SERIA n.—ANUL IY, No. 056. O gtognră ediţie LUNI, 12 IANUARIE 1898. numarul_io ban! aboiamutele Caeeş la i gl U ale te-eiwl lui fi MfUtee* lot-d’a-ama taaimte In Bwcwr«{« la Casa Administraţiei In {wUt» ţi ttninăkUt prin mandate poţţal» Dn an In ţară 80 lei; .In etreinltate JO lei Şase luni . . . li » * » * trei luai ... 8 > * » 13 » Un număr In etreinitate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA EPO NUMARUL^lO BANI umraiimB la BueureftI fi judeţe ea şfiwne noma! h Administraţie In atreinătate, dinei kt amninMrofi* fi la toate oficiile de publicitate An un ci uri la pag. IV .... . 0.80 b. linie, » » * m { . . . . S.— lei s> * * i D i j i i . 8.— * » Inserţiile fi reclamele 8 lei riadul Ui iii Teehlft 88 »aal TELEFON REDACŢIA Ne. 1— STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8 BILANŢUL TRATATIVELOR Vorbind de bilanţ, nu vrem să zicem că tratativele aă dat vre-un rezultat a-predabil. De-altminteri negocierile dintre grupurile liberaleniol nu pot da vre-un rezultat. Chiar ruptura nu poate avea drept urmare de dt noul negocieri şi împăcarea nu poate fi urmată de cit de noul dezbinări. Aoeasta e cu atît mal adevărat, cu cit negocirileprezente au desvelit două direcţii neîmpăcate atU in prezent cît şi în viitor. Pretenţia Drapeliştilor d’a şî păstra organul şi organizaţia deosebită ca şi conditiunile ce le-au pus, precum şi îndărătnicia Sturdziştilor, d’a nu primi acele conditiunl, arată lămurit că ceea-ce se ascunde în dosul pretenţiunilor unora şi altora, e voinţa de a predomni a d-lor Sturdsa-Cantacuzino-Carada, de o parte, şi a d-lor Aurelian-Costinescu-Lascar, de alta. Şi această pretentiune de prtdomnire nu priveşte numai prezentul, ci mat ales viitorul. Dacă totuşi voim să preţuim rezultatele momentane ale incidentului actualelor negocieri, ojungem cam la urmă torul bilanţ: D. Sturdza a pierdut situata limpede pe care o avea pînă aci, cînd se înfăţişă ca şeful partidului care dispune de majoritate în Cameră şi în Senat şi nu lua in seamă dizidentele. Apelul ce a făcut la disidenţi a consfinţit însemnătatea lor şi neputinţa lut d’a guverna fără el. D. Aurelian a ciştigat tot ce a pierdut d. Sturdza. D. Fteva a dobindit prin demersul făcut pe lingă el de caterisiţii de către dinsul Sturdza şi Gogu Cantacuzino, cea mal strălucită satisfacţie în contra celor se l’au ponegrit.______________ PAŞOPTIŞTII D. Aurelian se întreba mal deunăzi în Cameră, ocupîndu-se de discursul d-lul Carp, de unde şi pînă unde conservatorii se fac apologiştil lui 1848. «De «unde pînă ieri prin toate gazetele lor «(ale noastre) anul 1848 era luat în «zeflemea, aşa încît în loc de a’I zice «patru zeci şi opt, ÎI ziceaţi paşopt, etc». Şi pe acest ton, oratorul a continuat încă, cu o vizibilă plăcere. Sâ’I satisfacem d-lul Aurelian curiozitatea. Mal întîî nu ne-am bătut joc nici odată de anul 1848, nici de spiritul generos şi progresist care s’a manifestat cu acea ocazie. Ne-am bătut joc de oamenii de la 1848 şi anume de acea parte de declamatori, de oratori cu fraze umflate, precum şi de teoriile, programele şi utopiile lor. Ne-am mal bătut joc de faptul că acel oameni, nimicind mal în urmă cu totul partea sănătoasă şi durabilă a acelei mişcări la care putem zice că nu contribuiseră, nu numai că şl-afl făcut diu ea un punct de glorie nejustificat, dar s’ati crezut în drept a formula pretenţii pe viitor, a reclama puterea şi popularitatea în numele acelei epoce, căutind a falşifica istoria şi adevărul. Ne-am bătut joc de şcoala detestabilă inaugurată la 1848 de ciţl-va demagogi—părinţii liberalismului—-şcoală seacă, care conzistă în fraze de linguşire la adresa poporului şi de injurii Şi de calomnii la adresa oamenilor cuminţi şi serioşi, cari au de principiu că pe popor să’l ajuţi, dar nu sâ’l linguşeşti şarlataneşte. In 1848, clasa boerească luminată, precum şi toţi oamenii serioşi şi cuminţi, nu cereai! alt-ceva do cît regimul şi controlul parlamentar, precum şi încetarea bunului plac al Domnitorii lui; cereau ceea-ce se cerea mal în toate ţările din Europa. Aceasta în politica interioară. Domnitorul era totul pe atunci, el apAsa. clnd voia atît pe boerl cit şi pe ctl-lalţl locuitori. Controlul, siguranţa personală şi aceea a averel, eraU în o stare foarte rudimentară Această stare de lucruri era dăunătoare atît pentru boerl, cu toate privilegiile lor, cit şi pentru cele-l’alte clase. Cel însă can sufereau de arbitrarul şi tirania Domnului, era mal cu seamă clasa cultă. Acestei clase îl trebuia oare care libertate a presei, oare care drept de întrunire şi participarea în mod demn şi independent la afacerile statului Or, aceste lucruri nu existau la 1848. Pentru a le introduce şi a le întemeia, atît o parte din boerl cît şi alţi oameni cu cultură s’aU unit şi sub impulzia vîn-tului de la Apus, aU cerut o Constituţie şi drepturile cari decurg. Această cerere era legitimă, era posibilă şi necesară pentru binele ţărel. Dovadă este că mal tîrziO ea s’a realizat cu voinţa şi consimţimîntul tuturor. De acest program moderat şi util al lui 1848 nimeni nu şl-a bătut joc nici nu’şl bate, căci ar îiisemnea ca noi cu toţii să ne batem joc de opera la care am contribuit împreună. Dar să ne înţelegem. Acesta era programul moderaţilor, iar nici de cum al aşa numiţilor paşoptişti, adică al liberalilor din cari se trag cel de astăzi. Paşoptiştii, de cari ne-am bătut joc şi ne batem, aveaţi alt program, alte procedeurl, altă şcoală. Programul lor' era programul socialist de pe acea vreme, revendicările lor erau în cea mal mare parte revendicări de clasă. Sufragiul universal, emanciparea