gînditor! Vechia cazarmă de la Văcăreşti va fi transformată într’un spital de alienaţi. Planurile de transformare sunt deja gata şi aă fost supuse aprobărel d-lul ministru de interne. Vor fi două secţiuni de suferinzi, a bărbaţilor şi a femeilor. Slmbâtă, 17 Ianuarie, Curtea noastră regală va serba a 73-a aniversare a A. S. R. Principesa de Wied, muma M. Sale Regina. D. Adamescu, deputat de Piatra, a fost numit avocat al acelui oraş. Conform articolului 34 din regulamentul Camerei, d. Adamescu primind o funcţiune salariată, nu mai poate fi repre-sentat al naţiunei. Ne aşteptăm ca guvernul să se opue şi la invalidarea d-lui Adamescu tot pentru respectul domniei legilor. Consiliul comunal al Capitalei, convocat aseară, n’a putut ţine şedinţă din pricină că nu s’au întrunit de cît unsprezece consilieri. Se ştie că primarul convocase consiliul pentru a face să se voteze o însemnată sumă din banii contribuabililor ca subvenţie la fondul pentru ridicarea statuel lui Brătianu. D. Delavrancea şi-a dat eri demisia din postul de avocat al creditului rural. Un cuvînt al unui Aurelianist despre d. Stolojan şi despre noul ministru al justiţiei, d. Pallade. — Acum avem în minister, două baloane, şi amîndouă fără cîrmă. Iată resultatul alegereî efectuată eri la Focşani, pentru un scaun de senator col. I. D. G. G. Meitani, liberal 139 voturi. D. N. Voinov, conservator, 106 voturi. D. Ghiţă Nicolau, indep. 3 voturi. Voturi anulate 14. D. G. G. Meitani a fost proclamat ales, Ni se asigură că d. An. Stolojan ar fi trimis eri d-lcr Aurelian şi V. Las-car, precum şi tuturor membrilor din grupul Drapelist, broşura d-sale conţi-nind discursul ce l-a rostit la Constanţa şi care se termina cu cuvintele mare-chalulul Mac Mahon: J’y suis j’y reste. Guvernul pretinde că la consfătuirea Aurelianiştilor, care va rămîne legendară pentru extrema virilitate ce a arătat’o grupul Drapelist, n’aO fust numai patru membri pentru înţe legerea cu guvernul, ci votul s’a împărţit ast-fel : 13 pentru ministerul de interne, iar 12 pentru cele-l alte -ministere. Noi uu avem nimic de obiectat in această privinţa şi, ne e indiferent, rum ar zice «Drapelul», chestia portofoliurilor. Nu putem însă să nu relevăm împrejurarea defavorabilă pentru guvern că aă votat pentru dinsul cîte-va persoane cari nu sunt alt ceva de cît guvernamentali sadea. Ce însemnează, de pildă, faptul că d. Giani a votat pentru guvern la «Drapelul» ? Era uevoe de o nouă manifestaţie în această privinţă diu partea d-sale ? De sigur că nu. Ce însemnează că d. Veneeanu, ocultistul Veri-ceanu, a continuat a fi caradist şi la d. Aurelian ? De sigur că toate acestea nu ah absolut mei o importanţă. Dacă ţineaţi şi Drapeliştii şi guvernamentali să aibă mal multe voturi fie pro fie contra n ar fi avut de cît să se adresez 3 d-lul Caton, Leeca safl lui C. F. Robescu spre a le pune la dispoziţie numărul de partizani de cari ar fi avut nevoe. Şi cu toate acestea, tot mal multă stimă avem pentru Niţă Berechet de cit pentru d. Take Giani. S’a remarcat, cu surprindere, ieri la Cameră, cu prilejul discuţiei pentru iluminatul laşului cu electricitate, că nici unul dintre deputaţii guvernamentali din localitate nu a luat cuvîntul pentru susţinerea proiectului. Aceasta a autorizat pe d. G. D. Teo-dorescu să spună că adunarea votează proiectul pe respunderea deputaţilor ie-şanl şi a guvernului. Intre d-niî gen. Murgescu şi col. larca Ni se comunică din Galaţi noul detalii, în chestia conflictului dintre d-nil general Murgescu, şeful flotilei şi colonel larca, şeful statului major al corpului 3 de armată. Refuzul colonelului, de a intra în relaţiunl cu generalul Murgescu, e un fapt de notorietate publică, în Galaţi. Ca un corolar al aceste! atitudini, şeful sfatului major refuza chiar să salute pe superiorul săfl, cînd îl îutîlnea pe stradă. întrebat într’o zi, de ce nu 1 salută, d. colonel larca a respuns verde generalului că nu vrea să aibă relaţiunl cu... Urmează un cuvînt tare. * Generalul nu a cerut nici darea în jude cată a ofiţerului, nici nu a făcut vre-un demers, pentru a obţine satisfacţie. Disciplina militară a suferit din această cauză. Şi d. Murgescu a tăcut, pentru că — îu a-devâr— situaţia sa în societatea gălăţeană este mal mult de cît delicală. Faptul este iarăşi de notorietate publică şi explică perfect, pentru ce d. colonel larca a refuzat şi refuză să intre tn relaţiunl cu d. general Murgescu. Toată lumea cuuoaşte în Galaţi lungile şi scandaloasele dezbateri urmate în procesul pentru separaţia de bunuri dintre şeful flotilei şi d-na Murgescu. Diserţiile şi apostrofele ui mate, între creditori şi datornicul lor, att fost atît de violente, luaseră un ton atit de agresiv, că unul dintre aceştia nu s’a sfiit să spună generalului, că separaţiunea de