SERIA II.—ANUL IV, No. 652.
JEdiţia de seara
MARŢI, G IANUARIE 1898.
numărul_io BANI
AJBOIAHEITELE Imeeş Ia t qi 18 ale Se-rirel Ini şi M »litw* tot-i’vsu taaimte
In	1« Caa» Administraţiei
In judeţe ţi stninătaie prin mandate poştale Un an In ţar» 80 lei; ta străinătate 60 lei
?ase luni ... 16 »	»	*	*• »
rel luni ... 8 *	*	*	13 *
Un num ir ta străinătate 80 kaal
EPO
NUMABUL^IO BANt
AHIXCIUBILH
Ia Bueureţtl ţi judeţe se primato numai !t Administraţie
ia «treinătate, dirtd la euftuinistftxţte şl la toate oficiile do publicitate
Aauneiurl ta pag.	IV.0.30 b. tiuia
r> s >	Iii !	,	.	,	,	9..— lai	r
6>	»	9	Q ,	]	,	,	,	3.- t	I
Inserţiile şi	reclamele	8	lei	riadul
ADHnnSTBAţli Ka. #. _ SBADA CLEMENŢEI - Ho. 3				«MW TEE.EFOI	BE19ACT1A * Ho. t- STRADA CLEMENŢEI - No. 8
					
O BROS U KA oejN SAŢIOJN ALA
Politica moderată
- I
Greutatea morala a guvernului actual se poate preţui după acest simptom ca azi se discuta mal mult opoziţia de cît guvernul.
Tema obicinuită a presei liberale nu e atît «activitatea guvernului», cit «violenţa opoziţiei».
Neofiţii moderaţiunel voesc să stabilească principii absolute într’o materie care nu suferă reguli inflexibile. Nu poate, în adevăr, fi o regula nestrămutată dea fi orl-cînd moderat ori sistematic violent.
Se poate susţine, cu toată cinstea, o politică blajină, precum tot cu atîta lealitate se poate manifesta în politică, un temperament mal ager.
Ceea ce însă cu siguranţă e culpabil, e alternarea între violenţa nesocotită şi moderaţia prefăcută.
Aceasta e politica liberalilor.
ApelpisiţiI din opoziţie se prefac, ca prin farmec, în campioni al moderaţiunel şi renegaţii de azi al politicei desmetice pîudesc numai ocazia d’a reîncepe politica de haimanale de stradă.
D. Sturdza, care se punea în capul bandelor ca să dea asalt Palatului, afectează alere de lată mare ruşinată, fiind-că nu întrebuinţăm circumlocuţiunl spre a spune că să poartă ca un «nemernic » în chestiunea naţională.
D. Gogu Cantacuzino, omul de bronz al partidului, care ameninţa pe Rege şi trimitea comitetelor din provincie lozinca atacurilor în contra Şefului Statului, desveleşte aplicare, dacă un pricepere, d'a deveni curtisan. Spre a cîştiga favorurile Palatului, el trimite Principesei Maria pentru muzica regimentului El, 500 de lei, ce de altminteri i se înapoiază. Grosolănia procedeului nu înlătură aplecarea spre curtisanerie. E cazul lui Berechet voind să Ia aere Regence.
Turbaţii scriau articolele incendiare din Voinţa Naţională şi disperaţii de la Democraţia se pre-Tac în adepţi al moderaţiunel, ne purică articolele, ne cîntăresc epitetele, se dedau la observări stilistice, preţuind calificativele noastre prea drastice şi adjectivele prea expresive.
Aceste metamorfoze sunt mal ruşinoase de cît violenţa culpabilă a liberalilor în opoziţie.
Aceste schimbări la faţă acoperă pe liberali de oprobriu.
La urma urmelor, chiar violenţa excesivă, ca şi moderaţia împinsă piuă la pusilaniinitate, pot inspira dacă nu aprobare, cel puţin respect.
Dar alternarea calculată şi meşteşugită a tonului dulceag şi a invectivelor, a linguşire! şi a desme ticiel, dezveleşte fondul adînc mîr-sav al liberalilor.
Tema moderaţiunel, scoasă la ivială de presa liberală, e o atitudine prefăcută, menită — sub pretext că polemica noastră e prea
fi
violentă — a scăpa pe liberali de discuţiunea noastră.
E o tactică menită a-I scuti — sub pretextul unul principiu - de a apăra o politică ce nu poate apărată.
LIBERALII SI DUELUL
Credem interesant a publica^ următorul articol, publicat în Voinţa Naţională cu prilejul duelului Fleva-Ferechide.
Acest duel stârnise protestări din partea d-luî N. Fleva, fiind-că d. Ferekide provocase pe d. Fleva firă ca acesta să-l fi atins personal şi provocase o interpelare din partea d-luî Voinov, fiind-că d. Ferechide se bătuse în duel fără a demisiona din minister.
Iată ce a publicat atunci Voinţa Naţională despre această afacere :
«Un duel provocat de injuriile adresate de N. Fleva miniştrilor se urmase erî dimineaţă între d. Ferechide şi tos-tul primar. Despre modul cum s’a început şi s’a săvîrşit acest duel, despre care neruşinaţii şi grosolanii cutează să rostească cuvîntul de asasinat, publicăm mal la vale un articol special ; aci nu voim să vorbim de cît despre ruşinosul scandal din şedinţa de erî.
«In ţoale ţările «lin lume, eln«l cine-va se taatc în «Inel, cînd merge să-şî expună viaţa pentru apărarea onoare! sale, el este ineonjnrat de stima şi respeetnl tntnror: se consideră ca <» indis-crcţiune grosolană de a se pune în dezl»aterea publică nu asemenea act grav, în viaţa lie-eăruîom.
«Dueluri parlamentare, adică dueluri provenite din insulte rostite în Parlament, au fost în mare număr pretutindeni, dar mai cu osebire în Franţa. Ca să nu cităm de cît pe cele mai însemnate, vom aminti duelurile lui Barnave cu vice-contele de Noailles, acelaşi ilustru Barnave cu Cazales, duel în care acest din urmă fu greîi rănit, duelul generalului Foy cu d. de Corday, duelul d-lul Benjamin Constant, care fiind infirm, merse în cîrje să se bată cu d. Forbin des Issarts, deşi nu făcuse nici o insultă personală acestui din urmă, ci numai atacase pe garzil-de-corp, în care acesta se afla. Vom mal aminti duelurile parlamentare ale generalilor Lamarque şi Sebastiani, al generalului Bugeaud cu d. Dulong, în care acest din urmă fu ucis, duelurile între Proudlion şi Felix Piat, intre Ledru-Rollin şi Denjoy, chiar între ilustrul Thier şi Bixia, în Englitera între Canning şi Castlereagb, între ducele de Wellington şi lordul Winclielsea, duelul dintre d-nil Gambetta şi Fonton şi, în fine, duelul generalului Boulanger, ministru de rezbel, cu d. de Lareinty.
«In ţoale aceste dueluri, pornite din Parlament, şi unele urmate de răniri şi chiar de moarte, nici o dată nu s’a vă zut ca, în urma luptei, Parlamentul să discute în public asupră-le.
«Atît în Franţa, cît şi în Fngli-tera, şi ori nu«le alnrea, s*ar II consiflerat ca cnlmea necuviinţei st a grosolăniei «le a aduce în «lezbaterea publică faptul cn totul privat ce se petrecuse şi «Ie a pune în chestiune persoana c« lor cari-şî expnseseră viaţa pentru apărarea onoarel lor.
Ca Romîni. suntem nenorociţi că un asemenea fapt ruşinos s*a putut petrece în Parlamentul nostru, .şi am voi ca o vecinică uitare să acopere purtarea tie eri a minorităţii...
«Delictul de duel, ast-fel cum e el tratat de codicele nostru penal, poate el lăsa vre-o umbră asupra onoarel cul-va, sau nu?—de sigur că nu.
«Este de prisos să mal arătăm numeroasele motive morale şi juridice pentru cari şi legiuirea noastră asupra duelului face o deosebire alît de mare între rănirile şi chiar omuciderile întîm-plale în duel, şi cele săvîrşite în cele-l’alte delicte comune. Este «lestnl să constatăm că legiuitorul le-a tă ent o sitnaţlnne cn totnl excepţională, şi că în nrmă, uzul, jn-risprudenţa sau toleranţa tacită a tribunalelor, le-a tratat cn mai mare bună-voinţă încă. l>iu sutele «le «Inelari urmate «le la pro
mnlgarea codicelni penal pîiiă astă-zl, oare In cîte s’aik făcut urmăriri şl conilamnări judecătoreşti ? Am văzut răniri foarte grave . în «Inel, între persoane foarte cunoscuţi, fără ca nici o condamnare sase facă; nune aducem aminte «le o aplicare a legei «Ic cît îutr*tfit< caz «le mdrte. fsf-/W s 'ar putea chiar susţine că ăispozjtiunile ăin codice relative la duel sunt căzute in desuetudine.
«Hăul n'ar fi aşa de mare* căci este probat că nici* odată măsurile legislative in pontra duelurilor, fie ele ori cît de draconic^, n’au putut fi un mijloc spre a le preveni satî chiar împuţina, din contra s'a considerat ca un fel de cavale-rizm tie a brava chiar legea spre a-şl apăra onoarea, pe care tot legile suni neputincioese a o apăra, dupâ înţeleşii! cuvintelor sociale...
«Dar în caz de ditel delictul nu numai că nu lasă umbră, «Iar pune chiar o oare-care aureolă în jurul celnî care şl-a expns viaţa spre a-şî apăra onoarea.
Este frumos exemplul ce-l dă un ministru liberal, care, în loc de a uza de puterea ce o are, in Ioc de a apela la o majoritate zdrobitoare spre a censura aspru, sau a ridica chiar cuvîntul unul orator ce aruncă insulte miniştrilor, nu face apel la aceaită putere, ci merge să-şi expună viaţa spre a spăla o ofensă.
Terminăm, urî nil viitorilor miniştri conservatori să urmeze tot ast-fel cîml vor primi saili vor rosti insulte, şi Ie «leclarăin «le mai înainte, că «leparte «le a le ece să demisioneze* ii vom acoperi cn laudele noastre .
-------- ' —
0 BROŞURA SENZAŢIONALA
Boala reformelor iu armată
Sub titlul «Boala reformelor în armată•» a apărut o broşură, care, deşi anonimă, a slîrnit o mare senzaţie in armată.
Broşura e scrisă cu multă competenţă şi într’un stil excelent, ceea-ce face să se bănuiască că autorul trebue să fie vreunul din capii armatei noastre. D. ministru de retbel a pus să se facă cercetări, spre a se afla cine e autorul bro-şurel, lucru foarte anevoios, de oare-ce pe copertă nici nu se arată unde s’a tipărit broşura.
Foarte puţine exemplare s au împărţit din această broşură, care a fost tri-measă numai generalilor şi pe care au primit’o un număr restrîns de per soane.
Un confrate din presă făcea chiar apel erl ca, dacă cine-va poate găsi această broşură, să-l o trimeată.
Funînd mina pe un exemplar, ne facem o plăcere d’a împărtăşi cititorilor noştri această lucrare care după cum am zis, a stîrnit o mare senzaţie în armată, cu atît mal mult cu cît autorul el pare a cunoaşte cu deamănuntul şi a’şl da perfect seamă de organizaţia armatei noastre.
Această publicaţie e precedată de o prefaţă pe care o rezumăm aci.
Autorul arată că de la ministru a-tirnă propăşirea armatei şi că toţi miniştrii noştri s’aii arătat inferiori mi-s-iunel lor.
După ce critică pe toţi capii depar tamentulul resbelulul, autorul ajunge, în prefaţa sa, la următoarea concluzie
Cel chemaţi de a veghea la existenţa sta tulul, aii datoria să se gîndească dacă n’ar fi nemerit ca şefului suprem al armatei să 'i revie sarcina pregătirea ei pentru răzhoiii, sub toate raporturile.