Evreilor, înfrăţirea popoarelor, etc, eraţi dezideratele lor curente. Citiţi programul gazetei d-lul C. A. Rosetti de la 1848 şi veţi vedea ce voiaO liberalii de atunci. In serviciul unor asemenea idei, paşoptiştii puneaţi o declamatorie gălăgioasă, procedeurl revoluţionare, urzirl de comploturi, provocări de intervenţie, etc. # In contra unor asemenea tendinţe, se înţelege că toţi oamenii serioşi s’ati sculat şi ati luptat, înfierîndu-I pe a-gitatorl şi pe utopişti ca pe nişte instrumente inconştiente ale peirel ţărel. La această operă revoluţionară şi utopică, putem? să afirmăm că nici un boer sati fiă de boer nu s’a asociat, răminînd pe seama părinţilor liberalismului actual. Voiţi o dovadă? O găsim în descrierea pe care C. A. Rosetti o face despre starea partidelor în 1848. C. A. Rosetti repudiază partida liberală de atunci, declarîndu-se republican şi socialist; el vîră atit pe boerl cît şi pe cel cu idei liberale în aceeaşi categorie, condamnîndu-I pe toţi la o-laltă. Iată cum descrie C. A. Rosetti partidele noastre : Deci şi aci nepricepere şi lipsă de experienţa. Clnd s’a hotărît aducerea companiilor la reşedinţa regimentului, urma să se pre-vază şi localurile unde afl să stea ele. Dar cine să se gîndeaseă la asemenea nimicuri ! Ofiţerii noştri de stat-maior, cugeta* la alte lucruri mari: la iuvazil pe la Nord, Sud, Vest şi Est; la linii de operaţii, la linii de comuni' aţie, la conducerea armatei a lil a în 1870, sa* mal şti* e* care etc.; cînd al In cap asemenea concepţiuul grandioase, cine îşi pierde timpul să-şl lu-greueze creerul cu povara mărunţişurilor, cu toate că ele produc foarte adesea-orl ză-ticnirl ce ne împedică să aducem la lnd -plimire, năpraznieile visuri ale imaginaţiei noastre lipsită de frl*. Mergem mal departe. Ştiut a* cel ce a* luat această dispoziţie că,’ aflarea companiilor în centrele populaţiei noastre rurale, ajunsese să fie un element de ordine şi de |siguranţă publică şi căpitanii sprijiuul acestei populaţii? Cum să ştie Domniile lor ast fel de lucruri sănătoase şi fireşti, căci atunci cine mal râmluea să dea ordine nesăbuite, unde necunoştinţa Îşi dă mtna cu ridicolul. Aşa dar, pe toată linia, lipsă de price pere şi belşug de uşurinţă. Noi am fi găsit mal puţin rea mutarea companiilor, sub următoarele condiţii: 1) Să fi avut mal întîifl localuri încăpătoare şi sănătoase, junde să se aşeze oamenii şi toate efectele trebuitoare mobilizare! ; 2) Să ne fi asigurat mal întîifl, de capabili şefi de garnisoană, In toate comunele rora!e * 3) Să fi lăsat lo comunele de reşedinţe ale companiilor, gradaţi (sergenţi majori) cari să menţie ordinea şi disciplina, între oamenii din diferitele elemente etc. Şi acestea, dacă vream numai de cît reforme. Dar ce aveam mal nemerit şi mal NUVELĂ Formalitate — Nu, domnule, nu voesc să ascult mal mult; stăruiuţa d-tale mă ofensează; nu am onoarea să vă cuuosc, dar am auzit vorbindu se da d-ta ca de un adevărat gentilom. — Cred, doamnă, că am oare-care educaţie. — Pînă a.um, domnule, îmi pare răfi că u pot de cit sl mi tudonse. Şi cu toate, astea d-ta zici că eşti am din lumea mare — Diu cea mal mare. — Atunci, dacă eşti un om din cea mal bună lume, cum îndrăzneşti sâ’ml spui aşa pe ne aşteptate cuvinte arzătoare de iubire ? — Pe ne aşteptate, zici d-la ?... după ce am valsat aşa de voluptos împreuna ! VAsul acesta în timpul căruia te-arn ţinut strînsă în braţele mele, n’a amestecat el privirile noastre, sufl irea noastră, n’a apropiat buzele noastre, fin.ţ le noastre ? — Nu reîncepe, d-le. — Cu toate astea, doamnă... — Un vals, ori cit de Înflăcărat ar fi el, nu e destul să rupă ghiaţa pe care conve-ninţele o pun între noi. — Val ! Văd bine că piedica nu este în aceasta chestiune de formalitate. — Nu e alta. d-le... Unde o vezi d-ta ? — In desgustul pe care li simţi la vederea mea. — Desmint aceasta. — Ah ! o văd bine, am nenorocirea să’ţi displac. — Ba de loc ; nu al nimic care displace, e chiar din contră! — Fără îndoială nu sunt tipul preferat de d-ta... — Dă’mT voe ! — Probabil că fizionomia mea iţi pare vulgară. — Aşa 1 Să ştii, e* sunt femee cu gust. — Iţi par lipsit de ort-ce distinctiune. — Rar am văzut un cavaler mal eltgant de cit d-ta. — Pasiunea mea te supără. — Sunt fericită şi mîndră că ţi-o inspir. — Nu te atrag — Al tot ce trebuie pentru a’ml plaee. — Atunci pentru ce mă respingi ? — Pentru că şi efl, de asemenea, sunt diu lumea cea mare. — Si uu voeştl să’ţl înşeli bărbatul ? — Mal ales cu un om pe care nu-I eu-noaşte încă. Fii prietenul lui dacă vrei să fii iubit. — Prietenul bărbatului d-tale ! — Pune pe cine-va să te prezinte lui. — Dacă nu trebuie de cit atît... — Şi pe urmă, să ştii, caută ca asta eă se facă cit mal curlud posibil. Maxime Boucheron. ŞTWKI MAMITMTK * Comitetul societăţii studenţilor în farmacie roagă cu insistenţă pe toţi membrii şi studenţii ş-oalei de farmacie, a lua parte la şedinţa extraordinară, ce va avea loc In ziua de 10 Ianuarie a. c. la orele 8 juni. s ara, în amfiteatrul scoalel superioare de farmacie din strada Brezniauu. La ordinea zilei: Discuţia asupra memoriului, pentru reorganizarea ş-oalel superioare de farmacie. DÎYES^E Om CAPITALA încercare de sinucidere. — Erl după amiiiz’, prapulaţiunea strada Cbi idia din Capitală, a fost vifl emoţionată de o încerc-'re de sinucidere, petrecută In următoarele împrejurări: D-ra Horvatovicl, tDtr’un moment de de«pe-rare, voind a-şl pune capăt firului vieţei, a absorbit o substanţă otrăvitoare. Iu dureri teribile, desperata a îuceput să se vaite diu toate puterile cerînd ajutorul acelora cari o înconjura*. Un medic