SERIA IL—ANUL IY, No. 655.
Ediţia a treia
DUMINECĂ, 11 IANUARIE 1898.
număruwo bani
ABONAHENTELE iBM| Ia 1 ql U al« Iwiwl Ini şi aeşIiteM tot-d’a-ua tulite
In JSwoMCffB la Casa Administraţie! la judeţe şi etninăiaU prin mandate P“îţ*ţ* Un an In ţari 30 le!; In atreinătate 60 lei
?ase luni ... 16 »	>	»	» »
re! luai . . . 8 »	*	*	18 *
Cn număr tn etreinitate 80 bani
MANUSCRISELENU^SE INAPOIAZA
I nuriHISTBATIA Ki, g. _ gBADA CLEMENŢII — No. 8
NUMARUL^IO BANI
AJVIIICIIJBIIN
Ia Bucureşti şi judeţe se primeae numai Ic Administraţie
In etreinitate, direct la aJminislratie şi la toate oficiile de publicitate
Anuneiurl la pag. IV...0.80 b. linia
»	» > m; , , , , iei r
•	* • n . i , , . 8.— * *
Inserţiile şi reclamele 8 lei riadul Dl [iiBi! ^7lli 10 Iul REDACŢIA
Re. 0- STRADA CLEMENŢEI — Ne. I
COALIŢIA ANTISTURDZISTA
COALIŢIA ANTISTURDZISTA
Balaimical continuă !
In acest cuvtnt se rezumă situaţia.
I>. Sturdza încercase acum diva timp să pue mîua pe d. An-relian şi să-I adncă în minister, despărţlndu-l de grupul săfi. Partizanii acestuia însă l’afi înconjurat îndată şi d. Sturdza s’a vă-znt împresurat de întreaga grupare de la «Drapelul».
Totuşi d. Stnrdza spera că, Inind oare-carl precanţinnî în împărţirea portofoliilor, va putea domina sitnaţia chiar cu trei anrelianişti în minister.
Atunci aceştia, prin o dibace mişcare strategică, aii mal scos tu Dane pe d. Fleva, sub pretext de-a uni toate forţele liberale.
I>e nnde d. Sturdza credea să iacă pe d. Aurelian prizonier, acum pare că d-sa va ajunge prfzoniernl coaliţiei anti-stnrd-ziste.
Bar operaţia menită a împresura cetatea d-lor Stnrdza şi Gogu Cantacnzino, un se opreşte aci.
Se susţine acum că unirea tuturor liberalilor în afară de d. Stătescu, © o nnire în contra d-lni Stătescu. Nu ne-am mira dar ca d. Aurelian să ceară ca unirea să se facă şi cn d-sa, şl cu d. Fleva, şl cu d. Stătescu.
S’ar putea dar ca d. Stătescu să Intre şl el în acţiune şt atunci n’ar rămlue d-lor Sturdza şi Gogu Cantacnzino, împresuraţi de gruparea aurellanistă—care ar avea pe d. Fleva la o aripă şi pe d. Stătescu la alta, —de cît să capituleze*
CINE A DISTRUS
REVOLUŢIA DE LA 48
Liberalii sunt absolut incapabili de a susţine o discuţiune.
0 mostră de felul lor de a discuta e polemica urmată înte dînşiî şi noi cu privire la revoluţia de la 48, polemică stârnită de el iar nu de noi.
Provocaţi de dînşiî, am dovedit că în Moldova, nefiind o sectă nefastă ca aceea a Iul Brâtianu-Rosetti, mişcarea a păstrat un caracter curat naţional, la care toate treptele societăţeî, fără deosebire, aQ particiat. Am mal dovedit că, în Muntenia, acţiunea oamenilor nefaştl ca Brătianu a înveninat mişcarea naţională cu lupte intestine. Am arătat că aşa fiind, meritele mişcării revoluţionare aQ aparţinut altora de cît partidei republicane (lucru mărturisit de C. A. Rosetti). Am descris rolul cu desăvîrşire neînsemnat în mişcare al lui Brătianu şi Rosetti, cari nu eraQ nici in Locotenenţă nici în minister, ci eraă simpli poliţaiă şi director de minister, ceea-ce nu i a împiedicat să’şl ia asupra lor tot meritul şi mal ales al lui Eliade, care nu numai era capul mişcării, dar care, prin scrierile lui, pregătise ţara pentru acea mişcare. In fine am dovedit că puţina influenţă a Iul Brătianu, tratat de şefii lui de agent provocator, a fost de a dezbina partida naţională şi de a compromite revoluţia prin ideile sale comuniste, prin cosmopolismul Iul şi prin relaţiunile sale suspecte cu elementele răsvrătitoare din alte ţări.
La toate aceste afirmări, întemeiate pe documente, nu ni s’a adus nici o întîmpinare.
S’a lăsat să treacă cîte-va zile, şi cînd am început să ne ocupăm de alte cestiunl, presa liberală a revenit, de ocamdată în mod timid, asupra cestiu-nel, nu însă pentru a aduce argumente. Sub pretext de a lăuda Revoluţia, sub cuvînt de a slăvi aniversarea lui 48, Drapelul încearcă a-şl reabilita amicii’, adăogînd în coada articolului afirma-ţiunea că liberalii aQ făcut pe 48.
‘ Aşa dar, nici un argument temeinic. Numai simpla afirmare că liberalii aQ făcut pe 48. Liberalii îşi zic: «Cuvîntul revoluţie pare a îndepărta de la sine participarea claselor dirigenle. Prin urmare s’or fi găsind proşti cari, fără vre-o altă dovadă, să primească această teză: revoluţia trebuia neapărat să fie sprijinită de liberali. Liberalii, cu cine puteaO lupta, dacă un cu boeril. Prin urmare boeril aQ luptat pentru a distruge Revoluţia».
Argumente de felul acesta sunt bune pentru Berechet, ori pentru Niţă Sterie.
Oamenii serioşi aşteaptă întimpinările d-voastre la documentele cu cari am dovedit că revoluţia de la 48, în Muntenia şi mal ales în Moldova, a avut un caracter naţional. Ca atare, revoluţia, ţintind la autonomia ţării, toate elementele şi, în primul rînd boeril, aQ participat la mişcare.Partida republicană a lui Brătianu* şi Rosetti, n’a făcut alt de cit să ne dividă şi să compromită mişcarea. Iu fine, mişcarea a fost distrusă nu din-năuntru, ci din afară ; nu de boerl, ci de armatele străine.
Aşa că putem adăoga la cele ce am spus în numerile precedente, că partida republicană a contribuit numai a distruge mişcarea naţională.
Mal vreţi dovezi ? Putem să vi le înmulţim la infinit.
V’am arătat deja cît de pernicioase unei mişcări adevărat naţionale erafi, întru cit priveşte acţiunea din lăuntru, ideile comuniste profesate şi aşternute în mod atît de inoportun, de partida republicană.
Să vă arătăm astă zi cit de dezastruoase aQ fost aceste tendinţe in politica din afară.
Cosmopoliţii şi comuniştii, Brătianu şi Rosetti, atrăseseră în contra ţârei ura tuturor guvernelor monarhice.
Singur guvernul revoluţionar francez de la 48, avea oare-cari relaţiunl cu oamenii lui Brătianu şi Rosetti.
In cele-Palte ţări, Brătianu şi Rosetti întreţineaQ legături cu comit(te!e revoluţionare şi guvernele denunţaQ revoluţia’ romînă ca o primejdie pentru siguranţa lor.
Astă-zl Franţa, atît de puternică, se mulţumeşte a întemeia republica în marginea graniţelor sale şi caută să fie tolerată de ţările monarhice.
Cosmopoliţii Brătianu şi Rosetti fă-ceaQ la 48 apel la Polonezi şi la Unguri, câutînd să întinză focarul revo-luţiunel sociale dincolo de hotarele noastre. Căci el nu urmăreau, ca adevăraţii capi al revoluţiunel, autonomia ţărilor romîne.
Spre a dovedi ce idei profesaţi republicanii noştri, vom reproduce aci cîte-va extracte dintr’o proclamaţie adresată, îndată după revoluţie, de d. Dim. Brătianu, Comitetului ceutral democratic europeau.
Iată ce scria el:
<Suntem avant-garda gintei greco-latine şt trebue să fim una dlu verigele de unire destinate a-şî împreuna activitatea ei cu aceea a ginţilor slave şl maghiare.
«Aveţi credinţa, fraţilor, astă dată vom fi uniţi, vom merge împreună: Ungurii, Slavii, Grecii; toţi vor combate cu noi, îu sfinta croazndă a democraţiei, căci ne vom lupta nu numai pentru noi, ci pentru dreptul tuturor».
Faptele acestor descreeraţl îndreptăţea pe guverne să întrebuinţeze toate mijloacele spre a stinge focarul revolu-ţionar-comunist din Romînia.
D’aceea d. de Nesselrode denunţa, într’o circulară către puteri, revoluţia romînă ca «opera unei minorităţi turbulente, ale cărei idei de guvernăm îut nu sunt de ett un plagiat împrumutat propagandei democratice şl socialiste a Europei».
Rezultatele acestei politici a Republicanilor noştri a fost ocuparea ţării de armatele streine şi distrugerea mişcării revoluţionare.
Aşa fiind, este o îndrăzneală fără margine d’a atribui meritele mişcării, poliţaiului de la 48, care n’a fost de cît omul nefast care a distrus revoluţia.
Sfătuim, prieteneşte, organele liberale să renunţe la discuţie, căci suntem liotărîţl a nu mal permite ca legenda să-şi urmeze drumul înainte.
De se ’mpacă, nu se ’mpacă
Nu putem spune dacă se împacă sau ba domnii colectivişti.
Putem- spune cu siguranţă însă următoarele asupra situaţiei:
Dacă nu se vor împăca, vor reîncepe tratările de împăcare peste o lună.
Dacă se vor împăca atunci desbinările vor isbucni iarăşi peste o lună.
înţelegerea Fieva-Aurelian
Şefii celor două grupuri dizidente dacă nu opozante Ocultei, au stabilit o înţelegere deplină între ei şi aii fixat chiar condiţiile cari vor servi de platformă pentru o apropiată contopire a celor două fracţiuni.
Iată cile va amănunte precise :
Atitudinea d-lul Fleva.
De la deschiderea încă a sesiunei, d. Aurelian şi cîţi-va Drapelişti, aii intervenit pe lingă d. Fleva în scop de a aduce o înţelegere desăvîrşită spre a coopera în luptă în contra guvernului d-lul Sturdza.
D. Fleva a refuzat continuu, bănuind că d-sa va servi Drapeliştilor ca boue emissaire.
Pentru a nu folosi chiar în mod depărtat ţinta Aurelianiştilor de a scoate castanele în profitul lor, s’a ferit de ori-ce atitudine provoeătoare în Cameră, deso-rientînd ast-fel pe amici şi adversari.
D. Fleva a vrut să dovedească că poate şi d sa so fie abil.
D. Aurelian însă a contimiat tratativele. înţelegerea
După multe conciliabule, înţelegerea s’a făcut şi, spre a dovedi d-lul Fleva buna sa credinţă, d. Aurtlian şi grupul său, au fixat, între cele-l’alte condiţiuni puse guvernului, şi împăcarea d-lul Fleva.
Trebue însă dată o formă publică acestei înţelegeri, şi crini banchetele joacă un rol în organizarea partidului liberal, d-l Lascar a convocat la un prînz, ge lîngă alţii, şi pe d. Fleva.
Iată acum şi condiţia esenţială a înţe-legerei d lui Fleva cu Drapeliştii:
„IMulatee-tet rfe interne aii se flea lor“.
Trebue relevată subtilitatea condiţiunei acestea, care constitue Crezul d lui Fleva.
Nu se zice să se dea ministerul de interne d-lul Fleva, ci să li se dea, adică: dacă nu tribunului, cel puţin domnului V. Lascar.
TRIUMFUL D-LUl FLEVA
D-nul Fleva, omul ponegrit de liberali, omul tîrît în noroi de Sturdza, tratat ca un făcător de rele de Gogu Cantacuzino, triumfă în contra d-Iuî Sturdza.
Preşedintele consiliului cere colegului, pe care l’a executat în mod nedemn, pe banca ministerială, să’l scape. Iar d-nul Fleva dictează condiţiunile sale domnului Sturdza.
Nu putea d. Fleva să capete o mal strălucită satisfacţie.
IN CESTIUNEA DUELULUI
«Este culmea necuviinţei şi a grosolănie! de a aduce, in dezbaterea publică, faptul cu totul privat al unul duel»._
Aşa se exprima odinioară Voinţa Naţională. D’aceea suntem autorizaţi a arunca patronilor Voinţei, epitetele de necuviincioşt şi grosolani, cînd îşi permit a pune încă o dată, in discuţiune, cestiunea duelului d-lul Filipeseu.
Voinţa Naţională revioe asupra acestei ces-tiunT spre a denatura un articol al d-lul Emile And i. Acesta, ca om special, a emis oare-carl păreri technice asupra eondiţiunilor în cari trebue să se producă un duel ideal. El n’a cugetat un singur moment să pue în discuţiune lealitatea luptei, nici corectitudinea martorilor.