Crearea unui cabinet militar pe lingă Rege, sar impune. Regele, fiind pus afară din luptele politice, toate îmbunătăţirile între cari s'ar prenumăra şi înaintările ofiţerilor, s’ar face, începînd cu generalii, afară din înrîuririle politice. Ast-fel s’ar asigura presentul şi viitorul armatei şi nu am mal auzi dialoguri ca cel următor, repetat de la Vîrcioi-ova pînăla Ungheni:
—	Bine domnule, era cutare colonel de făcut general ? Nu ştie carte, nu încalecă, nu are temperament de soldat, e ruinat ca sănătate.
—	Nu se putea face în alt-fel; avea vechimea pentru dînsul. Ş’apoi războiu a propiat nu să vede la orizont. Cînd va fi războin acest general va fi înlocuit cu altul, cu mal multă stofă de soldat.
Dar atunci acel general nu va cunoaşte trupa şi trupa necnnoscîndn l, nu va ama încredere într’însul. A să alege generalii la vschime, cînd a d-a parte ,d-in sub loco
www.dacoromamca.ro
tenenţl înaintează la alegere, este o absurditate. Generalii în toate statele se fac numai la alegere şi la noi să înaintează numai la vechime. Ce comandament pregătim armatei noastre ? Să băgăm de seamă bine; pe evenimente nu le poţi amăgi cu vorba, ca pe oameni. Şi de la Griviţa, să nu ne pomenim întorşi la Constangalia.
UN DAR REGESC
Intru amintirea tămâduirel Prinţului Regal, M. S. Regele a holărît să înfiinţeze, pe moşia Slobozia-ZorlenI, un azil pentru treî-zecl de copil de săteni orfani.
Dacă atîtea fiinţe, altminteri fără sprijin, şi fără adăpost, vor avea prilejul d’a bine-cuvînta dărnicia Regelui, pentru ţară acest aşezămînt va aminti una din cele mal duioase împrejurări ale vieţel noastre publice, cînd, timp de o lună, ţara şi familia sa regală au trăit din aceleaşi emoţiunl, din aceleaşi grijje şi în cele din urmă, din aceleaşi speranţe.
Priceperea Regelui nostru, despre care cu vremea şi cu raţiunea rece toţi au ajuns a se convinge, va lăsa urme ne-peritoare in istoria ţării.
Elanul de dragoste care, într’un moment suprem, a apropiat Dinastia şi poporul a sădit în adîncul inimilor sentimente de iubire mal trainice de cîtlea-lisinul isvorît din convingere.
E o fericită inspiraţiune a M. Sale d’a fi voit ca, prin un aşezămînt, să se perpetueze amintirea acelor împrejurări atît de triste erl şi atît de dulci azi atît pentru familia regală cit şi pentru ţară.
f'ititorii vor găsi în pag. II reproducerea în extenso a textului senzaţionalei broşuri
«Boala reformelor în armată»
GREVA ARBITRULUI
Pe d. Dumitru Sturdza îl trec năduşelile.
Bazat pe împrejurarea că partidul nu poate fără d-sa, primăvara treeuţă a pus piciorul în prag şi s’a impus partidului, cu toate păcatele ce făcuse şi cu toată neplăcerea majorităţii liberalilor.
D. Sturdza a dat atunci partidului său o straşnică lecţiune ; d sa a arătat liberalilor ce răii e să-şî piardă cine-va vremea, în opoziţiune, cu campanii zmintite şi cu scandaluri de stradă. Căci, pe dreptate, singurul om de guvernămînt în ‘partidul liberal, e d. Sturdza, cu toate defectele dumisale. încolo nici unul din aşa zişii fruntaşi al partidului n’a profitat de vremea opoziţiunil spre a se pregăti ; şi dacă vreunul din el ar fi silit să ia cîrma, ori s’ar face de rîs—ca d. Aurelian—ori ar provoca adevărate nenorociri, cum s’ar Intîmpla In cazul cînd d. Stăteseu ar fi chemat la putere.
Lecţiunea a usturat pe o mare parte în partidul liberal, cu atît mal tare cn cît a fost mal meritată. Şi acum cel mînioşl s’aiî pus să’şl răzbune. Dacă partidul nu poate fără d. Sturdza, e vorba acum să se arate d-lul Sturdza că nici d-sa nu poate fără mlnioşil din partid.
Fără a mal vorbi de hăiţuelile de astă-vară, acesta e rostul melodramei parlamentare dinainte de vacanţele Crăciunului. Au-relianiştiî aii încercat să’şl plătească poliţa, dar n’afi izbutit. D. Sturdza s’a făcut că nici uh-I bagă în seamă, In tocmai cum face un pedadog cu elevul care începe să se obrăznicească, despre care însă u’a pierdut nădejdea să’l disciplineze.
Tot acesta e rostul şi al demisiunel d-lul Djuvara. Atît ministerialii cit şi mlnioşil râspîndesc fel de fel de versiuni, menite să zăpăcească opiniunea publică şi să mascheze adevărul ; ba că guvernul n’a lăsat pe d. Djuvara să vorbească la Senat, ba că d. Djuvara a tras pe sfoară guvernul nevorbind la Cameră—copilări! cari nu fac nici doul bani falşi.
Adevărul e că, neizbutind d. Aurelian să îugenuuche pe d. Sturdza, acum a pornit în campanie d. Stăteseu, aşa numitul arbitru al partidului.
Şi pe cînd d. Aurelian atacă, d. Stăteseu întrebuinţează altă tactică: d-sa se pune în grevă. D. Djuvara demisionează; cîpd e vorba de găsit un înlocuitor, arbitrul se abţine; amicii arbitrului refuză portofoliul, deşi le lasă gura apă după el.
Ce-o să iasă din toată comedia asta ? O fi d. Stăteseu mal tare şi mal norocos cu tactica-I blajină, de elt blajinul d. Aurelian cu tactica-I belicoasă ?
Nu ştim; şi, zăă, nici nu ne interesează.
Ceea ce vedem cu toţii e că fruntaşii liberali, la olaltă şi în parte, şunt nişte be* eisniel politici şi că bat apa în piuă.
TRIBUNA LITERARA
 voi d’oiseau
II
Alte afirmări :
In principala lucrare a Iul Schopenliaucr «Die Velt als Viile und Vorstelung», tradusă în franţuzeşte şi de d. Cantacuzino, găsesc, îu traducerea franceză a d-lul Cantacuzino, la pag, 440, I-er V. : Căci nu de individ, ci numai de specie se interează natura şi numai conservarea ei o urmăreşte ea în mod serios, Inconjurînd’o cu un lux de precauţiunl prin faptul supra-abondenţel colosale a germenilor şi prin puterea fără margini a instinctului'de reproducere.
Individul, din contră, n are pentru natură nici o valoare şi nici poate să aibă, de oare ce domeniul uaturel se întinde peste infinitatea timpului şi a spaţiului, coprinzînd un număr infinit de indivizi posibili : natura e tot-cl’a-unci gata a nu mai întinde mină de ajutor individului, care este expus nu numai a ’şl găsi moartea în mii de feluri posibile şi clin cauzele cele mai neînsemnate, dar că el de mai înainte este condamnat la peire şi că natura însăşi ’l constrînge la aceasta din momentul ce s’a achitat de însărcinarea de a conserva specia.
Natura exprimă, prin acest fapt, într’un mod cu totul naiv, marele adevăr că singure numai ideile, iar nu indivizii, aii o adevărată realitate, cu alte vorbe că numai ele sunt objectitatea perfectă a voinţei.
Şi în altă parte, tot in sus numita carte, găsim : «Noî am recunoscut, că aceste grade sunt ideile platoniciene, în atît cît re-presintă speciile bine definite, sau formele şi proporţiile primitive şi invariabile ale tutulor corpurilor organice sau inorgani-ce ale natureî. Toate aceste idei se reproduc într’o infinitate de indivizi şi de lucruri particulare, cari nu sunt de cît copiile prototipurilor originale (pag. 270).
Aşa ne învaţă metafisicul.
In aceste afirmări se vede destul de clar expus raportul între individ şi specie (ideie) ; şi anume, că în evoluţia vieţel organice conservarea speciei e unicul scop al natureî, individul, nefiind de cit un mijloc pentru ajungerea acestui scop. Odată conservarea speciei asigurată, natura însăşi constrînge pe individ să moară.
Şi acum să revenim la ştiinţa exactă. Deschid lucrarea fisiologistului Veisman : «Essais sur FHeredite et la selection natu-relle», articolul «La duree de la vie», pag. 7 şi citesc :
«In fine ’ml pare sigur, că durata vieţel depinde înainte de orî-ce de adaptaţiunea cu împrejurările externe ale vieţel, că aceasta durată poate fi lungită sau scurtată după nevoile speciei.»
Urmează apoi de la pag. 33 pînă la 63, date exacte asupra duratei vieţel diferitelor specii de animale şi plante. Din aceste date se vede clar, că geniul speciei menţine pe individ numai pînă cînd et a dat concursul săQ pentru reproducerea şi conservarea mal departe a speciei. Odată acest fapt împlinit, ea singură ’l constiînge să piară.
Articolul «La vie et la mort» al autorului sus citat, se încheie ast-fel: «1) Moartea naturală o găsim numai la orgauismele multicelulare, cele unicelulare nu o au încă, de oare ce procesul de închistare nu se poate în nici un caz compara cu moartea.»
2)	«Moartea naturală apare mal întîiil la organismele inferioare (heteroplastide) prin limitaţiunea totalului celulelor la o singură generaţie şi prin limitaţiunea celulelor so matice sa a corporale la o durată restrlas » mal tîrzifi, la organismele superioar celulele somatice afi fost limitate la mal urnite generaţiunl şi viaţa s’a prelungit î corespunzător.»
3)	«Această limitare s’a produs pa > i * diferenţierea celulelor organisnlulu după principiul diviziunel aetivitaţel în celule de reproducere şi în celule somatice şi a devenit pasibilă prin procesul de sele im t
4)	«Legea fundamentală a biogen se poate raporta de cît la organism tieelulare; iar cituşî de puţin la ceia uni-celulare, căci la unicelulare ea se îz-.aza pe reproducerea prin diviziune; iar la multicelulare pe conservarea unei fase de des-voltare impusă de reproducerea sexuala .
5)	«Ca şi moartea, durata vieţel c condiţionată exclusiv de nevoile adaptaţiunil; moartea nu este un atribut esenţial al substanţei vil, după cum nici nu se poate lega de actul reproducerii ca consecinţă uece-
sară9,
In altă parte, tot iu articolul sus amintit, la pag. 67, citim’: «perderea nemurire! de* către organismele multicelulare îmi pare a proveni din cauza multicelularităţel şi din cauza diviziunel aetivitaţel între celulele corpului lor. Fără îndoială şi la aceste organisme reproducerea se face tot prin diviziunea celulelor; insă nu ori ce celulă are puterea de a crea din nou totalitatea organismului. Celulele organismului s’afl diferenţiat în două grupe cu proprie-lăţl diferite: cu celulele de propagaţiunc saiî de reprodueţiuue şi celulele somatice, adică celulele corpului.
Semurirea organismelor unicelulare a
EPOCA
trecut numai la celulele de reproducţiune; aşa că celulele somatice sunt condamnate la moarte; şi cum acestea formează în prima linie corpul propriu zis al individului, putem zice, că numai individul moare*.
Mal jos : «moartea naturală îmi pare un fenomen de adaptare conform principiului utilitdţil».
In altă parte la pag. 97 găsesc:
Corpul, soma, este un apendice accesoriu pe lingă adevăraţii purtători ai vie-lei, celulele de reproducere*.
Din aceste citaţii se poate uşor vedea, cum omul de ştiinţă exactă Weisoianu merge alături cu metafisieul Schopenhauer, fiind de acord asupra următoarelor probleme fundamentate de biologie: 1) asupra raportului dintre individ şi specie, că adică individul e uu mijloc pentru conservarea speciei, şi ca atare nu are nici o valoare în ochii naturel.	.
2)	Că pe lingă tendinţele ce isvorăsc din
nevoile individului sunt altele mult mal însemnate şi ca atare mal puternice, sunt adică tendinţele ce isvorăsc din nevoile speciei;	.
3)	Că viaţa organică îşi poate crea din nevoile adaptaţiunel însuşiri, ce pînă atunci nu eraţi ca fapte concrete.