chemat de urgenţă a reuşit, îu urma îngrijirilor date, să readucă la viaţă, pe tinăra d-râ. Venindu-şl în simţiri d-ra Horvatovicl a mărturisit că avea intenţia si se omoare, făiă Insă să spună ceea ce a băut pentru aceasta. Cauza acestei încercări de sinucideri, tot după declaraţia d-rel, ar fl amorul, veşnicul amor. D8 altminteri, nu este prima data cînd ro- cu minte de făcut, era să lăsăm companiile cum se găsea* şi să le complectam localurile, aceasta spre întărirea disciplinei, spre ajutorul administraţiei şi spre folosul grăbirel mobilizărei, câutlud a ne perfecţiona din ce In ce. Sistemul nostru de a ns mobiliza la reşedinţa companiilor, era un pas înainte faţă de armatele vecinilor noştri cari afl mobilizarea pe unităţi mal mari, ştiut fiind că, principiul deseentralizârel. trebue să domnească în operaţiunea mobilizărei. De unde ne găseam Înaintea lor. acuma am dat înapoi cu sistemul generalului Be-rendei*; fiind-că efectele sunt îmbulzite, împrăştiate şi distribuţia lor anevoioasă. Să al instituţie excelentă şi s’o strici, numai de patima reformelor şi de ambiţiul ca să laşi urme că al făcut ceva trecînd prin minister, este să nu al nici o cunoştinţă despre trebuinţele armatei şi nici chiar instinctul de conservaţie, pe care-1 a* toate vieţuitoarele. (Va urma) MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblleaţlnne D. Carol Rotman, domiciliat In Bucureşti strada Dogari 51, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numitul să* patronimic de «Rotman» în acela de «Ră-murescu»,spre ase numi «Carol Râmurescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune ta termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. www.dacoromanica.ro 3P0CA 8 mantica d-ră încearcă aşT răpune viaţa pentru aceiaşi cauză, şi pe cît se vede procedeul este infailibil căci, in ambele cazuri, sinucisa a fost readusă la viaţă şi amantul readus la sentimente mal bune. Pungaş prins.—Agenţii poliţiei de siguranţă afl reuşit a prinde astâ-noapte în Capitală, pe un anume I. Dumitreseu, care furase suma de 500 lei perceptorului comunei Bobeşti din judeţul Dîmboviţa. Pungaşul a fost arestat la poliţie ; el va n înaintat parchetului de Dîmboviţa. DIN %ARA Copil ars de viii. — Din Constanţa ni se comuDică o dramă îngrozitoare, petrecuta zilele trecute, In următoarele împrejurări, în comuna ° Tudor Caracaş, locuitor din acel oraş, fâcînd focul pe vatră, a lăsat lingă foc pe o fetiţă a sa în virată de 3 ani, şi a eşit apoi in curtea casei, pentru a aduce lemne. In acest timp, scînteile din foc, sărind pe copilă, vestmintele acesteia atl luat foc şi in cîle-va clipe nenorocita fetiţă era In flăcări Cîud tatăl săli a intrat în casă, sărmana copila era cu pîntecele aproape carbonizat. Cu toate ajutoarele date în grabă, a sucombat după 2 ore de cea mal teribilă suferinţă. Afacerea Dreyfus Paria. 9 Ianuarie.—200 de con acrişi aii manifeatat scoţlnd atrigăte. Agenţii de poliţie s’au împrăştiat. Cuartierul latin eate foarte liniştit. Poliţia a arestat vr’o cinci-zeci de indivizi Paris, 9 Ianuarie.— Experţii scrisului din procesul Esterliazy au intentat un proces d-lui Zola pentru ofense şi ccrîn-clu-i o indemnitate de 100.000 de franci. Paris, 10 Ianuarie.— Aurore publică o nouă scrisoare a d-lui Zola către ministrul de războiii în care protestează în contra limitării urmărilor, adăogînd că totuşi va face lumină asupra tuturor punctelor. DIN CRETA Atena, 9 Ianuarie.—Amiralul Caneva-ro se plînge de lipsa de supraveghiere a autorităţilor turceşti din Candia. Guvernatorul a comunicat amiralilor nesuflei-enţa trupelor turceşti, reînoind cererea sa ca trupele engleze să contribuie în mod efectiv la menţinerea ordinei ca şi cele l’alte trupe internaţionale. Ţurburările din Bohemia Praga, 9 Ianuarie.—O ordonanţă a poliţiei interzice In mod temporar tutulor locuitorilor de a eşi Sa public cu insigne demonstrative, precum şi cu embleme safl costume de asociaţiunl. OrI-ce coutravenţiune la această ordonanţă se va pedepsi cu o amendă pînă la 100 de fiorini şi închisoare de 15 zile. Budweiss, 9 Ianuarie.—La alegerile municipale aii fost aleşi germanii. S’afl făcut demonstraţiunl pe stradă. S’aii spart geamurile caselor germane. CîţI-va agenţi de poliţia aii fost răniţi cu pietre. Trupa a împrăştiat pe manifestanţi. Acum totul este liniştit. Praga, 9 Ianuarie.—Dieta discută moţiunea Schlesinger, cerînd desfiinţarea oido-nanţel asupra limbilor care este cauza unei discuţiunl vil. Această discuţiune va continua miine. La sfîrşitul şedinţei, germanii şi radicalii aii provocat scene zgomotoase, cerînd cu violenţă ca guvernai să răspundă îndată Ia interpelarea depusă azi de toate partidele germane, în privinţa ordonanţei poliţiei, publicată azi dimineaţă, pe cînd guvernatorul declară că nu poate răspunde de cit peste cîte-va zile. Şedinţa se ridică In mijlocul unul zgomot mare. Depeşile de azi Serviciul «Agenţiei Romîne» Viena, 9 Ianuarie.—Staţiunea provizorie de observaţiuul stabilită in peninsula Rus-tomba, în faţa Iul Massauah, de corabia de războiii austro-ungarâ Pola, străbătlnd Marea Roşie în expediţiune ştiinţifică, a fost atacată pe neaşteptate de beduini la 30 Decembrie seara. Personalul staţiunel întării, de garda de ctmp turcească, a respins atacul fără să sufere vr’o perdere. Staţiunea a fost apoi desfiinţată. Cetinge, 9 Ianuarie. — Principesa Milena şi prinţul moştenitor au plecat azi la Nea-pole. Viena, 9 Ianuarie.