SERIA n.—ANUL IV, No. 653. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia Saeep Ia 1 gl ÎS ale fle-eiiel Iul «i m v IftteM tot-d'a-nma taalate In Bmemrt§ii U Caaa Administraţiei Ia fm0*f4 gi etninătat* prin mandate poştale Un an !n ţari 30 lei; In streinfttate 50 lei fase luni . . . 15 » > » 35 » rel luni , . . 8 > > * 13 > Un numir In streinltate 30 hui MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADHDIISTBiŢIA j,. s. - 8SEACA CLEMENŢII - No. 3 VINERI, 9 IANUARIE 1898. NUMĂRULJO BANI ANraciiiBn.0 Ia Bueureftî şi judeţe m prisme stfmtâ fe. Administraţie te etreinltate, ăind in eumtnUInfit $i k toate oficiile de publicitate Aaundurl ia pag. IV .... . 0.30 fc. Maia * » > nij , , , . a.— 2»i v a a ® 5il * J . » . îv— ■/ Inserţiile şi reclamele 3 iei riadul Db [Blfiil V 8 « & S â SHd £ « & i REDACŢIA No. 8— STRADA CLEMENŢEI — m. g TRATĂRILE AU REÎNCEPUT Politica moderată II Fiind-că liberalii vorbesc de moderaţiune, să le spunem noi ce înţelegem prin politică moderată. Căci avem pretenţia de a fi moderaţi în actele noastre şi suntem geloşi de cumpătarea atitudine! noastre, fără totuşi să avem nici o tragere de inimă către pedagogii politici, cari anostesc lumea cu ipocritele lor poveţe şi se ruşinează de or!-ce nervo-sitate stilistică. No! ani fost — în acte — moderaţi la putere. Moderaţi am fost cînd am iertat pe liberali de darea în judecată cerută de Dim. Brătianu şi am scăpat de urmărire chiar şi pe Radu Miliaî. Moderaţi suntem şi în opoziţie. Am primit cu calm înlăturarea noastră din guvern, înlăturarea noastră din parlament. Am fost răbdători pe cită vreme am putut nădăjdui ca liberalii să’şi justifice prezenţa la cîrmă prin o activitate rodnică. Moderaţi am fost cînd, după scandalul bisericesc, cu abnegaţie am dat mină de ajutor adversarilor noştri spre a aduce pacea în Biserică. Moderaţi am fost cînd, cu prilejul vizitei împăratului Austriei, am consimţit, ca, pentru cinstea Ţărei, să stăm alăturea de speculatorii şi bandiţii cestiuneî naţionale. De aceste pilde de modera-ţiune să facă bine să se inspire partidul liberal. Şi să nu uite adversarii noştri că în contra acestor acte de îngăduinţă şi de mărinimie ale noastre, protestează tot trecutul partidului liberal. Tradiţia banditismului în politică e o tradiţie liberală. Această tradiţie e ilustrată cu revoluţia de la Ploeştî, cu conspiraţia în favoarea candidaturei Dabija, cu scandalurile permanente de stradă conduse făţiş de şefii liberali, cu asalturile date Palatului, cu agitaţiunile criminale duse pe toate chestiunile externe, cu mişcările sediţioase pornite în jurul chestiei naţionale, a legii minelor şi a legii maximului. Oare violenţi suntem noi fiindcă înfierăm cu cuvinte aspre aceste acte, iar nu pe cei ce le-au săvîrşit? E drept că nu admitem moderaţia pînă a periclita o politică pe care o socotim mîntuitoare pentru ţară. Ar trebui să fim lipsiţi de ori-ce convingere sinceră în superioritatea noastră pentru ca să facem din o moderaţie, de care nu se ţine nici o socoteală, o primă în favoarea unui partid din ale cărui apucături socotim că se trag mai toate neajunsurile politicei noastre actuale. Pe cită vreme moderaţiunea nu are măcar atîta răsplată cit lupta sediţioasă, înţelegem ca noi înşi-ne să egalizăm şansele dintre partide. După răsplata moderaţiune! noastre prin 12 ani de opoziţie, de la 7G — 88, după revenirea profanatorului Bisericii, mulţumită îngăduinţei noastre pricepem să păstrăm noi înşine cumpăna dreap-tă-ţinînd piept cum se cuvine liberalilor, în opoziţie, iar la putere tăind ceva din violenţele lor, prin măsuri de represiune, cînd cum-va ar fi ispitiţi a reîncepe un joc ce le reuşeşte atît de bine. BIETUL DOMNU STURDZA Cu toată revolta ce simţim cînd privim modul cum şeful partidului liberal a condus ţara în timp de doul ani de zile, cu toate acestea un sentiment de milă ne cuprinde cînd ne gîndim la situaţia imposibilă a d-lul Sturdza personal ca şef al partidului. Iată un om chemat să conducă nu numai un partid, ci afacerile publice tot-odată. In îndeplinirea acestui rol, el are nevoie de colaboratori devotaţi, cari să gîndească ca şi dînsul şi din toate puterile lor să-l ajute spre a-şl putea îndeplini sarcina. Dar d. Sturdza nu se poate felicita de sigur că are cu prisos un asemenea concurs. Şi n’ar fi tocmai aşa de greii pentru dînsul dacă l-ar lipsi pur şi simplu un ast-fel de concurs. D-sa se găseşte în acea tristă situaţie de a avea nişte colaboratori cari par câ’şl bat joc de dînsul. De pildă, d. Stătescu. Ce sprijin dă d. Stătescu d-lul Sturdza ? Dar ştie măcar d. Sturdza ce vrea d. Stătescu? D. Aurelian. D-sa nu face nici opoziţie, nici nu sprijină guvernul. D. Sturdza este şeful partidului, dar nu de sigur al d-lul Aurelian ; şi d. Aurelian face parte din partid. Şi aşa d. Sturdza vede gol şi sfori în jurul său. Bietul domnu Sturdza ! Cititorii vor găsi în pag. II, la foiţă, reproducerea în exteuso a textului senzaţionalei broşuri «Boala reformelor în armata» BREVA CONTINUA întocmai ca lucrătorii mecanici din Anglia, fruntaşii mînioşl din partidul liberal continuă greva contra patronului, d. Dumitru Sturdza. Toate încercările de a face pe d. Stătescu să-şi delege omul de paie în cabinet, aii rămas zadarnice; marele om galben din strada Colţel urmează a face pe chinezul: nu combate partidul, Domne fereşte! dar nici nu vrea să-I dea cel mal mic sprijin. Tot aşa continuă greva aurelianiştil; bazaţi pe casa lor de ajutor (Creditele şi alte stabilimente de industrie naţională), el refuză să se reîntoarcă în atelierele guvernului. Analogia situaţiunil a tăcut pe d. Sturdza să adopte şi d-sa procedeul fabricanţilor de maşini din Anglia faţă de lucrătorii lor. Anume să forţeze greva. Patronii englezi, văzînd că lucrătorii grevişti nu vor să cadă la învoială fiind-că afl bani în casa de ajutor, au hotârît să congedieze pe lucrătorii negreviştl, ca să sleiască mal iute casa; cite zece mii de lucrători pe zi sunt ast-fel congediaţî şi puşi în «grevă forţată». D. Sturdza a hotărit să facă acelaşi lucru şi a congediat pe d. Djuvara, după care va mal pune în «grevă forţată» şi pe alţii, spre a slei forţa de rezistenţă a greviştilor voluntari. Lupta promite să fie interesantă şi foarte instructivă din multe puncte de vedere, căci, după nenumărate hărţuieli fără însemnătate, intră acum în faza decisivă. ’ Vom vedea cine va învinge: patronul stabilimentului colectivist, .ori greviştii. TRATATIVELE AU REÎNCEPUT Nu e glumă. Lucrul este perfect de adevărat. Tratativele dintre grupul dra-pelist şi guvernul d-lul Sturdza au reînceput. Suntem convinşi că de astă-dată «Drapelul» nu ne va mal desminţi. După o dorinţă exprimată de d. Di-mitrie Sturdza şi de colegii d-sale, grupul drapelist s’a întrunit şi a discutat condiţiile împăcărel pţbaza cărora delegatul grupului va avea mandat să trateze. Condiţinnile Iată aceste condiţiunl : Grupul drapelist renunţă la punctul, pe care ’l ceruse pînă acum şi care nu fusese admis de guvern, acel al omnipotenţei comitetului executiv al partidului. De data aceasta, grupul se mulţumeşte ca membrii guvernului să aibă cuvîn-tul asupra afacerilor publice. Guvernul să se remanieze cu elemente din grupul «Drapelului». Numărul reprezintanţilor grupului la guvern să fie de trei. Ministeriabilii In privinţa persoanelor de desemnat, cea d'întîiu, fireşte, va fi d-l Aurelian. A doua sine qua non d. Vasile Lascar. Cit priveşte a treia persoană, grupului îl e indiferent. Această terţă persoană poate fi d. Şendrea, d. Coco-Dimitrescu sau orl-care altul; în privinţa aceasta, grupul a liotărît să nu facă casus belii. Fixarea celei d’a treia persoane se lasă la atitudinea delegaţilor însărcinaţi cu tratativele. Program' «ie lucrări In fine, ultima condiţiune. Stabilirea în comun acord a unul program