Să revenim iar la metafisieul Schopen-liauer.
La pag. 319 din lucrarea sa amintită mal sus, găsesc: am făcut mal sus observarea, că starea de contemplare pură se produce mal cu uşurinţă cînd înşişi obiectele ne îndeamnă la aceasta, cîud adică prin formele lor variate, însă distincte şi clare, re-preziută mal cu uşurinţă ideile (speciile) lor; în aceasta şi consistă frumuseţea lor obiectivă.	.
tată dar cum metafisieul întemeiază Estetica pe baze obiective.
Sunt oare reale satt nu aceste baze? __
Evident, că da ; de oare-ce ideile, speciile cu tendinţele lor nu numai că sunt reale, ilar că ati întîeetatea in ochii naturel faţă cu individ, condamnat la peire ; după cum recunoaşte şi ştiinţa exactă prin afirmările reprezintautului el YVeismaau.
Şi mal departe la pag. 458 îu lucrarea lui Schopenhauer citesc:
«Vom vedea cum intelectul întrebuinţat de voinţă a se studia pe sjue însăşi, face ca ea să se afirme saii să se nege*.
Pe posibilitatea, ce aii organizmele superioare, ca luminate de o puternică inteligenţă să se nege In existenţa lor, să şl o-moarc cu alte cuvinte toate tendinţele, să ajungă In Nirvana cum zic Budiştil, ’şl întemeiază Schopenhauer doctrina sa morală.
Se reazemă această doctrină pe un fundament real, pe vre-un adevăr biologic ?
Evident, că da, de oare-ce ştiinţa exactă constată cum că viaţa organică ’şl poate ci ea în cursul existenţei felurite însuşiri. A creat pentru individ, pentru soma, moartea, cum oare n’ar putea ea să creeze ne-gaţiunea sa însăşi, cind luminată de inteligenţă se va convinge de vanitatea sforţărilor sale ?
Şi acum, pentru încheiere, credem că e bine, a recomanda celor ce voiesc să se lumineze, că înainte de a critica o teorie şi a o numi «metafisicită de metafisicl nemţi», c bine să cugete mult asupră-I şi să caute în prima linie a o verifica prin datele ştiinţei exacte-—căci numai ast-fel ne vom e-tnancipa de influenţa celor cari scriii fraze goale şi minciuni.
Petre Popescn.
Litere, Artă», Ştiinţă»
AIDA, mare operă In 4 acte de Camille du Locle şi G. Vei di.
Mult aşteptata premieră a «Aide!» a avut loc Vineri, 2 corent, cu mult succes.—Misa în scenă e foarte îngrijită şi decorurile noul sunt adevărat artistice. D. Romeo Girolumo, pictorul Teatrului, de data asta a escelat nul ales în tabloul «Ţărmul Nilului*, '-are e feeric; o frumoasă perspectivă, pe care reflexele de lumină o aduc în relief. Trimitem d-lul Girolamo şi directorului de scenă toate laudele ce merită pentru ostenelile ce şi-aii dat de a monta Aida, cu atîta gust şi pricepere.
E incontestabil că eroul seiel a fost d Deleanu- Amonasro,c&re a făcut din rolul sătt o adevărată creaţiune. Pe lingă avantagiile sale fizice ce îl ajută foarte mult, şi vocea lui puternică şi frumoasă, d. Deleanu a inter pretat rolul sătt în adevărat artist; are
0 BROŞURA SENSAţIONALÂ
un joc de scenă foarte dezvoltat, fărăjges-turl banal» şi poziţii ridicule.
Intrarea lui sălbatică, din actul al 2-lea, era cit se poate de bine ; In actul al 3-lea însă, în duetul cu Aida, a fost mal presus de orl-ce laude.	.
In partea «Plecaţi din morminte,
«horde Îngrozite», a arătat toată mlnia şi ura Iul.
D. Deleanu, a făcut progrese uimitoare, şi merge din ce în ce crescendo. Publicul, foarte satisfăcut, l’a rechemat şi aplaudat frenetic.
D-şoara Medianu-Aida, luată în total, a fost foarle bine—ca voce şi joc de scenă ; am remarcat cu deosebire aria Nilului din actul al 3-lea şi în duetul final din actul al 4-lea. In scena din închisoare a fost prea bine. D-şoara Medianu face zilnic progrese şi va deveni de sigur una din bunele noastre artiste.
D şoara Mărculescu-Amnerts, a fost bine In rolul săd, era în voce, şi lu duetul cu Aida din actul al 2-lea, a avut cîte-va momente perfecte. De asemenea în actul al patrulea a avut cîte-va momente fericite. Opera noastră a făcut de sigur o frumoasă achiziţiune în persoana d-rel Mărculescu.
D. Băjenaru-Badam'es, în rolul săd zdrobitor, a fost foarte corect şi s’a ţinut bine pînă la sfîrşit. In duetul cu Aida din actul al 3-lea şi în duetul final din al 4-lea a fost foarte bine. Romanţa din actul 1, «Celeste Aida», a clntat o cu mult gust şi sentiment.
D. TheodorescuRamfis, ca în toate rolurile, a fost foarte bine atît ca joc şi voce; era bine secuudat de corurile sacerdoţilor.
In tabloul al 2 lea din act. I, cînd Ram-fis bine-euvintează pe Radames, care p'ecă In război, d. Theodorescu a făcut să reiese iu relief vocea-I frumoasl şi simpatică; tot ast-fel în actul final, cînd judecă pe Radames.
D. Alexiu-Rege, a fost bine în rolul săd de rege, însă prea tînăr în acest rol.
In ceea ce priveşte vocea sa, am spus-o deja în cronica trecută, că e foarte frumoasă şi are multă amploare şi căldură. Din eroare s’a pus atunci bariton, în loc de bas cantabil.
Acum, cîte-va cuvinte asupra orchestrei.
Suntem fericiţi a aduce laudele noastre, şi şefului orchestrei, care a mers bine fără nici o piedică importantă. Actul al 2-lea, cel mal dificial, a mers destul de bine şi corect.
Muzica militară de pe scenă a dat cîte-va chixuri, trombele cele lungi, att fost cam răguşite, dar acestea sunt nişte detalii.
Corurile, destul de dificile,—ca cele din actul I tabl. al 2-lea de pildă,—ati meis foarte bine, şi ne place să menţionăm lăudabil.	.	.
Riprezintatiunea Aidel a reuşit pe deplin, şi suntem fericiţi că putem constata progresele făcute de trupa noastră de operă. Succesul obţinut în Aida ne dă mari speranţe pentru viitor.
Conflictul ceho-german
In Camera provincială din Praga s’a şi început lupta intre cehi şi germani.
Se ştie din depeşl că Landtagul bohemian a intrat in discuţiunea propunerii Bouquoi şi că, după o şedinţa agitată, discuţiunea a fost a-minată pînă azi, Luni.
Propunerea despre care ati vorbit depeşile tinde ca Landtagul să reguleze, printr’o lege, chestiunea întrebuinţării limbeî cehe şi a celei germane. Moţiunea e făcută de d. de Boa-quoi în numele grupului marilor proprietari bohemianl, care merge in înţelegere cu partidul ceh.
Minoritatea germană se opune cu înverşunare la această propunere. Motivul real al a-cestel opoziţiunî e că cehii şi marii proprietari att o zdrobitoare majoritate şi că prin urmare vor dezlega chestiunea in dezavantajul germanilor. Protestele sunt două: întîl, că Landtagul nu e competent să rezolve asemenea cestiunt; al douilea, că, în tot cazul, nu poate fi vorba de rezolvarea legislativă a chestiunii pînă ce nu se vor retrage ordonanţele privitoare la limbă date de guvernul contelui Ba' deni—condiţiune pe care Cehii nu o primesc
Aşa cum statl lucrurile e greO să se ajungă la o Înţelegere.
In şedinţa de astâ-zl a Laadh gulul se aşteaptă' ca guvernul să facă declar iţiuni limpezi asupra punctului sâil de vedere. După cît se ştie pînă acum, guvernul, cu toate silinţele sale, n’a ajuns să găsească o soluţiune mulţumitoare pentru aiuîndouă părţile.
Judecind dnpă limbagiul ziarelor germane minoritatea germană din Landtag are să facă aceiaşi obstrucţiune ca In Reichsratkul de laViena
„Boala reformelor îo armata1
i
Răul că fie-care Ministru de’războiti vine cu oamenii săi, că cel diu laşi vine cu cel din Iaşi, cel din Craiova cu cel din Craiova, etc., un asemenea răii să resfrînge peste Întreaga armată.
Mal intîiti se îucepe cu schimbarea secretarului general. Pe ministru, 11 schimbă fluctuaţiile politice; pe secretarul ’ general, îl schimbă ministrul. Şi ministrul Împreună cu secretarul general, fac apoi mutările In armată, avlnd în vedere gaşca, hatîrul, biletele de recomandaţie de la fel de fel de persoane, nepotismul şi foarte rar adevăratul interes al serviciului; aşa în cit, a doua zi după numirea unul nod ministru de războiti, nu vezi de cit nenorociţi de oficerl pe scările autorităţilor militare, veniţi ca să se prezinte, prea rar avlnd el surîsul pe buze al mulţumirii, însă prea des, disperarea zugrăvită pe faţă, ne-şttind de ce ad fost mutaţi.
In ceea-ce se atiDge de ministrul de răz-boid, el viind ne pregătit, nu ştie nimic din
In Moravi»
In acelaşi timp a feat ridicată şi în Landtagul Moraviel chestiunea ceho-germsnă.
Deputatul ceh, Zaczek, a depus o moţiune prin care cere o reformă electorală Cit- împărţirea colegiilor după naţionalităţi şi înfiinţarea la Brflnn, a unei Universitgmtşi a iineî'şeoale politechnice cehe.	_ pr
Propunerea aceasta a iritat foarte pe Germani. După actuala lege electorală, poporuţiunea cehă e pe nedrept puţin reprezimată şi Gsr manii deşi în minoritate, aii de 37 de an! majoritatea în Landtag.
Polonii
Ziarele germane austriaco critică cu multă amărăciune discursul pronunţat de şeful clubului polonez, d. de Ianorski, la un banchet politic dat Sn onoarea lui la Lemberg.
D. de Ianorski a spus că pretenţiunea germanilor de a deţine Întreaga putere in Austria trebuie combătută cu cea din urmă energie.
Germanii trag din acest discurs concluzia eă alianţa dintre Poloni, Cehi şi Clericali, cari ad majoritatea in Reichsrath, urmează a exista.
Forelgn.
rarFORMAŢn
CRIZA
Iu fiue, demisia d-lul AI. Dju-vura din demnitatea de ministru al justiţiei a l'ost primită limbată— Iar nu Tineri, eum a a-nuuţat un ziar—de consiliul de miniştri.
Interimul ministerului «le justiţie a fost luat de d. D. Sţnrdza.
Decretul Sn această privinţă va
apare în Monitorul Oficial de Marţi. *
* ♦ ^
La început nu era de loc hotă-
rît ca d. Sturdza să ia interimul ministerului de justiţie, cînd însă a văzut guvernul greutatea de a putea găsi un succesor. d-lui Dju-vara, numai atunci s’a liotărit că pînă la limpezirea (?) situaţiei, departamentul dreptăţei să fie condus de preşedintele consiliului.
*%
S’a vorbit de multe persoane cărora U s’o propus succesiunea d-lui Djuvara. Printre alţii, de domnii Paladi, Nacu, Skina şi Şendrea.
Pe d. Paladi, afară de doul-trel guvernamentali nu-l agteasă nimeni. Se poate zice chiar că nu a avut favoarea unei discuţii mai serioase între fruntaşii partidului.
D. Nacu nici n’ar fi vrut— e împedicat de Hallier — nici nu i s’a propus.
Cit priveşte pe d. Şendrea primirea din partea d-sale a ministerului de justiţie depindea de liotărîrea grupului din care face parte şi din resultatul tratărilor dintre d. Sturdza şi Aurelian.