— Corespondenţa politică declară din sorginte competinte slr-bească că ştirea care zice că Regele Milan ar fi negociat în privinţa Incheierel unei convenţiunl militare In timpul şederii sale la Viena, este o născocire tendenţioasă. Roma. 9 Ianuarie. — Senat. Răspunzînd la o interpelare, d. di Rudini declară că dezordinele ce s’aii produs în ultimele zile provu1 din scumpetea nutrimentelor precum şi din lipsa de lucru şi de economii. Este convins că partidele subversive aii participat la ul ime e agitaţiuni. Manifestaţiunile aii Încetat aproape Pretutin(jenj_ Guvernul va lua măsurile necesare pentru ca asemenea fapte să nu se mai producă. Budapesta, 9 1‘wurie. - Camera deputaţilor. Această adunare adoptă legea asupra contigeDtuluI recruţilor. Iu cursul discuţiunel, d. Tejrvarv ministrul apărărel naţionale, declara că'Ungaria trebue să’şl îndeplinească datoriile fata de tripla alianţa. Trebue să existe 0 limba comună pentru servnifl şi ţeastă limba e^°e cea germană. Nu este vorba de revizuirea legel asupra armatei. Paris, 9 Ianuarie.—Cuirasatul Vau6a» şj încrucişâtorul Brute vor n)®r8® .ln apele Extremului Orient pentru a jntan escadra franceza. Amiralul Blaumont va n numit comandant şef al escadrei Lxtremulm. Orient. . ... Paris, 9 Ianuarie. — Camera ikpMWfwor. Cu ocazia discuţiei bugetului ColW,11' Berard dmunţă pericolul clerical. D* Metine răspunde că guvernul uu este clerical. Daca se vorbeşte de pericolul clerical, aceasta se face pentru a perde din vedere pericolul soeialist-revoluţionar (aplause). D. Goblet susţine un amendament tinzînd Ia separarea bisericel de Stat. Acest amendament se respinge cu 309 voturi contra 192. D. Brisson anunţă că interpelarea d-lui Cavaignac, amînată Marţi, va veni la ordinea zilei în şedinţa de miine. D. Dupleix depune o propunere tinzînd să denunţe concordatul şi reclamă urgenţa care este respinsă. Bugetul cultelor este adoptat. Atena, 10 Ianuarie. — Comisiunea internaţională de control a terminat cu de-săvîrşire lucrările sale. O nouă comunicaţie a d-lul Sinoniew către Sultan, în privinţa candidatureî Prinţului Geo»ge ft produs o impresiune foarte favorabilă în pub ic. Ziarele vorbesc de numirea Prinţului George, ca singura soluţiune a cestiuneî. Alger, 10 Ianuarie. — Aseară s’au făcut manifestaţiuni antisemite. Trupele fac patrule. S’a interzis indigenilor de a descinde în cartierul european. Londra, 10 Ianuarie. — Se anunţă din Constantinopol ziarului Daily-News că ambasadorul rus ar fi făcut reclamaţiuni pe lîngă Poarta în privinţa afacerilor din Armenia, făcînd să înţeleagă că dacă nu se pune capăt violărilor de graniţă de către Kurzi, Rusia va fi silită să ocupe teritoriul turcesc.. ULTIME ilFOilAţlUll Criza partidului liberal Prevederea ce am avut din capul locului cum că tratativele dintre Aurelianişti §i guvern nu vor reuşi, e pe punctul de a se confirma. Ceea ce e curios, e că zi cu zi aii scăzut şansele reuşitei, zi cu zi situaţia devine mai grea, si cu zi se nasc noui dificultăţi. * ** Care e acum punctul la care se găsesc aceste tratative şi care este rezultatul deselor conciliabule ce s’au ţinut, fie la ministerul de interne fie la d. Sturdza şi Aurelian a casă, pînă a-seară la orele 6 ? Condiţitle propuse de Aurelianişti au fost admise de d. Sturdza afară de aceea a desemnărei titularului de la interne in persoana d-lui V. Lascar. Aurelianiştii au mers cu concesiile pină a cere un singur portofoliu, dar acesta să fie acel al internelor. El aii renunţat chiar ca d. Aurelian să intre în cabinet sau să li se dea aceea ce li se promisese chiar. Faţă cu această pretenţie a Aurelia-nişliior, consiliul de miniştri n’a fost nici el mai puţin dirj. Cu nici un preţ, sub nici un cuvînt tratativele nu vor avea vre-un rezultat dacă din partea Aurelianiştilor s’ar continua insistenţa pentru obţinerea ministerului de interne. — Facem, a zis d. Dimitrie Slurdza, toate concesiunile, dar pe asta nu. — Cu atil mai mult, a adăogat d. Gogu Cantacuzino, nu primim să dăm internele, cu cit suntem siliţi să recunoaştem că înţelegerea nu e sinceră, ălt-fel de ce atîta inzistenţă pentru ministerul de interne din partea lor. *** Aceasta era situaţia celor două tabere pînă eri la orele 12 jum. din zi, cină s’a ţinut un consiliu de miniştri. In acest consiliu, d. Stolojan a declarat d-lui Slurdza că e gata să facă sacrificiile ce se cer de partid şi că pune la dispoziţie portofoliul domeniilor şi bine înţeles şi pe acel al justiţiei al cărui interim îl are. D. Stolojan a adaos că d-sa nu va face nici o greutate guvernului. * ♦ * Faţă cu răspunsul energic al guvernului de a nu ceda în privinţa ministerului de interne, d. Aurelian a implorat un nou termen pînă după consfătuirea ce fusese anunţată pentru orele 4 la ziarul Drapelul. D. Sturdza a fixat orele 6 spre a se întruni la d-sa acasă atît consiliul de miniştri cît şi delegaţii grupului dra- pelist. *% O sinpură voinţă influenţează mersul tratativelor: voinţa d-lui Gogu Cartacu-zino, ministrul de finanţe, care se poate considera ca adevăratul preşedinte de consiliu. D. Cantacuzino a ţinut să ridiculizeze pe Aurelianişti, ştiind d’inainle că nu se va ajurge la vr’o înţelegere. D-sa nu aştepta de cît sfîrşitul tratativelor pentru a începe în organul său o campanie energică în contra Aurelianiştilor, arătlnd că lupta a fost pentru portofolii şi că numai dorinţa de a intra in guvern a făcut pe Aurelianişti să critice actuala formare guvernamentală. Se afirmă că, în căzni cînd se vor rupe în fine în mod definitiv tratativele, guvernul se va complecta imediat, dîndu-i-se d-Inl Costlcă Stoicescu ministerul de justiţie. Buletinul direcţiei generale a serviciului sanitar publică, în ultimul săti număr, pro ieetul pentru modificarea actualei legi sanitare. Comisiunea