bunuri se face în scopul de a’l frustra. De alt-fel, cu această ocazie, însuşi avocatul creditorilor, d. P. Macri, a adresat generalului cuvinte ofensatoare şi jignitoare demnităţel sale de om. * Peutru curmarea scandalului, de oare-ce printre creditori erau mulţi inferiori al generalului, a intervenit o înţelegere. Acesta s’a hotărît să le acorde 50 la sută din ceea ce le datora. Afacerea s’a înăbuşit; demnitatea şefului flotilei a ieşit îusă ştirbită. De altmintrelea, chiar sentinţa tribunalului atinge cu asprime, situaţiunea generalului, de oare-ce ea li declară incapabil de a administra averea soţiei sale, care i se ia din mină. Sentinţa echivalează cu o punere sub interdicţie. * Fiind că nu avu curagiul să deie în judecată pe colonelul larca, generalul Mur-geseu s’a mulţumit numai să se pllngă ministrului de războiţi. Acesta a chemat în Capitală pe colonelul larca, căruia i a făcut aspre admonestaţi!. Se vorbeşte chiar de trimiterea sa, pentru nedisciplină, înaintea tribunalelor militare. Vom ţinea în curent pe cititori, cu această afacere. Ştiri Judiciare La tribunalul de comerţ din Capitală s’aiî înfăţişat Slmbâtă patru cereri de declare In stare de faliment : una din ele s’a respins, două afl fost amînate pentru 17 Ianuarie, iar a patra s’a rezolvat prin declararea în stare de faliment a d-lul Moscu Alealay, toptangifl din strada Covaci. yelor din Capitală, a cerut primăriei schimbarea traseului de pe strada Francmasonă pe strada Viting. booÎeî — La 15 Ianuarie va apare, In Capitala, Ou-vierul Comercial, orn toate părţile pe nenorocitul paralitic. Cind vecinii, alarmaţi de ţipetele nenorocitului afl pătruns in cameră, l’afl găsit în mijlocul flăcărilor, cari se întinsese şi la pardoseala odâel. După multă trudă, el afl reuşit a stinge flăcările, dar nenorocitul paralitic, avînd arsuri oribbe pe tot corpul căzuse deja tn nesimţire. Transportat de urgenţa la spitalul Ca-ritas, el a încetat din viaţă după o oră de a* gonie. Iuceudin.—Azi dimineaţă ia orele 5 şi jumătate un incendiu s’a declarat la bariera Vitnn. Focul a fost stins de către guarzii comunali, postaţi ia acel punct şi de căi re personalul barierei. Pagubele sunt neînsemnate. Moarte teribilă.»—Din Ploeştl ni se scrie că în ziua de 8 Ianuarie, s’a găsit in apropiere de comuna urbană Slănic, judeţul Prahova, în rîpa numită «în v.’rf la baba Ana», cadavrul pădurarului Grigore Coneţ. Din cercetările făcute de autorităţile locale, se constată că nenorocitul, o zi mal înainte, dueîndu-se pe muntele din faţă, a alunecat pe ghiaţă şi s’a prăbuşit pînă tn rîpa în care a fost găsit. Cadavrul neuorocitulul, mutilat în mod oribil, a fost transportat la casa mortuară a spitalului din Slănie, de unde, îu urma autoriză-reî parchetului, a fost înmorinîntat. Tliliarii în jndeţnl Pralinva. — Ni se semnalează două tî haril sâvîrşite zilele trecute in judeţul Prahova. Una s’a făptuit pe muntele ZmeurA, ia eo liba pindaruiul Preda Bara din comuna Star-Chiujd, care a fost torturat şi jefuit de ban-dţl. Cea-l’a.tă s’a sîvîrşit pe drumul spreTelega, în dreptul pădure! Misleanca, unde locuitorii Gheorghe Preda şi Nicolae Simion din comuna CocorăştI-Mislea. pe cînd mergeafl spre tirgul din Teiega, afl fost întimpineţi de mal mulţi bandiţi, cari i-afl bătut în mod oribil şi i-afl jefuit de toţi banii pe cari ii avtafl asupra lor. . Gheorghe Tudor, care era într’o stare îngrozitoare, in urma lovitarilor suferite de Ja ban-diţî, a fost transportat în căutarea spitalului rural, din apropiere. In urma cercetărilor făcute şi a măsurilor dă urmărire luate de autorităţile din localitate, 3 din tîlharl afl fost prinşi şi înaintaţi parchetului; se urmăreşte şi ebl-l’aiţt 2 bandiţi dispăruţi__________________________ Dr. PAUL ELEUTEKESCU Slaniog S’A MUTAT Strada Regulă, No, 8 ConsultaţiunI de la orele 2—3 p. m. Consultaţiunl grauite Luni şi Vineri de la 1009 orele 1—2 p. m. _________nuvelă fiino pierde cîştig*â In trăsura care îl ducea din strada Gre-nele către gara Montparnasse, contele şi contesa Francles îş! urmafl cugetările. Ea zise după o tăcere: — O ciudată idee al avut, amicul mefl. — Ce-al fijfăcut azi, o zi de Paşti, pe un ast-fel de timp, zise el surlzînd. In hipu-eşte-ţl asta : cădem ca o bombă la castelul nostru. _ 7 0 BROŞURĂ SENSAţlONALĂ „Boala reformelor în armaiă“ VII Toate le sfirşise generalul Berendeifl, ca ministru de războia. Dase o viaţă nouă comandamentelor, prin numirea de şefi tineri, sănătoşi şi capabili; regulase ca înaintările ofiţerilor, să nu se mal facă după capriciul sinodului militar şi al ministrului, ci potrivit cu dreptatea şi cu meritul; înzestrase armata cu un corp de stat major genera!, destoinic a’şl înţelege rolul, cum şi chemarea noastră în viitorul războia ; îndestulase oştirea cu echipamentul