Rămăsese cel mai serios din toţi candidaţii d. Mih. Skina.	>
Cu toate insistenţele depuse de guvern pe Ungă d. Skina, d-sa a rămas intratabil.
La balul Palatului cine va felicita pe d. Skina. Senatorul liberal, după ce spune că nu a primit portofoliul ministerial, care i s’a propus, a adăogat că e vorba în chestia asta de o politică adîncă care nu se rezolvă de azi pe mîine, şi în consecinţă nu e vorba de un simplu minister.
De sigur d. Skina interpreta vederile d-lui Stătescu în chestia crizei ministeriale.
încă unul din motivele pentru care nu s’a complectat ministerul, în urma pri-„lirei demisiei d-lui Djuvara, este şi următorul :	.	^
Guvernul şi d. Dimitrie Sturdza in special, cred că ministerul justiţiei este un apanagin al d lui Stătescu. şi vpgăsin-durse o persoană agreată de acesta, vă-mine ca d. Stătescu să bine-voiască a desemna pe agreatul său.
Ni se anunţă din Tulcea, că o deleg.i ţiune dintre Lipovenii cari locueso in act->; judeţ, a izbutit să trea ă frontiera lu Bid garia, cu clte-va zile înainte de sărbătorii* Crăciunului.	.
După cum ni sş scrie, această delegaţiunc s’a dus la Sofia, unde a c'rnl guvernului bulgar locuri pentru ase stabili acolo.Guvernul princiar a făgăduit totul, evorb; ca să se acorde locuri Lipovenilor emigrai.ţi
in Rumelia de sud, pe lingă Sarandn-E* clesia.
Adunarea geuerală a clubului liberal din Iaşi, convocată pe seara de 3 Ianuarie pentru alegerea comitetului, s’a amlnat pe seara de 6 Ianuarie, din cauza lipsei numărului regiei» entar de membri.
După cum ni se scrie diu localitate, viitoarea şedinţă promite să fie foarte animată şi interesantă.
D. G. Mtrzescu, preşedintele demisionat al clubului, este liotărit, cu prilejul acestei alegeri, să dea curs supărărel sale contra guvernului, şi In special, contra d-lui Diui. Sturdza.
D. preşedinte al consiliului a vizitat erî pe d. Aurelian.
AA.	LL. RR. Principele şi Principesa Rumîniel au primit săptămîna trecută, la Castelul Fabron din Nizza, vizita Prinţului şi a Princesel de Furstenberg.
Săptămina aceasta AA. LL. RR- vor fi vizitate de A. S. R. Ducele de Cam-bridge.
Colectiviştii din Teleorman sunt pe punctul de a cădea de acord în privinţa candidatului la colegiul II de deputaţi.
Atit Procopiştii cît şi Kiriţopoliştil sunt hotărîţl a sprijini candidatura d-lui Al. Culoglu, actual director al eforiei spitalelor civile.
Simbătâ seara a avut loc un prînz diplomatic la legaţiunea imperială a Rusiei.
Se crede că A. S. R. Principesa Maria va face săptămîna aceasta o visită M. Sale Împărăteasa Elisabeta a Austriei, care se află la San-Remo.
In cursul săptăminel trecute, o Întrunire a avut loc la clubul liberal din PioeştI.
Convocările lansate spuneaţi că se va pro-cede la eomplectarea comitetului.
întrunirea s’a terminat în mijlocul celor mal mari neînţelegeri.
D-niî C. S. Stoicescu, chemat special din Bucureşti, şi Teodorini, au su.-ţiuut complec-tarea comitetului, In senz ocultisl.
Propunerea aceasta a provocat o vehementă replică din partea d-lor C. Grigorescu şi d. G. G. Dobrescu, cari au recomandat întrunirei, în locurile vacante, pe d-nii P. S. Aurelian şt N. Eleva.
întrunirea s’a terminat, fără ca să se poată lua vre-o hotărîre.
Un ofiţer, ataşat la statul major al armatei, a fost însărcinat cu cercetarea tipografiei şi a autorului broşurel anonime militare, intitulată Boala de reforme în armată.
Toate bănuelile cad asupra unul ofiţer superior.
Cititorii pot găsi, în corpul ziarului, întreg textul acestei interesante broşuri.
Ministerul domeniilor s’a angajat, faţă de direcţiunea C. F. R., să-I vfndă pe an
100.000	tone de lignită, cu 7 lei tona, din minele de la Mărgineanca.
D. Christicl, ministru de justiţie al Serbiei şi fost ministru plenipotenţiar în Capitală* a presintat erî M. Sale Regelui scrisorile sale de rechemare.
D. Christicl se va întoarce Mercur! la Belgrad.
Procesul dintre contesa Eliza Balş şi fiica sa, Maria Beldimau, care urma să se înfăţişeze la 3 Ianuarie înaintea tribunalului din Iaşi, s’a amînat din nofl, din cauza pro-cedurel nelndeplinite.
Cititorii noştri cunosc acest proces, din darea de seamă, ce am publicat în ziar.
He zice c» ti. Stolojan va fi dat afara din minister diu cauza unul gheşeft ce Fa făcut cu arendarea unei moşii.
Mişcarea naţionalităţilor din Ungaria
Tribuna de Duminecă publică iu limbelo
r.	mină şi germaue protestul comitetului executiv al congresului neţiona'ităţilor. Protestul sftrşeşte ast tel:
Cu deplină loialitate către Iron şi patrie, trebue să ridicăm solemn protest contra tuturor violentărilor de pînă acum a ma-jorităţel popoarelor din Ungaria.
Protestăm in contra tendenţel put erei de Stat de a crea din Ungaria, în contrast cu istoria şi relaţiile ei etnice, un stat naţional omogen, ceea ce contrazice şi legei de naţionalităţi, făcută singur de Maghiari, şi care recunoaşte singuraticele naţionalităţi ale Uugariei.
Protestăm contra încercărei de a na de-nega dreptul de existenţă pe temeiul leg" despre egala îndreptăţire.
Protestăm special contra nonelor acte ale guvernului şi parlamentului ungar. Protestăm contra proiectului de lege despre maghiarizarea numelor de localităţi, primit de parlament,. Protestăm- contra actelor de volnicie ale guvernului, ca noi să nu ne putem întruni ca Slovaci, Sîrbi şi Romînl, şi protestăm că ni-eii oprit în mod ilegal adunările înştiinţate în mod legal.
Fiind că suntem escluşl din parlament şi suntem opriţi a ne întruni şi a ne ridica vocea contra violentărei conaţionalilor noştri, aducem acest protest al nostru la cunoştinţa Uimei pe calea publicităţei şi declarăm sărbătoreşte, că Ramînil, Sîrbil şi Slovacii nu vor înceta a lupta neînfricaţi pentru drepturile lor naţionale, pentru egala lor îndreptăţire, pînă-ce vor ajunge la ţintă, pentru-că aceste drepturi pot fi pe un timp denegate ori încălcate cu forţa, ele însă sunt şi rămîn imprescriptibile.
Congresul naţionalităţilor
Comitetul naţionalităţilor a trimis ziarelor uemaghiare următorul comunicat :
«Comitetul executiv al congresului naţionalităţilor diu anul 1895 a hotărtl tu şedinţa sa ţinută in Budapesta la 10 Ianuarie 1898, a convoca congresul naţionalităţilor pe sfîrşitul lut Maift a. c. Iu Budapesta. Chemarea priucipală a congresului va li de a trimite la Maiestatea Sa prin o depula-ţiuue din sinul sătt uu memorand al Ro-mînilor, Sîrbilor şi Slovacilor aliaţi*.
Opera Ini Jeszcuszk.y
Citim în Tribuna sub acest titlu:
Jeszenzky, cavalerul «Coroanei C om iniei , vrea să dovedească zi de zi. că îşi continuă vechea meserie, şi că funcţionează şi acum cabinetul negru in Ungaria.
Mal multe ziare ungureşti, între cari E-gyetcrees şi Bud. Hirlap, publică In nu mărul de ieri (13) protestul naţionalităţilor, fără să spună cum aii ajuns iu po-esiuuca lui. Acest protest însă nu e veritabilul protest, lansat de comitetul executiv al congresului naţionalităţilor, diu şedinţa sa dc Ja 10 Ianuarie, ci este numai proiectul prezentat în acea şedinţă. Acel proiect a fost trimis cîte-va zile iuainle tuturor membrilor comitetului prin poştă, In plic în bis. Şi proiectul acesta, in care comitetul naţionalităţilor a făcut mal multe schimbări, omisiuni şi adausuri, îl publică acum ziarele maghiare. Dovadă, că iarăşi saii furat scrisori şi iarăşi a luncţionat cabinetul negru.
Ruşine!
Ungaria tierbe.
Sub acest titlu Leipziger Neuesle Nach-richten publică uu interesant articol despre mişcarea Romînilor şi a saşilor îu contra maghiarizării.	.
Organul bismarekian spune că «L nguriî sunt un element cu desâvlrşire izolat in Europa şi că numai tripla alianţă şi In special Germania li sprijineşte. Dar nu sunt vrednici de acest sprijin, pentru că el maltratează pe nemaghiari, pî ă chiar şi pe germanii din Ungaria şi Transilvania».
Alianţa rouiînă-săaească
Neue Freie Presse publică o scrisoare diu Sibitt in care se ia în mod călduros apărarea saşilor în contra furiei de maghiarizare a guvernului unguresc.
National Zeitung din Berlin sc ridică in prim articol în termeni foarte hotărîţl în contra legei pentru maghiarizarea comunelor.
Kronstaedter Zeitung din Braşov, organul saşilor naţionalişti, scrie:
«Să ne apropiem de ltomiul, căci azi nimeni nu ne sunt mal aproape de cit Ro-mînil.	.
«Să nu ne lăsăm a li speriaţi ca piuă a-
ce a lucrat predecesorul sătt şi eum secretarul general a fost schimbat, secretarul general cel noii, uu ştie asemenea nimic din ce s’a lucrat îu minister. Aşa în cît, în toate afacerile, în toate rezoluţiile, domneşte cît-va timp o complectă zăpăceală, vătămătoare cu desăvîrşire armatei. Firesc şi logic ar fi ca, secretarul general, să nu se schimbe cu ministrul, el să reprezinte firul con-tinuităţeî îu lucrările ministerului de război; dtnsul să aibă gradul de general, pentru ca să întrunească prestigiul şi autoritatea cerută ; legea chiar, să’l apere contra capriciului ministerial, şi să-l ţie neclintit Ia postul sătt, dar o ast fel de combinaţie e prea folositoare instituţiei şi prea de neapărată trebuinţă, ca cel puternici să ţie socoteală de dînsa. Deci, cu orl-ce schimbare de ministru, urmează un virtej de mutări şi o lovire de moarte in disciplină şi in stabilitatea poziţiei ofiţerilor. Pizma, neîncrederea, lipsa de camaraderie, sunt consecinţele logice ale acestor mutări fără nici un terueitt, aşa că ofiţerul ’şl zice: apa trece, pietrele rămîn; acest ministru de războitt va tre:e şi altul favorabil mie îl va lua locul, şi a-tuncî pe cine m’a mutat; îl voiţi muta la rlndul mett şi mă voitt răzbuna.
Toate aceste funeste simţiminte provocate de miniştrii de războitt, numai întărirea instituţiei militare nu o pot aduce.
Cine nu crede că lucrurile se petrec ast-fel, n’are de cît să citească «Monitoarele Oastel», după o schimbare de ministru, şi
acolo va vedea că, decretul de mutare urmează altul decret de mutare, cum valul, urmează altul val (’).
Am înţelege că la poliţie safi la primărie să se întîmple ast-fel de primiuell, căci al noştri, cînd vin la putere, aduce pe ai noştri, îu slujbe; dar ostaşul nu are nimic de amestec cu o ast-fel de politică. Ostaşul este robul jurământului sătt şi jurămîutul ’l leagă numai de ţară şi de tron, iar nu de partide.
De aceea, noi cari serim acestea, nu suntem nici liberal, nici conservator, ci suntem un romîn patriot, închinat datoriei sale.