instituită îu 1896 de ministrul de interne, a fost compusă din d-nil A. Alfân-farmacist, dr. V. Babeş, N. P. Cantacuzino, general dr. Fotino, dr. N. Calinderu, medicul veterinar Loeusteauu, NT- N. Maldârescu, N, N. Manolesau, N. G. otoîcescu şi dr. I. Felix. De ia articolul 1 al lege!, o deosebire de r*at!7 8 a accentuat intre D. V. Babeş şi stţU comisiunel. Comisiunea a menţinut actuala direcţie generală sanitară, In divirginţâ cu dr. Babeş, care susţine crearea unui minister al să-nătăţei publice. Deosebirile, între actualul proiect şi vechia lege nu sunt esenţiale. Vechia lege a fost numai amendată în părţile el mal slabe In ce priveşte aşezămintele eforiceştî, prevede o modificare, l'ie-care din adminis-traţiunile acestea se va compune pe viitor din cîte trei membri, din cari un jurisconsult şi cel puţin un medic. Iu acelaşi timp, eforiile sunt obligate, prin art. 88 al legel, să pună la dispoziţia ministrului de instrucţiune, In spitalele lor, secţiunile necesare clinicilor facultăţilor de medicină. Acum. două zile, d. Eleva a făcut o vi-sită d-lui Stătescu. Intîmplarea a făcut ca d. Eleva să se întîlnească la d. Stătescu cu d. Carada. întrevederea a constat în acea că amîn-douî şi-aii întors spatele. Pe clnd trăia filantropul baron de Hirsch, Evreii din Romînia s’aii adresat lui, cerîn-du’l de a’I ajuta pentru stabilirea de insti-tutiuul culturale. Baronul de Hirsch avea Insă o opinie detestabilă despre cort ligionaril săi din Romînia şi de aceea a ezitat de a satisface cererile lor. După moartea sa, Evreii aii reînoit demersurile lor. Baroneasa de Hirsch, care locuieşte Iu Paris, s’a hătărît acum să satisfacă rugă-mintele acestora. A voit însă să facă, mal Intliti, o anchetă, pentru ca să vadă întru cit sunt întemeiate cererile Evreilor. Iu acest scop, a trimis la laş! pe secretarul săii, d. Sonnenschein, care va trebui să studieze, prin el însuşi, nevoile comu-nităţel evreieşti din Iaşi. D. Sonnenschein a sosit deja în capitala Moldo» el. Proiectul de lege privitor la reforma învăţămîntulul secundar se va discuta săptâmîna viitoare în secţiunile Camerei. Proiectul va veni în discuţia generală a Camerei la 19 Ianuarie. Ca dovadă de încrederea ce au miniştrii în d. general Berendei, e şi faptul următor, a cărui exactitate o garantăm. Eri s’a ţinut un consiliu de miniştri, în care trebuia să se discute condiţiunile de împăcare cu Aurelianiştii. D. general Berendei fiind privit ca aurelianist şi suspect din cauza legăturilor sale de rudenie cu d. Costinesc.u, un ministru îl a spus că nu se mai ţine consiliu şi că de geaba s’ar deranja dacă ar merge la consiliu. Pe urmă numai a aflat ministrul de război că s’a ţinut consiliul şi putem a-dăoga că nu s’a simţit de loc măgulit de încrederea colegilor săi. Miine, redeschizîndu-se Corpurile Legiuitoare, d. An. Stolojan va depune pe biuroul Camerei proiectul de lege privitor la sindicatele agricole. Kronstaedter Zeitung, din Braşov, declară în numele unui grup de Saşi naţionalişti, că aceştia renunţă, deocamdată, la ideia unei alianţe cu Romînii de peste munţi, în contra maghiarizmului. Joi, 15 Ianuariti, aniversarea naşterel împăratului Wilhelm al Germaniei, un tedeum se va oficia la catedrala Sf. Iosif. O recepţiune va avea loc la legaţiunea germană, după serviciul divin. Miine, Luni 12 Ianuarie, se deschid Corpurile Legiuitoare. Tot miine se deschide şi Curtea de Casaţie. In tervieic-Ejcpren Eri după amiazi am întîlnit pe d. N. Fleva şi l-am întrebat dacă împăcarea s’a făcut. — Pină acum nu, dar mîine ?... Să vedem ! — E adevărat svonul că şi d-voastră vă împăcaţi cu d. Sturdza ? — Apoi eu cu d. Sturdza n’am avut nimic. Am avut ce am avut cu Oculta. — Se poate să fie o împăcare generală ? — Dar ce nu se poate în ţara romi-neascăP Dacă s’a putut ca d. Sturdza să revie la putere ? — Cum se prezintă situaţia în acest moment ? — Cînd e criză, doctorii n’au voe să vorbească ! Regele Alexandru al Serbiei a oferit Academiei Romîne o copie, admirabil executată, după cea mal veche evanghelie slavonă, cari datează din veacul al 13 a Exemplarul trimes Academiei este artistic legat, In piele. Koelnische Zeitung publică o telegramă din Petersburg anunţlnd cu litere caracteristice formarea a două noul corpuri de armată rusească în Vilna şi Kiev, la graniţa Germaniei şi v Austriei. Ziarul german se miră foarte mutt, că avum cînd toată lumea vorbeşte de pace, Rusia creiează două corpuri noui chiar la graniţa austro-germane. Numeroşii cititori din Capitală şi din judeţe ne întreabă unde pot adresa abonamentele pentru ziarul financiar Creditul, care apare la 16 curent. Răspundem : Administraţia Creditului îşi are sediul pe bulevardul Elisabeta 6, la tipografia Dreptatea. Studenţii unguri, de la Universitatea din Budapesta, au decis să facă un demers pe lîngă ministrul de interne, d- Perczel, ca 8ă dizolve societatea literară Petre Maior a studenţilor ro-mîni, căci în sinul acestei societăţi şi-ar fi ţinînd Romînii conciliabulele lor an-tipatiriotice. După eclipsa de astăzi, pe care cititorii noştri aîi putut-o observa, nu va mal fi o altă eclipsă solară pînă în 1900, 16 Maifi. Ea va avea loc între orele 5 şi 7 p. m. Febra tifoidă aproape a dispărut diu Capitală. La 8 Ianuarie, nu se mal găseaţi de cit 17 bolnavi, atinşi de această maladie. In schimb, angina difterică face progrese. Pe ziua de 8 Ianuarie eraâ, în Bucureşt', 17 boluavl. Bngăm pe abonaţii noştri, cari sunt în întîrzlere cn plata abonamentului, de a se grăbi eu achitarea sumelor ce datoresc, căci alt-fel en ocazia încheiere! anului 1897, vom fi nevoiţi a le suspenda în moţi irevocabil tră-miterea ziarului. ÎOOO kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu în saci BRIQUETTE Englezeşti, Cocs de topit. CĂRBUNI REGALE din Germania înlocuind Cocs şi Lemne de foc. Lei 46. 