SERIA n.—ANUL IV, No. 651. Ediţia a treia SUMARUL 10 BANI 1BOIAMKITEIK îs«e» ta I ţl lft als fle-cirel Iul ţi u yliteaf tot-d’a-uma Imadate la Bmcurtţii h Casa Administraţie! fa imUf* şi ttrtinătaU prin mandate poştala Un an In ţari 30 le! • tn streinltate 50 le) .Şase inm ... 16 * * » ti » Trei luni ... 8 * » » 13 » 0« număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELE^^ SE ÎNAPOIAZA ABHinSTBAţlA K». _ 8KAPA dJMMTŢM - lo. 8 DUMINECA, 4 IANUARIE 1898. NUMĂRUL^IO BANI ÂJH (JSCIfJBILK l«i Bucureşti şi judeţe ae primeae numai U Administraţie l« streinltate, (Ursei kt şi le toate oficiile de publicitate Aauaci&rl la pa*. IV ..... 0.30 fc. linia » » » m ; . . , . I- UI t • » » K . I . . . 8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul 0 scrisoare a d-lul Sturdza ASUPRA LU11848 Făgăduiserăm să arătăm încurcătura liberalilor în che3tia mişcărel de la 1848. Legenda era cum că acea mişcare, care a reînoit instituţiile politice şi sociale ale acestei ţări, a fo3t excîuziv opera burghezimel şi a ţărănimel repre-zinţate prin liberali. Strîns cu uşa, d. Aurelian, campionul liberalismului,* (Unde este Sturdza ?) recunoaşte că printre promotorii mişcărel aQ fost şi boerl. Drapelul, organul aceluia, face aceeaşi mărturisire. El? Apoi dacă la mişcare aQ participat şi reprezintanţl de al păturel diligente şi boereşll de pe atunci, urmează că este absolut falş că acea mişcare de renovaţie a fost opera burghezimel şi a clasei neprivilegiate. Şi atunci cum rămine cu legenda ? D. Auretian, atît în discursul său cît şi în Drapelul, crede că scapă din această încurcătură făcind următoarea declaraţie: «Puţin mă importă că cutare este fiu de caimacan, de paharnic, de clucer, de aga sau de ban, căci ett îl întreb, cari sunt sentimentele d-tale în cutare chestiune şi din momentul în care a venit în rîndurile noastre, să vedem dacă s’a desbrăcat de principiile conservatoare sau dacă nu a rămas lot cu giubeaua boerească. Şi lucrul acesta este atît de adevărat, în cît vedem in Europa principi de sînge socialişti şi chiar anarchiştl». Iar în Drapelul tot d-nia sa probabil scrie: «Că dacă printre cei ce au lucrat pentru reuşita revoluţiei au fost şi cîţl-va fii de boeri, aceasta nu însemnează absolut nimic. «Din momentul ce aceştia auasvirlit boeria cu caftanele el şi s’aQ înrolat sub drapelul liberalismului şi al democraţiei, prin aceasta chiar au încetat de a mal face parte din boerimea reacţionară. «Faptul că te cobori dintr’o familie boerească nu implică că nu potl fi accesibil Va. idei liberale şi democratice. Dar faptul că al devenit liberal şi democrat implică că al renunţat la ideile reacţionare, te-al botezat într’o nouă religiune politică». Nu deplasa chestia, domnule Aure-lian. Procesul dintre noi era următorul: d-voastră susţineaţi că boeril la 1848 aQ fost nu numai inaccesibili la ideile noul, dar chiar duşmani neîmpăcaţi. Şi a dâogaţl că mişcarea s’a făcut de alţii cari nu aparţineau acelei clase. Acum că vă dovedim contrarul, acum că vă arătăm că mişcarea in cea mal mare parte a pleca’t de la familiile boereştl, urmează că v’ara dovedit tot ce era de dovedit în această discuţie. Dar d. Aurelian, crezînd că atenuează mărturisirea ce fusese nevoit să o facă, explică că «faptul că te cobri din o fa-«milie boerească nu implică că nu poţi «fi accesibil la idei liberale şi democratice». Apoi tocmai aceasta susţinem noi şi tocmai acostă credinţă şi constatare de tapt aQ fost combătute de liberali de patru zeci de ani. Căci ce a susţinut alt ceva d. Carp în Senat? Ce susţinem noi dacă na că cel cari aQ fost întîl accesibili Ia ideile Occidentului în 1848 aQ fost fiii de boerl ? Dar d. Aurelian mal adaogă că prin ţaptul că unii boerl au îmbrăţişat la 1848 ideile liberale, au încetat de a fi boerl. Pardon ; au încetat a avea ideile generalmente admise pe atunci; atita, iar nu mai mult. Adoptarea unor idei noul nu rupe legăturile de familie, nu lipseşte pe ci-ne-va de privilegiile de clasă*, de bogăţiile in cari s’a născut. . , C-r* a*Q intraLîn mişcarea nouă la 1848, au rămas tot boerl, însă boerl cu idei novatoare şi deschise. Acest lucru se contestase Se contestase că ar fi existat asemenea boerl. Ideia d-lul Aurelian e nostimă. Oare nu cum-va d-sa susţine că fiii de boerl cari s’aQ pus acum 50 de ani în fruntea mişcărel politicei aQ devenit prin aceasta* burghezi ? ’ Dar d. Aurelian deplasează si de astă-dată terenul discuţiei. Să-l aşezăm noi la loc. D-le Aurelian! nici o dată nu a fost în discuţie cari idei au produs mişcarea de la 1848: ideile liberale saQ cele | reacţionare, cum le zici d-ta. Recunoaştem cu toţii că ideile im-L portate din Occident, cunoscute atunci t sub numele de idei liberale, afl pro- dus zguduirea. Pînă aici suntem de acord. Discuţia a fost şi este: cine au fost promotorii acelor idei, şi din ce făptură socială eraQ el? D. Aurelian, la aceasta spune : că puţin importă. Eroare. Dacă pentru valoarea ideilor în sine, este indiferent a se şti dacă printre cel ce le-aQ adoptat eraQ şi boerl saQ nu, este foarte important pentru discuţia dintre noi, a se şti dacă la acea mişcare aQ participat şi boeril. Si aceasta pentru motivul că d-voastră aţi negat că boeril aQ avut vre-o parte la acea mişcare, încurcătura e vădită. D. Aurelian, neştiind cum să concludă şi cum să iasă cil onoare din situaţia în care s’a pus singur, întrebuinţează un mijloc eroic ; d-sa ne spune :* aşa este, boierii aQ luat parte la revoluţia de la 1848, «dar d-voastre ştiţi că b’o-«ieria a fost foarte întinsă, că o mulţime «de ţărani au fost boieri...» Iar în Drapelul citim: «la noi în ţară afară de «vechii boieri, puţini la număr, Domnii, «au boierit după vremuri o sumă de «negustori şi meseriaşi!...» Nici chiar d. Aurelian nu îndrăzneşte a trage concluzia logică. Concluzia ar fi că deşi boierii aQ participat la revoluţia de la 1848, cu toate acestea, fiind-că cel mal mulţi dintre părinţii lor, fuseseră odată ţărani, negustori şi meseriaşi, urmează că nu boierii, ci negustorii, ţăranii şi meseriaşii aQ făcut revoluţia !... D’apol bine, d-le Aurelian, crezi d-ta că boierii şi nobilii au căzut aşa pe pă-mînt de unde-va, de o dată îmbrăcaţi cu caftane sau acoperiţi cu armură ? Evident că scoborînd cursul veacurilor, vel găsi tuturor familiilor ilustre origini foarte modeste. Dar de asta este vorba ? Pe o clasă privilegiată nu o face vechimea autentică a originel el nobile, ci solidaritatea de interese, sentimentul de păstrare şi de apărare a privilegiilor de cari se bucură, mîndria de sine, credinţa superioritâţel el. Pentru ca ci-ne-va să S3 identifice cu interesele unei clase, nu e nevoie să se tragă de la cel întîl cruciaţi. Din contra, cel mal noul in nobleţă sunt mai totdeauna cel mal intransigenţi şi mal ireductibili. Aşa fiind, la 1848 fra saQ nu o clasă boierească care se bucura de pri-viiegil, fiind scutită de o mulţime de îndatoriri ? Evident. Acea clasă boierească—orl-care i’ar fi fost origina—reprezintă ea clasa dirigintă de pe atunci ? Iarăşi vădit. Cînd deci numeroşii membri al acelei clase devin accesibili ideilor noul occidentale, cînd el se răscoală în contra ord inel stabilite, fac operă de abnega-ţiune, de sacrificii şi de spirit novator ? Necontestat. Atunci, ce le puteţi cere mal mult ? Şi nu este trist ca să vezi pe un om ca d. Aurelian încurcîndu-se în distincţii, raţionînd cu subtilităţi şi argutil, numai şi numai să sacrifice ş*i d-nia-sa ca şi toţi ceM’alţl liberali, pe altarul legendelor stupide liberale ? Senatului şi d. Take Giani preşedinte al Cameril, îşi poate cine-va închipui ce pate fi un simplu ministru sub liberali. Şi nici aşa d. Sturdza nu găseşte un ministeriabil în rîndurile majorităţii sale. SCRISOARE DESCHISĂ Domnilor C. A. Ifoseffi, retinelor al «Dominatul fi Ion Dreilianu, orator politic. MANIFESTUL NAŢIONALITĂŢILOR DIN UNGARIA Conferinţa comitetului permanent. Maulfestul.