Schimbarea miniştrilor, dă naştere şi clicilor. De aceea In mal puţin de 10 ani, am avut In ministerul de război, clica geniului, apoi a statului maior, apoi a artileriei şi iarăşi clica geniului, statidul major şi a.şa mal departe, ceea ce provoacă discordie între arme şi o nesănătoasă polemică prin ziarele militare.
Miniştrii de război viind nepregătiţi, ca să izbească imaginaţia profanilor, se aruncă In reforme.
Mat întâitt, sistematiceşte, începe să strice ce au alcătuit predecesorii lor.
Şi ca să nu reniâe mal pe jos de cât acel pe cari i-aft urmat, deschid şi el geamantanul cu reformele:
(1) Monitoarele cu mutările D-lul General Berindel incailea, ati rămas proverbiale in oaste.
www.dacoromanica.ro
Proect de lege a posiţiet oficerilor;
Proect de lege de înaintare;
Proect de lege de stat maior;
Proect de lege de recrutare;
Mutarea reşedinţelor companielor teritoriale ;
Paza fruntariei cu trupa permanentă; etc. etc. ele.
Iată, în fuga condeiului, proectele de legi şi măsurile de cari ne aducem aminte, că aii fost azvîrlite în discuţie de generalul Berendeitt ; acesta, ca să nu rttmâe mal pe jos de generalul Budişteanu, bine înţeles, care de şi slab de constituţie, avea atâta putere, în cît să ducă pe şubrezii săi umeri un stoc de reforme, ce ar fi putut să Îndestuleze pofta a mal multor miniştrii de războitt, diu mal multe generaţii, ţări şi continente.
Dar aceste reforme, eereatt uu matur şi îndelungat studitt.
Studio? aceasta este o trebuinţă pentru nerozii cari au conştiinţă.
Miniştrii noştri de războitt, nu se încurcă în asemenea bagatele, el vin eu proectele ne studiate.
Cum li se datt de către secretarul general, sau de biurourl, tot aşa le şi presiută.
Iar când sunt apucaţi de scurt la parlament, declară franc şi categoric, ca generalul Budişteanu: că nici n’a citit proectul In desbatere; safl ea generalul Berindeifl: nu sunt contra: nu mă opul; accept; mtt realizez; ete. la toate', ciuntirile ce Senatul
aduse proiectului pe care-1 prestată mal zilele trecute şi din care nu-I rămase dc cât un articol, atît de btne era studiat.
Căci cum se joacă copil d'a arşicele, aşa se joacă miniştrii noştril de războitt d’a proiectele de legi.
Cine suferă e armata; armata iusă pentru dânşii e un corp destinat la experienţe. Puţin le pasă de suferinţele şi de demnitatea el; ceea ce nu trebue atinsă, ceea ce e sacro sântă, este boala D-lor de a naşte la proiecte, ce ţin de tainilia ciupercilor şi care durează cât durează puterea miuiste-rială a celui care le-a adoptat.
Da, miniştrii sunt părinţii adoptivi şi a-dese-orl inconştieuţl ai acestor proiecte ai căror părinţi adevăraţi şi trăgătorii sforilor sunt biurourile ministcrutul dc războia.
(Va urma)
Dr. PAUL ELEUTERESCU
llani®s
S’A MUTAT Strada Kegală, No. s
Cousultaţiuul de la orele 2—3 p. m. Consultaţiunl grauite Luni şi Vineri de la 1009	orele 1—2 p. m._______
Doctorul Toma lonescu
s’a mutat in
<;alea Dorobanţilor. 69
Orele de consultaţiunl : Luni, Mercurl şi Vineri de la 6—8 d. a.
EPOCA
3
AFACEREA DRETFUS
(Serviciul «Agenţiei Romîue i
" Paris, 3 Ianuarie. — Răspunzînd scrisorii d uel Dreyfus, d-nul Cavaignac afirmă că la ministerul de războia există o mărturisire scrisă, atestînd că căpitanul Lebrun-Renault care a asistat la degradarea Iul Dreyfus, a primit mărturisirile acestuia.
La Naney şi la Toulouse afi fost cîte-va manifestaţi'unl ale studenţilor In contra d-lul Zola. Nu s’a produs însă nici un incident serios.
Paris, 4 Ianuarie—In cursul silei, mai multe manifestaţiuni de studenţi, de amploiaţi şi de lucrători, aii străbătut stradele, spărgînd geamuri şi strigînd . Morte Jidanilor ! Huiduiţi pe Zola !
Politia i-a împrăştiat. S’aii făcut 15 «-restări.
Paris, 4 Ianuarie. —0 manifestaţie impozantă s’a făcut, pe piaţa Vendome, în onoarea generalului Saussier. Numeroase societăţi de foşti militari şi de gimnastică au defilat, pe dinaintea otelului guvernatorului militar, strigînd ; trăiască Saussier; Trăiască armata î Generalul Saussier, în
eum de nişte cliimere ca daco-romînismul sad alianţa romlnă-slavă; să fim cinstiţi şi să mărturisim ce vroim să avem in comun. Rintr’o parte se rostogoleşte valul maghiarismului cu o iuţeală neîntreruptă în conlra noastră şi în contra romlnismulul».
Un viscol îngrozitor s’a deslănţuit asupra regiunel Tg.-Ocna—Bacad şi a satelor în veciuate.
Zăpada căzută este, pe unele locuri, în Înălţime de un metru.
Viscolul a îuceput din seara anului nou.
ŞTIRI MĂRUNŢIŞ
*	O. Dicran Zorayan a fost numit interpret pe lingă consulatul geueral al Romi nici în Constantinopol.
*	Mari neînţelegeri s’ad iscat în comitelui socielăţcl micilor funcţionari, Peleştd şi Vîrful cu dor.
Vice-preşedinteele societăţel, d. G. Ma-teescu, şi controlorii C. Ion şi Gli. Rădu-iescu acuză pe preşediutele el—d. Al. Iro-nescu, prin fol volante, adresate societarilor,—de rea administraţie şi neregule.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Furi cu simrgerc.—Astă noapte un furt cu spargere s’a sâvlrşit la magazinul de băuturi spirtoase al d-lul C. Brălescu, din strada Romană 181.
Trei pungaşi de meserie, indivizii Pândele lonescu, Ion Ionescu şi Alexe Glieorghe, cari plănuiseră spargerea prăvăliei în cestiune, s’au dus de cu seara în circiumă şi sub pretextul de a bea cîte-va pahare cu vin, să inspectat locurile şi aă observat situaţiunea casei de tier.
Peste uoapte, după ce prăvălia a fost închisă, pungaşii aO spart o uşe din dos şi s’atl introdus înăuntru. El au reuşit a sparge casa de fier şi a lua o sumă însemnată de bani.
Zgomotul făcut însă de dîuşil a deşteptat pe băieţii prăvăliei, cari afi dat alarma.
Pândele şi Ion Ionescu afl fost prinşi chiar în circiumă şi arestaţi pe dată ; cel d’al treilea pungaş, Alexe Gheorghe, a reuşit să fugă.
Poliţia îl urmăreşte.
E&lcat de tren. — Aseară, la orele 8, pe cind trtnul din Giurgiu venea In spre gara de Nord, a surprins pe podul de fier de lîngă uzina hidraulică de la CotrocenI, pe soldatul Ghristian Nicol&u din regimentul I de geniQ, care în acel timp, voind să meargă la cazarmă, trecea pe podul liniei ferate.
Nenorocitul a fost trintit la pămînt de locomotivă, care i-a retezat piciorul drept.
Soldatul, a cărui stare este gravă, a fost trimis In căutarea spitalului Militar.
D1NJAEA
Căzut din tren.—Soldatul Neacşu Cîrs-lea, pe cind se întorcea în tren, la batalionul ‘2 vinătorl din care face parte, la o distanţă de aproape 3 kilometri de staţia LeordenI, soldatul a căzut din vagon pe linia ferată, fâcin-du-şl două grave leziuni Ja cap.
Nenorocitul, ameţit de lovitură, a rămas pe linia drumului de fer, pînâ a doua zi dimineaţa, cînd a fost găsit de echipa cantonierilor cari lucraQ pe linie.
Rănitul a fost transportat in căutarea spitalului militar din Piteşti.
Mort din beţie. — In ziua de 2 Ianuarie s’a găsit pe teritoriul moşiei Beeeştî, la locul RieşenI, din judeţul DorolioT, cadavrul locuitorului Ion Cazacu, din acea comună, în virstă de 6o de aui.
Gin cercetările co s’aO făcut, s’a constatat că nenorocitul a încetat din viaţă în urma abuzului băuturilor spirtoase.
Depeşile de eri
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Alexia, 3 Ianuarie. — După condiţiuniie îuvoelil cu creditorii Statului, bonholderil vor primi un total de 14.000 000. Cursul schimbului va n fixat la 185.
La Atena se va înfiinţa un biuroil special al datoriei publice şi se va constitui o societate a monopolurilor.
Paris 3 Ianuarie.— Ziarele publică răspunsul dlui Zola adresat studenţilor. Acesta se apără că a atacat armata voind să facă lumină asupra uneltirilor cîtor-va şefi cari o compromit.
' Doamna Alfred Dreyfus a adresat d-luî Cavaignac o scrisoare desminţind faptul că bărbatul ei ar fi făcut vr’o dată mărturisiri.
Constantinopol, 3 Ianuarie.—Casa Erlan-ger din Londra negociază cu Poarta uu împrumut de 1500.000 lire sterline 4 la sută tu preţ de emisiune de 63 plnă la 68. A-iest împrumut este destiuat flotei şi va fi garantat de oare-cari venituri ale companiei de navigaţiune Macksouse.
mare ţinută, a răspuns de la o fereastră a otelului.
Paris, 4 Ianuarie.—Eri a fost o întrunire mare la Tivoli-Vauxhall. Louise Mi-chel şi Sebastien Faure aii protestat în contra şedinţei secrete, ordonate în procesul Esterhazy, în numele umanităţii. S’a strigat: Jos Drumont! Jos Roehefort! Jos vînduţil!	.
Ordinea n a fost turburată.
Paris, 4 Ianuarie.—Răspunzînd la scrisoarea d-lui Cavaignac, d-na Dreyfus a firmă, că căpitanul Lebrun-Renault şi alte persoane aii dezminţit, în faţa justiţiei, sub depunere de jurămînt, alegaţiunea d lui Cavaignac, că Dreyfus ar fi făcut mărturisiri, în timpul degradărei sale.
Paris, 4 Ianuarie.—Maiond Forzinetti, ex-directorid închisorii Cherche-midi, intervievat de un reporter al ziarului* Aurore», în privinţa scrisorii d lui Cavaignac către d-na Dreyfus. zice că căpitamd Lebrun-Renault i-a declarat, că n'a primit nici o dată mărturisirea ex-căpitanului Dreyfus.
Budapesta, 3 Ianuarie. — Camera seniorilor a adoptat proiectul compromisului provizoriu.
Constantinopol, 3 Ianuarie.—D. Sipowiew a fost primit eri In audienţă particulară de Sultan, după Selamlik.
D. Cambon s’a întors.
Miine va trece înaintea consiliului de miniştri împrumutul la Banca otomană şi la Deutschebank.
Paris, 3 Ianuarie.—Generalul Saussier va tămîne membru titular al consiliului superior de războiţi.
Generalul Zurlinden va ii numit guvernator al Parisului.
Rămăşiţele Prinţului Alexandru
Sofia, 3 Ianuarie. — Transferarea rămăşiţelor mortuare ale Prinţului Alexandru în noul său mausoleu s’a făcut îu mod solemn în prezenţa Prinţului Ferdinand, a Contesei de Harteuau, a Prinţului Filip de Co-burg, a însărcinatului de afaceri englez, a d-lul Elliot, reprezintlnd pe Regina Engli-terel şi a d lui Schaiienburg, consul, repre-zintîud guvernul german.
Prinţul Ferdinand a adresat ofiţerilor săi uu discurs aecentuînd virtuţile şi gloria militară a predecesorului săti, şi a calificat abdicarea Prinţului Alexandru ca leeţiunea cea mal amară ce o naţiune neexperunen-lată a trebuit să înveţe.
Acest discurs a produs o impresiune adincă.