50 kgr. pentru probă aduse acasă. Lei 3. COKS MĂRUNT pentru sobe paragine şi sobe belgiane. Lei 54 tona. Cărbuni de piatră de Petroseny şi Cardif. ANTRACIT ENGLEZESC pentru sobe Helios şi pentru sobe Sirius. Lei 62. Greutate GARANTATĂ Expediţia en gros din Galaţi, Brăila, Constanţa. CAROL L6WENBACH STB. SFINŢI VOEVOZi, 5 Alaun ci ii Se aduce la cunoştinţă că noua Moara de Artă din Corabia, judeţul Romanaţî, construită cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-lul Telemaqne Caravla a îceput a funcţiona producind Făinurile cele mal bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ. Pentru orl-ce informaţii a se adresa la d-niî 155 CARAVIA A MAYBOKEFALO COBABIA Doctor KEYICI Tratează Boalele sifilitice cu un succes sigur Blenoragia o vindecă în cel mai scurt timp S’a mutat din strada Şelari în Strada St. Ioan-Xoă, No. 15 166 in rînd cu Hotel Patria ConsuUaţiuni dela ora 1—3 şi jum. p. m. CONSERVELE STAICOVIS] Numai eu fi.5Q se expediază franco în toată ţara, contra Ramburs, IO Cutii (de şease persoane) diferite Conserve de legume. Adresa pentru comande STAICOTICI Bucureşti AVI 8 IMPORTANT Pentru. Cumpărători < 11 « ■ : -» Prima fabrică artistică în ţară de Mobile fantesie şi obiecte de lux aurite Bncnreştf, Str. Briucoveanu, IO Jf. HUERERG C-ie Execută orl-ce obiecte fantezie nelucrate pină acum in ţară, precum Mese, în toate formele, Console, Scaune, Oglinzi, Dormeze, Biurourl de dame, Postamente, Paravane, Port fleur, Vitrine etc. etc., toate lucrate în aur, Vernit-Martln şi colorate cu cel mal bun gust, concurlnd cu produsele strine atît in eleganţă cit şi în preţuri. Comenzi se execută în cel mal scurt timp. Se primesc reparaţie în aceasta ramură şi încadrări de tablouri. Repre-sentan general pentru toată România A. BLAU «fc C-ie, BucurescI, Str. Smărdan No, 2. Stridii de Ostenda şi Arcachon Calităţi Excelente OEE PEUCII BUCUREŞTI—Strada Biserica Eneî, 3 PREŢURILE CURENTE: 964 Lădiţe de 100 bucăţi, mijlocii. . . fr. 12.— « « 90 « mart. . . . * 13.— « « 72 « mari, genul Ostenda 14.— « «48 < Marennes, verzi « 17.— Ostenda, Superioare, duzina . . . « 2.75 Arcachon, Marennes, mari. . . . « 2.50 « « mijlocii . . . « 2.— 964 « « mici . . . 1.75 şi 1.50 Melci (Escargots de Bourgogne) duzina 1.25 Morun de Terra-Nova, kilogr. . . . 1.50 n UE CAM AR A CAIjEA VICTORIEI, 152, vis-â-vis de Fatalul Ştirbei MODE şi Reparaţinul aprope Gratis DEPOSIT de CORONE Calea Victoriei, deasupra CofetărieX Fialkovslcy FABRICĂ REALĂ de Flori Artificiale, Corone, Buchete şi DecoraţiunI JLipscani IO, pasaj, vis-ă-vis de Banca Naţionala. Fabrică de COROANE.—Expediţie în provincie eu Accelerat, preţul de la 30 pînă la 150 lei de orl-ce fel de flori sau de stejar ou laur, ou Inscripţie, panglică şi Embalaglfl. CEL MAI MARE ATELIER DE B1LEAKDE F n A sr T Z FAST trada Ştirbay-Vodă, No. 44.—Bucureşti. Deposit de un mare asortiment de bileardurl gata pentru cafenele, cluburi şi familii, din cele mal eftine pînă la cele mal elegante. Se recomandă pentru cadouri de Crăciun şi Anul NoQ. Depozit de garnituri şi mandanele de cauciuc din cele mal fine. 989 Vreţur» foarte eftine. Doctor H. NEUMANN Medic asistent la Policlinica specialist în boli de gît, nas, urechi şi interne Strada Gabroveni, 18 Coiisoltaţiunl de Ia 1 — 3 p. m Fabrica de ZAHAR, Chitila Borhot de Sfeele (cea mal bună hrană pentru vite şi vaci cu lapte), se află de vînzare cn preţul de lei 3 mia de kgr. loco fabrica, safl lei 30 vagonul de 1000 kgr. loco gara Cbitila. Costul transportului pe căile ferate este bani 30 (taxă redusă) de vagon şi kilometru. Borhotul fiind presat este o materie uscată, şi Încarcă direct în care şi vagoane fără nici un elf de împacbetagifl ca şi cărbunii, petrişul §i alte materii solide. A se adresa pentru comenzi la Direcţia Fabricel la Chitila safl la Administraţie, BucurflscI, Calea Victoriei, 188. Dr. ROTH No. 3 Calea Rahovei No» 3. Ilugă Biserica d-ua Bălaşa orele de consultaţie 4-6 d. a. G. AP0ST0LEANU 36 Calea Victoriei 36 A sosit un mare transport de OBIECTE PENTRU CADOURI _ Mare expoziţiune de Jucării pentru copil ' Mare depoii de Lămpi, Cristaliere, porţelanuri, parfumerie, pielărie, cărucioare I. şi velocipe de pentru copil Adevăratele MAŞINI SUEDEZE cu petrol PRIMUS numai cu Lei 16,50 RATE MOBILE RATE Mauriciu Filip Lazăr Vis-â-vis de Hotel de France In casele Blsericeî Slătarî, Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel) Dormitoare, Sufragerii, Biurourl, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc. Garnituri complecte pentru Saloane; Prompele, Perne, Evantaiurl, Dormeze, Pufuri, Divanurl, Scaune de paie, ctc. Ateler special de Tapiţerie. 