-Ofensiva ungurească. Ofensiva ungurească Pentru naţionalităţile nemaghiare şi în special pentru Romînii din Ungaria şi Transilvania, anul noii se deşchide sub auspiciile cele mal îngrijitoare : Guvernul unguresc pregăteşte un pro-ied de lege pentru desfinţarea şcolilor prinare confesionale, întreţinute de comunităţile bisericeşti, şi înlocuirea lor prin şcoli de Stat, ceea ce însemnează că toate şcolile primare romîne^sîrbc, germane, slovace şi rutene vor fi maghiarisate. Cum însă o asemenea reformă ar costa pe Statul Ungar vr’o 50 milioane şi mărirea budgetului instrucţiei cu 15 milioane pe an, s’a hotărît ca reforma aceasta să se facă treptat şi deocamdată numai şcolile romîneşti să fie desfiinţate încetul cu încetul. In acest scop ministerul instrucţiei a afectat suma de 500 000 fiorini, adică un milion de lei, pentru clădiri de localuri de şcoli prin comunele romîneşti din Transilvania. Conferinţa comitetnlni permanent In faţa pregătirilor de maghiarizare ale guvernului unguresc, precum şi în faţa legei de maghiarizare a comunelor, comitetul permanent al naţionalităţilor, compus din patru Domini, patru Sîrbî şi patru Slovaci, s’a întrunit la Budapesta ca să discute asupra unei acţiuni comune a celor trei popoare in contra Ungurilor. Dintre cei 12 membri ai comitetului nu s’au prezintat însă de cît numai cinci. Din partea Sîrbilor numai unul, ă. dr. Gavrila, unul din şefii sîrbilor radicali; liberalii sîrbi fiind în tratative cu guvernul unguresc asupra unor cestiunî bisericeşti, aii refuzat să ia parte la această conferinţă. Din partea Romînilor a luat parte d. I. Coroianu. După mai multe discuţiuni s’a hotărît a se adresa un memoriu comun împăratului Frantz Iosef, în formă de manifest. Manifestai Manifestul, după ce arată situaţia generală a monarchiel austro-ungare, insistă asupra legei pentru maghiarizarea comunelor, care a stîrnit o vie nemulţumire chiar şi între popoarele cele mai pa-cinice, cum sunt şvabii din Banat şi saşii din Transilvania. Manifestul face apel la împărat să refuze a sancţiona această lege, chiar în anul cînd se serbează jubileul de 50 ani al domniei împăratului, cînd Ungurii serbează jubileul de 50 ani al revoluţiei lor în contra dinastiei Habsburg şi a 50-a aniversare a detronării împăratului Frantz Iosef la Debreţin de către Kossuth. Manifestul va fi dat în curînd la lumină şi comunicat tuturor ziarelor streine. CRIZA LATENTA SI CRIZA ACUTA „JVoi am făcut pe IS. noi am f ficat pe S7, noi am făcnt pe fi fi*'. Aceasta e tema obicinuită a oratorilor liberali şl în deosebi a d-Jui Dini. Stnrdza. bpre a se vedea cum aii făcut liberalii-naţionalî pe 06, publicăm mai la vale o scrisoare a d-lni Stnrdza, asupra căreia a-trageni atenţiunea cetitorilor. LIPSA DE MINIŞTRI Partidul liberal e în stare permanentă de criză. In timp normal, el e în stare de criză latentă. Din cînd în cînd criza izbucneşte şi se manifestă pe faţă. > Cînd criza nu e declarată, e sigur că e în stare latentă. Cînd criza izbucneşte, şeful partidului nu e în stare să o lecuiască. Această boală a ajuns în stare endemică în partidul liberal. Liberalii aQ ajuns în halul ca nici să nu mal găsească miniştri pentru portofoliul justiţiei. ^ Ultima lor speranţă era la d. Mişu Skina. Dar şi acesta a refuzat să intre in cabinet, ceea-ce, fie zis in treacăt, cam dezveleşte planurile d-lul Stătescu. In adevăr, nu-I de crezut ca d-nu Stătescu să nu fi avut vre-un amestec nici în demisia d-lul Djuvara, nici în refuzul d-lul Skina. OrI-cum ar fi, d. Sturdza nu e în stare să găsească un titular pentru departamentul justiţiei. Şi aceasta nu însemnează că liberalii fac pe dificilii în privinţa capacităţilor ministeriale. Cînd d. Ganea a ajuns preşedinte al ÎNTRUNIRILE^ vacanta Cîte-va zile după ce Corpurile Legiuitoare aQ luat vacanţă, mal mulţi deputaţi colectivişti aQ anunţat că vor convoca pe alegătorii lor pentru a le da seamă de activitatea ce aQ desfăşurat în Parlament. Cum deputaţii liberali nu puteaO însă să se laude cu niscaiva isprăvi, de la început eram siguri că întrunirile anunţate nu vor avea loc, şi că la mijloc nu eră de cît un moft colectivist. Iată însă că un deputat ne-a desminţit, în parte, prevederile. D. Plcleaiiu delaBu-zăQ, a convocat pe alegători, cari însă s’afir grăbit să vie în număr aşa de restrîns în cît nevoe a fost ca întrunirea să se a-mîne... siue die. Din parte-ne regretăm, în toată această afacere, că nu s’a ţinut întrunirea deputaţilor de la Olt, cu atita zgomot anunţată de ziarele liberale. Am fi dorit să vedem faţă în ţaţă pe d. Tache Protopopescu cu d. Xe-nopoi. Am văzut atît în scrierile cît şi în discursurile D-voastră alegaţiunl, cel puţin cu desăvîrşire eronate asupra evenimentelor petrecute în anul 1866. Veţi suferi dar ca nişte oameni, cari aQ luat parte la acele evenimente, să vă urmărească îu aserţiunile D-voastră şi să restabilească adevărul. D-ta zici, D-le Brătiene :— «EQ unul ani «fost acuzat, că la 11 Februarie nu m’am «aflat aici. Să vă spui pentru ce ? fiind-că «vedeam că le încurcă... că uu toţi au acele «gîndurl bune, ci unii o fa; din interes «personal». De ce dar al primit a merge la Paris cu I fondurile acelor oameni, cari «IncureaQ lucrurile» şi făceafl «toate din interes, perso-iia'». Ne pare că, în acest caz, datoria unul bun patriot era de a sta în ţară, pentru a dejuca planurile, pe cari le denunţi astăzi. Probă că atunci D ta nu credeai nimic din cele ce spui acum, este că îndată ce al sosit la Paris, al anunţat pretutindeni: că toţi oamenii oneşti ’şl-afi dat mina şi că revoluţiunea este gata. D ta afirmi, Domnule Roselti:— «Proela-«maţiunea către naţiune... fu luată din tipo «grafie încă la zece ore seara, cu promisiunea espresă de a se readuce peste o oră «şi acea oră nu mal suuă încă nici pînă «astăz'». Iată, Domnilor, cum s’a petrecut lucrurile Iu dimineaţa de 10 Februarie, îu casele D-lul Ion Cantacuzino, s’a redactat o pro-clamaţiune de către D-nil Ioan Cantacuzino, Dimitrie Ghica, Iorgu Ghica, C. A. Rosetti si Dimitrie Sturdza, şi s’a dat d-luî C. A. Rosetti spre a se tipări. Seara, D. Sturdza, cerînd proclamaţiunea ce trebuia să fie imprimată, care i a fost mirarea, cînd a văzut că în locul aceleia, ce se aprobase dimineaţa, D-ta, D-le Roselti, substituiseşl o altă proclamaţiune, prin care octroial o întreagă constituţiune, şi’ţl însuşial ast fel un drept ce nu putea să aparţie de cît repre zentaţiunel naţionale. Acea dibace substitu-ţiune ne primindu-se de nimeni, al trebuit să imprimi proclamaţiunea ce se aprobase dimineaţa în unanimitate. Dacă afl fost dtr 1 cercări de fraudă, ele nu pot fi atribuite nici cum adversarilor D-tale. fot D-ta susţii:— «Miuisterul hotărît de «mal mainte, s’a modificat asemenea tot «prin fraudă». . Această aserţiune este cu totul neexariă Lud că, în urma unei îndelungi desbaterl în seara de 10 Februarie, singur D ta, Domnule Rosetti, al consimţit a nu mal 1 ice parte din minister. Probă despre aceasta este că d-ta al imprimat lista de miniştri, intre cari nu figurai ; şi negreşit un bărbat atît de euragios şi de ’ntreg ca d-ta, nu ar fi consimţit a se face unealta unei fraude. Numai după iustalarea guvernului provizorie, în urma demisiunel unuia din miniştri, a d-lul Ion Bălăceanu, al intrat îb cabinetul de la 11 Februarie. I) voastră ziceţi «Dar ştiţi cine a fost «aclamat aici în Bucureşti ? corniţele de «Flandra, care ştiau bine că nu primeşte «Zic astă-zl în gura mare că el ştiaQ, fiind «că noi, mal mulţi ani, cercetaserăm pe co-«mitele de Flandra, şi cu şease Juni înainte, «unul din aceia care 1-aQ propus şi procla-«mat de Domn în Dealul Mitropoliei, fusese «trimis la dînsul, clnd Cuza era încă pe «tron şi venise cu cuvînt din partea lui că «nu primeşte. Tocmai de aceea Insă a fost «proclamat d° D-lor...» «Corniţele de Flan-«dra a fost propus dimineaţa în palat, cînd «orî-ce întîrziere putea aduce o luptă». Principele Filip a fost aclamat, Domnilor, de armată pe piaţa Teatrului, încă înaintea zorilor zilei de 11 Februarie, îndată după darea semnalului abdicărel principelui Cuza. Aceasta s’a făcut îu urma unei Înţelegeri comune, în care s’a primit în unanimitate a se proclama de Domn pe corniţele de Flan dra, pentru considcraţianl de o Înţeleaptă politică, ca unul ce nu putea să excite susceptibilităţile puterilor garante. Numele principelui Carol de H flienzollern nu a fost pronunţat atunci nici de D voastră nici de adversarii D-voastră. In cît priveşte refuzul Comitelui de Flandra, el putea fi cu atît mal puţ:n pre văzut, că însuşi consulul belgian, prin cu-viatele sale, rostite cînd d-ta, domnule Rosetti, dimpreună eu cel l-alţl membri al guvernului provizoria ’i-aţi făcut vizită, departe de a formula un refuz, lăsifl mari speranţe de acceptare. Ca probă că refuzul comitelui de Flandra nu era prevăzut atunci este hotărîrea guvernului din 13 Martie, prin care se zicea agentului de la Paris: «Dacă «Corniţele de Flandra va refuza, grăbeşte a «avea refuzul său oficial, pentru a se putea «propune noul candidat.» Obicinuiţi însă a acuza ă tort et ă tră vers, nu aţi observat contrazicerea îu care cădeţi afirmînd că tot aceiaşi oameni, pe cari îl acuzaţi de gîndurl rele şi de ambi ţiunl personale, umblaQ cu şease luni înainte prin Europa, ca să găsească un principe străin. D ta afirmi, D le Brătiene:—«Am alergat «în streinătate şi, după ce am cercetat, am «lucrat, am înştiinţat cine poate să fie pe «trouul Romîniel... Numai geniul Romlniel «îl găsise şi-l aducea pe aripele sale». D-ta al cercetat tot aceleaşi sorginte, Ia care alţi cercetaseră înaintea d-tale şi nu al afl it alta de cit aceea ce ştiau alţii, însă al aflat-o cu mult mal tîrzifi. Nu uita însă că sunt sorginte de a;elea la cari d-ta nu al putut ajunge nici o dată. > Numele Principelui Carol de Hjhenzollern s’a făcut cuuos;ut pentru tntliaşl dată guvernului provizoria printr’un telegram al d-lul agmit al Romîniel la Paris, cu data de 10 (22) Martie, care zicea :— «Trebuie «să facem cunoscut candidatul nostru în «loeul comitelui de F.andra. Mă autorizaţi «să numesc pe Carol de Hohenz illern ?» Iar d-ta, Domnule Brătianu, aveai alţi candidaţi în rezervă, chiar pe la finitul lui Martie, precum se constată din următoarea depeşă a d-tale :—«Aici bune dispoziţiunî. «Principele străin cu putinţă. Candidatul «Hjhenzollern încă nu e sigur. Doui alţi «candidaţi gata». D ta, domnule Brătiene, nu ştiai nici z ua pornire! Principelui Carol din Dusel-dorf, nici intinerariul ce-1 alesese, ci din întîmplare numai l-al întllnit. la Baziaş, pe cînd te dueeal să-l aştepţi la Brăila. Mal departe declari . -«Onorabilul domn «C. Cantacuzino le-a spus într’o scrisoare «publică, şi nimeni uu a cutezat a-Idadeş-«nunţire, le-a spus că, cu trei zile mal îna-«inte de a veni Carol la Saverin, D-lor se «adunaseră ca să’şl aleagă Domn dintre dtnşil.. Clnd s’a arătat Carol la hotarele «Romîniel, toţi aQ îngălbenit». Din mulţimea actelor ce posedăm, vom am n i numai urmă'o .rele, cari credem că do vedesc neexactitatea aserţiunilor de mal sus: Protestaţiuuea agentului din Paris, dală preşedintelui conferinţei, In 11 Martie : «Domnule Ministru, citesc nu fără o pe-«uibilă surprindere in Monitorul de astăzi «că conferinţa reprezintanţilor puterilor sub-«scrufoare tratatului de Paris, convocată pentru a delibera asupra chestiunilor ri-«Jieate de ultimele evenimente din Bacu-reştl, a ţinut ieri întîia sa şedinţă la nti-«nisterul aticerilor streine. După conversa-«ţiunea ce am avut onoarea a avea cu E. «V. alaltâerl şi dovezile de simpatie ce aţi «arătat pentru ţara mea, nu puteam pre-«supune că o rezoluţiune de o importanţă «aut de mare pentru noi, va fi luată într’un «chip atît de scurt şi înainte ca delegaţii numiţi de locotenenţa donienească şi de «Corpurile Legiuitoare, să fi putut ajunge a Paris, pentru a apăra cauza Romi-«niel înaintea conferinţei.. «Ordinea perfectă care n’a încetat de a «domni Î11 Romîi.ia din ziua abdicaţiuneî «principelui Cuza şi pînă astăzi, moderaţiu-«nea şi înţelepciunea cari afl inspirat ac-«tele Locotenenţel domneşti, precum însuşi «F. V. aţi biue-voit a recunoaşte, erafl pen-«tru mine un motiv nofl pentru a spera că «conferinţa nu va lua nici o deciziuna fără «ca organele legiuite ale ţărel să fie ascul-«tate. Iu asemenea împrejurări, fără a pre-«judeca deriziunea înaltelor Curţi garante «şi fără a lipsi deferenţel ce li se cuvine, «cred de datoria mea a reînoi rezervele ce «am avut onoarea a face verbal E. V., Vi-«nerea trecută, în numele ţării mele în con-«fra orl-şî cărui act, care, făcut afară de «participarea sa, ar putea fi de natură a lovi In drepturile el fundamentale». Telegramul agentului din Paris din 11 (23) Mirtie: «I rebue să facem cunoscut candidatul nostru în locul Comitelui de Flandra. Mă autorizaţi să numesc pe Carol de H> henzollern ?» Telegramul guvernului provizoria către agentul din Paris 13 (25) Martie : «Pentru «d-ta şi deputaţiune. Dacă corniţele de Flau-«dra va refuza, grăbeşte a avea refuzul săQ «oficial, pentru ca să putem primi pe noul «candidat. Negociază secret cu dinsul. Asi-«gură-te dacă voeşte să vie în secret să primească Coroana. Suntem gita a face «un fapt îndeplinit. Aşteptăm rezultatul». Telegramul agentului din Paris din 24 Martie (6 Aprilie): «Soarta ţării e în mii-«nile el. Trebue ca Intr’o bună conferinţă «să fie în faţa unul fapt îndeplinit. Lucraţi «in conştiinţă». In 2 (14) Aprilie, poporul romîn vota plebiscitul pentru alegerea Măriei Sale Carol I de Domn al Romînilor. Memoriul adresat Majesfăţeî Sale împăratului Napoleon III de către agentul din Paris în 19 (31) Aprilie : « ........ Trebue «a nu cunoaşte cine-va cîtu-şT de puţiu «Romtnia, ea să poată crede un singur mo-«ment la realizarea proiectului de a consacia «unirea cu un Domnitor pămîntean. A pro-«puoe unul popor, a cărui existenţă este «necontenit pusă tu pericol prin lipsa de «stabilitate a instituţiunilor sale, un guvern electiv trienal, este a-I cere propria sa sinucidere, este a sili ambiţiunile să se «L-oboire din regimele superioare, Iu cari «se ţin încă, la cele din urmă clase ale sorietăţel, şi a face ca în loc de zece pre-«tendrnţî, să se nască o mie de ambiţioşi de tot gradul. Aceasta ar fi a inaugura pe marginile Dunărei regimul Preşedinţilor «republicelor Americel de Sud, cari abia www.dacoromanica.ro 2 EPOCA «aleşi sunt şi răsturnaţi, safi pentru a vorbi «mal lămurit, ar fi a se întoarce la timpul «domnitorilor fanarioţi. In sfîrşit, a răspunde «la aspiraţiunl de stabilitate şi de ereditate «In putere, cu un asemenea sistem, este a «esclude dintr’însa orl-ce durată, fie chiar «relativă... «Romînil sunt bine hotărtţl a se sustrage «cu ori ce preţ la asemenea eventualităţi «şi a respinge proectul acesta cu cea mal «mare energie...» Telegramul agentului din Paris din 21 Aprilie (2 Maifi): - «Dacă veţi ţine bine corn-«binaţiunea trienală trebue să pice. Carol «de Huhonzollern va primi. Intervenţiunea «imposibilă». Telegramul aceluiaşi din 30 Aprilie şi (11 Maifi) «Dacă veţi ţine cincl-spre*zece zile, «răspund de tot». Telegramul aceluiaşi din 6/18 Maifi: — «Foarte confidenţial. Domnitorul s’a pornit «Luni pentru Turnul-Severin). In 8/20 Maifi Măria Sa Carol I debarca la Turnu Severin. Vom întreba acum pe orl-ce om de bună credinţă, dacă acestea sunt actele şi limbagiul unor oameni, cari ar fia-vut scopurile ascunse şi interesate ce atribuiţi adversarilor d-voastre. Nu sunt ele din contra dovezi netăgăduite despre energica persistenţă şi neobosita voinţă, caii singure afi putut învinge nenumăratele dificultăţi ce se opuneafi la realizarea dorinţei naţionale? Dar fiind-că d-voastră voiţi cu orl-ce preţ ca In acea zi fericită în care Alesul Naţiu-net a pus piciorul pe păniîntul Romîniei, să fie feţe cari afi îngălbenit, noi credem că nu a putut fi de cit a acelora, cari, _a-vînd un candidat bine cunoscut la domnie, se pregăteaţi, în ajunul plebiscitului, a-1 a-duca în triumf de la Giurgifi. D. Ureche, amicul d-voastră, în scrierea sa «Carol I», se însărcinează a vă împrospăta memoria asupra celor petrecute înaintea sosirel Măriei Sale. Iată ce zice d-sa la pagina 27:—«Dar luna lui Aprilie tre-«cuse mal întreagă, şi bucuriei începu a «succede impacienţa. Veni-va ? Nu vine, «ziceafi pesimiştii. Ce o să fie de noi ? «Lupte civile, invasiune... Inamicul lucrează «spre a împiedica venirea Măriei Sale. Nea-«stîmpărul aşteptărel devenise teribil. Co-«misarl peste comisari plecaţi spre centru-«rile mari ale Europei şi spre Dilsseldorf. «Şi cu toate acestea, mal pretutindeni nici «o ştire pozitivă nu se primea şi agitaţiu-«nea cîştiga teren. Partidul liberal ţi naţional «(care în stilul d-voastră nu poate fi «de cît partitul din care faceţi parte)» se * simţi un moment şovăind». Adevărul este că d-ta, D-nule Rosetti, cu trei zile înaintea sosirel Măriei Sale Carol I, al propus ca guvernul întreg să-şi dea demisiunea şi să propuie Adunării [alegerea unui singur Locotenent Domnese. Nu credem să fi uitat cine s’a opus e nergic acestei propuneri. D-ta întrebi, Domnule Rosetti : —«Cine a «spus oare agentului si consulului general «al Marel Britanii în Bucureşti, că nerăbda-«rea asupra decifiunel conferinţei era atît «de extremă, în cît, de nu se va lua în-«datâ, turburărl mari erafi iminente în Bu-«eureştl». Nu ştii cine ? Cine altul, dacă nu însuţi d-ta, care în toate zilele descopereai comploturi imaginare,—d-ta, care al adus la Locotenenţa Domnească vestita acea scrisoare plastografa, ce o atribuial Mitropolitului de Bucureşti, p9 care ’l acuzai de conspiraţiune,—d-ta care al adus neîncredere între şefii armatei şl acuzai pe colonelul Creţulescu că comploatează în contra guvernului provizoriii. Aceste manopere, răs-pîndile cu dibăcie în public des agenţii d-tale, nu afi putut oare ajunge şi la urechile Reprezentanţilor Puterilor din Bucureşti, şi a inspira acestora serioase îngrijiri asupra menţinerii ordinel ? D-ta afirmi mal departe:—«că D. CJA. «Rosetti a cerut în mal multe rîndurl a se «disolva Adunarea şi că majoritatea mi-«niştrilor se refuză foarte». Guvernul provizor, Domnule Rosetti, a fost tot-d’a-una decis să dizolve Adunarea, voia însă, să o facă numai la momentul oportun. Un telegram al guvernului, prin care întreabă pe agentul din Paris:—«ce impresiune ar face asupra Conferinţei disoluţiunea Camerei?»