de lucrările ce va avea de făcut guvernul, între cari intră şi poiedele de lege ce trebuesc supuse Parlamentului. După îndemnul unei persoane influente din grup, s’a decis a se alătura d. V. Lascar pe Ungă d. Aurelian ca împreună să vie în contact cu delegatul firesc al guvernului, d. Dimitrie Sturdza, pentru a duce negocierile. Hotărîrea aceasta are de scop de a sili pe d. Aurelian să se menţie în cadrul condiţiunilor propuse de grup şi a nu arăta mal multă maleabilitate de cit cea necesară în conducerea tratativelor. încă nn amănunt Se crede că guvernul ar fi dispus să primească toate condiţiunile propuse de d-nil Aurelian şi V. Lascar, afară de cea care priveşte intrarea d-lul Lascar în minister. De altă parte, condiţia aceasta este poate cea mal esenţială din propunerile grupului, căci se pretinde ca d-nul Lascar nu numai să intre înlminister, dar să i se dea chiar miaisterul de interne. Delegaţi din ambele părţi s’au, întrunit erl după amiazî. Un ultim amănunt. S’a admis în principiu şi dintr’o parte şi dintr’alta ca tratativele să aibă o durată cît de scurtă,—48 de ore chiar, —orl-care ar fi rezultatul lor. DEFICITUL Ziarele guvernamentale se feresc să vorbească de mersul budgetului pe 97-98. Ctud răspund ziarelor opozante la criticile asupra gestiunii financiare colectiviste, guvernamentalele se mărginesc să vorbească de rezultatele budgetului 96-97; mal departe nu se hazardează. Şi fac bine. la adevăr, cu toate că mal sunt atitea luni pînă la închiderea exerciţiului, deficitul e sigur, aiît de sigur Iu cît a trebuit să fie anunţat prin Mesajul pentru deschiderea sesiuuil. Şi ee va putea spune ziarele guvernului spre a scuza deficitul ? Că am avut uu an râd ? Dar şi fără de aceasta ar fi fost deficit, de vreme ce, cum se dovedeşte cu acte oficiale, budgetul pe 97-98 a fost prezintat de d. ministru al finanţelor şi votat de Cameră neechilibrat. Deficitul, cu toate urmările sale, cade, prin urmare, în sarcina guvernului şi numai în sarcina lui. Ziarele guvernamentale şlifl bine aceasta, şi, cu toată îndrăzneala lor obicinuită, n’au curagiul să caute a întortochia lucrurile. Vorbind însă mereu de gestiunea anului 96 97, oficioasele aă un scop. Ele ar vrea să arate că presa opoziţinnil nu merită ere-zămînt clnd e vorba de mersul finanţelor publice ; căci, zic oficioasele, acele ziare aă criticat cu asprime şi budgetul 96-97, şi totuşi acest budget n’a dat deficit. Ziarele opoziţiunil sunt deci pătimaşe. www.dacoromanica.ro Guvernamentalele comit aci o incorectitudine pe care suntem datori s’o dezvăluim. Am crjticat fără îndoială, şi încă cu multă asprime, budgetul pe 96-97. Dar ce anume am crfticat în acel budget ? Spus-am noi că exerciţiul 96-98 va da un deficit ? NU. Noi am recunoscut că budgetul acela era echilibrat. Am criticat Insă modul cu desăvîrşire incorect cum a fost alcătuit acel budget. D. ministru al finanţelor introdusese resurse extra-ordinare în veniturile ordinare ; pe de altă parte scosese din budget cheltuieli ordinare, lăsînd ca ele să fie satisfăcute prin resurse extra-ordinare. întreaga economie a budgetului a fost astfel zdruncinată şi în contra acestui fapt necorect ne-am ridicat noi cu energie. Cu alte cuvinte, n’am pretins că budgetul 96 97 nu e echilibrat, ci că e echilibrat cu mijloace uepermise. Cu totul alt-fşl stă lucrul cu budgetul 97-98. Despre acesta, am spus că e neechilibrat şi că va da deficit, şi prevederile noastre sunt de pe acum realizate. Degeaba se silesc ziarele guvernamentale să ne discrediteze. Faptele sunt de faţă şi ele nu pot fi desfiinţate. Noi nu ne lăsăm a fi conduşi de pasiune, cînd e vorba de finanţele Statului. TRATARIIiE Care va să zică, iar se tratează. D. Aurelian face iar vizite d-lui Sturdza, şi vice-versa. Tratările s’a hotărit să se urmeze cît se poate de repede, să se sfîr-şească dacă se poate în 48 de ore! Bun de tot. De cît aceste interminabile negocieri pentru împăcarea celor două tabere colectiviste încep să devie cam enervante, în tocmai ca şi faimoasele negocieri pentru împăcarea Grecilor cu Turcii. La aceste negocieri era cel puţin ca scuză concertul european, care ca ori-ce concert ce se respectă, cată să înveselească cît mal mult pe spectatori. Intre aurelianişti şi sturdzişti tratările se duc direct; lipseşte dar concertul, marele concert european, care poate da note discordante şi care poate face să joace părţile. Atunci de ce nu se sfîrşeşte odată? După atitea luni de negocieri erau în drept să fi obţinut măcar preliminările de pace. Dar nici aici nu au ajuns domnii colectivişti. Da-mi-te să iscălească pacea definitivă. DOMNIA LEGILOR Legea tocmelelor agricole prevede că învoelile verbale, făcute după dreptul comun, nu sunt supuse mijloacelor de execuţiune speciale legii tocmelelor agricole. Aceeaşi lege mal prevede că autoritatea chemată a aplica legea tocmelelor agricole e primarul. Această dispoziţie e cu totul favorabilă sătenitor. Aceştia, aii tot interesul ca primarul, alt sul lor, iar nu prefectul ort sub-prefedu1, să aplice legea. Vom da, mal la vale, o pildă de modul cum se aplică aceste dispoziţiunl ale legii. In comuna Grâugiora Arendaşul comunei Găngiora, judeţul Dolj, are nişte învoelt verbale cu sătenii din acea comună. Avem în posesiunea noastră depeşa sub-prefectulul Ioan Popescu către prefect, care atestă ceea-ce spunem noi. Cu toate acestea, prefectul Vrăbiescu porunceşte ca administraţia să facă dijmuitul. Acest ordin e de două ori ilegal, de oare-ce primarul singur poate face dijmuitul şi apoi find-că nici primarul nu are acest drept, fiind vorba de nişte în-voell verbale. Iată de-altminterl în ce condiţiune s’a dat ordin a se face dijmuitul. Reproducem ordinul prefectului, care poate fi opera unul tîlhar, iar nu a unul administrator. Ordinele prefectului Trăblescn Craiova 253. Răspundeţi imediat cum se face că locţiitorii comunei Măceşu-de-sus stau pînă în prezent nedijmuiţi de către arendaşul moşiei Gângiora. Dacă în donă zile aceşti locuitori, nu vor fi dijmuiţi, mă voiQ vedea obligat a tace raport la minister contra d-tră. In caz dacă arendaşul se opune, cu forţa rldlcaţi-1 şltrime-teţi-I la Oaloxa. după ce veţi redactaprocea-vevbal de ut-tragiu. No. 13.388 (sa) Prefect Vrăbiescu. TRIBUNA LITERARA DIN LUMEA LITERARA Un eveniment artistic Lumea literară franceză este de cîte-va săptămlnl sub impresia unul adevărat eveniment artistic, care a avut darul să en-tusiasmeze chiar şi pe cel mal rafinaţi şi mal nepăsători specialişti în materie. Este vorba de drama jucată în seara de Marţi 16 28 Decembrie, la Porte-Saint-Martin şi intitulată Cyrano de Bergerac. Autorul el, Edmond Rostand, era cunoscut publicului francez prin eomedil destul de bune, re-prezintate la Comedia Franceză sau la Re-naissance şi anume : Romanesques, Prin-cesse lointaine şi Samaritaine. Succesul însă, mal cu seamă în cele două din urmă, nu prea tl favorizase. Cunoscătorii presini-ţlau în tînărul autor dramatic, un viitor talent, deja de la reprezintarea acestor piese ; presimţirile lor s’ad realizat însă as-tă-zl, şi presa franceză e unanimă întru a aduce elogiile cele mal călduroase, ultimei creiaţiunl a d-lul Edmond Rostand. Cyrano de Bergerac a stîrnit cel mal mare entuziasm în lumea teatrală ; criticii se Întrec în laude; pînă şi bătrîuul Sarcey, recele şi severul Sarcey, se entusiasmează ca un adolescent şi nu găseşte cuvinte să prea-mărească opera aceasta neaşteptată. El o numeşte «evenimentul anului» şi în cel mal ditirambic stil scrie despre dînsa: «Ce fericire! Ce fericire! 