171 www.dacoromanica.ro rcÎRÂGfEXTRA lna*i«o- - * : Eg»i Vlns**» [ tH+*ţ «Vitvţrie/ AV.WUB «twntn Ceorsgâ ne sucndqu* 'boitj c*rretst(9m*rquci UOQLLf SCMlIiOLEiiil cea mal nonă şi neîntrecută PEXTRU MXTI, Fără Săpun ^ Acest preparat anallsat de Institutele chimice, este cel ^ mal bun pentru albirea dinţilor, Întăreşte gingiile, depărtează ori-ce miros al gurel. Este singura cremă care nu >*■ vatămă emaliul, lăsind mult timp un miros plăcut gurel. [ Culca cremă care ţmpedlcă Inegri- [I SSS WBB> '*/5«S SAVO «UPERIEUR ■ Pw rea dinţilor la fumători. De vinzare la toate farmaciile, drogueriile şi magazinele din ţară. Preţul unul tub mare 1 left < < « mic 50 bani o* rin: - paris vr.p«f 1 MCAIES1 i 50 bani Deposite: PARIS, VIENA, BCCCREŞTa, FOIŢA ZIARULUI «EPOCA. COÎÎTFXE TOXSTOI UN VIS de FERICIRE — Ascultă-mă, ziseiQ, trăgtndu-1 de mînecft pentru a se întoarce spre mine. Ascultă-mă bine. De ce nu ml-al spus nici odată cum al fi voit să fio ? Aş fi trăit aşa cum al fi dorit tu. De ce ml-al dat o libertate pe care n’am ştiut s’o întrebuinţez, de ce m’al lipsit de sfaturile tale ? Da, dacă al fi vrut, nimic, absolut nimic, nu s’ar fi lntîmplat, urma! eă cu o voce care exprima o dorinţă rece şi un reproş. — Ce s’a lntîmplat ? zise el cu spaimă, lntorcîndu-se către mine. Nimic, totul e bine, foarte bine, adăogă el su-rîzînd. Nu m’o fi inţelegînd, or! n’o fi vrînd să mă ’nţeleagă ? mă întrebam eG cu durere, şi mă podidiră lacrimele. — S’ar fi lntîmplat că, eti, nefiind absolut de loc culpabilă faţă de tine, n’aş fi fost victima indiferenţei tale, nu m’aş fi văzut dispreţuită de tine, răspunsei eă. Ceea-ce nu s’ar fi lntîmplat e că, inocentă de ori-ce greşală,—n’aş fi văzut ridiclndu-mi-se de către tine tot ce Im! era ma! scump. — Nu te înţeleg de loc, dragă, ex-plică-te, strigă el. — Lasă-mă să sfirşesc.Tu ml-al retras iubirea ta, stima ta, încrederea ta chiar. Dar trebuie să’ţ! spun tot ce-mi apasă pe inimă de atîta amar devreme, urma! ea. Greşala mea era dacă nu cunoşteam viaţa şi tu nu voiai să mă sfătuieşt! ? Sunt dar vinovată în momentul acesta, cînd, Inţelegînd în fine viaţa, mă silesc de mal bine de un an ca să mă întorc la tine ? Te fac! că nu mă înţelegi, te mulţumeşti să spui că n’al nimic să’ţl impuţi, iar eu sunt vinovată şi nenorocită! Da, tu al voi să mă asvlrl din nod în această viaţă, care trebuie să facă nenorocirea ta şi a mea. — Ce însemnează toate astea ? întrebă el mirat. — Nu-mi spuneai pînă mal erl şi nu mi-o repeţi într’una că eti nu pot trăi aici şi că trebue să ne întoarcem, de iarnă, în acel Petersburg, pe care îl urăsc din adîncul inimel ? In loc să mă susţii, tu nu vrei să-mi dai nici un sfat, nu-mi spui nici o vorbă bună şi mal tirzia, cînd voia cădea, mă vel acoperi de mustrări şi vel rlde de căderea mea. — Ajunge, graţie, îmi zise dînsul cu un ton rece şi sever ; vorbeşti nimicuri. Eşti supărată pe mine şi.... — Da, nu te iubesc ! spune-o, spune-o deci, ineheiaifi ea şi lacrimile începură a-ml curge. Mă aşezaia pe o bancă şi-mi ascunsei faţa în batistă. Nu vrea să mă înţeleagă! cugetaia ea, încercînd să înăbuş suspinele. Val! s’a sfîrşit, s’a sfîrşit iubirea noastră, zise o voce în fundul inimel mele. Nu vrea să mă consoleze, vorbele mele l-a a supărat. Glasul lui era liniştit şi limpede. — Ce-al putut oare să-mi impuţi, afară de faptul că nu ne mal iubim ca altă dată ? — Oh ! nu, nu mă mal iubeşti ca altă dată, murmurai ea. — Cit despre asta, greşeala e a vreme! şi a noastră amindorura: fie-care sezon îşi are amorul lui. Iţi voia spune tot adevărul, fiind-că văd că vrei să fia sincer. Cînd te-am cunoscut, am petrecut multe nopţi fără somn, visînd Ia tine, la amorul meu, la acest amor, care se mărea în sufletul mea. EI bine, chiar la Petersburg, în streinătate, de asemenea am petrecut multe nopţi albe, nopţi teribile, cari contribuesc foarte mult la zdrobirea, la distrugerea acestui amor care mă făcea să sufăr attt de mult. N’am putut încă să ajung aci, deşi am ştiut să distrug ceea ce mă rodea. Mi-am recăpătat liniştea. Te iubesc încă, cre-de-mă, dar cu un alt soia de iubire. — Şi tu numeşti asta iubire, cînd nu de cit o zăpăceală! Atunci, pentru ce mi-al îngăduit să trăesc In lume, dacă ştiai că din cauza el se va stinge iubirea noastră ? — Nu lumea e pricina, draga mea... — De ce n’al întrebuinţat autoritatea ta? De ce nu m’al chinuit, omorît? Ar fi fost mult mal bine pentru mine, de cit să pierd ceea ce făcea fericirea mea... Şi începui să plîng, ascunzîndu-ml figura. In acest moment, Sonia şi Maşa se urcară pe terasă şi, zărindu-ne, tăcură şi se făcură nevăzute. Rămăserăm cît-va timp fără a ne spune nici o vorbă. Ett plîngeam cu toate lacrimile şi mă simţiam uşurată. II privii. El îşi rezeinase capul de mînă şi pă- rea că ar voi sft-ml spună ceva c« răs' puns la privirea mea, dar se mulţumi să suspine şi să dea din cap. Mă apropial de el şi-l luai mina. Atunci ’şl întoarse către mine ochii săi gînditorl. (Va urma) MASEIE MAttASOî CU încălţăminte de lux „LA LUMEA ELEGANTĂ" 70. — Calea Victoriei. - 70 Vla-a-vU de Tealrnl Naţional Facem cunoscut oDoratuIuI public că fabrica de şoşoni şi galoşi din Riga. Rusia, ne-a pus 1& dispoziţie noua sa invenţiune şo*oonI căptuşiţi cu vată de turba ; aceş'l ş"ŞO ’ sunt farte călduroşl, preseutind avantajul că sunt totdeodată şi uşori. Suntem singurii depozitari din Capitală, cuacea tă calitate, ş; vindem marfa cu preţuri cit se poate de «vantaginase. Mal recomandăm încălţămintea noastră engleză şi franceză de prima calitate, precum şi pantofăria de casă de feutru, mătase catifea, căprioare, etc... şi pantofi de satin, In toate culorile. , Pentru a mulţumi pe numeroşii noştri clienţi, am aranjat un atelier special A 1» Costa, din Paris, şi, ca reclamă am pus În vinzare ghute de ghems, foarte solide, pentru d»mo‘, cu preţul de la 12 lei la sus ; ghete de che-vreaux fin, de la 15 lei In sus ; ghete de v*x, solide, pentru bărbaţi, de la 16 let in sus ; de lac salon, de la 18 lei In sus şi de lac rusesc, de la 20 lei in sus. Rugăm deci pe onoraţii noştri clienţi să ne acorde şi pe viitor tucrederoa d-lor, iar pe a-maiorii de marfă bună, să cumpere de la noi, asigurindu I că vor fi pe deplin mulţumiţi. Proprietarii msgasinulul «La Lumea Elegantă» Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şi 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, cel mal îngrijit şi mal bun, deservă băl cu preţurile următoare: Classa I O bae de putină cu duşe, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl. . . * 20. Classa II O bae de putină........