trebuincios, cu arme bune cu pulbere, muniţie şi altele ; restabilise des-cipiina, nu numai între cel mici, unde este solidă, ci între cel mari, unde e foarte şu-biedă ; luase dispoziţii ca la examenul căpitanilor care doresc să treacă maiori, să nu li se mal ceară numai materii învăţate pe din afară şi stofă de ofiţer de războia mal de loc, ei să li să ceară întîifl calităţi serioase militare şi apoi, dacă afl şi culturi n raport cu aspiraţia de a deveni Într’o zi ofiţeri superiori: d. ministru de războiţi după ce regulase toate acestea, s’a apucat să reformeze (') şi legea recrutârel, care este temelia puterel militare, modificlnd într’lnsa, mal cu seamă, trei principiurl ; 1) Eliminarea străinilor ; 2) Vîrsta; 3) Taxele militare : Mal îulîifl, legea cea veche, nu a cerut nimeni ca să fie schimbată; nici o raţiune militară şi nici petiţii către Comeră, din partea populaţiei, precum nici deputaţilor, deunăzi aleşi, nimeni nu le-a cerut asemenea schimbare. Prin urmare, modificarea legel de recru-talie, face parte din calabaltcul de reforme, adus de generalul Berendeifl, odată cu instalarea sa în ministerul de războiţi. Trei puncte de căpetenie, am spus că vizează numita lege. Să luăm In dezbatere intîiul punct, adică eliminarea străinilor. Cînd ministrul de războit! zice eliminarea străinilor, zice curat şi simplu, eliminarea Ebreilcr din serviciul armatei: Pentru ce d-sa voeşte să scutească pe un element aşa de numeros şi de supărător, de impozitul sîngelul? Să teme de dinsul şi nu voeşte sâ’l încredinţeze arma ? Dar Israeliţb, afl avut dreptul de a fi soldaţi chiar în timpul războiului neatîrnărel şi nu afl făcut nici o trădare, dar ce e dreptul n’afl făcut nici o vitejie. (') Aflăm că d-nu ministru de războia după ce ie isprăvise toate, voeşte să facă acum, viceamirali şi contra-amirall. Cei lipseşte chelului ? Tichie de mărgăritar. Despre desfiinţată d-sale societate de economie, pe care vrea s’o reînfiinţeze tot d-sa, nu mal ziceaţi nimic. . Ce altă raţiune, i-a dictat generalului Berendeifl, o aşa de stranie măsură? Voeşte să prigonească acest neam de oameni ? Curioasă prigonire le aduce; eşti Iu contra Ebreilor şi îl scuteşti de armată, clnd pe Rouiînl îl îndatorezi să slujească. Ceea ce losemnează că, Ebreul poate să se îndeletnicească ne supărat de nimeni cu comerciul săfl, poate prin urmare, să învingă cu mal mulţi sorţi de izbludă, pe tărîmul negustoriei, concurenţa Romînulul, zăticnit prin greutăţile serviciului militar. Luaţi asemenea măsuri şi invocaţi raţiunea conservărel naţionale ? Ciudată conservaţie naţională, coprinsă într’o lege, prin care Izraelitului i se dafl numai favoruri, iar Romînulul numai greutăţi. îndemnaţi pe Romînl să se ovreiască, prin legele ce le întocmiţi, şi numiţi aeeastă conservaţie naţională ? Nu uitaţi, că priu legea de recrutaţie ce o propuneţi, nu numai că sprijiniţi interesele Ebreilor în ţară, dar înfiinţaţi şi o primă de încurajare pentru toţi străinii va-gabouzl, din alte State, din cari nu esclu-dem pe Ebrel, îmbo!dindu-I să se refugieze in Romlnia, ca lutr’un loc unde nu sunt de cît drepturi pentru dtnşii şi datorii foarte puţine, iar greoaea datorie a serviciului militar, de loc. O ast-fel de măeastră combinare se aseamănă cu a aceluia care şi-a tăiat picioarele, ca să facă economie de a purta cizme. Pretindeţl că aveţi să Încasaţi de la Ebrel taxe militare, din care aveţi să alcătuiţi tezaurul de războiţi. Fapt pozitiv este că, ovreimea Moldovei, este foarte numeroasă, dar foarte săracă. Sărăcind Moldovenii, afl sărăcit şi Ebreil. Taxele, deci, nu aveţi de uude să le împliniţi. Vor plăti cîte-va sute dintr’îuşil taxele şi iată tot. Mi e teamă, că veţi avea un tezaur de răsboifl plin, nu cu aur, ci cu plojmţe. Legea d-lul general Berendeifl, poartă dar în pîntecele sale, o greşalâ economică şi o greşală politică. Ne dăm aerul de a fi prigonitorii unei rase, ce ne omoară economiceşte, şi în realitate, nu’l creăm de cit mijloacele de a ne zdrobi cu siguranţă, îu luptă pentru existenţă. Cine voeşte ca Ebreit să se rărească In Romlnia, trebue să păstreze legea de recrutare cea veche. Ebreul trebue înrolat în oaste cu orl-ce chip ; nu trebue însă lăsat să’şl tacă anii de servicifl prin plutoanele afară de rîn-durl ca iiuicbigifl, croitor, cizmar, zugrav, etc. ete. Ebreul fuge de puşcă, de tun şi de cal, cum fuge ciinile turbat de apă. Ministrul de războifl, prin ordine severe ce va privighea ca să se execute, trebuie să silească pe Semiţi, sâ’şl împlinească serviciul în armată, la front, unde este puşcă şi muncă, iar nu prin croitorii unde fac pe priveligiaţil odihnei. Cînd va strînge pe Izraeliţi cu serviciul frontului, o mare parte dintr’înşil, vor lua drumul Breziliel safl Argentinei şi atunci legea de recrutare, bine, cu