Din cauza atitudinel Voinţei Naţionale, d. Fi-lipescu ne comunică o scrisoare â d-lul Emile And 6 precum şi o scrisoare a d-lul de Gou-donrville, cu autorizare de a le publica.
Iată cu ce scrisoare a însoţit d. Emile Andrei articolul sătl din «Le Journal» :
«Am înţeles să discut cestiunea de a se şti dacă articolul din l’Inddpendance Bou-mâine îndrituia o trimetere de martori.
Lumea e de sigur deprinsă cu polemici politice violente. Dar, după părerea mea, prima jumătate a articolului explica o trimetere de martori din partea d-voastră.
«Diferite uzanţe ce pot îndulci duelul îutr’o măsură oare-care, îmi par în genere, utile — mal ales dacă luptătorii nu sunt nişte trăgători stăruitori al sălilor de arme.
«De aceea, am criticat din oare-cari puncte de privire, rolul martorilor îu duelul d-voastră,
«Bine Înţeles că, zicînd aceasta, nu mă îndoesc mal mult de bunele lor intenţiunl de cît nu s’aâ Îndoit de perfecta lealitate a luptei constatată in proeesul-verbal».
Iată acum şi scrisoarea d-lul de Gondour-ville, redactor-şsf al ziarului l'Epie, organ oficial al sălilor de arme din Paris, scrisoare prin care d-si răspunde la mulţumirile ce i-a adresat d. Filipeseu, pentru că de la sine şi fără a-1 cunoaşte, scrisese un articol atît de bine-voitor In ziarul săO.
Scumpul mea domn,
Am primit azi dimineaţă, scrisoarea d-stră şi mă grăbesc a’l răspunde, afirmlndu-vă încă odată oroarea ce am resimţit faţă de
urmările nenorocitului d-voastră duel, pe care nişte politician!, nepăsători de demnitatea nefericitului d-voaslră adversar, se silesc a-1 denatura, nu numai în faţa opi-niunel, dar mal ales în faţa justiţiei.
Stăruesc In cele ce am spu3 în articolul meO din l’Epde; opinia mea e aceea a tuturor oamenilor cinstiţi; aci, In Paris, nu înllmpinaţi nici o învinuire şi cele ce am scris att primit, In lumea armelor, o complectă adesiune.
Nu aveam onoare de a vă cunoaşte; am simţit nedreptatea clocotind l'ln cele mal multe din articole şi am luat în mină condeiul, în favoarea dreptului. Nu-mi mulţumiţi prea mult, datoram aceasta cititorilor mei.
Nu ştifi ceea ce tribunalele d-voastre vă rezervă, totul atlrnlnd de la spiritul de independenţă ce le însufleţeşte ; dar pot să vă spun că aci, la Paris, nu s’ar găsi, de sigur, un judecător pentru a vă condamna, nici o familie lutru atîta lipsită de ruşine, în cit să se constitue parte civilă : duelul neprivind de cit pe luptători şi pe martori.
Veţi face cu scrisoarea mea, uzul ce veţi crede de cuviinţă. Dacă nu vă va fi de folos prin publicitate, ea vă va servi a vă convinge că duelul d-voastre, dacă aţi eşit victorios, nu e atins de felonie.
Daţi-ml voe a vă spune, dragă d-le Fili-pescu, că aci la Paris, nimeni nu vă învi-nueşte. Sunteţi, din potrivă, plîas, mult plîns. Majoritatea oamenilor de arme şi a preşedinţilor de societăţi mă Însărcinează să vă strÎDg mina, în numele lor, ceea ce fac cu multă plăcere.
Primiţi, etc.
Henry de Gondonrville.
îffAUMTRU ORl ÎN AFARA
Părerea unui liberal despre negocierile de împăcare :
— Toată chestiunea este de a se şti dacă pe viitor balamucul va fi în guvern ori în afară de guvern.
£ VORBA DE TOCMEALĂ
Greă merg tratările de Împăcare dintre grupurile marelui partid colectivist. Şi merg grefl pentru că toemeala-1 ţigănească, nici unul nu vrea să lase, toţi vor să pue mîua pe cîte ceva.
Să nu se spună că zicem aceasta din pa5 timă contra adversarilor politici. Iată ce zice, In această privinţă şi Bomînul, bătrî-nul organ liberal, în uumărul săQ trecui:
*Din conciliabulele, cari s’aii ţinut, toţi aii fost de părere că partidul liberal tre-bueşte să fie unit, pentru a putea săvîrşi reformele dorite, dar nimenea n’a avut tăria de caracter d’a renunţa la meschine ambiţiuni, cari sunt o stavila la acea unire.
Notaţi bine : nimenea n’a avut tăria de caracter...
Uititoril vor găsi In pag. II, la foiţă, reproducerea In extenso a textului senzaţionalei broşuri
«Boala reformelor în armată»
Chestiunea Armînilor
Toate ştirile ce vin din Macedonia, din diferite sorginţi, arată un lucru : că chestiunea romînească a căzut jos de tot, că singura cetăţuie a Armînilor, e ruinată.
Timp de aproape doui ani, guvernul liberal ne-a purtat cu vorba ; el lăsa să se înţeleagă şi din cînd în cînd o spunea făţiş prin fel de fel de manifestaţiuni, că are o politică a sa proprie şi că e sigur de reuşită. înfiinţarea unei Mitropolii Ar-mîneşti avea să fie baza viitoarei dezvoltări naţionale a Bomînilor-Macedoneni.
Speranţa aceasta făcea pe mulţi să ’şi stăpînească mîhnirea ce le pricinuia mizerabila gospodărie ce se face cu şcoalele macedonene de doui ani încoace. Cei cari credeau in izbinda guvernului, se mîn-gîiau cu gîndul că toate aceste ticăloşii vor lua sfîrşit după crearea Mitropoliei; cei cari nu credeau în reuşita guvernului, îşi ziceau că, totuşi, trebue să aştepte sfîrşitul acestei experienţe, ori cît de dureroasă ar fi ea.
Astă-zî însă, nimeni nu ’şi mai face nici o iluzie.
Politica guvernului, dacă se poate da acest nume planului copilăresc ce ’şi făcuse, a căzut în apă ; experienţa a fost dezastruoasă.
Mitropolie nu aii obţinut Armînii; iar şcolile lor decad văzînd cu ochit.
Credem că a venit vremea să se ceară guvernului socoteală de chestia macedoneană ; dacă nu pentru alt-ceva, cel puţin spre a pune stavilă pustiirii şcoale-lor romîne din Macedonia.
TRIBUNA LITERARA
Trei ani din cestiunea Orientului. (1856—1859). După liîrtiile inedite ale d-luî Thouvenel, de D-nul L. Thouvenel, Calmann-
Levy.— Paris—1897.
(Urmare şi fine)
Cu toate aceste greutăţi, cestiunea face un pas Înainte, şi firmanul pentru alegerea Diva-nurilor ad-boc apare.
«Am redactat, scrie d.Thouvenel, în Iauuarie 1857, de la cel d’întîiu pînă la cel din urmă i ind, noul proiect de firman, pentru convocarea Divanurilor din Valahia şi din Moldova, şi este bine înţeles că aceste adunări se vor putea ocupa de cestiunea unirei. N’am pretenţiunea d’a fi făcut o operă ireproşabilă. Nu era lucru uşor, a redacta o lege electorală pentru o ţară necunoscută nouă ; cred, însă în toată sinceritatea, că am rezolvat problema cît se putea mal bine. Cum singur studiasem cestiunea în fond, îmi era puţin teamă să nu sperii pe cel lalţl. N’am avut, din contra, de cît să mă laud de toată lumea. Slavă Domnului, iată-mă scăpat de această ingrată lucrare şi dacă Valahii nu se aruncă tn braţele Moldovenilor, nu va fi vina mea!»
In timpul acesta, lucrarea viitoarelor Di-vanurl şi soluţiunea de dat «justelor reven-dicaţiunl» ale principatelor nu încetează a preocupa diplomaţia imperială.
«Cestiunea unirei, scrie d. Benedetti ia 31 Maiu 1857, continuă a dezbina pe toată lumea.
Lucrez fără preget spre a găsi un tărîm de conciliare.
Dar, în sferele înalte, nu ni se permite a ne depărta de «principiul unirei»; în ceea ce priveşte «prinţul străin», putem admite că Diva-nurile nu vor avea dreptul a se ocupa de această cestiune, reeervînd însă viitorul, şi fără a spune nimic care ar putea constitui o piedică, pentru a reveni asupra cestmnei într’un moment mai oportun.
Austria este neînduplecată, şi toate sforţările el, în momentul de faţă, aQ de scop d’a face ca unirea să fie respinsă In Moldova, unde adversarii noştri aQ concentrat toate mijloacele lor de acţinue, abandonîndu-ne Valahia, ast-fel în cît unirea, care va ti votată la Bucureşti, să fie respinsă la Iaşi. Nu vor fi a-tuncl nici învingători, nici învinşi, succesul real însă, ar rămînea dobîndit cabinetului din Viena».
Alegerile se fac. Se ştie îu ce condiţiual. Antiuniouiştil triumfă îu Moldova sub presiunea Austriei, Angliei şi Turciei.
«Oare Turcia, Austria şi Anglia, nu vor da înapoi de ruşine, scrie d. Place, consul la Iaşi d-lul Thouvenel, în faţa reprobărel generale a unei ţări pe eare avem pretenţiunea d’a o consulta ?»
împăratul Napoleon simte lovitura. «Ne trebuie o concesiune, telegrafiază d. Benedetti, d-lul Thouvenel, înainte chiar d’a mal căuta să ne înţelegem asupra fondului cestiune!.»
Iar d. Thouvenel scria ducelui de Gra-mont la Turin:
«Mi s’a arătat o hîrtie prin care reprezentanţii Austriei şi Angliei descarcă pe Sublima Poartă de ori-ce răspundere, şi iail totul asu-pralor! Aflînd aceasta, la moutardeest montie au nee de l’Empereur.
Cer împăratului ordinul d’a rupe relaţiunile cu Turcia».
împăratul Napoleon, care hotărîse încă mal dinainte să facă un demers personal la Osborne pe liugă Regina Victoria, pentru a se înţelege în privinţa unirei, şi a cere ca atitudinea lordului Stratford «a şeasea mare putere a Europei» cum îl numea d. Thouvenel, să fie blamată, grăbeşte plecarea sa, şi înainte d’a se îmbarca, ordonă d lui Thouvenel să ceară Porţel, casarea pur şi simplu a alegerilor din Moldova, şi la caz cînd nu i s’ar da satisfacţie să rupă relaţiunile cu Turcia.
Ceea ce se şi făcu. Rusia, Prusia şi Sardinia urmară pe Franţa în atitudinea el şi rupseră şi dînsele relaţiunile cu Poarta.
Asupra rezultatului întrevederel de la Osborne, d. Benedetti scrie d-lul Thouvenel:
«Ştiţi deja ce s’a făcut la Osborne. După părerea mea succesul e complect. Am fost demni şi hotărîţl ; n’am cedat o iotă din pretenţiunile noastre, pe cari le-am formulat cel d’lntîiO şi Anglia s’a însărcinat să le facă să triumfe la Constantinopele, trăglnd după sine pe bravii noştri Austriael cari vor.eşi dia luptă, micşoraţi în coneideraţiunea publică.
«Iată dar lordul Stratford silit să facă pe Poartă să primească ceea ce o silise să refuze!»
In acelaş timp, marele vizir Resid-paşa, cade de la putere ; alegerile din Moldova sunt anulate, iar relaţiunile diplomatice cu Turcia sunt reluate.
Nouite alegeri In Moldova, consfinţesc triumful unioniştilor, şi atlt Divanul din Moldova cit şi cel al Ţărel Romlueştl exprimă dorinţele ambelor ţări resumlndu-le In cunoscutele 4 puncte.
Rămlnea ca comisiunea europeană din Bucureşti, să-şi redacteze raportul asupra lucrărilor Divanurilor. Dar şi aci noul grni' taţi. Le este cu neputinţă comisarilor d’ se înţelege asupra termenilor acestui raţ.o t.
Să dăm cuvîntul, Iu această privinţe, comisarului francez, baronul de T li»yrai d Perigord, care, cu multă vervă, pune pe d, Thouvenel în curent cu aituaţiunea:
www.dacoromanica.ro
N
2
EPOCA
<Dup& numeroase vizite, conversaţlunl acri-momoase concepte şterse şi amendate, a devenit, evident, ca nu ne vom înţelege nici odată asupra celor ce vom avea de zis. Alunei s’a născut ideea luminoasă d’a tăcea şi iată argumentaţia pe care o voiţi propune miine colegilor mei: «Divanul a emis patru desiderate politice, asupra căror este oprit comisiunel d’a se pronunţa. Comisiunea n’are deci a se ocupa decît de cestiunile interioare, asupra cărora Divanul a refuzat d'a se expliea. Ergo.. lucrarea, din punctul nostru de vedere = 0! Şi iată pentru_ ce am venit aci! N’avem de ctt să ne acoperim faţa de ruşine. Ceea ce este ridicul de trtst, e că nu e o singură cestiune asupra căreia să nu ajungem in mod fatal la aceleaş rezultat.