0 să fim scăpatr în sfirşit şi de ceţurile scandinave, şi de studiile psihologice prea minuţioase, şi de brutalităţile voite ale dramei realiste. Iată veselul soare al bătrlnel Galii, care, după o îndelungată noapte, se înalţă în zare... Şi apoi, într’altă parte : «Cyrano de Bergerac este o piesă foarte frumoasă, şi,'succese de entuziasm a fost atît de prodigios, în cît spre a găşi ceva la fel trebue să n urcăm pînă la povestirile ce ni s’ad spu despre primele reprezintaţil ale lui Victo Hugo de către martorii ocnlarl». Rlndurile acestea, eşite din condeiul cc lui mal cu autoritate critic teatral, pot să dea măsura deplină a marelui succes p care l’a avut opera d-lul Rosland. Cyrano de Bergerac, dramă «de cap et d’epee», In cinci acte şi în versuri, est o comedie de aventuri pline de cel mi pur romantism, «operă de fermecătoare poc zie», dar care «mal înainte de toate este operă de teatru». Subiectul este uşor în varietatea Iul V numeroasele tablouri cari 11 alcâtuese ş cari în apaienţă sunt fără înlănţuire, sar totuşi învăluite în aceeaşi ideie unitară a superiorităţii sufleteşti a medievalilor, a ceeaşl admiraţie pentru veacul nobilime., viteze, pline de onoare şi de devotamen Dar să expunem In clte-va rîndurl si biectul acestei piese, după cronicile pe cari criticii teatrali francezi şi în specia Sarcey şi Fouquier, i le-aii rezervat: Cyrano de Bergerac, căpitan în oaste-franceză, celebru prin spiritul său, prin ca valerismul şi talentul săti poetic, iubeşt pe Roxane, femee spirituală, care îl pre feră însă pe un tînăr ofiţer drăguţ dar slai de spirit, Christian. Cyrano, cu toate insv şirile lui frumoase, nu este iubit de feme, Pricina este nasul săd lung şi bleg, car provoacă rîsul tuturor celor cîţl ad avi prilejul să-l vază şi care a fost prieina ce lor mal multe dintre nenumăratele duelur ale lui Cyrano. Ast-fel este duelul din actul întil, la te; trul otelului Bourgogne, unde Cyrano în pedecase pe actorul Montfleury de a eşi p scenă, fiind-că acesta jignise pe Roxane. Plecarea actorului de pe scenă se fac Iu mijlocul hohotelor de rîs ale gentilom lor şi «preţioaselor» azistente; numai u tînăr aruncă o glumă pe socoteala nasuli lui Cyrano şi acesta provoacă ia duel pe tîoî rul impertinent, nu atît pentru nasul săd c pentru că gluma fusese fără spirit. El ai gajează lupta improvizînd tot deodată ■ baladă adorabilă ; aruneînd un vers odat: cu o lovitură, o rimă cu o paradă ; iar cîn a fost la acel envoi cu care se sflrşes-: toate baladele medievale, Cyrano dă adve sarulul săd o lovitură ultimă şi zdravăn; Azistenţiîl fac ovaţii. O femee vine şi înştiinţează pe Cyrano că Roxane vrea sâ-I dea o întllnire. Bucuria '1 covîrşeste; vrea să mal facă o faptă vitejască spre a place adoratei sale. Şi prilejul i se înfăţişează pe loc. Sărmanului poet Ligniere II e teamă să se ducă acasă, de oare ce ştie că la poartă îl aşteaptă oamenii contelui Crequi, spre a-I trage o bastonadă. — Cîţl sunt ? întreabă Cyrano. — Cel puţin dol-spre-zece. — Merg cu d-ta, n’al nici o teamă. Şi Cyrano şi-a împlinit făgăduia!» ; cel doT-spre zece ad fost puşi pe fugă. Intilnirea pe care spiritualul cavaler a avut-o cu Roxane a eşit însă cu totul altfel de cum era aşteptată de el. «Preţioasa» declară afecţiunea el pentru Christian, spu-nlndu-I tot de odată că acesta a fost trimis de contele de Crequi, la cădeţi! Gasconiel. El nu e Gaseon, e septentrional şi primirea pe care viitorii lui camarazi aveaţi să-i-o facă nu se arăta de loc în culori favora- Jf bile, eăc! Gasconil afl cel mal mare dispreţ pentru oamenii de la Nord. Roxane roagă pe Cyrano să Ia pe Chris-tian sub ocrotirea Iul; şi cum cel-d’Intîl are uu suflet nobil, îşi calcă pe inimă şi promite. Promisiunea aceasta era însă jertfirea amorului săfl. După plecarea Roxanel de la patiseria unde fusese întîlnirea, : reintră *CadeţiI pe cari Cyrano cu un moment mal ’nnainte ’I dăduse afără spre a primi singur pe iubita sa. El începe să le povestească în ce chip a cortorisit pe bietul poet Ligniere de cel doul-spre zece oameni al lui Crequi. In vremea asta vine şi Christian, care, simţind necesitatea de a săvîrşi un act de bravură spre a se înălţa în ochii camarazilor săi, începe să întrerupă batjocoritor pe Cyrano. Ce putea să fie mal frumos ca un duel >u Cyrano? La prima provocare, Eyrarto recunoaşte pe iubitul Roxanel, şi tace; la a două iar tace; la a treia însă, dă afară pe toţi cel-l’alţl ofiţeri cari se aşteptat! la lucruri grozave, şi rămîne singur cu provocatorul, Cînd afl rămas singuri, Cyrano îmbrăţişează pe Christian şi se pune la dispoziţia lui spre a’l servi în a-venturiie-l amoroase. Christian iubeşte pe Roxane dar se teme de spiritul el, prea fin pentru dînsul. Aci Cyrano e sublim. Scrie Iul Christian madrigale, scrisori, epigrame, pline de pasiune şi de spirit; îl însoţeşte ia o întîlnire cu Roxane şi acolo, subt un balcon, el şopteşte prostuţulul amorezat, cuvintele cele mat calde şi mal pasionate pentru ca aceasta să-l cheme apoi pe Christian sus, la dînsa. Un preot e acolo; el are să’l cunune. Contele de Guiche, se arată însă în acelaşi timp ; şi el e nebun după Roxane; dacă se va duce sus, fericirea Iul Christian e zădărnicită. In consecinţă, Cyrano ese înaintea contelui şi-l ţine cu povestirea isprăvilor Iul hâzoase, pînă ce preotul ese, spre marea turbare a lui de Guiche. In actul al patrulea găsim pe Cyrano şi pe Cristian la asediul Arasulut. Oştirea moare de foame şi totuşi e veselă. Cyrano scrie Roxanel ca din partea Iul Christian nişte scrisori atît de frumoase şi de înflăcărate, în cît spirituala «preţioasă» se decide să vie la soţul săfl. Ea trece prin rîndurile vrăşmaşe, ajunge la iubitul săd, aducind tot de odată şi alimente. Lupta se începe. Cel care cade întîifl e Christian care începuse să caute moartea, de îndată ce auzise pe Roxane spunînd că 11 iubeşte numai pentru frumoasele lui scrisori. Dintre toţi cadeţil gasconienil scapă numai Cyrano şi Guiche. Tocmai după patru spre-zece ani secretul se dă pe faţă. Cyrano, bătrîn, sărac şi bolnav, vine într’o zi la mînăstirea în care se retrăsese Roxane după moartea lui Christian. Ea-I dă să citească ultima scrisoare a acestuia. Cyrano citeşte, citeşte merefl, cu toate că se înserase de tot şi nu se mal vedea, citeşte căci o ştie pe de rost. Atunci se luminează ochii Roxanel. — Cum? D-ta al fost! spune dînsa. Dar de ce al păstrat taina aceasta ? — Eă, răspunde Cyrano,îmi pusesem inima în această scrisoare; Cristian puse sîngele săd. In fine, sfîrşit de boală, Cyrano moare după o cumplită agonie. Acesta e Cyrano de Bergerac. Sfîrşind acest articol, nu ne putem opri de a face o constatare. Comedia aceasta este una dintre cele mal tipice opere romantice. In drama franceză, ca şi în cele-l’alte ramuri ale literalureî, în ultima vreme, se afirmă din ce în ee rnal mult neo-romautismu), în paguba şcoalel naturaliste, căzută în desconsiderarea cea mal deplină. Succesul cel mare al lui Cyrano de Bergerac, primirea entuziastă pe care i-a făcut o publicul, arată însă, tot de odată, că noul curent romantic nu se mărgineşte numai la cîte-va capete de autori, ci că a pătruns adînc în masa publicului căruia’I modulează gustul şi’l stăpîneşte sentimentele. Al» An temi reunii. Prinţul George guvernator al Crete? Constantinopol, 6 Ianuarie. — Se asigură că în ultima audienţă a d-lui Sino-wiew pe lângă Sultan, ambasadorul Rusiei ar fl atins cestiunea candidaturei prinţului George al Grecie!, ca guvernator al insulei Creta. 