deşteptăciune şi cu energie aplicată, va fi o adevărată lege de conservaţie naţională; pe eînd legea d-voastră, este o măsură de prosperitate, de lmultire şi de conservaţie a O-vreismulul în Rorrînia. Al douilea punct, e vîrsta. Pentru ce Iu legea d-voastră, aţi mărit, domnule ministru, vîrsta, de la 46 la 50 de ani ? Nu aveaţi oameni de ajuns ea să organizaţi apărarea ţârei ? Noi vă dovedim că, cu legea de astă zi, avem oaste îndestulă şi pentru ctmp, şi pentru paza cetăţilor, şi pentru paza oraşelor şi peutru paza punctelor de etapă ; cu un cuvînt, avem oaste pentru ori ce trebuinţă. Aeeastă oaste Insă, n’o putem înfiinţa, de cît cu o singură condiţie: să avem bani şi miniştri cu mintea sănătoasă. Cifrele ce Ie punem înaintea ochilor cititorului, vorbesc mal lămurit de cît ori cine. In armată, avem 25 de contigente şi anume: 3 sub arme (5 ia trupa cu schimbul îu infanterie, itr 4 ia calaraşl). 4 Contigente în concedia (2 la trupa cu schimbul în infanterie şi 3 la călăraşi). 2 Contigente în rezervă ; 6 Contigente în miliţii şi 10 în gloate. Total 25 de clase. Dacă vom socoti numa! 18.000 da oameni, pentru fie care clasă (de şi In realitate această sumă este mal mare), vom avea pentru 25 de clase, 450,000 oameni. Nouă ne trebue : pentru 4 corpuri de armată, divizia din Dobrogea şi divizia de cavalerie 169 000 oameni; pentru cetatea Bucureşti 60,000 oameni cel mult; pentru regiunea Focşani, Nămoloasă, Galaţi 60 000, iar restul de 160,000, pentru etape, trupe de administraţie, paza frontierei, penitenciare, diferite gărzi şi ce va mal place, d-lul ministru de războiu. Cînd cu vechea lege de recrutare, sunt asemenea resurse de oameni, puse la dispoziţia Statului, nu este o copilărie safl o vădită manie de reforme, a căuta alte resurse, cu riscul de a provoca încurcături şi (A se eitî armarea In pa*. IV-a) www.dacoromanica.ro I P h C 4 AFACEREA DREYFUS OTERPELAREA d-lul JAIREM ROTCHILV PĂRĂSEŞTE FRANŢA (Serviciul Agenţiei Romîne) Alger, 12 Ianuarie. — Afară de individul care a murit pe loc în timpul manifestaţiei de ieri, unul din răniţi a murit mai tîrziu. . _ , , , Paris. 12 Ianuarie.—D-nul Naquet s a întors aseară. Deputaţii socialişti au de gînd sa ceară Camerei să determine asupra cui cade răspunderea în privinţa ordinului dat Sîmbătă soldaţilor de a năvăli in culoa-riile Camerei Paris, 12 Ianuarie. — Camera deputaţilor. Sala este plină. Răspunzlnd la o plîngere asupra intervenţiei trupelor în timpul şedinţei de Sîmbătă, d. Brisson explică că soldaţii aii intrat pentru a goli tribunele publice. Interpelarea d-lul Jan;^ Continuînd interpelarea sa de Sîmbătă, d. Jaures întreabă dacă judecătorii consiliului de războiţi aii avut în mîini actele atestind culpabilitatea lui Dreyfus. D. Jau-rks protestează in contra ilegalităţei şi violărei dreptului. Reaminteşte procesul german în contra lui Degony şi se miră că Francia nu poate judeca cu aceiaşi li bertate. Oratorul impută guvernului că nu urmăreşte pe Zola pentru acusaţiunile sale în contra generalilor. D. Jaurbs reproşează majorităţii că dă Republica pe mina reacţiunei militare şi clericale şi termină zicînd că socialiştii vor apăra Republica (aplause). RAspiuiNnl d-lnl Măline D. Măline refuză să răspundă, de oare-ce guvernul n’are drept să se substitue jus tiţiei ţărei. Părerea Dreptei D. Lanjuinais, al dreptei, cere ca guvernul să pue capăt campaniei abominabile a sindicatului Dreyfus. închiderea discuţiei D. Meline declară că guvernul nu poate să comunice procesul Dreyfus fără să comită o ilegalitate îndrăsneaţă. Preşedintele consiliului termină făcînd apel la toţi acei cari iubesc Francia. Discuţia este închisă. Vot de Încredere S’au depus mai multe ordine de zi. D. Măine acceptă ordinea de zi a d lui Bau cel aprobînd declaraţiunile guvernului. Ordinea de zi Baucel se adoptă eu 376 voturi contra 133. (Aplause). Sindicatul Dreyfus D. Blauregard cere să interpeleze guver nul asupra uneltirilor sindicatului Dreyfus şi depune o ordine de zi invitînd guvernul să pună capăt acestei campanii. Centrul cere ordinea de zi pură şi simplă. D. Meline se raliază la această cerere. Această ordine de zi se adoptă, apoi se ridică şedinţa. Depntaţi urmăriţi Paris, 12 Ianuarie.