JJepeşnejjej^
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Praga, 4 Ianuarie. — Mulţimea a insultat de dimineaţă pe doul studenţi germani şi pe un funcţionar poliţienesc, care a intervenit.
Poliţia a împrăştiat mulţimea. S’afl făcut 2 arestări.
Li amiază 400 de socialişti afi făcut o demonstraţie îu faţa redacţiei ziarului Na-rodni-Listy, — dar afi fost împrăştiaţi de poliţie.
Constantinopol, 4 Ianuarie. — Negociă-rile, în privinţa convenţiunilor speciale, aii întîrziat, din cauza unor reclama-ţiuni greceşti, de oare-ce cîte- va puncte ale programiduî turcesc isbesc în privilegiile garantate Greciei, de preliminările de pace.
Belgrad, 4 Ianuarie. — Oficialul publică răspunsul Regelui, la omagiile ce i-a prezentat cabinetul, cu ocazia anului noii.
Regele afirmă ferma sa încredere, în cabinetul actual, care are ca sarcină de îndeplinit suprimarea luptelor de partide, stabilirea ordinel în ţară, consolidarea finanţelor, dezvoltarea resurselor economice, îmbunătăţirea armatei şi în fiue nimicirea credinţei publicului în schimbările continue şi în surprinderile lor.
Vieua, 4 Ianuarie. — Împăratul Franţ Io-sef a primit îu audienţă particulară pe Ex-Regele Milan. Acesta purta uniforma de general sîrbesc, cu cordonul ordinului St. Ştefan.
ULTIME INFORMATIUil
Viitoarele manevre austriac® se vor face în August şi Septembrie la hotarele noastre dinspre Banat şi Transilvania de vest.	„	_
Tema acestor manevre, la ale cărei detalii se lucrează acum, ne priveşte direct, căci ea prevede o eventuală cooperare a Itoininiel într’un razboiu al Austriei în contra Rusiei în caro ar li angajate în favoarea Rusiei şi statele balcanice.
Cartierul general va li la Baziaş.
La aceste manevre va asista şi împăratul Wilhelm al Germaniei.
Manevrele armatei romîne vor li paralele cu manevrele austriace ; e probabil că ele se vor face in Oltenia.
Aflăm, cu părere de râfi, încetarea din viaţă a d-nel Polixenia N. Ciurcu, mama amicului nostru, d. Al. Ciurcu, directorul ziarului Timpul.
Inmormîntarea va avea loc mîine 6 Ianuarie, la cimitirul Belu.
Trimitem Întristatei familii cond deanţele noastre.
Aseară s’a întrunit în sala Senatului, co-misiunea instituită pentru ajutorarea incendiaţilor şi inundaţilor din ţară, sub preşi-denţia I. P. S. Sale Mitropolitului Primat.
Iu această întrunire s’a verificat situaţiu-nea financiară a comitetului, pe anul expirat.
Pungăşiile din Macedonia
Drapelul denunţă d-lul ministru al instrucţiei publice o serie de fapte foarte grave, cu privire la modul cum se cheltuesc banii ţărel destinaţi şcolilor din Macedonia.
Acuzaţiunile ce le aduce ziarul naţionnl-liberul în potriva d-lul Apostol Mărgării, sunt de natură a lovi alît în prestigiul ţârei noastre în Macedonia, cît şi do a deziluziona pe acel cari avtnd aceeaşi limbă ca şi noi, afi prin firea lucrurilor şi acelaşi ideal naţional.
Iată ce spune Drapelul.
In urma ultimei întocmiri a statelor pentru plata profesorilor din Macedonia, am arătat că mai mulţi din profesorii trecuţi ca prezenţi pe la şcoalele lor sunt sau studenţi, saii funcţionari în Romînia; că un profesor e trecut cu leafă la două şcoli ce se oftă in două localităţi cu totul deosebite, şi că unii din preoţii plătiţi ca făcînd prin biserici slujbă romîncască, fac în realitate slujaă grecească.
Am spus nume proprii, am fixat localităţi, am citat fapte precise. E inutil să le mai repetăm.
D ministru al instrucţiunei publice se găseşte deci în faţa unei denunţări absolut categorice.
înţelegem că buna d-sale credinţă a fost un moment înşelată, căci ori cîtă silinţă şi-ar da un ministru, el nu poate să cunoască absolut toate abuzurile şi abaterile ce se săvîrşesc în depurlamentid său.
Intru ce priveşte abuzurile şi neregulile din Macedonia, noi i-am făcut serviciul să i le semnalăm, căci poate nu le cu noştea.
D. Haret este deci în măsură de a lua dispoziţiunile necesare, căci n’are de cît să controleze spusele noastre.
Aşteptăm cu încredere, fiind siguri că dacă spusele noastre se adeveresc, se va pune un capăt neregulilor, iar dacă ele nu se adeveresc, — ceea ce nu credem, căci afirmaţiunilenoastre sunt întemeiate — «Monitorul Oficial» va vorbi.
E vremea să facem lumină şi să se pună ordine în ce priveşte şcolile din Macedonia.
Căci dacă nu putem căpăta nimic nou din partea Turcilor, cel puţin să nu pierdem şi să nu ne batem joc de puţinul ce avem.
O-dată cu Snoirea comitetului clubului liberal din Iaşi. se va primeni şi comitetul clubului liberal din Botoşani.
O convocare a fost lansată, în acest scop, pentru ziua de 28 Ianuarie.
In Botoşani, liberalii afi scos, cu prilejul anului noii, un ziar intitulat Botoşanii.
Noul confraie este inspirat de d-uil N. Euăşescu, V. D. Vasiliu — deputaţi, Ulea, primar, şi alţii.
0	acuzaţie de înaltă trădare a fost formulată într’un ziar din Capitală.
Cîţi-va ofiţeri de marină sunt învinuiţi că ar fi trădat unei puteri streine planurile fortului Balaban, de lîngă Galaţi.
Din sorginte autorizată, ni se afirmă că nici un fort cu acest nume nu există în apropierea acestui oraş.
Singura fortificaţie mai apropiată de primul port al ţârei este o baterie mascată la Bădălan, — mahalaua Galaţului, care a fost inundată astă vară de apele Brateşului.
Conferinţele societăteî „lleana“
Manifest
Comitetul Societăţii Ileana pentru dezvoltarea Artelor în Romînia, căutînd a răspunde la una din dorinţele statutelor, a decis să organizeze o serie de conferinţe în cursul anului 1898.
Pentru a ajunge la acest scop, comitetul s’a adresat nu numai la mal mulţi scriitori cunoscuţi din ţară, dar şi la mal multe personalităţi ilustre diii streinătate.
Societatea a urmat în această pildă dată de alte societăţi similare din Franţa, Englitera. Germania, Elveţia, Belgia, societăţi cari s’au adresat în tot-d’a-una, atit la conferenţiari locali, cit şi la conferenţiari străini, pentru a atrage publicul prin noutăţi, şi mal cu seamă eu scopul patriotic ca aceşti oameni să cunoască mal de aproape ţara vizitată şi ast-fel să creeze un eureut simpatic, o dată reintraţi în propria lor ţară, în favoarea acelei care le-a acordat ospitalitatea.
Plecînd de la aceste idei şi animaţi de aceste sentimente, precum şi dorind a da o iin pulsiune şi mal puternică mişcârel artistice din Romînia, nu am neglijiat nimica pe cît am putut, pentru a face ca aceste şedinţe literare să devie nişte adevărate serbări intelectuale, şi sperăm că publicul ya înţelege şi secunda iti-tenţiunile noastre, şi că succesul lor este asigurat.
Afi consimţit a ne da sprijinul talentatului şi numelui lor :
D. Maurice Barres, om de litere si fost deputat în parlamentul francez, ale cărui studii asupra artei llamande sunt destul de apreciate, fără a mal vorbi de cele-l’alte ale sale opere literare.
D. Melchior de Vogiie, deputat in parlamentul francez şi rt. Ferdinand Brunetiere, profesor la Sorbone şi la College de France, director al publicaţiuneî «.Seime des deux Monden-, ambii academicianl iluştri, ale căior nume sunt în deobşte cunoscute ca să uu mal avem trebuinţă să insistăm mal pe larg.
D. Josephin Peladan, subtilul critic de artă care a fost însărcinat, după moartea lui Charles Blanc, cu terminarea importantei pubiicaţiunl «Ilistoire des peintres de toutes Ies eeoles», şi pentru care operă a scris mal multe monografii, dintre cari două mal cu seamă, necontestate, aceea asupra lui Fra Angelico şi aceea asupra lui Orcagna, sunt definitive şi recunoscute ca atare de toţi criticii de artă. Pe de altă parte d. Peladan a provocat în Franţa o întreagă mişcare artistică prin saloanele ce a organizat, şi conferinţele pe cari le-a făcut la Esthetic-Club din Londra.
D. Laureat Tailliade, lăsîud la o parte ori ce chestie politică, este destul de cunoscut ca unul din corifeii tinerilor scoale poetice şi artistice din Franţa, pentru a fi justificat apelul pe care noi i’l-am adresat.
D. Georges Cieinenceau, strălucitul parlamentar şi jurnalist francez, celebru atit prin discursurile cit şi prin polemicele sale, ne-a promis de asemenea concursul său preţios.
Afară de membrii Comitetului Societăţel, cari şi el vor ţine conferinţe, printre ilustraţiile Ţârei inal ’ mulţi afi promis să ajute opera noastră, acordindu-ne concursul talentului şi graiului lor. Nu vom cita de-o-eam-dată de cit pe d-nil Gr. Panii, C. Disescu şi B. St. Dela-
vrancea, destul do apreciaţi in ţară la noi, pentru ca să nu mal avem necesitatea nici să le aducem elogii nici să-I presentăm publicului.
Se poate vedea prin această serie de nume că alegerea noastră a fost absolut eclectică, şi că am voit, fără să ţinem seamă de nicî-o o-rientaţie politică safi filosofi-a, să facem apel la toate ideile.
D. C. Exarcu, căruia tînăra societate a voit de la început să-î aducă un o mag; fi pentru o viaţă întreagă consacrată dezvoltăiel culturei în Romînia, a bine-voit să primească titiul de membru de onoare, pe care i l’am decernat, şi ca o probă de interesul ce ne poartă, nu a e-sitat de a pune la dispoziţia societăţel sala cea mare de conferinţe din palatul Ateneului, pătruns fiind de scopul eminamente patriotic şi cultural al operei noastre.
rriina noastră conferinţă va avea loc in palatul Ateneului, Marţi 13 Ianuarie 189S, la orele 9 seara. Această conferinţa care va trata despre Arta in Romînia, va fi făcută do d. Ştefan Ciocîrlan, membru din comitetul socie-ţaţei.
Serbarea va fi precedată de un discurs de inaugurare, da d. Const. Gr. Lahovary, membru din comitetul societăţel şi actualul preşedinte al şedinţelor.
Cele-l’alte conferinţe vor fi anunţate la timp prin ziare.	_
Comitetul.
Asupra candidaturel d-lul I. Culoglu, la colegiul I din Teleorman, mal putem da clte- a noul amănunte.
Cînd procopiştil din localitate i-afi propus să candideze, d. Culoglu a răspuns că primeşte, sub condiţiunea ca candidatura d-sale să fie agreată şi de guvern.
Iu acest scop, după sărbătorile Crăciunului, a avut loc, la ministerul de interne, o consfătuire între d-nil Ferechide, Chin-teseu,prefect de Teleorman, şi Chiroţopol, deputat.
Candidatura d-lul Culoglu a fast admisă.
împrejurarea aceasta a indispus însă pe p.mcopiştl.
Et declară acum că aşteaptă ca d. Culoglu să se explice.
In cazul cînd d-sa ar fi luat angajamente faţă cu guvernul, cari nu ar conveni gru-pârei procopiste, atunci aceştia sunt decişi să susţină o altă candidatură.
Totul depinde dar de la explicaţiile ce va da d. I. Culoglu, în întrunirea ee va avea loc, la T. Măgurele.
Din cauza SI*, sărbători Dole au l Domnului şi &/• Ion, ziarul nostru nu va apare de eîl Joi dimineaţă, la orele obicinuite.