2 0 BROŞURA StNSAţIONALÂ „Boala reformelor în armată41 îi Ca să faci jumărl, trebue să al ouă. Ca să întocmeşti un proiect de lege, trebue să cunoşti, nu numai principiile, ci şi amănuntele. Firul de pâr, împiedică mersul ceasornicului şi amănuntele, aplicarea legeî. Şi tocmai cunoştinţa amănuntelor, o neglijează miniştrii noştri de războid. Să luăm de exemplu legea de înaintare a generalului Budişteanu, pe care a luat-o In primire şi generalul Beiendeid. Ea fu înfăţişată corpurilor legiuitoare cu cea mal mare pompă. Prefaţa coprindeafel de fel de citaţii, din fel de fel de limbi, numai despre obiceiurile pămîntulul nostru, un amărunt, nu vorbea, nici despre necesităţile reale şi dovedite, ce provocaseră această schimbare. Căci nu credem că schimbarea legeî, s’o fi provocat o imperioasă nevoie de a numi pe administratorul de clasa a IlI-a, administrator de companie, pe cel de clasa II-o, administrator de batalion şi aşa mal încolo; pentru că acest motiv hotărîtor, ar fi fost o curată zeflemea. Ministrul nu vedea că legea este o manoperă a celor interesaţi ca să înhaţe un grad, pe care îl goneafl ca ogarul pe epure ? Iată raţiunea erFuiiAţn Agenţia Romînă ne transmite următoarea ştire senzaţională: Constantinopol, 6 Ianuarie. — Divizia de cavalerie concentrată la Salina a fost transferată la DobricI, pentru a protege graniţa Dobrogel. — S’afl mal operat şi alte mişcări strategice. Ştirea Agenţiei este privitoare la trupele bu'gare. întrunirea convocată pentru reînoirea comitetului clubului liberal din Iaşi nu a dat nici un rezultat, de oare-ce nici de astă-dată nu s’a adunat numărul reglementar de membrii. Sunt doi candidaţi la preşedinţie : d-nil G. Mîrzeşcu, fostul preşedinte, şi P. Poni, actuai vice-preşedinte. Cel întîifl e candidatul aurelianist, iar cel din urmă este candidatul ocultei. O nouă întrunire va fi convocată. Prin înaltele cercuri militare din Capitală se vorbeşte cu multă agitaţie despre un incident regretabil ce s’a produs la Galaţi, înainte de Bobotează, între d. general Murgescu, comandantul flotilei, şi d. loc.-colonel larca, şeful de stat major al corpului III de armată. Ni se promit detalii senzaţionale asupra incidentului şi a cauzelor cari l’au produs. Patria din Cernăuţi comunică următoarea ştire îmbucurătoare: «In curînd vom vedea realizate cel puţin unele din trebuinţele noastre cele mal urgente, în urma atitudinel politice a grupuluiromîn din parlamentul vienez». Comitetul executiv din Sibiu al partidului saşilor moderaţi a decis să renunţe la ideia de a mai trimite împăratului un memorand, prin o delegaţie, în contra legei privitoare la maghiarizarea comunelor. Această lege va fi supusă sancţiunei Împăratului chiar în cursul acestei săp-tămîni. In urma încetării din viaţă a d-lul Bonachi, scaunul de senator al colegiului I de Covurlul a rămas vacant. Alegerea pentru complectarea acestui Ioc se va face în primele zile ale lunel viitoare. Un funcţionar ungur, anume Jgmăndy, din Dobriţin, a scris acum doui ani un articol sub titlul «La spînzurătoare cu ro-mlnil 1», înjurînd în termenii cei mai triviali posibili pe Romîni. Parchetul general unguresc a dat în judecată pe acest funcţionar pentru agitare la ură în contra Romînilor. Procesul s’a înfăţişat Sîmbăta trecută înaintea Curţii cu Juraţi din Dobriţin, şi d. Jgmăndy a fost achitat în unanimitate. Ceea-ce însemnează : Ungurii pot să agite în toată libertatea în contra Romînilor, dar vice-versa... te aşteaptă puşcăria din Szeghedin. Pînă unde poate merge micimea unui colectivist : N’apucase încă să părăsească postul de prefect al judeţului Brăila şi numitul Codaş s’a grăbit să înlocuiască pe singurul funcţionar pe care îl pusese în slujbă d. Al. Culoglu. Toate şcoalele primare-urbane şi rurale şi cele, secundare se deschid astăzi 8 Ianuarie. Studenţii rominî, sirbl şi slovaci aîi înaintat rectorului Universităţii din Budapesta un memoriu în privinţa situaţiei lor la Universitatea ungurească. Rectorul refuzînd să primească acest memoriu, a ameninţat cu excluderea tutuorr studenţilor romîni, sirbl şi slovaci de la Universităţile şi şcolile speciale ungureşti. primordială a acelei legi de Înaintare, înconjurată de chiţibuşuri şi dispoziţii con traril, ce se băteaîi în cap unele cu altele, din lipsă de studiâ, fără ca ministrul să’şl dea seamă de aceasta, cum nu’şl dase sema nici că legea cea veche era foarte bună şi eă partea sa cea rea era tocmai aplicarea el, din pricină că înaintările se făceau în contra legeî, de un comitet de inspectori a căror răspundere era anonimă, pe cînd întreaga răspundere se cuvenea ministrului, care contra-semna decretele de înaintare şi care avea onoarea de a ţine îu mîinile sale destinatele oasteî. Iată unde este defectul actualei legi de înaintare. Legea este rea, safl deosebiţii miniştrii de răzbcifl aii apiicat-o răfl ? Din pricina comitetului de inspectori (numit de ofiţerime în caraghioslîe, Sinodul Armatei) epoca în care se alcătuiesc tablourile de înaintare, a devenit un adevărat scandal. Uliţele Bucureştiulul stafl înţesate de ofiţeri solicitatori. Ministerul de război, s’a transformat lntr’un fel de bilei. S’a desfiinţat de mult scutelnicil boereştl, dar s’a Înfiinţat oamenii cutărul safl cutărul general. I- â ’ml pe X, ca să ’ţl fac pe Y, iată tîrgul ce se face Iu sinul comitetului, şi ministrul stă martor la aceste ruşinoase daraverl, pentru că avea şi are poate şi dîusul protegiaţil săi. Legea era safl este rea, care dă ministrului numai facultatea de a se sfătui cu cc mitetul de inspectori, safl aplicarea legei se făcea şi se face peste clmp ? Căci ministrul voind să se pue la adăpost de crî-ce răspundere, dedea comitetului drepturi ce nu le avea, numai cu seopul ca să ’şl proteagă favoriţii şi ea să ia in acelaşi timp şi cărbunele cu mina altuia. Se înţelege uşor, că de asemenea timpuri, se folosesc farsorii şi linguşitorii, iar Studenţii au hotărît să înainteze memoriul lor ministrului instrucţiei. D. N. P. Romanescu, deputat, a făcut o ofertă primăriei din Craiova, pentru plantarea pe spesele d-sale a unul parc, care să servească la preumblare publică. Propunerea d-lul Romanescu are toate şansele de a fi primită de consiliul comunal al capitalei Olteniei. Am pomenit despre o neregularitate săvîrşită la ministerul de domenii cu licitaţia unei moşii a Statului. lată despre ce e vorba : O persoană a oferii, la o primă licitaţie, 42,000 lei, pentru o moşie. D. Stolojan n’a confirmat încă licitaţia. La o a doua licitaţie s’a prezintat un protejat al d-lul ministru de domenii, care a oferit numai 36,000 lei, şi d. Stolojan a confirmat asupră’i licitaţia. Trebue să adăogăm că persoana înlăturată de protejatul d-lui Stolojan e un liberal. Tot din sorginte liberală am căpătat şi noi această informaţie. D. N. Xenopol, membru în comitetul de redacţie al ziarului «Drapelul», s’a întors din streinătate. Se ştie că fiţuica liberală din faţa ministerului de interne, profitînd de absenţa d-lui Xenopol,,*/, acusat pe deputatul de Olt, fostul redactor al «Voinţei Naţionale» aşa cum într’o vreme «Voinţa Naţională» şi «Gazeta Poporului» aveau obiceiul să atace ps adversarii partidului liberal. D. Xenopol însă pregăteşte un straşnic răspuns «Liberalului», arătînd că învinuirile de incorectitudine ce i s’au adus în chestia exproprierilor pentru gara de Nord sunt cu totul neîntemeiate şi că ne-putînd doborî pe un adversar al sectei colectiviste, pe căile de polemică cinstită, ocultiştii recurg la calomnii şi la insinuări. «Liberalul» n’a atacat numai pe d. Xenopol, ci şi pe d. Porumbaru, fostul ministru al lucrărilor publice, acuzîndu-l că a plătit onorarii exagerate deputatului de Olt. Dar şi asupra acestei chestii ziarul sindicatului Ghimpa-Malla &, va primi un răspuns peremptoriu. Vom rîde. H.0 telegramă a Agenţiei Romîne ne anunţă, din Braşov, cu data de 6 Ianuarie, că două vagoane, încărcate cu porumb şi alipite de un tren, venind din Sinaia, aii deraiat lîngă graniţă. Doi amploiaţi de drum de fer au fost omorîţi şi trei răniţi. Cititorii vor putea găsi în ediţia a 3-a a ziarului amănunte complecte asupra acestui grav accident. Primul redactor al ziarului turcesc ce apare la Constanţa sub inspiraţiile partidului Junilor Turci, a fost chemat acum cîte va zile la Bucureşti de preşedintele consiliului de miniştri. D. Sturdza a comunicat d-lui Dzemal Bey, aşa