—In urma incidentelor de Sîmbătă, procurorul general a depus pe biuroul Camerei o cerere de auto rizaţie de urmăriri în contra d-lor de Bernis şi Gerault-Richard. In Alger Alger, 12 Ianuarie. —Dimineaţa au fost cîte-va turburări. Nişte bande aii prădat prăvăliile evreeşti. S’au făcut vr’o douăzeci de arestări. Seara aii fost cîte va ma-nifestaţiuni. Magazinurile evreieşti sunt închise. (Serviciul particular al «Epocel*) PARIS, 12 Ianuarie 3.40 ore seara Sosită în Bucureşti 13 Ianuarie, 2 oro dim D. Jaur6s a continuat erl la Cameră dezvoltarea interpelare! sale; întreabă despre actele pe baza cărora a fost condamnat Drey fus. R. Meline declară că nu poate răspunde nimic. D. Lanjuinais, In numele dreptei, şi Ooblet, îa numele radicalilor, intervin In dfscnţie. Cel d’intliu cere să se pue capăt a-gltaţiei, cel de al doilea impntă guvernului că a primit conenr> sul dreptei. D. Măline declară că In ade văr a primit concursul dreptei şi consideră afacerea Dreyfus ca bine judecată. Camera votează o moţiune de încredere cn 376 voturi contra 171. Se vorbeşte că Casa Rotscliild va părăsi Franţa şi se va stabili In Anglia. Din Alger sosesc ştiri grave. Cartierul latin este ocnpat de poliţie. Măcelarii din Belleville aii ţi mit In acel cnnrtier întruniri sgo motoase antisemite. Cores/tontlent. Contele tăcu un moment apoi zise surî-ztnd: — Nu te teme, mosafirul nostru nu va muri de foame. — Nu mă tem de asta, zise contesa ; aşi fi voit ca intendentul să fi fost înştiinţat spre a face o mică toaletă castelului de Tramblay. O vrei ? e o cochetărie. — Nu e nimic, zise d. de Franclos. Guy te va scuza. Şi plăcerea acestei aventuri e să soseşti pe neaşteptate. Tot tînăr d. de Franclos; de şi avea pa-tru-zecl şi cinci de ani, pe faţa lui nu se vedea nici o sbîrcitură. Ochii lui erail vil, înfăţişarea elegantă, aşa cum o fermecase pe ea. Ea şi-l închipui cu zece ani în urmă, atunci cînd era ginere şi se uimi de drumul pe care îl făcuse inimile lor. D. de Franclos părea cu totul neschimbat. Şi a pol ce-I reproşa ea ? Mal nimic, safi prea puţin. Contele petrecea timpul mal mult la club de de cît cu ea şi se ocupa mal mult de caii săi de curse. Greşeli uşoare pentru că el îl rămăsese un prieten sincer, devotat şi plin de îngrijire. Cu toate acestea ea cugeta cu oare-care turburare la fiul bătrînulul lor prieten, la vicontele Guy d’Airelle. £ La rîndul Iul,'contele nu părăsi din ochi pe femeia sa, pe frumoasa visătoare. Ea avea trei zeci de ani şi era superb de frumoasă. Păru-I blond încadra minunat nişte ochii vil şi o frunte de copil. Vorbind drept, ea era cu totul femîea de lume, poate prea liberă. Flirtul el cu Guy lua proporţii în-grijoare. Vina însă era "a bărbatului care nu ştia să sl păstreze afecţiunea femeel sale. *** Trăsura se opri la scara gărel, Guy alergă cu mtinile pline de pachete, «oare-carî fructe zicea el». Pe acest superb timp de Aprilie el îşi pusese cel mal strălucitor costum gri. Gulerul cămăşii îl strălucea ca porţelanul. El avea ochii catifelaţi, o frunte mică şi un nas prea mare. D-na de Franclos surldea veselă. — Bună zua, Guy zjse conteie> Apolin-torcîndu-se către viziţfo zise apăsînd fonui. Să vil astă-seară la renul de şeapte ore, £u.y- ,nof nsne întoarse către viconte: Uite, Guy! al un nume Ca vizitiul nostru! Ridicolul ucide pe un om, iŞI zicea ^ d t contele. r prin- oca- O luptă se începu între el. Contele dea cu o viclenie de sălbatec toate ocaziile spre a ridiculiza pe vrăşmaşul săfi In vagon, contele puse pe Guy să deschidă fereastra şi cum îl aşezase în sensul mer sulul trenului, o muscă îl intră in ochi" Ochiul se roşi şi lăcrăma, contele îl a;utg să-şi scoată musculiţa. Nu trecu insa mult şi o a doua musculiţă ÎI intră în cel-l’ajt ochifl. D-na de Franclos care întîl n p^. gea, avea acum o poftă mare să rlză. Prestigiul lui Guy era atins. Trenul se opri la Tramblay. Se eoborîră; aerul de la ţară şi lumina soarelui II ameţi puţin. Mulţumită, contesa aruncă o ochiadă tînărulul, care îl turbură cu totul. Contele însă observă acest lucru. *** Dejunul improvizat fu foarte plăcut. Pe ferestrele deschise se vedea la picioarele terasei apa limpede a unul lac în care cerul albastru se oglindea. Un mic templu al amorului se zărea pe o insulă verde. — E un adevărat decor de îmbarcarea pentru Cytera, suspină vicontele. — Dacă am face o mică preumblare, zise contele. Contesa era mulţumită. El porniră pe o alee pe lîngă lac. Contesa îşi zicea privind pe Guy: mi se pare că e un alt om ; Doamne! ce nas lung are ! El ajunseră la marginea grădinel. Dincolo începea pădurea despărţită printr’un şanţ cu apă şi în care erafi fel de fel de flori5 — Urmăm ? zise contele. — Da, răspunse ea El porniră înainte pe o alee îngustă care duce pe o scîndură peste şanţ. Ah 1 groapa asta perfidă, cu apă verde sub iarbă şi flori, ea dete contelui o inspiraţie drăcească : — Priveşte,scumpa mea,ce flori frumoase! zise el. — Superbe ! strigă contesa plină de admiraţie. In acel moment nenorocitul Guy se repezise şi uimit căzu In mijlocul mocirlei în loc de un pămînt tare. Mocirla ţîşni în ţoale părţile. Uimirea, zăpăceala tînărulul care era în noroi pînăla brlu, era de ne-deseris. Pălăria ’l plutea pe apă, iar gulerul cel alb era pătat peste tot.... d-na de Fran-dos nu se mal putu ţine şi începu să rîdă cu hohot de nu se mal putea opri. —Ah ! bietul meu