—ne dovedeşte aceasta într’un chip evident. Acest telegram este din 28 (12) Martie, anterior datei de 16 (28) Martie, indicată de d-ta, ea ziua, în care al cerut dizolvarea. D-ţa susţii, Domnule Brătiene:—«Dar n’am «auzit pe nici unul dintre dumnealor între «patru ochi, care să nu zică că Constitu-«ţiunea este bună, dar că nu suntem pregătiţi pentru dînsa, că haina este prea «largă pentru Romîuia şi se împiedică în-«tr’îusa cind umblă; trebue dar s’o scur-«tăm, s’o ciuntim». Vă rugăm, Domnule Brătiene, ca, cu această ocaziune să vă aduceţi aminte de o conversaţie ce al avut o dată cu unul din sub-semnaţil, Dimitrie Sturdza şi alte două persoane. In acea conversaţie d-ta, denun-ţlnd excesele presei, cereai a se lua măsuri coercitive în contra el. întrebat cari măsuri coertieive în contra presei s’ar putea lua, în conformitate cu Constituţiunea, d-ta al răspuus. — «dacă eonstituţiunea nu ne dă asemenea mijloace, ea nu este de cit un petic de hîrtie care face nenorocirea ţărel şi trebue dar aruncată în foc! ! Atunci unul din interloeuitoril d-tale ţi-a zis că aceasta poate fi misiunea d-tale, iară nu a sa şi a amicilor săi. Am socotit de-a noastră datorie, a nu lăsa ca fapte istorice, scumpe Romînilor, să fie denaturate, desfigurate şi falşificate. Ştim că nu putem fi cruţaţi de difamarile, ce aruncaţi atîţia ani asupra noastră, dar am voit in interesul adevărului, ca posteritatea să fie pusă In putinţă a da fie căruia în cunoştinţă de cauză, pari ea de merite safi de blam ce i se cuvine. Primiţi, domnii mei, asigurarea conside-raţiunel noastre. D. Sturdza, Ioan Bălăceanu. Bucureşti, 15 Martie 1869.- Litere, Artă,, Ştiinţă* Un mare concert muzical se va da Sîmhătâ 3 Ianuarie în sala Bragadiru, în beneficiul so-cietăţel studenţilor în medicină. Orchestra, sub conducerea d-lul profesor O. Pursch, va cînta cele mal frumoase bucăţi muzicale. . Programul conţine următoarele 12 bucăţi: Ouvertura Jean de Paris, Boildieu; Rosen aus dem Stlden, vals, lob. Strauss; Fantasie din opera «Vasul Fantomă», R. Wagner; Dansul Orelor «Ballet» din opera Gioconda, ron-chielli; Les sourires. vals, Waldteufel; Lhan-son Polonais (Solo violina D. Pursch), Wie-niavsky; RusiunI Musicale. Potpourri, Schrei-ner; Flori de Tel, vals, O. Pursch; Scena Pastorală (Solo flaut D. Roşea), P. Elmescn ; Am Miiblbach «Tdylla», Eilenburg: Santa Lucia «De-riphrasa», Wiedeke; Marşul Incoronărel din opera «Profetul». Meyerbeer. *** A esit de sub tipar, tradusă în romînoşte de d. Geotge Coşbuc, celebra dramă indică, Sa-kontala. * ♦ * Zilele acestea va să apară al douilea volum de zvoane populare, din colecţia In jurul vetrei a d-lul I. Bulgărescu. » * * A apărut Crimpeie de d. Dumitru Stăncescu. * * * La teatrul Naţional se urmează cu activitate repetiţia piese) Minciuni Convenţionale, a distinsului artist V. Leonescu. Cel cari afi avut prilejul s’o citească, de pe acum, îl aduc cele mal mari elogii. * * * In editura Magazinului de muzică «Grim-berg» din laş), a apărut un prea frumos vals «Dichterliebe* dedicat d-lul general Iarca, de către cunoscutul compozitor d. Antonio Cirillo, profesor la conservatorul din Iaşi. ,,EPOCA” (PROVINCIE CUAIOVA Pentru complectarea informaţiuniî d-v. dată în Epoca din 29 Decembrie 1897, relativ la actele ilegale şi abuzul de putere, de care d. Iulian C. Vrăbiescu, prefect de Dolj, s’a făcut Culpabil cu ocazia dijmuitului din comuna Gîngiova, vă mal trimitem pe azi încă următoarele : Instrucţiuni Directorul, prefecturii d. Alexandru Giulea, a trimis d-lul sub-prefect Ion N. Popescu, următoarele instrucţiuni în de acord cu d. Vrăbiescu, prefect de Dolj, asupra executării ordinelor pret'ectoriale, date cu ocazia dijmuitului din Gîngiova: «Trebue să se ştie că orl-ce ordin pre-fectorial trebue executat orl-cînd şi ori cum agentul administrativ fiind acoperit, responsabilitatea fiind a prefecturii, de la care emană ordinul. . Deviza trebue să fie • executare nedisen-tată de ordin. Aşa vom merge perfect. Discuţiunile juridice nu sunt permise; legea tocmililor agricole prevede la art. 36 obligaţiunea pentru autoritatea administrativă de a dijrnui din oficiu în caz de în-tîrziere din partea arendaşului». Instrucţiunile legii Spre a nu coborî discuţia la vorbe goale de orl-ce înţeles, vom reproduce ca răspuns cîte-va articole din legea tocmelilor agricole. Art. 43 : «Primarul şi scriitorul comunei, cari nu se vor conforma prescripţiunilor art. 14, 15 şi 17 din presanta lege, făclnd ceea-ce legea interzice de a faee, safi ne făeînd ceea-ce legea ordonă de a face, se vor pedepsi conform codului penal, ca fal-şificatorl de acte publice. Nu se pot sustrage de la penalitatea prevăzută mal sus primarii şi consilierii respectivi, sub cuvînt că ar fi primit ordine scrise sau verbale de la autorităţile superioare pentru legalizarea safi nelegalizarea, pentru executarea unul act de tocmeală agricolă». Din acest artieol reiese, credem, destul de clar, că primarii şi consilierii pot cere instrucţiuni şi pot discuta ordinele verbale safi înscrise ale superiorilor date în materie agricolă. Asemenea delict se pedepseşte pînă la 5 ani închisoare corecţională. Şi dacă prin urmare consilierii şi primarii pot discuta, după legi. ceea-ce vine de sus ca ordin verbal ori Înscris în materie agricolă, spre a nu da ochi cu justiţia, cu atît mal mnlt, credem că poate face aceasta un sub-prefect, ori un director de prefectură. Aşa dar, legea însăşi doboară prima afirmare prefectorială : adică executare fără discuţie a ordinelor. Relativ la interpretarea art. 36, făcută de d. Vrăbiescu, ne permitem a le atrage atenţia asupra faptului, că un articol de lege specială nu se judecă şi nu se interpretează separat; mal ales, cînd articolul vizează chiar scopul legiuitorului. Ori în cazul nostru art. 36 coprinde tocmai beneficiul uneia safi alteia din părţile contractante în caz de neîndeplinirea angajamentelor scrise; ceea-ce este scopul legii. Şi spre a se putea obţine un asemenea beneficie, pe cale excepţională, toate formele prevăzute de lega trebuesc îndeplinite, adică dijmuire din oficifi Reproducem aici art. 45: «Părţile, carî nu vor să beneficieze de dispoziţiunile legii de faţă sunt în drept de a contracta tocmeli agricole sub imperiul dreptului comun*. Din acestea reiese, că spre a putea interveni puterea administrativă trebuie să existe îutre părţi un contract înscris, făcut în formele şi condiţiile, prevăzute de legea specială a tocmelilor agricole. Asţ-fel intervenirea este arbitrară şi d. \ răbiescu intervenind a comis un abuz de putere. Doctorul URECHIa Fost medic al Spitalelor Eforiei BOAiE INTERNE Str. 11 Februarie, No. 16 bis. (Cişmigiu). 9S7 INFORMAŢII Avariile vaporului «Principesa Maria» Am fost cel dintiiO cari am înregistrat zgomotele ce circulă asupra scoate-rel din servicii!, pentru cît-va timp, a vaporului Principesa Maria. Voinţa Naţională, dezminţindu-ne, a contestat veracitatea celor spuse de Epoca. \ In sprijinul celor afirmate în ziarul nostru, cităm o informaţiune a revistei Marina. lată ce spune confratele, sub titlul Cazul vaporului «Principesa Maria» : Avariele suferite de vaporul «Principesa Maria», la căldări, sunt următoarele : In lungul căldărelor, in interior, deasupra cercului focarelor, se află nişte bare lungi, pe cari se suspendă lame de zinc, în scop de a descompune sulfatul de calciu din apa de mare. Intr’una din călătorii, una din barele cari susţin lamele de zinc, a căzut şi împreună cu ele şi zincurile, prea mici. Şeful mecanic, neglijînd, a lăsat lucrurile în această stare, fie că n’a cunoscut accidentul, din cauză că n’a făcut revizia căldărilor, fie că ştiind lucrul n’a luat măsuri la timp. Ast fel s’a întîmplat ca, căldarea, urzind in continuu şi lamele de zinc, indispensabile, lipsind şi, căzute fiind, au deprimat focul, şi bolta de la 4 cuptoare a crăpat. Cazul în sine nu este de tot grav ; el cere însă o reparaţie îngrijită, pentru care trebue neapărat să se desfacă căldările, să se scoată ţevile, etc. Aceasta nu se poate face serios şi definitiv de cît într’un arsenal, un şantier, care posedă tot utilajul. Din cauză însă că această reparaţie, in bune condiţiunl, ar cere timp mult, C. F. au hotărît ca reparaţia să se facă provizoriu în atelierile lor din Constanţa; noi credem că aceasta e o greşală. Iată deci exact tot adevărul, în Gestiunea avariilor «Principesei Maria», care va mal sta imobilizată, cel puţin 2 săp-tămînl încă. Am anunţat la timp scufundarea lingă Mamaja, In