Ne vom îneca cu toţii, în aceeaşi mocirlă, dacă guvernele noastre, după acest protocol, nu ne vor întinde o pîrgtne de scăpare reche-mlndu-ne. Bulwer are migrenă; Richtoffen e bolnav de gălbinare; Benzi are o bronşită ; Lichman o constipat; eă am stomacul stricat şi Savfet... bietul Savfet! stă prost de tot! In fine, toţi cîţl suntem, ne recomandăm puternicei d-voastre intervenţiunl. Am dat un bal, care, după cît mi se spune, a reuşit, şi o cred. Dar acest succes mă costă cinci sute de galbeni. încă o victorie şi la întoarcerea mea mă duc drept la Clic-by, în loc să mă cobor la o* telul Luvrulul».
Gestiunea, în stadiul îu care ajunsese, încurca pe toată lumea, ne spune autorul, şi nu mal erafl de cit două soluţiunl: războiul safl o conferinţă. Această mărturisire este cea mal bună scuză ce se putea aduce împăratului Napoleon la imputarea ce reiese din întreaga lucrare a d-lui L. Thou-venei, d’a fi angajat cu uşurinţă cestiunea principatelor şi d’a ne fi părăsit în cestiu nea unirei, nemulţumind ast-fel pe toată lumea şi pe noi cel d’întîifl.
Franţa d’abia eşia dintr’un războia, şi nu era momentul d’a o asvîrli îutr’altul, de şi e probabil că d’atuncl se hotărîse îu spiritul Iul Napoleon III războiul centra Austriei, care trebuia să izbucnească un an şi jumătate mar.tîrzifl, şi d. Thouvenel nu era departe de adevăr clnd, câutînd la 1857 să îşi explice atitudiuea ce i se impunea, se întreabă «dacă uu este ceva ascuns 1d cele ce se petrece», şi dacă «Franţa n’are in-tenţiunea să reguleze pe malurile Po-ulul, eestiunile ridicate la marginea Dunărei».
Napoleon III, în ceea ce ne privea, re-servase viitorul; concesiunile făcute eraţi momentane; faptele săvîrşite în urmă afl dovedit-o pe deplin.
Conferinţa se întruneşte Ia Paris. D. L. Thouvenel recunoaşte că în acel momeut «o-piniuuea guvernamentală în Franţa era împărţită în două: sentimentul personal al împăratului, cu totul favorabil unirei pure şi simple a Valahiel şi a Moldovei sub un prinţ străin, şi sentimentul mal moderai al membrilor guvernului imperial, cari In faţa greutăţilor situaţiunel înclinaţi spre un compromis».
Cu toate sfaturile d-lul Thouvenel, care nu se îndoeşte că «cestiunea unirei e per-dută» şi recomandă a se adopta o atitudine pasivă, rămlnlnd ca «Turcia şi puterile limitrofe să prezinte un proiect, Franţa re-zervîndu-şl dreptul de critică», guvernul imperial, sub impulsia lui Napoleon III, face toate sforţările pentru a ajunge la o solu-ţiune cit mal satisfăcătoare.
Lucrul nu era uşor. Hiibuer, Fuad şi lordul Cowley, pun piedici de tot soiul. «înţelegerea tacită între aceşti trei domni, îmi pare evidentă, scrie baronul de Talleyrand-P6rigord, d-lnl Thouvenel. Cel d’întll tace, eel d’al douilea vorbeşte, pentru a nu spune nimic, cel d’al treilea se ţine în rezervă pentru a ne combate prin contra-proiecte. Clte-şî trei tind la aceiaşi scop».
Cu toate acestea momentul soluţiunel se apropie.
«Conferinţa îşi va termina lucrările, scrie contele Walewsky d-lul Thouvenel, şi în definitiv rezultatul îmi pare destul de satisfăcător din punctul nostru de vedere. Dacă n’avem unirea imediată, ea este, in mod neîndoelnic, asigurată în viitor».
In timpul acesta, şlirile despre holărîrile Conferinţei produceaţi o oare-care descurajare în principale. D. Piace, trimitea din laş! ştiri alarmante; era îngrijat că va izbucni o insurecţiune. «Efl uu cred într’uua ca aceasta, scria d. Beclard d-lul Thouvenel. Moldovenii şi Valahii nu sunt aşa de răi pe cit o spun. Resemnarea constitue fondul caracterului lor şi rezumatul istoriei lor. El se vor resemna şi acum!» In fine, după peripeţii de tot soiul, după lungi şi laborioase discuţiunl, asupra cărora d. L. Thouvenel ne dă numeroase amănunte, se semnează de către reprezintanţil Puterilor, Con-
4
0 BROŞURA SlNSAŢIONALÂ
„Boala reformelor în armata*1
IV
Populaţia rurală, se Învăţase să vază de aproape reşedinţa companielor teritoriale şi autoritatea comandanţilor lor ; nu numai că aceasta era un progres din punctul de vedere al dezvoltărel spiritului militar şi al mohilizărel, după cum vom dovedi-o mal la vale, dar era şi un mijloc de disciplinare a maselor formate din cele-l’alte elemente ale pulerel armate ; era pe lîngă aceasta, şi un ajutor mal mult, dat administraţiei, ca să supravegheze ordinea prin comune. Cu acest sistem, să dorobănţise ţara, adică, fie-care locuitor ştia că are dreplurl şi datorii de împlinit, căci cunossut este că, în Romînia, armata a fost o şcoală, bine-fă-cătoare pentru popor.
De ce o întocmire aşa de folositoare, tre-cut’a prin gîndul ministrului de războiţi, general Budişteanu, să o strice, iar ministrul, general Berindeifl, pentru ce grăbitu-s’a să devie braţul executor al capului generalului Budişteanu, unde zăcea o aşa de nenorocită idee ?
Ce raţiuDl puternice îndemnat-a pe cumpătatul ministru de războia actual să ia o aşa de necumpătată măsură ?
venţiunea din Paris, din 19 August 1858. Principatele-Unite eraţi create.
Cu alegerea lui Cuza, şi recunoaşterea sa de către Poartă, se termiuă partea privitdre la principale, a cărţel d-lul L. Thouvenel.
«Aflu alegerea lui Alexandru Cuza, scrie d. Thouvenel, din Paris, d-lul Amedee Outry, primul dragoman al ambasadei franceze din Constantinopole. Vă aduceţi aminte că era cît p’aci să-l facem caimacam, după moartea d-lul Balş ?».
Din acest moment, conchide autorul, sarcina acelora cari veghiaseră asupra Romă ■ niei în faşe, era terminată.
încheiam şi noi aci, această dare de seamă, deja prea lungă, pentru cadrul unei simple notiţe bibliografice. Ni s’a părut interesant, după cum am zis-o de la început, a menţiona această carie, pentru că reaminteşte pentru noi Românii, epoca în care s’a manifestat cu putere, In această ţară, uu avînt de patriotism luminat, susţinut, pentru fericirea neamului nostru, de o politică cu vederi largi şi cu porniri generoase.
Dacă d nul Thouvenel şi corespondenţii săi, sunt adesea prea aspri şi nedrepţi, în aprecierile lor asupra multora din oamenii noştri din acea epocă, şi dacă cestiunea principatelor pare să fi fost pentru dlnsul o belea, care a venit să-l turbure odihna pe malurile Bosforului, este o mîngîiere pentru noi d’a constata, o dată mal mult, că sufletul blind şi generos al aceluia care, întrupînd aspiraţiunile către dreptate şi umanitate ale poporului francez, declara că ori unde apare armata Franţei, ea este precedată şi urmată d’o mare idee, a planat asupra României, într’un moment aşa de hotărîtor pentru noi. Lui Napoleon III, România îl datoreşte ceea ce este azi. Lui Napoleon III care nu şi-a considerat sarcina ca Îndeplinită la 1859, ci care tra-lînd cu Cuza insu-şl, cestiunea domnului străin, şi-a încoronat opera la 1866.
Cartea d-lul L. Thouvenel deşteaptă în noi o dulce amintire, şi, citind-o, nu ne putem stăpîni emoţiunea, eînd ne gîndim care ar fi putut fi soarta noastră, dacă politica Europeană n’ar fi fost condusă în acel moment de împăratul Napoleon. De atun! I atn mal repurtat victorii, plătite cu slngele nostru, dar n’am mal dobîudit nici un succes. De atunci s’afl mal adunat congrese, cari ah avut să decidă de soarta noastră, dar nimeni n’a mal ridicat glasul pentru noi! De aceea, Romlnil, ori de cite s’a presintat ocasiunea de a ’şl plăti datoria de recunoştinţă către Napoleon III, aii făcut-o. Şi clnd, îu Camera romînă, s’a discutat adresa de condoleanţă ce trebuia să se trimită împărătesei Eugenia, cu ocazia mor-ţel împăratului, delunctul Alexandru Laho-vari, răspunzlnd d-lul G. Brătianu, care se opunea la trimiterea acelei 'adrese, ziciud că aceasta ar indispune guvernul republican al Franţei şi că Napoleon III n’a făcut nimic pentru m I, putea spune, în a-plausele îndelung prelungite ale unanimi-tăţel Camerei, mal puţin unul :
«... In contra nimicului d voastră răs-
pund cadavrele căzute în Crimea, răspund banii vărsaţi de Franţa cu aceeaşi prodigalitate ca şi sîngele generos, răspunde unirea; răspunde autonomia naţiune! ro-mîne, răspnnde secularisarea bunurilor mă-năstireştl, pe cari le stăpîueafl nişte străini; răspunde In fine tot ce avem pînă acum şi tot ce vom avea în viitor ; răspunde fotoliul pe care şezi aici! Facă cerul ca naţiunea romînă să primească de la alţi Suverani asemenea nimicuri precum a primit de la Napoleon III !»
Nu putem încheia mal bine, de cit ex-primînd cu toţii aceeaşi dorinţă.
C. Hiott.
Agitaţiunea din Franţa
Franţa e cuprinsă din ce în ce mal mult de o vie mişcare, ale căreia consecinţe, fiind dală apropierea alegerilor generale parlamentare, nu se put. prevedea.
Afacerea căpitanului Dreyfus, agitată atita vreme prin presă, a fost dusă acum In stradă. Se ţin întruniri zgomotoase şi se fac manife-staţiunl violente.
Dacă lucrurile vor merge tot aşa înainte, a-tuncl In curiud Franţa va fi împărţită îu două tabere ; una fiind pentru revizuirea procesului Dreyfus, alta fiiud contra revizuirii.
Scrisoarea lui Zola a înfierbîntat grozav spiritele şi procesul ce i s’a iutentat de miniate rul de războ’ va hrăni încă cît-va iimp agitaţiunea.
Ceea-ce e îngrijitor, e că această afacere se complică pe fie care zi cu fel de fel de inte-
Slaba noastră inteligenţă, nu poate să pătrundă tainele acestei botârîrl.
Daca însă vom judeca măsura, după oi-dinele ce ah precedat-o şi urmat-o, siliţi suutem să zicem cu evanghelia : «Iartă-le lor Doamne că n’au ştiut ce fac.*
Şi iată de ce vorbim ast-fel:
La început, şefii de regimente primiră ordiuul în luna lui Maiu 1897, să se înţeleagă cu prefecţii judeţului ca piuă la 1 Octombrie, să se construiască din fondurile judeţelor, localuri In oraşele de reşedinţă ale regimentelor, pentru instalarea magaziilor companiilor teritoriale, safl să se închirieze asemenea localuri.
Cum e turcul şi pistolul ; cum era de chibzuită măsura ce se luase, tot aşa de chibzuit era şi ordinul.
Se cerea consiliului judeţian să facă clădiri de la Iulie pînă la 1 Octombrie, ca şi cum al cere de la Capşa două prăjituri şi un pahar ee bordeaux, fără a se ţine seamă că trebuie bani, că banii se dau cu rost, că sesiunile consiliului judeţean sunt fixate la anume epoci In cursul anului, că asemenea construcţii nu se ridică cu uşurinţa unei case de cărţi, raţiuni pentru cari prefecţii, nici n’afl putut să execute ordinul ministrului de războia, mal cu seamă că dinşil afl invocat şi puternicul argument că judeţele destule cheltuell făcuseră cu plătirea localurilor pe la companii, prin urmare, cheltuell noi nu se mal simţeafl în stare să mal facă.
rese şi nemulţumiri politice. De la monarhiştil intransigenţi şi pînă la anarhişti, toate culorile şi nuanţele politice sunt puse In joc.
Nu numai existenţa ministerului e ameninţată, ci, după părerea multora, chiar forma Statului.
Concentrarea Republicanilor
Opoziţiunea republicană contra ministerului Măline creşte necontenit.
In Aprilie vor fi alegerile generale pentru Parlament şi republicanii din aripa stingă se tem că guvernul, care a trăit atita vreme numai graţie concursului ce i 1-aO dat conservatori! şi monarhiştil, va favoriza la alegeri pe candidaţii monarhiştî şi conservatori.