se numeşte primul redactor al ziarului turcesc, că nu va tolera o acţiune ostilă din partea d-sale şi a partidului ce represintă în contra siguranţei imperiului turcesc. Dzemal Bey nu a promis nimic d-lui Sturdza, evitînd a luavre-un angajament oare-care. %\Motivul principal care a forţat pe d-nu Sturdza să facă acest demers, e că aflase că Dzemal Bey e hotărît, in înţelegere cu partidul din care face parte, să facă să apară tot în Constanţa un ziar în limba franceză care să susţină campania începută de cîţi va ani de zile în contra stă-rei actuale a lucrurilor din imperiul turcesc. Se ştie că pînă acum partidul neoturc are trei organe ale sale proprii ce apar în diferite centre din Europa. Crima oribilă din Livezile O crimă îngrozitoare s'a comis, în noaptea de 31 Decembrie 1Ş97, în comuna Livezile, plasa Amaradia din, judeţul Dolj. Săteanul Dinu Berceanu, soţia sa Ioana ofiţerii demni şi serioşi, neputtnd să se în-covoie şi să solicite, erafl şi sunt de multe ori lăsaţi la o parte. Ministrul habar n’are de ţege şi puţin îl pasă dacă o calcă cu o decisie a sa, ştiind că nimeni nu sa poate plinge pentru că n’are cui. O asemenea tristă stare de lucruri, ce a durat zecimi de ani, a grămădit îu anuarul militar, o mulţime de persoane cu grade înaile, cari n’afl de militar, de cît leafa şi chepiul. Şi ceea-ce ne îngrijeşte este, că prezentul reprezintă imaginea desăvîrşită a trecutului. Ministru! de râzboifl capabil, va fi acela care, avînd simţimîntul patriotismului si adevărata dragoste de oaste, va pune o voinţă de fer întru a aplica legile ce le avem, cu lealitate şi Jcu inteligenţă. Aceasta cere oastea, iar nu schimbări de legi cu toptanul şi fără nici o socoteală, destinate a semăna invidia, nesiguranţa şi zăpăceala. Toată lumea ţipă că sistemul de înaintare numai la vechime, nu merge la noi. Nici noi nu’l sprijinim ; din potrivă cerem sistemul de înaintare numai la alegere şi iată cum : înaintarea să se facă pe promoţii de grade, şi în ordinea anuarului, pînă la gradul de căpitan inclusiv, eliminîndu-se fără milă după tablourile promoţiilor, toţi, cari prin purtarea lor, prin felul’ de a sluji, prin ne-cultivarea cunoştinţelor dobinditeîn şcoală, nu vor merita a figura pe tabloul de înaintare. Să se statueze prin lege că, cine va fi eliminat de două ori după tabloul de înaintare în acelaşi gra, să piarză cu desăvîrşire dreptul de a mal putea fi propus si înaintat; ca nu cel eliminat azi, să fie propus peste cîţî-va ani, ajutat de împrejurări politice safl de alte influenţe. Este ne-voe ca votul pentru eliminarea ofiţerului, să fie motivat. înaintările jpracticîndu-se ast-fel impun şefilor erija de a urmări.cu băgare www.dacoromamca.ro şi fiul lor Tache aii fost asasinaţi, în casa lor, de un turc, anume Mehemet Aii. *** Faptele s’afl petrecut ast-fel: Ioana Berceanu era în bune relaţiunî cu turcul Mehemet. El se introduse-se, în casă, sub pretextul negoţului de grlne şi, în scurt timp, clştigă bunele graţii ale Ioanei. Lucrurile afl mers ast fel pînă în ziua de 2(5 Decembrie, cînd Dinu surprinde o conversaţie criminală între soţia sa şi amantul el. O ceartă urmează, îu urma căreia turcul pleacă furios din casa săteanului. Acesta plecînd de acasă, după ce administrase nevestei sale o simţitoare morală corporală, începe a povesti prin vecini, faptele petrecute. In acelaşi timp Dinu ceru azistenţa cltor-va prieteni, pentru a răzbuna batjocura turcului. * * * Mehemet însă jurase, şi el, răzbunarea contra Ioanei, pe care o bănuea că trădase secretul relaţiunilor sale adultere, soţului săfl. In noaptea de 31 Decembrie, Mehemet se duse la casa lui Dinu şi după ce închide uşa pe dinafară, legînd clanţa cu o funie groasă, se introduce prin coş îulăuntru. O dată îu casă, Mehemet începu un adevărat măcel. Mal întîifl loveşte pe soţ, eu un topor ce găsise în cameră, la cap. După ce ’l ucide, turcul se repede la amanta sa Ioana, pe care o măcelăreşte, în-tr’un mod îngrozitor, tăind carne din corpul el. N’a uuis-o, de cît după ce a torturat-o, în modul cel mal barbar, împliulînd cuţitul în sinul el. Rîndul băiatului Tache nu a venit de cit după ce părinţii săi afl fost ucişi. I-a înfipt şi lui cuţitul în gît. Apoi Mehemet s’a retras, ieşind tot prin coşul sobei. * * * Numai după două zile, cadavrele afl fost descoperite de vecini, cînd criminalul a fost pus în urmărire. Astă-zl Mehemet Aii, sinistrul criminal, a fost prins şi arestat. El a mărturisit crima, în toate oribilele el detalii. Ştiri Judiciare Condenheve, guvernator, declară că guvernul prepară un proiect făcînd o deosebire între districtele unde se vorbeşte o limbă, două limbi safl mixte. •a;, Discuţia s’a amîuat pe mîine. Afacerea Dreyfus Paris, 6 Ianuarie. — In ce priveşte cererea ziarelor cari pretind că generalul Billot să publice declaraţiunile făcute căpitanului Lebrun Renault de Dreyfus în ziua degradărei sale, Agenţia HavaserecZe că ştie că guvernul nu se crede în drept să facă o \asemenea comunicare pentru motive analoage ca acelea ce an decis con siliul de războiă din 1894 să ordone şedinţa secretă. Paris, 5 Ianuarie.— După cererea d-lui Meline, Camera amînă cu 310 voturi con-trg 252 interpelarea d-lui Cavaignac asupra notei Agenţiei Havas. Paris, 5 Ianuarie. — Un mare. meeting s’a ţinut la Tivoli-Vawghall. O mulţime imensă striga Jos Zola ! trăiască comuna ! trăiască revoluţia socială ! trăiască armata ! D-nul Guerin a fost numit preşedinte; D. Rochefort şi Drumont preşedinţi de onoare. Paris, 5 Ianuarie.—La Marsilia, Nancy şi Lyon s’au făcut manifestaţiuni antisemite. Berlin, 5 Ianuarie. — Incrucişătoarele Deutseland şi Gefiau au sosit la Ader la 15 Ianuarie. Berlin, 5 Ianuarie. — Norddeutsehe Al-Igemaine Zeitung declară că ştirea care zice că s’a convenit cu familia regală engleză o vizită a împăratului Wilhelm la Caves, pentru la vara viitoare, este o curată născocire. Urmărirea iul Zola Paris, 6 Ianuarie.—Generalul Billot a depus o plîngere în contra girantului ziarului Aurore şi în contra d-lui Zola în mîinile ministrului de justiţie, care o va transminte procurorului general. Inculpaţii vor fi trimişi înaintea Curţii cu juraţi. Înaintea secţiei a IlI-a a tribunalului Ilfov, a venit Luni plîugerea d-lul Toma Le-rescu şi a soţiei sale, în contra mal multor agenţi comuna I şi administrativi, cari i-afl devastat casa. D. Lereseu se mal plînge şi de arestarea ilegală. Intr’o şedinţă precedentă, d. Brătescu, avocatul reclamantului, ceruse chemarea personal a d-lul Robescu şi tribunalul a admis această cerere. Iu şedinţa de ierî, d-1 Le-rescu a cerut menţinerea jurnalului precedent şi chiemarea d-lul Robescu în calitatea sa de priruar, care trebue să răspunză de faptele subalternilor săi. D. procuror Vilacrose crede că d-nul Robescu uu poate fi chieinat în instanţă de cit în calitatea sa de primar. Acelaşi lucru susţine şi reprezintautul primăriei, d. avocat Antimescu. Tribunalul decide cliiămarea d lui Robescu în dubla sa calitate, personal şi ca primar, amînînd judecarea afacerii pentru 3 Iuuie. *** Tribuualul de comerciti din capitală a declarat, după cererea creditorului Nicuiescu, în stare de faliment pe comerciantul de mode diu faţa palatului, d-nul Byk. Debitorul, însuşi prin avocatul săfl, d. Cernea, îşi prezintă bilanţul, arătînd eă după ce ’şî-a plătit toate cotele dintr’un precedent faliment, creditorii ’l-afi refuzat creditul. Depeşile de ftlarţî Manifestaţiuni anti semite în Franţa Paris, 6 Ianuarie.—Numărul persoanelorrănite în învălmă şelile ce s’au produs teri este de vre o două zeci; cea mai mare parte sunt rănite în mod puţin grav. Ziarele constată, că afacerea Dreyfus a intrat, în mod definitiv, în domeniul politicei. * Depeşî din provincie semnalează mani-ţestaţnini antisemite în mai multe oraşe. Parts, 6 Ianuarie. - Spre înserate, câteva grupe de studenţi aii putut trece podurile, dar aii fost împrăştiaţi îndată. Cu toate măsurile aspre luate de poliţie WlClfll [6St(lţtUtlil6 s’au VBÎfloit sbcitci, Nantes, 6 Ianuarie.