apropiere de Constanţa a bricului turcesc Taly, încărcat cu cereale. In Urma unul contract încheiat între direcţia serviciului nostru maritim şi comandantul bricului, vaporul romîn Medea lucrează la scoaterea bastimentului la supra* faţa apelor. Se speră în reuşita operaţiune!. Cestiunea J>j avara Itri, înainte de amiazl, s’a ţinut un consiliu de miniştri la ministerul de interne în cestiunea demisiunei d-lui Al. Dju-vara. ^ ^ Din sorginte guvernamentală aflăm, că consiliul a respins orl-ce fel de concesiune pentru d. Djuvara, drept preţ al reintrării sale în minister. * * * Se menţine şi azi ştirea după care d. Dim. Sturdza va fi însărcinat cu interi-mul ministerului justiţiei. Interimul d-lui Sturdza va ţine însă mal multă vreme, de oare-ce nu se găseşte un ministru de justiţie care să fie agreat şi de d. Eugen Stătescu. * * * D. Al. Djuvara a lucrat ieri a. m. a-proap6 o oră la ministerul justiţiei. Comitetul societăţii pentru literatura şi cultura poporului romln din Bucovina, compus din d-nil D. de Bejan, A. Pri-die, baron Al. Hurrauzachi şi Radu cavaler de Grigorcea, s’a prezintat la noul guvernator baron Bourguignon so-licitîndu-I bună-voinţa şi concursul guvernului pentru societate. Guvernatorul a promis concursul său, arătîndu-se bine-voitor Romînilor. Iu urma liotărîrel direcţiei monopolurilor Stalului de a limita cultura tutunului la a-uumite judeţe, numeroase proteste s’afi primit la ministerul de finanţe, din partea ţăranilor cari se ocupaţi cu această cultură. Intre alte proteste, este şi acela a 98 de ţărani cultivatori de tutun din judeţul Ilfov. Dieta Bucovinei s'a deschis sub preşedinţia d-lui Iancu de Lupul, mareşalul ţării. D. I. Dupul a ţinut un discurs, pe care Va sfîrşit cu cîte-va fraze romîneşti, pre-zentînd deputaţilor pe noul guvernator. Prima şedinţă a dietei s’a ridicat după ce s’au compus comisiunile. Un număr de peste 100 elevi al liceului romln din Bitolia, a adresat d-lul Haret, ministrul instrucţiunel, o peti-ţiune, prin care cer să li se arate şcoala unde trebuie să urmeze, de oare-ce pentru dînşii nu există rdcl-un liceu romln. In comitatul Turda-Arieş din Transilvania s’a descoperit o bogată mină de aur, proprietate a mal multor ţărani romln!. La 15 Ianuarie, fiind aniversarea naşte-rel M. Sale împăratului Wilhetn al 2 Iea al Germaniei, o recepţiuue va avea loc la le-gaţiuuea germană din Capitală. In urma înţelegere1 stabilite, în seara de 30 Decembrie—la întrunirea ce a avut loc în casele d-lui Jurascu, — comitetul partidului conservator din Focşani a hotărît să dea concursul său d-lui N. Voi- nov. la alegerea pentru colegiul I de Senat, care va avea loc în ziua de 12 Ianuarie. * ± * Comitetul executiv al partidului a adresat alegătorilor un manifest, prin care li se recomandă «candidatura de francă-opoziţie» a d-lui N. Voinov. D. colonel de marină Ursian a fost numit inspector al porturilor şi al navigaţiu-nel pe Dunăre. Odată cu această numire, înregistrăm pe acea a d-lul maior Popovăţ de comandant al diviziunel flotilei de Dunăre, In locul d-lul maior Poenaru, numit căpitan al portului Galaţi. In urma convenţiei stabilite între direcţia C. F. R. şi direeţia C. F. germane, trenuri exprese Intre Berlin-Bucureştl-Cons-tanţa vor începe a circula, cu începere de la 1 Maifi st. n. Nouile rapide vor circula de trei ori pe săptămlnă. Din sorginte autorizată ni se afirmă că d. Dimitrie Sturdza va prezintă îndată după deschiderea Corpurilor Legiuitoare, un proiect de lege pentru reforma calendarului. Reforma va consista în aceea că se va adopta, pur şi simplu, stilul noă, care e cu 12 zile înaintea calendarului nostru. Hotărirea guvernului, de a clădi podul peste Dunăre, între Romînia şi Serbia, la Gruia, şi nu la Cladova,' după cum se proiectase, a produs o vie agitaţie Ia Turnu-Severin, unde se puneaă mari speranţe — pentru propăşirea oraşului — în noua construcţie. O întrunire de protestare, în contra hotărirel guvernului, a avut deja loc, în ziua de 28 Decembrie trecut. O nouă întrunire va avea loc, într’a-celaşî scop, Duminică la 4 Ianuarie. Senatorii şi deputaţii mehedinţenl au fost invitaţi să aziste. Prin unele cercuri se vorbeşte cu in-zistenţă de numirea d-lul Ilie Ciolac, ca prefect al judeţului Botoşani. D-sa are sprijinul tuturor duşmanilor politici al d-lul Arapu, prefectul demisionat. In ziua de 25 Decembrie, s’a inaugurat în Focşani un noii club, fără culoare politică. Noua asociaţie poartă titlul de Inlim-Club şi este prezidată de d. I. Alexandrescu. ECOURI — Societatea pensionarilor civili, militari şi eclesiasticl va ţine în ziua de 18 Ianuarie, o adunare, în sediul soeietăţeî, Calea Victoriei 110. Următoarele cestiuul sunt la ordinea zilei: 1) Darea de seamă a consiliului pentru gestiunea anului 1897. 2) Raportul Comisiei de Confrol. 3) Budgetul pe 1898. 4) Ficsarea cuantumului agiutoarelor de înmorinîntare conform art. 26. 5) Alegeri pentru complectarea consiliului de administraţie şi a comisiei de con-rol. 6) Statutele pentrn înfiinţarea clubului pensionarilor. 7) Cestiunea certificatelor ce se cer pensionarilor în fie-care an. — Există un impunător număr de boli ce decurg din viaţa sedentară şi din supra abondenţa consumărel asupra eheltuelilor organice. Podagra, gravela, diabeta, obesi-tatea, albuminuria sunt din numărul acestora. Vinul Bravais, Impedicînd încetineala nutriţiunil constitue după avizul ştiinţei cel nral bun remedifi preventiv şi curativ de opus acestor boli ale bogăţiei. ŞTIRI MĂRUNTE * La 13 Aprilie viitor se va ţinea în capitală concursul pentru ocuparea catedrelor de mecanică, cosmografie şi geometrie descriptivă de la şcoala militară din Craiova şi de caligrafie şi desemn de la şcoala militară din Iaşi. * Mîine Duminecă 4 Ianuarie, societatea Mecanicilor Agricoli, fjndată în 1893, va sărbători tîrnosirea steagului el, in biserica Sf. Gheorghe nou. Un banchet va avea loc la orele 12, iu hotelul Bristol. DIVERSE DIN CAPITALA Flirtul de I» Primărie.^m^junul sărbătorilor, cu ocaziunea distribuirel ajutoarelor la săracii din Capitală, un furt însemnat s’a să-virşit la primărie. Un funcţionar din serviciul secretariatului general, un anume Stegărescu, fiind însărcinat să ducă la biuroul unde se distribuiau milele, suma de 2500 lei, in loc să ducă banii la destinaţie, i-a băgat în buzunar şi s’a făcut nevăzut. Prinzîndu-se de veste cam tîrzifi, funcţionarul in chestiune nu a putut fi găsit nici pină acum. Acest Stegărescu, care era student in drept, a mal comis, se zice, oare-cari neregularităţl în fondurile soeietăţeî băuturilor spirtoase. O co-misiune a fost instituită pentru a constata lipsurile. DINŢARĂ Crima din Odobeştî. — La un han din apropiere de Odobeşt), lingă Milcov, proprietatea d-lul Tudorache Chivu, în dimineaţa zilei de 28, hangiu] voind să se ducă să scoale din somn pe un cărăuş, care dormea într’o şură, ceva mal departe de han, cînd să intre in nă-untru, a dat cu ochit de cărăuşul G. Dinieă, scăldat Intr’un lac de sîuge, mort înţepenit pe un strat de fin. lingă cat, a vînd o rană adîneă la cap şi 2 răni de cuţit la piept. Hangiul speriat a început să strige. Oamenii cari s’aflafi de vorbă în han, afi venit în grabă la strigătele hangiului, crezînd că i s’a întfmplat vre-o nenorocire, cînd ati dat şi el cu ochii de cadavrul cărăuşului. Se crede că nefericitul Gh. Dinieă a fost asasinat şi jefuit de unul din cărăuşit cari dormise cu el noaptea la han, dar cari însă porniră 9pre «Panciu» desdimineaţă. Un paricid. — Din Brăila ni se scrie, că în noaptea de 28 Decembrie trecut, o crimă îngrozitoare s’a săvirşit in cătunul Moroteştt, pendinte de comuna Osman, din judeţul Brăila, în următoarele împrejurări: _ Locuitorul Manea Stoiau, din acel cătun, după ce a chefuit mat toată ziua la circiuma, întor-cîndu-se seara acasă, a voit ca de obiceio sa ia la bătae pe fiul săfi Constantin. In lupta cu tatăl săi), Constantin, in culmea furiei, a dat o puternică lovitură de cuţit în abdomen, tatălui săi) şi l-a ucis pe loc. Vecinii cari fuseseră alarmaţi de zgomotul luptei, venind la ţaţa locului, afi găsit pe bâ-trinul Stoian întins pe jos, fără viaţă, iar pe fiul săfi, [zăpăcit încă de fapta fpe care o să-virş're. Autorităţile afi fost avizate. Asasinul, d’impreună cu actele dresate de primarul comunei, aii fost înaintaţi parchetului de Brăila, care instrueşte afacerea. DIN STREINA TA TE Cel mal bătrln student.