La Paris, în cei eurile republicane, se vorbeşte mult de nevoia unei concentrări a republicanilor. Cabinetul Măline ar trebui să fie înlăturat spre a face loe unul minister concentrat.
Stingă republicană îşi va da toate silinţele să ajungă la acest rezultat.
Foreign.
OTFOBMAŢn
Origina crizei
Iată cum s’a reînceput tragerea pe sfoară împodobită cu numele de «tratări pentru unirea forţelor liberale». .
D. Djuvara aflase, cu două zile înainte de va-canţiile parlamentare ale Crăciunului, că d-nul Sturdza tratează cu d. Aurelian şi că a dispus de locul lui şi de acela al d-lul Stolojan, fără a le fi cerut—cum cea mal elementară cuviinţă porunceşte—ca să pue portofoliile lor la dizpo-ziţia sa.	_
Pe d’altă parte, d. Slurdza desemnase deja pe d. Nacu ca să execute pe d. Djuvara şi să dărîine proiectul săfl de reformă a magistraturel daca cum-va n’ar voi să-I cedeze portofoliul cind va avea nevoe să dispue de dînsul.
D. Djuvara, simţind aceasta, s’a grăbit a-şl da demisiunea cînd încă d. Sturdza nu ajunsese la nici o înţelegere aşa în cît să-I facă Iul un bucluc, în loc d’a fi el tras pe sfoară.	_
înainte însă d’a-şî da formal demisia, d. Djuvara se duse la d. Stolojan şi-l înştiinţa despre complotul ce se urzeşte.
In naivitatea si, ministrul domeniilor se duse la d. Sturdza şi îl întrebă dacă cele spuse de d. Djuvara sunt adevărate.
D. Sturdza se jură că e o infamie de a crede că el e capabil de aşa manopere şi spre a’l asigura şi mal bine că nu e nimic adevărat în cele spuse, II îacredinţă şi interimul justiţiei.
Foarte liniştit, d. Stolojan rămase în minister, afeetînd oare-care compătimire faţă de temerile copilăreşti ale d-lul Djuvara.
Nu trecură însă multe zile la mijloc şi d-nul Stolojan fu înştiinţat că, îndată ce se va face împăcarea, d-sa va fi deposedat de ambele portofolii.
Iar Drapelul, spre a’şl bale joc de dinsul, amintea, erl, discursul ministrului domenielor care se sfirşia cu cuvintele: «J’y suis, j’y reste».
Acum d. Djuvara face mare baz de păţania d-lul Stolojan.
Procedeurile de cari sunt capabili aceşti oameni explică ce încredere el ati unii într’alţil şi de ce le trebue, cînd negociază săptămînl întregi spre a hotărî toate condiţiunile menite a’I apăra în contra tragerilor pe sfoară.
Cu ocazia anului nou, M. Sa Regele a bine voit a adresa urările sale elevilor şcoalei fiilor de militari din Iaşi.
Filicitarea Suveranului e dată ca înalt ordin de zi şi începe cu cuvîntul: Ostaşi.
Ea a fost citită, in faţa frontului elevilor, de către colonelul Cică, comandant al şcoalei.
Ministerul cultelor şi instrucţiunel publice a hotărît compunerea unul album, conţintnd monumente, vederi pitoreşti şi costume din ţară.
* Acest album va fi expus în secţiunea romînă de la expoziţiunea din Paris.
In privinţa candidatului liberal la colegiul I de cameră din Ploeşti, s’au produs vii neînţelegeri între diferitele nuanţe liberale din localitate.
Aurelianişlli susţin candidatura d-lui advocat Teodorini, fleviştii prin d. C. T. G-rigorescu susţin candidatura d-lui Can-tili, profesor universitar, iar administraţia observă deocamdată o expectativă dubioasă faţă de aceste două candidaturi.
Astă-zl la orele 9 dimineaţa se va sărbători a 5-a aniversare a înfiinţărel gimna ziulul G. Şincai, din Capitală.
In urma oficiârel serviciului religios, la biserica Sf. Gheorghe Vechifl, invitaţii vor merge în localul gimnaziu/ul, unde se va servi o mică gustare.
Ministrul de războifl, văzînd că prin ordinul d’îatlifl nu şi-a ajuns scopul, dete un coutra-ordin, ce suna ast-fel:
*Dacă nu se pot muta acum magaziile, atunci să nu se mai mute*.
In unele regimente însă, să şi mutase o parte din companii, aşezîndu-se în localurile de care dispuneafl corpurile şi anume în barăcile companiilor terrtoriale, căci comandanţii regimentelor Îşi ziseseră cu drept cuvînt:
Dacă se descoucentrează recruţii trupei cu schimbul, de ce să mal ducem de geaba muniţia lor la reşedinţa companiilor pe afară, clnd ordinul este să mutăm companiile la reşedinţa regimentelor.
Ordine, contra-ordine, dezordine.
Dezordine a şi născut, căci a născut o mare zăpăceală. Iu unele regimente jumătate muniţia rămase la companii, jumăţate la regiment; In altele o parte din companii se găsesc afară In judeţ, o alta la regi ment; iar In alte regimente, toate compa-niele rămaseră afară în judeţ.
Nu mult după aceasta, sossşte un alt ordin, prin care se zicea ca să se mute com • paniile, pe măsură ce vor dispune de localuri, la reşedinţa regimentului.
Puţin mal In urmă, sosi şi un ul 41ea ordin, care In ipoteza că s’afl mutat com-paniite la reşedinţa regimentelor, prescria că, pentru instrucţia de Duminecă a dorobanţilor cu schimhul, să se înfiinţeze de urgenţă de către corpuri, din fondul mese-
Scrisoarea d-lnl Aurelian
Am anunţat la timp demisia d-lul G. Mtrzescu, din preşidenţia clubului liberal din Iaşi.
D-sa, persistlnd In demisie, adunarea generală a clubului a fost convocată, pentru alegerea unul nofl comitet. Informaţiile ce aveam ne permiteafi a afirma că d. Mir-zescu, profittnd de noua alegere, avea să îşi deie pe faţă supărarea şi să execute pe d. Sturdza şi guvernul actual.
întrunirea de la 6 Ianuerie se aştepta dar cu mult interes şi nerăbdare.
Aşteptările afl fost însă zadarnice.
In urma unei scrisori ce d. Aurelian a adiesat d-lul Mîrzescu, rugîndu’l să nu în* nfisprească relaţiunile şi asigurindu’l că o Înţelegere se poate stabili, acesta şl-a moderat focul.
De aceia, tu seara de 6 Ianuarie, simpaticul senator Ieşan s’a mărginit numai să declare, în stilul săfl figurat eă nu mal vrea să verse untdelemn peste foc şi să roage adunarea să proroage puterile actualului comitet, pînă la stabilirea unei înţelegeri definitive.
Natural că propunerea a fost primită în aplauze.
Afl urmat apoi pupăturile : d. Mîrzescu a fost îmbrăţişat de toţi cel prezenţi. Iu special d. Poni l’a sărutat mal cu căldură.
Egyelertes de Joul spune că cîte patru delegaţi ai studenţilor romîni de la universităţile din Viena, Graz şi Budapesta s’au întrunit Miercuri in acest din urmă oraş şi după mat multe discuţii au semnat un proces verbal prin care se declară solidari cu acţiunea comitetului naţional din Sibiu şi vor întreprinde o luptă hotărUă în contra maghiarismului.
Noul pod peste Dunăre
Cladova
Credem interesant a da cititorilor următoarele amănunte asupra oraşului Cladova, unde se va construi uoul pod de peste Dunăre.
Cladova, orăşel de pe malul drept al Dunărei In Serbia, are o populaţiune de aproape 3000 locuitori.
* După cum se ştie, prin convenţiunea încheiată la 6 Ianuarie, el va fi legat priu-tr’uu mare pod de fier cu Turnul Severin.
Pînă In prezent, Cladova nu are nici o linie ferată. Comunicaţiile se fac actualmente prin diligenţă, care circulă de trei ori pe săptămină, puntnd oraşul în comunicaţie cu Belgradul.
In baza convenţiei Încheiate insă, o linie de drum de fier va pune in legătură acest oraş atlt cu liniile ferate romlne, cît şi cu linia slrbească Niş Belgrad.
Situată Intre Vojuga şi Petrovoselo, Cladova va putea deveni un important centru comercial, in urma coostruirel podului.
Popnlaţiunea acestui oraş este In mare parte romîneascâ. Atît în Cladova, cit şi In orăşelele vecine, limba romînă este limba curentă. Romînil de aici se ocupă cu pescăria şi agricultura.
Aprecierile presei străine
Am crezut aceste amănunte interesante, acum clnd convenţia pentru construirea podului a fost semnată.
Ea va fi adusă, înaintea camerelor ro-mîue, Îndată după deschiderea sesiunel. Cam tot îu acelaş timp va fi discutată şi de camera sîrbească.
Neue Freie Presse, vorbind despre a-eeastâ construcţie, o apreciază, în mod foarte favorabil, pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre ambele regate. Marele organ vienez califici podul de un nou pas către progres.
Conferinţa Inginerilor
După cît suntem informaţi, prin noua convenţie, guvernul romîu Îşi ia angajamentul de a procura fondurile necesare, pentru clădirea podului, care trebuie să înceapă chiar în primăvara viitoare.
In acest scop, mal mulţi ingineri din corpul teehoic al lucrărilor publice din Serbia vor sosi In Capitală, pentru a stabili, împreună cu inginerii romîni condiţiile construcţiei.
Cheltuelile vor fi suportate pe jumătate de ambele state.
D. A. Stolojan, ministrul domeniilor, a împărţit zilele acestea zice, Drapelul, o bro-
lor generale de întreţinere, cariole cn cîte 2 roate, pentru transportul căpitanilor la vechile reşedinţe.
Dar cel ce plămădeaţi cu uşurinţă asemenea ordine, pare că nu şliafl că la autorităţile superioare sunt situaţii de fondurile de care dispun corpurile şi de uude lesne se poate vedea daca ordinul poate safl nu să fie executat.
Sunt o mulţime de amănunte, ce trebue să le cuuoască cel însărcinaţi de a seconda pe conducătorii oastel; dar cel ameţiţi de fumul teoriilor, nu’şl dafl osteneala să intre tn elemente aşa de mititele.
Este lesne să arunci o piatră în glrlă, cum e lesne să arunci un ordin pe armată, fără a ţine socoteală dacă se poate executa safl nu, rănind ast-fel de moarte prestigiul autorităţel ce l’a dat.
A ajuns o adevărată cultură de microbi, puzderia de ordine azvîrlite astă-zl asupra bietei armate: miliţia nu mal stă In ser-vicifl, Iu viaţă de eimp, în practica regulamentelor, ci In a seri: scrim ordine, scrim rapoarte, scrim dări de seamă, memorii peste momoril, facem tablouri, situaţii peste situaţii, şi aceasta In fie-care zi, în fie-care lună, în fie-care an şi ast-fel zilele urmează zilelor şi ordinele ordinelor, fără ca nimic şă se îndrepteze.
Dar să lăsăm aceste amănunte aşa de fundamentale şi să dezbatem presupusele motive ce afl impus o aşa de însemuată reformă.	(Va urma)
şură cuprinzlnd frumosul discurs pe care l’a pronunţat anul trecut la Constanţa şi care se termină cu cunoscutele cuvinte ale lui Mac-Mahon :
— J’y suis, j’y reste.
Banca populară Infiinţitâ la Azuga de către membrii L'gel de pe Valea Prahovei, a început deja a funcţiona cu un c ipital de 12,000 lei, vărsaţi prin cotizaţiunl, iar nu prin acţiuni, cari variează de la 5 — 100 lei lunar.
In primele zile Banca a împrumutat ţăranilor de pe Valea Prahovei 11,300 lei.
D. Comâneanu, din Piteşti ne trimite următoarea scrisoare :
La 12 Decembrie trecut, s’afl făcut alegerile comunale de aici şi ştiţi că lista conservatoare a reuşit la colegiul 1, după ce luptasem pentru lnfrlngerea liberalilor şi înfrînarea a-tot-puterniciel satrapului Di-mancea.
La 14 Decembrie s’afl făcut alegerile colegiului al 2 lea comunal, cînd a reuşit lista colectivistă, alegîndu-se, sub auspiciile şi furiile poliţiei şi administraţiunel, căzuţii de la colegiul 1.
Am fost contestaţi aleşii colegiului 1-ifl, şi, de la 12 Noembrie abia la 31 ministerul a respins contestaţia şi azi, la 8 Ianuarie, afl fost convocaţi toţî aleşii, spre a jura şi a ne constitui.
De şi noi cel aleşi al colegiului 1-ifl, luptasem sub firma conservatoare şi cu un comitet pur conservator, unul dintre noi, d. Rădulescu, sub pretextul că are altar junimist deosebit In biserica conservatoare, deşi se afirmase ca secretar al comitetului conservator, dar în realitate toată munca sa se reduce la daraverila ce face, cu sprijinul stăpîuirel, la fabrica sa de spirt, ne declară că ori se alege primar, ori trece Ia colectivişti.