Guy, zise contele... sunt dezolat.. dar cine te-a pus să sări aşa repede... Contele îl întinse mîna şi tînărul eşi plin de mocirlă; apa murdară curgea şiroae de pe el. Ochii contesei ziceaţi : Nici odată nu’l voiii vedea alt fel. Un fulger de bucurie scînteia în ochii contelui. Contesa îl observă. In primul momeut voi să se supere. Faptul acesta nu era demn de ea, nu era demn de el. Dar cugetînd văzu că bărbatul el ţinea la ea. Contele era dar gelos! Purtarea bărbatului i se păru o probă de iubire. Amorul sâtl proprio fu măgulit. * * * * Contesa se hotărî să’şl răzbune. Ea fu tot timpul foarte drăgălaşe cu bietul Guy. Cu toate că pantalonii prea scurţi pe cari contele îl împrumutase tînărulul, şi cu toate că pălăria prea mică îl facea şi mal ridicul pe bietul Guy, d na de Franclos ÎI arunca ochiade pline de foc cari disperai! pe bărbatu-săfl. La întoarcere, cînd Guy îşi luă plin de speranţe rămas bun pe peronul gării de la conte şi femeia sa, d l de Franclos îşi zise făcînd o mutră foarte tristă: «Am pierdut partida !» Şi fără să zică un cuvînt, cu slngele rece al unul superb jucător, se trinti în colţul trăsurel care’l ducea la hotelul lor din strada Grenelle. Dar după o tăcere lungă dulce*’ Con*esal z*se murmurînd cu un ţon .. de Pra d-le diplomat, nu te dezola... D. °clos mirat o privi. Ea avea o figură dulce şi puţin batjocoritoare. Cu o ne spusă mulţumire el ascultă în fundul sufletului safi o voce care’l zicea • «Al clştigat partida !» r Declaraţiile d-lul de Bulow Berlin, 12 Ianuarie. — D nul de Bălow declară în faţa comisiuneî budgetare că guvermd grecesc a supus cabinetelor eu ropene raportul comisiuneî de control. Grecia va vedea că controlul financiar răspunde intereselor sale şi că viitorul să ii depinde urcarea creditului său. Afacerea cretană Intru ce priveşte afacerile cretane, in teresul Germaniei se mărgineşte la faptul ca Creta să nu fie obiectul unor neînţelegeri între puteri şi să nu devie cauza unor turburări în Orient. Afacerea Drey fus Cît despre afacerea Dreyfus, guvenul german trebue să-şi impue cea mal mare rezervă. D. de Riilow declară in mod for mal că nici o dată n’a existat vr’un raport între ex-eăpitanul Dreyfus şi autorităţile germane. Constată cu satisfacţie că cestiunea Dreyfus nu poate să turbure relaţiunile paclnice ce există între Ger mania şi Franţa. In Estremnl-Orient Guvernul Chinez a satisfăcut toate cererile Germaniei. Măcelul misionarilor germani a fost răzbunat cu desăvîrşire. Cea mal bună garanţie în contra reînoi-rel unor asemenea fapte este şederea permanentă, fixată prin contract, a unor trupe şi corăbii germane, în baia Kiau-Tsciao. Oepeşile de az Serviciul « Agenţiei Romîne* Paris, 12 Ianuarie.—Se anunţă din Can dia Agenţiei Havas că In urma măsurilor luate s’a restabilit liniştea. Constantinopol, 12 Ianuarie.—D. Mavro cordato a fost primit în audienţă de Sultan şi a prezentat scrisorile sale de creanţă. Viena, 12 Ianuarie.—Se anunţă diu Pe tersburg Corespondenţei Politice că ministrul de rezbel a ordonat ca prima companie a gărzilor corpului Kexholn, al cărui şef este împăratul Frantz-Iosef, să se cheme pe viitor compania M. S. împăratului Austriei, şi prima companie a gărzilor corpului Regele Frederic-Guillaume III, să poarte pe viilor numele de compania M. S. împăratului german. Fraga, 12 Ianuarie. — Dieta a adoptat trei două-spre zecimi provizorii. Germanii n’au luat parte la vot. Un comunicat al rectoratului şeoalel po litechnice ordonă închiderea acestui stabiliment pîtiă la un nott ordin. Colegiul profesorilor a înştiinţat îndată de acest fapt pe ministrul instrueţiunel publice. Un funcţionar înalt al ministerului a sosit. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa tle la 13 Ianuarie Şr dinţa se deschide la orele 2.10. Prezenţi 118 deputaţi. Presidează d. D. Giani. Se depune pe biuroul Camerei diferite cereri de credite şi mici proecte de legi. D. Iancovescu depune proectul pentru recunoaşterea ca persoană morală a Societăţei Presei. D. Ghică Anastasescu reclamă că nu i s’afi pus la dispoziţie mal multe dosare, privitoare la direcţia şeoalel normale din C.