— Nu de mult un student în medicina, după un studii! de 50 de ani, a obţinut diploma de doctor la univar-sitatea din Varşovia. Dr. Boryzik, aşa se numeşte «tinărul» de 76 do ani. El ’a absolvit studiile gimnaziale la 1847. După aceasta 10 ant a fost ca învăţător, de oare ce era sărac şi n’avea cu ce se susţinea la studio. In 1857 îşi începu studiile la facultatea de medicină, dar în scurt timp a fost expulzat din cauze politice, trebuind să’şl cîştige iarăşi plinea ca învăţător. Abia acum cîţl-va ani a putut să se reîntoarcă în patria sa, unde dobîndi concesiunea de a-şt urma studiile şi ast-fel, în urma urmelor i-a succes a deveni şi el doctor. «Ti-năiul» doctor s’a dus in Litvania, unde va practica medicină. CAETULLE MENDfeS întins pe iarbă cu faţa spre cer, într’o lene delicioasă, fără să fio cuprins de somn dar aproape visînd, fumam cu ochii pe jumătate înc hişi. Ceea ce era în pipa mea, nu era tutun din Franţa, nici din Orient. Nu. Pusesem suvenirile mele, speranţele mele, sărutările de erl, sărutările de miine, toate visurile, acelea cari nu se vor îndeplini şi acelea cari se vor realiza poate; tot sufletul meO stăpînit de închipuiri. Şi din această pipă eşea un fum care se urca, care se răspindea, se vaporiza, ne mal fiind nimic. Atunci mi-am zis: «Iată ce devin visele mele!» Pe urmă trist, mă lăsat iar în prada cugetelor şi adormil. Cînd deschisei ochii, cerul plin de soarele de la amiazl arunca raze triumfătoare ; nişte nori, pe azurul limpede se înălţaQ împurpuraţi şi aurii, unul din el, mal mititel, mal dulce, puţin colorat de roz, puţin pal, şi aşa de uşure, că părea că dispare, îmi atrase mal mult privirea. ’L am urmărit cu privirea şi cu cugetarea în înălţarea sa către gloriele paradisului soarelui : Şi îl iubeam, îl iubeam ! căci înţelegeam, ştiam că acest mic norişor era produs din fumul pipei mele, din fumul pipei in care pusesem suvenirile mele, speranţele mele, visele mele, tot sufletul meO. Manifestaţii în contra Iul Zoia Presa şi Zoia Paris, 2 Ianuarie.—Majoritatea presei blamează în mod sever scrisoarea lui Zoia. Se asigură că procurorul a fost sesizat de afacere. Este cu putinţă ca Zoia să fie tradus înaintea Curţii cu Juraţi la finele lut Ianuarie. Aurore, Rappel şi Siecle felicită pe Zoia. Rappel publică un manifest semnat de vr’o sută de savanţi, scriitori şi artişti cerînd reviziuirea procesului Dreyfus. La Libre Parole publică o scrisoare a d-lui Drumont către d. Felix Faure, demonstrînd existenţa unul sindicat Dreyfus şi acuzîndu-l de manopere în contra siguranţei Statului. După Matin, colonelul Picquart va trece înaintea unul consiliu de rezbel, iar nu înaintea unul consiliu de anchetă. Hnidulţl pe Zoia Paris, 2 Ianuarie.— Cîţl-va studenţi aii manifestat azi dimineaţă în faţa ziarului Aurore în contra d-lui Zoia. Poliţia i-a împrăştiat. Cind pînă la şease sute de studenţi au părăsit după amiazl bulevardul SI. Michel strigînd : huiduiţi pe Zlila I Jos Jidanii! Cu toată resistenţa poliţiei, tot au putut trece podul; în fine au fost împrăştiaţi în Avenue de l’Opera. Darea in Jndecatu a lui Zoia Paris, 2 Ianuarie.—Petit Temps anunţă că d. Milliard va sesiza parchetul pen*ru a deschide urmăriri în contra d-lul Zoia, după plîngerea ce îl s’a adresut de generalul Billot, în numele autorităţilor militare vizate in această plîngere, şi ai căror şef răspunzător este el. In contra Ini Kestner Paris, 2 Ianuarie. — Senatul a ales pe d. Demole vice-preşedinte, în locul d-lul Scheurer-Kestner. www.dacoromanica.ro sg P O G A 3 Pepeşile de azi Serviciul * Agenţiei Romîne» Athena, 2 Ianuarie. — Se asigură că principalele stipulaţiuni ale învoelii financiare ar fi următoarele : împrumutul monopolurilor va primi 42 la sută, cele-l’alte împrumuturi 33 la swă. Distribuţia prisosurilor s’a fixat la /5 in favoarea creditorilor şi 2I* în favoarea CrfCCirCi Constantinopol, 2 Ianuarie.-Ştirikjiarn-Iul Standard, în privita ““ţ 1500 tunuri cu tir repede la krupp sunt cu de|îaJeîereturceşti anunţă construirea la Constantinopol a 4 cuirasate, '2 încrueişă-toare şi două contra-torpiloare. S’a decis construirea în străinătate a 4 lncrucişătoare. Sofia, 2 Ianuarie. - Un Te-Deum s’a celebrat erl la catedrală cu ocazia anului noii; apoi a fost prezentarea felicitărilor la palat şi In fine seara balul Curţii. Contesa de Hartenau a sosit azi şi a tras la palat. Belgrad. 2 Ianuarie. — La recepţiunea ce s’a făcut de anul noii, Regele a pronunţat un discurs in care a relevat stabilitatea regimului actual şi a exprimat speranţa că ţara va continua dezvoltarea sa pacinică. Roma, 2 Ianuarie.— Senatorul Tabarrim, preşedinte al consiliului de Stat, a murit. Paris, 2 Ianuarie.—Cu ocazia scliimLmluI ratificărilor convenţiei din Togoland, d. de Milnster, ambasadorul Germaniei, a primit marele cordon al legiunel de onoare. Petersburg, 2 Ianuarie.—Azi a fost în-mormlntarea contelui Deljanov, ministru al instrucţiunel publice. , Majestăţile Lor şi familia imperiala aft asistat. Masauali, 2 Ianuarie.—D. Martini a sosit în mijlocul aclamaţiunilor mulţime!. El a luat în posesiune guvernămîntul civil al coloniei. ULTI1E iiFORlAŢIDi! Scrisoarea M. Sale Regelui Orfelinatul agricol Ferdinand M. Sa Regele a adresat d-lul D. A. Sturdza, cu prilejul anului noO, următoarea scrisoare : Scumpul meii preşedinte al consiliului, In această întîia zi a anului, inima Noastră se înalţă plină de recunoştinţă către A-Tot-Puternicul pentru scăparea zilelor Scumpului Nostru Nepot, şi către credinciosul şi iubitul Nostru popor, care în zilele de primejdie, Ne-a înconjurat cu o dragoste ce nu o vom uita nici o dată. Spre vecinică amintire a acestor sentimente, vom înfiinţa pe moşia Noastră Slobozia-Zorleni, din judeţul Tutova, un orfelinat agricol, unde se vor cresce cu îngrijire 30 de orfani săraci, aleşi din Clasele muncitoare şi din fii de militari, spre a ’l pregăti la viaţa agricolă prin practică şi prin dobîndirea cunoştinţelor necesare unui ţăran bun gospodar. Acest aşezămînt va purta numele de Orfelinatul agricol «Ferdinand», care se va deschide chiar în anul acesta. Nădâjduesc că buna pildă ce vor da aceşti băeţi, după ce vor eşi din orfelinat, va contribui întru cit-va la ridicarea nivelului moral şi material al muncitorilor de pămînt, cari sunt rea-eămul Ţârei pentru viitor, după cum aii fost mîntuirea el în trecut. Dacă această speranţă se va împli ni, mulţumirea Noastră sufletească va fi nemărginită, căci rîvna de a întări temeliile Statului romîn şi de a asigura viitorul său, este cea mat înaltă şi singura Noastră ambiţiune. Primesce, scumpul Meii preşedinte al consiliului, încredinţarea sentimentelor de înaltă stimă ce ’ţl păstrez. Bucurescî, 1 Ianuarie 1893. CAROF La urările ce i s’aă adresat, în ziua anului noă, de către Mitropolitul Primat, preşedintele consiliului şi cele-l’alte persoane oficiale, In palatul Metropolitan, M. Sa Regele a răspuns cu următoarele cuvinte : multe legislaturi, Bonachi a cultivat cu mult succes şi cîmpul literelor. De la dînsul ne rămlne un volum de poezii rustice, In cari viaţa clmpenească este clntată cu mult talent. Fostul senator lasă şi clte-va traduceri din Anacreon. In Psyche, el înfăţişează erotismul antic, în toată splendoarea lui. In ultimul timp, Bonachi a fost mult preocupat de proeesnl ce ’l avea cu comunitatea greacă din Galaţi, pentru revendicarea locului pe care este clădită biserica elenă. Ctştigat în apel, procesul a fost pierdut în Casaţie. Acest insucces i-a agravat vechea boală de care sufeiea şi îu ziua de Anul noă, Bonachi s’a stins. Inmormîntarea a avut loc astă-zi, la cimitirul din Galaţi. Trimetem familiei condoleanţele noastre. CHIX A Prin cercurile aurelianiste se vorbeşte că d. Eugen Stătescu a sfătuit aseară pe d. Dim. Sturdza, ca să se retragă de la putere, de oare-ce chiar dacă criza parţială ce durează deja de două săptămîni s’ar aplana prin compleda-rea ministerului, totuşi guvernul nu va putea fi ferit de noui surprinderi cîtă vreme drapeliştii refuză să dea ori ce fel de concurs băncel ministeriale. D. Eugen Stătescu ar mai fi spus d-lul Sturdza că în actuala situaţie guvernul va deveni prizonierul majori-tăţel sale prea schimbăcioase şi va fi expus şantagiilor politice ale tutulor coteriilor din judeţe. * * * In cestiunea demisiunel d-lul Dju-vara nu e nimic nou; d. Sturdza nu ştie cum să complecteze cabinetul cu un &tâtGSG/2$t* Persistă ştirea că d. Sturdza va fi nevoit să ia interimul ministerului justiţiei. Drapelul dă următoarea ştire în cestiunea demisiunel d-lul Djuvara ; Ni se afirmă că demisiunea d-lui A. Djuvara este dată în mod irevocabil şi că motivul care a determinat pe fostiil ministru al justiţiei să ia această hotă-rîre este că d-sa desaprobă tendinţele unora din membrii guvernului actual de a ţine partidul naţional-liberal devisat. D-sa crede că. în asemenea condiţiuni, guvernul nu poate avea destulă autoritate morală pentru a aduce servicii ţărei. D. Burileanu, doctor în litere