— S’au produs manifestaţiuni antisemite. S’au luat măsuri aspre. Marsilia, 6 Ianuarie. — S'au produs manifestaţiuni în contra jidanilor şi a d-lui Zola. Lyon, 6 Ianuarie.—Studenţii aii făcut manifestaţiuni înaintea Sinagogei. Prăvăliile evreieşti sunt închise; s’aii schimbat lovituri de bastoane. Demonstraţiunile s’au reînoit seara. Oepeşile de erî Serviciul «Agenţiei Romîne» Constantinopol, 5 Decembrie.— «Deutsch Bank» a modificat condiţiunile împrumutului ; ea cere 7 ia sută de sporire a garanţiei de 2300 fr. pe an şi pe kilometru pe drumul de fer Eskischeher-Konia. încheierea împrumutului este nesigură. Constantinopol, 5 Ianuarie. — Misiunea a-bisiuiană, avînd îu cap pe contele Leontiew, a sosit veuind din Odesa. împrumutul modificat a trecut ieri la-naintea consiliului de miniştri şi supus sancţiunel sale. Praga, o Ianuarie. — Dieta continuă discuţia proiectului asupra limblior. Contele Colonia, 6 Ianuarie.— Se anunţă din Constantinopol Gazetei de Colonia că împăratul Wilhelm a conferit decoraţiunl înalte la 10 ofiţeri al statulfil-major al lui Edhem-paşa, cari s’afl perfecţionat în Prusia. Ancona, 6 Ianuarie. — Lucrătorii afl manifestat pe piaţa municipalităţii. Trupele **afl împrăştiat şi manifestanţii afl fost respinşi afară de porţile oraşului. O grupă de manifestanţi a devastat casa unul curtier de grâue şi afl încercat să-l dea foc. Trupa a intervenit şi a stins focul. Se speră că brutarii vor relua lucrul di-seară. de seamă viaţa ofiţerilor şi a-I nota cu multă cunoştinţă. Gradul de Maior, să se dea uumal prin concurs. Gradele de Locotenent-Colonel şi Colonel, să se dea în acelaşi mod cu cele pînă la Căpitan. Iuaintarea la gradul de General, să se săvlrşească fără a se ţine seama de promoţie şi 'anuar alegerea fiind impusă de însuşi importanţa acestui grad. Iar dacă ai se va obiecta şi poate cu drept cuvînt, că ce ne vom face cu gemurile ? răspundem : să nască mai întîiu şi apoi le vom face legi speciale. Cînd ofiţerii vor vedea eă înaintările se fac cu atîta nepărtinire şi cu atîta scrupul, atunci, unirea, frăţia, camaraderia, prestigiul gradului dobîndit, se vor întoarce din nofl în armată, ale cărei iluzii sunt astă zi năpădite de primejdioasa buruiană a pesimismului. Iată cum trebue să cugete şi cum trebue să lucreze miniştrii de războia în Romîuia. Nu călătorii cu balonul ţăreî prin norii metafizicei, ci scoborlre In viaţa ofiţerului şi în rîndurile oasteî, studifl serios asupar trebuinţelor sale, cumpănire cu pricepere a foloaselor şi cusururilor unei legi ; de pildă legea de înaintare, să cercetăm dacă dînsa se potriveşte cu obiceiurile, cultura şi starea noastră socială, să despicăm cu deştep-tăciune toate amănuntele, şi cînd cernind bine proiectul de lege prin sita raţiunel si a bunului simţ, vom găsi nemerit că timpul şi nevoia 11 impune, atunci să cerem ca să ’l şi voteze Corpurile Legiuitoare. Lucrînd ast-fel, vom săvîrşi operă trainică şi vrednică de laudă ; lucrînd ca piuă aci, vom lua băşicele de săpun drept co Ioane de granit şi ne vom da noul certificate de uşurinţă şi de plagiatori a unor reforme, menite să trăiască In Franţa safl în Germania, dar nu cerute de firea şi trebuinţele neamului nostru. Vom vedea cum va procede actualul ministru de război şi cu legea de înaintare ce are de gînd s’o propuie. Nu augurâm nimic bine despre ea, căci d-sa neavîud limpul s’o studieze matur, de sigur că dînsa i-a fost vîrîtă în portofoliul ministerial de interesaţii de prin biurourl. Grija şi sarcina sa, a fost numai de a’l acorda paternitatea şi de o arunca în dezbaterea Parlamentului, după cum a făcut şi cu legea poziţiei oficerilor. întemeiaţi deci pe mersul lucrurilor omeneşti, nu e grefl să prezicem g-neraluluî Berindeifl, că cine să scaldă îu apa aceluiaşi sistem ministerial ca al generalului Bu-dişteanu, în aceiaşi apă se va şi îneca. (Va urma) MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE D-nul Gheorghe Irimia, locotenent în ba-taliouul 4 vînătorl din Iaşi, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Irimia» în acela de »Eliade», spre a se numi «Gheorghe Eliade«. Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa, celor interesaţi, cari ar •roi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Br. Oi. I. Te o St ari Marnoş Special pentru Maladii de Femei 870 Dă consultaţiunl de la orele 5—7 seara. 80, Strada Teilor, 80, AFACEREA DRETFUS Scrisoarea luî Zola şi presa franceză Scrisoarea deschisă ce romancierul Zola a adresat preşedintelui Republicel Franceze, a emoţionat întreaga opinie publică din Franţa şi este obiectul comentariilor presei pariziene. La Libre Parole publică o scrisoare deschisă ce directorul săh, d. Edouard Dru-mont, adresează şi el d-lul Felix Faure. Extragem din această scrisoare partea finală : «Ceea-ce este neîndoios, este ex;stenţa Sindicatului. «In măsura ce ţara îşi regăseşte sîngele rece, afacerea, afacerea fără nume, ia adevărata sa fizonomie. Clasica maşinaţiune jidovească, complotul internaţional se arată şi se explică. «Se miră numai aceia cari nu cunosc pe Jidanul; este adevărat că aceia cari îl cunosc fiind că l’ah studiat, nu îndrăsnesc să spună tot ce ştie despre Israel, fiindu-le teamă să nu vatăme cauza antisemitică, păţind că exagerează. «In Belgia, în Austria, în America, de mal înainte ştiah scandalul, priceput preparat, care era să isbucnească. «Congresul sionist, despre care abia aii vorbit cîte-va ziare şi a trecut aproape neobservat de mulţimea superficială, a fost unul din actele cele mal de seamă ale veacului. Jidanii, admirabil imformaţî de intensitatea mişcărel antisemite, a chibzuit asupra oportunitfiţel unei ieşiri şi, în acelaş timp, ah decis să pipăe înclă odată opini-unea, să facă o ultimă sforţare, să constate dacă vraja ce atîta timp ah exercitat asupra crerulul francez avea încă putere. «Acum trebue să’şl dea seamă despre sentimentele ce inspiră. Ultima lor operaţie, foarte bine dusă, susţinută de formidabile capitaluri, n’a excitai de cît desgus-stul şi batjocorite ce s’ah schimbat îndată în simpatie pentru victima aleasă de sindicat. Astă zi el debordează. «Ceea ce trebue zis, ceea ce este permis să se zică acum cînd Francezii, redeşteptaţi, încep să fie lucizi, este că lucrurile în totdauna s’ah petrecut aproape în acelaşi chip. Jidovimea a fost o universală societate secretă, o permanentă conspiraţie în contra siguranţei, liniştel, onoarel şi averel celor’lalte popoare. «De îndată ce ah putut să se strecoare prin vre o portiţă în viaţa unei naţiuni, Jidanii dah lovituri asemenea acelora cari mişcă astă-zl în contra lor întreaga Franţa onestă. Ah fost goniţi pentru motive cari fac ca acum toţi adeveraţil francezi, fără deosebire de partid şi de credinţă, dispreţuiesc şi resping pe aceşti exploatatori şi pe aceşti corupători cari, după ce s’ah în-bogăţit pe socoteala noastră, se folosesc de aurul ce ah furat pentru a distruge însuşi altarul Patriei. «Sunt şi acum ceea ce ah fost, şi ceea ce ah fost ne-a spus-o Henri Heiue îutr’o frază ce conţine substanţele unul volum : «Faptele şi actele jidanilor, ca şi moravurile lor sunt lucruri necunoscute lumei. Crede lumea că’i cunoaşte pentru că le-a văzut barba, dar nu a văevt de la ei de cit asta şi, ca şi în Evul Mediu, sunt mereu un mister ambulant. «Pentru că ah fost în totdeauna ceea ce sunt astăzi, de aceea ah fost goniţi în tot deauna ca netrebnici. Un copil, cum zice Zola, ar înţelege acest raţionament: puneţi I această întrebare : «Iată nişte oameni cari, în toate timpurile, sub toate regimurile, peste tot locul, fe că ah avut a face cu musulmanii sah cu creştinii, au fost In totdeauna obiectul aceloraşi ultragil, aceloraşi uri, aceloraşi mă suri excepţionale. Cum se explică aceasta ? «Copilul vă va răspunde .