-Lung. D. Politimos declară că renunţă Ia interpelarea pe care trebuia să o facă asupra şefului poliţiei din Tîrgovişte şi îşi zezervă dreptul de a reveni, mai tîrziu, asupra numirei prefectului de Dîmboviţa, care e făcută după intervenţia onor. preşedinte al Camerei. Rîsete—Aplauze. D. Giani, preşedintele Camerei, vă rog să formulaţi interpelarea In dublu exemplar. Camera rîde din noii. Se repetă votul, rămas nul în şedinţa precedentă, asupra concesiunel tramvaiului electric din Iaşi. SENATUL Şedinţa de la 13 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 2 25 sub pre-şidenţia d lui C. Nicolaid. Prezenţi 83 d ni senatori. Pe banca ministerială, d-nul general Be-rendeifl. Se fac formalităţile obicinuite. Se depune pe biuroul Senatului un proiect de lege al ministerului de interne prin care oraşul Dorohoifl este autorizat a contracta un împrumut de 300.000 lei. D. Petre Grădişteanu cere biuroulul ca să intervie pe lingă d. ministru al lucrărilor publice pentru a i se puue la dispoziţie procesele verbale ale comisiuneî însărcinate cu redigerea proiectului de modificarea legel căilor ferate de interes privat, procese verbale cari îl vor fi necesare Ia discuţiuuea acestei legi. Se intră în ordinea zilei. Senatul se ocupă cu indigenate. ULTIME (^FORMAŢIUNI Monitorul Oficial de astă-zl publică decretul regal de numirea d-lul G. i. Palade, ca ministru al justiţiei. Comitetul naţional al studenţilor va da un bal in ziua de 17 Ianuarie la Brăila, pentru constituirea unul fond necesar la traducerea şi tipărirea 7n cinci limbi a memorulul studenţilor ro-minl către studenţii străini. Cu organizarea balului e însărcinat d. Dimitrescu-Brăila. Din greşală de tipar s’a spus în ziarul nostru că d. Ion L oh o v uri ar fi candi-dînd la Bacâfi, cu ocazia apropiatelor alegeri parţiale legislative. N’ar fi fost nevoie să revenim asupra acestei erori dacă un confrate din Capitală n’ar fi reprodus această ştire greşită. D. Lahovari candidează la Ploeşti. Ziarul Alkotmdny din Budapesta, vorbind despre protestul naţionalităţilor, spune următoarele : «Chestiunea naţionalităţilor din Ungaria e şi azi o problemă tot aşa de mare, ca acum 30 ani 1 Această stagnare în idei nu e spre lauda bărbaţilor politici maghiari. Şi totuşi, aceasta trebue odată definitiv rezolvată, pentru că desconsiderarea ei şi fatalismul nostru tradiţional pot aduce unitatea statului în pericol. Naţionalităţile progresează în urma spo-rireî de cultură a inteligenţei lor. Cu aceasta le creşte puterea morală şi capabilitatea de organizaţie. Nu-i iertat să uităm, că lumea se în-vîrte şi că apelul la forţele alcătuitoare de Stat, la inteligenţa mai înaltă şi avuţia mai mare a rasei maghiare, se face numai cît timp naţionalităţile rămîa pe acea treaptă de ignoranţă, dezorganizare şi sărăcie, pe care au fost pînă acum. Politica maghiară trebue să se abţină în chestiunile naţionale şi economice, de la vederile superficiale şi de la fraze. Aceste chestiuni trebuesc studiate şi rezolvate după dezvoltarea lor.* O gazetă guvernamentală zice că d. Enescu va vota la Ploeşti pentru candidatul guvernului. Putem dezminţi această informaţie. D. Enescu a făgăduit că va lucra pentru candidatul conservator şi ’l va sprijini precum amicii noştri au sprijinit pe d. Voinov la Focşani. In ziua de 11/23 Ianuarie, Banca Poporului, a început să primească al douilea vărsămînt asupra acţiunilor subscrise. Aceste vărsăminte vor trebui efectuate toate ptnă la 20 Ianuarie/1 Februarie a. c. Deja mare parte din acţionari ai! vărsat integral valoarea acţiunilor. Operaţiunile vor începe în ziua de 15/27 cor. De la această dată, se vor primi şi depunerile lunare ale asociaţilor depunători, prevăzuţi la art. 14—17 din Statutele Băn-ceî Poporului. De cînd d. Scupiemski este în capul A-genţiel Romîne, serviciul telegrafic al acestei Agenţii e tot ce poate fi mai detestabil. Acum cît-va timp ne-a transmis trei zile de-arîndul ştiri absolut falşe despre o pretinsă candidatură a prinţului Ma-vrocordat la postul de guvernator al Cretei. Acum cîte-va zile un atentat anarhist a fost la Paris şi Agenţia d-lor Scupietvski şi Sturdza nici nu l’a pomenit. Pentru a servi pe cititorii noştri, am organizat un serviciu special la Paris. Eî bine, o depeşe dată erî la Paris la orele 5.40 seara ne a fost transmisă la orele 4 după miezul nopţei, iar pe depeşe se zice că a sosit în Bucureşti la orele 2 noaptea. Va să zică o depeşa de la Paris la Bucureşti are nevoe ca să vie, de peste opt ore, iar de la oficiul telegrafic pînă în str. Clemenţei două ore. D. Scupiewski şi d. Kiru, tot ca unul fata mea. Aseară aureHaniştil întruniţi la clubul lor aşteptau cu nerăbdare rezultatul consfătuireî de la Senat a majorităţilor, precum şi rezultatul audienţei pe care a avut’o d. Em. M. Porumbaru la Palat. Atît audienţa d-lui Porumbaru, cil şi consfătuirea majorităţilor prelun-gindu-se pînă la orele 7, mai mulţi au-relianişti au părăsit clubul lor. Aurelianiştii tineri au fost revoltaţi de cuvintele rostite de d. Take Giani şi au hotărît ca la consfătuirea de astă seară să propună începerea unei campanii de interpelări in contra guvernului S’a mai discutat şi ideia demisiu-nei d-lor Lascar, Şendrea, P. Grădişteanu şi Ureche din vicepreşedinţia Camerei şi a Senatalui, drept manifestaţie in contra guvernului. * * * La consfătuirea de Duminică a au-relianiştilor, cînd d. P. S. Aurelian a pus la vot dacă trebuie sau nu să se primească