de la Paris, a fost numit profesor suplinitor de limba şi literatura greacă, la Universitatea din Capitală, în locul regretatului E. Fran-cudi. D. Const. Exarcu, preşedintele Ateneului Romîn din Capitală, a dăruit de Anul noă biiiotecel Urechia din Galaţi, volume preţioase, dobîndite de d sa cu ocaziunea vtu-zărel celebrei biblioteci a principilor Bor-gliesi din Roma. Cărţile poartă stampila şi armele acestor ilustre familii şi numele cardinalului prim-fondator al bibliotecel. La 1 Decembrie 1897, se găseaă în spitalele militare, următorii bolnavi de conjuc-tivită granuloasă : Corpul 1 de armată 22, » 2 » » 52, » 3 » » 124, » 4 » 427, Divizia Dobrogtl 84, Corpul flotilei 14, Totalul se ridică la 723 bolnavi. Drapelul ne a dat un şir de desmin-ţiri în chestia crizei ministeriale. N’ar putea oare şi Voinţa săimiteze exemplul Drapelului, în afacerea demisiei d-lui Djuvara ? De două săptămîni de zile de cînd durează criza, ziarul pur guvernamental n’a pomenit nici o iotă. D. G. Ştefănescu a fost revocat din funcţiunea de ajutor de primar al oraşului Piatra Neamţu. Ministerul de interne a primit demisiunea d-lul Srarlat Ghidionescu, din însăcinarea de consilier comunal al oraşului Roman. Atlieneiil Romîn «Urările călduroase ce ’Mi aduceţi astăzi, le primesc cu atît mai vie recunoştinţă şi bucurie, cu cît, în amil care s’a închis, Ţara întreagă ’Mî-a dovedit cu dor de inimA cît de adînc ea împărtăşeşte bucuriile şi grijile Mele. Am trecut împreună prin multe încercări cari sau întins şi asupra holdelor noastre, lovind într’un mod simţitor agricultura comerdul; însă, mai ales în vremuri grele, n’am pierdut nădejdea în Dumnezeu şi am fost condus numai de ţinta de a asigura viitorul Romîniei, căreia trebuie neîncetat să închinăm toate puterile noastre. întărit prin iubirea poporului, privesc cu încredere în anul care începe, rugind cerul să ne apere de necazuri, să răspîn-dească asupra noastră toate bine-facerile şi să dăruiască scumpei noastre Ţări linişte şi propăşire. Cu această dorinţă, şi reînoincl încă odată toate mulţumirile Mele pentru felicitările atît de adînc simţite ce ’Mi-aţi adresat din partea Biseri-cei şi a Ţărei, vă urez şi în numele Reginei, din fundul wimei, ani mulţi şi fericiţi». Aflăm, cu părere de răă, încetarea din viaţă a d-lul Mihail Gregoriadi Bonachi, senator, decedat în Galaţi, în ziua de 1 Ianuarie, in etate de 50 ani. Mihail Bonachi era doctor în drept şi în filozofie şi un distins avocat. Fost magistrat şi reprezentant al judeţului Covurlul, în mal Duminecă 11 Ianuarie, orele 9 seara, se începe la Atheneul Romîn din capitală prima serie de conferinţe a ciclului istoric. D. D. Onciul, profesor universitar, va vorbi despre origina Statelor romîne. A doua conferinţă va avea loc Duminecă 18 Ianuarie, tot la orele 9 seara, cînd d. Onciul va continua cu studiul săă asupra o-riginei Statelor romîne. * * * Cele-l’alte conferinţe vor urma apoî regulat, în fie care Joie şi Duminecă, ia ora 9 seara, în ordinea următoare: Jouî—22 Ianuarie. D. Jules Brun—Ro-mînia legendară şi istorică (Sonnets Fran-şais); Duminică—25 Ianuarie. D. I. Bogdan— Luptele Romînilor cu Turcii, pîuâ la Mi hal-Viteazul; Joui—29 Ianuarie. D. I. Bogdan—Cultura vechie roinlnă ; Duminică—1 Februarie. D. N. lorga— Luptele Romînilor cu Turcii, de la Mihal-Viteazul încoace ; Joui—5 Februarie. D. N. Lrga—Cultura romtnă în epoca Fanarioţilor ; Duminică— 8 Februarie. D. G. Ada-mescu—Epoca regulamentară din punct de vedere politice şi cultural. *% A doua serie de conferinţe va începe, imediat după ciclul conferinţelor istorice, şi programul lor se va publica la timp. D. O. Basarabeanu, un membru marcant al partidului liberal din Brăila, şi-a trimis, acum două zile, demisia de membru al clubului liberal din Bucu-reşit. D. Basarabeann era unul din principalii fondatori ai clubului din Să-rindari. Se asigură că cximplul d-lul Basarabeanu va fi urmat, şi de alţi fruntaşi liberali din Brăila, cari nu vor să se solidarizeze ou isprăvile cartelului colectivist din acel oraş, Codaş—lo-nescu—Vasilescu şi Moisescu. * * * Cu această ocazie putea-va Voinţa, care a publicat faimoasele depeşi ce 8’au schimbat între şeful partidului şi numitul C. Codaş, cu ocazia alegerel d-lui dr. Cantacuzino, putea-va spunem, să publice şi unele răvaşe ce a primit d. Sturdza de la Brăila ? Direcţia Teatrului Naţional s’a răsgludit. Faţă cu numeroasele protestări In contra scoaterel de pe afiş a piesei Curcanii, care a avut un aşa de mare succes, a hotărît acum din noă reprezintă rea acestei piese pe mîine Duminecă. La această reprezintaţie va azista, după cit se spune, şi M. S. Regina. Ştiri Judiciare Curţile şi tribunalele şi-aă reînceput, în urma vacanţei Crăciunului, activitaten lor obicinuită. Pe ziua de 2 Ianuarie, Tribunalul Ilfov, afară de secţia comercială, n’a avut procese înscrise în rolul săă. Numai Curtea de apel a expediat clte-va procese corecţio-nale. Se ştie că Curtea de casaţie îşi pre-ungeşte vacanţa pînă la 12 Ianuarie. Cu toată criza despre care se zvonea prin piaţă, Tribunalul de comereiă n’a primit In zilele din urmă nici o cerere de declarare in stare de faliment. Rugam pe abonaţii noştri, cari sunt în întîrziere cn plata abonamentului, ele a se grăbi cn a-cliitarea snmelor ee datoresc, căci alt-fel eu ocazia înclieierei anului 1S97, vom fi nevoiţi a le suspenda îu mod irevocabil tră-miterea ziarului. SPECTACOLE Societatea Unirea Tapiţerilor din _Ro-mînia va da Miercuri 7 Ianuarie 1897 al Il-lea MARE BAL cu două muzici în sala Băilor Eforiei. * * * Sala Lukianoff. Aproape întreaga trupă care a jucat la Hugo, s’a angajat la frumosul teatru Lukianoff. .. E destul să reamintim publicului de Des Diezs, Hermandes şi Delivray, ca să vadă succesul trupei. Astă-seară prima reprezintaţie. Bibliografie A apărut Nr. 8 din Biblioteca internaţională : un volum de nuvele ale lui Silvan (Gli. Becescu), intitulate : In faţa morţei. Preţul 2 lei. *** Cunoscuta şi mult apreciata Biblioteca pentru toţi a dat la lumină acum în No. 139 — 148 Codul de proeedură civilă, adnotat de cunoscutul magistrat Hamangiu. Tot acest autor coprinde şi No. 149 — 151 cu Legea judec, de pace, a timbrului şi auteniftcări-lor, oferiud ast-fel pe un preţ foarte mic nişte lucrări necesare or-cărul cetăţean, în volumaşe portative şi frumos imprimate. No. 123 al «Bibliotecel» coprinde, o frumoasă lucrare de marele economist M. Bloch. intitulată Mamele celebre, o minuuată carte de educaţie şi morală. Ceea ce se recomandă mal cu seamă e Calendarul Biblioteceî pentru toţi care e cel mal frumos şi mal bun calendar pe anul viitor. Un exemplar 50 bani. * * * Cu ocazia sărbătorilor, librăria Storek & Milller a mal scos la lumină noul cărţi poştale cu Palatul cel nou al poştelor şi—un lucru ce se face pentru prima oară la noi si menit să aibă un succes ne mal auzit— 36 de feluri de cărţi poştale umoristice ilustrate in culori. Preţul unei cărţi este numai 10 bani. *** A apărut îu editura librăriei C. Sfetea, «SACONTALA», traducere după Calidasa de G. Coşbuc. De vlnzare la principalele librării din ţară. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiune D-nul Pascale H. Dobriadi, comerciant din T. Măgurele, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Dobriadi» In acela de «Dobrişanu-spre a se numi «Pascale H. Dobrişanu». Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiune D-nul Ion Vasilescu, adjunct, la intendenţa divisiel I de infanterie din Turnu-Severin, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săă patrimonic de Vasilescu» a celui de «Cărstocea» spre a se numi «Ion Vasilescu Cărstocea». Ministerul publică această cerere conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de alin. 2 al zisului articol. Ayis Important SOCIETATEA FHAJVCHXA CASINULUI REGAL din Slănic (Bacău are onoare de a informa pe onorabilul public, că se va însărcina de a stabili de la IMJXMV IMJVA LA MU SII*- teiibhie ABONAMENTE DE VILEGIATURĂ cave vov eogivintlet LOCUINŢA, HRANA, RÂMI CURS UI ÎN TRĂSURĂ la fl nu şi inlov* tle la Tivytt-Ocnt* la Stanic, MtlSTRACŢIUNI IA CA-S.MNO, in te’n n envint ea va fia ationaţilov nai mijlocul tle a trai bine, Hl ii tul tle mai ’nainle Huma ce vov avea fie cheltuit, evilintlu-le inconvenientele inHlalaţiune i. Preţuri reduse pe timpul lunelor Iunie şi Septembrie Renlvtt in fovina ţi uni a ne atlvena la biuvoul SOCIITÂŢH FRANCIU Bucuresci, Strada 1Fi Minei Afo» 4*». 