Noi, aleşii colegiului 1-ifl, ne-am întrunit atunci la amicul nostru Câprescu, de oarece refuzase a merge îu casa fruntaşului noslru d. Or. Raeoviceanu safl Nicolafl şi deliberîud In ziua de 6 curent, asupra situaţiunel, am hotărlt în unanimitate, afară de d. Rădulescu, ca dintre noi 6 al coleg. 1-ifl, să alegem primar pe d. Hagieseu, fost prefect şi deputat conservator constant, om onest şi muncitor.
D. Rădulescu a plecat ameninţîndune eă dacă nu-1 alegem pe d-sa, se duce la colectivişti. Azi a votat ca primar, Împreună cu colectiviştii, aleşi al colegiului al 2 lea, pe d. Eftimie Ionescu, sufletul lui Diman-cea, iar ca ajutor pe Tudorache Guţă, un alt instrument al guvernului.
Culmea deriziunii şi a decăderii morale a fost cînd d. Rădulescu, după ce a făcut defecţiune şi s’a făcut instrumentul acelora pe cari pînă erl îl insultase şi combătuse, s’apucâ să facă şi un discurs, spre a se lăuda că a votat ca primar pe Eftimie Ionescu şi adjutor pe Guţă.
Multă lume credea că paraponisitul Rădulescu Ion, membrul secretar de alaltăieri al comitetului conservator, adoratorul altarului junimist din biserica conservatoare de erl, şi admiratorul colectiviştilor Eftimie si Guţă de azi, va avea prudenţa de a nu se batjocori pe o aşa mică chestiune. Tuturor azi Ie-a sfărîmat ori ce iluzie, şi nouă conservatorilor ne-a făcut amărăciunea de a plîngc un răposat Intru colectivitate, lăsîndu-ne însă satisfacţiunea că ne-a daFprilejol, să alegem neghina din grîfl.
Am eiştigat, ca conservatori, colegiul I comunal din Piteşti. Aceasta a fost mîn-drie şi fală pentru partidul noslru.
Defecţiunea celui de al 6 lea dintre noi, d-uul Rădulescu, ne-a făcut să pierdem azi alegerea de primar, aceea ce nu era scopul nostru imediat, cînd am început lupla, dar putea fi mijlocul de a face o bună gospodărie comunală.
Această cădere însă a avut avantajul de a da de iaţă pe transfugul şi ambiţiosul ordinar şi ne-a ferit de vre-o primejdie viitoare, care putea să pericliteze vr’un interes mal mare.
Cum «de mortuis nihil nisi bene», zicem: să-l fie pomenirea veclnică întru colectivitate.
CeM’alţl aleşi al colegiului I-itt vom ră-mlne la postul de veghetori al intereselor oraşului şi mlndri de a fi reprezintanţil sta tornicl al partidului conservator In consiliului comuual, vom fi sentinele neadormite faţă de o minoritate, devenită majoritate prin fapta d-lul Rădulescu. alesul opoziţiunil.
Sa zice că plata d-lul Rădulescu va veni: Eftimie, care s’a ales primar, va demisiona;
ECCtrBi
—	A lupta contra pierderel forţelor şi a moleşirel funcţiunilor, iată munca obicinuită a artei medicale, mal cu seamă în cursul anotimpului rece şi umed. Lumea savantă are astă-zl In mare favoare întrebuinţarea vinului Bravais, pentru că acest vin nu e un stimulent banal cu o acţiune repede şi trecătoare, ci un tonic «cu o lungă durată», a cărui putere de întărire se exercită de odată asupra slngeiul, nu-triţiunel, muşchilor şi nervilor.
—	Primim la redacţie patru poezii, în
fol volante, scrise cu litere de aur, de d. G. de Demitrescu. Trei din poezii sunt dedicate M. S. Reginei. A. S. R. Principesei, împăratului Frantz Iosef, iar a patra este un imn al arm «tel romtne.______
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Pnblicaţlane
g^D. dr. David Grflnberg (acum prin botez Dumitru), din comuna DrâgaşanI, judeţul Vilcea, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Grflnberg» In acela de «Galian», spre a se numi «Dumitru Galian».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Doctorul URECHIa
Post medic al Spitalelor Eforiei
boale interne
Str 11 Februarie, No. 15 bis. (Cişmigiu).
www.dacoromanica.ro
Rădulescu H va lua locul, după ce va face proba complectă de supunere; şi atunci «Poftă bună, d-le Rădulescu; masa cole:tivi-tâţil e încărcată, la cea conservatoare puteai face zîmbre, şi, ca om practic, bine al făcut ce al făcut.»
Ruglndu-vă a publica acestea, vă rog, d-le Director, ca Intr’uu număr viitor să’ml daţi ospitalitatea coloanelor dv., pentru a publica toate actele şi procesele-verbale cu cari voiţi dovedi cum d. Rădulescu a participat In comitetul nostru, cum s’a purtat In această ocazie şi cum a trecut In tabăra vrăjmaşilor noştri. Poate să găsească In aceste acte nouil săi tovarăşi motive de a lua mal multe garan{il contra transfugului.
Vă mulţumesc de ospitalitate şi vă salut cu stimă.
Ion P. ('ouiâueann
avocat
in numele aleşilor coleg. I-itt comunal din Piteşti
8 Ianuarie, 1898.
AA.	LL. RR. Principele Filip şi Principesa Luisa de Coburg aîi plecat de la Viena la Nizza să viziteze pe AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel.
Tratativele de împăcare nu s’au sfîr-şit încă, de şi părţile de la început conveniseră să fie cît de expeditive.
Ministerul de interne şi satifacerea ce trebue să se dea d-lul Fleva fac acum obiectul discuţiei.
** *
D. Sturdza a avut aseară la orele 7
o lungă întrevedere cu d. Aurelian.
*
* *
Se comentează mult situaţia d-lul Stăteam în împrejurările actuale; d-sa nici măcar nu este consultat.
Un guvernamental de frunte ne spunea aseară în această privinţă :
—	D. Stătesm n’are de ce să se plîn-
gă; d-sa a cerut pină acum concentrarea, cu toţii ne silim să o aducem la îndeplinire.	.
După ce ne vom concentra să vedem ce va mat zice d. Stătescu, să vedem pe cine va mal înşela. A tras pe sfoară pe Fleva, a tras pe sfoară pe Aurelian; ocelaş lucru l-a făcut şi cu d. Sturdza. Dacă ne vom împăca, cred că va fi destul de deştept ca să se declare şi d-sa mulţumit.
—	L are va să zică, faceţi concentrarea fără d. Stătescu ?
—	Nu e vina noastră, ne-a răspuns guvernamentalul.
Ziarele străine aduc vestea că nonagenarul Gladstone, the greal old man, adică «marele bătrîn» al englezilor, se află grav bolnav la Cannes.
Mîine, Duminecă, orele 9 seara, d. D. Onciul va ţine la AteneQ conferinţa sa : «Origina Statelor Romlne».
Astă-zl, se va putea observa o eclipsă parţială de soare, care va dura de la 7.45 ore, pînă la 9.15 ore dimineaţa.
Eclipsa va avea faza el maximă, la ora 8.29.
Consulul general al Belgiei la Galaţi, d. E. Douner, a fost însărcinat, de guvernul săQ, cu un raport asupra porturilor dunărene romîne.
In raportul săă, d. Douner va insista şi asupra forţelor productive ale ţărel.
Consiliul comunal al Capitalei este convocat în sesiune ordinară pentru Luni seară.
Azi, Slmkătă, orele 8 seara, d. dr. Gerotă va ţine o conferinţă cu experienţe relativă la razele Roentgen, în amfiteatrul de fizică al liceului Lazăr.
Conferinţa se tine după insistentele comitetului societâtel institutorilor din Capitală.
NUVELĂ
OPALE1
Hugues de Moncontour scoase dintr’un sertar o cutiuţă mică. O secundă, cuprins de o tremurătură religioasă, ţinu In mină cutiuţa. Apoi visător murmură :
—	Da, istoria acestei bijuterii e ciudată, absurdă. Influenţa fatală pe care ea a exercitat-o altă dată asupra unul strămoş al med, am regăsit-o, am recunoscut-o într’una din razele împrejurărel tragice din viaţa mea Trebuie să fie acest peisagii!, acest decor să mă las a aluneca In această povestire.
Şi de fapt, o lună palidă Intr’o noapte cu un cer gri, arunca o lumină de vis peste
.nul, zi(* al castelului. Apa din lac se mişca n cercuri sub arbori, străbătută de
tunericu?e^1?0r' Un *^*ac s^râ^ăfea ,n"
S^i n'îZea-alt zgomot de cît murmurul încet al clmpni, zgomot r^splndit şi vag,
cartrese parH Pr,?Sărat în spatio ca norii.
.	.cutiuţa ;1 razele palide
ale lunel căzură pe inelul lucrat după moda veche, pe o p ca laptele care păru mal întîiii palidă.	y
Dar razele Iuneî o însufleţiră ţin clte putm cu o lumină vie ; s părea	a_
dîncimile acelei pietre ţlşnea rece Luciri limpezi străbateai! vinele el sub transpareDta-1 pală.
Piatra lumină întunericul Ca 0 stea depărtată.
Noi tăceam cu toţii, priceptnd ceva care se petrecuse şi ochii noştri fugeafi de acea bucurie cu o perversă dorinţă de a’l fixa pe opalul care acum era strălucitor şi curat.	*
Hugues vorbi:
—	A{I citit poate memoriile strămoaşel mele Mareşala de Moncontour, pe cari le-am publicat. Această mareşală a avut mal muRl copil, între cari un fio, zis cavalerul d’Arques şi mal tirziit contele de Mont-contour Revere, care a trăit sub Ludovic
XV şi a fost făcut ofiţer după bătălia de la Creveld. Era un om care aproba ideile cele noul şi care două-zecl de ani mal in urmă ar fi putut să treacă de filosof Acest om credea în dracu şi după unele pasagil din scrisorile sale bănuesc că a asistat la celebrele serbări din pădurea Vin-cenues sub Regenţă.
Intr’o seară,—fără îndoiala o seară ca a-ceasta—el şedea tot la această fereastră. Dînsul văzu pe drum mişclndu-se nişte umbre, nu ca ceva care trece prin întunere-cul nopţel, ci ca însăşi noaptea, niodelîn-du se şi luînd forme fantastice. Privind bine observă că era o călească trasă de doul catîrl şi condusă de un vizitiii negru. Trăsura se opri la poarta castelului şi d. de Revere alergă şi dete mina unei' dame să se scoboare. Această femee era de o frumuseţe uimitoare; ea era îmbrăcată In negru.
Strămoşul intfi înclintadu se, în faţa el spre a-I face onorurile, văzu în degete strălucind această piatră fatală, pe care v’am arătat-o.
Contele conduse pe dama misterioasă In salon şi cînd In picioare strămoşul meii sta cu pălăria Iu mîuă el care şedea acoperit în faţa regelui Spaniei — să primească ordinele frumoasei, nu se putu înţelege cu ea nici In dialectul captilian, nici în italieneşte, nici In fianfuzeşte, în nemţeşte sati englezeşte.
Ea, încercînd să vorbească, scotea un fel de sunete dulci şi armonioase. Neliniştită că nu putea fi înţeleasă, misterioasa femee făcu un semn servitorului negru care aduse din trăsură un fel de mandolină sarazină. Degetele el atinse coardele instrumentului şi atunci fu înţeleasă.
La masă strămoşul meii fu fermecat. 0-palul se ducea, venea, se întorcea, cu degetele mici ale frumoasei şi unchiul meii nu îşi mal putea lua ochii după el, ca şi dv. adineaori poate, fermecat de strălucirea aceia misterioasă.
După elfe se ştie, unchiul meii fu fermecat de misterioasa necunoscută care rămase două săptămlnl în Castel. Oamenii spun că se auzea în tăcerea nopţel, pe te1 rasa turnului castelului, vibrînd coardele mandolinei. In sfirşit, într’o dimineaţă, unchiul meii fu găsit mort la piciorul turuu-lul cu capul zbrobit în cădere. Frumoasa misterioasă, servitorul negru şi trăsura dispăruseră, In degetul de la mîna stingă al d-!ul de Revere strălucea inelul cu piatra de opal.
Să vă spun acum aventura mea. Ea e simplă. Acum cî{I-va ani eram la Neapole, unde vedeam în fie care zi o tînără engleză de care mă amorazasem.
Ea îmi ceru inelul pe care eii ca un omărîtor i-1 pusei în deget în seara logodnei.
Noaptea următoare era senină şi frumoasă ; noi voirăm să ne preumblăm cu o barcă între Iscliia şpProcida. Flory, dulcea mea Flory era înainte în barcă în picioare, cletinîndu se după undele mărel. Ea cînta o arie scoţiană care pare că era făcută spre a fi acompaniată de zgomotele lope-ţilor. Eii eram întins înapoia bârcel, cu o-chil nedeslipitl de pe frumoasa fată; cîte o dafă ea ridica mîna în umbră şi opalul strălucea ca stelele. Atunci lumini albe a-lergafi în undele negre lăsate de barcă. De o dată o corabie care mergea sburînd tăcută. cu pînzele întinse, mă făcu să întorc capul. Cînd privii înaintea mea, scosel un ţipăt: Flory dispăruse 1 Ceasuri întregi nTam scufundat în apă să găsesc pe iubita copilă. Dar nimic. Ea se evaporase ca un abur In această lună care lucea pe cerul senin, misterios opal.