In cursul anului trecut, au fost trimeşl, in misiune, în streinătate, de ministerul domeniilor :
1)	d. Al. Vlaliuţă, in Bruxelles, Ia congresul asupra accidentelor şi în special accidentelor întîmplate în exploatarea minelor ;
2)	d. Călinescu, secretarul general al ministerului domeniilor, in Bruxelles, însărcinat cu studiul expoziţiuuel diu acel oraş ;
3)	d. Băicoianu, tot în Bruxelles, la congresul pentru legislaţiunea travaliului;
4)	d. Antipa, ia Bergen (Norvegia, însărcinat cu un studii! asupra pescăriilor şi în special asupra expoziţiuuel de pescărie din acel oraş ;
5)	d. Nicoleanu, şef de biurou în ministerul domeniilor, la Mnutpellier, la congresul pentru tratamentul blackrootului, microb distrugător al viţelor de vie ;
6)	d. Alimăneşteanu, în St. Pelersburg, la congresul de mine şi geologie;
7)	d N. Basilescu, profesor universitar, la congresul de statistică.
Toţi aceşti însărcinaţi cu misiuni al ministerului domeniilor vor prezintă rapoartele lor d-lul A. Stolojan, în cursul lunel curente.
Consiliul oraşului Birlad, în ultima sa şedinţă, a votat un împrumut de 1.364.000 lei, sumă necesară pentru mal multe îmbunătăţiri ce sunt de făcut în acel oraş.
Zilele acestea va pleca la Botoşani comi-siunea numită de ministerul lucrărilor publice, pentru studiarea chestiunel alimentarei oraşului cu apă.
Comisiunea, din care face parte şi d. inginer hidrolog Mironescu, va avea să se pronunţe asupra debitului izvoarelor de Ia Buceeea, a căror captare este în curs de exeeuţiune.
D-ua Darclee, care a sosit eri Ia 11,40 ore dimineaţa, a făcut—în aceiaşi zi—repetiţii cu trupa romînă pentru opera Traviata, care se joacă astă-seară.
Repetiţiile au avut un deplin succes. Talentul d-nel Darclee s’a revelat în deplina el forţă.
Nu ne îndoim că succesul său, în opera
Traviata, va fi complect.
*
* * .
Putem spune, cu această ocazie, că d. Delianu, baritonul de la opera romînă care a obţinut atîtea succese, şi a dat demisia.
Regretele cunoscătorilor in muzică, pentru retragerea d-lul Deliauu, sunt eu atît mal mari, cu cît d-sa a fost înlocuit prin d. Tamanti, cax-e e un bas cantabil.
Azi s’afi îuceput examenele soldaţilor bacalaureaţi, aspiranţi la gradul de sub-loco-tenenţl în rezervă.
Comisiunea examinatoare este prezidată de d. colonel Culcer.
Alaltăieri s’a ţinut la direcţia căilor ferate, licitaţiunca pentru construirea labiie-rulul metalic la podul căilor ferate de peste rîul Prahova.
Oferta cea mal avantajoasă a fost a case! Fives-Lille, care a construit şi podul dc peste Dunăre.
Ştiri Judiciare
Azi a venit. înaintea tribunalului Ilfov, secţia 3-a, procesul cămătarilor.
Procedura uefiind biue îndeplinită faţă cu unul diu inculpaţi, M. Zeutler, procesul s’a amînat pentru 23 Februarie.
O oră după ce direcţia teatrelor a afişat aseară reprezentaţia piesei Două Orfeline, pentru mîine Marţi, a schimbat afişul, anunţînd menţinerea piesei Curcanii.
Curat balamuc.
Rugăm pe abonaţii noţtri. cari sunt in îutirziere cu plata abo-namcntnluî, de a se grăbi eu a-cliitarea sumelor ce tlaforesc, căci alt-fel eu ocazia îiiehelerel anului 1897, vom fi nevoiţi a I® suspenda iu motl irevocabil trimiterea ziarului.
Alexandru şi Elena Ciurcu, Adda Al. Ciurcu şi Adelina Sterie Ciurcu, Iulia Lu-casiewicz, Zinca Nienlescu, cum şi familiile Lueasiewiez, Rusescu, Dudos, Dobro-wiez, Obedenaru, Ionescu Kirilolî, Gogu, Bolintiueanu, Berîescu, Ziller, Foscoio, To-haboff, Ciurcu, Lecca, Moga, Kretzoiu, Grid, Vasilovicl şi lugoveanu au durerea a vă face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitei lor mamă, bunică, soră, vară şi mă-
POLIXENIA I, CIURCU
născută Kiriloff
decedată in ziua de Duminică, 4 lauuarie 1898 la ox-ele 11 a. m, in vîrstâ de 74 ani.
Ceremonia religioasă se va celebra Marţi, 6 Ianuarie, la orele 2 şi jum., d. a.. îu capela cimitirului Serbau Vodă (Belu) unde se va face şi înmormîutarea.
Persoanele cari din eroare nu vor fi primit invitaţiunl directe sunt rugate a considera acest anunţ ca atare.
MINISTERUL JUSTIŢIEI PIBLIGAŢIII “
D. «Dumitru Teodoru» inginer eieclri ian in Direcţia ."enex’ală a C. F. R., a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele său patrimonic de «Tbeodoru» a celui de «Maudrea» spre a se numi «Dimi-trie Tbeodoru Mandrea».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
VECHIUL ŞI CUNOSCUTUL
MAGASIN DE BIJUTERII 3». HEBMN
Are onoire a face cunoscut onor. public şi vechel clientele că s’a mutat din Calea Victoriei, (faţa Teatrului National), tot în Calea Victoriei vis-a-vis do Biserica Creţulescu.
Magazinul este din noii aranjai cu mărfurile cele mal fine pentru trafluieri tic etfînfrle
Preţuri foarte moderate.
G. AP0ST0LEANU
30 Calea Victoriei 36
A sosit' un mare transport de OBIECTE PENTRU CADOURI
Mare expoziţiuue de .lueârii pentru copil
Mare depou de Lămpi, Cristaliere, porcelanuri, parfumerie, pielărie, cărucioare I. şi velocipe de pentru copil
Adevăratele MASINI SUEDEZE cu petrol PRIMUS numai cu Lel l6,50
M-ie S. LDBLOID
NIECE
de M-me IMIŢI. M1RTLV
premiere dans une grande maison dc Paris arivant â Bukarest, elle a ouvert un atelier des ROBE8 şi I'ONfFIii -TI«P¥8 ă iacosx.
Elle se recommar.de ă la bien-veilance du monde elegant. Elle se rend aussi ă domicile.
M-me MĂRIE ROSE
Rue Fontanei, No. 5.
®rT®OTM ~
ilo. t£ Calea ISahovei JSo. S. lingă Biserica d-na Bălaş»
orele de eonsultatie 4-6 d. a.
AGENCE DES GRÂN9S iASASIKS OU
1,01 VII K BPAKIS
C’AIJEA VICTORIEI, No. Mi. (Vis-ă-vis de Biserica Krelzulescu). SCiZĂJlijVT asupra lululor MĂHFWJHMXO«|
Vînzare cu preţurile slfis Paris
928
Mare Exposiţiune de Domino pentru baluri, Mânuşi, etc.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
(^Jfansptddflohile
litriie
DEPOU
Calea Tlemei 236
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
23
IOSTELE TOLSTOI
UN VIS de FERICIRE
Mă simţeam, cu toate acestea, într’o teribilă singurătate, în primele timpuri ciud lipsea şi departe de dînsul simţeam şi cu mal multă tărie toată valoarea sprijinului său. La întoarcerea lui mă aruncasem de gîtul lui cu o bucurie foarte mare, dar d’abia trecuse o oră că această impresie se şi ştersese şi că nu mal găseam nimic să-I zic.
Viaţa de lume, care dintru intîl'mă: Imbătase prin strălucirea şi mulţumirea pe care Ie aducea amorului propria a>l; meQ, nu zăbovi să mă ia în stăpînirfc cu desăvîrşire.
Ea devenise pentru mine un obicei şi ast-fel mă feream de a fi singură cu mine insu-inl, căci ml-era teamă să mă gîndese la situaţia mea.
Pentru mine nu mal era nici o plictiseală, nici o plăcere şi mă gîndeam că totul trebuia să meargă ast-fel.
Trei ani se scurseră aşa. In vremea acestui gol de timp, relaţiunile noastre rămaseră aceleaşi, ca şi cum n’ar fi putut să ajungă nici mai rele nici mal bune.
Două evenimente importante se în-
tîmplaseră în sinul vieţel noastre de familie, în decursul acestor ani; dar nu aduseseră nici o schimbare de seamă în existenţa noastră : era naşterea primului meri copil şi moartea Tatianel Semenovna.
Dintru început dragostea maternă mă cuprinsese cu atîta forţă şi-mi procurase ast-fel de farmece, în cît crezusem că o nouă viaţă avea să înceapă pentru mine. Dar după două luni, cind începui din nou să ies, acest sentiment se slăbi din zi in zi. Şi, nu mal era pentru mine de cît o simplă deprindere şi o rece datorie de îndeplinit.
* Bărbatul meu din potrivă, de la naşterea fiului să a, se făcuse omul de astă dată blînd, paşnic şi intim ; recăpătase din nofi toată gingăşia şi veselia sa de odinioară.
Adesea, cînd mă duceam în rochia de bal în camera copilului spre a-1 bine-cuvînta înainte ca să mă depărtez, găsii pe bărbatul meti acolo, care ’mî părea că ’şl îndreptează asupra mea o privire severă, pătrunzătoare, plină de imputări. Mi-a fost ruşine atunci, eram spăimîntată de nepăsarea mea faţă de copilul meO şi mă întrebam dacă eram mal rea ca cele-l-alte femei. «Dar ce să fac ? îmi zisei ed. Iubesc, negreşit, pe copilul meu, dar nu pot cu toate astea să rămîn lîngă el, zile întregi ; prea mi s’ar urî ast-fel.»
Moartea Tatianel Semenovna a fost pentru dînsul o mare durere. II făcea rău, zicea el, să mal stea la Nikolsk după dolitt, şi cu toate că îmi păruse
rău de tot şi împărtăşeam tristeţea cu soţul meO, mi-ar fi fost mult mal plăcut să trăesc puţin la ţară. Cea inal mare parte din aceşti trei ani. îl petrecusem în oraş; n’am fost de cit o dată la ţară, două luni. In al treilea an ne duserăm în streinătate.
Petrecurăm vara la băl.
Eram atunci de două zeci şi unu de ani ; credeam că starea noastră bănească este excelentă: nu mal aşteptam de la viaţa de familie nimic mal mult de cît ceea ce ’ml dăduse; toţi aceia pe cari-I cunoşteam păreai! că mă iubesc ; sănătatea mea nu lăsa nimic de dorit; toa letele mele erau noul şi de cel mal bun gust : ştieam că eram sănătoasă, vremea era splendidă, o atmosferă de frumuseţe şi de eleganţă mă înfăşură, totul îmi zîmbea.
Cu toate acestea nu mal eram veselă cum fusesem atunci cînd fericirea mea era în mine însămi, cînd eram fericit fiind că meritam să fiu, cînd fericirea mea, de şi foarte mare, putea să mal dăinuiască.
Acum, era cu totul alt fel, totuşi eram mulţâmită,n’aveam nimic de dorit, nimic de nădăjduit, nimic de temut. Viaţa par’că ’ml era plină şi conştiinţa ml-era liniştită.
Printre tinerii cari mă înconjurau, nu era nici unul pe care să’l fi deosebit, ori-ce ar fi fost, printre ceM’alţf, nici chiar pe bătrînul prinţ R..., ambasadorul nostru, care îmi făcea o fărimă de curte. Pe unu ’l găseam prea tînâr, pe altul prea bătrîn, acesta era un
englez prea plictisitor, cel-l’alt un francez prea bărbos. Cu toate figurile lor neînsemnate, el însă, fâceart toţi parte din acea lume elegantă în care trăiam.