condiţiile de împăcare propuse de d. Sturdza, d. C. Dimitrescu-Iaşl a declarat: — Eu nu votez nici pentru, nici contra, ci mă raliez la avizul şef ului meu, d. P. S. Aurelian. D. Eugen Stătescu întrebat ert la Senat de d. Sefendache, dacă pleacă în streinâtate, a răspuns : — Nu plec, căci în curînd veţi avea nevoe de mine. Casa de depuneri şi eonsemnaţiunl a hotărî!, ca pe viitor, cumpărarea de efecte publice să nu se facă de cît prin licita-iune. O primă licitaţiune se va ţinea, în acest scop, Vineri la 16 Ianuarie. Licitaţiunile de această natură vor urma regulat, în fie care Vineri. Ministerul de interne a primit demisiu-nea d-lul G. Catărjau, diu funcţiunea de primar al oraşului Sulina. Consulul general al Romîniel, în Odesa, d. Mavroieni, a înaintat ministerului de externe un raport asupra exportului cerealelor din acest port, pe anul 1896. Raportul constată că, pentru exportul cerealelor, Odesa rămîne primul punct în Rusia. El a atins, în 1896, cifra de 93 000.000 puduri, reprezentînd un total de 64 000.000 ruble. Zilele acestea a circulat zvonul, despre o convenţie militară, ce s’ar fi încheiat între Austro-Ungaria şi Serbia, prin intermediul ex regelui Milan, numit general suprem al armatei sîrbeşil. După termenii acestei convenţiunl, Austro-Ungaria are dreptul să intervină militareşte, pentru susţinerea dinastiei Obrenovicl, în căzu. cîud o revoluţie ar izbucni la Belgrad. Ocupîudu-se de această cesiiune, L’Indupen-dance Belge se lndoeşte de acceptarea el, de către împăratul Franţ Iosef. «Acceptarea ei nu ar fi de nici o utilitate pentru Austro-Ungaria şi ar autoriza pe Rusia să caute o compensaţiune, oare nu ar putea Halta dejcît ocuparea Dobrogel, pentru a fi dăruită Bulgariei»,— conchide organul din Bruxelles. SPECTACOLE Marţi, 13 Ianuarie 1898. Teatral Naţional. — Curcanii, de d. Gr. Ventura. Circnl Langer.—ReprezentaţiunI variate. Debutul clovuulul rus Babuschin. Hala Lukianof. — Fosta trupa a teatru, lui Hugo. Sala Rulevard. — Mare bal mascat. Sala Hugo. —Bal mascat. Miercuri, 21 Ianuarie mare bal mascat â ia Moulin Rouge. Caf<5 Ronlevard. — Concertul orchestrei Weinberger. CaK Naţionala. — Concertul orchestrei Rubinştein. Sala Bragadir. — Concertul orchestrei Pursch. Sala Alcazar. —Astă seară primul debut al trupei ruseşti compusă din Î0 persoane. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţinne D-nul Nicolae Varabief, funcţionar, din comuna Hârşova judeţul Constanţa, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui sâtl patronimic de «Varabief» In acela de «Vrăbiescu» spre a se numi «Nicolae Vrăbiescu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevâj zut de aliniatul 2 al zisului articol. Un student universitar cursul primar şi secundar, în condiţiunl foarte modeste. A se adresa : «A. B.-medituţie» la administraţia ziarului EPOCA. MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE Domnul Nicolae Ştefănescu din BucurescI, strada Cuţitu de argint No. 15, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săti patronimic de «Ştefănescu» lu cel de «Stoeuescu», spre a se numi «Nicolae Stoenescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. ADEVARAT ADEVĂRAT AL INNALT CONCESIONATEI SOCIETĂŢI DE EXPORT DE CEAI RUSESC MOSCOA De vlnzareln toate magazinele de co-niale din capitală şi din provinto Doamna Dr. TATUŞESCU S’A MUTAT 193 23, Strada Romană, 23 Consultaţiuni de la 1—3 pentru boalele genitale şi urinare la femei IjfIPORTAJVT JPenfru Cumpărători tle 310 ni IE Recomandăm onor. public magasinul nostru bogat asortat cu tot felul de yiOMtIM.fi pentru aranjamente comple.-te, piecum: seasc& din nici o casă Hlaro Depozit la» gfara# doloşti Cererile pentru en gros ne adreseze la ION tl. Mlini LESCl, — nteşli. Tipografia EPOCA execută tot felul de luorări atingătoare de acea- _ r ° w _ ____A. AM • nanfnvf fnoufo madărofâ -- I XlUvKlUUO VVU. VAV v ~----- » _ ţc.-j! I stă artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. 3 H Promptitudme^^xactitate^unWe^^^^^^^M^^^^^ \rol 1 jOIKtlHWtfE .w NlTCLE SI O iNo.10 i NUVELE n SCHITE t- No. 9 1 CASTELUL FELE? f: ► No. 8 1 roMnia.R0.MA.FIZA. No. r 1 DE PRIN VEACURI. I \ WI No .6 \ ICOANE ŞTERSE ( No. 5 1 - DES PRE EDUCAŢIE - fii No. 4 DESPRE EDUCAŢIE No. 3 CÂNTECE vPlÂNCERi ..--'ffivfe No. 2 PASERILE noastre Noi POVESTI ALESE - V A 5 1 oe«o»i •• i N* AA *»!./»{ ii.,.r,U* fSţri 1 of rr.« v/ffUKi a - N»rt m 4* - 4 4 N'Al - W« RT-.f a .... pS’ţ N*A3 tirtini * K‘ll ia c u*a >er«i FîtS ! H'S'l lST3ălC£ N'j 6 Mopii5**oivrv»f«*v'a tŞss \"35 N» 3 A pc«rtnîi ii AMpei/ai No 33 ofere comutat NI» 3i 0 -’f li CtfMPiK'Tt N« 51 0 ». •{ CSMrifCTt ţsH \ o 30 “1 r ct ri cfMPiim No 29 I OFf !t< CftVfttfTt \tÂS t COMPUCTt 1^ •\‘e 27 1 AKTICHiTATtâ C8£ACA fgjţ 1 OMENILOR.CflC4?.l Nn 25 1 POVfSTiA t'CRBM E îfcvl