15 coreul S’A DESCHIS Magazinul de COIjOIVIAIjE Suc ursala n BUCUREŞTI. — Strada Smîrdan. — BUCUREŞTI (Colţ cu Strada Stavropoleos) Fraţii VASILESCU RATE MOBILE RATE ■MORB Mauriciu Filip Lazăr Vis-â-vis de Hotel de France In casele Blserlceî Nlătarl j Etaj I Intrarea Calea Victoriei (Curtea Bisericel) Dormitoare, Sufragerii, Biurourî, Paturi, Lavoire, Sifonere, Oglinzi, etc. Garnituri complecte pentru Saloane; Prompele, Perne, Evantaiurî, Dormeze, Pufuri, DivanurI, Scaune de paie, ctc. Ateier special de Tapiţerie. 171 SBHMM Doctor MEVICI Tratează Goalele sifilitice cu un succes sigur Blenoragia o vindecă în cel mai scurt timp S’a mutat din strada Şelari în Strada SI. Ioan-Wou, No. 15 166 în rînd cu Hotel Patria Consultaţiuni dela ora 1—3 şi jum. p. m. Doctor ARM MARCEL Medic al spitalului Caritas Soaie Interne 914 Consultaţiuni dela 2—i. 6‘>L Valea Văcăreşti, 65 Ammciu Se aduce la cunoştinţă că noua Moar» de Artă din Corabia, judeţul Romanaţl, construita cu cele mal moderne şi perfecţionate maşini, proprietatea d-)ul Teiemaque Caravia a îceput a funcţiona producînd Făinurile cele maî bune de toate calităţile, fiind recunoscută superioritatea grînelor din acest judeţ. Pentru orl-ce informaţii a se adresa la d-niî 155 CARAVIA Oc MAVROHEFALO CORABIA CONSERVELE STAICOVICI Afumai cu 6.50 se expediază franco in toată ţara, contra Ramburs, IO Cutii (de şease persoane) dife- I rite Conserve de legume. Adresa pentru comande STAICOriCI Bucureşti_____ Doamna Dr. TATUŞESCU S’A MUTAT 193 33, Strada Romană, 33 Consultaţiuni de la 1—3 pentru boalele genitale şi urinare la femei Magazinul P. STOENESCU Hotel de France, Bucnrescî Pomeril & Greno, Sec........ r r r extra Sec. • • • Perrier louet & C., extra Dry • • • »• »• * V***’* Heidsick Monopole V*........ r » sec ...... G. H. Mamm & Oo............. Veuve Cllqout .••••••«•• Koedereg & Co. O. Blanche • • • * ► Noire • • • • • Tzar Champagne.............. Irroy C. Blanche............ Aubertio sec • • • • ....... MoseUe Mascatelie Mousseux • • • Moscato Spumante............ Minet Jeune • • . .......... Champagne de Brăila «•»•••• Tisane de Champagne......... Lăut Roederer............... Moet & Chandon.............. . 11 50 . 12.75 . 11.90 • 6.25 • 11.75 • 12.- • 11.75 . 11 75 . 10.75 • 9 — . 12.75 • 9.— • 10.— • 7.50 . 5.90 • 9.50 . 4.75 . 5.90 • 13.50 • 12.60 Fabrica de ZAHAR, Chitiia Rorbot de Sfecle (cea mal bună hrană pentru vite şi vaci cu lapte), se află de vinzare cn preţul de lei 3 mia de kgr.loco fabrica, sau lei 30 vagonul de 1000 kgr. loco gara Chitiia. Costul transportului pe căile ferate este bani 30 (taxă redusă) de vagon şi kilometru. Borhotul fiind presat este o materie uscată, şi încarcă direct in care şi vagoane fără nici un fel de împacbetagio ca şi cărbunii, petrişul li alte materii solide. A se adresa pentru comenzi la Direcţia Fabrice! la Chitiia sad la Administraţie, BucurăscI, Calea Victoriei, 188. GEL MAI MARE ATELIER DR BÎLDABDE F H A JV T X FAST trada Ştirb sy-Vodi, No. 44.—Bucureşti. Deposit de un mare asortiment de bileardurl gata pentru cafenele, cluburi şi familii, din cele mal eftine pînă la cele maî elegante. Se recomandă pentru cadouri de Crăciun şi Anul NoO. Depozit de garnituri şi mandanele de cauciuc din cele mal fine. 989 M’vefnvî foavte eftine. A VIS IMFOHTAJVT Rente** Cumpdvdlovi fie MOBILE Recomandăm onor. public msgasinul nostru bogat asortat cu tot felul de IIORILE pentru aranjamente complecte, precum: SALOANJE, Salonaşe, Oftă* tle flovmlt, J&ttfvaş ffeviî, etc. Vindem mal eftin de cît orl-unda, facem şi înlesniri de Flata Rugăm pe onor. cumpărători că înainte de a cumpăra în altă parte, a visita mogasinul nostru din calea Tietoviei, 30 (intrarea prin pasagitd Villacros), spre a se convinge de con-diţiuniie avantagioase si soliditatea mărfurilor UEBERALL, STERNBERG & C-ie Calea Tietorie», 30 976 (filtrarea prin pasaginl Vilacros) ANTI0D0NTÂLGICUL DE Dr. ST. H. G-RA.NDEA Aprobat de Consiliul Sanitar Superior Remediu sigur în contra durerilor de dinţi şi măsele. După 5 minute încetează ori ce urmă de durere. Previne şi vindecă: roşeaţa, sîngerarea, regenerarea gingiilor şi mirosul neplăcut al gurei; împiedieă formarea de piatră, găunoşarea dinţilor, a măselelor şi întărirea lor. ANTIODONTaLGICUL e un antiseptic puternic, preparat într’un mod cu totul special, garantînd întreţinerea gurei îu cea mal perfectă sănătate, şi preservînd In contra tutulor morbilor intecţioşl, ca •' cholera, variola, tifosul, scarlatina, etc., prin întrebuinţarea lui zilnică. Să se exige pe cutie numele «Infailibilul Autiodontalgicul», signatura noastră şi marca o «Măsea». PREŢUL : 2 Lei Depus spre vinzare la toate FARMACIILE şi DROGUERIILE. Depozit general: Str. Viitorului, 95. Apă, de g'ură, şi Prafuri de dinţi higienice preparate de D0CT0RU B0SIANU Dentist, Str. Regată, 18 Singnra Apă E P O Z I X: BUCUREŞTI: Ilie Zamflrescn, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 31; Mibail Stoinescu, Str. Academiei 2 şi Drogueria Tetzu Str. Lipscanii. GALAŢÎ : Bereovicî, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţoann şi Nicoleann. IAŞI: Farmaciile Zhyszewsky şi Xonya. BACAU: Drogneria Andreescu. CĂLĂRAŞI : Farmocia Ticek. Aceste 15 superb9 bijuterii nu costă împreună cu ceasornicul de cit Leî 13 Casa eu gros, Anton RL\ d RRIJDER Vieim, Praterstrasse 16. N. e t CLAYTOmSHUTTLEWORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Jleeomandd Fiarele lor Iieposit de ® /*« E C t .W / LOCOMOBILE cu sau fărâ aparat de ars pae a v de Ia 3 şi jumătate ptnă Ia 30 cai patere BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile f BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator de la 3 şi jumătate pînă la 13 cal pntere % pentru LOCOMOBILĂ şi cn Mâna Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâu • W fi o n i n i: fi Ă c i nr a t ^ Instrumente trebuincioase Maşiniştilop, Carele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu sad fărâ aparat de legat snopi muguri de Oţel făurit peste tot HgBaş cn nna plnă la 4 brazde ” ST COSITOARE GRAPE de PIEIR cn două şi trei ăi-ipî. Cu dinţii ARTICULAŢI TETE DE CAE ANI pentru EOCOMOBZEE şi altele In Atelierul Nostru primim ReparaţiunI de LOCOMORILE din orl-ce Fabrică VÎNZARÎ CU CONDIŢIUNÎ ATANTAGIOASE VMEDICAIFJT PHOSPHATIC IIV DE VIAL r; VINUL DE VIAL este un modificator temic al organismului în caşurile . ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia TTAF Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile. i E KARCH MÂEE ci pe bezâ solidă suntem în s'ai-e a trimite orJ-căruia pe neauzitul | preţ eltin de Lei 16, aci mal jos arătata garnitură de argint BriI tania. oompus din 56 bncăţî: 6 bu-aţl cuţite de masă Britania. cu miner adevărat englezesc. 6 bucăţi furculiţe de argint-Britania. american, dintr’o bucăţii. 6 bucăţi linguri de masă de argint-Britania, american. 12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania american. 1 bucată lingură mare de supy de argint-Briiania, american. 1 bucată lingură de lapte de argint-Britania, american. 2 bucăţi vase pentru ouă de argint-Britamia, american. 6 bucăţi tave pentuu servit englezeşti de argint-Britania. 2 bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect. 1 bucată senrgătoare de ceaiă. 1 bucată fină pentru presărat zahăr, do Britania. 3 bucăţi din cele mal fine cuţite de fructe cu mîner de porcelan. __6 bucăţi farfurioare, Victoria. 56 bucăţi în total numai Lei 16. Toate 56 bucăţi de mal sus suntem in stare a le da pentru minimul pr6ţ de Lei 16. Argintul Britania este de jur împrejur şi înăuntru un metal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 ânl. pentru care se garantează. Ca cea mal bună dovadă că această inserţiune se referă numai la simple adevăruri, dăm următoarea DECLARAŢIUNE OFICIALĂ: La cas că garnitura de argint-Britania nu va conveni se restitue suma plătită. Cine are trebuinţă de aşa ceva, să’şl comande garnitura de mal sus eare convine tocmai ca CADOU DE NUNTĂ şl de SERBĂTOARE precum şi pentru hotel urî, restaurante şi case cn menaginl maî bnn. SE GĂSEŞTE STBAI EA Casa de Export RIX VIENA, n,2 PRATERSTRASSE No 16 N. Se expediază contra ramburs satl bani trimişi înainte. VERITABIL afCMBl ATCJfCI PCBTÂ9TD BARCA PATENTATĂ Se poate vedea o mulţime de scrisori de recunoştinţă. Bucureşti,—Tipografia EPOCA, Strada Clemenţei No' 3.—Bucureşti. www.dacoromanica.ro N« fumez que le PANAMA Zr meilleur de toun I>«pOt G-l Creangă «V Comp: - Bukarest. La Typografla EPOCA se află de vin-«are hirtie maculaturii cn 50 bani kil 84, Calea Dorobanţilor, 84 CEL MAI MARE ATELIER PENTRU MOBILA DE ARTA 9* LUCBAEI DE LUX precum şi specialităţi de Tavannri de lemn, Lambriuri. Mobile Bisericeşti şi diferite lucrări publice. Biurou special de desenurl archi-tecionice pentru interior, la cerere. Preţurile cele mal moderate. Cu stimă. I. Nchmiedlnger _____(Furnisorul Băncel Naţionale)B WWMaBBMBWWWMBBl