Numai unul singur dintre dînsil, un italian, marchizul B.., îmI atrăgea mal mult de cît ceî-l’alţl atenţia prin chipul îndrăsneţ în care îşi exprimase admiraţia pentru mine. Nu scăpa nici un prilej de a se întîlni cu mine de a dansa, de a călări împreună, dea mer^e la Casino şi de a’ml spune că eram frumoasă. Une-orI îl vedeam de la fereastră cum dă tîrcoale împrejurul casei, şi adesea privirea-I pironită şi neplăcută mă făcuse să-ml întorc capul si să roşesc.
Era' tînăr, frumos, elegant, şi ceea-ce mă isbise mal mult, era că prin zîm-betul şi expresia frunţel sale semăna cu bărbatul meă de şi mult mal bine ca dînsul. Dar în privirea sa, după buzele sale, nu simţeai bunătatea şi liniştea ideală cari se citeau pe figura bărbatului med, din potrivă, era înt’în-sul ceva grosolan, asa zice chiar, bestial.
Ajunseil să cred că mă iubea cu pasiune ; şi cu o trufaşă compătimire mă gîndeam cîte o dată la dînsul. Mi se întimplă de mal multe ori să cerc să-l liniştesc, să-l fac să revie la relaţiunl mal prieteuoase, dar el îmi respinse cu violenţă toate încercările mele şi continuă să mă turbure cu iubirea sa, conţinut încă, dar gata să izbucnească.
Fără ca să mi-o declare, de omul acesta şi, întru
mă temeam cit-va contra
voinţei mele, mă gîndeam une-orl la dînsul. Soţul meu îl cunoştea, purtarea sa faţă de el era mal rece, mal mîn-dră de cît cu cele-l’alte cunoştinţe, faţă de care se? mărginea să fie pur şi simplu bărbatul nevestei sale. ’
Pe la sfirşitul anotimpului, căzui bolnavă şi stătuiî în casă vreme de cincl-spre-zece zile. Prima seară cind putui să-mi părăsesc camera, mă dusei! la concert. Aflasem că, în timpul boalel mele, lady S.. sosise. Era o Engle-
zoaică vestită pentru frumuseţea sa şi nerăbdare aşteptată. Nimeni, * şart â-proape nimeni, nu rămase cu mine. A-tuncl totul se schimba în ochii mei. Totul, lucruri şi oameni, îmi păru in acel moment neghiob şi dezgustător. Cit p’aci eram să pling. Dotării! să-mi sfir.şesc cît mal repede cura şi să plec din noO în Rusia. Un sentiment, bolnăvicios se strecurase în sufletul meii dar nu vream s’o mărturisesc.
In vremea aceea, soţul mert plecase de cîte-va zile la Hedelberg, unde aştepta sfirşitul tratamentului meii, spre a ne întoarce împreună în Rusia ; nu venea să mă vază de cît rar de tot.
(Va urma)
Dr. CIi. I* Teoliari
Marnoş
Special pentru Maladii de Femoî 870 Dă consultaţiunl de la oroîe 5—7 seara.
80, Strada Teilor, 80.
Higiena, dinţilor şi a jţnrel
Medalie de aur, Vlena 1883; Medalie de argint, SuoureştI 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de higienă ei salubritate publică.
OENTALIJU
ESJBWŢ* pentru «IJKĂ ţi
I PULBERE VEGETALA pentru DINŢI
ale dootoruluî 8. KOÎflA Sunt două dentifrice recunoscute In ţară şi In străinătate ca cele mal bune I pentru conservarea din(ilor,curăţeniei şi liigi8nel gurel, dlndu-I tot odată un ! miros plăcut
Preţul: Un flacon Dentalină fi-, 2,5© Pulbere de dinţi, fr. 2.
Deposite: în Iaşi, Ia Farmacia Fraţi Konya; In Bucureşti, la Fannaciile 1 F. W. Zttrner şi F. Brnss, la Drogueria L Qvessa şi la Parfumeria „Stelila*.
mantiate
Dela renumita fabrica
GUST. AOOLPHIBACH
BAKMEX
Fondată in anal 1791.
DE VÎNZARE pe preţurile fabricel la
A. EEEBMAJVN
BUCUREŞTI. Strada Becebal No. 20.
Lmuină !_Ltuuiuă!
I*a VECHIUL MAGA8IN
IÂRCUS LITTMAN Succesor I. WÂPPNER
<11. Calea Victoriei, 61 (vis-â-vis de Episcopie)
A §0§IT
SAPUNÂRIE, PARFUMERIE şi STEARINÂRIE
BUCUREŞTI Recomandă lot felul de:
SĂPUN DE RUFE, SĂPUN OE TOALETĂ, Etc.
Luiiiîiiărî tle Ntearinsi
Albe .şi Colorate
Iluminări MICI pentru POM
DEPOUL GEHERAL
LA DOMNII
0.&H.INULLER
55, CALEA VICTORIEI, 55
•	(PASAGIUL ROMÂN)
§OBE ! §OBE ! §OBE !
„Ilelios" „Barigine* „Germane* şi „Belgiane“
Sistemele cele mal noul şi practice. Construcţiunile cele mal elegante.
Maşine de Bucătărie
Sistem American Buna funcţionare Garantată
Ijămpl - tj timpi - Wmm pi
Cele mal bune şi formele cele mal elegante.
ARTICOLE DE MENAGIÎJ:
Porţelanuri, Cristaluri de „Baccarat", Olarii emailate din streinătate Tacftmnrl de APA< A veritabile.
ir. SIXGER
27, Strada Lipscani (în faţa str. Şelari)
mate şi poleite sub garanţie pentru decorarea de locuinţe de mirese, Hoteluri, Vile şi Case de ţară In cea mal bună calitate din material bun şi uscat
EFECTUEAZĂ CU PREŢURI EFTINE
iGNflTz herliwger;:::^:;:
AIEAA, V Ilnmlsf liurnistrasse, 49.
Preţuri curente franco contra 40 bani. numindu-se acest ziar
rasa bi
Apele;,
{MINERALE Dl
ra*
Stomac,AiECĂiLORlfnîNÂRfi
ml
Anemie,Gâstraisie,D!abetă!
" DiSP£PSIE,CfiO
ksi PENTRU CALITĂŢILE ,	. _ J^l!TINATEşiiA
Ip^xksţeeger^P^dneumatismeI
SUNT REC0MANDA7f%^C <—-y DE CĂTRE $OMITÂTIin?jr?l&^
Medicale în Bolele
E forte gazosă şi plăcută la. băuţi _ a mestecaţi sau'nu, cu ori-ce băutură.
” Singura apă purgativă
ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
CARABANA
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ '.^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.:.'•
UN PĂHĂREL FACE*ACELAS EFECT GA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIN TARĂ.
Un Mare Transport de
LÂBRPI
Pentru Gaz Aerian
I)e Bronz şi «le cristal
Cele mal moderne şi elegante forme cari se vind cu preţurile originale ale fabricel.
Tot de-odată se recomandă: RENUMITELE
SOBE BeUiane
w
Maşini de Bucătărie
Sistem American
BAI, CEO SE TE
Şi ort-ee alte inatalaţinui de această branşă.
Tipografia „EPOCA" execută ori-ce lucrări atingătoare de această artă

WATSON «& TOTE1L
[MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCURESCÎ. — Strada Academiei, 14 (fost Raşca)
1 n Qn /TQ D1 n»	V) î 1 ~ CIA   J - *v~k _ .
Cea mal bună calitate existentă i
Icocs
DE USIHA DE GAZ
Ivi se furnisează la domicilia, în saci i tona de 1000 kgr. greutatea garantată
46 lei 46
dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saâ personal casei
A. GOEBSTEIJA
9, STRADA DECEBaL, 9 BUCUREŞTI—Telefon No. 66.
Tot acolo se află In deposit: Cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, Iei 54 tona. Cocs de Fonderie, Cocs de Feiărie. Cărbnnî din minele englezeşti de Kardiff, Antracit | englezesc prima calitate, pentru sobe ] Helios, Briquette, etc.
I ExpediţiunI en gros şi en detail din j Bucureşti, Constanţa şi Brăila la ori-ce I staţiune a căilor ferate.
iPETROLlIPETROLIl!
Heinrich Durr
9, STRADA REGALA, 9
Singurul MAGASIN unde se vinde eftin
PETROL REGAL
absolut tară miros cînd arde.
O încercare va dovedi adevărul.
Epediem comenzile făcute prin cărţi poştale prompt la la DOMICILIU, în bidoane de 5, 10 şi 20 Litri.
en
[Galaţi, Strada Portului.
Brăila, Strada Regală.
REPRESINTANŢ1 GENERALI AI FABRICEI
LALLIER, VERNOT & Co„ LA FERTt-SOUS-jnUARRE
PIETRE DE	I
; Adevărat fzanţuzeştî, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine j legate şi foarte durabile
SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA i 0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţoluri ]
CALITATE RECUNOSCUTĂ
INSTALAŢIINI
DE
Mori şi Fabrici de Spirt!
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RICII. BRANBT
sunt recunoscute astă-zl în toată lumea ca sigure şi n6vătămătoare, plăcute la luare şi eftine Este un preţios medicament de casă la derangea-rea organelor abdominale, constipaţie şi consecinţele lor, ca: Maladii ale ficatului, Hoemorhoizî _ _ (trînjl), durere de cap, ameţeală, respiraţie deficilă, Palpitaţie (bătae de inimă), lipsă de poftă de mîncare, umflătura pînteceluî, răgăialg, congestinnî de cap şi pept, şi este afară de aceasta un uşor
Medicament Bepurativ
încercate şi recomandate de cîte-va mii de medici practici şi profesori de medicină, hapurile farmacistului RICHARD BBANDT au obţinut o reputaţie netăgăduită, ast-fel în cît astă-zî pretutindeni snnt preferate tutulor pre-paraţiunilor de felul acesta,
BflT A SE FERI LA CUMPĂRARE DE IMITAŢIUNl
A se cere numai Pilulele Elveţiene ale farmacistului Riclt. Ttramlt care poartă ca etichetă o cruce albă pe fund roşifl. Preţul cutiei lei 1.50.
Se găsesc la toate farmaciile şi drogueriile principale din ţară. Depoul general pentru România la farmacistul
Victor Thuringer, în Bucureşti
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrate gratis fi franco.
Ţuică «le Florica
Lacrima de Prune
Ţuica «lc Goleşti
(Marca de Comerciu este depusă la Tribunalul Argeş)
Ţuica est© fabricată din i»rnne; singură ne-vătăiuătăre sănătăţei; cel maî bun apetissant.
Nu trebuie să lipsească clin nici o casă
Mare Depozit la g'ara Goleşti
l'ererile pentru en gros sâ se atlreseze ta ion ff. n Int cF.st t, — mteşii.
--Bucureşti.
urnitele SOBE A MERI ANE perfecţionate
LdMOLDTS
Sobe elegant decorate, smălţuite şi aurite
speciale pentru
Saloane, SofrageriT, Antreuri, Restaurante şi CasinurT.
ÎNCĂLZIRE TEMPERATĂ şi PERMANENTĂ Ventilafiime ri regulator perfecţionat Mare CEONOTIIE de (’ouibustibil
Se pdte vedea funcţionind la d-nil Eilip Hans & Co. precum şi restaurantul d-lor Iordacke îonescu & Co. Preţnrî foarte convenabile
DEPOUL GENERAL la MAGASIN UL
E. DEMETRESCU-MIREA
Bucureşti—31, Str. Carol I, 31— Bucureşti.
SOBE AMERICANE VERITABILE
SIRIUS59
cu
Patent Regulator, model 1897
SIRIUS sunt tle o cons-triîcţiune solidă şi elegantă, cele mal iiigienice, dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţă, care se obţine prin < Patent-Regulator >, care le deosibeşte de ce-le-lalte produse similare.
încălzitul se face prin ori ce fel de eărbunî de piatră.
Jţfaşiiie «le Bucate
Americane
cele mal practice şi cele mal economice. f
Mare ASORTIMENT de Lămpi de petroleu.
DEPOZIT GENERAI:
A. REICHENBER8
Bucureşti.—Strada Doamnei, 21