• «Evident, aceasta provine din cauză că aceşti oameni s’ah făcut nesuferiţi, popoa relor în mijlocul cărora locuiah; din cauza că au nemulţumit adesea pe aceia cari le dădeah ospitalitate; iată de ce ah fost siliţi să se apere contra lor, cum se apără contra animalelor răh-făcătoare. «De ce voiţi ca Francezii noştri să n’aibă acelaş bun simţ ca al unul copil? Cu această reflexiune termin, Domnule Preşedinte, aş-teptînd urmărirea tuturor acelora pe cari ’i acuz şi pe cari Franţa îl acuză cu mine. L’AutoriU publică un articol iscălit de d. Paul de Cassagnac; din acest articol extragem următorul pasagih : «Nu este un singur Francez care să poarte uniforma, avînd epoletul de aur sah i simplul epolet de lină, care să nu fie batjocorit de Zola, mînuitorul de murdării. Şi printr’o cinică lăudăroşie îşi permite să sfideze nu numai pe preşedintele republicel, dar toate puterile publice. «Este de neadims să se permită ca un canalagih de condeih să puie tocul cismel sale murdare pe singurul lucru ce pluteşte încă în mijlocul societăţel noastre care să dărîmă şi cade în ruină, asupra armatei, suprema, sfînta incarnaţie a patriei, asupra armatei, care nu mal este o profesie, care nu mal este o artă, ci-I Franţa întreagă, Iranţa trăindă, marea familie în care avem pe fii noştri, pe fraţii noştri, dupe ce noi înşi-ne ne-am aşezat sub nobilul el edificih ce păzeşte drapelul tricolor. «Trebue ca mîna grea şi răsbunătoare a jandarmului să cadă asupra umărului acestui om pe care în alte timpuri, în timpuri de credinţă, de dreptate, de glorie, l’ar fi marcat cu ferul roş al celor osîndiţl la muncă silnică. «Dacă dreptate nu s’ar face, dreptate teribilă, nemiloasă, contra mizerabilului care a lovit patria-mumă în plină inimă cu condeiul săh ascuţit ca şi pumnalul unul asasin, declar, împreună cu toţi bunii francezi, că va fi o ruşine de a mal purta uniforma şi o ignominie să mărturiseşti că eşti soldat. «Acela care ucide pentru a se bucura de o viaţă opulentă ce i a fost refuzată, acela care fură pentru că are nevoe, acela care gîtue pentru a sătura pasiunile lui, merită de sigur ca societatea să-I urmărească pînă în pînzele albe ; dar ce remîne din această societate, din ţara noastră, din patrie, din Franţa, dacă, în afară de discordiile noastre civile, toţi, toţi, monarchiştl şi republicani, nu s’ar repezi asupra acestui om, cu pumnul sus, cu piciorul ameninţător si strigîudu-1 singurul cuvîut ce vine pe buze în faţa crimei lui de les-patrie: «Infamiile, infamiile ! Viena, (5 Ianuarie. — Comentînd primirea Regelui Milan ca comandant şef al armatei sîrbeştl, o scrisoare din Petersburg, adresată Corespondenţei Politice, face să reiasă că la Petersburg s’a constatat cu o vie satis-facţiune, că cabinetul din Viena rămîne credincios principiilor proclamate de contele Goluchovsclii înaintea delegaţiunilor. Această scrisoare inzistă asupra necesităţii de a evita orl-cejar putea exercita vr’o contra-lovitură defavorabilă asupra atitudine! Austro Ungariei. Este sigur'că Rusia şi Austro-Ungaria vor menţine în mod ferm această politică înţeleaptă şi pacinică. Rusia ar dori cu atît mal puţin să aibă vr’un motiv de a intra în acţiune în Balcani, cu cît are trebuinţă de o libertate de acţiune desăvârşită în Extremul-Orient. Constantinopol, 6 Ianuarie.— Sporirea artileriei s’a amînat pentru luna Mal. Convenţia cu banca otomană şi Deutsch Bank în privinţa împrumutului, a fost sancţionată de Sultan. Corfu, 6 Ianuarie.— In momentul cînd se termina vecernia la biserica catolică, un tînăr a atacat pe preoţii cari oficia-seră şi a lovit patru din ei. Unul din aceştia, Ernest Cartaos *o murit; viaţa unui altuia este în primejdie. Roma, fi Ianuarie. — Messagero zice că d. Visconti Venosta îşi va da demisia în urnJf Dior ţii fiului săh. Acelaşi ziar adaugă că d. di Rudini se sileşte pentru a-1 face să rev’ie asupra deciziunel sale. Corfu, 6' Ianuarie.—Se zice că ucigaşul preoţilor catolici, un anume Spiru Ebert, este nebun. Praga, 6 Ianuarie. — Dieta continuă discuţia moţiuuel Duj»noy. In cursul discursumj Funeke s’a produs un incident, deputatul Wolff a strigat că un student germana fost maltratat pe stradă Şediniţa s’a suspendat atunci. După reluarea şedinţei, guvernatorul conte Condenhove afirmă că un student ceh a atacat şi a insultat pe un student german, dar că cel d’îutîih a fost arestat îndată de poliţie. D. Herold, tînăr-cech, declară că deputaţii tinerî-cechl ah exortat in tot-d’a-una poporul să râmlie liniştit, dar nu vor mal suferi provocările sistematice ale germanilor. $TI£tX MiBUaXE * Al 2-lea vărsămînt de cinci lei la acţiunile Băncei Poporului va avea loc Duminică 11 Ianuarie. Depunerile se primesc la loealul Băncei Poporului, din strada Nouă. Operaţiunile se vor începe la 15 Ianuarie. * D. C. Vasilescu, prefectul judeţului Brăila, obţinînd un concedih de o tună pentru a merge în străinătate, directorul pre-fecturel a lost însărcinat cu girarea afacerilor. * Consiliul de miniştri a aprobat votul consiliului comunei Bucureşti, prin care e-pitropia aşezămintelor Nifon Mitropolitul sunt scutite de taxele comunale pentru apă. DIVBJBSH INOAPITALA Logodnic pniigaş.—Astă-noapte pungaşii de meserie s’aU introdus în domiciliul d-nel Tudoriţa Anghelescu, din strada Muzelor 29, de unde, forţîud mal multe mobile, ah furat 600 lei în bijete de bancă, 70 lei in argint, mal multe b'juteril şi obiecte de valoare. In urma reclamaţiuneî făcută de păgubaşă şi a cercetărilor făcute de poliţie, pungaşul s’a descoperit a fi un oare-care Nae Alexandrescu, lăcătuş mecanic la căile ferate şi domiciliat în strada Sfinţii VoevozI 37. Pungaşul, care reuşise să intre în bunele graţii ale d-nel Anghelescu, promiţîndu-I să o ia in căsătorie, a profitat de încrederea ce-I dăduse aceasta şi i-a şterpelit toate economiile şi obiectele de valoare. Toate obiectele şi sumele furate au fost găsite asupra logodnicului pungaş. Spărgători de biserică.—Ni se comunica din Cîmpu-luug că pe la sfirşitul lunel trecute, mal mulţi bandiţi s’ah introdus în biserica paroehială din comuna Cetăţenii din Deal, judeţul Muscel, spărgînd fereastra sfin-tulul îoea j, şi-ah furat din altar cutia cu banii bisericol şi mal multe pîiul de anafură. In urma cercetărilor ff cute de primarul comunei, hoţii sh fost descoperiţi. El sunt indivizii losif şi Niculae Dinu, Popa Const., Iacob Şerb, din acea comună. * Cîte-şl trei spărgătorii ah fost înaintaţi parchetului. Drama dîn Galaţi. — O dramă oribilă se petrece în Galaţi, fără ca poliţia să ia vre o măsură. Denunţârie pe cari le primim în această privinţă scrie Galaţii, ne destăinue.sc următoarele fapte. In raionul despârţirel I-a în strada Dacia, la No. 37, un trecător a putut observa într’o cameră, la a cărei uşe se află un lacăt, doul copilaşi cari mor de foame. Martirizarea aceasta ne-a fost denunţată azi dimineaţă şi din cercetările pe cari le-am făcut, am constatat că părinţii denaturaţi, —dacă părinţi se pot numi asemenea oameni — sunt singuri vinovaţi al acestei drame care se petrece în centrul oraşului şi sub ochii poliţiei. Vom da în numărul nostru viitor, amănunte !n această privinţa. De o cam dată atragem atenţiunea parchetului asupra acestui fapt monstruos. | Manifestaţii antisemite în Franţa Paris, 7 Ianuarie. — Aseară s’ah produs mamfestaţiunl antisemitice la Bordeaux şi Montpellier. Nu s’a înttmplat nici un incident serios. La Nantes, manifestanţii aii, spart cîte-va galantare de ale magazinelor evreieşti. Poliţia a făcut mal multe arestări. Paris, 7 Ianuarie. — O scrisoare a d-lul Darlan afirmă că nici o dată nu a promis revizuirea procesului lui Dreyfus. In cartierul latin pare că se produce o mare încordare. Se semnalează cîte-va manifestaţiunl fără însemnătate lu provincie. La Alger ah fost manifestaţiunl din partea studenţilor In contra evreilor şi a d-lul Zola. S’a pro edat la 17 arestări. Noul turburărT în Bohemia Viena, 7 Iaouarie.