Peste două zile, nişte pescari cari pes-cuiaîi noaptea aproape de Procida, văzură o lumină albă albăstrie care părea că vine din fundul mărel; el se deterâ la fund şi scoaseră un cadavru. Ast-fel mi am putut vedea pe logodnica de o seară pe care o voi plînge toată viaţa mea. Ea avea încă în deget inelul de moarte pe care etl în-su-ml i-1 dădusem.
Hugues de Montcontour scoase inelul din cutie, îl duse la buze, îl sărută şi murmură: — II iubesc acum pentru că ştifi că în-jr o zi, în eurînd, cînd voi voi, acest scump inel mă va logodi cu veciuica moarte, ne-peritoarea amantă a bărbaţilor.
_______________Franţols de Nion.
I»I VerIb *
DIN CAPITALA
încercare de sinucidere. — Erl după amiazi, pepulaţiunei strade> Chindia din Capitală, a fost via emoţionată de o încercare de sinucidere, petrecută în următoarele împrejurări:
D-ra HorvatovicI, într’un moment de desperare, voind a-şî pune capăt firului vieţel, a absorbit o substauţă otrăvitoare. In dureri teribile, desperata a început să se vaite din toate puterile cerînd ajutorul acelora cari o incon-juratt.
Un medic chemat de urgenţă a reuşit, in urma îngrijirilor date, să readucă la viaţă, pe tlnăra d-ră.
Venindu-şl în simţiri d-ra HorvatovicI a mărturisit eâ avea intenţia să se omoare, fâiă însă să spună ceea ce a băut pentru aceasta.
Cauza_ acestei încercări de sinucideri, tot după declaraţia d-rel, ar fi amorul, veşnicul amor.
De“altminterl, nu este prima dată cînd romantica d-ră încearcă aşi răpune viaţa pentru aceiaşi cauză, şi pe cît se vede procedeul este infailibil câel, In ambele cazuri, sinucisa a fost readusă la viaţă şi amantul readus la sentimente mal bune.
Pungaş prins.—Agenţii poliţiei de siguranţă afi reuşit a prinde astă-noapte In Capitală, pe un anume I. Dumitrescu, care furase sama de 500 lei perceptorului comunei Robeşti din judeţul Dîmboviţa.
Pungaşul a fost arestat la poliţie ; el va fi înaintat parchetului de Dîmboviţa.
DIN fAUA
Copil ars de viu. — Din Constanţa ni se comunică o dramă îngrozitoare, petrecută zilele trecute, în următoarele împrejurări, In comuna Ostrov.
Tudor Caracaş, locuitor din acel oraş, lăcînd focul pe vatră, a lăsat lingă foc pe o fetiţa a sa, In vtrstă de 3 ani, şi a eşit apoi în curtea casei, pentru a aduce lemne.
In acest timp, seînteile din foc, sărind pe copila, vestmintele acesteia afi luat foc şi in cite-va clipe nenorocita fetiţa era în flăcări ,Cînd tatăl său a intrat în casă, sărmana copilă era cu pîntecele aproape carbonizat. Cu roate ajutoarele date în grabă, a sucombat după z ore de cea mal teribilă suferinţă.
Afacorea* Dreyfus
Paris, 9 Ianuarie.-200 de conscrişl aii manifestat scotînd strigăte. Agenţii de poliţie s’au împrăştiat.
Cuartierul latin este foarte liniştit.
Poliţia a arestat vr’o cincl-secî de indivizi
Paris, 9 Ianuarie.— Experţii scrisului din procesul Esterliazy aii intentat un proces d-lul Zola pentru ofense şi corîn-du-l o indemnitate de 100.000 de franci.
DIN CRETA
Atena, 9 Ianuarie.—Amiralul Caneva-ro se plînge de lipsa de supraveghiere a autorităţilor turceşti din Candia. Guvernatorul a comunicat amiralilor nesufici-enţa trupelor turceşti, reînoind cererea sa ca trupele engleze să contribuie în mod efectiv la menţinerea ordinel ca şi cele Vaite trupe internaţionale.
-------- i— ii —	--------
Turburările din Bohemia
Pmga, 9 Ianuarie.-O ordonanţă a politiei interzice In mod temporar tutulor locuitorilor de a eşi în public cu insigne demonstrative, precum şi cu embleme sa fi costume de asociaţiunl.
OrI-ce conlravenţiuue la această ordonanţă se va pedepsi cu o amendă pînă la 100 de fiorini şi închisoare de 15 zile.
Budweiss, 9 Ianuarie.—La alegerile municipale afi fost aleşi germanii. S’afi făeut demonstraţiunl pe stradă. S’afi spart geamurile caselor germane. Clţl-va agenţi de poliţie afi fost răniţi cu pietre. Trupa a împrăştiat pe manifestanţi.
Acum totul este liniştit.
Praga, 9 Ianuarie.—Dieta discută moţiunea Schlesinger, cerînd desfiinţarea oido-nanţel asupra limbilor care este cauza unei discuţiunl vil. Această discuţiune va continua niîine.
La sfirşitul şedinţei, germanii şi radicalii afi provocat scene zgomotoase, cerînd cu violenţă ca guvernul să răspundă îndată Ia interpelarea depusă azi de toate partidele germane, în priviuţa ordonanţei poliţiei, publicată azi dimineaţă, pe cînd guvernatorul declară că nu poate răspunde de cit peste cîte-va zile.
Şedinţa se ridică în mijlocul unul zgomot
mare.
Depeşile de azi
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Viena, 9 Ianuarie.—Staţiunea provizorie de observaţiunl stabilită în peninsula Rus-tomba, în faţa lui Massauah, de corabia de războia austro-ungară Pola, străbătînd Marea Roşie în expediţiune ştiinţifică, a fost atacată pe neaşteptate de beduini la 30 Decembrie seara. Personalul staţiunel întării, de garda de ctmp turcească, a respins atacul fără să sufere vr’o perdere.
Staţiunea a fost apoi desfiinţată.
Ceţinge, 9 Ianuarie. — Principesa Milena şi prinţul moştenitor au plecat azi la Neapole.
Viena, 9 Ianuarie.— Corespondenţa politică declară din sorginte competinte sîr-bească că ştirea care zice că Regele Milan ar fi negociat In privinţa încheierel unei convenţiunl militare în timpul şederii sale la Viena, este o născocire tendenţioasă.
Roma, 9 Ianuarie. — Senat. Răspunzînd la o interpelare, d. di Rudini declară că dezordinele ce s’afi produs In ultimele zile provin din scumpetea nutrimentelor precum şi din lipsa de lucru şi de economii. Este convins că partidele subversive afi participat Ia ultimele agitaţiuni. Manifestaţiuuile au încetat aproape pretutindeni. Guvernul va lua măsurile necesare pentru ca asemenea fapte să nu se mal producă.
Budapesta, 9 Ianuarie. — Camera deputaţilor. Această adunare adoptă legea asupra configentulul recruţilor.
In cursul discuţiunel, d. Tejrvary, ministrul apărărel naţionale, declară că Ungaria Irebue sâ’şl îndeplinească datoriile faţă de tripla alianţă. Trebue să existe o limbă comună pentru servieifi şi aceaslă limbă este cea germană. Nu este vorba de revizuirea legel asupra armatei.
Paris, 9 Ianuarie.—Cuirasatul Vicm&att şi înerucişătorul Bruix vor merge în apele Extremului-Orieut pentru a întări escadra franceză. Amiralul Blaumont va fi numit comandant şef al escadrei Extremului-Orient.
Paris, 9 Ianuarie. — Camera deputaţilor. Cu ocazia discuţiei bugetului Cultelor, d. Berard denunţă pericolul clerical. D. Meline răspunde că guvernul nu este clerical. Dacă se vorbeşte de pericolul clerical, aceasta se face pentru a perde din vedere pericolul socialist revoluţionar (aplause).
D. Goblet susţine un amendament tiuzlud la separarea bisericel de Stat. Acest amendament se respinge cu 309 voturi contra 192.
D. Brisson anunţă că interpelarea d-lul Cavaignac, amînată Marţi, va veni la ordinea zilei în şedinţa de mîine.
D. Dupleix depune o propunere tinzlnd să denunţe concordatul şi reclamă urgenţa care este respinsă.
Bugetul cultelor este adoptat.
ULTIME EMIATiUi
Criza partidului liberal
Complectăm, cu amănunte inedite, con-diţiunile grupului de la Drapelul în tratativele ce se urmează cu guvernul d-lul Sturdza.
Mal întîiii se tratează grup la grup, aşa ca d-nil Sturdza şi Cantacuzino să nu poată să spună, in caz cînd împăcarea nu s’ar face, că au fost în partid ciţi-va nemulţumiţi şi ambiţioşi, incapabili de a face cea mal mică concesiune în interesul partidului. Aurelianiştii vor să ’şl păstre-
ze Individualitatea ; ei vor să se alieze cu d. Sturdza, nu să se su puie lui.
A doua condiţie, fără de care iarăşi tratativele n’ar putea avea succes, e aceea privitoare la ministerul de interne, care dacă nu s’ar încredinţa d-lul V. Lascar, in nici un caz aurellaniş-tli uu admit să se dea d-nnlui Clogu Cantacuzino, sau să rămtnă d. Ferechlde.
A treia condiţie este că, chiar după împăcare, clubul Drapellst să con1 tiuue a avea fiinţă ţi a fi recu1 uoscut împreună cu ziarul «Dra pelul» de d. Sturdza, căci Drapeliştil uu vor cu ulei uu preţ să desfi' inţeze clubul lor.
In fine, ultima condiţie—aceasta pro pusă de d. Fleva—este ca partidul liberal să se ţie de unele promisiuni lacute de d. Aurelian in favoa rea fostului mitropolit Glieua die.
*
♦ *
* *
Azi, la orele 10, un consiliu de miniştri a avut loc la ministerul de interne, la care aă luat parte şi d-nil G. Pa ladi şi Nacu.
*
* *
Atitudinea d-lul Stătescu continuă a fi problematică.
D-sa n’a luat parte pînă acum la nici una din consfătuirile ce s’au făcut în vederea tratativelor.
*
* *
Grupul Drapelist este convocat pen tru azi la orele I, spre a asculta expu nerea d-lor Aurelian şi Lascar asupra mersului şi rezultatului tratativelor.
*
* A
Guvernamentalii sunt furioşi în contra condiţiuniler puse de drapeliştl. EI spun că aceste condiţiunî sunt inadmisibile întru cît ţintesc ca să se recunoască oficial gruparea aurelianistă ca grupare aparte.
Consiliul de miniştri a Încuviinţat cererea judeţului Teleorman de a contracta un împrumut de 260.000 lei pentru construirea cazărmel călăraşilor în oraşul T. Măgurele.
Ministrul de interne va depune pe biu-roul Camerei un proiect de lege, pentru acest împrumut.
Tribuna de Vtnerl anunţă că în Buda peşti KOzlOny de la 16 Ianuarie st. n. în Monitorul Oficial al Ungariei, a apărut decretul prin care dr. Jessenszky Sdndor, consilier ministerial, este atdorizat a purta însemnele de Mare Ofiţer al Coroanei Romîniel.
La această autorizaţie Tribuna adaogă: «Şi închipuiţi-vă tabloul: leszenszky decorat deplin cu «Coroana Romîniel», cu stea, ocupat cu dirigiarea spionagiulul contra «agitatorilor» Romînl. De acum «cabinetul negru» va străluci. Şi ce bizară strălucire!
«Clte lucruri se văd la lumina acestei luciri*.
Azi dimineaţă, la orele 8.35, d. Costa Cristici, fostul ministru plenipotenţiar al Serbiei în Romînia, a părăsit Capitala, pentru a lua, la Belgrad, portofoliul justiţiei, în actualul cabinet Geor-gevicl.
D. D. Sturdza, ministrul de externe, a condus la gară pe diplomatul sirb.
Putem anunţa, cu această ocaziune, că pînă la numirea unul titular, afacerile legaţiunel vor fi girate de d. Ifco-vicl, ataşat de legaţiune, în calitate de însărcinat de afaceri.
Din Nisă ni se anunţă că starea să-nătăţel Principelui Ferdinand este excelentă.
A. S. R., împreună cu Principesa Ma-ria, însoţiţi de d. general C. Robescu, adjutant princiar, aii asistat Lunea trecută, 5 Ianuarie, la cursele de cat, ce aii avut la hipodromul din Nisa.
AA. LL. RR. aii fost primite, la intrare, de comitetul alergărilor, iar muzica regimentului 3 de infanterie, care dedea concursul săii serbărel, a intonat imnul naţional romîn.
Am anunţat, cel d’lntll, demisia d-lul Gh. Şendrea, epitrop al S tulul Spiridon din laşi, şi incidentul petrecut Intre d-sa şi prefectul de judeţ, d. V. Gheorghian.