« 1-50 Abonament de 10 băl . . . « 12.50 SOCIETATFA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la Cetroeenf Capital social 2.500.080 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Socletăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, (a casa de bancă Ieschek Se C-ie, strada Lipscani No. 1. ALBERT ENGEL t'P I II - idmL p1 / .ţi ’ţgr' Casă fondată fn anul 1850 Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de calitate bună: Lcb m Tfc M pentru atîrnat, pentru ■» IU 3^ -B masă şi pentru perete din toate sistemele. Arangiamente COMPLECTE p. BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi streine) Serviciuri şf de^cSsTAL de Boemia şi Franţa, pentru masă şi pentru lavoir. ]TVafiîvBD pentru BUCĂTĂRIE sistem perfecţionat. ^ ade TUCI s* regulatoare din sistemele cele mal noul, avînd mare economie de cărbuni sati lemne. LINtVLEIJM (Muşama) pentru aşternut pe jos. MAŞINA arztnd cu PetroliO, pentru gătit. ......... _ . BAI de ZINC in toate mărimele. I OtillE pentru casă (Water Closet) ATELIER SPE IAL dp pentru comânzl şi pentru reparaţie. PET ROI,EU, Calitate» I-a, decalitrul lei 4.00 franco la domiciliu. CLEIU de rapiţâ dublu rafinat. * $ 99 STELLA” SÂPUNiBIE. PARFUMERIE şi STEARINĂRIE BUCUREŞTI Recomandă tot felul des SĂPUN DE RUFE, SĂPUN DE TOALETA, Etc. iiiiiiiîiiări de Stearină Albe şi Colorate 3aii mi nări MICI pentru POM DEFOUL GEBERAL LA DOMNII ( H.IULLER 55, CALEA VICTORIEI, 55 (PASAGIUL ROMÂN) J Apele, MINERALE J5T0MAC,ALECÂIL0R7niNAR"| Anemie£astralgie,Diâ£etă| ^ n“ÎPEPS!E,CNO SI PENTRU OAIITÂTILE JlTINATE şi ia peucuEsSÎLEGER SUNT RECOMANDATE' ^ de către Somităţile Medicale în Bolele Eforte gazo’sd şi plăcută In amestecata sau'nu,cu ori-ce băuturi.el Singura apa purgativa . ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! 10EISS CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVA '^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. ■!- « UN PĂHĂREL FACE* ACEL AS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ D£ BUDA. SE GĂSESCE DE VANDARE IA TOTE. FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN ŢARA SOBEI! SOBEI! SOBE ! „Ilelios* „rariglne" „Germaite" şi „Belgiane“ Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante. Maşine de Bucătărie Sistem American Buna funcţionare Garantată Aj timpi - Ij timpi - Aj timpi Cele mal bune şi formele cele mal elegante. ARTICOLE DE MENAGltf: Porţelanuri, Cristaluri de „Bacoaratfl, Olăril emailate din streinătate Tacâmuri de AFA(A veritabile. ir. SIIVGJER 87, Strada lipseam (in faţa slr. Şelari) SSS '| Vechia şi Renumita [Fabrică deTrăsurî K. X. RIEBER S’A MUTAT IN 1Str. Romulus, Mo, 11 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mai mare acurateţă şi ou preţuri foarte moderate. DACĂ PAIRUL D-VOASTRĂ CADE!! dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă safi ori-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul P £ T B O L PENTRU PĂR oare întruneşte pe Jîngă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HAHI, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT» BUCUREŞTI : Hie Zamflrescu, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 81; Kihail Stoinescu, Str. Academiei 2 şi Drogueria Tetzn Str. Lipscanii. GALAŢI : BereovicI, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu şi Nieoleanu. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya. BACAU : Drogneria Andreescu. CĂLĂRAŞI : Farmecia Ticek. . Local cu ATELIERE mari, spe-! dale, pentru a corespunde Intinde-î rel ce a luat fabrica mea. J Prevăzîndu-mă cu materiale fine | şi cu lucrători specialişti, sunt In I măsură a efectua orl-ce comande de | Trăsuri Cupeuri Cabriolete BreacurI, etc. | după cele mal noul modele, riva-j lizlud cu produsele similare din 1 streinătate. O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a-una la dispo | siţia onor. clienţi. Cel mal bun VACS Parisian pentru Încălţăminte PETROLIJiEÎROLII Heinrich Durr 9, STRADA REGALA, 9 Singurul MAGASIN unde i se vinde eftin PETROL REGAL absolut fara miros cînd arde. O încercare va dovedi adevărul. Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri. SOBE AMERICANE VERITABILE * „SIRIUS” «n.ă | Cea mal bună calitate existentă de |CO€S DE USINA DE GAZ vi se furnisează la domiciliu, în saci tona d9 1000 kgr. greutatea garantată 16 lei 46 dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safl personal casei i. GOMsJDSTEMJV 9, STRADA DECEBaL, 9 BCCFBEŞTI—Telefou No. 66. Tot acolo se află in deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, lei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiârie. Cărbuni din mi-uele englezeşti de Kardiff, Antracit englezesc prima calitate, pentru sobe Helios, Briquette, ete. I Expediţiun! en gros şi en dotai! din Bucureşti, Constanţa şi Brăila la ori-ce staţiune a căilor ferate. CTJ Patent Regulător, model 1897 SIRIUS sunt de o cons-trucţiune solida şi eleganta, cele mal higienice, dînd o căldura plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «Pa tent - Regulator >, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare. încălzitul se face prin ori ce fel de cărbuni de piatră. Macine de Bucate Americane cele mal practice şi cele mal economice. Mare ASORTIMENT de Lămpi de petrolefi. DEPOZIT GENERAL: A. REICHENBERB Bucureşti.—Strada Doamne), 21 Ţuică «le Florica Lacrima de Prune ’IPOBAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. WATSON