—Ziarele află din Praga că aseară patrule de infanterie şi de cavalerie ah străbătut străzile oraşului, împe-dicînd pretutindeni îngrămădirile. Mulţimea adunîndu-se mal tîrzih la Gra ben, a fost împrăştiată de trupe. Praga, 7 Ianuarie. — Seara patrulele ah străbătut din noh străzile şi pieţele principale. Nici un incident serios nu s’a în-tîmplat. Guvernatorul, comandantul corpu Iul de armată şi directorul poliţiei s’ah a sigurat în persoană de măsurile luate. S’ah făcut trei arestări. De la şease ore nu s’a mal produs nici o desordioe. Pepeşile de azi Serviciul «Agenţiei Romîne» Constantinopol, 7 Ianuarie. — Se asigură că Deutsche Bank ar fi părăsit condiţia con-struirel liniei de joncţiune pînă la Diger, dar că drumurile de fer din Anatolia vor primi autorizaţia de a construi un port la Haidar-Paşa. Canstantinopol. 7 Ianuarie. — Avansul sancţionat printr’o iradea se urcă la 600.000 lire pentru banca otomană, 600.000 pentru drumul de fer din Anatolia şi 400.000 pentru Deutsche Bank cu dobînda de 5 şi jum. la sută. Drumul de fer va obţine o sporire de garanţie kilometrică de 1753 franci pentru linia Eskiseheir-Koma. Roma, 7 Ianuarie. — Italie desminte ştirea care zice că d. Visconti Venosta ar avea de gînd să demisioneze, şi adaogă că se poate compta că va rămîne la postul săh. Roma, 7 Ianuarie.—Manifestaţiunl populare s’ah produs în faţa municipalităţilor din Mecerata şi Simigaglia, pentru a obţine reducerea preţului plinei. Poliţia şi trupa ah restabilit ordinea. La Aneoua, centrul oraşului este liniştit. Un detaşament de cavalerie s’a trimes în Torreta, unde cîte-va sute de lucrători ah o atitudine ameninţătoare. S’ah făcut 24 arestări. ULTIME INFORMATIUNI Tratativele cari trebuiau să se stirşească In 48 >« DOAMNA 9 AlAŞA 1 \o l | POVEŞTI ALESE Vechia şi Renumita Fabrică deTrăsurî H. X. ELIEBER, S’A MUTAT IN Str. Bomnlns, No. 11 f I. Schmiedlnger / (Furnisorul Băncel Naţionale) U^UTA AEROSTATICA Local cu ATELIERE mari, speciale, pentru a corespunde întinde-rel ce a luat fabrica mea. Prevăzîndu-mă cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, sunt In măsură a efectua orl-ce comande de Trăsuri Cupeuri Gabriolete BreacnrI, etc. după cele mal noul modele, riva-lizind cu produsele similare din streinătate. O exposiţie permanentă de trăsuri gata stă tot-d’a-una la dispo-siţia onor. clienţi. Băile Mitraszewschi Strada Poliţiei, No. 4 şl 6 Se aduce la cunoştinţa onor. public, că acest stabiliment, ceî mai îngrijit şi mai bun, deservă băl cu preţurile următoare: l lassa I O Dae de putină cu duşe, lei 2.50 O bae de abur, complect, « 2.50 Avonament de 10 băl... « 20.— Classa II O bae de putină.........« 1-50 Abonament ,de 10 băl . . . « 12.50 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE ATELIER PENTRU MOBILA DE ARTA lucrari'de lux precum şi specialităţi de TavanurT de lemn, Lambriuri. mobile Rlserlcesli şi diferite lucrări publice. Riuroă special de desenuri archi-tecionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. OMUL EXPOSITIUNILE dis PARIS, LONDRA, VIENA, LION ţi MAR8EILLE SICI. SCHWARZ Proprietarul Grand-Photographie Central, Director al scoale! Academice de Fotografie Representant general al EXPOSIŢIUNILQR Internaţionale de Concurs din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille, cu autorisaţia guvernelor respective. Se Însărcinează cu primirea produselor industriale pentru expunerea lor la EXPOSIŢ1UNILE din Paris, Londra, Viena, Lion şi Marseille La aceasta exposiţiune se primeşte produse din toate ramurile industriei. CHELTUELILE de TRANSPORT PRIVESC pe REPRESENTANT. InformaţiunI mal pe larg se pot lua la Biroul din Calea Victoriei PASAGILL VILLACROS — La GRAND wmmmmmmmammmm■ 1 N* “ -\T77 N- * 1 .io n.*», a. »r Aiv V 1 .*«»(, .. •(.*« 1 povesti KcmcioM N'^S 1 IA cy«A .«.ffjri i**5r 1 isrPAici ^ N'3i l A^ootiCi-ooivotu-n-1 ’^Sl M'H , fiiKi/BSu*. - 34 1 PA*y#l»i A -Woţyr., fes' \o Jj 1 0»CAI CCWUCTt N. 32 0 pf «1 co/*K(cn N* Jl 0 »f «c cfi/Anrrri No 30 cri *s CCAAPiirU Mo 2$ o^f «£ coMPircrx jgşs M. 2i {)P{ COANPUCTt ^*1 Ne 27 » AftTICHlîATli CRAC* OM! H ILPR.(UÎ BAI 1 No2J POvfSTtA 3 j\#34 1 Dl1» tfiATA ftiASllPR 5®^ \'o 23 I £>«N V'ArAAAcS.RlAMLOI^ No !} 00«i. wf se rH No 2 1 I OMBRA No 2 0 1 UCI'Wi iSTO.iCO Tv ‘ [ No ÎS 1 LA CE VlS.fAZAFETEU & ( )\To18 1 schiteUMOmsnct ( No. 1f 1 istorioare ■ No 16 1 POVESTEA VORB11 I Noi 5 1 PROZĂ SI POEZII No. 14 l ANTICHITATEA ROMANE No.13 l nomele roa-ianc 1 îj No.l 2 1 NOMELE TO No.l 1 IDlNTlMtRfTE h, NUVCLE Nai 0 1 NUVELE.. SCHITE Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, eu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt devia» Tipografiei. tASTELD W £ d 70, Str. Lipscani, Casa Fraţii Hasan Str. Lipscani, 70. CADOURI «le Anul Nou! Linuri de R0CHÎ începând dela GO bani metrul Mare asortiment «i«^ mătăsuri, Razuri şi ARTICOLE de Raluri si JVunti PREŢURI FIXE P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme. No. r 1 DE PRIN VEACURi. I 1 No. 6 1 ICOANE ŞTERSE t No 5 1 - DESPRE EDUCAŢIE -- No. 4 DESPRE EDUCAŢIE No 3 CÂNTECE vPlANGERi No. 2 PASERILE NOASTRE. R .VW mitropolia 2jâb LACl/L <* DACĂ PARUL D-VOASTRĂ CADE!! dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă sau orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul PETROL Cereţi gratis Catalogul Rlbliotecei pentru toţi la librăria editoare Storck'& Miiller BITEEREŞTl. — 70, Calea Victoriei, 53. SOBE! MEIDINGER, PABIGINA, COMETUL, YULCAIÎ (belgiano) PEKTBU ÎNCĂLZIRE CU COKS, CĂRBUNI DE PIATRĂ SI LEMNE Maşini de Bucate mobile x>e fikr Instalaţiunî de încălziri Centrale Fabrica COMETUL Adolf ialomon DEPOSIT: Strada Doamnei, IA. DEPOSITE IN PROVINCIE : laş!, la d-nul Jacques Davidovici, str. Lăpuşneanu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescu & Fii, str. Lipscmi. NOR ALBERTENGELS Casă fondaţii In annl 1890 Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de calitate bună: L- ___ _« -g pentru atîrnat, pentru MU M masă şi pentru perete din toate sistemele. Arangiamente COMPLECTE p. BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi streine) Serviciuri f de°CR‘fSTAL de Boemia şi Franţa, pentru masă şi pentru lavoir. TlîlkâllO Pentru BUCĂTĂRIE sistem perfecţionat. CS l de TUCI şi REGULATOARE din sistemele cele mal noul, avînd mare economie de cărbuni saa lemne. LINOLEUM (Muşama) pentru aşternut pe jos. MAŞINA arzîud cu Petrolid, pentru gătit. BAI «le ZINC In toate mărimele. C OSETE pentru casă (Water Closet) ATFXIER 8PE IAL pentru comânzl şi pentru reparaţie. PETROLEU, Calitatea I-a, decalitrul lei 4.00 franco la domiciliu. ULEIU de rapiţă dublu rafinat. PENTRU PÂR care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HAHN, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT: BUCUREŞTI :'Rie Zamflrescu, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victorie! 31; Mihail Stoinescn, Str. Academie! 2 şi Drogueria Tetzu Str. Lipscan! 1. GALAŢI: Bereovicî, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu şi Nicoleann. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Xonya. BACAU: Drogueria Andreescu. CALARAŞI: Farmecia Ticek. Ceamai bunaAPA MINERALA PURGATIVA este aceadela Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. nii Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care segăseste la totî vanzatorf de ape minerale din tară. » „ * Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii Kdnya Jaşi. TIPOBAFIA „EPOCA” executa tot felul | de lucrări atingătoare de această artă. Bucureşti.—Tipografia EPOCA, Strada Clemenţei No’ 3.—Bucureşti.