Demisia a fost primită, la ministerul de interne, în ziua de 3 Ianuarie, şi pînă acum, d. Ferechide nu a luat nici o hotă-rîre.
Astă-zl aflăm că membrii clubului liberal din Iaşi afi cerut telegrafic şi colectiv, respingerea demisiei d-lul Gh. Şendrea.
Intervenţia aceasta e interesantă. Odinioară, se intervenea pentru primirea demisiilor date de funcţiouarl. Acum se intervine pentru respingerea lor.
Notăm aceasta, pentru că d. Şendrea este unul dintre partizanii şi amicii d-lul G. Mîrzescu.
De şi semnăturile convenţiei pentru construirea podului peste Dunăre, între Romînia şi Serbia, aii fost schimbate intre înaltele părţi contractante, totuşi—în cercurile oficiale din Belgrad—nu se pune nici-o încredere In realizarea el.
Chestia podului este strîns legată cu construirea liniei ferate Niş-Cladova. Or, pentru construirea acestei căi trebuesc 70—80 milioane lei, de oare ce traseul ei necesitează mari lucrări de artă, mai ales lingă Cladova.
In starea actuală a finanţelor sîrbe, niminea nu se gîndeşte la o asemenea cheltuială, cu atît mal mult că creditul Regatului vecin este cu totul zdruncinat.
Construirea liniei ferate, care ar pune în comunicaţie directă T. Severin cu Ni-şul şi prin urmare cu Salonicul, la marea Egee, rămîne dar ca un simplu deziderat, realizabil într’un viitor mai îndepărtat.
Succesul guvernului nostru, cînd a anunţat semnarea convenţiunel este dar «n succes cu totul negativ, căd utilitatea podului peste Dunăre, fără linia ferată Cladova Niş, este mal mult de cît problematică.
Din cauza crizei guvernamentale , JEM*OCA va apare şt mîine, deşi e Duminică.
In ziua de Sf. Ioan, I. P. S. Sa Mitropolitul Arcadie din Cernăuţi a dat un prînz diplomatic în onoarea guvernatorului Bucovinei şi în a corpului consular local.
La acest prînz afi participat consulul Romîniel, d. Cogălniceanu, guvernatorul ţării, d. baron Bourguignon, consulul Rusiei, precum şi toţi fruntaşii romînl din localitate, printre cari d-nil baron Vasilco, baron Stir-cea, baron Mustaţea, Dr. G. PopovicI, mareşalul I. Lupul, etc.
Legea timbrului şi a patentelor este definitiv modificată de d. Gogu Cantacuzino şi se va prezintă consiliului de miniştri săptămîna viitoare.
Aflăm că venitul budgetar al exerciţiului viitor cuprinde şi veniturile (cinci milioane) ce se vor încasa conform acestei legi cu începere de la 1 Aprilie. Ceea ce denotă că legea va fi pusă în discuţia Camerei înainte de budget.
Pentru a împăca cele două uuauţe liberale din Bacăfi, cari nu se pot Înţelege asupra candidatalul la colegiul al IlI-lea de Cameră, guvernul a impus administraţiei candidatura d-lul G. Morţun, fost secretar general al ministerului de interne.
In urma acesteia, cele două nuanţe liberale afi renunţat la candidaturile d lor Jean Lecca şi Racoviţă.
Azi dimineaţă, la orele 10, s'au întrunit la d. Al. Djuvara cîţl-va stătescişti, printre cari d-nii Toma Stelian şi Mişu Schina.
Patria din Cernăuţi publică următoarea telegramă din Cîmpu-lungul Bucovinei:
Petrecerea populară împreunată cu dans, aranjată de societatea Lumina, din comuna Fundul Moldoviţel, în ziua Bobotezei, nu s’a putut face, de oare-ce jandarmeria a confiscat «în numele iegel» instrumentele muzicale ale lăutarilor.
Se ştie că ministerul domeniilor a însărcinat, anul trecut, pe d. Nicoleanu, şef de biurofi, ca să ia parte la congresul contra blackrotulul, de la Moutpellier.
Nu cunoaştem încă ce a făcut d. Nicoleanu la acest congres, de oare-ce—de şi de atunci a trecut multă vreme—d-sa nu şi-a depus Încă raportul.
Ceea ce însă putem să aducem la cunoştinţa, atît a d-lul Stolojan, cît şi a însărcinatului săfi, d. Nicoleanu, e că, în cercurile ştiinţifice din Moutpellier, lumea se ocupă actualmente de o importantă descoperire a d-lul Prunet, directorul staţiunel patologice vegetale anexată la facultatea de ştiinţe, care a descoperit un remediu infailibil contra blackrotulul viţel de vie.
Şi totuşi, noi nu am fost la congresul viticol din Montpeliier
Afi fost numiţi membri, în consiliul de administraţie al R. M. S., d-nil G. Misail, Gh. Exarcu, senator, şi I. DobrovicI, deputat.
Tn urma împăcărel sale cu ministrul de finanţe, d. Radu Ralea, fost prefect de Făl-ciu, a fost uumit administrator financiar, in serviciul exterior al finanţelor Statului.
Ştiri Judiciare
Recursul locotenentului Papadopol, condamnat de consiliul de războia din Galaţi, va veni Înaintea consiliului de revizie al armatei, In ziua de 13 Ianuarie.
ADEVARAT
CEAIU1USESC
ADEVĂRAT
AL
NNALT CONCESIONATEI SOCIETAţl
OE EXPORT DE GEAl RUSESC
540	IN
MOSCOA
De vlnzaretn toate magazinele «le contate «lin capitala şl din proTinlo
BAIA GRIVITA
Valea Griviţei
In faţa bisericel Sfinţii Voevozî
Instalaţiune modernă şi sistema-;ică, corespunzînd tuturor cerinţe-or higienice. Serveşte băl de abur, jutină clasa I şi II-a, hidroterapie, îlectricitate, masaj etc, etc. cu pre-urile cele mal reduse.
Stabilimentul este luminat cu electricitate.	Direcţiunea.
www.dacoromanica.ro

PODAGRÂ, PIATRA
RETJIMCATISiaaEîll.E
sunt vindecate prin
de LITHINA
deCH. LE PERORAI
LE PERDRIEL & C‘«, Paris.
15 Obiecte —Lei 12
Ceea ce nu poate fi contestat este sensaţiunea produsa in lumea întreagă prin
Colecţia Austria
consistînd în 16 bijuterii superbe numai pentru Lei 12,
Un CEASORNIC de Busunar RDMONTOIR
cu mecanism de precisiune (mergind 36 ore), cadranul smălţuit. Capacele foarte frumos ciselate, sunt suflate cu un metal de curlnd descoperit, imitind aurul, şi care nu se poate deosebi de aurul adevărat, neper-zindu-şl nicl-odată lustrul.	.
In eeea-ce priveşte mersul regulat al acestui ceasornic remontoir daO o garanţie prin scris pe timp de 3 ani. de anr	l cutie pentru ceasornic imitaţie
imitaţie aur	anr
îşi de damS	1 oglindi de buzunar cu cutie
spt, imit. aur 1 a0 imitaţie aur
fetat	2 inele imitaţie aur cu briliante şi
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
COSITELE TOLSTOI
LI VIS ce FERICIRE
Un uruit de roate se auzi afară şi pe terasă auzii numai de cit paşi tăinuiţi şi care mi-eratt bine cunoscuţi, apoi se făcu tăcere. Dar sentimentele de altă dată nu se deşteptă la sunetul acestor paşi familiari. Cind sfirşil bucata, paşii se auziră din nou iu urmă-mi şi simţii o mînă pe umărul meu.
—	Ce frumoasă ideie al avut să cînţl această sonată! îmi zise el.
Nu răspunsei nimic.
—	Nu vrei să el ceaiul ?
Dădui din cap negativ şi fără a mă întoarce spre el, de trică să nu vadă agitaţiunea ce domnea încă pe faţa mea.
—	Ele n’or să întîrzie mult, reluă el.
—	Foarte bine, zisei, să le aşteptăm.
Părăsii salonul şi trecui pe terasă, în
speranţa că va veni să mă întilnească; dar el cercetă despre copil şi se duse să-l găsească.
Din nofi, prezenţa sa, vocea sa atît de simpatică depărtă de mine temerea că totul ar fi pierdut.
Ce aşi fi putut dori mal mult ? cuge-
tam efl: e bun şi dulce, soţ excelent, tată excelent.
Ce-mi lipsea deci ?
Mă aşezai pe terasă în acelaşi loc în care şezusem în ziua cind ne-am spus primele vorbe de dragoste.
Soarele apusese ; noaptea începea să se lase.
Un nor gros estompa cerul pe eare stelele serei începeau să s'aprindă.
Vlntul încetase ; nu se auzea mei o şoaptă, nici un freamăt.
* Mirosul liliacului şi al castanilor sălbatici era aşa de puternic, In cît al fi crezut că atmosfera era toată încărcată cu acest miros venit de nu ştia unde, care te făcea să închizi ochii, să nu mal vezi nimic, să nu mal asculţi nimic, ci numai să respiri mirosul acesta dătător de viaţă.
Privighetoarei sburau de colo colo neliniştite, şi cîntaă de îţi luail auzul.
In zadar cercai să mă liniştesc; mi se părea că aştept şi doresc ceva.
Soţul meu sosi şi se aşeză lingă mine.
—	O să plouă, mă tem, zise el, şi o să le ude leoarcă.
—	Da, murmurai ea, şi recăzurăm în-tr’o lungă tăcere.
Norul se lăsa văzînd cu ochii peste capetele noastre.
Pe dată simţii o picătură ; puţin mal în urmă, căzu alta ; în sfirşit ploaia Începu să pice din ce în ce mal abon-dentă.
Pe dată privighetorile şi broaştele tăcură ; nu se mal auzia de cît murmurul apel.
O vrabie, ascunsă fără ’ndoială in-tr’un stuf, nu departe de terasă, arunca din cînd in cind ciriprile sale monotone.
Sergifi se ridică, voind să plece.
—	Unde te duci ? îl întrebai, apu-cîndu-1 de braţ. E atît de bine aici! Nu eşti de părerea mea ?
—	Da. Dar trebuie să le trimitem o umbrelă şi galoşi.
—	E de geaba, dragă, ploaia o să stea numai de cît!
Iml dete dreptate şi rămăserăm împreună aproape de balustradă.
In sfirşit, norul se sparse de-asu-pra noastră.
Zgomotului regulat al ploiel urma acela al picăturilor de apă ce cădeaO din cer şi de pe ramuri.
Broaştele se auziră din nou, privighetorile îşi scuturară penele şi începură să zboare din cracă în cracă.
Se însenină.
—	Ce repede s’a îndreptat vremea! zise el, rezemîndu-se de balustradă şi trecindu-şl mîna prin părul meO umed.
Această simplă mîngîiere căzu asupra mea ca un reproş şi ful aproape să pling.
—	Ce-I trebue mal mult unul om i adăogă el; sunt atît de fericit în acest moment, că nu mal doresc nimic alt-ceva. Sunt cu desăvîrşire fericit.
—	Nu voiai să-mi vorbeşti ast-fel cînd aceasta ar fi făcut fericirea mea, cugetai! eO; ori cît de mare ar fi fost fericirea ta atunci, al fi voit din ce In ce mal mult... Azi iată-te calm şi feri-
cit, pe cînd sufletul meu e plin de regrete inexprimabile şi de plînsete înăbuşite.
—	Eâ, de asemenea, mă găsesc aşa de bine, zisei, dar sunt tristă că văd totul frumos în juru-mî. Simt un astfel de gol în mine, că aşi dori tot-d’a-una ceva nou, şi cu toate astea, aici e atîta linişte, atîta frumuseţe!... E cu putinţă oare ca pentru tine, nici o suferinţa, nici un regret să nu se amestece cu bucuriile pe cari ţi le dărueşte natura ? Ast-fel, dragul mea, nu regreţi oare nimic din trecut ?
El îşi retrase mîna din părul mea şi nu răspunse de cît după un moment de tăcere.
—	Da, mi s’a întîmplat cîte-o-dată, mal ales primăvara, zise el, ca şi cum ar fi încercat să—şl aducă aminte. Da, şi eO, de asemenea, am petrecut nopţi întregi dorind, sperînd, şi nopţile acestea îmi păreaâ aşa de frumoase !... Pe atunci totul era înaintea mea şi acum a rămas in urmă-mi. Cu toate astea, azi sunt mulţumit pe ce am, încheie el cu o siguranţă care mă făcu să cred că rosteşte adevărul.
—	Aşa dar, nu mal al nici o dorinţă ?
—	Nici una dintr’acelea cari nu sunt cu putinţă, răspunse el ghicindu-ml gindul. Dar, vezi, scumpa mea, părul ţi-e ud, adăogă cu o voce dulce şi mln-gîindu-mă. Tu eşti geloasă de frunze, de iarba care primeşte ploaia ; al vrea să fii frunză, fir de iarbă, ploaie ; ett, eu mă mulţumesc să mă bucur văzîn-
du le, aşa cum te bucuri cînd vezi ceva tlnăr, bun, fericit.
—	Şi nu regreţi nimic din trecut ? stăruil eO, simţind o sarcină din ce în ce mal grea apăsîndu-ml inima.
Căzu pe gîndurl şi tăcu din noO.
Vedeam că voia să-ml răspundă sincer.	_
—	Nu, nimic ! zise scurt.
—	Nu e adevărat, strigai eO, întor-clndu-mă şi privindu-1 în ochi. Repeţi dar că nu regreţi nimic din trecut ?
—	Nu ! nu regret nimic, bine-cuvin-tez... răspunse el simplu.
—	Şi n’al dori să se mal reîntoarcă trecutul ?
Se întoarse şi privi in grădină.
—	Nu doresc de loo trecutul, căc! a-1 dori ar fi să doresc să am aripi. Şi aceasta e imposibil.
—	Şi n’al voi să reîntocmeştt ceea-ce a trecut ? N’al nimic să-ţl reproşezi, nici ţie, nici mie ?
—	Nu!
(Va urma)
Doctor ARMINfU MARCEL
Medic al spitalului Caritas Hoaţe Interne
914 Consultaţiuni de la 2—4.
G&, Calea Văcăreaţi• #5
Doamna Dr. TATUŞESCU
S’A MUTAT	193
23, Strada Komană, 23
ConsuUafiuni de la 1—3 pentru boalele genitale şi urinare la femei
NIT SS EAUOH MAEE
ci pe beză solidă 3uutein in slare a trimite orî-căruia pe neauzitul nreţ eltin de Lei 16, aci mal jos arătata garnitură de argint Bri-tauia, oompus din 56 bucăţi:
6 bu'-ăţl cuţite de masă Britania, cu miner adevărat englezesc.
6 bucăţi furculiţe de argint-Britania. american, dintr’o bucată.
6 bucăţi linguri de masă de argint-Britania, american.
12 bueâţl linguriţe de cafea de argint-Britania american.
1 bucată lingura mare de supy de argint-Briiania, american.
1	bucată lingură de lapte de argint-Britania, american.
2	bucăţi vase pentru ouă de argint-Britawia, american. _
6 bucăţi tave pentuu servit englezeşti de argint-Britania.
2	bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect.
1 bucată scurgătoare de ceaitt.
1 bucată fină pentru presărat zahăr, do Britania.
3	bucăţi diu cele mal tine onţite de fructe cu miner de porcelan.
6 bucăţi farfurioare, Victoria.
56 bucăţi în total numai Lei 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem în slare ale da pentru minimul preţ de Lei 16. Argintul Britania este de jur împrejur şi înăuntru un metal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 ani, pentru cure se garantează. Ca cea mal bună dovadă că această inserţiune se referă numai la simple adevăruri, dăm următoarea DECLARAŢIUNE OFICIALĂ:
La cas că garnitura de argint-Britania nu va conveni se restitue suma plătită. Cine are trebuinţă de aşa ceva, să’şl comande garnitura de mal sus eare convine tocmai ca	w
CADOU DE NTOTÂ şl de 8ERBÂTOARE precum şi pentru hoteluri, restaurante şi case cu menagiul mai bnn. SE GĂSEŞTE NUMAI EA
P-.- Fvnnnt RIY finisorul Societăţel profesorilor, etc. vaSa U8 CXpUI I nl/V Casă protocolată existînd de 16 ani,
ATENA, H/2 PRATERSTRASSE No 16 N.
Se expediază contra ramburs safi bani trimişi înainte. VERITABIL NUMB1 ATUNCI PURTÂND MARCA PATENTATĂ
Se poate vedea o mulţime de scrisori de recunoştinţă.
"ii ...... MfflMi» iiiMIIMMMIMBMM
SOBE
MEXDINGER, PAEIGINA, COMETUL, VULCAN (belgiane)
PENTRU
încălzire ou OOKS, CĂRBUNI de piatra si lemne Maşini deJBucate MOBILE PE FIER Instalaţiunî de încălziri Centrale
Fabrica COMETUL
Adolf $alomon
DEFOSIT: Strada Doamnei, ÎL
DEPOSITE IN PROVINCIE :
Iaşi, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscrni.

Higiena dinţilor şi a gnrel
întinerirea şi Prelungirea
. Medalie de aur, Viena 1883; Medalie de argint, {
| Bucureşti 1893; Medalie de brons, Paris 1893. Autorizat de consiliul de higienă ji salubritate publică.
DENTALINA
EHKNŢa pentru GURĂ ţl
I PULBERE VEGETALA pentru DINŢI j
ale doctorului S. K. O N V A
Sunt două dentifrice reennoscute în j I ţară şi în străinătate ca cele mal bune j pentru conservarea dinţilor,curăţeniei I şi higienel gurel, dindu-I tot odată un I miros plăcut.
Preţul: Un flacon Bentalină fr. 2,90 ] [ Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi I iKonya; în Bucureşti, la Farmaciile I IF. W. Zttrner şi F. Bruss, la Drogueria
î. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla*. j
Băile Mitraszewschi
VIEŢEI
se dobîndeşte prin purtarea renumitei adevărate electro-magnetice „Crucea-Volta“, cu totul din nod îmbunătăţită sub No.
50703, recunoscută de lege, care No. e întipărit pe cruce şi e vizibil pe toată
împrejurimea el.	„	,	.	„
La persoanele cari de obiceiă poartă Strada rollţlel, iSO. 4 Şl t» Crncea-Volta, singele şi sistemul nervos	------
S» !a Ş“P?1!«nVm>,r.pa.
puterea corpului şi spiritului se înalţă şi blic, Că acest Stabiliment, C€l îYldt se obţine o situaţiune aSnătoasă şi feri- îngrijit şi. mal bun, deservă băl CU cită; prin aceasta se dobîndeşte la oameni preturile următoare :
Prelungirea Vieţel.	F *	‘
Nu se poate consilia în destul pe toţi	Ciassa A
oamenii slabi, de a purta în continuii. Q bae de putină CU duşe, lei 2.50 „Crncea-yolta“ întăreşte nervii reînnoeşte q bae de abur complect, « 2.50
oinirnla ci notn rfiniinnafiu in tnnifi IlIIRA!)	_	' . .	.	*	7
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Mintea specialitate în felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiune aO devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. domnii doctori
generali Theodori, Măldărescu, Var-lam, etc.
Acest sistem n fost aprobat şi introdus (te Onor MUrecţia V. JF. U. şi Onor MMinister de Interne.
Consumînd puţin material afi un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu con-diţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Tot în MAGASINUL meO se găseşte un MARE ASORTIMENT de Lămpi pentru Petroleu
Lămpi pentrn Gaz aerian
cu Bec ACER
Maşine de bue&tărie
Sistem American
BĂI de toate mărlmele. CLOSETE, etc.
SE PR1MESCE ORl-CE INSTALATIUNE
MARCUŞ LITTMAN S'8®r I. WAPPNER
61, Calea Victoriei (vis-â-vis de Episcopie).
sîngele şi 63te recunoscut în toată lumea ca un leac incomparabil contra următoarelor maladii: Guta şi Reumatism, Nevralgie, Slăbiciunea nervilor, Insomnie, Mîinî şi picioare reci, Hypohnndrie, Gălbinarea, Astma, boale de femei, Paralisie, Spasm, Boală de piele, Hroemorhoizi, Boală de inimă, Influenţa, Tuse, Asnrzire şi vîjiit de urechi, dnrerî de cap şi dinţi, etc., etc.
Adevărata Crncea-Volta din noă îmbunătăţită sub Numărul 50.703 şi jrecnnoscnt de lege, oare e de găsit numai la mine, este nn stîlp electric în domeniul fle-căruia.
O mulţime de laude, precum şi scrisori de recunoştinţă:
Viena, 17 Ncembrie. 1897.
De curînd am primit de la dvs. două »CrucI-Volta», cari asemenea pe mine şi pe mama mea ce-atî scăpat cu totul de reumatism.
Crucea-Volta a d-tale s’a dovedit aşa de excelentă, că nu voiţi întîrzia de a recomanda tuturor cunoscuţilor mei, şi vă rog a mal trimite la adresa mea încă doă Crucl-Volta
Cu toată stima. Fraiiz Pnninier.
VI Millelgasse, 23.
Prin Crucea-Volta care ml-aţl trimis-o la sfirşitul lunel trecute, boala mea de cap şi nervi a dispărut eu totul şi pentru care vă rog a trimite amicilor mei cari sufer de această boală, 5 Crucl-voita prin ramburs.
Al d-taîe devotat, Fckcte Ferenkft.
Klkuienburg.
Ara cumpărat de la d-ta de aproape o luuă o Cruee-Voltu şl, cu toate că sunt deja de 74 ani, tot iinl dictează mulţumirea a vă da uu btm certificat pentru Crucile-Volta ale d-tale. Insomnia mi s’a transformat într’un bun somn. Vijietura în urechi a îucetat aproape cu totul. In general s’a făcut o Însănătoşire totală unită cu bine, asa că pot recomanda numai Crucea-Volta.
Midi Sneick.
Notar satotitbt Oâo. Regal-Karansebeţ (Utgaria).
Trimeţîndu se costul de lei S prin mandat postat, se primeşte «Crucea-Volta» împreună cu şnurul si detaliile cum trebue întrebuinţată. De porto şi vamă scutite. Prin ramburc costă lei 6, avind spese mal mari.
Se expediază adevărata «Cruce-Voita» numai prin
RABIiYOVICZ
Viena I, JVotlftscfiagasse I JE
Avonament de 10 băl... « 20.— Ciassa II
O bae de putină........< 1.50
Abonament de 10 băl. . . « 12.50
fumez que le
PANAMA
Le metlleur de toua
nepftt G-l
Creangă A Compt — BukarrNt.
VIZITAŢI
1IAGAZOVL
LA.	„
CRAVATA ELEGANTA
11, Pasagiul Villacros, 11
Cel mal bogat asortlmeut
special cu CRAVATE, din calităţile cele mul fine şi modelele cele mal noi şi elegante.
Preţurite convenabile
C. CANTOR.
SOCIETATE de ELECTRICITATE pe ACŢIUNI
Fost M. LAHMEYER & Co. Francfurt Main SCCCJtSALA BUCUREŞTI
28, Strada Frumoasă, 28.
Alte sucursale ta: IIEIJTIIE1V, ntJISBIJHG, ii OI St A, MM AMU Ut ti, EAMtMsSHUMME, AMVNICMM, St. MfiMiAYA şi
VAMtSO VIA.
' DI V VM1IKI
MOTOARE
PENTRU
CURENŢI
CONTINUU ŞI ALTERNATIF
Instalaţii de Lumină Electrică
Instalaţii de Energie Electrică
Pentru ori-ce fel de Maşine
Instalaţiunî Electrice pentru Iluminatul Oraşelor
de orl-ce mărime.
Staţiune Centrală
de lumină şi energie electrică p. oraşe şi regiuni induslriale.
TRANSMISIUNI
de forţă electrică p. uti'.isarea forţei apelor pe distanţe mari.
INSTALftTIUNl ELECTRICE
pentru
producerea şi distribuirea forţei motrice în orl-ce fabrici.
TIARE SUCCES:
CEASUL Eleotro-Aur SAVONETT Rem., maşină garantată, Lei 18.—Acelaşi, cu maşiraă Ancer, Lei 18.
CEASUL de Argint, Ancer Rem., maşină excelentă, 15 Rubine, 3 capace masive, cu Lei 26.
MU Pentru Lei 37 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem. eu 2 capace, aeoperite cu o adevărată pătură de aur 18 carate, cu 20 Rubine. ATENŢIUNE! Acest, ceas nu este de metalul numit Goldin nici imitaţiune, ci de aur a-
CE4S de 400 Lei. Mărime
liage eare concurează cu un	...
pentru Damă numai Lei 35, Lu frumos lanţ Lei 4»—Gratis trimit catalogul. Trimiterea se face franco de porto contra Ramburs. Adresa:
M. R U N D B A K I N, Viena II, Taborstrasae, 89.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări ating&toare de această artă, cu cea mai mare aourateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
SOCIETATEA
de Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cetrocenl
Capital social 2.500.090 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-eare, Farmaciştii cari doresc a preina vin- la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada zarea Unicelor mele VOI,TA in condiţii ijnscanl No. i. avantagioase, blne-voiască a se pune In v
rc1	MfMfWffTS IMEWP1MWBWW
EXPOSITltXIIE
DIN
PARIS. LOIDRA, TIENA, LION şi MARSEILLE
SIG. SCIIWARZ
Proprietarul Grand-Photographie Central, Director al scoale! Academice
de Fotografie
Representant general al EXPOSITIUNILOR Internaţionale de Concnr» din Paris, Londra, Viena, Lion şi MarseiUe, cu autonsaţia guvernelor respective.
Se însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOS1Ţ1UNILE din Paria, Londra, Viena, Lion şi MarseiUe La această exposiţiune se primeşte produse din toate ramurile industrie! OIELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRE-8ENTANT. Informaţiun! mal pe larg se pot lua la
Biroul (lin Calea Victoriei
PASAGIUL VILLACROS
— La GRAND PHOTOGRAPHIE-CENTRALE —
SucureştL— Tipow.mi»3S®!frNo'